o ROMÂNISM ŞI ORTODOXIE

DE

D. S T À N I L O A E

Intr'o c a r t e scrisă c u i n t e n ţ i a d e - a c a r a c t e r i z a r o m â n i s m u l p e n t r u a face din el i z ­

v o r u l d e inspiraţie şi realitatea c a r e să p r e o c u p e în m o d s p e c i a l politica statului nostru,
d. R ă d u l e s c u - M o t r u , fără să r e u ş e a s c ă a n e s p u n e î n c e c o n s t ă specificul r o m â n i s m u l u i ,
a r e m u l t e idei juste, d a r şi u n e l e afirmaţii nefericite. C e a m a i nefericită d i n t r e t o a t e este,
c u s i g u r a n ţ ă , afirmaţia c ă între r o m â n i s m şi o r t o d o x i e , c h i a r d a c ă a fost în t r e c u t o strânsă
l e g ă t u r ă , astăzi ele t r e b u e să se d e s p a r t ă d i n u r m ă t o a r e l e m o t i v e : „ R o m â n i s m u l şi o r t o ­
d o x i s m u l n u p o t fi c o n t o p i t e fără să se p ă g u b e a s c ă r e c i p r o c , fiindcă n a t u r a spiritualităţii
u n u i a este c u totul diferită d e a celuilalt. O r t o d o x i s m u l n u p o a t e m e r g e m a i d e p a r t e în
s e r v i c i u l u n e i spiritualităţi naţionaliste, fără a-şi p i e r d e c a r a c t e r u l d e spiritualitate religioasă
c r e ş t i n ă ; iar R o m â n i s m u l n u p o a t e m e r g e m a i d e p a r t e p e b a z a o r t o d o x i s m u l u i d e c â t c u
p r e ţ u l a b d i c ă r i i sale d e l à r o l u l d e p r o m o t o r al p r o g r e s u l u i î n o r d i n e a e c o n o m i c ă şi p o l i ­
tică a R o m â n i e i . F u z i u n e a lor, c u m o p r e t i n d unii, n u p o a t e fi p e viitor, d e c â t d a c ă u n u l
s a u altul îşi t r ă d e a z ă c h e m a r e a .
I n a d e v ă r , o r t o d o x i s m u l , c a spiritualitate creştină, t r e b u e să r ă m â n ă d e a s u p r a i n t e r e ­
selor p ă m â n t e ş t i . F o n d u l s ă u este o r e v e l a ţ i e . R e v e l a ţ i e i n v a r i a b i l ă . O r t o d o x i s m u l se p o a t e
desluşi p r i n e x a m i n a r e a tradiţiilor, d a r n u m o d e r n i z a î n spiritul t i m p u l u i . C h e m a r e a o r t o ­
d o x i s m u l u i este să ţină, în v e c i i v e c i l o r , î n v ă ţ ă t u r i l e lui C h r i s t o s î n f o r m a lor n e a l t e r a t ă .
R o m â n i s m u l d i m p o t r i v ă este spiritualitatea c a r e n e d ă mijlocul d e a m e r g e c u v r e m e a ,
d e a n e m o d e r n i z a . El este focul c a r e purifică etnicul n o s t r u p e n t r u a-1 p u n e p e acesta
î n m ă s u r ă să c r e e z e o p e r e originale. O r t o d o x i s m u l este tradiţie, r o m â n i s m u l este v o c a ţ i e " .
V o m e x a m i n a afirmaţia a c e a s t a a d - l u i R ă d u l e s c u - M o t r u atât din latura o r t o d o x i e i
cât şi d i n c e a a r o m â n i s m u l u i , c a să v e d e m d a c ă rezistă u n e i critici cât d e p u ţ i n serioase.
„ O r t o d o x i a t r e b u e să r ă m â n ă în v e c i d e a s u p r a intereselor p ă m â n t e ş t i " , d u p ă d. R ă ­
d u l e s c u - M o t r u . Iar r o m â n i s m u l se r e z u m ă în i n t e r e s e p u r p ă m â n t e ş t i , ar t r e b u i s ă - i c o m ­
p l e c t ă m n o i g â n d u l ; r o m â n i s m u l e n u m a i grije d e m â n c a r e şi d e l o c aspiraţie s p r e d e s ă ­
v â r ş i r e m o r a l ă şi spirituală ; r o m â n i s m u l s'a c o n v e r t i t la m a r x i s m , c a d. R ă d u l e s c u - M o t r u .

400
 A c i ar sta toată antiteza. A c e a s t ă pretinsă orientare spre direcţii o p u s e sau plutirea
în p l a n u r i total străine le-ar face c u n e p u t i n ţ ă întâlnirea.
Realitatea este însă alta. O r t o d o x i a n u e făcută să strălucească în v i d u l absolut sau
să se o d i h n e a s c ă v e ş n i c în sine, ci, c u toată n e s c h i m b a r e a d o g m e l o r sale, e a i n u n d ă în
suflete şi l u m i n a ei p r o d u c e în m i n t e a şi inima credincioşilor a n u m i t e efecte, cari se r ă s ­
frâng în manifestările d e cultură, d e m u n c ă , d e r a p o r t u r i sociale, ale g r u p u l u i e t n i c c a r e - i
aderă.
Desigur, o r t o d o x i a ţine „în v e c i i v e c i l o r î n v ă ţ ă t u r i l e lui Christos în forma lor n e a l t e ­
r a t ă " , d a r c h e m a r e a ei n u se r e z u m ă la atâta, sau n u aceasta este p r o p r i u zis c h e m a r e a
ei, ci a c e e a d e a face ca învăţăturile lui Christos să m o d e l e z e fără î n c e t a r e sufletele şi p o ­
p o a r e l e t o c m a i în direcţia virtualităţilor lor spirituale.
Soarele încă este acelaş p e n t r u toată faţa p ă m â n t u l u i . D a r culorile c a r e n a s c d i n î n ­
tâlnirea diferitelor peisagii c u l u m i n a lui se d e o s e b e s c la fiecare pas.
Nici o r t o d o x i a în sine n u r e n u n ţ ă la universalitatea şi la n e s c h i m b a b i l i t a t e a ei şi nici
n e a m u r i l e n u se uniformizează s u b l u m i n a ei.
D . R ă d u l e s c u - M o t r u n u ş i - a p u t u t i m a g i n a c o l a b o r a r e a d i n t r e o r t o d o x i e şi r o m â n i s m
d e c â t î n t r ' u n a din cele d o u ă f o r m e ale acestei a l t e r n a t i v e . D u p ă D - s a n u p o a t e exista
nici o întâlnire între g e n e r a l şi special, între infinit şi mărginit, între n e s c h i m b a b i l şi s c h i m -
babil, d e c â t prin c ă d e r e a u n e i a d i n a c e s t e a d o u ă din c a r a c t e r u l lor o n t o l o g i c , prin c o n ­
topirea totală a u n e i a în cealaltă.
E u n m o d d e c u g e t a r e e x t r e m d e simplist, c a r e c r e d c ă n u se m a i întâlneşte azi la
v r e u n filosof. L e g e a a n t i n o m i e i , în v i r t u t e a căreia contrastele se întâlnesc într'o u n i t a t e
n o u ă fără să se c o n t o p e a s c ă fiinţa u n e i a în alta, este u n b u n definitiv câştigat d e filosofie
în î n ţ e l e g e r e a atâtora din a s p e c t e l e realităţii.
Ea se întâlneşte în fiinţa n o a s t r ă o m e n e a s c ă în c a r e eul, acelaş c o n t i n u u , şi trupul,
c o n t i n u u altul, trăesc într'o u n i t a t e , fără a se preface u n u l în a l t u l ; e a e n o r m a t u t u r o r
fiinţelor în c a r e se realizează prin e v o l u ţ i e o formă p r e z e n t ă v i r t u a l î n c ă din g e r m e n e l e
lor, ea explică orice e x e m p l a r d i n realitate, fiindcă în t o a t e î n t â l n i m tipul g e n e r a l într'o
u n i t a t e intimă c u caracterul i n d i v i d u a l .
D . R ă d u l e s c u - M o t r u n u p o a t e c u g e t a d e c â t sau m o n i s t sau dualist. Treapta aceasta
d e c u g e t a r e a fost depăşită în Biserică î n c ă din v r e m e a certelor monofizite şi n e s t o r i e n e .
î n t o c m a i c a d. R ă d u l e s c u - M o t r u existau şi p e a t u n c i unii teologi şi filosofi cari n u p u t e a u
depăşi, în c h e s t i u n e a unirii firii d u m n e z e e ş t i şi firii o m e n e ş t i în p e r s o a n a lui Isus Hristos,
a l t e r n a t i v a : m o n i s m - d u a l i s m . C e l e d o u ă firi, d a c ă s'au unit c u a d e v ă r a t , s'au c o n t o p i t într'
u n a s i n g u r ă , ziceau e i ; d a c ă n u s'au contopit, nici u n i r e a n ' a a v u t l o c . Şi d u p ă c u m se
d e c i d e a u p e n t r u p r i m a p a r t e a alternativei, sau p e n t r u a d o u a , e r a u monofiziţi sau n e s -
torieni. Biserica a stabilit, faţă d e unii şi faţă d e alţii, la sinodul I V d i n C a l c e d o n , că cele
d o u ă firi s'au întâlnit într'o unitate, d a r fără să a b d i c e v r e - u n a delà c a r a c t e r u l ei. E l e g e a
a n t i n o m i e i , atât d e u n i v e r s a l ă în l u m e a c a r e e m a i misterioasă, a d e c ă m a i a d â n c ă în sensul
ei, d e c u m ş i - o î n c h i p u e d. R ă d u l e s c u - M o t r u .
Monofiziţii şi nestorienii n u p u t e a u ieşi d i n raţionalismul simplist, g e o m e t r i c . Infinitul
s u p r a p u s finitului îl î n g h i t e , r a ţ i o n a u ei. A t o t p u t e r n i c u l d a c ă ia în b r a ţ e o p u t e r e limitată
o a b s o a r b e . D a r o a m e n i i în al căror suflet m a i era p e l â n g ă r a ţ i u n e şi c r e d i n ţ a , c a r e d ă
d e atâtea ori e x p e r i e n ţ a apropierii infinitului, şi cari m a i citiseră şi în Sfânta Scriptură
ştiau c ă focul d u m n e z e e s c , c u toată p u t e r e a lui infinită, n u c o n s u m ă slabul r u g al făpturi
o m e n e ş t i , oricât ar a r d e d e p u t e r n i c şi d e l u m i n o s p e altarul lui.

* *

401
 D a r să v e d e m c u m este posibilă această u n i r e între o r t o d o x i e şi r o m â n i s m fără să
sufere n i c i u n a în s e n s u l amintit.
D a c ă o r t o d o x i a ar p r e s c r i e în detalii tot m o d u l d e c u g e t a r e şi d e v i a ţ ă al o m u l u i şi
d a c ă d i n prescripţiile ei s'ar c r e a o m u l î n t r e g , ea a r u n i f o r m i z a n e a m u r i l e , l e - a r lipsi d e
o r i c e originalitate. D a r n u este c a z u l . O r t o d o x i a e s c h e m ă p e n t r u v i a ţ a n o r m a l ă şi ajutor
d u m n e z e e s c p e n t r u v i a ţ a n o r m a l ă , a d e c ă d o g m ă şi h a r d u m n e z e e s c .
D o g m e l e o r t o d o x e n u s u n t stabilite c u s c o p u l d e a interzice activitatea intelectuală
a o m u l u i . N i c i d e a o î n g u s t a p â n ă la s t r â m t o a r e . Ele d e s e m n e a z ă u n c o n t u r foarte larg;
ele jalonează u n d r u m d e o l ă ţ i m e cât p o a t e bătători o v i a ţ ă n o r m a l ă . N e g a t i v v o r b i n d ,
ele s u n t c â ţ i v a stâlpi aşezaţi, c a a v e r t i s m e n t , p e l â n g ă prăpastia c a r e m ă r g i n e ş t e p e a m ­
b e l e laturi d r u m u l l a r g cât u n c â m p c u m a r g i n i a b i a vizibile, al vieţii.
Se c e r e s ă te ţii în interiorul lor, d a c ă v r e i c a atât v i a ţ a î n d e o b ş t e cât şi c u g e t a r e a
să p o a t ă înainta fără sfârşit şi să n u a j u n g ă la i m p a s şi la d i s t r u g e r e . D a r c â m p u l d i n i n ­
teriorul lor, c u vastitatea lui şi m a i ales c u l u n g i m e a lui c a r e m e r g e î n infinit, oferă f i e ­
c ă r u i a c e şi cât v r e a p e n t r u c e r c e t a r e , p e n t r u l u c r a r e .
D o g m a existenţei lui D u m n e z e u e u n stâlp c a r e fereşte d e prăpastia a t e i s m u l u i şi a
iresponsabilităţii m o r a l e c a r e î n g h i t e i r e m e d i a b i l u n n e a m c â n d n ' o e v i t ă . D o g m a d e s p r e
D u m n e z e u u n u l în fiinţă d a r întreit în p e r s o a n ă e x p r i m ă u n postulat i m p e r i o s al realităţii
n o r m a l e : cât m a i d e p l i n a sinteză între p e r s o n a l i s m şi c o m u n i t a t e , c u s a l v a r e a a m â n d u r o r a .
D o g m a p ă c a t u l u i s t r ă m o ş e s c şi a m â n t u i r i i d e el p r i n suferinţa celei m a i înalte Fiinţe,
a Fiului lui D u m n e z e u , n e fereşte d e î n c r e d e r e a c ă r ă u l , atât c a să existe cât şi c a să în­
c e t e z e să m a i . existe, d e p i n d e n u m a i d e n o i şi n e d e s c h i d e o p e r s p e c t i v ă c u m u l t m a i
justă d e î n ţ e l e g e r e a r a p o r t u r i l o r n o r m a l e d i n t r e cele înalte şi c e l e s u b a l t e r n e : n u d e
simplă s t ă p â n i r e şi s u p u n e r e , ci d e jertfă şi i u b i r e .
D o g m a m â n t u i r i i în Biserică şi p r i n t a i n e n u face d e c â t să p r e l u n g e a s c ă i d e e a s o l i d a -
rismului c o s m i c şi a necesităţii ajutorului d u m n e z e e s c în s c ă p a r e a d e r ă u , î n suişul spre
perfecţiune.
Iar d o g m a p e r m a n e n t i z ă r i i vieţii p e r s o n a l e şi a răsplătirii în l u m e a viitoare e x p r i m ă p o s ­
tulatul m o r a l cel m a i u n i v e r s a l şi m a i o r g a n i c , c o n c r e s c u t în sufletul o m e n e s c , a c e l a al
dreptăţii î n v i n g ă t o a r e totuşi, o d a t ă şi o d a t ă .
Sunt c â t e v a principii c a r e e x p r i m ă însăşi feţele esenţiale ale realităţii şi virtualităţile
ei n o r m a l e . Sunt m u c h i i l e p o l i e d r u l u i c a r e e v i a ţ a s D u m n e z e u şi o m , p e r s o n a l i t a t e şi c o ­
m u n i t a t e , iubire şi autoritate, t o a t e a c e s t e a e x i s t â n d d e p l i n si c o n d i ţ i o n â n d u - s e d e p l i n , iar
sistemul î n t r e g t u r b u r a t d e p r e z e n ţ a serioasă şi misterioasă a răului, c a r e n u p o a t e fi î n ­
v i n s n u m a i d e o m şi î m p o t r i v a căruia a r m a c e a m a i eficace e jertfa, r e n u n ţ a r e a la s i n e .
Ele c o n s t i t u e l e g e a c a r e face posibilă şi p r o m o v e a z ă spre tot m a i m u l t ă n o r m a l i t a t e v i a ţ a
o m u l u i şi a societăţii. Ele f o r m e a z ă r i t m u l spiritual c a r e c o n d i ţ i o n e a z ă c o n s e r v a r e a şi d e s -
v o l t a r e a s ă n ă t o a s ă a vieţii. O r t o d o x i a e ritmul d e p l i n al vieţii, e e n t e l e c h i a ei. A u fost şi
există şi alte r i t m u r i spirituale d e v i a ţ ă ; u n e l e a u p r o v o c a t chiar o p u t e r n i c ă e f e r v e s c e n ţ ă
culturală şi politică în societăţile p e cari l e - a u a n i m a t . D a r e f e r v e s c e n ţ a a c e a s t a a a v u t
c e v a g ă u n o s în e a şi r e p e d e s'a epuizat. P o p o a r e l e r e s p e c t i v e a u dispărut s a u a u d e c ă z u t
d e g r a b ă . C e e a c e a fost pozitiv î n a c e l e r i t m u r i d e viaţă a p r o m o v a t u n e l e creaţii c u l t u ­
rale şi p o l i t i c e ; d a r lipsurile d i n a c e l e ritmuri a u d u s r e p e d e la o b o s e a l ă , la d e g e n e r a r e .
A ş a a fost c u diferitele c u l t u r i p r o c r e ş t i n e , p e n t r u cari realitatea n u era u n p o l i e d r u c u
m u c h i i cari se ţin în e c h i l i b r u r e c i p r o c , ci d ă d e a u p r e c ă d e r e e x a g e r a t ă u n e i a sau alteia
din ele.
A ş a este c u celelalte r i t m u r i creştine, catolicismul şi p r o t e s t a n t i s m u l s a m b e l e n e s o ­
c o t e s c u n a sau alta d i n feţele esenţiale ale realităţii, e x a g e r â n d altele. Catolicismul n u v e d e

402
v a r i e t a t e a e t e r n ă a n e a m u r i l o r şi r e d u c e apreciabil chiar sensul şi v a l o a r e a personalităţii.
In el se manifestă a p r o a p e c u exclusivitate t e n d i n ţ e l e uniformizatoare, centralizatoare, a u ­
toritare ; el e p r e a m u l t juridic şi p r e a p u ţ i n d u h o v n i c e s c , p r e a m u l t ă p o r u n c ă o m e ­
n e a s c ă şi p r e a puţin h a r d u m n e z e e s c ; el e solidarist în p a g u b a personalismului. P r o t e s ­
t a n t i s m u l e situat în cealaltă e x t r e m ă : e individualist şi fără n i c i o c r e d i n ţ ă în ajutorul
d u m n e z e e s c şi î n posibilităţile d e î m b u n ă t ă ţ i r e a vieţii în l u m e a aceasta.
O r i c e viaţă c a r e funcţionează d u p ă aceste ritmuri defecte a j u n g e r e p e d e la t u r -
b u r ă r i , la e p u i z a r e .
O r t o d o x i a este însă ritmul în c a r e se e x p r i m ă însăşi suflarea c e a m a i a u t e n t i c ă a
vieţii totale, a vieţii în dorire spre p r o g r e s u l p r i n c a r e se v i n d e c ă r ă u l c a r e a r ă n i t - o şi
prin c a r e se înalţă s p r e perfecţiunea c a r e este a d e v ă r a t a ei stare d e n o r m a l i t a t e . O r t o d o x i a
este e n t e l e c h i a vieţii, l e g e a c a r e o d u c e s p r e idealul c u p r i n s v i r t u a l în real. N u e locul
aci să insist asupra realismului o r t o d o x i e i , d a r el i se d e s v ă l u e oricărei minţi c a r e j u d e c ă
c u o a r e c a r e insistenţă asupra acestui o b i e c t . Sfântul M a x i m Mărturisitorul, u n m a r e f i ­
losof a n t r o p o l o g creştin, zice o d a t ă : „ D a c ă s u n t e m d u p ă c h i p u l lui D u m n e z e u , să d e ­
v e n i m d e fapt ai noştri şi ai lui D u m n e z e u " . ( M i g n e , Patr. G r a e c a , v o i . 9 0 , col. 1189).
Realitatea a u t e n t i c ă d i n n o i , n u cea accidentală, este i m a g i n e a d u m n e z e e a s c ă . Să u r m ă m
r e g i m u l prescris d e o r t o d o x i e ca să a j u n g e m la a d e v ă r a t a noastră realitate, c a r e a c u m e
p e n t r u n o i u n ideal : să d e v e n i m n o i înşine, c e e a c e - i tot u n a c u i m a g i n e a d u m n e z e e a s c ă .
S'ar p u t e a r i p o s t a : oricât d e realist şi d e n e c e s a r este a c e s t ritm, d a r e totuşi u n e -
l e m e n t c a r e n e îngustează libertatea n o a s t r ă c a n e a m . N u m a i a v e m înainte c â m p u l larg
al t u t u r o r posibilităţilor fără nici o î n g r ă d i r e . R ă s p u n s u l e uşor d e dat : n i c i u n p o p o r ,
n i c i u n g r u p social n ' a trăit fără u n r i t m o a r e c a r e d e v i a ţ ă spirituală. C e e a c e este posibil
c â t e u n u i i n d i v i d , c u v i a ţ a şi aşa limitată, n u e posibil u n u i n e a m c a r e v r e a s ă - ş i p r e -
l u n g i a s c ă existenţa cât m a i m u l t . Lipsa oricărui ritm e t n i c d u r a b i l î n s e m n e a z ă a n a r h i e . Iar
ritmul e t n i c c u o a r e c a r e d u r a t ă c o n s t i t u e tradiţia care a d u c e la u n i t a t e toată d e s v o l t a r e a
unui popor.
N u n e c o n v i n e r i t m u l o r t o d o x , t r e b u e să l u ă m altul, a d e c ă o altă religie. î n t r e b a r e a
este însă : găsim u n d e v a u n ritm m a i b u n şi n u c u m v a a format r i t m u l o r t o d o x în p o p o r u l
n o s t r u a n u m i t e însuşiri şi dispoziţii cari fac a c u m p a r t e i n t e g r a n t ă d i n spiritualitatea lui
specifică, n u c u m v a ş i - a i m p r i m a t o r t o d o x i a p e c e t e a a d â n c în firea r o m â n e a s c ă ? La p r i m a
î n t r e b a r e a m r ă s p u n s , p e n t r u a d o u a s'ar c e r e o d e s b a t e r e m a i în c o n c r e t , a v â n d c o n t i n u u
s u b p r i v i r e spiritualitatea a c t u a l ă a n e a m u l u i n o s t r u .
N o i v o m încresta aici n u m a i c â t e v a observaţii, p e n t r u c ă o c o n v i e ţ u i r e d e d o u ă mii
d e ani n e d ă d r e p t u l la o c o n v i n g e r e a p r o a p e aprioristă că sufletul r o m â n e s c a fost f r ă ­
m â n t a t şi r ă s c o p t în m u s t u l o r t o d o x i e i .
D . R ă d u l e s c u - M o t r u , v o r b i n d c o n t i n u u d e n e c e s i t a t e a c a d e s v o l t a r e a noastră viitoare
să ţină s e a m a d e tradiţie, în special d e satul r o m â n e s c c u c r e d i n ţ e l e , obiceiurile, o r g a n i ­
zarea lui, n u găseşte totuşi, c â n d v r e a să s p u n ă î n c e constă r o m â n i s m u l , a d e c ă tradiţia
satului r o m â n e s c , d e c â t d o u ă n o t e : „ 1. Ţăranii liberi a v e a u proprietăţi i n d i v i d u a l e şi totuşi
în i n d i v i z i u n e p e n e a m u r i . V i t e l e e r a u în p r o p r i e t a t e a i n d i v i d u a l ă , p ă ş u n e a lor în p r o ­
p r i e t a t e d e - a v a l m a . D i n p u n c t d e v e d e r e e c o n o m i c , satul r o m â n e s c ţinea mijlocia între
c o l e c t i v i s m u l slav şi i n d i v i d u a l i s m u l l a t i n " . 2 . „ D i n p u n c t d e v e d e r e politic şi cultural,
organizaţia satului î n g ă d u i a o l a r g ă a u t o n o m i e . Ţăranii a v e a u administraţia şi justiţia la ei
în sat, chiar şi o r g a n i z a r e a a r m a t e i era în sat." Şi c o n t r a z i c â n d u - s e p e n t r u a n u ştiu câta
o a r ă p e a c e a s t ă t e m ă a d a u g ă : „deşi biserica se m ă r g i n e a la rolul d e tradiţie creştină,
iar şcoala e r a r e d u s ă la e x p e r i e n ţ a c e l o r b ă t r â n i şi la b u n u l simţ, c u toate a c e s t e a o p r o ­
d u c ţ i e culturală a existat. Ea t r e c e şi azi d r e p t originală."

403
 D e c i d o u ă l u c r u r i v e d e d. R ă d u l e s c u - M o t r u specifice în r o m â n i s m : a m e s t e c u l d e i n ­
d i v i d u a l i s m şi c o l e c t i v i s m şi a u t o n o m i s m u l s a t u l u i . I - a m p u t e a s p u n e c ă i d e e a p ă ş u n i i
c o m u n a l e e luată d e l à Saşi, iar l u c r a r e a p ă m â n t u l u i în i n d i v i z i u n e se face n u m a i în c a ­
zuri d e n e c e s i t a t e , u n d e configuraţia t e r e n u l u i n u î n g ă d u e r u d e l o r o justă î m p ă r ţ i r e a lui
şi a c e a s t ă l u c r a r e se face c u d e s t u l e n e p l ă c e r i . D a r l ă s ă m acesta. C o n c e d e m c u există şi
a existat o a r e c a r e a m e s t e c d e i n d i v i d u a l i s m şi c o l e c t i v i s m în sat, p r e c u m şi m u l t a u ­
t o n o m i s t e D a r n u c r e d că în a c e s t e a a stat sau stă specificul r o m â n i s m u l u i : a c e s t e a se
g ă s e s c şi s'au găsit m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n d e s v o l t a t e şi la alte p o p o a r e . In l o c să fi p u s
a c c e n t u l p e a c e s t e a , făcea m a i b i n e d. R ă d u l e s c u - M o t r u să—1 p u n ă p e a c e a p r o d u c ţ i e
culturală, p e c a r e o r e d u c e la u n s i m p l u d e r i v a t al a u t o n o m i s m u l u i . In p r o d u c ţ i a c u l t u ­
rală a satului, în c r e d i n ţ e l e şi c o n c e p ţ i i l e lui m o r a l e , ar fi găsit m a i d e g r a b ă ideile şi t e n ­
d i n ţ e l e cari c o n s t i t u e s c spiritualitatea r o m â n i s m u l u i . A r fi v ă z u t cât d e m u l t e influenţată
a c e a s t ă „ p r o d u c ţ i e foarte o r i g i n a l ă " d e o r t o d o x i e . A u t o n o m i s m u l n u e d e altfel o d e t e r ­
m i n a r e d e c u p r i n s , ci u n a p u r formală. El n u p o a t e fi în sine u n ideal nici p e n t r u viitor.
A u t o n o m i e î n c h i n a t ă c ă r e i spiritualităţi? C h e i a n e - o p o a t e d a c u p r i n s u l cultural original
al vieţii săteşti.
Să f a c e m aci p u ţ i n ă analiză a obiceiurilor, a manifestărilor sufleteşti şi sociale ale satului.
D a r m a i întâi c â t e v a consideraţii a s u p r a r a p o r t u l u i d i n t r e o r t o d o x i a în sine — c a d o g m ă
şi cult — şi totalitatea vieţii o m e n e ş t i . A m s p u s c ă d o g m e l e se r e z u m ă în c â t e v a idei f u n ­
d a m e n t a l e . C u l t u l o c u p ă iarăşi d e s t u l d e p u ţ i n în totalitatea manifestărilor vieţii. N i m e n i n u
p o a t e s ă - ş i r e d u c ă c u n o ş t i n ţ e l e , p r e o c u p ă r i l e , manifestările, la atâta cât oferă o r t o d o x i a , p e n t r u
a fi d i n c e în c e m a i v a s t . O r t o d o x i a n u te î n v a ţ ă c e se află în p ă m â n t , s u b p ă m â n t şi în
spaţiile a s t r o n o m i c e . Tot c e n e d e s v ă l u e ştiinţele n a t u r a l e şi c e n e m a i p o t d e s v ă l u i î n
viitor, n u p o a t e fi d e d u s d i n d o g m a o r t o d o x ă . C h i a r î n d o m e n i u l sufletesc, social, juridic,
ştiinţa a r e u n d o m e n i u întins, d e s p r e c a r e o r t o d o x i a n u n e d ă d e c â t c â t e v a idei f u n d a ­
m e n t a l e , s c h e m a t i c e , cari s'au d o v e d i t î n c ă juste. O r t o d o x i a n u î n v a ţ ă p e o m c u c e u n e l t e
s e l u c r e a z ă m a i b i n e p ă m â n t u l şi n u s p u n e n i m i c d e s p r e t e h n i c a organizării în m a r e s a u
în m i c a p r o d u c ţ i e i d e o r i c e fel şi a desfacerii. Ea n u - 1 î n v a ţ ă p e o m jocuri şi m e l o d i i ,
cioplitul u n e l t e l o r şi î n c r e s t a t u l lor artistic. O r t o d o x i a n u d ă t a l e n t e şi a p t i t u d i n i . Filosofia
însăşi a r e a d â n c u r i p e cari n i c i o d a t ă n u le v a epuiza. O r t o d o x i a n u n u m a i c ă n u îi î m ­
p u ţ i n e a z ă p r o b l e m e l e , ci i le î n m u l ţ e ş t e şi-i d ă p e r s p e c t i v e p e cari a t e i s m u l sau o altă
religie n u le p o a t e d a . P r o b l e m a d i v i n ă , p r o b l e m a personalităţii, afirmate d o a r în o r t o d o x i e ,
stau d e s c h i s e c a nişte g ă u r i fără fund 5 se p o t c o n s t r u i î n p r i v i n ţ a lor şi a celorlalte p r o ­
b l e m e s i s t e m e filosofice n e n u m ă r a t e şi p r o g r e s u l c u g e t ă r i i filosofice a r e î n a i n t e d r u m fără
sfârşit. I n politică, în c u l t u r ă , î n artă, o r t o d o x i a p e r m i t e o „ m o d e r n i z a r e " p e r p e t u ă , d. R ă ­
d u l e s c u - M o t r u p o a t e să n u fie îngrijat. Tot acest v a s t t e r e n d e v i a ţ ă d e p i n d e d e solul p e
c a r e e aşezat u n p o p o r , şi d e s â n g e l e lui. In c a d r u l o r t o d o x i e i p o t exista p o p o a r e c u p r e ­
o c u p ă r i , însuşiri, c u politică, artă şi c u g e t a r e originale. O r t o d o x i a e ritmul, e m ă s u r a , n u
m e l o d i a vieţii însăşi. Si c â t e m e l o d i i n u p c t exista p e aceeaşi m ă s u r ă !
D a r oricât d e v a s t ar fi c u p r i n s u l vieţii c a r e n u e d o g m ă o r t o d o x ă şi oricât d e
elastică ar fi relaţia î n t r e o r t o d o x i e şi c u p r i n s u l e c o n o m i c , politic, cultural, artistic al
vieţii u n u i p o p o r , totuşi o relaţie există. C e l e c â t e v a idei c a r d i n a l e o r t o d o x e s u n t p r e ­
z e n t e c a o a x ă în v i a ţ a m a i simplă, sau m a i p r o g r e s a t ă a u n u i p o p o r . A c e l e idei a u d e ­
v e n i t spirit d i n spiritul a c e l u i p o p o r . Ele n u p o t fi s c o a s e d i n v i a ţ a lui, fără c a să u r m e z e
h a o s u l spiritual. D i n r a z e l e p e cari le a r u n c ă ele p e s t e î n t r e g c u p r i n s u l vieţii u n u i p o p o r
şi d i n n a t u r a a c e l u i c u p r i n s se n a ş t e o sinteză spirituală specifică.
*

* *

404
 D e sigur e g r e u d e definit m a t e m a t i c şi indiscutabil specificul d i n sufletul şi d i n m a ­
nifestările r o m â n i s m u l u i . El se p o a t e intui, d a r expresia î n d a t ă îl trădează p e n t r u c ă î n ­
g r o a ş e . E u n d o m e n i u d e n u a n ţ e , d e i m p o n d e r a b i l e , d e împletituri e x t r e m d e fine. D i s ­
poziţii similare la m a i m u l t e p o p o a r e , se d e o s e b e s c p r i n t r ' o n u a n ţ ă g r e u d e prins în
cuvinte.
O n o t ă specifică a sufletului r o m â n e s c şi a manifestărilor lui artistice, u n a n i m r e ­
m a r c a t ă , e simţirea u n e i l e g ă t u r i mistice c u n a t u r a a n i m a l ă şi v e g e t a l ă . „Mioriţa" e n u m a i
u n e x e m p l u în această p r i v i n ţ ă , cel m a i frumos. R o m â n u l e frate c u c o d r u l , se s p o v e -
v e d e ş t e pasărilor, m â n g â e b o u l d i n tânjeală, se d ă în s e a m a căluţului. P o r u m b u l plivit
d e b u r u i a n ă r â d e d e b u c u r i e , m ă r u l n e c u r ă ţ i t se r o a g ă d e fata b ă r b a t ă să-1 c u r e ţ e . In
p o v e ş t i , în d o i n e , în v i a ţ a d e toate zilele, r o m â n u l p u n e u m a n i t a t e în raporturile sale c u
v i t e l e şi c u n a t u r a . N u - ş i grijeşte v i t a c a n e a m ţ u l , d a r l e g ă t u r a lui c u e a e m a i u m a n ă ,
m a i a d â n c ă . N e a m ţ u l o grijeşte d i n utilitarism şi d i n t r ' u n a n u m i t spirit d e disciplină p e
c a r e îl d u c e şi în g o s p o d ă r i e . R o m â n u l n ' o grijeşte, d i n m o t i v u l d i n c a r e n u - ş i grijeşte
t o t d e a u n a şi copiii 5 d i n n e c a z , d i n lipsă, d i n a b s e n ţ a efortului susţinut. D a r p l â n g e c u e a
ş i - o d e s m e a r d ă . Se d e s v ă l u e aci o direcţie în c a r e prin e d u c a ţ i e se p o a t e face e n o r m
în e c o n o m i e .
C e să s p u n e m d e l e g ă t u r a c u p ă m â n t u l ? R o m â n u l , aşa d e î n g ă d u i t o r în alte p r i ­
v i n ţ e , face m o a r t e d e o m şi se j u d e c ă o viaţă întreagă p e n t r u o b r a z d ă .
L e g ă t u r a aceasta mistică c u l u m e a e x t r a o m e n e a s c ă este o influenţă a ortodoxiei. C a ­
tolicismul şi protestantismul ştiu n u m a i d e o m â n t u i r e a o m u l u i , p r i n t r ' u n act juridic d e
achitare d i n p a r t e a lui D u m n e z e u ; o r t o d o x i a c o n s i d e r ă tot u n i v e r s u l g e m â n d în î n ­
t u n e r i c şi î n r ă u î m p r e u n ă c u o m u l şi î n t r e g r i d i c â n d u - s e p r i n i u b i r e a d u m n e z e e a s c ă la
starea d e f r u m u s e ţ e primordială. E v o r b a d e o s c h i m b a r e o n t o l o g i c ă a u n i v e r s u l u i prin
p u t e r i a d â n c i d u m n e z e e ş t i , n u d e modificarea u n e i relaţii juridice c a r e p r i v e ş t e n u m a i p e
o m şi se face p r i n t r ' o simplă d e c l a r a ţ i e a lui D u m n e z e u . La baza i m a n e n t - t r a n s c e n d e n t ă
a u n i v e r s u l u i stă p u t e r e a d u m n e z e e a s c ă , c a r e - 1 susţine ; u n i v e r s u l n u e n u m a i m a t e r i e ,
a d e c ă c o m b i n a ţ i e a n i m i c u l u i ; n i m i c u l e c e v a , e m a t e r i e , prin forţă d u m n e z e e a s c ă . P r e ­
otul o r t o d o x stropeşte c u r t e a , vitele, lanurile c u a p ă sfinţită şi p e n t r u toate s u n t r u g ă c i u n i
în M o l i t v e l n i c .
F i e c a r e o m are în s e a m a lui şi o p a r t e d e n a t u r ă , p e c a r e a r e s'o ridice î m p r e u n ă
c u sine s p r e D u m n e z e u , l u c r â n d - o , î n f r u m u s e ţ â n d - o , g o s p o d ă r i n d - o c u v r e d n i c i e şi
î n ţ e l e p c i u n e . E p ă c a t să laşi p ă m â n t u l nelucrat, e p ă c a t să-1 lucrezi d e mântuială.
A n t i c i p ă m aci o o b s e r v a ţ i e a s u p r a căreia v o m r e v e n i în altă legătură d e idei. R o ­
m â n u l a r e d o u ă pasiuni m a r i : a p ă r a r e a p ă m â n t u l u i şi a c r e d i n ţ e i ,
O r i g i n a l ă este c o m p o r t a r e a r o m â n u l u i în raporturile dintre i n d i v i d şi societate. Sunt
n e a m u r i c u înclinaţii spre c o l e c t i v i s m şi sunt n e a m u r i d e u n e x a g e r a t i n d i v i d u a l i s m . R o ­
m â n u l r e z o l v ă p r o b l e m a î n t r ' u n m o d u n i c , s i n g u r u l c o r e s p u n z ă t o r t e n d i n ţ e l o r a d â n c i ale
realităţii. El e foarte personal, d a r î n acelaş t i m p foarte sociabil, foarte c o m u n i c a t i v . I n d i ­
v i d u a l i s m u l r o m â n e s c n u e c a cel n e m ţ e s c . Sasul e egoist şi s i n g u r a t i c ; îşi î n c h i d e g o s ­
p o d ă r i a c u ziduri chinezeşti şi p l ă n u e ş t e v e ş n i c închis în s i n e ; t r e c e p e l â n g ă o m u r s u z ,
fără să d e a b i n e ţ e , fără să r ă s p u n d ă la salut. R o m â n u l n u p o a t e s u p o r t a singurătatea, el
ş i - o p l â n g e în d o i n ă . O m u l s i n g u r e o a n o m a l i e între R o m â n i . F i e c a r e t r e b u e să se c ă ­
s ă t o r e a s c ă ; să n u c a u t e colţurile singuratice, să n u fugă d i n l u m e d a c ă n u v r e a să fie
socotit c a m î n t r ' o u r e c h e . G o s p o d ă r i a R o m â n u l u i e d e s c h i s ă v e d e r i i oricui, e aşezată
chiar p e d e a l ca să poată fi v ă z u t ă m a i d e d e p a r t e şi să p o a t ă v e d e a g o s p o d a r u l maf
d e p a r t e . R o m â n u l se sfătueşte c u m a i mulţi şi p e s t e tot e c u n o s c u t c a u n o m c a r e n ' a r e
s e c r e t e . R o m â n u l e familiar, c u m se z i c e ; el transformă toată l u m e a într'o v a s t ă familie.

405
 D a r î n acelaş t i m p R o m â n u l e foarte personalist. El v r e a să se r e m a r c e t o t d e a u n a ,
să fie m a i m u l t d e c â t ceilalţi, să se ia act d e existenţa lui. C â t d e i n d i v i d u a l i z a t e n e a m ţ u l ,
în s o c i e t a t e p e r s o a n a lui se ş t e r g e . El aşa se s i m t e b i n e ? să n u m a i existe c a p e r s o a n ă ,
ci să se c u f u n d e î n massa c u mişcări u n i f o r m e , militariste, disciplinate. R o m â n u l p r e ţ u e ş t e
s o c i e t a t e a p e n t r u p l u s u l c e - 1 a d a u g ă personalităţii sale ; el v r e a să a i b ă î n societate u n
rol p r o p r i u , d e o s e b i t d e al celorlalţi, el v r e a să facă a n u m i t e o b s e r v a ţ i i cari să p u n ă
în l u m i n ă i n t e l i g e n ţ a lui, v r e a să s p u n ă o v o r b ă d e d u h şi să c â n t e c e v a p r o p r i u , d a r şi
să facă u n l u c r u p r o p r i u , p e n t r u a i se v e d e a destoinicia şi v r e d n i c i a . El se s i m t e b i n e în
g r u p n u m a i d a c ă g r u p u l îi oferă condiţiile u n e i creşteri a conştiinţei p e r s o n a l e . Râsul
c a r e - i face e c o u g l u m e i sale, a p r o b ă r i l e , r e c u n o a ş t e r i l e valorii sale şi p e s t e tot fluidul d e
înfrăţire c a r e s c a l d ă g r u p u l , îi d ă fiecăruia e x p e r i e n ţ a u n e i creşteri a vitalităţii şi
a c o n ş t i i n ţ e i . P e r s o a n a c r e ş t e c u spiritul, d e s c o p e r e , se d e s v o l t ă t o c m a i în m e d i u l a n t r e ­
n a n t al g r u p u l u i . Astfel c o m u n i t a t e a n u e c o n s i d e r a t ă s t â n d în opoziţie c u p e r s o a n a , ci
c a u n m e d i u favorabil ei. D a r c o m u n i t a t e a e altfel c o n c e p u t ă în r o m â n i s m , d e c â t la n e m ţ i
b u n ă o a r ă sau la c o m u n i ş t i . E a n u e t ă v ă l u g c a r e u n i f o r m i z e a z ă şi maşinalizează, r e d u -
c â n d u - i p e toţi la aceiaşi f u n c ţ i u n e , ci t r u p c u m ă d u l a r e şi funcţiuni d e o s e b i t e d u p ă i m a ­
g i n e a Sf. A p o s t o l P a v e l . Ş e z ă t o a r e a r o m â n e a s c ă e m u l t g r ă i t o a r e î n a c e s t s e n s . R o m â n u l
c o n c e p e societatea d u p ă a s e m ă n a r e a Bisericii. C o n c e p ţ i a o r t o d o x ă d e s p r e Biserică s'a fil­
trat, p e căi n u aşa d e g r e u d e d e t e r m i n a t , în spiritul r o m â n e s c .
La p o p o a r e l e d i n A p u s e altă m e n t a l i t a t e . P a p i s m u l a centralizat t o a t e funcţiunile B i ­
sericii la p a p a şi în l e g ă t u r a c u acesta t e n d i n ţ e l e d e uniformizare s'au făcut tot m a i
simţite. P e r s o n a l i s m u l a fost tot m a i m u l t d e s a p r o b a t . M a i ales în c h e s t i u n e d e
c u g e t a r e şi d e o r g a n i z a r e bisericească. D e aci se explică m u l t e feţe ale A p u s u l u i . C o ­
m u n i t a t e a e c o n c e p u t ă a c o l o c a o p u s ă personalităţii şi d e m u l t e ori r e p u d i a t ă . A ş a s'a
n ă s c u t p r o t e s t a n t i s m u l individualist. D a r c o n c e p ţ i a a c e a s t a d e s p r e c o m u n i t a t e intrase a d â n c
în s â n g e l e n e a m u r i l o r . D e a c e e a G e r m a n i i , oricât d e individualişti s u n t în c h e s t i u n i l e r e l i ­
g i o a s e şi i n t i m p e r s o n a l e , î n d a t ă c e v r e a u să facă c e v a p e n t r u obşte şi r e c u r g în acest
s c o p la foloasele g r u p ă r i i , se uniformizează, se militarizează, se d e s p e r s o n a l i z e a z ă . E x t r e ­
m e l e se î n t â l n e s c uşor. O r i c â t d e individualişti s u n t N e m ţ i i , n u l e - a r fi p r e a g r e u d e s u ­
p o r t a t u n r e g i m c o m u n i s t . I d e e a d e c o m u n i t a t e c a r e e aşa d e la m o d ă azi în filosofia şi
politica g e r m a n ă e m a i a p r o a p e d e c o m u n i s m ca d e p e r s o n a l i s m . A l t c e v a s'a p e t r e c u t c u
p o p o a r e l e r ă m a s e fidele catolicismului ! oprite a se validita p e r s o n a l î n d o m e n i u l i n t e l e c ­
tual m a i înalt şi î n d r u m a t e p e alvia c u c e r n i c i e i d e s e n t i m e n t şi faptă—faptă c a r e să î n ­
t r e a c ă p e c e l e c o m u n e , c a r e s ' a d u c ă u n s u p r a m e r i t , c ă c i a c e a s t a e o d o g m ă d e frunte a
catolicismului — , ele s'au manifestat p e t e r e n u l creaţiilor s e n t i m e n t a l e şi se r e m a r c ă prin
p a s i u n e a p e n t r u a v e n t u r ă , c a r e c â n d c u p r i n d e c e r c u r i m a i largi, ca orice p a s i u n e , d e s p e r ­
sonalizează. Şi aci e o d e o s e b i r e r a d i c a l ă între n e a m u l n o s t r u şi celelalte p o p o a r e l a t i n e ,
c a r e n u c r e d c ă - ş i p o a t e a v e a explicaţia d e c â t în d e o s e b i r e a d e c o n f e s i u n e . R o m â n u l e
tot c e p o a t e fi m a i refractar a v e n t u r i i . C a să te poţi a n t r e n a î n t r ' o a c ţ i u n e d e a v e n t u r ă
t r e b u e să t e poţi e n t u z i a s m a u ş o r p e n t r u u n s c o p c a r e c o n t e m p l a t l u c i d v e z i c ă e i r e a ­
lizabil sau n u m e r i t ă p r e a m u l t ă p a s i u n e . Şi m a i e n e c e s a r p e n t r u a c e a s t a u n o p t i m i s m
u ş u r a t e c : c r e d i n ţ a c ă o d a t ă înfăptuită a c ţ i u n e a la c a r e p o r n e ş t i , dispare d a c ă n u tot răul
d i n l u m e , d a r c u s i g u r a n ţ ă c e a m a i m a r e p a r t e d i n el. Catolicismul a p r o v o c a t acest o p ­
t i m i s m , p r i n tot spiritul s ă u . P e n t r u catolicism r ă u l n u e o realitate p r o f u n d ă . N a t u r a
o m e n e a s c ă n u s'a alterat prin p ă c a t u l original şi n u a r e să î n c e r c e nici o transformare
p r i n m â n t u i r e a c a r e e d o a r u n act juridic d e a c h i t a r e d i n p a r t e a lui D u m n e z e u . C a t o l i ­
c i s m u l e atât d e optimist, î n c â t susţine în c r e d i n c i o ş i a m b i ţ i a că p o t face m a i m u l t b i n e
d e c â t le t r e b u e , c ă p o t t r e c e u ş o r d i n c o l o d e starea d e d e s ă v â r ş i r e , d e împlinire ideală.

406
 T r a n s p u s ă a m b i ţ i a aceasta p e plan social, u t o p i a e gata. In p o p o a r e l e latine utopia
trezeşte u ş o r entuziasm. R o m â n u l biciueşte c u satira lui o r i c e e n t u z i a s m d e d i c a t utopiei
şi o r i c e p o r n i r e a v e n t u r o a s ă . F r a n c e z i i a u a v u t mulţi d o c t r i n a r i utopişti şi p o p o r u l î n t r e g
s'a a n t r e n a t în s â n g e r o a s a a v e n t u r ă a revoluţiei p e n t r u cele trei h i m e r e . R o m â n i i n ' a r fi
p u t u t - o face. Spaniolii l u p t ă c u taurii şi-şi găsesc expresia în D o n Q u i c h o t t e , c a r e n ' a r
p u t e a fi aflat p e p ă m â n t u l r o m â n e s c . Astăzi p a s i u n e a lor p e n t r u a v e n t u r ă se validitează
aşa d e tragic p e t e r e n politic.
La n o i „marile p r i n c i p i i " ale r e v o l u ţ i e i franceze, ca şi toată utopia d e m o c r a t ă , n ' a u
fost luate d e n i m e n i în serios. C e i cari a u afectat m a i m u l t sinceritatea faţă d e ele, n ' a u
reuşit să fie d e c â t C a ţ a v e n c i . V o r b e ş t e toată l u m e a , într'o conspiraţie g e n e r a l ă , d e ele,
d a r n i c i u n u l n u ia p e celălalt în serios. Şi aşa se î n t â m p l ă c u orice u t o p i e . Se î n e a c ă la
n o i î n t r ' u n discredit c a t e g o r i c , fie că e luat susţinătorul ei în m o d manifest în râs, fie c ă
s e afectează d o a r faţă d e ea o c r e d i n ţ ă şi u n r e s p e c t c a r e în fond — e clar p e n t r u toţi —
lipseşte.
Se fac revoluţii m a i în toate ţările, iar p o p o r u l n o s t r u a p r o a p e d e focarul b o l ş e v i c şi
aţâţat c u o furie sălbatecă d e o d e m a g o g i e c a r e ş i - a ieşit d e m u l t d i n r ă b d a r e , stă liniştit :
i - a s c u l t ă p e toţi, se d u c e acasă şi-i c o m p ă t i m e ş t e p e toţi. D e c â t e ori ar fi trebuit să facă
acest n e a m r e v o l u ţ i e d a c ă s'ar fi luat d u p ă n o i , d u p ă intelectuali, cari n e a p r i n d e m la
orice discurs şi c r e d e m în sinceritatea fiecărui orator c a r e p l â n g e d e grija ţării. U n i i s p u n
că însuşirea aceasta e u n m i n u s , u n scepticism, o lipsă d e g e n e r o z i t a t e , u n s e m n d e b ă ­
trâneţe şi p o p o r u l n o s t r u n u v a p u t e a realiza n i c i o d a t ă n i m i c m a r e . Realitatea e alta. P o - |
p o r u l nostru n u e sceptic, ci realist : are o j u d e c a t ă lucidă şi u n c a l m p e c a r e n u şi—1 1
p i e r d e uşor. El i n t u e ş t e just p â n ă u n d e p o a t e fi modificată realitatea p r o f u n d ă a răului şi |
ştie c ă el n u p o a t e fi învins d e p l i n în l u m e a aceasta. Desăvârşirea e o ţintă situată la o
distanţă m o r a l ă neajunsă în l u m e a aceasta. î m p o t r i v a răului n u se p o a t e lupta eficace
d e c â t p r i n r e n u n ţ a r e a la sine, p r i n jertfă, p r i n t r ' o asceză susţinută zi d e zi în p e r s o a n a
proprie? r ă u l n u e î n v i n s d u r a b i l p r i n r ă u , ci d o a r m o m e n t a n ; r ă u l p o a t e fi î n v i n s n u m a i
prin binele din tine, c a r e n u se î n s t ă p â n e ş t e însă în tine p r i n t r ' o s i n g u r ă s v â c n i r e d e j
eroism, ci p r i n t r ' u n efort susţinut zi d e zi. R o m â n u l n u c r e d e î n b u n ă t a t e a e x a g e r a t ă a j
oratorului, p e n t r u c ă ştie c e g r e u se p o a t e d o b â n d i b u n ă t a t e a . El ştie c ă n u p o a t e fi p o - \
gorît raiul p e p ă m â n t p r i n c â t e v a legi şi d e aceia n u se e n t u z i a s m e a z ă d e atâtea d i s c u r ­
suri u t o p i c e şi d e c i n e s i n c e r e c â n d v i n delà alţi r o m â n i . El ştie c ă idealurile sociale, atât
d e strâns d e p e n d e n t e d e c e l e m o r a l e , n u se realizează atât d e uşor, ci prin î n d e l u n g a t e
eforturi. R o m â n u l n u m a i p e călugări îi ia în serios în eforturile lor spre idealul m o r a l .
Utopiste sunt p o p o a r e l e latine s u b influenţa catolicismului, utopiste sunt p o p o a r e l e în cari
sectele şi raţionalismul a u ajuns la d o m i n a n ţ ă . Sectele c r e d c ă D u m n e z e u e singur a c t i v
în o m şi în l u m e , d a c ă o m u l c r e d e n u m a i în El, iar raţionaliştii şi ateii, neştiind d e rău
şi d e D u m n e z e u , s u n t c o n v i n ş i d e atotputernicia raţiunii o m e n e ş t i .
Toţi aceşti indivizi şi toate aceste p o p o a r e deplasează împărăţia c e r u l u i p e p ă m â n t .
N u m a i a u d e c i la c e c r e d e în l u m e a viitoare. Confuzia aceasta d e p l a n u r i a u f ă c u t - o şi
ortodocşii ruşi, p r e g ă t i n d astfel sufletul p o p o r u l u i p e n t r u eshatologismul marxist. O r t o ­
doxia n u ajunsese să p ă t r u n d ă p â n ă la a d â n c i m i sufletul rusesc. Ruşii s'au încreştinat târziu
şi m u l t e v e a c u r i d o m i n a ţ i a m o n g o l ă a favorizat o eflorescentă a b u n d e n t ă d e superstiţii.
P o p o r u l cel m a i p ă t r u n s d e spiritualitatea o r t o d o x ă se d o v e d e ş t e cel r o m â n . El s'a
n ă s c u t creştin. El n ' a r e la bază o altă s t r u c t u r ă religioasă c a r e s'o t u r b u r e p e c e a o r t o d o x ă .
P o p o r u l r o m â n se d o v e d e ş t e astfel ca ţ i n â n d n e t despărţite c e l e d o u ă p l a n u r i d e
v i a ţ ă : p e cel p ă m â n t e s c şi p e cel c e r e s c . In conştiinţa lui e d e c i m a i trează ca la oricare
altul c r e d i n ţ a în v i a ţ a viitoare.

407
 E u n r ă u sau e u n b i n e a b s e n ţ a u t o p i s m u l u i şi a spiritului d e a v e n t u r ă d i n p o p o r u l
n o s t r u ? O r i c u m ar fi, e o fatalitate şi î n e a stă u n a d i n trăsăturile originalităţii n o a s t r e ,
iar o m u l politic să c a u t e s'o valorifice n u să n e î n g h e s u e p e d r u m u r i străine. D a r e u c r e d
c ă n u e u n r ă u , ci e u n b i n e . P a s i u n e a d e a v e n t u r ă p o a t e a d u c e a n u m i t e străluciri în
v i a ţ a u n u i p o p o r , d a r fără d u r a t ă . C ă d e r e a d e p e u r m a descurajării şi a epuizării îi p o a t e
fi fatală. N o i n ' a v e m p a s i u n e a d e a v e n t u r ă a latinului, nici t e n d i n ţ e l e d e d o m i n a ţ i e ale
g e r m a n u l u i , c a r e r u m e g ă în s i n g u r ă t a t e a lui p l a n u r i d e c u c e r i r e , d a r n ' a v e m nici riscurile
şi c ă d e r i l e lor i n e v i t a b i l e . N o i a v e m o altă forţă c u m u l t m a i p u t e r n i c ă , prin c a r e p u t e m
d e v e n i p o p o r m a r e şi p u t e m înscrie p a g i n i m u l t e d e strălucită c u l t u r ă spirituală : natalitatea
ridicată p e n t r u c ă s u n t e m u n p o p o r c r e d i n c i o s , f a r m e c u l firii n o a s t r e c a r e asimilează orice
n e a m şi o r t o d o x i a c a r e , d a c ă v o m p ă s t r a - o c u t o a t e î n d e m n u r i l e şi inspiraţiile ei m o ­
rale şi spirituale, n e p o a t e asigura o existenţă î n d e l u n g a t ă şi o p r o p ă ş i r e n e t u r b u r a t ă .
A m s p u s c ă n o i n ' a v e m d e c â t d o u ă p a s i u n i : p ă m â n t u l şi c r e d i n ţ a . P e n t r u a c e s t e a
o r i c e sat face r e v o l u ţ i e şi a făcut şi în t r e c u t . U n i r e a u n e i părţi d i n r o m â n i c u R o m a
n ' a reuşit să fie d e c â t o manifestare. C u a c e s t e p a s i u n i să c a l c u l e z e politica n o a s t r ă , n u
c u utopii d e i m p o r t .
In l e g ă t u r ă c u a b s e n ţ a u t o p i s m u l u i d i n p o p o r u l n o s t r u , p u t e m r e m a r c a î n sfârşit t r ă ­
s ă t u r a c e a m a i c u p r i n z ă t o a r e şi m a i definitivă a l u i : a r m o n i a . Ea e u n e c h i l i b r u m i n u n a t
al însuşirilor, al r a p o r t u r i l o r lui c u l u m e a . E u n alt n u m e p e n t r u s i m ţ u l just al realului,
f R o m â n u l n u e u n s e n t i m e n t a l e x a g e r a t c a m e r i d i o n a l u l sau c a rusul, d a r n i c i u n s c o r ­
m o n i t o r în tainele vieţii c a g e r m a n u l . O r i c e e x a g e r a r e , o r i c e e x c e n t r i c i s m e p e n t r u r o m â n
, o d i s a r m o n i e c a r e n u s c a p ă d e p r i v i r e a lui fină şi d e ironia lui. S e n t i m e n t u l şi c u g e t a r e a
se ţin r e c i p r o c în frână. N u p u t e m s p u n e c ă a c e a s t a este superficialitate. D a r se fereşte
d e a m e r g e c u c u g e t a r e a d i n c o l o d e m a r g i n i l e clarităţii. R o m â n u l îşi d ă s e a m ă d e l u m e a
d e m i s t e r e c e n e î n c o n j o a r ă 5 el a r e fiorul misterului, d a r aşază p e s t e el o s u r d i n ă discretă.
N u - ţ i p r i n d e m i n t e a c u n i m i c u r i l e firii. „ N u c e r c e t a a c e s t e legi, c ă c i eşti n e b u n d e le
' n ţ e l e g i " . O r t o d o x i a p r o p o v ă d u e ş t e c r e d i n ţ a , rezultatele c u g e t ă r i i s u n t t o t d e a u n a ceva, n e ­
sigur. N u m a i p r o t e s t a n t i s m u l şi s e c t a r i s m u l c r e d c ă p o t d i s o l v a c r e d i n ţ a î n î n ţ e l e g e r e .
A m v o r b i t d e a r m o n i a r o m â n e a s c ă în c e p r i v e ş t e r a p o r t u r i l e între i n d i v i d şi s o c i e ­
tate şi d i n c e l e d e p â n ă a c u m r e e s e echilibrul î n c a r e se ţin p e n t r u spiritualitatea r o m â ­
n e a s c ă activitatea lui D u m n e z e u şi a o m u l u i . P r o t e s t a n t i s m u l c a l v i n şi sectar şi u n e o r i şi
cel l u t e r a n strică acest e c h i l i b r u în f a v o a r e a lui D u m n e z e u , c r e z â n d p e o m p u r t a t d e forţe
s u p r a sau s u b o m e n e ş t i şi c ă z â n d în profetisme şi m e s i a n i s m e b o l n ă v i c i o a s e . Catolicismul
a m v ă z u t c ă strică acest e c h i l i b r u în favorul o m u l u i şi a m v ă z u t c u c e efecte.
N i c i u n n e a m n u p r i n d e atât d e r e p e d e d e v i e r i l e d e l à a r m o n i e : umflările î n t r ' o d i ­
r e c ţ i u n e s a u alta. Şi n i m i c n u b i c i u e r o m â n u l m a i m u l t ca d e f e c t e l e d e a r m o n i e . O r i c e
patetism este p e n t r u r o m â n disgraţios.
A r t a lui e a r m o n i e . In m u z i c ă jalea e filtrată c u discreţie, n u se r e v a r s ă î n u m f l ă ­
turile e x a g e r a t e ale c â n t e c u l u i d e jale r u s e s c . D o i n a e u n c â n t e c d e jale d e o rară d i s ­
tincţie. In j o c r o m â n u l îşi manifestă e x u b e r a n ţ a c u a n u m i t e reţineri. N u se t ă v ă l e ş t e p e
jos c a r u ; u l , n u sare diform c a tirolezul. A r m o n i a e tot u n a c u esteticul. R o m â n u l n u
uită d e estetic nici în m o m e n t e l e d e e x u b e r a n ţ ă sau d e m a r e d u r e r e .
T ă i e t u r a v e ş t m i n t e l o r sale, c o m b i n a ţ i a culorilor, n a t u r a d e s e n e l o r e tot c e p o a t e fi
m a i d e p a r t e d e c e e a c e e p o d o a b ă g r o s o l a n ă . G r a ţ i a şi s o b r i e t a t e a se î n t â l n e s c într'o a d ­
mirabilă sinteză în arta r o m â n e a s c ă .
In c u s ă t u r ă şi în c r e s t ă t u r i în l e m n se ţine în linia d r e a p t ă , s o b r ă , c a r e e x p r i m ă d i s ­
cret, sublimat, s e n t i m e n t e l e . Se fereşte d e linia c u r b ă , c a r e u ş o r d e g e n e r e a z ă în u m f l ă t u r ă
şi v u l g a r . I c o a n a bizantină, c u linii d r e p t e , expresii ale purităţii, în c a r e n u se insinuiază

408
nici m e r i t u l nici p ă c a t u l , l - a u î n v ă ţ a t p e r o m â n c e este discreţia. R o m â n u l ştie în arta
lui u n l u c r u p e c a r e n u m a i u n aristocrat îl ş t i e : c e t r e b u e să o m i t ă . A p u s u l n e s i n c e r , c u
i c o a n e l e călugăraşilor înclinaţi d e p r e a m u l t ă s m e r e n i e şi c u faţa gras o n c t u o a s ă d e p r e a
m a r e fericire d i v i n ă , i c o a n e l e c u inimile p e n i b i l etalate, se î n ţ e l e g e c ă a u influenţat într'o
direcţie total o p u s ă .
S'ar p u t e a u r m ă r i î n c ă m u l t trăsăturile originalităţii r o m â n e ş t i şi s'ar v e d e a c u m se
î n c o r p o r e a z ă în ele r i t m u l realităţii în t e n d i n ţ ă spre idealul ei, c a r e este ortodoxia.
D a r şi d i n a c e s t e p u ţ i n e consideraţii se p o a t e v e d e a destul d e b i n e p e r s p e c t i v a c a r e
se d e s c h i d e î n s p r e viitor n e a m u l u i n o s t r u : el este c h e m a t să realizeze o c u l t u r ă d e u n
clasicism original, c a r e a r p u t e a să n u fie î n c e r c a t ă d e n i c i o t u r b u r a r e serioasă d i n l ă -
u n t r u şi să n u se epuizeze n i c i o d a t ă . D a r ca această c h e m a r e să se realizeze, t r e b u e să n u
n e forţăm a ieşi d i n originalitatea noastră, c a r e este legată d e o r t o d o x i e , şi a u m b l a d u p ă
idealuri d e i m p o r t .

409