mu.

ïui πΑτιοηπι DE ISTORIE

cercetări
numismatice

www.mnir.ro
 M u z e u l Naţional de Istorie

cercetări
nunùsnwtice
I V

Sub redacţia :
P r o f . d r .F L O R I A N GEORGESCU
O C T A V I A N ILIESCU şi CONSTANŢA ŞTIRBU-,

Bucureşti,1982

www.mnir.ro
 CUVlNT DE DESCHIDERE

de prof.dr.doc.SUZANA GADEA
Preşedintele C o n s i l i u l u i C u l t u r i i
şi E d u c a ţ i e i Socialiste

C o n t i n u î h d u - ş i , c u v r e d n i c ă s t a t o r n i c i e şi c u u n t r e a z simţ a l r ă s ­
p u n d e r i l o r c e îi r e v i n , o p e r a complexă, plenară d e v a l o r i f i c a r e a pa­
t r i m o n i u l u i c u l t u r a l a l ţării, M u z e u l Naţional d e I s t o r i e organizează a ¬
cum a c e a s t ă S e s i u n e a ştiinţifică, a x a t ă { h d o m e n i i l e at ft de specializa­
t e , d a r şi a t f t d e i m p o r t a n t e a l e n u m i s m a t i c i i , h e r a l d i c i i , sigilografiei,
m e d a l i s t i c e i şi g l i p t i c i i . F a p t u l n e a p a r e f i r e s c şi, a m s p u n e , c h i a r ne­
cesar, cunoscfnd c ă p r i m a instituţie m u z e a l ă a R o m â n i e i d e ţ i n e în pre­
z e n t şi c e l m a i m a r e c a b i n e t n u m i s m a t i c a l ţ ă r i i . A i c i s f n t p ă s t r a t e - c a
b u n d e p r e ţ a l întregii naţiuni s o c i a l i s t e - u n e l e d i n t r e valorile cele
m a i d e s e a m ă p r i v i t o a r e l a i s t o r i a s c h i m b u r i l o r , negoţului şi circula­
ţiei m o n e t a r e d i n m u l t i m i l e n a r a n o a s t r ă vatră s t r ă m o ş e a s c ă ; atestate
p r i v i n d a c t i v i t a t e a a t f t o r instituţii, o r i v i a ţ a a n u m e r o a s e personalităţi,
inspirate, marcante, de care p o p o r u l român a avut - p r i n v r e r e a unui
g e n e r o s d e s t i n - î n t o t d e a u n a p a r t e , d i n v e c h i m e şi pîhă a s t ă z i .
S e m n i f i c a ţ i a d o c u m e n t a r ă a p a t r i m o n i u l u i cultural-naţional hră­
n e ş t e c e l e m a i î n d r ă z n e ţ e şi totodată f u n d a m e n t a t e ipoteze, ne ajută să
cunoaştem t o t m a i amănunţit, m a i p r o f u n d , m a r i l e procese care defi­
n e s c e r o i c a noastră existenţă istorică.
Referindu-ne doar l a profilul acestei interesante Sesiuni ştiinţi­
fice, ne permitem o s u c c i n t ă reflecţie i s t o r i c ă . C e e s t e o a r e circulaţia
m o n e t a r ă d a c ă n u u n strălucit t e s t d e c i v i l i z a ţ i e , d e d e z v o l t a r e econo­
mică şi politică ş i , n e m i j l o c i t , e x p r e s i a spiritului de colaborare între
popoare ?
Emiterea m o n e d e i n u e s t e şi e a , l a r î h d u - i , o d o v a d ă în p l u s a a¬
f i r m ă r i i i n d e p e n d e n ţ e i ş i s u v e r a n i t ă ţ i i , v i s u l şi f a p t a unor străluciţi
c o n d u c ă t o r i a i s t r ă b u n i l o r şi înaintaşilor n o ş t r i , r e g i daci şi domni
Muşatini o r i B a s a r a b i ?
în a c e s t sens, cele peste 9 0 d e c o m u n i c ă r i ştiinţifice, c e vor f i
prezentate^ v i n să s e l e c t e z e şi să s e m n a l e z e mărturii documentare
n e c u n o s c u t e n o u ă pîhă a c u m ; să d i s c e a r n ă , d i n ipostazele monetare,
heraldice, sigilografice sau medalist ice ale dezvoltării societăţii
noastre,, înţelesuri m a j o r e a l e u n o r f a p t e şi f e n o m e n e d e natură econo­
m i c ă , s o c i a l ă şi p o l i t i c ă ; s ă introducă în c i r c u i t u l specialităţilor opi­
nii, s u p o z i ţ i i şi î n c h e i e r i c a r e , sîntem siguri, v o rm^rca tot atîţia
paşi n o i p e tărîmul c u n o a ş t e r i i f h t r - u n u l s a u a l t u l d i n d o m e n i i l e citate .
C u m u l î n d c o m p e t e n ţ a , p a s i u n e a şi e f o r t u r i l e c r e a t o a r e ale atftor

www.mnir.ro
specialişti, s e s i u n e a ştiinţifică p e c a r e o i n a u g u r ă m r e f l e c t ă , şi ea,
r i t m u l i m p e t u o s a l vieţii n o a s t r e c u l t u r a l e ş i ştiinţifice - c ă * e i a s o c i e ­
t a t e a socialistă m u l t i l a t e r a l d e z v o l t a t ă , făurită d e Întregul popor r o ­
mân s u b c o n d u c e r e a Partidului Comunist R o m â n , îi o f e r ă c a d r u l d e a ¬
f i r m a r e fntr-adevăr o p t i m , p e r s p e c t i v e c u a d e v ă r a t f a v o r a b i l e .
Ştiinţa r o m â n e a s c ă d i n z i l e l e n o a s t r e reflectă înaltul g r a d d e c i ­
vilizaţie a t i n s d e u n p o p o r l i b e r şi î n d r ă z n e ţ , i u b i t o r d e l u m i n ă , deve­
n i t c t i t o r a l u n u i strălucit v i i t o r . Rodeşte m a r e a moştenire a trecutu­
lui, iniţiativa p r e z e n t u l u i - împliniri e p o c a l e , în "Tara Meşterului
Manole", unde răsar " L u c e f e r i " p e n t r u întreaga omenire.
E s t e p e n t r u m i n e u n p r i l e j d e îndreptăţită şi s i n c e r ă satisfacţie
s u c o n s t a t , în a c e a s t ă s e s i u n e , alături d e c o l e c t i v u l M u z e u l u i Naţional
de I s t o r i e , p a r t i c i p a r e a a n u m e r o a s e personalităţi a l e c e r c e t ă r i i i s t o ­
r i c e româneşti c o n t e m p o r a n e , a u n o r specialişti d e p e întreg c u p r i n ­
sul ţării.
T o ţ i a c e ş t i specialişti sînt c u n o s c u ţ i în tradiţionala dragoste de
g l i e şi o m , c a d i s c i p o l i a i m a r i l o r d a s c ă l i M i r oη C o s t i n şi Dimitrie
Cantemir, N i c o l a e I o r g a şi V a s i l e P â r v a n . E i d u c s p r e v i i t o r nemuri­
t o r u l m e s a j a l u n e i existenţe m u l t i m i l e n a r e , căreia u l t i m u l deceniu şi
jumătate i - a c o n f e r i t n o i s e n s u r i naţionale şi m o n d i a l e .
O a s e m e n e a u n i t a t e în acţiune - c o m p l i n i n d e r u d i ţ i a şi experienţa
învăţaţilor m a i vîrstnici cu elanul, s e t e a d e cunoaştere şi frumoasa
dorinţă d e a f i r m a r e a u n o r c e r c e t ă t o r i t i n e r i - e s t e e a î n s ă ş i o c h e z ă ­
şie s i g u r ă d e n o i împliniri v i i t o a r e . E s t e , d e a s e m e n e a , pentru mine,
p r i l e j d e b u c u r i e să d a u g l a s s e n t i m e n t e l o r d e p r e ţ u i r e faţă de mem­
b r i i Societăţii N u m i s m a t i c e R o m â n e , p r e z e n ţ i în s e s i u n e . D i n 1903, de
cînd a f o s t c r e a t ă , a c e a s t ă s e s i u n e a a d u s o contribuţie remarcabilă l a
d e z v o l t a r e a s t u d i i l o r n u m i s m a t i c e d i n ţara n o a s t r ă , şi sîntem c u toţii
c o n v i n ş i că conştiinţa r o m â n e a s c ă nu v a pregeta nicicînd să recepte­
z e o r i c e altă nouă m ă r t u r i e d e c r e a t i v i t a t e a a c e s t u i v r e d n i c detaşa­
m e n t a l ştiinţelor n o a s t r e istorice.
In numele C o n s i l i u l u i C u l t u r i i şi E d u c a ţ i e i S o c i a l i s t e v ă r o g să
îmi îngăduiţi să u r e z f i e c ă r u i a d i n t r e c e i p r e z e n ţ i în s a l ă , s ă n ă t a t e d e ­
plină şi m u l t e izbînzi p r o f e s i o n a l e , i a r l u c r ă r i l o r S e s i u n i i ştiinţifice -
s u c c e s d e p l i n , a p o r t c o n s i s t e n t l a g f h d i r e a istorică r o m â n e a s c ă , după
îndemnul şi e x e m p l u l strălucii a l c t i t o r u l u i R o m â n i e i c o n t e m p o r a n e , a l
făuritorului i s t o r i e i n o a s t r e d e a z i şi d e mîine - tovarăşul Nicolae
Ceauşescu.

www.mnir.ro
 CERCETAREA NUMISMATICA ÎN SLUJBA
ISTORIEI PATRIEI

de p r o f . d r . F L O R I A N GEORGESCU

N u m i s m a t i c a româneasca a r e o v e c h e ş i b o g a t ă tradiţie în c e e a c e
p r i v e ş t e v a l o r i f i c a r e a c o m p l e t a , s i c o m p l e x ă a informaţiilor oferite de
documentul numismatic.
încă d i n m o m e n t u l c o n s t i t u i r i i ştiinţei n u m i s m a t i c e m o d e r n e roma­
n e ş t i , m a r i i n o ş t r i n u m i s m a ţ i a u înţeles v a l o a r e a d e o s e b i t ă a acestei
c a t e g o r i i d e i z v o a r e c a s u r s e d e cunoaştere a evoluţiei i s t o r i c e din
spaţiul c a r p a t o - d u n a x e a n o - p o n t i c .
U t i l i z a r e a d o c u m e n t u l u i n u m i s m a t i c e s t e c u atît m a i n e c e s a r ă , c u
cît datorită u n e i evoluţii s p e c i f i c e d a t e l e o f e r i t e d e sursele literare
sînt p e n t r u p e r i o a d e l e m a i v e c h i d e s t u l d e r a r e ş i l a c u n a r e , i a r a r h e o ­
l o g i a n u p o a t e s u p l i n i Întotdeauna c u s u c c e s l i p s a d o c u m e n t e l o r scrise
p e n t r u e p o c i l e m a i Îndepărtate, i a r p e n t r u p e r i o a d e m a i a p r o p i a t e do­
c u m e n t e l e d e a r h i v ă n u p o t o f e r i Întotdeauna t o a t e d a t e l e de care are
imperioasă n e v o i e c e r c e t a r e a istorică.
D i n a c e s t m o t i v numismaţii şi i s t o r i c i i români n u a u l i m i t a t folo­
s i r e a informaţiilor p r o v e n i t e d i n s u r s e l e n u m i s m a t i c e n u m a i - l a încer­
carea de a reconstitui p r i n c i p a l e l e d e s t i n e a l e vieţii economice sau
s o c i a l e d i n a n t i c h i t a t e şi e v u l m e d i u s a u a u n o r manifestări cultural-
artistice.
E l e a u f o s t e x t i n s e c u s u c c e s şi l a s t u d i e r e a u n o r e v e n i m e n t e po­
l i t i c e ş i m i l i t a r e ş i n u în ultimă instanţă s continuului proces istoric
s p r e e o r g a n i z a r e statală i n d e p e n d e n t ă a s t r ă m o ş i l o r n o ş t r i .
E s t e b i n e c u n o s c u t că p r i m e l e m o n e d e d e p e t e r i t o r i u l actual al
României a u f o s t e m i s e d e c o l o n i i l e greceşti d e p e l i t o r a l u l dobrogean
a l Mării N e g r e - H i s t r i a , C a l l a t i s şi Tomis.
începutul e m i s i u n i l o r m o n e t a r e s e l e a g ă d e o a n u m e etapă a dez­
voltării ş i o r g a n i z ă r i i p o l i t i c e ş i e c o n o m i c e a p o l e i s - u r i l o r greceşti.
Cercetări r e c e n t e a u d o v e d i t că a c e s t p r o c e s s-a p e t r e c u t foarte
d e t i m p u r i u , cetăţile i o n i e n e d i n P o n t u l s t i n g emiţîhd p r i m e l e l o rmo­
n e d e îh a d o u a j u m ă t a t e a s e c . a l V I - l e a ş i p r i m a jumătate a s e c . a l V -
lea î.e.n.
E s t e v o r b a d e monedele-vîrf d e s ă g e a t ă , t u r n a t e d i n b r o n z . Fap­
tul n u c o n s t i t u i e o p r i o r i t a t e n u m a i p e n t r u i s t o r i a monetăriei pe teri­
toriul r o m â n e s c , c i p e n t r u Întreg b a z i n u l M ă r i i N e g r e .
• A s e m e n e a m o n e d e a u a p ă r u t în n u m ă r m a r e atît în cetăţile greceşti
Histria, Tomis, A r g a m u m , d a r ş i în t e z a u r e s a u d e s c o p e r i r i i z o l a t e în

www.mnir.ro
t e r i t o r i i l e r u r a l e învecinate: T a r i v e r d e ( j u d . C o n s t a n ţ a ) , J u r i l o v c a , E n i -
sala, Vişina ( j u d . T u l c e a ) ^ , d o v e d i n d pătrunderea s c h i m b u l u i monetar
şi în m e d i u l a u t o h t o n g e t i c .
Progrese n o t a b i l e s - a u r e a l i z a t şi în c u n o a ş t e r e a activităţii ate­
lierului monetar a l H i s t r i e i .
în l u m i n a u l t i m e l o r c e r c e t ă r i începutul e m i t e r i i c u n o s c u t e l o r d r a h ­
me d e a r g i n t a l e cetăţii s e p l a s e a z ă în j u r u l a n u l u i 5 0 0 î . e . n . , conti­
n u e d c u u n e l e î n t r e r u p e r i pfhă în p r i m e l e d e c e n i i a l e sec.a l HI-lea
î.e.n. '
E l e a u Tost c o m p l e t a t e d e l a m i j l o c u l s e c a i V - l e a î . e . n . d e emi­
siuni de monede de b r o n z , l a început t u r n a t e , a p o i bătute .
Studiul descoperirilor de monede histriene ilustrează pregnant
r o l u l e c o n o m i c j u c a t d e această c e t a t e c a m e d i a t o r a l s c h i m b u r i l o r e—
conomice a l e z o n e i v e s t - p o n t i c e c u l u m e a greacă mediteraneană, c a şi
a strînselor r a p o r t u r i e c o n o m i c e , c u l t u r a l e şi p o l i t i c e s t a b i l i t e c u s o ­
c i e t a t e a getică l o c a l ă .
A u f o s t c a t a l o g a t e p e s t e 52 d e s c o p e r i r i d e m o n e d e h i s t r i e n e , care
a c o p e r ă întreaga D o b r o g e , s u d u l şi c e n t r u l M o l d o v e i , e s t u l Munteniei,
s u d u l B a s a r a b i e i şi U . R . S . S . , B u l g a r i a d e r ă s ă r i t , pfhă dincolo de
Balcani . 5

S t u d i i r e c e n t e a u a d u s d a t e n o i şi e x t r e m d e v a l o r o a s e a s u p r a u¬
n u i a s p e c t m a i puţin c u n o s c u t a l activităţii a t e l i e r e l o r monetare ale
Histriei, C a l l a t i s u l u i şi T o m i s u l u i 6
în e p o c a ellenistică - emisiunile
d e s t a t e r i d e a u r şi t e t r a d r a h m e d e t i p A l e x a n d r u c e l M a r e p l a s a ţ i cro­
n o l o g i c în s e c . i n - I î . e . n . '
S t a t e r i proveniţi d i n a t e l i e r e l e d o b r o g e n e sîht p r e z e n ţ i în desco­
periri din spaţiul g e t i c , u n e o r i în t e z a u r e d e d i m e n s i u n i c o n s i d e r a b i l e
ca c e l de l a A n a d o l ( a z i în r e g . O d e s s a , R . S . S . U c r a i n a ) , Mărăşeşti
( j u d . V r a n c e a ) şi D ă i e n i (jud.Tulcea), ultimul constituind prin cele 86
d e p i e s e a l e s a l e u n a d i n mîndriile colecţiilor M u z e u l u i N a ţ i o n a l d e I s ­
torie a l R.S.România.
U n p r o g r e s n o t a b i l a u c u n o s c u t c e r c e t ă r i l e p r i v i n d rrmţX-np geto-
dacică.
A u f o s t j a l o n a t e m a r i l e e t a p e a l e evoluţiei m o n e t ă r i e i g e t o - d a c i c e ,
c a şi a l e t r i b u r i l o r c e l t i c e d e p e t e r i t o r i u l R o m â n i e i , întinsă în t i m p d e
l a începutul s e c a i ΠΙ -lea î . e . n . ş i pîhă s p r e m i j l o c u l s e c i î.e.n.'
S-au putut stabili p r i n c i p a l e l e t i p u r i monetare emise de triburile
d a c o - g e t i c e şi a r i a ' l o r d e c i r c u l a ţ i e , f a p t c e a s c o s încă o dată în e v i ­
denţă u n i t a t e a culturală a l u m i i d a c o - g e t i c e , intensele contacte,schim­
b u r i şi influenţe i n t e r t r i b a l e , c a ş i s t r f h s e l e legături cu civilizaţia
mediteraneană greco-romană.
Cercetarea monetăriri g e t o — d a c i c e a p u s p r e g n a n t în lumină nu
r . u m a i n i v e l u l înalt d e d e z v o l t a r e a civilizaţiei m a t e r i a l e ş i spirituale,
a. o r g a n i z ă r i i e c o n o m i c e şi s o c i a l e a t i n s d e a c e a s t ă populaţie în sec.
ÎII-1 î . e . n . , d a r şi p r o c e s u l d e s t r u c t u r a r e politică tot mai intensă
oare a premers creării s t a t u l u i u n i t a r . i n d e p e n d e n t , s—s

10

www.mnir.ro
 Numismatica.suplineşte d i n p l i n c a r a c t e r u l l a c u n a r a l informaţii­
lor literare despre e v o l u ţ i a politică a d a c o - g e ţ i l o r , permiţîhd eviden­
ţ i e r e a în s e c . n - I î . e . n . a u n o r m a r i u n i u n i t r i b a l e , care aii emis
monede proprii.
A s t f e l d e i n f o r m a ţ i i a u e x i s t a t în T r a n s i l v a n i a d e S - V şi Banat,
p e V a l e a Mureşului şi T f r n a v e l o r ( l e g a t e d e e m i s i u n i l e de t i p Aiud-
Cugir, Răduleşti-Hunedoara, P e t e l e a şi C h e r e l u ş ) ; O l t e n i a d e v e s t ( t i ­
pul A n i n o a s a - D o b r e ş t i ) , e s t u l O l t e n i e i şi v e s t u l M u n t e n i e i ( t i p u l Adîn-
c a t a ) , c e n t r u l M u n t e n i e i ( t i p u l Vîrteju-Bucureşti), n o r d - e s t u l Munte­
n i e i ş i s u d u l M o l d o v e i ( t i p u r i l e D u m b r ă v e n i şi I n o t e ş t i - R ă c o a s a ) . 1 0

N i c i D o b r o g e a n u a r ă m a s străină a c e s t u i f e n o m e n , a i c i f i i n d pusă
în e v i d e n ţ ă f o r m a ţ i u n e a politică a l u i M o s k o n , singurul suveran daco-
get. c u excepţia l u i K o s o n , c a r e şi-a î n s c r i s t i t l u l ş i n u m e l e p e mone­
de ^ 1
, precum şi e m i s i u n i l e d e t i p M ă c i n , d i r e c t l e g a t e d e m a r e a fami­
lie a m o n e tăriei d a c o — g e t i c e 1
^.
E p o c a d e m a r i transformări p r i n c a r e t r e c e s o c i e t a t e a daco-ge-
tică f h v r e m e a l u i B u r e b i s t a s e r e f l e c t ă şi p e p l a n n u m i s m a t i c 1
^.
Ş t e r g e r e a graniţelor u n i u n i l o r d e t r i b u r i prin includerea l o r
într-o e n t i t a t e politică s u p e r i o a r ă s e m a n i f e s t ă ş i p e p l a n u l circulaţiei
monetare.
Vechile emisiuni monetare dispar, odată c u e l e încheindu-se şi
monetăria daco—getică tradiţională. I n l o c u l l o r e s t e ' a d o p t a t u n t i p m o ­
netar unic, denarul roman republican . Descoperirea mai multor
ştanţe m o n e t a r e : Tilişca ( j u d . S i b i u ) , Ludeşti ( j u d . H u n e d o a r a ) , Poiana
( j u d . G a l a ţ i ) e t c , , c a ş i a n a l i z e l e s t i l i s t i c e a u d o v e d i t c ă în s e c i t e . n .
pe t e r i t o r i u l D a c i e i l u i B u r e b i s t a s - a u p r o d u s p e s c a r ă largă imitaţii
fidele alemonedei romane republicane 1
*.
Adoptarea unui t i p monetar u n i c r ă s p u n d e a cerinţelor economice
a l e s t a t u l u i u n i f i c a t , r e f l e c t f h d în a c e l a ş i t i p s e n s u l înalt şi î n ţ e l e g e r e a
justă p e c a r e c o n d u c ă t o r u l p r i m u l u i s t a t d a c i c a acordat-o monedei în
v i a ţ a societăţii ş i în p r o c e s u l d e s t r u c t u r a r e politică p e u n p l a n calita­
tiv superior.
Acceptarea denarului roman c a e t a l o n şi t i p m o n e t a r a fost,în pri­
mul rfnd, dictată d e r a ţ i u n e a e c o n o m i c ă , c ă c i a c e a s t ă m o n e d ă circula
d e multă v r e m e ş i în c a n t i t a t e m a r e p e întreg t e r i t o r i u l D a c i e i 1 6
, fiind
în a c e l a ş i t i m p o m o n e d ă d e c i r c u l a ţ i e u n i v e r s a l ă , c a r e p u t e a favoriza
legăturile c u a l t e z o n e geografice.
Numismatica a d u c e informaţii u t i l e l a i s t o r i a D a c i e i în perioada
c a r e s e Întinde d e l a m o a r t e a l u i B u r e b i s t a ş i pînă l a r e f a c e r e a statu­
lui sub D e c e b a l .
R a p o r t u r i l e p o l i t i c e c u R o m ă - atît c e l e m i l i t a r e , cît şi c e l e eco­
nomice - sînt f i d e l r e f l e c t a t e d e d e s c o p e r i r i l e m o n e t a r e . S e observă o
continuă lărgire a circulaţiei monetare.
D e a s e m e n e a acţiunile r o m a n e d i n t i m p u l p r i m i l o r împăraţi desfă­
şurate l a n o r d d e D u n ă r e p e t e r i t o r i u l M u n t e n i e i , Olteniei şi Moldovei
' d e s u d s e reflectă p e p l a n n u m i s m a t i c printr-o serie de tezaure ascun-

11

www.mnir.ro
se s p r e Începutul e r e i n o a s t r e ·
Cucerirea Daciei s itransformarea u n e i părţi a e i l a p r o r i n c i e r o ­
m a n i a u d a t un n o u i m p u l s circulaţiei m o n e t a r e i c a r e constituie un ve­
r i t a b i l b a r o m e t r u a l situaţiei e c o n o m i c e , p o l i t i c e s i m i l i t a r e a 7
provin-
c i e A
între 2 4 6 - 2 5 6 p e t e r i t o r i u l p r o v i n c i e i a f u n c ţ i o n a t un a t e l i e r mo­
netar, c a r e a emis monede de b r o n z c u legenda " P R O V I N C I A DACIA",
f a p t u n i c în a n a l e l e i s t o r i e i m o n e t a r e romane. Deschiderea acestui
a t e l i e r a fost H W a t ă d e c o n s i d e r e n t e e c o n o m i c e , încercînd să răspun­
dă n e v o i i c r e s c i n d e d e m o n e d ă m ă r u n t ă , p e c a r e a t e l i e r e l e c e n t r a l e e—
rau i n c a p a b i l e s ă o a s i g u r e în cantităţile c e r u t e d e c i r c u l a ţ i a monetară
amplificată .
Prezenţa i n c a n t i t a t e m a r e a monedei r o m a n e p e t e r i t o r i u l Daciei'
libere, în M o l d o v a 2 0
, C r i s ana, Maramureş 2 1
, permite o evaluare a
l a r g i l o r r a p o r t u r i e c o n o m i c e , c u l t u r a l e şi în b u n ă m ă s u r ă şi politice
c a r e s - a u d e s f ă ş u r a t între d a c i i l i b e r i ş i l u m e a r o m a n ă , în care con­
t a c t e l e cu p r o v i n c i a D a c i a şi M o e s i a I n f e r i o a r ă o c u p a u d e s i g u r o pozi­
ţie d e frunte.
Numismatica, alături d e a r h e o l o g i e , n e permite să a d u c e m * dovezi
importante p r i v i n d c o n t i n u i t a t e a populaţiei d a c o — r o m a n e pe teritoriul
Daciei, după e v a c u a r e a a r m a t e i şi administraţiei ordonată d e A u r e l i a n ,
ca şi a m e n ţ i n e r i i l e g ă t u r i l o r d i n t r e a c e a s t a şi I m p e r i u în c i u d a tuturor
v a l u r i l o r de m i g r a t o r i c a r e s - a u s c u r s p e s t e p ă m î n t u l romanesc 2 2
.
V a l o a r e a documentului numismatic s p o r e ş t e f o a r t e m u l t în c u n o a ş ­
t e r e a evoluţiei i s t o r i c e a R o m â n i e i o r i e n t a l e îh a d o u a jumătate a mile­
niului I a l e . n . , m o m e n t u l desăvîrşirii e t n o g e n e z e i r o m a n i l o r şi a cons­
t i t u i r i i p r i m e l o r formaţiuni s t a t a l e a u t o n o m e *
I n toată a c e a s t ă e p o c ă , d i n s e c . a l V - l e a p î h ă în s e c . a l X I - l e a m o ­
n e d a bizantină d o m i n ă a p r o a p e în e x c l u s i v i t a t e îh- t e r i t o r i i l e romaneşti.
Ea r e p r e z i n t ă e t a p a finală a u n u i l u n g p r o c e s c a r e a început p r i n pre­
zenţa m o n e d e i r o m a n o r e p u b l i c a n e ş i i m p e r i a l e în s p a ţ i u l vechii Dacii,
proces s t a t o r n i c d e a t r a g e r e e c o n o m i c ă , c u l t u r a l ă şi politică a l o c u i t o ­
rilor spaţiului c a r p a t o - d n n ă r e a n o - p p n t i c îh s f e r a r e l a ţ i i l o r cu Roma
s a u N o u a Romă bizantină.
A c e a s t ă o r i e n t a r e s p r e B i z a n ţ a f o s t arifhrită în s e c . V - X T V şi de
conştiinţa d e s c e n d e n ţ e i r o m a n e a r o m â n i l o r , ligitimităţii p o l i t i c e a Im­
p e r i u l u i în r a p o r t c u v r e m e l n i c i i stăpfhi m i g r a t o r i , a comunităţii de
i n t e r e s e p o l i t i c e şi a c e l e i s p i r i t u a l e , p r i n p ă s t r a r e a c r e ş t i n i s m u l u i d e
către români. S t u d i i e x t r e m d e valoroase ale lui Octavian D J e s c u şi a l e
a l t o r n u m i s m a ţ i a u p u s îh v a l o a r e p r e z e n ţ a m o n e d e i b i z a n t i n e p e t e r i t o ­
r i u l r o m a n e s c în s e c . V - X T V şi a r o l u l u i u n i f i c a t o r j u c a t d e a c e a s t ă m o ­
n e d ă pihâ l a a p a r i ţ i a p r i m e l o r e m i s i u n i m o n e t a r e r o m â n e ş t i ^ . 2
Moneda
bizantină a p a r e în n u m ă r m a r e îh D o b r o g e a , e a î n s ă ş i multă v r e m e pro­
v i n c i e a I m p e r i u l u i , d a r şi în M u n t e n i a , O l t e n i a , Banat, Transilvania,
M o l d o v a şi B a s a r a b i a 2
·
D e m n d e menţionat *«»f*f'i " f iΤ Η ^ Ί * Μ « . η Η « κ circulă I b T x a f i s *

12

www.mnir.ro
s i l v a n i a şi B a n a t pfhă s p r e Începutul s e c a i X l H - l e a , concentrarea
m a r e a d e s c o p e r i r i l o r în z o n e l e î h v e c i o a t e M u n t e n i e i , O l t e n i e i şi M o l ­
d o v e i d o v e d i n d atît s u r s a d e u n d e v e n e a m a j o r i t a t e a m o n e d e l o r bizan­
tine, cît şi e x i s t e n ţ a u n o r s t r î n s e l e g ă t u r i între p o p u l a ţ i a românească
d e p e a m b i i versanţi a i Carpaţilor.
în a d o u a j u m ă t a t e a s e o . a l Χ Π Ι - l e a şi p r i m e l e d e c e n i i ale sec.
al XrV-lea, odată c u întărirea şi a c c e n t u a r e a p r o c e s u l u i de c o n s t i t u i r e
a s t a t e l o r f e u d a l e româneşti l a s u d şi e s t d e Carpaţi s e observă o s p o ­
r i r e a cantităţii d e m o n e d ă d e a u r b i z a n t i n ă , a h i p e r p e r i l o r emişi de
I m p e r i u l d e l a N i c e e a şi I m p e r i u l b i z a n t i n r e s t a u r a t * * . F a p t u l e s t e p u s
în l e g ă t u r ă c u s p o r i r e a capacităţii e c o n o m i c e a societăţii r o m â n e ş t i şi
c u l ă r g i r e a participării e i l a m a r e l e comerţ internaţional a l e p o c i i .
U t i l i z a r e a i n t e n s ă a h i p e r p e r u l u i - " p e r p e r " - a lăsat u r m e adîn-
c i în v i a ţ a societăţii r o m â n e ş t i , a c e s t a a p ă r î n d c a monedă- de calcul
p î h ă în p r i m e l e d e c e n i i a l e s e c a i X V - l e a în T a r a Românească,unde d e
a l t f e l n u m e l e - i e s t e p e r p e t u a t p î h ă în s e c a i X V U I - l e a de către o
d a r e 2 5
.
Accentuarea f e u d a l i z ă r i i ş i a inegalităţii d e a v e r e în s e c . ΧΠΊ-
XIV e s t e ilustrată şi d e d e s c o p e r i r i l e d e t e z a u r e , unele ca c e l de la
U z u m B a i r , corn.M.Kogălniceanu,jud..Tulcea, ridicîhdu-se la valori
i m p r e s i o n a n t e d e 195 h i p e r p e r i , 2 3 . 4 9 0 d i r h e m i d e a r g i n t tătărăşti, 2 5
kg d e a r g i n t s u b f o r m ă d e l i n g o u r i şi t u r t e , b i j u t e r i i d e a u r şi a r g i n t ,
t o t u l e c h i v a l î n d , în e p o c ă , c u d e l o c n e g l i j a b i l a s u m ă d e 3 . 0 0 0 hiper­
p e r i 2 6
.
A c e l a ş i p r o c e s d e lărgire a circulaţiei m o n e t a r e s e observă in
s e c o l e l e Χ Π Ι - X I V ş i îh T r a n s i l v a n i a ? . 2

P e f u n d a l u l transformărilor e c o n o m i c o - s o c i a l e şi a maturizării
societăţii r o m â n e ş t i m a n i f e s t ă r i l e d e c o n s t i t u i r e îh formaţiuni politice
autonome devin tot m a i intense.
D e s c o p e r i r i l e m o n e t a r e r e c e n t e indică f a p t u l c ă p r o c e s u l a ios>
m a i a v a n s a t în z o n a g u r i l o r D u n ă r i i . încă d e l a sfîrşitul s e c a l ΧΠΙ -
l e a formaţiunile p o l i t i c e d i n z o n a d e n o r d a D o b r o g e i , în c i u d a prezen­
ţei ş i vecinătăţii tătarilor H o a r d e i d e A u r , r e u ş e s c să s e organizeze
ş i să-şi menţină a u t o n o m i a . E l e emit monede p r o p r i i , unul din ateliere
f i i n d c h i a r îh i m p o r t a n t u l c e n t r u u r b a n d e l a Dunărea de Jos - Isac-
cea ®. I n a doua
2
jumătate a s e c a i X T V - l e a c u n o a ş t e m e m i s i u n i l e mo­
netare aledespotului D o b r o t i c i ^ , 2
i a r c e r c e t ă r i d e dată n u p r e a înde­
părtată a u p u s îh e v i d e n ţ ă e x i s t e n ţ a u n u i d e ş p o t a t a u t o n o m , " o ţară a
Silistrei", sub conducerea l u iloan T e r t e r ^ .
Numismatica medievală r o m a n e a s c ă , d o m e n i u de cercetare cu o
b o g a t ă şi v a l o r o a s ă t r a d i ţ i e , a c u n o s c u t îh u l t i m i i a n i u n v e r i t a b i l pro­
c e s d e e f e r v e s c e n ţ ă c r e a t o a r e . A p a r i ţ i a u n o r l u c r ă r i d e s i n t e z ă şi n u ­
meroasele studii i n s e r a t e îh p a g i n i l e r e v i s t e l o r deespecialiiate:"Studii
şi c e r c e t ă r i d e n u m i s m a t i c ă " , " C r e ş t e r e a colecţiilor C a b i n e t u l u i Nu­
mismatic a l Bibliotecii Academiei R.S.R.", " B u l e t i n u l Societăţii Nu­
mismatice", "Cercetări n u m i s m a t i c e " (a m u z e u l u i n o s t r u ) , p r e c u m şi

13 .

www.mnir.ro
i n publicaţiile m u z e e l o r d i n î n t r e a g a iară» p r i n rezultatele obţinute,
marchează d e s c h i d e r e a l a r g ă , î m b r ă c a t ă d e investigaţia, ştiinţifică în
domeniul numismaticiimedievale româneşti, creşterea s p i r t u l u i d e c ă ­
utări creatoare şi a p r o f u n d ă r i .
C o r o b o r a r e a r e z u l t a t e l o r obţinute d e c e r c e t a r e a n u m i s m a t i c ă m e ­
dievală c u d a t e l e păstrate d e i z v o a r e l e s c r i s e s a u cu rezultatele din
cercetările a r h e o l o g i c e a s p o r i t c a d r u l d e înţelegere a apariţiei şi
d e z v o l t ă r i i societăţii f e u d a l e r o m â n e ş t i . P r i n a n a l i z a t i p u r i l o r mone­
t a r e p u s e în c i r c u l a ţ i e , p r i n n a t u r a , c a l i t a t e a şi a b u n d e n ţ a emisiuni­
lor, prin cercetarea tehnicii de batere a monedelor, a stilului l o r , n u ­
m i s m a t i c a m e d i e v a l ă r o m â n e a s c ă e s t e u n m a r t o r f i d e l a l evoluţiei eco­
nomice şi p o l i t i c e a ţarilor r o m â n e , o f e r i n d c e r c e t ă r i i istorice date
i n d i s p e n s a b i l e p e n t r u s t u d i e r e a societăţii f e u d a l e r o m â n e ş t i .
Constituirea voievodatuluiT r a n s i l v a n i e i , a Ţării Româneşti şi
Moldovei, c a s t a t e d e s i n e s t ă t ă t o a r e , a s i n t e t i z a t p e o treaptă s u p e r i ­
o a r ă o evoluţie d e m a i m u l t e s e c o l e a societăţii r o m â n e ş t i ^ h f ă p t u i n d u n
n o u c a d r u p o l i t i c a l d e z v o l t ă r i i f o r ţ e l o r p r o d u c t i v e şi a l relaţiilor so­
ciale. C r e ş t e r e a forţelor d e p r o d u c ţ i e s e m a n i f e s t ă c o n c r e t îh sec.
X I I I - X I V p r i n c i r c u l a ţ i a m o n e t a r ă sporită faţă d e p e r i o a d a precedentă,
cu forme calitativ n o i , oglindite prin emisiunile p r o p r i i . Baterea emi­
s i u n i l o r p r o p r i i reflectă n u n u m a i o r e a l i t a t e e c o n o m i c ă şi s o c i a l ă , d a r
şi o situaţie politică, d r e p t u l r e g a l i a n d e a b a t e m o n e d ă f i i n d un atri­
b u t a l independenţei politice.
S t u d i i l e c o n s a c r a t e u n o r t e z a u r e m o n e t a r e d e s c o p e r i t e îh ultimii
a i i i a u p e r m i s întocmirea u n e i m a i b u n e c r o n o l o g i i a p r i m e l o r emisiuni
m o n e t a r e r o m â n e ş t i , folosită a z i f r e c v e n t îh c e r c e t a r e a istorică şi a r ­
heologică J
. M o m e n t e d i n i s t o r i a politică a ţărilor r o m â n e s î h t c o n s e m ­
nate de documentele p e c a r e n u m i s m a t i c a singură l e — a p u s l a îhdemîha'
istoriei. D o m n i i l e a s o c i a t e a l e l u i V l a d i s l a v I şi R a d u , Dan I şiMircea
c e l B ă t r î n în Ţ a r a R o m â n e a s c ă , a l e l u i D i a ş şi Ş t e f a n , s a u Ş t e f a n Π şi
Petru Π în M o l d o v a , i l u s t r a t e p e m o n e d ă , întregesc şi completează
mărturiile c o n s e m n a t e d e d o c u m e n t e l e vremii^ . 2

M o m e n t e d e p u t e r n i c ă înflorire e c o n o m i c ă şi c r e ş t e r e a forţei p o ­
l i t i c e sîht v i u i l u s t r a t e d e g a m a l a r g ă a e m i s i u n i l o r m o n e t a r e din vre­
mea l u i M i r c e a c e l B ă t r î n şi A l e x a n d r u c e l B u n . A l i n i e r e a sistemelor
monetare a l e ţărilor r o m â n e l a a c e l e a a f l a t e în c i r c u l a ţ i e îh Europa
C e n t r a l ă şi d e S u d - E s t d o v e d e ş t e , c a şi d e s c o p e r i r i l e m o n e t a r e d e a l t ­
fel, i n t r a r e a m o n e d e i f e u d a l e r o m â n e ş t i îh c i r c u i t u l c o m e r c i a l i n t e r n a ­
ţional.
I n t e n s i f i c a r e a activităţii m o n e t ă r i i l o r d i n T r a n s i l v a n i a , ilustrată
pregnant de d e s c o p e r i r i l emonetare, e s t e p u t e r n i c legată p e d e o par­
t e d e l u p t a a n t i o t o m a n ă , i a r p e d e altă p a r t e d e o b ţ i n e r e a u n o r cîştiguri
sporite prin desele schimbări a l e e m i s i u n i l o r m o n e t a r e . Această situ­
a ţ i e , ilustrată d e c e r c e t a r e a n u m i s m a t i c ă şi c o n s e m n a t ă de izvoarele
scrise, a a t r a s d e m u l t e o r i nemulţumirile p o p u l a ţ i e i . M a r e a răscoală
din 1437 a avut d r e p t una d i n cauzele, .principale impunerea de către

14

www.mnir.ro
o c f r m u i r e a plăţii d ă r i l o r r e s t a n t e , s t a b i l i t e a n t e r i o r îh b a n i v e c h i , £h
moneda n o u emisă, c u o v a l o a r e crescută^» L a f e l se v a îhtîmpla u n
s e c o l m a i t î r z i u , îh M o l d o v a , îh v r e m e a l u i D e s p o t V o d ă , care impu­
sese o dare suplimentară d e u n g a l b e n p e n t r u f i e c a r e gospodărie ţără­
n e a s c ă , m o t i v c e v a d e c l a n ş a îh a n i i 1 5 6 3 - 1 5 6 4 o p u t e r n i c ă r ă s c o a l ă - ' . 4

Emisiunile monetare a l e ţărilor r o m â n e n e r e l e v ă , d e s i g u r , i n ­

tensificarea schimburilor comerciale îh d i f e r i t e e t a p e . , d a r ceea ce e
m a i s e m n i f i c a t i v , e l e n e a r g u m e n t e a z ă existenţa u n e i a u t o n o m i i a ţări­
lor noastre, o î n c e r c a r e a l o r ş i p e a c e a s t ă c a l e d e a-şi a f i r m a indi­
v i d u a l i t a t e a , p e r s o n a l i t a t e a , d e a-şi m a n i f e s t a d o r i n ţ a d e neatîrnare.
în s p r i j i n u l a c e s t e i i d e i s t a u e m i s i u n i l e m o n e t a r e ale l u i Vlad Dracul 3 5
,
Vlad Ţepeş , Ş t e f a n c e l M a r e - ' ? , p u s e în lumină d e c e r c e t a r e a numis­
matica d i nu l t i m i i 20 de a n i .
Cercetările n u m i s m a t i c e a u s u b l i n i a t d e a s e m e n e a prezenţa mone­
d e l o r e m i s e îh c e l e t r e i ţări r o m â n e p e a m b e l e v e r s a n t e ale C a r păţi-
lor, m o n e d a , c i r c u l a ţ i a m o n e t a r ă îh g e n e r a l dovedindu-se un element
de legătură p e r m a n e n t ă , d e u n i t a t e a ţărilor n o a s t r e .
L u p t a p e n t r u i n d e p e n d e n ţ ă a ţ ă r i l o r r o m â n e şi r e a l i z a r e a pentru
Îhtîia o a r ă îh i s t o r i a R o m â n i e i a u n i r i i T ă r i i R o m â n e ş t i , Moldovei şi
T r a n s i l v a n i e i îh v r e m e a d o m n i e i l u i M i n a i V i t e a z u l e s t e c o n s e m n a t ă şi
de o izbutită m o n e d ă - m e d a l i e j u b i l i a r ă , e m i s ă îh m o n e t ă r i a d e l a Baia-
Mare, c e n e prezintă u n p o r t r e t d e s t u l d e f i d e l a l a c e s t e i personalităţi
i l u s t r e a t i m p u l u i său-*®.
I n t e n s i f i c a r e a a s u p r i r i i o t o m a n e şi h a b s b u r g i c e îh s e c , XVI-XVIII
va determina izbucnirea a numeroase lupte de e l i b e r a r e .
R ă z b o i u l a n t i o t o m a n c o n d u s d e M i h n e a Ι Π îh Ţ a r a R o m â n e a s c ă , de
l o a n V o d ă s a u d e Ştefan R ă z v a n îh M o l d o v a , r ă s c o a l a a n t i h a b s b u r g i c ă
condusă d e p r i n c i p e l e T r a n s i l v a n i e i F r a n c i s e Π Rakoczy au prilejuit
o serie de noi emisiuni monetare, c a r e a u făcut o b i e c t u l cercetărilor
i s t o r i c e şi n u m i s m a t i c e d i nultimii a n i 3 9
.
Se cuvine s ă a m i n t i m şi o altă latură p e c a r e n u m i s m a t i c a a oi'e-
r i t - o cercetării i s t o r i c e . Evoluţia a r t e i m o n e t a r e , purtătoare d e sim­
b o l ş i s e m n i f i c a ţ i e i d e o l o g i c ă , s - a r e a l i z a t în ţările r o m â n e în strîns
contact c u marile curente cultural-art istice europene. Lucrări de m a ­
r e ţinută a r t i s t i c ă c u m sîht: t a l e r i i l u i Despot Vodă, emisiunile Prin­
c i p a t u l u i a u t o n o m a l T r a n s i l v a n i e i , c e sîht p r o d u s u l u n u i s t i l aparte,
s p e c i f i c transilvănean ; m o n e d a - m e d a l i e emisă d e Constantin Brîn-
c o v e a n u îh 1 7 1 3 , o f e r ă u n n e s f l r ş i t c î m p d e s t u d i u a s u p r a m ă i e s t r i e i şi
f a n t e z i e i g r a v o r i l o r şi m e ş t e r i l o r m o n e t a r i a i v r e m i i * .
I n c o n t e x t u l relaţiilor i n t e r n a ţ i o n a l e s p e c i f i c e e p o c i i m e d i e v a l e ,îh
ţările r o m â n e p ă t r u n d în c i r c u l a ţ i a m o n e t a r ă o s e a m ă d e m o n e d e stră­
ine, d e m u l t e o r i n e c o n s e m n a t e în i z v o a r e l e s c r i s e , d a r s c o a s e l ai ¬
veală d e d e s c o p e r i r i l e m o n e t a r e . Monedele, d a r m a i ales tezaurele ca
o b i e c t e d e c o n t i n u ă c e r c e t a r e p o t d a informaţii p r e ţ i o a s e a s u p r a inten­
sităţii relaţiilor e c o n o m i c e , p o l i t i c e şi s o c i a l e îh d i f e r i t e e t a p e istori­
ce, potoglindi p r i n statistici matematice anumite fenomene îh dezvol-

15

www.mnir.ro
t a r e a istorică a ţării n o a s t r e . L a a c e a s t a t r e b u i e a r u l f h r e d a i * * n u n u - 1

m a i a s p e c t u l c a l i t a t i v , c i s i c e l c a n t i t a t i v , numărul de p i e s e ilustrfhd
u n e o r i p r o p o r ţ i a s a u a m p l o a r e a u n u i f e n o m e n a l vieţii p o l i t i c e , e c o n o m i ­
ce s a u c u l t u r a l artistice.
T r e b u i e să s u b l i n i e m că n u m i s m a t i c a f h g e n e r a l , dar mai ales cea-
a epocii moderne şi c o n t e m p o r a n e f h a f a r a m e t o d e l o r ştiinţifice d e cer­
cetare de care e a dispune, e s t e m u l t favorizată d e f a p t u l că beneficiază
d e u n n u m ă r m a i m a r e d e t e x t e şi d o c u m e n t e s c r i s e . Mal mult, de ajuto­
r u l p e c a r e ştiinţele a u x i l i a r e : h e r a l d i c a , sigilografia, medaliaţica,
gliptica etc. I laduc, o f e r i n d e l e m e n t e de comparaţie*
Legate de momente d e o s e b i t e d i n i s t o r i a naţională si universală
s a u d e viaţa u n o r personalităţi c e a u j u c a t u n r o l d e s e a m ă f h v i a ţ a po— -
litică socială şi culturală a t f t p e p l a n n a ţ i o n a l , c f t ş i i n t e r n a ţ i o n a l , s i ­
giliile, m e d a l i i l e , decoraţiile s a u p i e t r e l e g r a v a t e oferă mărturii asu­
p r a civilizaţiei m a t e r i a l e şi s p i r i t u a l e d e — a l u n g u l v e a c u r i l o r , r e f l e c t i n d
totodată p e r m a n e n t e l e legături a l e p ă m i n t u l u i r o m a n e s c c u civilizaţia a l ­
tor popoare.
Studiile numismatice asupra epocii moderne şi contemporane au
p u n c t a t şi e l e f h u l t i m i i a n i m o m e n t e importante aleistoriei noastre.
E m i t e r e a m o n e d e i naţionale, o b i e c t i v c e n t r a l a l p o l i t i c i i e x t e r n e a
d o m n i e i l u i A l e x a n d r u l o a n C u z a - c a o m ă s u r ă i m p u s ă a t l t d e realităţile
economice, c i t şi d e c o n s o l i d a r e a s t a t u l u i r o m â n m o d e r n - a s t a t Îh a—
tenţia c e r c e t ă r i i n u m i s m a t i c e * . 2

A d o p t a r e a s i s t e m u l u i m o n e t a r naţional f h 1 8 6 7 a m a r c a t un moment
i m p o r t a n t î h d e z v o l t a r e a economică a R o m â n i e i , simbolizîhd fh acelaşi
t i m p a f i r m a r e a s t a t u l u i român m o d e r n . Emiterea monedei naţ<r>nni« a
c o n s t i t u i t u n a c t d e independenţă,deşi f o r m a l , independenţa s e v a c u c e r i
p e cîmpul d e luptă îh a n i i 1877-1878 4 3
.
Emiterea biletelor i p o t e c a r e şi m a i a l e s înfiinţarea B ă n c i i N a ţ i o ­
n a l e a u c r e a t b a z a solidă a u n u i s i s t e m m o n e t a r n a ţ i o n a l * * .
A n i v e r s a r e a c e n t e n a r u l u i s i s t e m u l u i m o n e t a r nnţ<nnai îh 1 9 6 7 , c a şi
a împlinirii a 1 0 0 d e a n i d e l a c r e a r e a B ă n c i i N a ţ i o n a l e au prilejuit am­
p l e manifestări ştiinţifice, îh c a r e s — a u d e z b ă t u t m o n e d e l e m a i d e seamă
a l e circulaţiei m o n e t a r e a R o m â n i e i m o d e r n e şi c o n t e m p o r a n e H<n care
menţionăm: t r e c e r e a , c a u r m a r e a l e g i i d i n 1 7 m a r t i e 1 8 9 0 , l a sistemul
m o n o m e t a l i s t a u r , u n i f i c a r e a monetară d i n 1 9 2 1 după încheierea proce­
s u l u i d e d e s ă v î r ş i r e a unităţii n a ţ i o n a l e s a u a ş a n u m i t a stabilizare din
1929, c a r e v a c o n s a c r a d i s p a r i ţ i a m o n e d e l o r d e a u r şi a r g i n t H < n struc­
t u r a circulaţiei b ă n e ş t i , înlocuind e t a l o n u l a u r m o n e d e c u a u r d e v i z e c e
v a c o n t r i b u i l a întărirea c a p i t a l u l u i financiar ' * 4 5

E t a p a p e c a r e o p a r c u r g e m în a n i i n o ş t r i , a n i f h c a r e p o p o r u l îşi
s c r i e i s t o r i a p r i n măreaţa a n g a j a r e f h edificarea societăţii socialiste
m u l t i l a t e r a l d e z v o l t a t e , e s t e reflectată p e p l a n n u m i s m a t i c de cercetă­
r i l e a s u p r a e m i s i u n i l o r c a r e a u c o n s a c r a t mo ne t e l e i s t o r i c e ale stabi­
lizării m o n e t a r e d i n a u g u s t 1 9 4 7 , c r e a r e a R e p u b l i c i i Populare
l a 3 0 d e c e m b r i e 1 9 4 7 , r e f o r m a monetară d i n i a n u a r i e 1 9 5 2 s a u e m i s i u - f

16

www.mnir.ro
nile d i n . 1966 care marcau c r e a r e a R e p u b l i c i i S o c i a l i s t e România .
Monedele, aşa cum le definea N. Iorga : "pec-fîile f n m e t a l
aplicate pe i s t o r i a p a t r i e i " , tezaurele monetare, colecţii)*- .virriţmati-
c e a d u n a t e c u m i g a l ă d e p a s i o n a ţ i o a m e n i d e c u l t u r ă , sîht c h * r . > a t r - fără
î n c e t a r e s ă f a c ă m ă r t u r i s i r i îh v a s t a c e r c e t a r e p e c a r e şuii.',vit isto­
r i c e o întreprind d i n d i f e r i t e p u n c t e d e v e d e r e a s u p r a trecutului.
P ă s t r a t e îh m u z e e , monedele contribuie nu numai la cercetarea
ştiinţifică îh s i n e , c i ş i l a e d u c a ţ i a patriotică ş i a r t i s t i c ă a maselor
l a r g i a l e o a m e n i l o r m u n c i i . Prezenţa l o r în e x p o z i ţ i a d e b a z ă sau în
e x p o z i ţ i i t e m p o r a r e î n t r e g e s c c u n o a ş t e r e a d e z v o l t ă r i i i s t o r i c e îh dife­
r i t e etape a l e poporului n o s t r u , fiind documente d e p r i m ă mină îh a r ­
gumentarea p r e z e n ţ e i ş i continuităţii p o p o r u l u i n o s t r u p e aceste me­
l e a g u r i , c a şi a o g l i n d i r i i relaţiilor p e c a r e ţara noastră l e - a avut în
decursul timpului c u celelalte popoare. E l e sîht u n m i j l o c d e c u n o a ş t e ­
r e a vieţii a r t i s t i c e ş i c u l t u r a l e r o m a n e ş t i , a d e z v o l t ă r i i c r e a ţ i e i a r ­
t i s t i c e ş i c u l t u r a l e în c o n t e x t u l d e z v o l t ă r i i a r t e i ş i civilizaţiei univer­
sale.

*
O r ţ a n i z f h d o s e s i u n e d e c o m u n i c ă r i c u o tematică m a i largă, în
c a r e a u i n t r a t n u n u m a i s t u d i i d e n u m i s m a t i c ă , c i şi d e medalistică, de
s i g i l o g r a f i c , d e h e r a l d i c ă , d e gliptică ş i m e t r o l o g i e , a m d o r i t s ă valo­
rificăm a c e s t e n e s t e m a t e i z v o a r e d e informaţii atît d e n e c e s a r e pentru
c e r c e t a r e a istorică r o m a n e a s c ă .
Prezenţa dumneavoastră a i c i l a p r i m a s e s i u n e organizată d e mu­
z e u l n o s t r u c u a c e a s t ă tematică e s t e o d o v a d ă a o r i e n t ă r i i n o i a cerce­
tării i s t o r i c e şi m u z e o g r a f i c e romaneşti, a d e s c h i d e r i i a c e s t e i a către
d e s c o p e r i r e a , r e c e p t a r e a ş i i n t e r p r e t a r e a a n o i şi n o i s u r s e , căi şi
m i j l o a c e p e c a r e ştiinţele a u x i l i a r e , d e l o c d e n e g l i j a t , le pot oferi
cercetării istorice.
D o r i m c a îh v i i t o r s ă e x t i n d e m c o l a b o r a r e a între m u z e u l n o s t r u şi
instituţiile p e c a r e d u m n e a v o a s t r ă l e r e p r e z e n t a ţ i , îh v e d e r e a edită­
r i i îh c o m u n a u n o r l u c r ă r i s a u c a t a l o a g e d e s p e c i a l i t a t e , c a r e s ă con­
s t i t u i e u t i l e i n s t r u m e n t e d e l u c r u p e n t r u c e r c e t a r e a istorică r o m â n e a s ­
că, p e n t r u s t u d i u l relaţiilor ţării n o a s t r e c u ţări m a i a p r o p i a t e s a u m a i
îndepărtate, p e n t r u o m a i bună c u n o a ş t e r e a r o l u l u i j u c a t d e ţara noas­
tră îh c o n t e x t u l s u d - e s t e u r o p e a n , p e n t r u a s u b l i n i a contribuţia Româ­
n i e i l a d e z v o l t a r e a c u l t u r i i ş i civilizaţiei europene.
C o n v i n ş i c ă p r i n c o m u n i c ă r i l e c e s e v o r p r e z e n t a în c a d r u l sesi­
u n i i n o a s t r e şi p r i n d e z b a t e r i l e c e v o r a v e a l o c s e v o r e d u c e n o i m ă r ­
t u r i i c e v o r îmbogăţi c e r c e t a r e a i s t o r i c ă r o m â n e a s c ă , n e v o m strădui
c a l u c r ă r i l e c a r e a u făcut o b i e c t u l p r e o c u p ă r i l o r d u m n e a v o a s t r ă să f i e
cft m a i repede p u s e l a î n d e m f h a c e r c e t ă r i i şi a p u b l i c u l u i l a r g , p r i n e¬
ditarea cft mai repede a v o l u m e l o r I V şi V d i n publicaţia muzeu­
l u i n o s t r u "Cercetări numismatice.".

17

www.mnir.ro
 De asemenea, a m d o r i c a a n u a l m u z e u l n o s t r u să găeduiască ase- :

m e n e a manifestări c a r e să d e v i n ă t r a d i ţ i o n a l e , urîndu-vă c a ş i în v i i t o r
să n e onoraţi c u p r e z e n ţ a şi a c t i v i t a t e a d u m n e a v o a s t r ă - p e n t r u c a r e vă
mulţumim.

N O T E

1 G h . P o e n a r u B o r d e a şi E . O b e r l a B d e r - T â r n o v e a n u , Contributions à
1 ' étude d e s m o n n a i e s - p o i n t e s d e flèche a l a l u m i è r e d e s t r é s o r s de
Jurilovca, dép.de T u l c e a , " 5 Actes du I I e
Congres international
de t h r a c o l o g i e ( B u c a r e s T T 4-10 s e p t e m b r i e 1 9 7 6 ) , v o l . Π , Bucureşti,
1980, p.141-151 .
2 Ibidem.
3 C f . O c t . I l i e s c u , C e l maivechi sistem monetar adoptat pe teritoriul
de a z i a l R o m â n i e i , în "Viaţa economică", 5, 1967, 180,p.11 ; idem,
în A c t e s d u 8 f c
Congres international de numismatique, Paris-Bâle,
1 976, p.85-98; V . C a n a r a c h e , S i s t e m u l p o n d e r a l şiTipologia drah­
melor h i s t r i e n e de a r g i n t , în " P o n t i c a " , 1 , 1968, p.107-192; C.
Preda s iH.Nubar, H i s t r i a ΙΠ. Descoperirile monetare, 1914-1970,
•Bucureşti, 1 9 7 0 , p . 1 9 - 3 1 . D e a s e m e n e a G h . P o e n a r u B o r d e a , Stu­
d i i l e d e n u m i s m a t i c ă g r e a c ă în R o m â n i a între 1 9 4 7 - 1 9 7 4 , în BSNR,
67-69, 1973-1975, p.18-20.
4 C . P r e d a şi H . N u b a r , op.cit., p . 3 2 şi 1 2 2 .
5 Ibidem, p . 2 6 - 2 8 şi E . O b e r l ă n d e r - T â r n o v e a n u , Aspecte ale circu­
laţiei m o n e d e i g r e c e ş t i în D o b r o g e a d e n o r d ( s e c . V I î.e.n.-I e . n . ),
în " P o n t i c a " , 11 , 1 9 7 9 , p . 5 9 - 8 7 .
6 Vezi supra nota nr.3.
7 Gh.Poenaru Bordea, L e s staters ouest-pontique de type Alexandre
le G r a n d e t L y s i m a q u e , în RBN, 125, 1979, p.37-51.
8 Ibidem.
9 C.Preda, MDG, passim.
10 Ibidem; c f . d e a s e m e n e a s t u d i u l s i n t e t i c a l aceluiaşi a u t o r , Numis­
m a t i c a geto-dacică d u p ă u n s f e r t d e v e a c d e c e r c e t a r e , în B S N R ,
62-66,1948-1972, ρ J3-22.
11 C.Preda, Monede de un t i p necunoscut provenite d i n Dobrogea,SCIV,
15, 1 9 6 4 , 3 , p . 4 0 1 - 4 1 0 şi R . O c h e ş e a n u , M o n a d e l e b a s i l e u l u i Mos-
k o n a f l a t e în colecţiile M u z e u l u i de Arheologie Constanţa, " P o n t i c a " ,
3, 1970, p.125-129.
12 E.Oberlander-Târnoveanu, Emisiuni monetare a l e geţilor d i n n o r ­
dul Dobrogei - M o n e d e l e d e t î p " M ă c i u , în " P e u c e " , 8,1980,p.143¬
149.
13 C f . l u c r a r e a d e sinteză a l u i C . P r e d a , M o n e t ă r i a geto-dacică în e ¬
poca l u i B u r e b i s t a , în B S N R , 70-74, 1976-1980, p.93-100.
14 Ibidem.
1 5 Ibidem.

18

www.mnir.ro
Ί 6 P Î h ă îh 1 9 8 0 s e cunoşteau p e t e r i t o r i u l D a c i e i p e s t e 2 0 0 t e z a u r e cu
monede r o m a n e ' r e p u b l i c a n e , însumfnd c i r c a 2 5 . 0 0 0 d e piese.C.Pre­
da, op^^ciţ., p.96.
17 I . W i n k l e r , Consideraţii d e s p r e moneda Koson, în S C I V , 2 3 , p. 72.
2 p.173-199.
18 M . C h i ţ e s c u , A propos de monnaies frappées p a r M a r c Antonie pour
legiones, îh " D a c i a " , NS, 1974, p.147-153.
19 I.Winkler, Moneda " P r o v i n c i a Dacia", fh SCN, 5, 1971 , p . 1 4 5 - 1 6 0 .
20 V.Mihăilescu Bîrliba, L a monnaie roumaine chez l e s Daces Orien­
taux, Bucureşti, 1979, passim.
21 Alexandru S a ş i a n u , M o n e d a a n t i c ă în v e s t u l şi n o r d - v e s t u l R o m â n i -
ei, Oradea, 1980, passim.
22 D.Protase, Problema continuităţii f n D a c i a f n l u m i n a a r h e o l o g i e i şi
numismaticii, Bucureşti, 1966, passim, şi C . P r e d a , Circulaţia m o ­
nedelor romane îh D a c i a p o s t a u r e l i a n ă , în SCIVA, 26, 1975, 4
p.441-446.
23 Oct.Hiescu, M o n e d e b i z a n t i n e d i n s e c o l e l e X I I - X I I I găsite la Dună­
rea de J o s , f h Ilfov. File de i s t o r i e , 1 , 1978, p.143-155 ; I r i m i a
Dim ian, Cft e v a d e s c o p e r i r i m o n e t a r e bizantine pe t e r i t o r i u l R.P.R.,
SCN, 1 , 1 9 5 7 , p . 184-216 ; C . P r e d a , Circulaţia m o n e d e l o r bizan­
t i n e în r e g i u n e a c a r p a t o - d u n ă r e a n ă , în S C I V , 2 3 , 1 9 7 2 , 3 , p . 3 75 -
413.
24 O c t . I l i e s c u , L'hyperpère byzantine au Bas Danube du X I e
au X\ e

s i è c l e s , în RÉSEE, 7, 1969, 1 , p . 109-119.

25 Ibidem.
26 O c t . H i e s c u şi G . S i m i o n , L e g r a n d trésor de monnaies et lingots
des XIII e
et XIV e
secles, trouvé e n Dobroudja septentrionale
N o t e préliminaire, fn RÉSEE, 2, 1964, p . 2 , p.217-228.
27 I.Sabău, Circulaţia m o n e t a r ă f n T r a n s i l v a n i a s e c o l e l o r X I - X I I I in
lumina i z v o a r e l o r numismatice, fn SCN, 2, 1958, p.259-301 .
28 E.Oberlà'nder-Târnoveanu şi I r i n a O b e r l ă n d e r - T â r n o v e a n u , Contri­
buţii l a s t u d i u l e m i s i u n i l o r m o n e t a r e şi a l f o r m a ţ i u n i l o r p o l i t i c e d i n
z o n a g u r i l o r Dunării f n s e c o l e l e X I I I - X I V , f n S C I V A , 32, 1981 . 1,
p.89-109.
29 T.Gerasimov, Mediii monet na despot D o b r o t i t s a , V l a d e t e l na K a r —
vunskata z e m l j a , f n " A r h e o l o g i j a " , 10, 1968, 3, p . 10-12.
30 P . D i a c o n u , O f o r m a ţ i u n e statală l a D u n ă r e a d e J o s l a sfîrşitul s e c o ­
l u l u i a l X V - l e a necunoscută pfnă f n p r e z e n t , f n S C I V A , 29, 1978 ,
2, p.185-201.
31 O c t . I l i e s c u , M o n e t e v e c h i româneşti, c f t e v a probleme din numis­
m a t i c a Tării Româneşti, s e c , a l X I V - l e a , fn SCIM, 1,1 , 1 9 5 0 , p . 1 2 Q -
130 ; idem, C u p r i v i r e l a p r o b l e m a realizării u n u i c o r p u s al mone­
d e l o r f e u d a l e româneşti, f n S MEM, I , 1 9 5 6 . p . 285-325 : idem, fîT
C o s t i n C.Kiriţescu, S i s t e m u l b ă n e s c a l l e u l u i şi p r e c u r s o r i i l u i , v o i .
I, Edit. Academiei, Bucureşti, 1 9 6 4 , p . 83-86 ; idem, Moneda f n
România, E d i t . Meridiane.Bucureşti 1970, p . 14-19 şi 26-27

'9

www.mnir.ro
 C.Stirbu, P . S t a n c u , Monede d i n t e z a u r u l de l a Racbelu aflate fnj
colecţia Muzeului de I s t o r i e a l R.S.România şi i m p o r t a n ţ a l o r i s t o ­
rică, f n B S N R , LXVn-LXIX, 1973-1975, Bucureşti, 1 9 7 5 , p.143¬
165 ; G.Buzdugan, O.Luchian, C . C . O p r e s c u , Monede şi bancnote
româneşti, E d i t . S p o r t - T u r i s m , Bucureşti, 1977, p.3-11 ş i 43-5 8
Ţîa c o n t i n u a r e s e v a p r e s c u r t a M B R ) ; G r . F o i t , Suceava şi numis­
m a t i c a m e d i e v a l ă a M o l d o v e i , Γη S u c e a v a , Anuarul Muzeului jude-
ţean. V I I I , 1981, p.47-84.
32 O c t . I l i e s c u , D o m n i a s o c i a ţ i f n ţările r o m â n e i n s e c , a l X T V - l e a şi
al XV-lea, f n S MIM, Π, n r . 1 , 1 9 5 1 , p.39-60 ; E . V f r t o s u , TituÎa^
t u r a d o m n i l o r r o m â n i şi a s o c i e r e a l a d o m n i e f n T a r a Româneasca şi
Moldova pfnă f n s e c , a l X V I - l e a , Edit. Academiei, Bucureşti, 1960 ,
p.233-292.
33 I s t o r i a României, v o l . I I , Edit. Academiei, Bucureşti, 1 9 6 2 , p . 399¬
400 ; A.M.Velter, Date p r i v i t o a r e l a un tezaur d i n s e c , a l XV-lea
descoperit l a Turda, f n C N , I , Bucureşti, 1978, p.32-41.
34 I s t o r i a României, ν ο Ι . Π , p . 859 ; C . S t i r b u , C.Petole scu, P.Stancu,
Un t e z a u r d i ns e c , a l X V I - l e a d e s c o p e r i t f n satul Buhăienixom. A n -
drieşeni, j u d . Iaşi, f h C N , I , 1 9 7 8 , p . 5 8 .
35 O c t . I l i e s c u , O n o u ă contribuţie p r i v i t o a r e l a i s t o r i a m o n e t a r ă a T ă -
Tii Româneşti f n s e c , a l X V - l e a , ' f n S C N , Π Ι , Bucureşti, 1960, p~7
501-505.
36 Idem, Vlad 1 Empaleur et l e droit
1
monétaire,fn R R H , XVIII, nr.1,
Bucureşti, 1 9 7 9 , p . 1 0 7 - 1 3 1 .
37 Idem, Emisiunile monetare ale Moldovei f n timpul domniei l u i Stefan
c e l M a r e • f n C u l t u r a Moldovenească f n t i m p u l l u i S t e f a n c e l Mare ,
Edit. Academiei, Bucureşti, 1964, p . 181-234. ?
38 C.Tănăsescu. Despre medalia l u i Mihai Viteazul, i n . B S N R , 67-69,
1973-1975, p.235-252 ; C.Stirbu, Effigies conventionales et e f f i -
gies-portrait dans l ' a r t monétaire d e l a V a l a c h i e e t de l a Mol­
davie du X I V e
au ΧνΐΐΓ siècle, f n L a numismatique source de
l ' a r t e t de l ' h i s t o i r e d e s idées, Travaux présentés a u X V e
Con-
gres International des Sciences Historiques, Bucarest, 11 août,!
1980, E d i t . Ştiinţifică şi E n c i c l o p e d i c ă , B u c u r e ş t i , 1 9 8 1 , p . 79-80,
O• L u c h i a n , Moneda l u i l o a n Vodă c e l C u m p l i t f n S C N I , 1957,p.441¬
446.
39 O c t . I l i e s c u , M o n e d a f n R o m â n i a , p . 2 3 , 3 6 şi 4 3 ; A l . S ă ş i a n u , T e h ­
n o l o g i a şi a r t a m o n e t a r ă t r a n s i l v ă n e a n ă f n s e c . X V I I , în " C r i s i a " ,
V I . O r a d e a 1 9 7 6 , p . 2 4 9 - 2 6 3 ; M B R , p . 3 3 - 3 4 , 9 0 - 9 2 şi 2 2 4 - 2 2 7 .
40 I.Ţabrea, M o n e d e l e l u i D e s p o t Vodă f n l u m i n a u l t i m e l o r cercetări ,
în S C N , V B u c u r e ş t i , 1 9 7 1 , p . 1 6 1 - 1 6 4 ; C . S t i r b u , Effigies... ,
p. 78.
41 M a i e r A . H a l e v y şi C . S e c ă ş a n u , M e d a l i i l e l u i C o n s t a n t i n B r f r f o v e a -
n u S i g r a v o r u l l o r . în S C N , I , B u c u r e ş t i , 1 9 5 7 , p . 3 8 9 - 4 0 2 ; OcU
LUescu, o p . c i t . , p.23-24 ; MBR, p.34-35 ; C . S t i r b u , Effigies...»
p.81-82. '

20

www.mnir.ro
42 Oct.Iliescu, op.cit., p.53-56 ; C.Stirbu, La circulation moné­
t a i r e pendant l e rtoŞft d ' A l . I . C u z a , £n RRH , tom.X V I , n r . 3,
1977, p.533-549 ; M B * , p.300.
43 C o a t iη C.Kiriţescu, op. c i t . , p . 133-232 ; C r e a r e a sistemului mo­
n e t a r naţional l a 1 8 6 7 , E d i t . Academiei, Bucureşti, 1967, 125 ρ ·;
C.Stirbu, Un episod d i n l u p t a p e n t r u a f i r m a r e a suveranităţii naţi­
onale, 1 0 0 " d e a n ide l a i n a u g u r a r e a Monetăriei S t a t u l u i , f n " S t u ¬
dii", 23, nr.3,19?0, p.557-571 ; MBR, p. 253-320.
44 C o s t i n C.Kiriţescu, op.cit., p.221-316 ; MBR, p.321-365.
45 Crearea sistemului . . . , ; Costin C.Kiriţescu, op. c i t . , v o l .I I
Edit. Academiei, Bucureşti 1967, 581 p. ; MBR p.253-429.
46 C o s t i n C.Kiriţescu, op.cit., v o i . ΕΠ, Edit. Academiei, 1971 , 401
p. ; MBR, p.272-299 şi 3 3 1 - 3 5 3 .

LA RECHERCHE NUMISMATIQUE AU SERVICE DE

L'HISTOIRE DE LA PATRIE

« Résumé

L ' a u t e u r présente l e splus importants résultats obtenus p a r l a

recherche numismatique roumaine pendant l e s dernières trois dé-
cennies.
Continuant lesbrillantes traditions des précurseurs, l e s n o u -
velles générations de numismates ont approfondi e t augmenté la
connaissance tant de l a frappe des monnaies sur le territoire
roumain, que celle d e l a c i r c u l a t i o n monétaire des plus anciens
temps jusqu'au debut d e l'époque moderne.
Des progrès remarquables o n t été réalisés d a n s 1 étude d e l a
1

circulation de l a monnaie grecque, de l'émission e t de l a pénétra-

tion des monnaies des Daco-Gètes, du rôle de la circulatioi.
monétaire dans le cadre d e l'économie de la province romaine
de la Dacie.
De même, des progrès notables o n t été obtenus dans la r e -
cherche de l acirculation de l a monnaie byzantine et des autres
monnaies q u i pénètrent sur le territoire roumain pendant 1 ' étape
de l ' a c c o m p l i s s e m e n t de l a f o r m a t i o n du peuple roumain et de la
fondation des premiers E t a t s féodaux autochtones.
Des résultats extrêmement précieux o n t été obtenus par
l'école numismatique roumaine dans l e domaine d e là connaissance
des émissions monétaires d e s E t a t s féodaux roumains : la Valachie ,
la Moldavie, l a Transylvanie et l aDobroudja ainsi que de l'acti-
vité monétaire de 1 'Etat moderne roumain.
Pendant l e strois dernières décennies s ' e s t développée de
façon r e m a r q u a b l e l a recherche dans l e s domaines la sigillo-
graphie, l a science des médailles, l a g l y p t i q u e et la métrologie.
.Continuatrice de riches traditions^, 1» recherche numijîmatig;"

21

www.mnir.ro
roumaine se distingue p a rl'utilisation multiple des sources η amis -
matiques, apportant de l a sorte des données utiles non seulement'
pour l a connaissance du phénomènes e t événements politico-soci-
aux, culturels et idéologiques.
L ' a u t e u r m e t e n évidence l e s taches prioritaires de la r e -
cherche future et aussi l a nécessité de l a modernisation des mé-
thodes de l a r e c h e r c h e pluridisciplinaire e t de l a publication plus
prompte e t complète d u f o n d s numismatique t e l l e m e n t r i c h e de l a Rou-
manie.

22

www.mnir.ro
 NOI PERSPECTIVE ÎN CERCETAREA
NUMISMATICA ANTICA

de acad.EMIL CONDURACHI

T i n s ă m u l ţ u m e s c d i n toată i n i m a t o v a r ă ş e i preşedinte Suzana

G â d e a şi t o v a r ă ş u l u i d i r e c t o r F l o r i aη G e o r g e s c u p e n t r u f a p t u l de a f i
onorat această frumoasă η f i n n a n c u prezenţa d o m n i i l o r l o r şi p e n t r u
a f i a m i n t i t existenţa ş i , a ş z i c e , l u n g a e x p e r i e n ţ ă a Societăţii Numis­
m a t i c e R o m â n e , întemeiată în 1 9 0 3 . M a i a v e m d e c i puţin pîhă l a împli­
n i r e a a 8 0 d e a n i d e viaţă r e g u l a t ă , o r g a n i z a t ă , a a c e s t e i Societăţi.
După c u m este cunoscut, Societatea N u m i s m a t i c ă R o m â n ă , în strîn-
să c o l a b o r a r e c u Institutul de Arheologie şi c u M u z e u l N a ţ i o n a l d e I s t o ­
rie, a d e s f ă ş u r a t îh u l t i m i i a n i o r e m a r c a b i l ă a c t i v i t a t e , p e p l a n naţio­
n a l ş i i n t e r n a ţ i o n a l . în t r e c u t , a ş s p u n e c u m î n d r i e , a c e a s t ă activita­
te a f o s t ilustrată d e o a m e n i d e o v a l o a r e e x c e p ţ i o n a l ă ca M. Sutzu,
D.Sturdza, N.Docan, C o n s t a n t i n M o i s i l . A s t ă z i , o întreagă echipă,
înarmată c u c e l e m a i m o d e r n e m i j l o a c e , continuă a c e a s t ă activitate pe
p l a n n a ţ i o n a l ş i i n t e r n a ţ i o n a l ilustrîhd c e r c e t a r e a numismatică. A ş pu­
t e a s p u n e că n u m i s m a t i c a , d i n a ş a - z i s ă ştiinţă a u x i l i a r ă a a r h e o l o g i e i ,
e a î n s ă ş i a s o c i a t ă multă v r e m e ştiinţei a u x i l i a r ă a i s t o r i e i , este o dis­
ciplină d e u n i n t e r e s e x c e p ţ i o n a l n u n u m a i p r i n f a p t u l că poate aduce
precizări d e o r d i n c r o n o l o g i c , d e o r d i n i s t o r i c , d a r m a i ales - şi l u ­
c r u l n u e f ă r ă importanţă - p r i n f a p t u l că p r i n m o n e d e l e pe care le
studiază e a e s t e o antenă d e o s e n s i b i l i t a t e extremă privitoare la
viaţa s o c i a l - e c o n o m i c ă şi politică a u n o r p e r i o a d e m a i îndepărtate s a u
m a i a p r o p i a t e . A c e a s t ă i d e e v a r e z u l t a d e a l t m i n t e r i d i n întreaga acti­
v i t a t e desfăşurată l a a c e s t colocviu, sub conducerea Muzeului Naţional.
Mie îmi r e v i n e a s t ă z i s a r c i n a n u uşoară de a r e s t r î h g e în cîteva
cuvinte unele probleme l e g a t e d e p e r s p e c t i v e l e cercetării numismatice
privind antichitatea, probleme l e g a t e d e m e t o d e şi d e cercetări noi,
datînd d i n u l t i m e l e d e c e n i i . A c e s t e c e r c e t ă r i a u d o v e d i t o dată m a i m u l t ,
dacă m a i e r a n e v o i e d e d o v e d i t , c ă faţă d e a c e a s t ă a n t e n ă a monede­
lor, multe aspecte a l e i s t o r i e i universale vechi a r putea scăpa , după
cum m u l t e a s p e c t e a l e i s t o r i e i m e d i e v a l e româneşti n u a r p u t e a f i puse
îh v a l o a r e .
V o i începe c u u n a s p e c t l e g a t d i r e c t d e n u m i s m a t i c a şi arheologia
r o m â n e a s c ă . S - a u d e s c o p e r i t îh D o b r o g e a a ş a - z i s e l e v î r f u r i d e săgeţi
» t s c i t i c e " c a r e a u f o s t p u s e îh a d e v ă r a t a
f l o r lumină, c a o b i e c t e pre mo­
netare. Ceea ce ştim despre Dobrogea s-a d o v e d i t a f ideo-

23

www.mnir.ro
sehit de interesant, fiindcă a s t f e l d e v î r f u r i d e săgeţi d e c a r a c t e r p r e -
m o n e t a r a p a r pe t o t l i t o r a l u l v e s t - p o n t i c . E x e m p l u l c e lm a i bine studiat
e s t e c e l d i n R o m â n i a , r e s p e c t i v d i n D o b r o g e a , datorită s t u d i u l u i Flo­
rentinei Preda şi a l altor cercetători.
Un a l d o i l e a a s p e c t c a r e c o n s t i t u i e o b i e c t u l preocupărilor gene­
r a l e l a n i v e l internaţional e s t e o r i g i n e a Î n s ă ş i a m o n e d e i şi desfăşu­
r a r e a e i îh p e r i o a d a d e înflorire a antichităţii. D e c e anumite cetăţi
g r e c e ş t i a u simţit n e v o i a să f a b r i c e şi să p u n ă în c i r c u l a ţ i e bucăţele d e
metal, pe care a u i m p r i m a t u n s e m n d e g a r a n ţ i e a purităţii metalului
preţios şi a greutăţii, c e e a c e n u m i m n o i t i t l u l , p o n d e r e a , valoarea a¬
c e s t o r m o n e d e ? F i i n d c ă şi O r i e n t u l a c u n o s c u t , c u m u l t e s u t e de a n i
înainte, o civilizaţie e x t r a o r d i n a r ă , d a r n — a f o l o s i t m o n e d a ca atare
pînă cîhd r e g e l e P e r s i e i n — a l u a t e x e m p l u d e l a p r o p r i i s ă i s u p u ş i din
A s i a M i c ă . E v i d e n t , circulă a r g i n t u l , circulă a u r u l ; m o n e d e l e lui Da­
r i u s s e înscriu p r i n t r e c e l e m a i s e r i o a s e p i e s e , a m p u t e a s p u n e că f a c
primă p e piaţa i n t e r n a ţ i o n a l ă . D a r pfhă a t u n c i a u f o s t folosite numai
bucăţi d e m e t a l c î n t ă r i t e , i a r cîntarul a v e a a n u m i t e unităţi d e m ă s u r ă ,
p e c a r e l e - a s t u d i a t f o a r t e b i n e c e l ri<ntft n u m i s m a t r o m â n , M . S n t z u . D e
a l t m i n t e r i , de numele l u i M * S u t z u s e l e a g ă şi s t u d i i l e p r i v i n d originea
monedei g r e c e ş t i şi u n e l e e x t r e m d e i n t e r e s a n t e s t u d i i c u p r i v i r e l a a ¬
pariţia monedei republicane romane.
în s t u d i i l e m a i r e c e n t e , apariţia m o n e d e i a f o s t pusă fh legătură
cu un fenomen s o c i a l şi p o l i t i c d e o importanţă c o v f r ş i t o a r e p e n t r u i s ­
t o r i a greacă riin epoca arhaică. E u f n a n m i a m avut această impresie,
a m s c r i s în c h i p a l u z i v , d a r n — a m stăruit îndeajuns asupra acestei
probleme pîhă cîhd n — a u a p ă r u t alţi c e r c e t ă t o r i m a i stăruitori c a mine,
c a r e a u arătat c u m a e v o l u a t a c e s t f e n o m e n îh f o a r t e m u l t e cetăţi g r e ­
ceşti d i n A s i a M i c ă şi d i n i n s u l e , c a şi d i n G r e c i a continentală. Apa­
riţia m o n e d e i t r e b u i e p u s ă îh legătură d e c e l e m a i m u l t e o r i c u apariţia
unei forme de conducere politică fti+«>maints p e o l a r g ă evoluţie a Gre­
ciei, şi a n u m e , e s t e v o r b a d e e p o c a t i r a n i e i g r e c e ş t i . S e ştie astăzi
că a ş a - z i ş i i " t i r a n i " , c a r e r e p r e z i n t ă o etapă f h l u p t a împotriva aris­
tocraţiei g r e c e ş t i atotstăpînitoare, s— a u m a n i f e s t a t p e diferite căi,
p r i n inovaţii d e - a d r e p t u l r e v o l u ţ i o n a r e p e n t r u i s t o r i a civilizaţiei. A¬
n u m i t e f o r m e d e viaţă antică l aPis is trate - culegerea şi transcrie­
rea T l i a d e i şi a prifep»j ş i a ş a m a i d e p a r t e - a u făcut să a p a r ă l a unii
d i n t r e e i , c e i dîntîi, o m o n e d ă garantată d e a c e a s t ă a u t o r i t a t e statală.
Şi d e a i c i începe î n t r e a g a şi m a r e a evoluţie a m o n e d e i , am putea spu­
ne, pîhă îh z i l e l e n o a s t r e .
S ă vă d a u u n e x e m p l u , p r i v i t d i n a c e s t p u n c t d e v e d e r e . Ştim Hin
Aristotel, d i n f r a g m e n t e p e c a r e l e - a u păstrat o seamă d e istorici
g r e c i d e m a i t î r z i u , că S o l o n , în 594-7593 î . e . n . , p e lingă a l t e p r o f u n ­
d e t r a n s f o r m ă r i îh s t r u c t u r a societăţii g r e c e ş t i a t e n i e n e , a r e a l i z a t şi.
c e e a c e s e numeşte o " i e r t a r e a d a t o r i i l o r " - în l i m b a g r e a c ă "seisa-
chteia". F o a r t e multă l u m e s - a întrebat c a r e a f o s t m e c a n i s m u l folosit

24

www.mnir.ro
de Solon, îh c e a c o n s t a t a c e a s t ă r e d u c e r e a d a t o r i i l o r . Pîhă cîhd a ¬
cum t r e i d e c e n i i , un mare învăţat e l v e ţ i a n , C a h n , a dovedit pe baze
m e t r o l o g i c e în c e a c o n s t a t m e c a n i s m u l a c e s t e i r e d u c e r i a datoriilor.
E l a arătat, p e b a z ă d e t e x t e şi p e b a z ă d e m o n e d e cîntărite c u sutele,
c ă S o l o n a a l e s - ştim a c e a s t a c h i a r d i n p o e m e l e sale - o calende mij­
loc în r e z o l v a r e a u n o r p r o b l e m e sociale de mare gravitate. In acest
scop, S o l o n a bătut o m o n e d ă n o u ă , îh a ş a m ă s u r ă , încît 1 0 0 d e drah­
me v e c h i e r a u e g a l e c u 1 0 0 d e d r a h m e n o i , n u m a i că d r a h m e l e n o i cîn­
tâi-eau c u 3 0 % m a i p u ţ i n . C u a l t e c u v i n t e a s i s t ă m p e n t r u p r i m a dată în
istorie l a ce numim astăzi c u r e n t o d e v a l o r i z a r e a m o n e d e i . D a t o r n i c u l
plătea c u 3 0 % m a i puţin decît t r e b u i a s ă p l ă t e a s c ă m a i î n a i n t e .
întemeiat p e această experienţă a l u i C a h n , e u însumi a m încercat
să a p l i c a c e e a ş i m e t o d ă . A m obţinut a s t f e l date interesante, legate de
o altă r e f o r m ă c a r e u r m e a z ă e x e m p l u l l u i S o l o n , şi a n u m e j r e f o r m a m a ­
r e l u i t i r a n P o l i c r a t e s d i n S am o s . Ş i a c o l o s e v o r b e ş t e în t e x t e că Po­
l i e r a t e s a l u a t o s e a m ă d e m ă s u r i p e n t r u a j u t o r a r e a păturilor mai să­
race, p e n t r u a-şi c î ş t i g a b u n ă v o i n ţ a p ă t u r i l o r m i j l o c i i . A m constatat -
a r t i c o l u l a f o s t p u b l i c a t în r e v i s t a "Athenaeum" de l a Padova - că şi
P o l i c r a t e s d i n S a m o s a r e d u s t o t c u 3 0 % g r e u t a t e a şi t i t l u l m o n e d e i . În
felul acesta, iată c ă u n a l t t i r a n s a u u n a l t t i p d e s t a t a j u n g e să d e a o
anumită s a t i s f a c ţ i e p ă t u r i l o r s o c i a l e c a r e l u p t a u p e n t r u i e r t a r e a dato­
riilor, p e n t r u î m p ă r ţ i r e a p ă m î n t u r i l o r . Amintiţi-vă d e M a r x , c a r e spu­
n e a c ă îh a n t i c h i t a t e , d o u ă sîht p r o b l e m e l e g r a v e s o c i a l e : împărţirea
pămînturilor ş i i e r t a r e a d a t o r i i l o r . Iată c u m în a c e l a ş i sens Policra­
t e s d i n S a m o s f a c e o experienţă similară c e l e i efectuată d e Solon.

P r o f i t d e p r i l e j u l p e c a r e îl a m s p r e a m a i a d ă u g a cîteva detalii
îh l e g ă t u r ă c u u n p a s a j a p r o a p e bizar din Herodot, amintit de marele
numismat f r a n c e z E r n e s t Babelon totj:u privire l aPolicrates
H e r o d o t povesteşte că acelaşi P o l i c r a t e s d i n Samos,chemînd mer­
c e n a r i s p a r t a n i îh a j u t o r u l l u p t e i s a l e p e n t r u cîştigarea puterii,pîhă l a
urmă i - a păcălit dîndu-le n u b a n i d e a u r adevăraţi, c i b a n i de aurcu
miez d e p l u m b . O e x p e r i e n ţ ă c a r e s - a făcut m a i tîrziu , în e p o c a anti­
că şi în e v u l m e d i u . S - a s p u s că e s t e o simplă p o v e s t e , pfhă cîhd la
C a b i n e t u l d e m e d a l i i a l B i b l i o t e c i i N a ţ i o n a l e d e l a P a r i s a u a p ă r u t două
monede a l e l u i P o l i c r a t e s r e a l m e n t e c u miez d e plumb şi înveliş de
aur. Iată c u m a ş a — z i s a l e g e n d ă a l u i H e r o d o t s - a d o v e d i t a f i p u r ă r e ­
alitate.
Şi acum ajungem îh s e c a i V - l e a î.e.n., l a marea înflorire a c i ­
vilizaţiei a n t i c e , l a s p l e n d i d e l e m o n e d e a l e oraşului S i r a c u s a d i n Sici-
l i a , adevărate c a p o d o p e r e a l e a r t e i a n t i c e , semnate c u nume de artişti
şi s t u d i a t e d e m a r e l e s p e c i a l i s t i t a l i a n R i z z o încă înainte d e c e l d e - a l
II—lea război m o n d i a l . A s u p r a l o r n u a m a stărui a i c i .
Dar m ă Îndrept s p r e părţile n o a s t r e , a t u n c i cîhd s - a u p u s teme­
i u r i l e ştiinţifice a l e c e r c e t ă r i i m o n e d e l o r dacice. Aşa cum a arătat
'Constantin Preda - a c ă r u i l u c r a r e e s t e astăzi fundamentală f n această

ÎS

www.mnir.ro
privinţă f n toată l u m e a - s - a d o v e d i t c ă m o d e l u l l u a t d e celţi, traci,,
daci, modelul acestor monede zise barbare a fost tetradrahma l u i F i -
lip a l II-lea, cu t i p u l călăreţului p e r e v e r s .
Felul fn care s-a răspfndit acest model d i n Macedonia
şi pîhă fn valea Ronului, f n B o e m i a şi a p o i fnTracia şi f n D a ­
cia, e s t e e x t r e m d e s e m n i f i c a t i v p e n t r u c e înseamnă u n m o d e l artistic
şi î n c r e d e r e a în c a p a c i t a t e a u n e i m o n e d e c a r e a d e v e n i t internaţională.
Daţi-mi v o i e să a d a u g c ă a t u n c i cîhd A t e n a fşi stabileşte supre­
maţia s a a s u p r a întregii L i g i a t i c o - d e l i e n e - şi o f a c e d i n c e îh c e m a i
b r u t a l - u n u l d i n p u n c t e l e c a r e a u supărat c e l m a i m u l t c e l e peste 90
cetăţi g r e c e ş t i a l i a t e a l e e i a f o s t f a p t u l c ă A t e n a l e - a i n t e r z i s să m a i
bată t e t r a d r a h m e . N u m a i t e t r a d r a h m e l e A t e n e i a v e a u c i r c u l a ţ i e inter­
n a ţ i o n a l ă , în v r e m e c e a l i a t e l e e i e g a l e a v e a u d r e p t u l să bată numai
monede m a i m i c i .
În legătură c u a c e s t a s p e c t , v r e a u să m a i a d a u g c ă n u m i s m a ţ i i u ¬
neori, în dorinţa d e a s t u d i a p i e s e l e c e l e m a i f r u m o a s e şi m a i i m p o r ­
tante, s u b e s t i m e a z ă v a l o a r e a socială şi e c o n o m i c ă a m o n e d e l o r divi­
zionare. A u dovedit-o Constantin M o i s i l , Bucur Mitrea , Corneliu Se-
căşeanu: monedele d i v i z i o n a r e , greu de studiat, a d e s e o r i fără un
m o d e l i c o n o g r a f i c b i n e p r e c i z a t , atestă g r a d u l d e p ă t r u n d e r e şi c i r c u ­
laţie a u n o r m o n e d e m i c i , deci a unor instrumente de schimb mici, fh
rîndul păturilor m a i d e j o s a l e u n e i populaţii m a i sărace, mai mo­
deste, în t i m p c e n o b i l i m e a d a c i c ă , n o b i l i m e a t r a c i c ă fşi r e z e r v a u t e ­
tradrahmele, c u o p u t e r e d e c u m p ă r a r e e x c e p ţ i o n a l ă . îmi a m i n t e s c cu
n o s t a l g i e că a c e a s t a a fost ultima comunicare a academicianului Con­
stantin Moisil. Şi pe b a z a a c e s t e i s t u d i e r i p a r a l e l e a m a r i l o r monede
şi a m i c i l o r m o n e d e , l u c r u r i l e s e p e t r e c l a f e l şi f h e v u l m e d i u . Ajun­
gem astfel să î n t r e v e d e m u n e l e situaţii e x c e p ţ i o n a l e , c a r e n u pot f i
cunoscute p e a l t e căi şi c a r e merită o atenţie d e o s e b i t ă d i n p a r t e a s p e ­
c i a l i ş t i l o r , f i e că e v o r b a d e specialişti p r o f e s i o n i ş t i , f i e c ă e vorba
d e numismaţi a c ă r o r p a s i u n e îi f a c e e g a l i c e l o r dîhtfi - vorbesc de
m e m b r i i Societăţii N u m i s m a t i c e Române. Putem ajunge astfel la deter­
minarea capacităţii d e p ă t r u n d e r e a a c e s t u i i n s t r u m e n t c a r e , fh fond,
rămîne c e l m a i preţios n u atît îh j u d e c a r e a acumulării d e m e t a l pre­
ţ i o s , c i în a p r e c i e r e a s c h i m b ă r i l o r p r o f u n d e ce se petrec fn s t r u c t u r i l e
e c o n o m i c e a l e societăţii r e s p e c t i v e .
P e n t r u a î n c h e i a , v r e a u să mă o p r e s c o clipă a s u p r a unei pro­
b l e m e d e f o a r t e m a r e importanţă, c a r e priveşte m o n e d a imperială r o ­
m a n a . D e s p r e c e a republicană a v o r b i t îndeajuns E r n e s t B a b e l o n , au
v o r b i t o s e a m ă d e specialişti d i n A n g l i a , A m e r i c a , Germania, dar fh
legătură c u m o n e d e l e i m p e r i a l e sîhtem d e p a r t e de a f i epuizat toate
aspectele problemei.
I n c i u d a publicării u n o r c a t a l o a g e d e m a r e p r e c i z i e , c a acelea de
la B r i t i s h Museum de l a L o n d r a , a muzeelor d i n G e r m a n i a , de l a Pa­
ri? sau cele d i nA m e r i c a , încă sîht l u c r u r i c a r e merită a f i a d î n c i t e .
A S P să vă d a u două e x e m p l e grăitoa^ . 0

2b

www.mnir.ro
 Ş t i m d i n c e r c e t ă r i l e î n t r e p r i n s e d e m a i multă v r e m e c ă m o n e d a i m ­
p e r i a l ă , c a r e e s t e în f o r m a s a p l i n ă , c u î n t r e a g a p u t e r e d e c u m p ă r a r e ,
în e p o c a l u i A u g u s t u s , s u f e r ă o p r i m ă d e v a l o r i z a r e în e p o c a lui Nero.
A d o u a d e v a l o r i z a r e a r e l o c în e p o c a l u i T r a i a n . Marele nostru Traian
a făcut o f o a r t e i m p o r t a n t ă d e v a l o r i z a r e m o n e t a r ă . A c e a s t a n e d u c e u¬
n e o r i l a gîndul, p e c a r e 1-a e x p r i m a t B i a n c h i B a n d i n e l l i a c u m 20 de ani,
că a t u n c i c î n d v o r b i m d e c r i z a I m p e r i u l u i r o m a n , trebuie să mergem
m u l t înapoi. A c e s t e m ă s u r i a l e l u i T r a i a n d o v e d e s c că I t a l i a e r a în cri­
ză şi c ă m o n e d a r o m a n ă n u m a i a v e a a c e e a ş i c a p a c i t a t e ca în vremea
lui Augustus, deşi distanţa e r a d e u n s e c o l . N u e s t e a s t f e l de mirare
că în t i m p u l l u i D i o c l e ţ i a n , l a începutul u l t i m e i m a r i p e r i o a d e a Impe­
riului roman , s e r e v i n e , m a i e x a c t s e î n c e a r c ă să s e r e v i n ă l a c e e a c e
n u m i m n o i circulaţia monetară b u n ă . Diocleţian r e i a c a m o d e l pe Tra­
ian, a d i c ă e m i t e o m o n e d ă d e a r g i n t cîntărind 1 / 9 6 - a p a r t e d i n t r - o livră
d e 3 2 7 g r a m e . N u m a i că d e l a T r a i a n pînă l a G a l l i e n u s n u e s t e decît u n
s e c o l şi j u m ă t a t e , d a r m o n e d a s c ă z u s e în a ş a d e m a r e m ă s u r ă încît a n -
toninianul l u iGallienus d e a b i a dacă m a i reprezintă o monedă calpă,
care are un metal inferior calitativ, înfăşurat c u o u ş o a r ă pătură de
argint. R e f o r m a m o n e t a r ă a l u i D i o c l e t i a n , atît d e n e c e s a r ă , a dus l a
reapariţia e m i s i u n i l o r d e a r g i n t , prin emiterea argentei-ilor,cu ponde­
r e a şi t i t l u l d e n a r i l o r r o m a n i d i n v r e m e a l u i T r a i a n . I n a c e l a ş i t i m p s - a
î n c e r c a t r e s t a b i l i r e a e c h i l i b r u l u i d i n t r e a u r şi b r o n z , atît de grav
a f e c t a t d e c r i z a m o n e t a r ă d i n a d o u a jumătate a s e c a i III-le a.Acest l u ­
c r u s-a r e a l i z a t p r i n e m i t e r e a u n u i n o u n o m i n a l , follis-ul, maigreu şi
c u v a l o a r e sporită d a t o r i t ă unei oarecare cantităţi d e a r g i n t p e c a r e îl
conţinea.

Iată d e c e a v e m d r e p t u l să a f i r m ă m că m o n e d a e s t e c e a m a i s e n s i ­
bilă a n t e n ă în c u n o a ş t e r e a a c e s t u i p r o c e s de descompunere a economiei
societăţii s c l a v a g i s t e r o m a n e ; fără d e e a , n u v o m înţelege foarte multe
alte l u c r u r i d i nperioada u l t e r i o a r ă , e p o c a d o m i n a t u l u i , c î h d şi D i o c l e ţ i ­
a n şi I u l i a n A p o s t a t u l î n c e a r c ă în z a d a r să p ă s t r e z e m o n e d a ca unitate-
t e d e m ă s u r ă în viaţa e c o n o m i c ă . E s t e vorba de c e l e b r u l decret al l u i
Diocleţian "de pretiis rerum venalium" şi d e u n a l t d e c r e t a l l u i I u l i a n
Apostatul, îh c a r e s e v o r b e ş t e t o t t i m p u l d e d i f e r i t e m ă r f u r i c a r e a u u n
e c h i v a l e n t îh m o n e d ă . E r a o î n c e r c a r e d e a r e î n v i a e c o n o m i a urbană^
n u m a i c ă l e g i l e e c o n o m i c e l e g a t e d e evoluţia s t r u c t u r i i s o c i a l e sfnt m a i
p u t e r n i c e decît voinţa o a m e n i l o r . E c o n o m i a urbană s e a f l a la sfîrşitul
p u t e r i l o r s a l e şi îh c u r f h d v o m v e d e a c u m , în s p e c i a l în z o n e l e perife­
rice, d e l a e c o n o m i a urbană s e v a t r e c e l a e c o n o m i a p r o p r i u - z i s natu­
ralii, c a r e e s t e specifică e v u l u i mediu.
Toate aceste aspecte - v - a m d a t d o a r cîteva e x e m p l e - merită a f i
studiate. N e p r e o c u p ă şi a s p e c t u l m e t r o l o g i c , s t u d i a t d e M . S u ţ u şiCon-
s t a n t i n M o i s i l pîhă l a c e r c e t ă t o r i i d e a z i ; alţii s e o c u p ă d e p r o b l e m e l e ­
g a t e d e pătrunderea s a u d e c a p a c i t a t e a m o n e d e l o r . Toate aceste aspec­
t e sîht l e g a t e d e u n s i n g u r f i r . Moneda, atfta vreme c f t funcţionează,
exprimă mai clar ca o r i c e alt document o anumită sensibilitate a

27

www.mnir.ro
structurilor social—economice şi a n grad de desvottare a so­
cietăţii r e s p e c t i v e . P e n t r u a n t i c h i t a t e , a v e m u n c î m p de c e r c e t a r e e¬
norm; e v u l m e d i u a—a adăugat m a i t i r a n i i l a această c e r c e t a r e , d a r o r i -
c u r r , ş.i a i c i s i n t f o a r t e m u l t e l u c r u r i d e f ă c u t . Şi s i n t convins că a¬
ceastă s e s i u n e . - p r i m a d e f e l u l e i — v a rămîne o c o r i - i b u ţ i e importan­
tă, n u n u m a i p e n t r u i s t o r i a ţării n o a s t r e , d a r şi p e n t r u Î n t r e a g a isto­
rie universală.

NOUVELLES PERSPECTIVES CONCERNANT LA RECHERCHE

DANS L E DOMAINE DE LA NUMISMATIQUE ANTIQUE

Résumé

L 'auteur m e t e n évidence l a c o n t r i b u t i o n déterminante d e l a So­

ciété Numismatique Roumaine au p r o g r e s de l arechercha numismatique
en Roumanie dans l e s p r e s q u e 80 nnn^ns d'existence.
Une p l a c e à p a r t e s t occupée p a r l e domaine de l a numismatique
antique à laquelle l e s numismates de n o t r e pays o n t apporté des con-
t r i b u t i o n s très i m p o r t a n t e s : l e s premières émissions monétaires des
"ppleis" g r e c q u e s situées d a n s l e P o n t G a u c h e , l a numismatique des
daco-gètes, l ' i m p a c t socio-économique d e l a m o n n a i e d a n s l av i e quo-
t i d i e n n e d u monde a n t i q u e e t médiéval.
L ' a u t e u r présente a u s s i t o u t e u n e série d'aspects de la r e -
cherche numismatique qui vient à confirmer ou bien à augmenter les
i n f o r m a t i o n s déjà connues par l'entremise des autres sources
historiques concernant l e monde antique.

2B

www.mnir.ro
 PARTICIPĂRI ROMÂNEŞTI LA ACTIVITATEA
NUMISMATICĂ INTERNAŢIONALĂ

de O C T A V I A N I LI E S CU

în p r e a j m a întrunirii c e l u i d e — a l X V - l e a C o n g r e s internaţional d e
ştiinţe i s t o r i c e , a l e c ă r u i l u c r ă r i s - a u ţinut l a B u c u r e ş t i f n a d o u a d e ­
cadă a l u n i i a u g u s t 1 9 8 0 , a m căutat s ă s c o a t e m f nrelief vechimea preo­
c u p ă r i l o r d e n u m i s m a t i c ă l a r o m â n i , a r ă t f n d c ă şi l a n o i , c a şi f n alte
ţări d i n a p u s u l ş i c e n t r u l E u r o p e i , e l e a u apărut c a o u r m a r e firească
a Renaşterii, c h i a r dacă i r a d i e r i l e r e n a s c e n t i s t e s - a u m a n i f e s t a t ceva
m a i t f r z i u f h spaţiul r o m â n e s c . R f n d u r i l e s c r i s e c u p r i l e j u l
1
menţionat
m a i s u s e r a u d e s t i n a t e s ă a t r a g ă atenţia i s t o r i c i l o r ştiinţei şi a i cul­
turii asupra existenţei u n e i v e c h i tradiţii d e p r e o c u p ă r i fn domeniul
numismaticii, c a manifestări a l e u n o r s p i r i t e l u m i n a t e răsărite fh sfnul
p o p o r u l u i n o s t r u fhc£ d i n v e a c u r i l e X V - X V I ^ . Evident, asemenea pre-
o c u p ă r i a u a v u t multă v r e m e u n c a r a c t e r s p o r a d i c ; a b i a d e p e l a mijlo­
cul sec. a l XIX—lea, c a u r m a r e a i e ş i r i i ţărilor r o m â n e d i n o r b i t a cul­
turală a I m p e r i u l u i o t o m a n , fşi v o r f a c e a p a r i ţ i a p r i m e l e c e r c e t ă r i şti­
inţifice r o m â n e ş t i p e tărfmul n u m i s m a t i c i i 3 .

Ne v o m o c u p a , f n cele ce urmează, de un a l t aspect a l aportului

r o m a n e a r l a d e z v o l t a r e a d i s c i p l i n e i c e s e dedică s t u d i u l u i b a n i l o r : a n u ­
me, v o m e x a m i n a p a r t i c i p a r e a cercetătorilor români l a a c t i v i t a t e a n u ­
m i s m a t i c ă p e p l a n i n t e r n a ţ i o n a l . P r e c i z ă m d e l a b u n început c ă v o m lă­
s a l a o p a r t e contribuţiile p u b l i c a t e d i n c î h d f h cîhd d e a u t o r i r o m â n i în
p e r i o d i c e d e s p e c i a l i t a t e e d i t a t e f n s t r ă i n ă t a t e ^ , şi a c e a s t a pentru mo­
t i v u l că, datorită a p a r i ţ i e i l o r fntfmplătoare, o b i b l i o g r a f i e exhaustivă
a a c e s t o r contribuţii a r f i ş i g r e u d e r e a l i z a t , d a r ş i , poate,fără o p r e a
m a r e semnificaţie. D e a c e e a , ne—am p r o p u s să jalonăm astăzi partici­
p a r e a r o m â n e a s c ă , de—a l u n g u l a n i l o r , l a congresele internaţionale de
numismatică, p r e c u m şi l a a c t i v i t a t e a d e c o o p e r a r e internaţională c u c a ­
r a c t e r d e c o n t i n u i t a t e , iniţiată o d a t ă c u r e o r g a n i z a r e a pe baze noi a
C o m i s i e i Internaţionale d e N u m i s m a t i c ă ^ .
S ă începem d e c i c u p a r t i c i p a r e a românească l a c o n g r e s e l e inter­
naţionale d e n u m i s m a t i c ă . După c u m e s t e c u n o s c u t , s p r e sffrşit.ul sec.
al XIX—lea a u f o s t o r g a n i z a t e c e l e d i n t f i f n t f l n i r i p e r i o d i c e Între cer -
cetători c a r e f ş i d e s f ă ş o a r ă a c t i v i t a t e a f n d o m e n i u l a c e l e i a ş i discip' i -
ne. Prin contacte directe , aceste fhtîlr:iri p e r i o d i c e p r i l e j u i a u u n li-rç
schimb d e o p i n i i ş i i n f o r m a ţ i i , c o n t r i b u i n d a s \t&\ l a a c c e l e r a r e a p r : > ••·
greşului f h d i s c i p l i n e l e cultivate. Sub a c e i ; t rapo:.:-t. d o # i c o i i d e r a l ί
ş i a s t ă z i c a o ştiinţă a u x i l i a r ă a i s t o r i e i , numlamai' s a 'e-vansat soro-
e i r n a i n i a i ' y ; î n t r - a d e v ă r , f ^ . yrenjç, jprjm.">: . o v •· τ ·» 1
C I \ >'rţ

www.mnir.ro
n u m i s m a t i c ă s - a ţinut f n a n u l 1 8 9 1 , l a B r u x e l l e s , 0
c e l dintfi congres in*
ternaţional d e i s t o r i e a f o s t o r g a n i z a t c u n o u ă a n i m a i t f r z i u ? . D e fapt ,
comunicări d e numismatică a u f o s t p r e z e n t a t e u n e o r i şi l a c o n g r e s e i n ­
ternaţionale d e ştiinţe i s t o r i c e s a u a l t e d i s c i p l i n e Î n r u d i t e ^ ; e l e n u au
a v u t Însă u n c a r a c t e r d e c o n t i n u i t a t e .
P r i m a p a r t i c i p a r e r o m â n e a s c ă l a u n c o n g r e s internaţional de n u ­
m i s m a t i c ă a f o s t înregistrată f n c ă d e l a c e l d e - a l Π - l e a , ce s - a ţinut
l a P a r i s , f n z i l e l e d e 14-16 i u n i e 1 9 0 0 . C u a c e s t p r i l e j , savantul r o ­
m a n M . C . S u t z u - c a r e a v e a să devină, t r e i a n i m a i t f r z i u , primul pre­
şedinte a l Societăţii N u m i s m a t i c e R o m â n e - a o r e z e n t a t o comunicare
d e s p r e p o n d u r i şi m o n e d e a l e o r a ş u l u i Tomis
A c e l a ş i n u m i s m a t r o m â n a p a r t i c i p a t şi l a a l ΠΙ -lea C o n g r e s i n -
t e r n a t i o n a l de numismatică, r e u n i t f n z i l e l e d e 26-29 i u n i e 1 9 1 0 l a B r u x ­
elles^ 1
. Deşi v o l u m u l cuprinzfnd actele acestui c o n g r e s 1 2
n u ne-afost
accesibil, putem presupune că s t u d i u l d e m e t r o l o g i e ponderală romană
p u b l i c a t de M . C. S u t z u l a B r u x e l l e s , exact f n acest an -', a fost prezen­
1

t a t m a i f n t f i s u b f o r m a u n e i c o m u n i c ă r i l a c o n g r e s u l m a i înainte amintit.
A u r m a t în s e r i a a c e s t o r m a n i f e s t ă r i o î n t r e r u p e r e pricinuită de
i z b u c n i r e a p r i m u l u i r ă z b o i m o n d i a l ; d e a l t f e l , şi în p e r i o a d a interbe­
lică, s-a o r g a n i z a t un s i n g u r congres internaţional d e n u m i s m a t i c ă ,
a l I V - l e a c a r e şi-a ţinut l u c r ă r i l e între 3 0 i u n i e ş i 3 i u l i e 1 9 3 6 l a L o n ­
d r a 1 4
. Şi d e d a t a a c e a s t a înregistrăm o p a r t i c i p a r e r o m â n e a s c ă prin
c o m u n i c a r e a prezentată d e P a u l N i c o r e s c u d e s p r e două m o n e d e de a u r ,
e m i s e d e oraşul Tyras 5. 1

A u r m a t , după încheierea u l t i m u l u i război m o n d i a l , c e l d e - a l V —

lea C o n g r e s internaţional d e n u m i s m a t i c ă , r e u n i t l a P a r i s , în z i l e l e d e
6-11 iulie 1953 ^. 1
P e n t r u p r i m a o a r ă , în a j u n u l d e s c h i d e r i i u n e i ase­
m e n e a întflniri internaţionale a n u m i s m a ţ i l o r , s e p u b l i c a u n v o l u m de
rapoarte, c e p r e z e n t a u în m o d s u c c i n t s t a d i u l c e r c e t ă r i l o r f h perioada
d i n t r e două c o n g r e s e 7 . 1
N u s - a înregistrat însă n i c i o p a r t i c i p a r e r o ­
mânească.
Λ1 V I - l e a C o n g r e s internaţional d e n u m i s m a t i c ă s - a întrunit la
R o m a , între 11 şi 1 6 s e p t e m b r i e 1 9 6 1 ^ . 1
A u p r e z e n t a t c o m u n i c ă r i şi d o i
cercetători r o m â n i : B u c u r M i t r e a , schiţînd l i n i i l e d i r e c t o a r e a l e r e d a c ­
tării u n u i c o r p u s a l t e z a u r e l o r d e m o n e d e r o m a n e , ' 1
şi D . Protase.care
a s u b l i n i a t semnificaţia d e o s e b i t ă a t e z a u r e l o r m o n e t a r e d e s c o p e r i t e în
Dacia romană^.
La c e l d e - a l V I I - l e a C o n g r e s internaţional d e n u m i s m a t i c ă , r e u n i t
i n t r e 2 8 a u g u s t şi 2 s e p t e m b r i e 1 9 6 7 l a C o p e n h a g a ^ , 2
a participat un.
s i n g u r cercetător r o m â n : B u c u r M i t r e a , care a prezentat o comuni­
care despre "tetrastaterii" d e t i p L y s i m a h d i n t e z a u r u l găsit în 1965
la Baia M a r e 2 2
. Această participare a deschis autorului citat cola­
b o r a r e a s a l a publicaţia p e r i o d i c ă " N u m i s m a t i c l i t e r a t u r e " , e d i t a t ă de
S o c i e t a t e a a m e r i c a n ă d e n u m i s m a t i c ă d e l a N e w Y o r k şi c a r e urmăreş­
t e sâ înmănuncheze d o c u m e n t a r e a curentă d e s p r e t o t c e s e publică în
l u m e în d o m e n i u l n u m i s m a t i c i i şi a l a l t o r d i s c i p l i n e î n r u d i t e ; fh acest

30

www.mnir.ro
cadru, B u c u r M i t r e a prezintă d a t e l e esenţiale a s u p r a activităţii d e s f ă ­
şurate f n ţara n o a s t r ă 2 3
.
A l VIU-lea C o n g r e s internaţional d e n u m i s m a t i c ă , organizat de
Comisia I n t e r n a ţ i o n a l ă d e N u m i s m a t i c ă şi d e S o c i e t a t e a n u m i s m a t i c ă a¬
mericană, Împreună c u S m i t h s o n i a n Instutution, şi-a ţinut l u c r ă r i l e l a
New York, de l a 10 l a 12 s e p t e m b r i e , şi l a W a s h i n g t o n , d e l a 13 l a 15
septembrie 1973 ^. 2
I n volumele de r a p o a r t e , publicate fn ajunul des­
c h i d e r i i sale, f i g u r a u de data aceasta şi t r e i contribuţii r o m â n e ş t i : p r i -
ma, fnfăţişfnd activitatea f n domeniul numismaticii medievale - mai
precis, Între a n i i 4 9 1 - 1 5 0 0 -, d e s f ă ş u r a t ă f n a n i i 1966-1971 fn ţările
sud-est europene^; a doua, privind perioada 1 5 0 0 - 1 9 5 2 şi n u m a i Ro-
m â n i a 2 6 . f j j sffrşit, a t r e i a , tratfnd despre m e d a l i s t i c ă şi p r i v i n d Bul­
garia, R o m â n i a şi I u g o s l a v i a 2 7 , L a congres au participat, ca invitaţi
ai Comitetului de organizare, d o i cercetători români : Octavian Iii —
eseu, care a prezentat o comunicare despre sistemele ponderale şi
monetare la Histria, C a l l a t i s şi T o m i s ® ;2
Bucur Mitrea, cu o comuni­
care despre circulaţia m o n e d e i b i z a n t i n e l a D i n o g e t i a f n s e c . al V I -
lea '. 2
în c a d r u l l u c r ă r i l o r , f i e c a r e d i n c e i d o i participanţi români a
p r e z i d a t c f t e o şedinţă d e comunicări f n z i u a d e 1 4 s e p t e m b r i e 1973.

La î n c h e i e r e a c o n g r e s u l u i , a d u n a r e a g e n e r a l ă a delegaţilor i n s t i ­
tuţiilor m e m b r e a l e C o m i s i e i I n t e r n a ţ i o n a l e d e N u m i s m a t i c ă şi a mem­
brilor de onoare a i a c e s t e i C o m i s i i a u a l e s l a 15 s e p t e m b r i e 1973 un
nou B i r o u p e n t r u p e r i o a d a 1973-1979; f n componenţa n o u l u i Birou a
fost ales, ca membru consilier, şi a u t o r u l a c e s t o r r î n d u r i , reprezen-
tfnd România 3 0
.
Ultimul C o n g r e s internaţional d e n u m i s m a t i c ă a a v u t l o c l a Berna,
între 1 0 ş i 1 5 s e p t e m b r i e 1 9 7 9 , f i i n d o r g a n i z a t d e către C o m i s i a Inter­
naţională d e N u m i s m a t i c ă şi S o c i e t a t e a n u m i s m a t i c ă e l v e ţ i a n ă , c a r e şi-a
sărbătorit, c u c f t e v a z i l e m a i înainte, c e n t e n a r u l existenţei sale 3 1
.
V o l u m u l d e r a p o a r t e , d i s t r i b u i t m e m b r i l o r c o n g r e s u l u i în z i u a deschi­
derii, c u p r i n d e d o u ă contribuţii r o m â n e ş t i : u n a a l u i G h . P o e n a r u Bor­
dea, c a r e t r e c e f n revistă lucrările p u b l i c a t e f n a n i i 1 9 7 2 - 1 9 7 7 despre
m o n e d e l e greceşti d i n P e n i n s u l a B a l c a n i c ă şi d e p e l i t o r a l u l nordic a l
Mării N e g r e 3 2
, cealaltă a l u i Constantin Preda privind cercetări
despre monedele geto-dacilor33.
La acest congres a u l u a t p a r t e , c a invitaţi a i C o m i t e t u l u i de o r ­
ganizare, u n m a r e n u m ă r d e numismaţi români : o delegaţie a Muzeului
d e I s t o r i e a l R e p u b l i c i i S o c i a l i s t e R o m â n i a , alcătuită din: Octavian
Hiescu - c a r e p r e z e n t a n t şi a l A c a d e m i e i Republicii Socialiste Româ­
nia, afiliată l a C o m i s i a Internaţională d e N u m i s m a t i c ă d i n 1 9 6 7 pînă în
1980 - , Constanţa Ştirbu şi C a r m e n M a r i a Petolescu; Constantin Preda
şi G h e o r g h e P o e n a r u B o r d e a , reprezentînd I n s t i t u t u l d e a r h e o l o g i e d i n
Bucureşti; B u c u r M i t r e a , m e m b r u d e o n o a r e a l Societăţii numismatice
r o m â n e , ş i G a b r i e l I L i e s c u , m e m b r u a l a c e l e i a ş i societăţi, i a r p e par­
curs, c e l o r d e m a i s u s l i s - a alăturat V i r g i l M i h ă i l e s c u - B f r l i b a de la
I n s t i t u t u l d e a r h e o l o g i e şi i s t o r i e " - A . _ D . X e n o p o l " d i n Iaşi.Au p r e z e n t a i

31

www.mnir.ro
•comunicări : G h e o r g h e P o e n a x u B o r d e a . , c a r e a e x a m i n a t a c t i v i t a t e a a-»
t e l i e r e l o r m o n e t a r e de pe litoralul occidental a l Marii Negre fn timpul'
lui Alexandru c e l Mare şi a l l u i L y s i m a h 3 4
; Constantin Preda, tratfnd
despre cfteva probleme relative, l a emiterea de monede de t i p Filip a l
I I - l e a f n D a c i a 5 şi G a b r i e l E i e s c u , d e s p r e
3
n o i interpretări stilistice
ale unor reprezentări d e p e m o n e d e d a c i c e ^ . P e Ungă aceste comuni­
c ă r i , a u m a i f o s t p r e z e n t a t e intervenţii l a d i v e r s e ş e d i n ţ e a l e Congre­
s u l u i d e către Constanţa Ş t i r b u , Carmen Maria Petoleecn şi autorul
acestor rfnduri 7. 3

L a î n c h e i e r e a l u c r ă r i l o r , în z i u a d e 1 5 s e p t e m b r i e 1979, a avut
loc adunarea g e n e r a l ă a C o m i s i e i I n t e r n a t i o n a l e d e N n m iernatică. Intre
alte hotarIri, adunarea a ales un nou B i r o u , reprezentantul ţării n o a s ­
t r e f i i n d r e a l e s , în c a l i t a t e d e m e m b r u c o n s i l i e r , pentru un nou mandat^
pînă l a v i i t o r u l c o n g r e s ® . 3
De a s e m e n e a , a d u n a r e a generală a a l e s n o i '
m e m b r i d e o n o a r e a i C o m i s i e i ; f n t r e aceştia figurează şi Bucur Mi­
trea ', 3
p r i m u l n u m i s m a t r o m â n învestit c u a c e a s t ă calitate. Potrivit
a r t . 7 d i n R e g u l a m e n t u l C o m i s i e i Internaţionale d e N u m i s m a t i c ă , mem­
b r i i de o n o a r e a u aceleaşi d r e p t u r i c a şi reprezentanţii instituţiilor
membre 4 0
; ca atare, e i participă, c u d r e p t d e v o t , l a adunările gene­
r a l e o r g a n i z a t e l a f i e c a r e c o n g r e s internaţional d e numismatică.
In p a r t e a a I l - a a a c e s t e i comunicări s e v o m o c u p a d e contribuţia
numismaţilor români l a a c t i v i t a t e a r V i m i K i n i internaţionale d e Numisma­
tică şi l a acţiunile d e c o o p e r a r e i n t e r n a ţ i o n a l e , c e s e d e s f ă ş o a r ă sub
egida e i . In prealabil, c f t e v a c u v i n t e d a a p x e i s t o r i c u l ş i ţelurile a c e s ­
tui o r g a n i s m ştiinţific internaţional n i s e p a r n e c e s a r e .
D e ş i , a ş a c u m a m a r ă t a t , n u m i s m a ţ i i a u l u a t - o înainte istoricilor
Γη o r g a n i z a r e a d e c o n g r e s e i n t e r n a t i o n a l e , i d e e a creării u n e i Comisii 1

Internaţionale d e N u m i s m a t i c ă a f o s t p r o p u s ă ş i r e a l i z a t ă f h c e d r u l u¬
n o r c o n g r e s e internaţionale, o r g a n i s a t e d e către C o m i t e t u l Tmernsţim-
n a l d e Ştiinţe I s t o r i c e ( C I S H ) , c u s e d i u l l a P a r i s . Iniţiativa a aparţi­
n u t r e p r e z e n t a n ţ i l o r A u s t r i e i şi a i c e l o r a i S u e d i e i , care au propus
c r e a r e a u n e i C o m i s i i Internaţionale d e N u m i s m a t i c ă f h c a d r u l Comite­
t u l u i Internaţional d e Ştiinţe I s t o r i c e ( C I S H ) ; p r o p u n e r e a a f o s t accepJ
t a t a în 1 9 3 3 , l a C o n g r e s u l internaţional d e ştiinţe i s t o r i c e d e l a V a r ş e - I
via. C a u r m a r e , u n n u m ă r d e numismaţi d i n d i v e r s e ţări s - a u întrunit
l a P a r i s în m a r t i e 1 9 3 4 , s u b p r e ş e d i n ţ i a l u i V i c t o r Tourneur (Belgia )
şi a u p u s b a z e l e n o u l u i o r g a n i s m ştiinţific d e c o l a b o r a r e internaţională.
A I I - a r e u n i u n e a C o m i s i e i Internaţionale d e N u m i s m a t i c ă a a v u t locl a
B u c u r e ş t i , în a p r i l i e 1 9 3 6 4 1
. I n z i l e l e d e 1 4 şi 15 a p r i l i e din acel an
l u c r ă r i l e e i a u f o s t p r e z i d a t e d e către r e p r e z e n t a n t u l ţării noastre,
Const.Moisil, şeful C a b i n e t u l u i n u m i s m a t i c a l A c a d e m i e i Romane şi
p r e ş e d i n t e l e Societăţii N u m i s m a t i c e Române 4 2
.
După a l d o i l e a război m o n d i a l , l a a l I X - l e a C o n g r e s internaţio­
n a l d e ştiinţe i s t o r i c e ( P a r i s , septembrie 1950), Comisia Internaţio­
nala d e Numismatică a f o s t reorganizată, p e b a z a i m n i r e g u l a m e n t a¬
doptat l a 2 septembrie, completat g j , m^dJfj™»t i a c o n g r e s e l e interna-

32

www.mnir.ro
ţionale d e n u m i s m a t i c ă şi d e i s t o r i e u l t e r i o a r e şi anume: la 9 iulie'
1953 (Paris), 9 septembrie'1955 ( R o m a ) şi 15 s e p t e m b r i e 1973 ( Wa­
shington). Potrivit acestui regulament (statut), Comisia Internaţională
d e N u m i s m a t i c ă , afiliată l a C o m i t e t u l Internaţional d e Ştiinţe istorice
(CISH), a r e scopul de a facilita cooperarea Între savanţi d i n orice
ţări Γη d o m e n i u l s t u d i i l o r d e numismatică ( a r t . 1 ) . P o t r i v i t a r t . 2 , sfnt
invitaţi să f a c ă p a r t e d i n Comisie delegaţii : a . m a r i l o r c a b i n e t e nu­
m i s m a t i c e a c c e s i b i l e p u b l i c u l u i şi c o n d u s e d e o direcţie ştiinţifică;
b. o r g a n i z a ţ i i l o r ş i societăţilor n u m i s m a t i c e reprezentative din fieca­
re ţară ; c . monetăriilor naţionale. A d u n a r e a generală a reprezen­
tanţilor instituţiilor m e m b r e d i n c a t e g o r i i l e arătate m a i s u s şi a mem­
brilor de onoare s e întruneşte l a fiecare congres internaţional d e n u ­
mismatică p e n t r u a d e z b a t e diverse probleme şi a alege un birou com­
p u s a c t u a l m e n t e d i n nouă m e m b r i . Biroul a r e sarcina de a constitui un
centru de i n f o r m a r e , de a pregăti şedinţele C o m i s i e i şi congresele
internaţionale d e numismatică, de a reprezenta eventual numismati­
ca l a c o n g r e s e l e ştiinţelor c o n e x e , de a face r a p o a r t e asupra propune¬
r i l o r m e m b r i l o r Comisiei, de a supune Comisiei un p r o g r a m de lucru
şi u n b u g e t a n u a l ş i d e a p u b l i c a u n r a p o r t a n u a l ( a r t . 5 ) 4 3
.

B i r o u l e d i t e a z ă d o u ă publicaţii d e i n f o r m a r e : u n a a n u a l ă , intitu­
lată " C o m p t e r e n d u " , u l t i m u l număr apărut f i i n d 2 8 , 1 9 8 1 ( e d i t o r : Se­
cretariatul Comisiei), alta c u a p a r i ţ i e s e m e s t r i a l ă , purtînd t i t l u l b i ­
lingv " N e w s l e t t e r / L e t t r e d ' i n f o r m a t i o n " (editor : H. A. Cahn, Bâle ) ;
u l t i m u l număr apărut : 4 , m a r t i e 1 9 8 2 .
De a s e m e n e a , B i r o u l a c o r d ă s p r i j i n u l s ă u u r m ă t o a r e l o r acţiuni d e
cooperare internaţională c u c a r a c t e r p e r m a n e n t :
a. p u b l i c a r e a , p e p l a n naţional, p o t r i v i t u n o r n o r m e s t a b i l i t e pe
plan internaţional, a unor cataloage d e m o n e d e a n t i c e greceşti, p u r ­
tînd un titlu comun : Sylloge Nummorum Graecorum ;
b. p u b l i c a r e a informaţiilor d e s p r e descoperiri de tezaure mone­
t a r e în d i v e r s e ţări ; aceste informaţii f a c o b i e c t u l u n e i publicaţii p e ­
riodice purtînd titlul "Coin Hoards". E s t e editată d e către Societa­
tea britanică d e n u m i s m a t i c ă ( T h e R o y a l Numismatic Society) sub aus­
p i c i i l e C o m i s i e i Internaţionale d e N u m i s m a t i c ă ; pînă a z i , a u a p ă r u t v o ­
lumele I , 1975-V, 1 9 7 9 şi V I , 1 9 8 1 .
Aceste date despre rostul şi activitatea Comisiei Internaţionale
de Numismatică fiind cunoscute d i nexpunerea de m a i s u s , ne rămîne
să t r e c e m a c u m îh r e v i s t ă p a r t i c i p a r e a r o m â n e a s c ă , d e - a l u n g u l a n i l o r ,
la acţiunile a c e s t e i Comisii.
Reamintind c ă încă de l a a doua reuniune a Comisiei Internaţio­
nale de Numismatică s-a înregistrat şi p r i m a p a r t i c i p a r e r o m â n e a s ­
că, şedinţa respectivă f i i n d prezidată d e către C o n s t . M o i s i l 4 4
, vom
constata că această p a r t i c i p a r e s-a i n t e n s i f i c a t după a f i l i e r e a Aca­
demiei R e p u b l i c i i S o c i a l i s t e România, p r i n C a b i n e t u l n u m i s m a t i c , ca
instituţie m e m b r ă , l a C o m i s i a Internaţională d e N u m i s m a t i c ă . Iniţiati­
v a în a c e s t s e n s i - a a p a r ţ i n u t . _ a u t o r u l u i a c e s t o r r î h d u r i , p a r t i c i p a n t c a

33

www.mnir.ro
oDservator l a reuniunea Comisiei din ziua d e 3 s e p t e m b r i e 1 9 6 5 ,Γη c a -
d r u l c e l u i d e - a l Χ Π - l e a C o n g r e s internaţional d e ştiinţe i s t o r i c e d e l a
Viena. Reuniunea a f o s t prezidată d e \& Collin Martin, trezorier a l
Comisiei, care a avut amabilitatea să ne d e a , după şedinţă^xplicaţii
a s u p r a formalităţilor d e îndeplinit în v e d e r e a afilierii. Drept urmare,
această afiliere s - a r e a l i z a t ş i , începînd d i nanul 1967, Academia Re­
p u b l i c i i S o c i a l i s t e România, p r i n C a b i n e t u l N u m i s m a t i c , a fost mem­
b r ă a C o m i s i e i Internaţionale d e Numismatică. In anii 1974-1977,a fost
afiliată l a a c e e a ş i C o m i s i e şi S o c i e t a t e a N u m i s m a t i c ă R o m â n ă , i a r din
anul 1979, locul Academiei R e p u b l i c i i S o c i a l i s t e R o m â n i a în c a d r u l s u s ­
menţionatei C o m i s i i a f o s t p r e i u a t d e c ă t r e M u z e u l de I s t o r i e a l Repu­
b l i c i i S o c i a l i s t e R o m â n i a , deţinător astăzi a l c e l u i m a i mare Cabinet
numismatic d i n ţara n o a s t r ă .
i n condiţiile arătate I n r î n d u r i l e p r e c e d e n t e , autorul acestei c o ­
m u n i c ă r i a p a r t i c i p a t pină a s t ă z i l a u r m ă t o a r e l e şedinţe ale Biroului
C o m i s i e i Internaţionale d e N u m i s m a t i c ă :
- 10 s e p t e m b r i e 1 9 7 3 , N e w Y o r k ( i n v i t a t c a observator) 5
;
- 1p septembrie 1973, Washington (membru) ^; 4

- 26-28 aprilie 1975, Augst (Bâle) 4 7

}
-21-23 aprilie 1976, Londra *; 4

- 26-27 aprilie 1979, P a r i s ' 4

;
- 10 s e p t e m b r i e T 9 7 9 , Berna 5 0
;
- 15 s e p t e m b r i e 1 9 7 9 , B e r n a ( m e m b r u r e a l e s I n n o u l B i r o u ) 5

- 2-3 m a i 1 9 8 0 , A u g s t (Bâle)52 . »
- 6-7 m a i 1 9 8 1 , S t o c k h o l m " ;
- 11-12 m a i 1 9 8 2 , B u d a p e s t a ^ 4 .
în a f a r ă d e r e u n i u n i l e menţionate m a i s u s , B i r o u l C o m i s i e i I n t e r ­
naţionale d e N u m i s m a t i c ă s - a m a i întrunit Γη a c e e a ş i p e r i o a d ă i n z i l e l e
de 18-20 m a r t i e 1 9 7 4 l a P a r i i , 16-17 m a i 1 9 7 7 l a B r u x e l l e s , b - 9 m a i 5 6

1 9 7 8 l a M U n s t e r - > 7 . l a a c e s t e r e u n i u n i , r e p r e z e n t a n t u l ţării n o a s t r e n u
a putut l u ap a r t e .
Ca u r m a r e a m a n d a t u l u i p r i m i t d i n p a r t e a B i r o u l u i C o m i s i e i I n t e r ­
naţionale d e N u m i s m a t i c ă , l a r e u n i u n e a d e l a A u g s t ( 2 - 3 m a i 1 9 8 0 ) şi a i
s a r c i n e i t r a n s m i s e C o m i t e t u l u i naţional a l i s t o r i c i l o r r o m â n i , a u t o r u l a¬
c e s t e i c o m u n i c ă r i a o r g a n i z a t l u c r ă r i l e C o m i s i e i Internaţionale d e N u ­
mismatică în c a d r u l c e l u i d e - a l X V - l e a C o n g r e s internaţional d e ş t i i n ­
ţe i s t o r i c e d e l a B u c u r e ş t i ( 1 0 - 1 6 a u g u s t 1 9 8 0 ) . A c e s t e l u c r ă r i s-au
d e s f ă ş u r a t în z i u a d e .11 a u g u s t 1 9 8 0 şi a u a v u t c a t e m ă : " N u m i s m a t i c a ,
i z v o r a l i s t o r i e i a r t e i şi a l i s t o r i e i i d e i l o r " . R a p o r t u l i n t r o d u c t i v a
f o s t p r e z e n t a t d e J e a n - B a p t i s t e G i a r d ( F r a n ţ a ) , m e m b r u în B i r o u . Au
u r m a t discuţii, după" c a r e B u c u r M i t r e a , M a r i a C h i ţ e s c u , C a r m e n Ma­
r i a P e t o l e s c u , O c t a v i a n n i e s c u , Constanţa Ş t i r b u , I u d i t a W i n k l e r , A n a -
M a r i a V e l t e r şi F r a n c i s e P a p p ( u l t i m i i t r e i în c o l a b o r a r e ) a u p r e z e n t a t
c o m u n i c ă r i a l e c ă r o r s u b i e c t e s e î n s c r i a u în t e m a dezbătută d e r a p o r t .
Comunicările a u f o s t u r m a t e d e discuţii. U l t e r i o r , lucrările au fost
strfns<» şi p u b l i c a t e într-un v o l u m a p a r t e ® 5

/
34

www.mnir.ro
 I n a f a r ă d e p a r t i c i p ă r i l e p e l i n i a e x p u s ă m a i s u s , numismaţii r o ­
mâni Îşi a d u c contribuţia, începfhri d i n a n u l 1 9 7 4 , şi la următoarele
activităţi c e se d e s f ă ş o a r ă s u b e g i d a C o m i s i e i Internaţionale de Nu­
mismatică :
1. Sylloge Nummorum Graecorum. C a u r m a r e a r e u n i u n i i ţinute l a
Bucureşti, i a 9 s e p t e m b r i e 1 9 7 4 , d e către s u b - c o m i t e t u l S y l l o g e N u ­
mmorum Graecorum ', 5
s - a u iniţiat şi f n ţ a r a n o a s t r ă o s e r i e de a c ­
ţiuni f n v e d e r e a p r e g ă t i r i i d e c a t a l o a g e de m o n e d e greceşti după nor­
mele stabilite de sub-comitetul c i t a t . Astfel, Bucur Mitrea şi Gheor-
ghe Poenaru Bordea pregătesc s e r i a Institutului de arheologie din
B u c u r e ş t i , i a r Constanţa Ş t i r b u , Carmen Maria Petolescu şi autorul
p r e z e n t e l o r r f n d u r i pregătesc c a t a l o g u l m o n e d e l o r greceşti d i n c o l e c ­
ţia i n g . C o n s t a n t i n O r g h i d a n a A c a d e m i e i R e p u b l i c i i S o c i a l i s t e R o m â n i a ,
colecţie e x p u s ă a z i f n c a d r u l M u z e u l u i d e I s t o r i e a l R e p u b l i c i i Socia­
liste România.
2. Coin Hoards. Incepînd c u p r i m u l v o l u m a l acestei publicaţii,
apărut f n 1 9 7 5 , a u c o l a b o r a t , prezentfnd tezaure monetare găsite fn
ţara n o a s t r ă , u r m ă t o r i i n u m i s m a ţ i români : B u c u r M i t r e a , G heorghe
Poenaru Bordea ( a m b i i a v f h d o p a r t i c i p a r e continuă), Virgil Mihăi-
lescu-Bfrliba, Constantin Preda, Octavian Diescu, Gheorghe Constan-
t i n e s c u (Focşani) şi G a b r i e l C u s t u r e a ( C o n s t a n ţ a ) - a c e ş t i a p a r t i c i p f n d
numai l a unele volume-. Ca r e z u l t a t a l a c e s t o r colaborări, se a s i ­
gură o i n f o r m a r e r a p i d ă şi c o m p l e t ă a cercetătorilor t U - i l l - r i cu p r i ­
vire la descoperirile d e t e z a u r e m o n e t a r e e f e c t u a t e f n ţara n o a s t r ă .
3. Lexicon Iconographicum Mythologiae Classicae. Redactat sub
p a t r o n a j u l C o m i s i e i I n t e r n a ţ i o n a l e d e N u m i s m a t i c ă şi s u b d i r e c ţ i a ş t i i n ­
ţifică a d r - u l u i H e r b e r t A . C a h n d i nBale, a l e cărui s t u d i i d e numisma­
tică g r e a c ă sfnt d e n o t o r i e t a t e universală, a c e s t L e x i c o n utilizează
f n m a r e măsură m a t e r i a l u l i c o n o g r a f i c o f e r i t d e m o n e d e l e greceşti şi
romane. A c e a s t ă o p e r ă e s t e pregătită d e c e r c e t ă t o r i d i nd i f e r i t e ţâri;
de l a n o i colaborează L u c i a M a r i n e s c u ( M u z e u l d e I s t o r i e a l Republi­
c i i S o c i a l i s t e România). V o l u m u l I , c u p r i n z f n d a r t i c o l e l e Aara-Aphlad
a apărut r e c e n t , f n editura Artemis de l a Z u r i c h , a r e 881 pagini de
t e x t şi 7 5 2 p l a n ş e 6 0
, ceea ce ne arată f o a r t e c l a r importanţa deose­
bită a o p e r e i î n t r e p r i n s e .
Cfteva concluzii sumare, l a capătul a c e s t e i c o m u n i c ă r i , nu n i se
par lipsite de i n t e r e s . A reieşit f n m o d e v i d e n t că numismaţii r o m â n i
au p a r t i c i p a t de timpuriu l a activitatea ştiinţifică i n t e r n a ţ i o n a l ă , atît
la congrese, c f t şi l a a c ţ i u n i l e iniţiate de Comisia Internaţională
de Numismatică. Această participare s-a i n t e n s i f i c a t f n u l t i m i i două­
zeci de a n i , manifestfndu-se pe planuri multiple şi antrenînd u n nu­
măr t o t m a i m a r e d e cercetători. I n a c e s t e condiţii, p e r s p e c t i v e l e n i
se p a r f o a r t e primiţătoare.

,Ν O Τ Ε

1 Octavian Riescu, L e s plus anciennes préoccupations de numisma-

35

www.mnir.ro
 tique chez l e s Roumeias, f n R E S E E , 18, 1980, p.3-12.
2 Ibidem, p.3-6.
3 P e n t r u cunoaşterea a c e s t e i p e r i p a d e d e p i o n i e r a t a cercetărilor r o ­
mâneşti d e n u m i s m a t i c ă , p o t f i c o n s u l t a t e u r m ă t o a r e l e l u c r ă r i : D .
A. Sturdza, B i b l i o g r a f i a n u m i s m a t i c i i române, f n A S A R , 1 1 , 1878,
s e c ţ . a I l - a , p . 105-164, c u 6 p l ; N . D o c a n , Studii privitoare la n u ­
m i s m a t i c a Terii-Româneşti. I . B i b l i o g r a f i e şi d o c u m e n t e μ η AARMSI,
s e r i a a I l - a , 32, 1909-1910, p.459-516 (ambele a v f n d c i m p u i limitat
l a m o n e d e l e şi m e d a l i i l e T ă r i i R o m â n e ş t i şi a l e M o l d o v e i - p r i m a , şi
la m o n e d e l e Tării Româneşti - a d o u a ) . V . şi O c t a v i a n Diescu,Bibli­
ograf ia n u m i s m a t i c i i româneşti, I n S CB, 12, 1972, p . 239-252.
4 C e a d i n t û contribuţie ştiinţifică r o m â n e a s c ă d e n u m i s m a t i c ă , p u b l i c a ­
t a într-o revistă d e s p e c i a l i t a t e d i n s t r ă i n ă t a t e , este aceea a luif
D. A . S t u r d z a , Uebersicht der Munzen und Medaillen des FUrsten-
thums Romanien (Moldau und Walachei), apărută l a V i e n a f n N Z , 4 7
1872, p . 4 4 - 1 2 8 + V I p l . şi în ediţie s e p a r a t ă , V i e n a , 1 8 7 4 , 85 p. +
VI pl.
5 V. m a i j o s cfteva date sumare despre istoricul Comisiei Internaţio­
n a l e d e Numismatică.
6 Redăm f h c e l e c e urmează s u c c e s i u n e a completă a c o n g r e s e l o r inter­
naţionale d e n u m i s m a t i c ă : I , B r u x e l l e s , 1 8 9 1 ; I I , P a r i s , 1 9 0 0 ; ΓΠ ,
Bruxelles, 1910; I V , Londra, 1936; V, Paris, 1953; VI,Roma, 1961;
VII, Copenhaga, 1967; v m , New York-Washington, 1973; K , Berna,
1979. A l X-lea v a avea l o cl a L o n d r a f h 1 9 8 6 şi v a f i o r g a n i z a t de
Royal Numismatic S o c i e t y , c u p r i l e j u l Împlinirii a 1 5 0 a n i de exis­
tenţă. C f t e v a c o n s i d e r a ţ i i s u m a r e c u p r i v i r e l a c r o n o l o g i a congrese-;
l o r internaţionale d e n u m i s m a t i c ă p o t f i găsite l a Octavian Iliescu,
L e s congrès i n t e r n a t i o n a u x d e n u m i s m a t i q u e . D o n n é e s c h r o n o l o g i q u e s ,
f n " r . n m p t o r a n r t i i " (Γηηιηί»ίητι T n t a r n a t i n n a l a H a N i i m i » m a t i q m } ?3 ,
|

1975, p.35-38 ( r e p r o d u s şi f n " N u m i s m a " , 26, 1976, p.366-368).

7 C o n g r e s e l e internaţionale d e ştiinţe i s t o r i c e s - a u s u c c e d a t d e r e g u l ă
c u o p e r i o d i c i t a t e d e c i n c i a n i ; u l t i m u l a f o s t a l X V - l e a ş i s - a ţinut
l a B u c u r e ş t i I n t r e 1 0 şi 1 6 a u g u s t 1 9 8 0 .
0 A s t f e l , după d a t e l e pe c a r e l e d e ţ i n e m , s— a u o r g a n i z a t secţii deţ
numismatică l a d o u ă c o n g r e s e internaţionale d e ştiinţe i s t o r i c e : ΙΠ ,
R o m a , 1 9 0 3 şi X V , B u c u r e ş t i , 1 9 8 0 , p u b l i c f h d u - s e d e f i e c a r e dată u n
v o l u m s e p a r a t c u p r i n z f n d n u m a i lucrările d e numismatică. Dar co­
municări d e numismatică a u maifost prezentate f n cursul vremii
şi l a c o n g r e s e internaţionale d e s t u d i i b i z a n t i n e s a u s u d — e s t euro­
p e n e , d e a r h e o l o g i e , t r a c o l o g i e , c a şi l a c o l o c v i i c u t e m e restrfn-
s e , u n e o r i şi c u participări r o m â n e ş t i . C f n d s e v a r e a l i z a b i b l i o ­
g r a f i a generală a n u m i s m a t i c i i r o m â n e ş t i , v o r f i înregistrate c u s i g u ­
ranţă şi a c e s t e m a n i f e s t ă r i .
9 Octavian Iliescu, op.cit., p.36.
1 0 M. o . Soutzo, Poids et monnaies de T o m i s , f n v o l .Congres interna-
. i o n . i l de n u - n i s m a t i q u e réuni à . P a r i s ^ e n 1 9 0 0 . P r o c è s verbaux,et

36

www.mnir.ro
 mémoires publiés p a r l e comte de C i Stella ne, président e t A d . B l a a -
chet, s e c r é t a i r e g é n é r a l , P a r i s , 1 9 0 0 , p . 1 1 5 - 1 4 8 + 3 p l . şi e x i r a s ,
Paris, 1900, 36 p . + 3 p l .
11 V . f h a c e s t s e n s i n f o r m a ţ i a p u b l i c a t ă d e Adrien Blanchet Γη darea
d e s e a m ă a s u p r a d e s f ă ş u r ă r i i c o n g r e s u l u i d e l a B r u x e l l e s , Γη RN',4 ' 6

série, 14, 1910, p.416.

12 Titlul i n c o m p l e t a l v o l u m u l u i (după R N , 4 e
série, 15, 1911 , p. 383):
P r o c è s verb«i'T e t mémoires d u Congrès international de numis-
matique de B r u x e l l e s , B r u x e l l e s , 1910.
13 M . C . S o u t z o , L'as et l a libella de Volusius Maecianus, fn RBN,
1910, şi e x t r a s , B r u x e l l e s , 1 9 1 0 , 16 p .
14 O c t a v i a n I l i e s c u , op.cit., p.36.
15 Paul Nicorescu, Two Gold Coins of T y r a s , fn v o l . Transactions of
the International Numismatic Congress organized and held i n London
by the Royal Numismatic S o c i e t y June 30-July 3, 1936, on the occa­
sion of i t s C e n t e n a r y , Londra, 1938, p.96-97, cu 2fig.
16 O c t a v i a n I l i e s c u , op.cit., p.37.
17 A c e s t v o l u m poartă t i t l u l : C o n g r è s i n t e r n a t i o n a l de numismatique
P a r i s 6-11 j u i l l e t 1953 (Commission International* de Numismaţi-
q u e - Société française d e n u m i s m a t i q u e - B i b l i o t h è q u e Nations *» ) . 1

I, Rapports r P a r i s , 1953, X I X ( X X ) + 199 (200) p . A l d o i l e a volum

c u p r i n d e c o m u n i c ă r i l e ş i intervenţiile p r e z e n t a t e f n c a d r u l şedinţe­
l o r congresului : Π. Actes, publiés p a r Jean Babelon, président,et
J e a n L a f a u r i e , secrétaire g é n é r a l , P a r i s , 1 9 5 7 , I X ( X ) + 656 p .
18 O c t a v i a n I l i e s c u , op.cit., p.37.
19 Bucur Mitrea, P e r un corpus d ir i p o s t i g l i d i monete romane, fnvoi.
Congresso Internazionale d i Numismatica Roma, 11-16 settembre
1961 (Commission Internationale de Numismatique - Istituto Ita 1i a -
no d i N u m i s m a t i c a ) Π. Atti, Roma, 1965, p.443-448.
20 D.Protase, L e s trésors monétaires de l a Dacie r o m a i n e . L e u r sig-
n i f i c a t i o n sociale—économique e t e t h n o - p o l i t i q u e , loc . c i t . . p. 423¬
432 + 1 tablou grafic.
21 Octavian Iliescu, op.cit., p.37.
22 B u c u r M i t r e a , Tétrastatères d ' o r d e L y s i m a q u e , r o i de Thrace,co¬
municare prezentată l a 2 9 a u g u s t 1 9 6 7 , d a r r ă m a s ă inedită. I n r e a ­
litate, " t e t r a s t a t e r i i " l u i L y s i m a h d i n t e z a u r u l de l a Baia Mare sin
reproduceri f haur,executate f h s e c . a l XVI-lea, după o tetradrah-
mă d e a r g i n t emisă f h n u m e l e l u i L y s i m a h l a P e r g a m -ν. Γη acest
sens Octavian Iliescu, L e s "tétrastatères" de L y s i m a q u e , trouves
à Baia Mare, fn "Studii clasice", 10, 1968, p.87-92 + 1 p l . , pre-
cum ş i r e c e n z i a a c e s t e i l u c r ă r i , publicată d e W. S c h w a b a c h e r fn
HBN, 7, 1968/69, p.719-721.
23 C o l a b o r a r e începută d e l a n r . 8 0 , 1 9 6 8 , a l publicaţiei "Numismatic
literature".
24 O c t a v i a n I l i e s c u , L e s congrès ..., l o c .c i t . , ρ . 38.
25 O c t a v i a n I l i e s c u , L e s Pays S u d - E s t Européens, f n v o l . A S u r v e y of

37

www.mnir.ro
 Numismatic Research 1966-1971 (International Numismatic Commi-t
ssion), I I .Mediaeval and Oriental Numismatics, New Y o r k , 1973,
p.278-2ë3.
26 Idem, La Roumanie, l o c . c i t . , v o i . ΙΠ. Modern Numismatics inclu-
ding Medals, New York, 1973, p.153-164.
27 Idem, Bulgarie, Roumanie et Yougoslavie, l o c . c i t . , p.325-330.
28 I d e m , Le système monétaire e t pondéral à H i s t r i a , Callatis et T o -
mis aux V^-IT 3
siècles a v . n o t r e e r e , f n A c t e s d u & l è m e
Congrès I n -
ter national de Numismatique, New York-Washington, s e p t e m b r e 1973,
Paris-Bâle, 1 9 7 6 , p.85-98 + 2 p l .
29 B u c u r M i t r e a , S u r l a c i r c u l a t i o n de l a monnaie byzantine à Dinoge-
tia au V f 3
siècle, l o c . c i t . , p.451-459.
30 V . p r o c e s u l v e r b a l a l adunării g e n e r a l e , p u b l i c a t f h " C o m p t e r e n d u " ,
20, 1973, p . 2 4 .
31 Octavian Iliescu, A l IX-lea Congres internaţional d e n u m i s m a t i c ă d e
la Berna, f n " R e v i s t a de i s t o r i e " , 32, 1979, p. 2370-2372.
32 G h . P o e n a r u Bordea, L e s régions b a l k a n i q u e s e t le littoral sep­
tentrional du Pont E"T»", f n A Survey of N u m i s m a t i c R e s e a r c h 1972¬
1977 (International Numismatic Commission), Berna, 1979,p.98-105·
33 Constantin Preda, L e s monnaies géto-daces, i b i d e m , p . 1 5 5 - 1 6 0 .
34 Gh« P o e n a r u Bordea, Les ateliers d Alexandre 1
et de Lysimaque
d e l a côte o c c i d e n t a l e d u P o n t E u x i n ( s u b t i p a r f n A c t e l e C o n g r e s u -
hnf.
35 C.Preda, Einige Probleme d e r Mtlnzpragung vom T y p Philippe I I.
in Dakien, (aceeaşi observaţie).
36 G . Iliescu, S u r l'évolution de l a monnaie dacique (nouvelles i n ­
terprétations s t y l i s t i q u e s ) , (aceeaşi observaţie).
37 Octavian Hiescu, op.cit.,p.2372.
38 P r o c e s u l v e r b a l a l adunării g e n e r a l e d i n 1 5 s e p t e m b r i e 1 9 7 9 , p u b l i ­
cat f n "Compte r e n d u " , 26, 1979, p.24.
39 Ibidem.
40 "Reglement", f n "Compte r e n d u " , 28, 1981, p . 6 .
41 Toate aceste date l a August v. Loehr, International Cooperation i n '
Numismatics, fnv o l . Transactions ..., cit.supra, f n nota 15, p.
312.
42 C o m i t e t u l Internaţional d e Ştiinţe I s t o r i c e . Co m i s i u n e a d e Numisma­
tică, f n C N A , 1 2 , 1 9 3 6 , p . 2 1 5 (notă n e s e m n a t ă , d a r redactată şî
publicată f n m o d c e r t d e C o n s t . M o i s i l ) .
43 "Règlement", l o c , c i t . . p.6.
44 V . m a i s u s , n o t a 4 2 .
45 "Compte r e n d u " , 20, 1973, p . 1 3 .
46 Ibidem, p.27.
47 "Compte r e n d u " , 22, 1975, p . 9 .
48 "Compte r e n d u " , 23, 1976, p . 1 0 .
49 "Compte r e n d u " , 26, 1979, p . 9 .
50 Ibidem, p.13.

38

www.mnir.ro
51 Ibidem, p.26. .
52 "Compte r e n d u " , 27, 1980, p . 9 .
53 "Compte rendu", 28, 1981, p . 9 .
54 "Compte rendu", 2 9 , 1982 (sub t i p a r ) .
55 "Compte rendu", 2 1 , 1974, p . 7 .
56 "Compte r e n d u " , 24, 1977, p . 9 .
57 "Compte rendu", 25, 1978, p . 9 .
58 L a numismatique, s o u r c e de l ' h i s t o i r e de l ' a r t e t de l ' h i s t o i r e des
idées. T r a v a u x présentés au X V e
Congrès International des
Sciences Historiques Bucarest, 1 1 août 1 9 8 0 . a v e c u n e préface de
Robert A . G . C a r s o n , publiés s o u s l a rédaction d e O c t a v i a n Iliescu
(Commission Internationale de Numismatique), Edit. Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1 9 8 1 , 101 (103) p . + X V I planşe.
59 "Compte r e n d u " , 2 1 , 1974, p.19-20.
60 Herbert A.Cahn, Lexicon fconographicum Mythologiae Classicae, f n
"Compte r e n d u " , 28, 1981, p.24.
Abrevieri: AARMSI: "Analele Academiei Române, M e m o r i i l e secţiu­
nii istorice" ; ASAR : " A n a l e l e Societăţii A c a d e m i c e R o m â n e ^ C N A :
" C r o n i c a numismatică şi a r h e o l o g i c ă " ; H B N : " H a m b u r g e r BeitrSge
zur Numismatik" ; NZ : "NumismatischeZeitschrift";R B N : "Revue
belge de numismatique" ; R E S E E : "Revue des études sud-est
européennes" ; R N : "Revue numismatique" ; SCB : " S t u d i i şi cer­
cetări d e b i b l i o l o g i e " .

PARTICIPATIONS ROUMAINES A L'ACTIVITE NUMIS­

MATIQUE INTERNATIONALE

Résumé

L'auteur passe en revue l aparticipation des chercheurs roumains

à l'activité i n t e r n a t i o n a l e déployée dans l e domaine de l a n u m i s m a t i -
que, à s a v o i r a u x congrès i n t e r n a t i o n a u x dédiés à c e t t e d i s c i p l i n e et
a u x activités dirigées p a r l a Commission Internationale de Numisma-
tique. Des numismates roumains o n t p r i s p a r t a u x congrès interna-
tionaux de numismatique à p a r t i r d u Π® ( P a r i s , 1900) et à l'activité
de l a C o m m i s s i o n Internationale de Numismatique & partir de sa d e u x i -
ème réunion ( B u c a r e s t , 1936).

39

www.mnir.ro
 DETERMINAREA COMPOZIŢIEI UNOR MONEDE
MEDIEVALE ROMÂNEŞTI PRIN METODE NUCLEARE

de prof.dr.C. BEŞLIU* , dr. V. COJOCARU**.

M.CONSTANTINESCU**. prof .dr. V. G REÇU ' .
d r . M . I V A Ş C U * * , Ε . M A R I N C U * , d r .^V . M A T E I C I U C ^ * ,
dr. S.SPIRIDON**, P.STANCU***. C.STIRBU**'

C u n o a ş t e r e a compoziţiei m o n e d e l o r p r i n a n a l i z a cantitativă per­

m i t e atît d e t e r m i n a r e a t i t l u l u i ( conţinutul d e m e t a l p r e ţ i o s ) , a cărui
variaţie i n d i c ă d e o b i c e i s e n a u l evoluţiei e c o n o m i c e . cft şi studiul
compoziţiei a l i a j e l o r c a r e p o a t e f u r n i z a informaţii a s u p r a t e h n o l o g i e i d e
fabricaţie. Diferenţieri a l e a l i a j e l o r u t i l i z a t e pentru baterea monede­
lor pot p e r m i t e d e f i n i r e a d e g r u p e m a i m u l t s a u m a i puţin d i s t i n c t e şi ,
uneori, c h i a r informaţii p r i v i n d o r i g i n e a g e o g r a f i c ă a minereurilor
folosite p e n t r u metalele respective.
Din cauza v a l o r i i artistice şi i s t o r i c e a monedelor, ele nu pot
fi determinate sau distruse, ceea ce implică f o l o s i r e a d e m e t o d e ne-
distructive Xh a n a l i z a l o r . Totodată, l a analiză t r e b u i e să se ţina
seamă d e u r m ă t o a r e l e e l e m e n t e :
- M o n e d e l e d e a r g i n t p o ts u f e r i f n d e c u r s u l timpului fenomene de
coroziune electrochimică, c e e a c e a r e ca rezultat eterogenizarea
compoziţiei. A s t f e l c u p r u l , m a i puţin n o b i l c a a r g i n t u l , v a f i sărăcit l a
suprafaţă, f n t i m p ce a u r u l , mai nobil, va f i îmbogăţit.
- U n e l e m o n e d e sîht a c o p e r i t e c u u n s t r a t subţire d e metal nobil
( p r i n înmuiere f h t r — o baie de argint) sau placate (un miez de cupru
tcoperit cu o foaie de a r g i n t ) , ceea ce exclude folosirea analize­
lor de suprafaţă, c a r e nu sint reprezentative p e n t r u compoziţia glo-

In l u c r a r e a d e faţă n e ocupăm cu analiza primelor emisiuni mo­

netare d i n Ţara Românească, mai exact, de l a punerea bazelor sis­
temului monetar propriu f h 1365 d e c ă t r e V l a i c u V o d ă şi ρ Γη à l a s f f r -
şitul d o m n i e i l u i M i r c e a c e l Bătrîn ( 1 4 1 8 ) . N e r e f e r i m l a m o n e d e în c a ­
re argintul e s t e o componentă majoră, c h i a r dacă concentraţia l u i
nu depăşeşte 50$, dar care au c i r c u l a t d r e p t monede de a r g i n t .
Informaţii o f e r i t e d e cercetările n u m i s m a t i c e p r i v i n d situaţia e¬
conomică a Ţării Româneşti d i n acea perioadă a u f o s t e x t r a s e şi d i n
s t u d i u l evoluţiei greutăţii t e o r e t i c e p r o b a b i l e a unităţii m o n e t a r e . 1
S-a
observat, astfel, o s c ă d e r e continuă a greutăţii m o n e d e l o r din Ţara
Românească începlhd c u urmaşii l u i Vladislav I V l a i c u şi ρ Γη à dupa
bătălia de l a Xicopole - 25 s e p t . 1 3 9 6 -, cîhd M i r c e a c e l Bătrîn în­
lătură definitiv pe Vlad I , urmată apoi d e o creştere a greutăţii
pentru emisiunile ulterioare, constituind ceea ce se consideră a f i

41

www.mnir.ro
fost r e f o r m a monetară a lui Mircea c e l Bătrîn d i n 1 3 9 6 .
O a p r e c i e r e m a i c o r e c t ă a Himan«innii e v o l u ţ i e i e c o n o m i c e fu a¬
ceastă perioadă s e poate face p r i n c u n o a ş t e r e a cantităţii de metal
preţios conţinut f n unitftfH» m o n e t a r ă . A c e a s t a implică studierea, pe
lingă greutatea monedei, şi a t i t l u l u i e i .
Cercetări asupra t i t l u l u i m o n e d e l o r m e d i e v a l e a f n t p f n ă £h pre-
z e n t d e s t u l d e puţine .
Unele metode de analiză afnt a d e c v a t e d o n ă r i i coiii|snii»el<ir s s *
jore : Ag, Cu f ncazul nostru, altele componentelor "urmă" : A u , P b ,
Bi e t c . De a s e m e n e a , sfnt metode d i s t r u c t i v e ş i n e d i e t r u e t r v e . În l u ­
crarea d e faţă s-aales c a metodă de investigare snalizi prin f l o -
orescenţă de r a z e X ajutată de a n a l i z e prin activare c a neutroni.
Excitarea s - a făcut c u ajutorul surselor radioizotopice a i s—a folo -j
sit spectrometria X de înaltă rezoluţie c u detector de Si(Li) ai'
analizor de amplitudine multicanal (4096 canale), fin w g i i lι • ! III
trelor s - a făcut p e bandă magnetică, i a r I n p r e l u c r a r e a m f o s t
taţi, p a r ţ i a l , de un microprocesor.
Metoda de analiză p r i n fluorescenţi de r a z e X prezintă avan­
taje deosebite, dintre c a r e menţionăm : n u necesită a p a r a t u r ă costi­
sitoare (acceleratoare, reactor), este nedistructrră şi p o a t e f i folo­
siţi f n m o d c u r e n t fn laboratoarele muzeelor.
Corecţii f n a n a l i z a p r i n f l u o r e s c e n t ă X . în f l u o r e s c e n t a d e r a s e X
concentraţia c ^ a e l e m e n t u l u i A d i n p r o b ă e s t e dată d e relaţia :

c . = k . R
A A A
A

sine " s i r i μρ(λΑ)=^41;ίλΑ)«:ί

( λ ) fiind coeficientul d e absorbţie maaică a l elementului i pen­
tru kungimea de undă λ , S ( λ ) suprafaţa fotopicului dat o *
rii radiaţiei cu lungimea de undă 7\, A emisă de elementul A d i n
•robă ( p ) , i a r S & ( X ) avlnd aceeaşi semnificaţie pentru eta­
l o n u l (e) c o m p u s d i nelementul A p u r . Această relaţie este vala­
bilă Γη c a z u l în c a r e elementele d i n probă n u s e influenţează reci­
p r o c (radiaţia emisă de un element n u excită c e l e l a l t e e l e m e n t e ) .
Numim k A factorul d e corecţie a lelementului A. m cazul unei
probe b i n a r e , compusă doar d i nelementele A şi Β ( c + c g = 1)
A se
poate arăta că

_ [ μ Α (, λ ) -μ Β (λ ) ] sin© +Ιμ Α (λ*) -μ Β (λ >1 Α

μ Α ι λ ) sine' + μ Α (. λ Α ) »Αηθ

μ ( Χ )
Β sinQ' -ţiş ( λ Α ) sine
+ —
μ Α (λ ) sine' Μα (
λ α ) s i n
©

www.mnir.ro
sau . , ,
kA = a c A + b
D e c i fittpnnrtonţn f a c t o r u l u i d e c o r e c ţ i e de concentraţia reală a ele­
mentului d i n probă este o ecuaţie d e g r a d u l 1 . Coeficienţii ecuaţiei
a şi b depind doar de coeficienţii d e absorbţie masică, c a r e sint,
de o b i c e i , tabelaţi 3
şi de geometrie, respectiv θ (unghiul dintre
suprafaţa probei şi direcţia radiaţiei de excitare) şi θ (unghiul
între suprafaţa probei şi radiaţia d e fluorescenţă X).
Deoarece punctul de coordonate (1 , 1 ) aparţine dreptei
k A = f ( c A ) , f n principiu, un singur punct este suficient pentru a
g ăs i d e p e n d e n ţ a corecţiei d e concentraţie. Această dependenţă poate
fi calculată s a u determinată e x p e r i m e n t a l .
îh lucrarea d e faţă n e - a m ' a x a t f n p r i n c i p a l a s u p r a a l i a j e l o r b i ­
nare Hin argint şi c u p r u , e l e m e n t e m a j o r e f n m o n e d e l e c a r e a u făcut
obiectul s t u d i u l u i d e faţă.
P e n t r u v e r i f i c a r e a c a l c u l u l u i s-a u t i l i z a t c a e t a l o n o monedă aliaj
binar Ag-Cu c u concentraţii c a t a l o g a t e : 8 3 , 5 % A g şi 1 6 , 5 % Cu. Fo­
losind analiza prin activare cu neutroni am obţinut valorile :
c C u = ( 1 6 , 7 t 0,2)%, 0^=^83,3 ί 0,6)%, c A u = 0 , 0 0 1 % . C u o sursă de
109 Cd se obţine pentru cupru o corecţie k c u ( e x p . ) = 2 , 1 8 2 ± 0,005 .
Eroarea e s t e p u r statistică. Corecţia t e o r e t i c ă , obţinută cu r e l a ­
ţiile d e m a i s u s şi c u coeficienţii de absorbţie masică μQ (8,04) =
53,811, μ- (22,16) =25,52 , H C u (26,4) = 16,911, H A g ( 8
' 0 4
) =
216,565, p A g (22,16) = 13,67. μ ^ ( 2 6 , 4 ) = 5 5 , 7 3 6 şi θ'=42°23·.
θ =90°, a r evaloarea 2.272- 0,11u care coincide, f n limita ero-
rilor, c u corecţia obţinută experimental. In acest caz corecţia de
ordinul d o i(cfhd radiaţia d e fluorescenţă produsă de un element e x ­
cită a l t e elemente d i n probă) este z e r o , avfnd f nvedere că argintul
din probă n u e s t e e x c i t a t c u radiaţia emisă de sursa de 1 0
^Cd.
în c a z u l utilizării s u r s e i de ^ Am s e excită atît a r g i n t u l , c f t şi
cuprul. Situaţia este m a i complicată, d e o a r e c e d i n sursă s e e m i t ma i
multe radiaţii, f i e c a r e trebuind s ă f i e luată c u ponderea ei Γη
calculul corecţiei ( v e z i t a b e l u l l ) . C e e a c e interesează Γη definitiv
este nu intensitatea tabelată a diferitelor raze, c i c e a reală, cărei
este în funcţie d e n a t u r a şi g r o s i m e a ferestrei s u r s e i şi d e a b s o r b ­
ţia în a e r . I n u l t i m a coloană a tabelului 1 se d a u intensităţile r e ­
lative obţinute de n o i , e x p e r i m e n t a l , p e n t r u condiţiile concrete de
lucru.
Argintul este excitat doar de r a z e l e γ din americiu. Aceasta
deoarece energia crestei de absorbμe Κ este E (Ag)=25,514 keV.
K

Folosind valorile μ Μ (59,6) = 5,62, H C u ( 5 9 , 6 ) = 1 , 6 0 8 ,μ _ ( 2 2 , 1 6 ) = A

13,67, (22,16) = 25,52, p A g (26,4) = 55,736 şi P c u f26,4) =

16,911 obţinem pentru moneda cu 8 3 , 5 % Ag şi 1 6 , 5 % C u valori-
ie (59,6) = 1,06704 şi k A g = 0,9389.
valoarea ponderată conform intensităţilor e x p e r i m e n t a l e este
^ e o r 1
" 1
' 0 6 3
* Valoarea obţinută experimental este k e x p =l,066+0,004,

43

www.mnir.ro
ceea ce reprezintă o excelentă concordanţă. N i c i a i c i corecţia de
ordinul d o i nu-şi a r e sensul deoarece c u p r u l (Κα = 8 , 0 4 k e V ) n u poa-
te excita argintul ( E K = 25,51 keV).

Tabelul 1
* Radiaţiile e m i s e d e s u r s a 2 4 1 A m

Ε (keV)* Provenienţa Ιχ I

(tabel) (exper.)

13,9 Lo - Np . 0,135 4,8

17.8 L a - Np 0,210 9,6
20,8 La - Np 0,050 2,4
26,4 Y 0,025 1,8
59,54 0,359 100
Y

I n c e e a c e priveşte c u p r u l , corecţia e x p e r i n e m a l a p e n t r u alia -

jul considerat mai sus este de 1,887 t 0 , 0 2 3 . Media ponderată a
corecţiilor teoretice pentru diferite raze emise de sursa de 2 4
^ Am
este de 1,842 + 0,080. P e n t r u radiaţiile γ din 2 4 1
Am (26,4 keV şi
59,-54 keV), c a r e excită a r g i n t u l , s-a l u a t i n c o n s i d e r a r e şi efectul
de ordinul d o i .
Corecţiile d e m a i s u s t i n d să-şi m ă r e a s c ă v a l o a r e a atunci cfhd
aliajul d i n c a r e s - a bătut m o n e d a nu este format numai d i n A g şi C u ,
ci m a i a r e în compoziţie m i c i cantităţi d e P b , A u şi B i , aşa cum
este cazul monedelor s t u d i a t e d e n o i . Corecţia p e n t r u e l e m e n t u l i p o a ­
te f i scrisă atunci f n mod general :
k
i = *i/Ri I i + i A
i j c
j l
i n c a r e coeficienţii Ay se pot determina experimental ; c jeste con­
centraţia elementului j d i n probă.
P e n t r u d e t e r m i n a r e a experimentală a corecţiilor s—au folosit
două m e t o d e :
- analiza prin activare cu neutroni a unor fragmente d i n mone­
da n r . 1 2 / 2 ( c u s i g l a n-s emisă d e M i r c e a c e l Bătrfn) p e n t r u deter­
minarea concentraţiei elementelor A g , Cu şi A u ;
- r e a l i z a r e a de etaloane c u concentraţii c u n o s c u t e d i n pulberi
metalice omogenizate şi p r e s a t e l a 300 atm. I n acestea s—au i n ­
clus Au, Pb şi B i .
Faţă d e o probă binară, omogenă şi p l a n ă , o m o n e d ă r e a l ă poate
prezenta următoarele s u r s e d e e r o r i s i s t e m a t i c e :
a) n e p l a n e i t a t e a : r e l i e f u l monedei face ca unghiurile solide s u r ­
s a - probă şi p r o b ă - d e t e c t o r s ă f i e c e v a m a i m i c i decît la proba
plană ; u n g h i u r i l e θ şi Θ * se pot schimba, uneori, fn mod dra-
matic ;
b) n e o m o g e n i t a t e a ; coroziunea naturală p o a t e aebimba compozi -
iii aliajului l a suprafaţa monedei de argint, sărăcind-o fn cupru

44

www.mnir.ro
ş i îmbogăţind—o fhaur ; G or d u s 4
a observat o sărăcire medie a
suprafeţei raportate la argint de 12% pentru cupru şi o îmbogă­
ţire medie a aurului de 1 2 % ; Meyers şi c o l a b o r a t o r i i ' ' a u găsit c i ­
frele de 17$ respectiv 22% ;
' c ) influenţa elementelor minore : elementele grele (Au, Pb, Bi).
avînd coeficienţi de absorbţie masică m a r i , chiar atunci cînd se
g ă s e s c f h coeficienţii m i c i 1%), pot schimba fn mod sensibil v a ­
lorile corecţiilor pentru elementele majore (kç u şi k A g ) .
Pentru o c o l i r e a dificultăţilor l e g a t e d e e s t i m ă r i l e separate ale
acestor trei surse de e r o r i sistematice s-a p r o c e d a t în f e l u l următor:
s-a d e t e r m i n a t f n m o d p r e c i s c o m p o z i ţ i a elementală de volum a unei
m o n e d e , considerată reprezentativă, d i n s e t u l de monede analizat, şi
anume trei fragmente d i nproba 1 2 / 2 . A c e a s t a s-a realizat prin ana­
l i z a instrumentală prin activare cu neutroni, folosind reactorul
I.F.I.N. Proba, împreună c u e t a l o a n e de A g , Au şi C u au fost acti­
vate un timp de 30-60 sec. la un flux de 3 χ 10 neutroni
cm ~ s~1 şi măsurate l a un s p e c t r o m e t r u gama c u detector de Ge
(Li) cu rezoluţie de 1 ,8 k e V (pentru r a z a de 1332 keV- 6 0
Co).Con­
centraţiile reale găsite au fost : c ^ _ = (32,3 ΐ 0,3) - , c q u -
(66,1+0,6)% Ş*.c A u = (0,112 ± 0,001 ) % . Cu ajutorul l o r şi c u con­
centraţiile a p a r e j U t e măsurate p r i n fluorescenţi de r a z e X s-au de -
t e r m i n a t corecţiile k ^ , k ^ şi k A u . Reamintim că k ^ = c^ (reală)
Cţ ( a p a r e n t ) . C o r e c ţ i i l e sfat date fn tabelul 2 şi c o m p a r a t e cu c o r e c ­
ţiile pentru probe binare, plane şi o m o g e n e .

Tabelul 2
Corecţii f n fluorescenţă d e raze X

Surse de Corecţia Probă e t a l o n

excitare k j ,maxim (binară, plană,omo-

g e n ă
)
1
°9cd k
C u ( c
A g - 1 0 0
# ) 2,416 ± 0,006 4.36 + 0 .27

k
C u ( c
A g — 1 0 0
^ 3.60 t 0 .2 1

2,062 t 0,025
2 4
1 A 1 ,400 1 0,005 1.3B3 +
0., 042
Am
k
S( Cu- c 1 0 0
^
k
Ag< Cu C
-100%) 1 , 3 5 2 ± 0 ., 0 3 0

1,385 t 0,005
In a c e s t f e l c o r e c ţ i i l e d e t e r m i n a t e i n c l u d şi e f e c t e l e de ne p l a n e -
itate ( c o n s i d e r f n d c ă r e l i e f u l n u v a r i a z ă în m o d s e n s i b i l d e la o mo­
nedă, l a a l t a ) , de neomogenitate ( c o n s i d e r f n d că nu variază mult de
la o monedă l a a l t a ) şi c o r e c ţ i a p e n t r u influenţa e l e m e n t e l o r grele
minore. Ultima afirmaţie e s t e demonstrată d e f a p t u l că s u m a c o n c e n ­
traţiilor elementelor grele este relativ constantă. I n c a z u l nostru

45

www.mnir.ro
Zcj = (1 , 2 5 + 0,42)% ίη care i este pentru A u , Pb s i B i .
1
Este interesant de r e m a r c a t c a k Q ^ r e a l ) > kQu(omogen) şi k A g

(real) < k . (omogen). Cauza rezidă în î m b o g ă ţ i r e a r e l a t i v ă a s u ­

prafeţei m o n e d e i f n argint, care depăşeşte creşterea corecţiei dato­
rată e f e c t e l o r de neplaneitate şi a elementelor grêlé. D i n c o n t r a , l a
cupru toate aceste efecte s e î n s u m e a z ă făcînd c o r e c ţ i a p e n t r u moneda
reală m a i m a r e cu circa 8 0 % faţă de c e a a p r o b e i binare,omogenă şi
plană.

Cu-Ka:
PROBA 12/2
I
3000 Sursô 09cd. i n e l a r a
1

Timp de m a s u r i . 20min.

Pb-Ln
Fe-Kar 12.61 Γ

2000 Pb-Lox
10,55
< Cu-K E

< MO'
o " Fe-Kp
• 7.06
Au-Lee ' Pb-LV
·' I AU-LB
9.71 14.75
o.
: *..
I ,/ V.
1000

(1/10

200 300 £00- 500

NUMĂRUL CANALULUI

Fig. 1.

Corecţiile»pentru l i n i i l e L a şi L p aleaurului, plumbului şi b i s -

m u t u l u i sîht mai puternic dependente d e c o n c e n t r a ţ i a c u p r u l u i în p r o ­
bă, deoarece u C u ( \ A u ) » r\Ag(X A u )- A c e s t e corecţii a u f o s t dedu-
se c u a j u t o r u l1 pprroobbeelloorr s i m u l a t e . C o e fficienţii
icii d e c o r e c ţ i e a u în g e n e -

46

www.mnir.ro
r a l valori aubunitare, c a de exemplu : k « L ( Pb ) =0,50 ş i kT_,p (Au)
0,74 pentru C Q ,= 1 5 % .

P R O B A 27/2
Cu-Kot
Sursă 1
inelară
BflU
T i m p d e màsurâ: 20min

2 0 0 0 - Fe-Kft. Pb-Lo
6,40
I 1055 υ , ω
Cu-Kp

fi
:i MO
I I A U - L o j. . >v A
i nu. - L f
< I a177i1 v ,
o 13.3Θ
κ
IA' κ A * ι

Proba
1/2

1000 ^ ^ ^ ^ . - - ^ * r > r

_i L
200 300 400 500

NUMĂRUL CANALULUI

Fig. 2.

Rezultate şi discuţii. M o n e d e l e Împreună c u e t a l o a n e l e (metale p u ­

re sau aliaje c u concentraţii c u n o s c u t e ) a ufost analizate c u două « u r ­
se d e e x c i t a r e : A m , pentru determinarea concentraţiilor d e A g şi
C u şi 109QI pentru determinarea C u , . A u , P b şi B i . I n f i g . 1 s e dă o
parte d i n s p e c t r u l d e fluorescenţă a l p r o b e i 1 2 / 2p r i n e x c i t a r e cu o
sursă d e 0 ° C d
1
d e formă inelară d e c i r c a 5 m C i . S p e c t r u l repre­
zentat c u puncte mici este f o n d u l obţinut f n aceeaşi geometrie, Γη
lipsa monedei. Inacest spectru cuprul este c e lm a iabundent, liniile

4?

www.mnir.ro
 Tabelul )
C o n c e n t r a ţ i i l e u n o r e l e m e n t e m ă s u r a t e în m o n e d e l e
medievale romaneşti

Concentraţii m e d i i
_ , ν ,/ m
Domnitor M Concentraţia d e +; ^ / ν
Emisiune " Γ
· A g - 1° °Ag- P b I3i Au/Ag n«») ^ r A W e
'
1 2 3 4 5 6 7 8 9

Vladislav I

L e g e n d a slavă 1 93,1j 9 2 , 4 } 92,3 92,8± 0,4 0 , 4 0 t 0,02 0,28+0,06 0,60+0,18 3

L e g e n d a latină 2 90,4 | 90,2 -91,0 + 0 , 9 0 , 5 1 t o , 1 7 0 , 1 5 + 0 , 0 3 0,8710,16 2

R a d u I -f
Vladislav I

L e g e n d ă slavă 3 91,2 91,2 0,56 0,19 1,65 1 0,77

Radu 1 4" ŞjO.O I 8 7 , 4 j 8 * , 3 88,0+ 2,5

Cavaler 5 86*9 l 84,1 8 3 , 5 t 1 , 4 0,60+0,20 0,2oto,01 1,131.0,12 2 0,64

Dan ţ ' o 37+
L e g e n d ă slavă 6 31,3 f 72,9 62,1 0,46 0,20 <0,1 1 0 ' ( 0 4 "

Dan + Mircea

S i g l a Κ- Κ 7 37,1* 57J

Mircea
S i g l a Κ-Κ 8 30,5*|57,8*l 52,9 Î 3 , 1 0,67 nu 0,67 1 0,36+
51,6 , 50,4*
www.mnir.ro
 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Sigla TT-TT 9 47,8 ;43,7*;51,7* 47,4±2,9 0,75 nu 0,46 1 0,34+

46,5* 0,04

Sigla η- η 10 32,3 ; 44,5* 38,4 t 6 , 1 1 ,7» nu 0,35 1

0,22+
0,02

Sigla ω - Ρ 11 34,6 ; 43,1*;25,6; 3 4 , 7 t 5 , 6 0,40 nu 0,72 0,30+.

0,05
1
'
36,3 ; 33,7

Sigla. Φ 12 44,6*; 26,3; 25,1; 1 9 , 5 l 8 , 8 0,63 0,24 2,2 1

0,22+
22,1 0,02

Sigla Π 13 24,9 ; 2 3 , 8 24,4 t o , 6 0,63 nu 0,9 1

0,34t
0,07

Mircea
Cu saccos, 14 93,5 ; 90,6 9 2 , 1 + 1 , 4 1\2 ±0,6 nu 0,63+0,05 2 0,48 +

fără l a n c e 0,05~

Cu s a c c o s , 15 91,2 ; 90,6 90,9 "tO,3 1 ,5Î0,1 nu 0,55+0,01 2 0,44+

l a n c e oblică 0,02

Cu s a c c o s ,
90,5 ;85,9*;94,1 90,3Î 2 , 9 1 ,06±0,26 nu C,55+0,04 4 0.46Î
l a n c e oblică 16
90,7 0,06
vfrf rombic

Mantie c u f a l ­
d u r i ,l a n c e , o b l i ­ 17 91,9 ; 92,3 ; 92,7 92,3to,3 0,34j;0,17 nu 0,75+0,05 3
că, v f r f , o v a l

Idem+falduri
p e braţul 1 » 93,8 ; 92,7;96,0 9 4 , 2 Î 1 ,Λ 0,30+0,18 nu 0,62t0,04 3
stfng

www.mnir.ro
C u s p a d a şi V ) L,| i 6 .y2,4 y2,0-IO,4 0.35Î0.02 0,33+0,01 0,37+-0,01 2 0,53 +

mantie jOIirislos -
0,05~

L a n c e d r e a p t a şi 8 8 , 4 ; 90,4 ; 9 3 , 8 ;
mantie; scut c u 20 8 8 , 6 ; 8 9 ,Η ; 9 2 , 1 ; 90,9 2,() +
0,68Ϊ0,3 3 Doar 1 0,661.0,19 7 0,47l
iascii dreapta 9 3,4 monedă 0,05
(doar 5)

C u r m n l i e , şi
l a n c e ddrr ee aa pp tl ă ; 2 ţ » J . 4 ; 91 ,9 J 9 0 . 0 , + Q + 0 0,43+0,21 5

scut fasciat, 91,5 ; 90,4

steluţa stingă

Idem steluţa 2 2 9 0 , 9 ; 91 ,7 ; 9 0 , 6 ; + + 0,44+0,13 6- 0,44Î

Γη s t f n g a 89,1 ; 92,5; 90,4 β 0 05

Idem, pe partea ^ » 5 , Λ 85,5 ; 86,1 ; g 6 + 2 + 0,29+0,17 0,40 . +

dreapta a scutului 86,7 ; 87,4; 88,2 - Q ^

L a n c e dreaptă -
fără m a n t i e 24 75,7 ; 66,3* 71 +4,7 0 , 4 ό 1 θ , 15 0 , 2 6 + . 0 . 0 4 O,57±0,12 2 0,34+.
+ Asociat ? 0,04

Fără m a n t i e , c u - , c / : r = u * c-s. u
spadă; C h n s t o s

° n reprezintă d i s p e r s i a concentraţiilor m o n e z i l o r măsurate d i n e m i s i u n e a respectivă.

D e a s e m e n e a , p e n t r u concentraţiile m e d i i a l e P b , B i şi Au/Ag.
* Monede pentru care bilanţul c o n c e n t r a ţ i i l o r n u s e î n c h i d e (Σ C,"< 1 )
* * η reprezintă numărul d e m o n e d e din emisiune pentru care s-au d e t e r m i n a t concentra­
ţiile d e P b , B i şi A u .

www.mnir.ro
Lg şi Lp ale plumbului sfht bine marcate, i a r aurul este la limita
sensibilităţii p e n t r u a c e s t t i m p de măsură. F i e r u l e s t e d a t o r a t în e x ­
clusivitate sursei de e x c i t a r e (fond dat de protecţia s u r s e i ) . In
p a r t e a superioară a f i g . 2 este reprezentat spectrul monedei 27/2
excitată cu 1
^9Cd. Cuprul numai este atît d e abundent şi se văd
îh m o d c l a r a u r u l , p l u m b u l şi b i s m u t u l . U l t i m i l e două e l e m e n t e avînd
Ζ diferit cu o unitate, liniile L nu sîht separate complet (apar
c a d u b l e ţi). Inpartea de j o s a fig. 2 se reprezintă spectrul probei
1 /2 (moneda emisă d e M i r c e a c e l Bătrîn p e a v . l a n c e oblică şi mantie
cu f a l d u r i ce se prelungesc pe braţul stîng, d i a m e t r u l c i r c a 11 mm),
c a r e e s t e compusă d i n c e l m a i f i n a r g i n t (96 % ) în comparaţie cu
toate monedele analizate. Cele 4 p r o c e n t e r ă m a s e sînt r e p r e z e n t a t e
în a c e s t s p e c t r u de elementele C u , A u şi f o a r t e puţin P b .
Modul de d e t e r m i n a r e a suprafeţei f o t o p i c u l u i s-a făcut inte —
grind canalele de sub fotopic şi s c ă z î n d acelaşi număr de canale
din fondul peste care se suprapune fotopicul respectiv. Acest fond
se determină prin s u m a r ea aceluiaşi număr d e c a n a l e în stfnga şi
fn dreapta fotopicului. Astfel, dacă f o t o p i c u l se extinde peste M ca­
nale şi f h s t f n g a şi f h d r e a p t a l u i se p o t l u ap e n t r u fond F canale ,
suprafaţa f o t o p i c u l u i v a f i :
m+M M / s+F d+F \
s
f = Σ n
i Σ η. + Σ η.
i= m 2 F \i=s i=d /

Evident că r e d u c e r e a numărului d e canale F luate pentru fond duce

l a creşterea e r o r i i s t a t i s t i c e de măsură, deoarece eroarea -

\[m+M / M V / s
+ f
d+F \

'-'li °'b^? U
Ca a t a r e , o r i d e c f t e o r i a
+

fost
+

p o s i b i l ( d e c i cîhd
& "') fondul este liniar)
F a fost luat cft maimare (chiar u n număr d e c a n a l e superior l u i
M/2).
E t a l o a n e l e şi p r o b e l e au fost prelucrate f n aceeaşi manieră,
luînd de obicei aceleaşi i n t e r v a l e de s u m a r e . Egalitatea intervalului
de s u m a r e e s t e importantă mai ales pentru regiunea de sub fotopic
(cele M canale), deoarece este dificil d e a p r e c i a t d a c ă îh c e l e M c a ­
nale este cuprins tot fotopicul sau cozile l u i sfnt retezate.
In tabelul 3 s f h t d a t e r e z u l t a t e l e p r i v i n d concentraţiile a cinci
elemente urmărite : a r g i n t , c u p r u , a u r , plumb şi b i s m u t . Abaterile
standard datorate numai s t a t i s t i c i i de măsurare sfnt sub 0 , 5 % pen­
tru Ag şi C u şi s u b 0 , 1 % p e n t r u r e s t u l elementelor. L a aceste aba­
t e r i se adaugă e r o r i l e g e o m e t r i c e (date d e diferenţele de d e s e n de pe
monede) şi e r o r i l e introduse d e f a c t o r i i d e corecţie k.
D e r e m a r c a t c ă , f h g e n e r a l , bilanţul s e încheie c u a c e s t e cinci
elemente c u cfteva excepţii d a t o r i t e probabil existenţei u n o r elemen­
t e u ş o a r e f n c o m p o z i ţ i 0 s a u stării înaintate de c o r o d a r e , care fac

51

www.mnir.ro
corecţiile κ . insuficiente.
Facem precizarea că m o n e d e l e de t i pcomun emise de Mircea
c e l B ă t r f h înainte d e r e f o r m a monetară a u f o s t p l a s a t e în tabel în
ordine descrescătoare a concentraţiei de argint medii din cadrul
unei aceleeaşi s i g l e . Criza m o n e t a r ă r e s i m ţ i t ă în toată E u r o p a este
evidentă a i c i începînd maiales c u monedele emise de Dan I şi a s i ­
tuaţiei financiare d i n ce în c e maigrea d e l a începutul d o m n i e i l u i
Mircea c e l B ă t r î n pînă l a bătălia de l a N i c o p o l e .
E m i s i u n i l e 14-25 d i n c e a d e - a d o u a etapă a d o m n i e i l u i M i r c e a c e l
B ă t r î n ( 1 3 9 6 - 1 4 1 8 ) p o t f i a ş e z a t e şi e l e în m o d o a r e c u m discutabil în
c e priveşte ordinea. A c e s t l u c r u prezintă o m a i mică importantă a-
vfnd în v e d e r e că t o a t e c u excepţia u l t i m e l o r două ( 2 4 şl 2 5 ) au un
standard înalt a l conţinutului d e m e t a l preţios. E m i s i u n e a (24), în
care pare să existe un asociat l a domnie, şi ( 2 5 ) , .cînd a p a r e Chria-
tos pe m o n e d ă , p a r să- i n d i c e m a i s i g u r a p r o p i e r e a sfârşitului domni­
ei.
Este d e r e m a r c a t c ă evoluţia titlului este coroborată d e evolu­
ţia oarecum similară a greutăţii m o n e d e i emise (vezi nota l j .
Dacă considerăm aurul ca o impuritate de care autorii mone­
d e l o r n u e r a u conştienţi ( f i i n d în g e n e r a l s u b 1 % nu conducea la o
colorare vizibilă a a l i a j u l u i şi p r i n u r m a r e r ă m f n e r e a nedetectabilă),
se p o a t e c o n s i d e r a că r a p o r t u l C Q , / ( C ^ + C " ) a u dă o măsură a stă­
rii economice a ţării care bătea (emitea) moneda.
I n a c e a s t ă a p r e c i e r e t r e b u i e ţinut s e a m ă d e f a p t u l c ă d u p ă purifi­
carea argintului (scos de exemplu d i n m i n e r e u r i argentifère d e p l u m b
p r i n metoda cupelării), o anumită c a n t i t a t e d e c u p r u , îh g e n e r a l c i r - |
ca 5%, e r a aliată în m o d d e l i b e r a t cu argintul p e n t r u creşterea r e - ;
zistenţei şi a maleabilităţii l u i . M a j o r i t a t e a m o n e d e l o r studiate de*
noi se situează cu a c e s t r a p o r t între 4 şi 8 , v a r i a ţ i i , probabil,
fntîmplătoare şi c a r e p o t f i c o n s i d e r a t e ca reflectînd u n n i v e l econo­
mic c o n s t a n t . Nu se poate presupune acelaşi l u c r u despre monedele
care au un r a p o r t mai mare de 1 0 .
în sffrşit, e s t e d e n o t a t că s i m i l i t u d i n e a chimică a aurului şi a
argintului face ca aurul să . f i e a n t r e n a t în p r o c e s u l d e r a f i n a r e la
care e r a supus minereul, de argint în p r o c e s u l de extragere - p u r i ­
f i c a r e Γη t i m p u r i l e de demult.
In acest f e l nivelul a u r u l u i r a p o r t a t l a a r g i n t reprezintă o am­
prenta a minereului folosit pentru extragerea argintului?. Monedele
pot f i astfel grupate în c o n f o r m i t a t e c u r a p o a r t e l e a u r - a r g i n t , g r u p e ­
le fiind legate de sursele de argint folosite în d i v e r s e e m i s i u n i .
P e n t r u u n număr d e 57 de monede din totalul celor studiate s-a
urmărit d e t e r m i n a r e a concentraţiei de aur. Inf i g . 3 se reprezintă
distribuţia r a p o r t u l u i a u r - a r g i n t p e n t r u a c e s t e m o n e d e ( a r a n j a t în o r ­
d i n e c r e s c ă t o a r e ) . A c e a s t ă distribuţie poate f i considerată c a r e p r e -
zentfnd trei regiuni. In regiunea centrală ( 2 ) m o n e d e l e ( 7 0 % din t o ­
tal) au o concentraţie medie a a u r u l u i de 0 , 5 6 % cu o dispersie

52

www.mnir.ro
( e r o a r e m e d i e patratică) d e 0 , 1 1 % . E s t e d e r e m a r c a t că e r o a r e a medie
asupra c o n c e n t r a ţ i e i , n u m a i datorită s t a t i s t i c i i d e măsură de 17,6?:,
c e e a c e reprezintă 0 , 1 0 m g a u r l a 1 0 0 m g a r g i n t . Faptul că eroarea
medie e s t e p r a c t i c e g a l ă c u d i s p e r s i a concentraţiei din regiunea 2 ,
f a c e logică presupunerea că n i v e l u l aurului este, f n limita , erorilor
de măsură, acelaşi p e n t r u toate monedele d i n această r e g i u n e .

O
ac
<

•Bi
CC
'S///SSSS//S" Vs'/SS*
<
Ε

Fig. 3.

Un p r o c e n t d e 1 2 % d i nmonede a u u nn i v e l a lraportului aur-argint

net diferit de c e l din regiunea 2 şi a n u m e A u / A g > 0 , 9 5 % . Regiu­
nea 1 e s t e m a i puţin diferenţiată d e r e g i u n e a 2 , c u excepţia a două
monede c u m a i puţin d e 0 , 1 % a u r ş i a t r e i c u u np r o c e n t a j a p r o p i ­
at d e 0 , 2 . D a c ă p e n t r u p r i m e l e două f a l s u l pare exclus, date fiind
împrejurările în c a r e e l e a u f o s t găsite, se poate presupune că p e n ­
tru monedele studiate s-au folosit c e l puţin d o u ă , d a c ă n u t r e i surse
de m a t e r i e primă ( m i n e r e u p e n t r u e x t r a g e r e a a r g i n t u l u i ) . Cfnd spunem
două s u r s e , ne r e f e r i m l a r e g i u n i l e 1 şi 3 c a r e , combinate, a r f i dat.
concentraţia din regiunea 2.
A c e s t e g r u p e t r e b u i e să f i e c o m p a r a t e c uc r i t e r i i de tipologie
pentru a v e d e a c f t d e demnă d e încredere e s t e această împărţire. D e
obicei, grupe d e a c e s t f e l marchează o r u p t u r ă în f a b r i c a r e a mone­
delor, de exemplu o închidere temporară a atelierului monetar c:;
schimbarea s u r s e i m e t a l u l u i folosit®. S i a l t e e l e m e n t e c a r e ţin d e n i ­
v e l u l .impurităţilor şi n u d e t i t l u , ca de exemplu bismutul^, fac p o s i ­
b i l e precizări a l e cronologiei emisiunilor monetare. In tabelul 3 se
remarcă emisiuni consecutive l a care bismutul este prezent sau n u .
Pentru aliajele d e a r g i n t concentraţia de plumb sau m a i do^rabă
plumb + bismut - pe vremea aceea bismutul nu e r a cunoscut şi e r a

53

www.mnir.ro
 10

o
or
<

Σ
—

Σ
3

3 6 9 11 13 15 17 19 21 2 3
2 5 8 10 12 14 1 6 1 8 2 0 2 2 24
0.1

EMISIUNEA .

Fig. 4.

asociat plumbului)-este legată,probabil, d e s o f i s t i c a r e a t e h n o l o g i e i de

rafinare a a r g i n t u l u i ( d e e x e m p l u numărul d e cupelări f o l o s i t în ex­
tragerea şi p u r i f i c a r e a argintului). Raportul (Pb+Bi)/Ag - care poate
fi considerat ca i n v e r s u l g r a d u l u i de puritate la. c a r e e r a adus a r ­
gintul prin c u p e l a r e - e v o l u e a z ă în e m i s i u n i l e studiate de n o i aşa cum
se arată în f i g . 4 . A ş a c u m arată g r a f i c u l se poate spune că emisiuni­
l e între 6 şi 15 ( u n d e a c e s t r a p o r t d e p ă ş e ş t e v a l o a r e a de 1%) a u fost
făcute f o l o s i n d u - s e u n a r g i n t obţinut p r i n t r - o r a f i n a r e "grăbită". Ele
c o r e s p u n d în m a r e c u c e a m a i g r e a p e r i o a d ă e c o n o m i c ă p r i n c a r e a tre­
cut Tara R o m â n e a s c ă d i n toată d u r a t a studiată ( 1 3 6 5 - 1 4 1 8 ) .
In c o n c l u z i e , analiza p r i n fluorescenţă X reprezintă o metodă
comodă, s u f i c i e n t d e sensibilă ( s e n s i b i l i t a t e a a t i n s ă îh această l u c r a ­
re este de 0,1%) şi poate f i realizată fără aparatură f o a r t e costi­
sitoare. F a p t u l că e s t e nedistructivă prezintă, p o a t e , a v a n t a j u l ma­
jor al metodei^.

N O T E

* Universitatea Bucureşti, F a c u l t a t e a d e fizică.

•* + I n s t i t u i d e f i z i c ă şi i n g i n e r i e nucleară.
Muzeul Naţional d e I s t o r i e a l R . S . R o m â n i a .

54

www.mnir.ro
1 O c t . I l i e s c u , Ducaţii Ţarii Româneşti c u n u m e l e l u i Basarab voie­
vod, fn SCN, V I , Bucureşti, 1975, p . 139.
2 C.Mateescu, Contribuţii l a s t u d i u l monedelor l u iMircea cel Bă-
trfn ; u n d u c a t găsit la V ă d a s t r a , în S C N , Π Ι , Bucureşti, 1960 ,
p.279-286 ; C . S t i r b u , P.Stancu, Monede d i nt e z a u r u l de l a Ra-
chelu aflate f n colecţia Muzeului de Istorie a l R.S.România, fn
Β S i V R J ^ X V I - L X I X , n r . 121-123,Bucureşti, 1973-1975, p.143-166.
3 I.V.Mitchell, I . F . Z i e g l e r , f n Ion Beam Handbook f o r Material
Analysis, I.W. Mayer and Rimini (Eds.), Academic Press, Inc .,
New York, 1977.
4 A.A.Gordus, Neutron activation analysis of coins and Coins-
streaks , f n "Methods of Chemical and Metallurgicall Investiga­
tion on Ancient Coinage", Royal Num. Soc. Special Publicati­
on, n r . 8 ,London, 1972, p.127.
5 P.Meyers, L.Van Zeltst, E.V. Sayre, Major and Trace Elements
in Sasanian Silver, fn "Archaeological Chemistry", C.W. Beck
(Ed.), Amer. Chem.Soc, 1974, p . 2 2 .
6 Ibidem.
7 I.N. Barrandon, Analyse p a r activation e t numismatique,în"j O L 1 r-
nal Radioanalticae Chemisty", 55, 1980, p.317.
8 Ibidem.
9 H. M c . K e r r e l l , R . B . K. Stevenson, Some analyses of Anglo-Saxon
and Associated oriental silver coinage, în " M e t h o d s of Chemical
and Metallurgical.. nr.8(1972), p . 195.
10 A d u c e m mulţumiri t o v . a c a d . p r o f . I o n U r s u şi tov.Tamara Oobrin
p e n t r u s p r i j i n u l şi i n t e r e s u l a c o r d a t a c e s t e i l u c r ă r i .

MÉTHODES NUCLEAIRES UTILISEES POUR ETABLIR

LA COMPOSITION DE L ' A L O I DE QUELQUES MONNAIES
DE VALACHIE (XIV - XV e e
SIECLES)

Résumé

Dans cette etude les auteurs examinant l a question de titre

et de l a c o m p o s i t i o n des alliages des premières monnaies frappées
en Valachie entre 1365-1418, monnaies q u i o n t été analysées par
des méthodes nucléaires, dans notre cas l'analyses par fluores-
cence à rayons X et par l'action à n e u t r o n s , méthodes qui sont
présentés minutieusement avec leurs avantages, e t incovénients.
En tout o n t été analysées 79 monnaies, pour un nombre d e 57
d'entre elles étént d é t e r m i n é e s l e s concentrations en A g , Cu, A u ,
Pb et B i , et pour 22 s e u l e m e n t la concentration en Ag et Cu, en
employant deux sources d'excitation : ^ Am et ^ ^ C d . Pour un
fragment d'une monnaie de type commun aux sigles n / S émise p a r
Mircea l'Ancien on a employé l a méthode de l ' a n a l y s e p a r l ' a c t i o n
de neutrons, ce qui permet la détermination expérimentale

55

www.mnir.ro
des corrections. De m ê m e o n t été réalisés des étalons à concen-j
trations connues au moyen des pondres métalliques homogénéi-
sées avec Ag, Fb et B i soumises à une pression de 300 atmos-
fhères.
Π convient de m e n t i o n n e r l e fait que les proportions Au/Ag
et (Pb + B i ) (Au + A g ) pour l e smonnaies analysées n o u s renseignent
sur l e minéral d'argent utilisé e t r e s p e c t i v e m e n t lapurité attein-
te p a r l e métal noble après des coupellements répétés.
Les analyses effetuées offrent des données nouvelles con-
cernant le contenu en métal précieux des premières émissions
monétaires de l a V a l a c h i e tout en soulignant l a diminution g r a -
duelle vers l a f i n du XIV siècle d e l a quantité d'argent comprise
dans l'alliage des monnaies e t l a réforme monétaire acoomplie p a r
Mircea l'Ancien après 1396.

56

www.mnir.ro
OBSERVAŢII ASUPRA EMISIUNILOR MONETARE A L E
ŢÂRII ROMÂNEŞTI (1365-1418) PE BAZA ANALIZELOR
PRIN METODE NUCLEARE

de CONSTANŢA STIRBU
şi P A R A S C H I V A STANCU"

Cercetările e f e c t u a t e a s u p r a e m i s i u n i l o r m o n e t a r e a l e Ţării Ro­

mâneşti au consacrat prea puţine s t u d i i c o m p o z i ţ i e i m e t a l i c e a mone­
d e l o r ' , temă p e c a r e ne-am propus s - o tratăm f n l u c r a r e a d e faţă.
I n această etapă n e - a m o p r i t l a m o n e d e l e e m i s e f n t r e a n i i 1 3 6 5 şi
1418, perioadă c a r e c o r e s p u n d e c u î n c e p u t u r i l e activităţii m o n e tăriei
m e d i e v a l e a Ţării Româneşti.
N e a v f h d ' p o s i b i l i t a t e a să a n a l i z ă m u n n u m ă r m a r e d e m o n e d e . n e - a m
orientat f n a selecta pe cft posibil principialeletipuri monetare emise
f n această perioadă, p u n f h d un accent maimare pe e m i s i u n i l e l u i M i r ­
cea c e lBătrîn, c a r e de altfel au ridicat, aşa c u m v o m v e d e a , c e l e m a i
multe probleme.
Iniţial a u f o s t a n a l i z a t e 5 7 m o n e d e l a c a r e s-a urmărit s t a b i l i r e a )
atît a principalelor elemente care i n t r ă în c o m p o z i ţ i a m o n e d e l o r ( a r ­
g i n t şi c u p r u ) , cft şi a u n o r e l e m e n t e s e c u n d a r e păstrate f n u r m e , c u m
sfnt : a u r u l , p l u m b u l , b i s m u t u l . L a a c e s t e a s-a adăugat u l t e r i o r pentru
control u n a l doilea l o t , c u p r i n z f n d alte 22 de piese, l a care s-a s t a b i ­
l i t însă numai p r o c e n t u l d e a r g i n t şi c u p r u (vezi descrierea pieselor
în a n e x a I , r e z u l t a t e l e a n a l i z e l o r f h a n e x a Π şi ilustraţia l o r f n p l a n ş e ­
le I-L\).
I n v e d e r e a determinării compoziţiei m o n e d e l o r , cercetători d e l a
c a t e d r a d e f i z i c ă a U n i v e r s i t ă ţ i i B u c u r e ş t i şi d e l a I n s t i t u t u l de F i z i ­
că şi I n g i n e r i e N u c l e a r ă ^ a u f o l o s i t metoda de analiza prin fluorés —
cenţa cu raze X. L a o singură monedă d e t i p c o m u n c u s i g l e l e n-s e¬
misă de M i r c e a c e l Bătrfh s-a întreprins, p e u n f r a g m e n t a l a c e s t e i a ,
şi a n a l i z a p r i n activare cu neutroni.
In continuare vom prezenta r e z u l t a t e l e obţinute şi c o n c l u z i i l e c a ­
r e se d e s p r i n d p e n t r u f i e c a r e emitent f n p a r t e .
Dintre monedele emise de Vladislav I a u fost analizate 5 piese:
3 c u l e g e n d a slavonă ( u n d u c a t , u n d i n a r ş i u n b a n ) şi 2 c u l e g e n d a l a ­
tină ( u n d u c a t şi u n d i n a r ) ( v e z i a n e x a Π , n r . 1-5).
A n a l i z e l e e f e c t u a t e a u a d u s i m p o r t a n t e precizări a s u p r a compozi­
ţiei c a n t i t a t i v e a m o n e d e l o r . De e x e m p l u moneda n r . 1 - d u c a t u l cu ac­
v i l a conturnată şi i n s c r i p ţ i a s l a v o n ă c o n s i d e r a t printre primele emi­
siuni a l e l u i Vladislav I - cuprinde 93,1 % Ag, 7,1$ C u . 0,36% Av,
0,41 % PB, 0,34% B i . Compoziţie apropiată a u şi c e l e l a l t e d o u ă mo-»
ne d e c u i n s c r i p ţ i a s l a v o n ă . O b s e r v ă m d e c i c ă c e l e t r e i n o m i n a l e : d u c a t j
d i n a r şi b a n a u u n conţinut d éstul d e . r i d i c a t d e a r g i n t : 9 3 , 1 $ A g d g n

57

www.mnir.ro
• c a t u l , 92,4% dinarul şi 92,3% b a n u l . S p r e d e o s e b i r e d e p r i m e l e două,<
b a n u l î n s ă n u conţine bis mut.
D i n rîndul m o n e d e l o r c u i n s c r i p ţ i e latină s - a u s e l e c t a t p e n t r u a¬
n a l i z e u n d u c a t făcfnd parte d i n tipul monetar cu cruce şi u n d i n a r d i n
tipul monetar comun muntean. C a n t i t a t e a d e a r g i n t l a c e l e două mone­
de c u inscripţie latină e m i s e de V l a d i s l a v I este d e 90,4% la ducat
şi 90,2% l a d i n a r , diferenţele înregistrfndu-se doar l a celelalte m e ­
t a l e c a r e intră I n c o m p o z i ţ i a p i e s e l o r . Remarcăm că l a dinar canti­
tatea de Cu este ceva mai mare decît l a d u c a t : 1 4 , 1 $ faţă d e 8 , 9 $ .
D i n c e l e e x p u s e m a i s u s r e z u l t ă că m o n e d e l e cu legenda în c a r a c ­
t e r e s l a v o n e , f i e e l e ducaţi, d i n a r i sau bani, au un conţinut m a i r i ­
d i c a t d e a r g i n t (în m e d i e 92,6$) fată de monedele cu legenda latină
( d u c a t u l şi d i n a r u l ) , l a c a r e c a n t i t a t e a de argint este de 90,3 $ . Se
observă că d u c a t u l c u a c v i l a conturnată a r e u n conţinut mai ridicat*
de a r g i n t ( 9 3 , 1 $ ) decît ducatul cu cruce (90,4$), d e ş i greutăţile mo­
nedelor sîht a p r o a p e identice.
F a p t u l c ă atît m o n e d e l e d i n p r i m a c a t e g o r i e , c f t şi cele dintr-a
doua a u u n p r o c e n t r i d i c a t d e a r g i n t d e n o t ă odată Γη p l u s că primul
d b m n a l Ţării R o m â n e ş t i , c a r e e m i t e m o n e d a c a s e m n a l independentei
sale politice, cîrmuia o ţară c u o economie bine dezvoltată.
D i n a n a l i z a făcută l a I n s t i t u t u l d e F i z i c ă Atomică s e constată de
asemenea că c e l e d i n t f i e m i s i u n i m o n e t a r e româneşti aveau un con­
ţinut d e m e t a l p r e ţ i o s d e s t u l d e r i d i c a t faţă d e m o n e d e l e contemporane
străine a f l a t e în c i r c u l a ţ i e , f i i n d m a iapropiate d e c e l e bulgăreşti^ ,
cu care se g ă s e s c a d e s e a î m p r e u n ă în t e z a u r e l e m o n e t a r e descoperi­
te .4

C e r c e t a r e a numismatică a e p o c i i m e d i e v a l e româneşti e s t e c e a c a ­
r e r e l e v ă p e n t r u f h t f i a o a r ă existenţa în Ţara Românească a asocie­
r i i l a d o m n i e - instituţie d e tradiţie h i
* n n + i n & - p r e z e n t ă şi l a n o r d de
Dunăre,
Inscripţiile d e p e m o n e d e indică a s t f e l d o m n i a comună a c e l o r d o i
fraţi : V l a d i s l a v I şi R a d u I . D i n a c e a s t ă c a t e g o r i e a f o s t analizată o
singură monedă ( u n d i n a r de t i p comun c u legenda slavă), oare are
pe a v e r s c a emitent pe Radu I , i a r pe r e v e r s pe Vladislav I , emi­
s i u n e monetară c e s e d a t e a z ă în j u r u l a n u l u i 1 3 7 7 ^ , d u p ă alţi autori
ceva m a i devreme ( a n e x a Π , n r . 6 ) . Compoziţia a c e s t e i m o n e d e este
următoarea : 9 1 , 2 $ A g , 8 , 9 $ Cu, 1,50$ A u , 0,56$ P b , 0,19 B i . D e c i
l a a c e a s t ă m o n e d ă , e m i s ă în t i m p u l d o m n i e i a s o c i a t e , c a n t i t a t e a de a r ­
g i n t rămîhe asemănătoare cu emisiunile l u i Vladislav I . f h schimb, în
vremea l u i R a d u I ( 1 3 7 7 - 1 3 8 3 ) , urmaşul l u i V l a d i s l a v I , observăm o u¬
şoară scădere a conţinutului d e a r g i n t , aşa c u m rezultă din analiza
c e l o r 6 m o n e d e e x p e r t i z a t e , în p a r a l e l cu o s c ă d e r e a greutăţii l o r
(anexa Π, nr.7-12).
D i n rîndul m o n e d e l o r c u inscripţia în c a r a c t e r e s l a v o n e a-au a¬
nalizat t r e i nominale : un ducat cu cruce pe care Radu I se intitu¬
l e a z ă ΒΕΛΜΚ1Ί Β0ΕΒ0Δ (mare._vpie.vpd),„ayfnd c a s i m b o l pe revers

58

www.mnir.ro
'sigla ^ , un dinar de t i p c o m u n m u n t e a n c u s i g l e l e O-P, sigle pe care.
le vom fhtflni şi I a e m i s i u n i l e u r m a ş i l o r săi,'şi u n b a n c u s i g l e l e P-B.
Ducatul a r e 9 0 $ Ag, dinarul 8 4 , 3 $ A g , i a r banul 90,5%. Observăm că
şi a i c i , c a şi l a V l a d i s l a v I , d i n a r u l conţine m a i m u l t C u decît duca­
t u l ( 2 0 , 6 $ d i n a r u l faţă de 8,0$ ducatul). Din grupa monedelor cu l e ­
g e n d a latină s - a a n a l i z a t u n d i n a r avînd p e r e v e r s aceleaşi s i g l e •θ'-
P, care conţine 8 7 , 4 $ Ag.
Pentru prima o a r ă e f i g i a d o m n i t o r u l u i a p a r e în n u m i s m a t i c a Ţă­
rii Româneşti p e m o n e d e l e l u i R a d u I . V o i e v o d u l este înfăţişat în a r m u ­
ră de cavaler ţinfnd c u m f n a d r e a p t ă l a n c e a , i a r c u m f n a stingă s c i ­
t u l f a s c i a t , în p r i m u l c î m p , şi p l i n f n a l d o i l e a , r e p r e z e n t a r e care nu
se m a i întîlneşte f n a c e a s t ă e p o c ă l a n i c i u n a d i n ţările d i n j u r . P e r e ­
vers, alături d e i n s c r i p ţ i e e s t e a c e l a ş i s c u t î n c l i n a t , t i m b r a t d e c o i f şi
a c v i l ă , m o d e l c e v a f i p r e l u a t p e n t r u m o n e d e l e c u e f i g i e şi .de urmaşii
săi. E m i t e r e a l o r a f o s t p u s ă în legătură c u i m p o r t u l d e a r m u r i p e c a ­
re d o m n i t o r u l r o m â n 1-a făcut d i n V e n e ţ i a în a n u l 1 3 7 7 ' .

Din c e l e t r e i s e r i i a l e a c e s t u i t i p m o n e t a r c l a s i f i c a t , după m o d u l în
care s f n t r e d a t e armurile®, au fost a n a l i z a t e două m o n e d e : un dinar
din s e r i a I-a (domnitorul e s t e r e d a t c u platoşă şi c ă m a ş ă de zale pre­
lungită p f n ă d e a s u p r a g e n u n c h i u l u i ) şi u n d i n a r d i n s e r i a a d o u a (dom­
n i t o r u l e s t e r e d a t c u p l a t o ş ă şi j u p ă f o r m a t ă d i n plăci mici ovoidale'
dispuse p e două r f h d u r i ) . Ambele fac parte dintr-un tezaur descoperit
în a n u l 1 9 1 5 f n s a t u l T e i u ş , c o r n . S c o r n i c e ş t i , j u d . O l t ^ . M o n e d a din
p r i m a s e r i e a r e u n conţinut c e v a m a i r i d i c a t d e a r g i n t : 8 8 , 8 $ faţă de
cea d i na doua s e r i e , care a r e numai 84,1$. Aşa cum am mai arătat,
deşi s e menţine încă r i d i c a t , conţinutul de argintai monedelor l u i
Radu I e s t e m a i s c ă z u t decît c e l d i n e m i s i u n i l e f r a t e l u i s ă u Vladislav
I. Remarcăm de a s e m e n e a că m o n e d e l e cu efigie cuprind mai puţin
a r g i n t decît m o n e d e l e d e t i p c o m u n a l e a c e l u i a ş i e m i t e n t , a r g u m e n t care
ne p e r m i t e să a p r e c i e m că m o n e d e l e cu efigie de l a Radu I se pla-
sează s p r e sffrşitul d o m n i e i sale. A c e a s t ă c o n c l u z i e r ă m f n e însă s ă f i e
verificată d u p ă a n a l i z a u n u i număr m a i m a r e d e p i e s e d e a c e s t t i p .
Conţinutul d e a r g i n t a l m o n e d e l o r v a s c ă d e a p u t e r n i c l a e m i s i u n i l e :
urmaşului său D a n I ( 1 3 8 3 - 1 3 8 6 ) .
De a s e m e n e a , numărul n o m i n a l e l o r s e r e d u c e . Domnitorul va r e ­
nunţa să bată m o n e d e în s i s t e m u l g r o ş i l o r balcanici, orientfndu-se
spre s i s t e m u l f n circulaţie l a nord d e C a r p a ţi. Se v o remite astfel
ducaţi cu o greutate mult m a i scăzută, apropiată d e c e a a d i n a r i l o r u n ­
gureşti şi b a n i c o r e s p u n z î n d obolilor.
De l a Dan I s-au analizat două m o n e d e c u s i g l e l e O-P ( care au
apărut şi l a R a d u i ) , c e l e maifrecvent întflnite p e e m i s i u n i l e moneta­
re aie l u i Dan I (anexa I Inr.13-î4 ; p l . I U nr.13-14). O piesă face
p a r t e d i nt e z a u r u l d e l a Niculiţel, j u d . T u l c e a , descoperit fn anul
1906 1 1
, i a r alta este c u loc de d e s c o p e r i r e n e c u n o s c u t şi f a c e par­
te din fondul vechi a l Academiei. Moneda de l a Niculiţel, f n bună
state.de conservare, are numai 51.1$ A g . τ*>«*ηΐ fiind 44,8 $ Cu,

59

www.mnir.ro
Ό, 1 0 $ A u , 0 , 4 6 $ P b , 0 > 2 0 $ B i . C e a l a l t ă p i e s ă a v f h d aceleaşi sigle,
d a r reprezentările h e r a l d i c e deperevers (coiful şi a c v i l a ) diferite ,
a r e 7 2 , 9 $ A g şi 2 3 , 4 $ C u .
A ş a d a r , în v r e m e a l u i D a n I s e v ă d s e m n e l e u n e i c r i z e monetare
dictată p o a t e ş i d e f a p t u l c ă d o m n u l r o m â n a f o s t a n t r e n a t într-o serie
d e l u p t e p e n t r u a p ă r a r e a ţării atît c u u n g u r i i , c i t şi c u b u l g a r i i . D e a l t ­
fel , în s c u r t timp ( a domnit numai t r e i ani) e l îşi v a p i e r d e viaţa f h j
l u p t e l e c u ţarul Ş i ş m a n d i n Tîrnovo.
La sffrşitul s e c . a l X T V - l e a ş i începutul c e l u i d e a l X V - l e a per­
s o n a l i t a t e a complexă a l u i M i r c e a c e l Bătrîn e s t e reflectată ş i d e v a ­
rietatea emisiunilor monetare c e dezvăluie n u n u m a i legăturile sale
politice sau economice, c i ş i o e t a p ă n o u ă a vieţii s p i r i t u a l e r o m â n e ş t i .
Din p e r i o a d a a s o c i e r i i s a l e l a d o m n i e c u D a n I s-a a n a l i z a t o singură
m o n e d a purtînd s i g l e l e K - K c e f a c e parte d i n colecţia d r .Maria şi
George Severeanu (anexa Π , n r . 1 5 ; ρΙ.ΙΠ, n r . 15). Moneda a r e
57,1$ A g şi 30,5$ Cu, deci s e menţine o compoziţie apropiată de
cea din timpul l u i DanI . Pentru o m a i bună cunoaştere a e p o c i i l u i M i r ­
cea c e l Bătrîn, a u f o s t a n a l i z a t e principalele tipuri monetare puse în
circulaţie îh d i f e r i t e l e etape a l e domniei sale.
Din s e r i a m o n e d e l o r d e t i p c o m u n e m i s e d e M i r c e a c e l Bătrîn au
fost analizate 21 m o n e d e , d i nc a r e 18 f a c p a r t e d i n t e z a u r u l d el a N i ­
culiţel şi 2 d i n f o n d u l v e c h i a l A c a d e m i e i , şi a n u m e : 6 monede c u
inscripţia îh c a r a c t e r e s l a v o n e c u s i g l e l e K - K ş i n— S şi 15 monede
c u l e g e n d a latină c u s i g l e l e ΠΠ , C J - P , (p ş i m - . D i n c e l e 2 1 p i e s e n u ­
m a i p e n t r u 7 m o n e d e (cîte u n a d i n f i e c a r e s i g l ă ) s-au calculat toate
elementele c a r e intră f n c o m p o z i ţ i a acestora, pentru restul sev a i n ­
d i c a d o a r compoziţia d e A g ş i C u ( a n e x a Π , n r . 16-36 ; p l . m , n r . 1 6-
21 ; pl.IV, n r . 22-33 ; p l . V , n r . 3 4 - 3 6 ) .
S e constată îh g e n e r a l c ă p r o c e n t u l d e m e t a l preţios din cadrul
aceleiaşi s e r i i de sigle este destul deapropiat. D e pildă, l a sigla
K-K cele p a t r u monede analizate a u următoarea compoziţie: 57,8$,
51,6$. 50,5$, 5 0 , 4 $ , media f i i n d de 5 2 , 6 $ (anexa Π , n r . 16-19 ; p l .
1 1 1 , 1 6 - 1 9 ) . D a r în c a d r u l a c e s t e i s e r i i s f n t stanţe diferite. Ultimele
două p i e s e c a r e a u acelaşi t i p d e s c u t , d e acvilă s a u de coif, a u şi
titlul cel mai apropiat 50,5$ şi 5 0 , 4 $ . Atragem atenţia a s u p r a fap­
t u l u i că s e p o t o b s e r v a f n c a d r u l aceluiaşi t i p desigle şi diferenţe
mai mari detitlu. D e pildă l asigla φ -t r e i monede autitlul destul
de a p r o p i a t ; 26,3$ Ag, 25,1$, 22,1$, c e a de a patra însă a r e
4 4 , 6 $ A g , deşi p a r e a a v e a acelaşi g r a v o r . A c e s t e diferenţe s ev o r
putea explica prin analizarea u n u i număr mai mare depiese ş i ρ -rin
metode d e analiză diferite.
De asemenea, s e constată c ă t i t l u l m o n e d e l o r d i f e r ă ş i f h funcţie
de sigle. A s t f e l , dacă s o c o t i m media monedelor analizate, cele c u sigr
l e l e K - K a u 5 2 , 6 $ A g , c e l e c u Π-Π 47,4$, c u n-s 3 7 , 8 $ c uωΡ
34,7^ cuφ -29,5$, c uΠ2 -24,4$. Remarcăm o c a n t i t a t e d e ax}
ginx uşor crescută l a p i e s e l e , c e a n s i g l e f n t f X n i t e şi l a m o n e d e l e emjaej
de DanI (K-K). ' . T - -
60

www.mnir.ro
 EXPLICAŢIA PLANŞELOR

Pl. I . - N r . 1-5 d u c a ţ i , d i n a r i ş i b a n i e m i ş i d e V l a d i s l a v I ; n r . 6 d i ­
nar emis de Radu I şi V l a d i s l a v I c a d o m n i asociaţi.

Ρ1.Π.- N r . 7 - 1 2 d u c a ţi, d i n a r i şi b a n i emişi d e R a d u I .

Ρ1.ΠΙ.- N r . 1 3 - 1 4 ducaţi emişi d e D a n I ; n r . 15 d u c a t e m i s de Dan I

ş i M i r c e a c e l B ă t r f n c a d o m n i a s o c i a ţ i ; n r . 1 6 - 2 1 ducaţi d e t i p
c o m u n emişi d e M i r c e a c e l B ă t r f n .

P l . I V . - N r . 2 2 - 3 3 ducaţi d e t i p c o m u n emişi d e M i r c e a c e l B ă t r f n .

P l . V . - N r . 3 4 — 3 6 ducaţi d e t i p c o m u n emişi d e M i r c e a c e l Bătrfn ;

n r . 3 7 - 3 8 d u c a ţ i c u e f i g i e ş i c o s t u m d e t i p b i z a n t i n emişi d e
M i r c e a c e l Bătrfn ; 3 9 - 4 4 i d e m , d a r cu lance oblică.

P l . V I . - N r . 4 5 — 4 9 ducaţi c u e f i g i e şi c o s t u m d e t i p b i z a n t i n , c u lance
oblică, emişi d e M i r c e a c e l Bătrfn ; n r . 5 0 b a n e m i s d e Mir­
cea c e l Bătrfn ; n r . 5 1 - 5 2 ducaţi c u e f i g i e şi c o s t u m d e t i p
occidental, c u spadă ; nr.53 idem, fără m a n t i e .

Pl.Vn.- N r . 5 4 — 5 8 ducaţi c u e f i g i e , c o s t u m d e t i p o c c i d e n t a l şi l a n c e
d r e a p t ă , emişi d e M i r c e a c e l Bătrfn ; n r . 5 9 - 6 0 b a n i emişi d e
M i r c e a c e l B ă t r f n ; n r . 6 1 - 6 2 ducaţi c u e f i g i e şi c o s t u m d e t i p
occidental, c u lance dreaptă.

P l . V i n . - N r . 6 3 - 6 4 ducaţi c u e f i g i e şi c o s t u m d e t i p o c c i d e n t a l , cu
l a n c e dreaptă ; n r . 6 5 ban emis d e M i r c e a c e l Bătrfn ;nr.66-
7 0 d u c a ţ i c u e f i g i e şi c o s t u m de t i p occidental, cu lance dreap­
tă e m i ş i d e M i r c e a c e l B ă t r f n ; n r . 71 b a n emis de M i r c e a c e l
Bătrfn.

PI. DC.- N r . 7 2 - 7 7 ducaţi c u e f i g i e , costum d e t i p o c c i d e n t a l şi

l a n c e dreaptă, emişi d e M i r c e a c e l Bătrfn ; n r . 7 8 - 7 9 i d e m ,
. . d a r f ă r ă m a n t i e şi i n s c r i p ţ i e diferită p e r e v e r s .

61

www.mnir.ro
 Credem că p e n t r u stabilirea unei cronologii & emisiunilor de t i p
comun a r t r e b u i analizate toate t i p u r i l e de sigle şi u n n u m ă r m a i mare
de piese din fiecare siglă.
în l e g ă t u r ă c u r o s t u l s i g l e l o r d e p e m o n e d e s - a u e m i s d i f e r i t e i ¬
p o t e z e : c ă a r r e p r e z e n t a iniţialele g r a v o r i l o r , a l e m o n e t ă r i e i , că ar
indica l o c u r i l e u n d e a u f o s t bătute m o n e d e l e , că a r f i s e m n e ale unor
emisiuni succesive^.
R e z u l t a t e l e obţinute d i n a c e s t e a n a l i z e n u s e limitează i n a con­
f i r m a f a p t u l , arătat d e a l t f e l şi d e alţi c e r c e t ă t o r i , c ă numărul mare
şi v a r i a t a l s i g l e l o r prezente pe monedele de t i p comun d i n timpul l u i
M i r c e a c e l Bătrfn e x c l u d e p o s i b i l i t a t e a c a e l e să i n d i c e monetăria sau
gravorii, c i n e Întăresc p ă r e r e a c ă e l e s i m b o l i z e a z ă , mai degrabă,
s e m n e l e d e c o n t r o l a l e a d m i n i s t r a t o r i l o r monetăriei domneşti, ilus-
trînd s u c c e s i u n e a e m i s i u n i l o r şi, ceea ce n i se pare m a i important,ar
r e p r e z e n t a mărci f n strfhsă legătură c u c a n t i t a t e a de metal preţios ce
intră f n compoziţia p i e s e l o r . A t r a g e m atenţia că s f n t s i g l e , c a d e pildă
Θ-Ρ, ce s e f n t f l n e s c a t f t l a R a d u I şi l a D a n I , c f t şi l a Mircea c*i
B ă t r f n . A l t e l e n u m a i l a D a n şi M i r c e a (Θ-Ρ, K-K).
D e c i e s t e p o s i b i l c a aceşti a o ^ m i n i s t r a t o r i a i monetăriei domneşti
să s e f i menţinut m a i multă v r e m e f n f u n c ţ i e .
- De a s e m e n e a , s c ă d e r e a conţinutului d e a r g i n t p o a t e f i urmărită
şi a s t f e l : l a R a d u I m o n e d e l e cu siglaβ^Ρ au 87,4$ Ag (dinarul cu
l e g e n d a latină) sau 8 4 , 3 $ A g ( c u l e g e n d a slavă), p e n t r u c a l a D a n I să
s c a d ă l a 7 2 , 9 $ şi 5 1 $ , sigla fiind aceeaşi.
în u r m a a n a l i z e l o r făcute s e constată c ă l a u n e l e e x e m p l a r e emi­
se d e M i r c e a c e l Bătrfn c a n t i t a t e a d e a r g i n t e s t e depăşită d e c e a d e C u ,
c a d e pildă l a m o n e d e l e c u n r : 2 1 , 27-36 ( v e z i a n e x a Π ) . Remarcăm deci
o s c ă d e r e a conţinutului d e a r g i n t l a m o n e d e l e d e t i p c o m u n emise de
M a r e e a c e l B ă t r f n faţă d e e m i s i u n i l e monetare din. v r e m e a l u i Dan I s a u
Radu I .
S c ă d e r e a conţinutului d e m e t a l p r e ţ i o s °din emisiunile m o n e t a r e^
f i i n d o s u r s ă r a p i d ă d e o b ţ i n e r e a u n o r cfştiguri s u p l i m e n t a r e , a fost
utilizată f r e c v e n t în e v u l m e d i u şi s e v a u t i l i z a şi d e c ă t r e d o m n i i r o ­
mâni.
Numărul m a r e a l e m o n e d e l o r d e t i p c o m u n , c u multiple variante
a l e l e g e n d e l o r şi s i m b o l u r i l o r h e r a l d i c e , indică f a p t u l că f n v r e m e a l u i
M i r c e a c e l B ă t r f n h e r e g h i a ţării şi-a i n t e n s i f i c a t a c t i v i t a t e a .
C r e ş t e r e a n u m ă r u l u i m o n e d e l o r s - a d a t o r a t însă n u numai inten­
sificării m i ş c ă r i i c o m e r c i a l e d i n v r e m e a s a , c i ş i n e v o i i d e plată a sol­
delor datorate trupelor de care avea nevoie pentru a-1 susţine a t f t fh
luptele pentru a p ă r a r e a ţării împotriva pericolului otoman ce a j u n s e s e
la linia D u n ă r i i , c f t şi f n l u p t e l e p e n t r u menţinerea t r o n u l u i .
Monedele de t i p c o m u n c o n s i d e r a t e c a p r i m e l e emisiuni aparţinfnd
l u i M i r c e a c e l B ă t r f n , î n c a d r a t e între a n i i 1 3 8 6 - 1 3 9 6 1 3
, reflectă situ­
aţia financiară m a i g r e a f n p r i m i i a n i a i d o m n i e i s a l e , i a r c r i z a mone-
J__xă_a a r g i n t u l u i , resimţită p e p l a n e u r p p e a n , la sffrşitul sec. al

www.mnir.ro
XlV-lea 1
, s e r e g ă s e ş t e şi îh emisiunile monetare ale marelui domn;
a l Tării Româneşti.
După a n u l 1 3 9 6 , şi f n s p e c i a l d u p ă a n u l 1 4 0 2 , odată c u i n s t a u r a ­
rea u n u i c l i m a t d e linişte f n ţ a r ă şi a unor b u n e relaţii c u v e c i n i i , o -
dată c u creşterea p u t e r i i p o l i t i c e a d o m n i t o r u l u i , cu dezvoltarea mai
intensă a vieţii e c o n o m i c e , M i r c e a c e l Bătrfn a d a u g ă vechilor tipur i
monetare altele n o i , f h care apare efigia sa. După m o d u l f n c a r e este
redată Înfăţişarea v o i e v o d u l u i , c a şi d u p ă r e v e r s u l p i e s e l o r , monedele
sale " c u e f i g i e " s e împart f n m a i m u l t e g r u p e ş i s e r i i c u m u l t i p l e va -
riante.
P e n t r u a înţelege m a i b i n e p o l i t i c a m o n e t a r ă a l u i M i r c e a c e l Bă­
trîn s - a u e z p e r t i z a t l a f i e c a r e g r u p ă a t i p u l u i m o n e t a r
1
cu efigie mai
m u l t e m o n e d e d i n aceeaşi serie.
în a n e x a Π , n r . 3 7 - 7 9 dăm p e n t r u comparaţie t o a t e t i p u r i l e d e m o ­
n e d e c u e f i g i e e x p e r t i z a t e , c u o î n c e r c a r e d e a r a n j a r e a l o r într-o s u ­
ită c r o n o l o g i c ă s u g e r a t ă nu numai de tipul monetar, c i şi d e rezulta­
t e l e obţinute p r i n a n a l i z e l e c u r a x e X , f ă r ă a exclude posibilitatea ca
unele d i n e l e să f i fost emise şi s ă f i c i r c u l a t f n p a r a l e l .
Pe o p r i m ă g r u p ă ^ d o m n i t o r u l e s t e r e p r e z e n t a t într-o ţinută
1
s o ­
lemnă c u c o r o a n a f h 3 c o l ţ u r i , ( t r i l o b a t ă ) şi c o s t u m b i z a n t i n constîndj
din sac cos (vezi d e s c r i e r e a f h a n e x a I l a ροζ. 1 b — 1 7 ) , ţinfhd mfna'
dreaptă p e p i e p t , i a r c u m f n a stfhgă g l o b u l c r u c i g e r . I n g r u p a aceasta
există o s i n g u r ă s e r i e dincare au f o s t e x p e r t i z a t e două m o n e d e ( n r .
37, 3 8 ) . Aşa c u m r e z u l t ă d i n a n e x a I , e l e conţin o c a n t i t a t e f o a r t e m a ­
r e d e a r g i n t : 9 3 , 5 $ Şi 9 0 , 6 $ c o m p a r a t i v c u monedele de t i p comun cu
s i g l e e m i s e f h p r i m a p a r t e a d o m n i e i , c a r e s e î n c a d r e a z ă între 22,1 $
şi 5 1 , 7 $ l a c e l e c u l e g e n d a l a t i n ă , ş i 3 1 , 9 $ p f n ă l a 5 7 , 8 $ la cele cu
legenda c u l i t e r e slavone.
Pe altă g r u p ă d o m n i t o r u l e s t e r e p r e z e n t a t în a c e e a ş i ţinută s o ­
l e m n ă , d a r ţinfhd f h m f n a d r e a p t ă o l a n c e o b l i c ă p o r n i n d d e l a umărul
drept transversal spre baza monedei. Lancea purtată de domnitor
este f i e c u v f r f u l o v a l , f i e c u v f r f u l rombiCj i a r pe revers acvila,
s c u t u l şi u n e o r i c o i f u l s f h t d e a s e m e n e a r e d a t e f n m a i multe variante
( v e z i d e s c r i e r e a amănunţită f h a n e x a I , ροζ. 39-42,iar f n a n e x a I I r e -'
ζ uitatele analizelor).
Lufnd f h considerare numai cantitatea de argint, se constată că
monedele c u l a n c e oblică, c u v f r f u l o v a l şi s a c c o s au între 90,6% şi
9 1 , 2 $ a r g i n t , i a r c e l e c u l a n c e oblică, c u v f r f u l r o m b i c şi saccos au
între 9 0 , 5 $ şi 9 4 , 1 $ a r g i n t . O singură piesă d i n această serie, mai
neîngrijit l u c r a t ă , a r e 8 5 , 9 $ argint.
Reprezentarea domnitorului cu saccos, d a r purtînd a l t e insemne,
se fntflneşte a t f t p e m o n e d e l e bizantine ce au c u n o s c u t o largă c i r c u ­
laţie f n Ţ a r a R o m â n e a s c ă , c f t şi p e c e l e a l e ţ a r i l o r b u l g a r i şi sfrbi.
Acest t i p monetar " c u saccos şi l a n c e o b l i c ă " a r e numeroase va­
riante ce se descompun treptat, apropiindu-se de grupele următoare
c a r e . f i înfăţişează p e H n m n i t n r l a η v f - r n f g m a i înaintată.

63

www.mnir.ro
 V e c h i u l s a c c o s e s t e înlocuit d e o m a n t i e c u f a l d u r i l a r g i tubula -
re, «miminri d e c o s t u m u l p u r t a t d e V l a d i s l a v I , d o m n u l Ţarii Roma ­
neşti, d e p e ferecîtura icoanei sf i n t u i u i A t h a n a s i e dăruită mÎhăsti -
rii Lavra de l a Muntele Athos ^, 1
M o n e d e l e d i n această grupă ( v e z i a¬
nexa Π) au şi ele un conţinut r i d i c a t d e a r g i n t : 9 2 , 7 $ l a c e l e cu
lancea cu vfrful rombic şi 9 2 , 1 $ f n m e d i e l a c e l e c u l a n c e a cu vfrful
oval.
O altă g r u p ă d e m o n e d e p r e z i n t ă e f i g i a d o m n i t o r u l u i cu aceeaşi
mantie c u f a l d u r i l u n g i t u b u l a r e , care se prelungesc însă pe mfna
stfngă^, amintind d e v e c h i l e reprezentări d e p e m o n e d e l e bizantine
din epoca Comnenilor şi c e a a P a l e o l o g i l o r . C e l e două m o n e d e ana­
l i z a t e d i n această grupă au 92,7$ şi 9 3 , 8 $ a r g i n t ( v e z i a n e x a I şi
a n e x a I I , ροζ. 48 şi 4 9 ) . B a n u l d e l a t i p u l m o n e t a r " c u s a c c o s şi lance
oblică" , c l a s i f i c a t d e n o i a s t f e l după f o r m a scutului de pe r e v e r s ,
are un conţinut f o a r t e r i d i c a t d e a r g i n t , c h i a r s u p e r i o r ducaţilor şi
anume 9 6 $ .
Analizfnd anexa Π s e constată c ă t o a t e m o n d e l e c u e f i g i e de la
Mircea c e l Bătrfn aparţinfhd g r u p e l o r a m i n t i t e m a i s u s n u conţin b i s -
mut, i a r cantitatea de a u r f h urme e s t e c e v a m a i ridicată decît la
monedele d e t i p c o m u n a l e aceluiaşi e m i t e n t . Acest fapt ne poate s u ­
gera fie fabricarea l o r într-o altă m o n e t ă r i e , f i e o sursă diferită'
de m e t a l preţios. R e m a r c ă m d e a l t f e l că şi s t i l u l a c e s t o r monede fă -
cînd p a r t e d i n t i p u l m o n e t a r c u s a c c o s , cu s a u fără l a n c e oblică, d i ­
ferită destul de mult de celelalte monede c u e f i g i e aparţinfhd l u i M i r ­
cea c e l Bătrîn.
Un a l t t i p monetar c u e f i g i e emis de M i r c e a c e l Bătrfh f i r e p r e z i n ­
tă p e d o m n i t o r f n c o s t u m cavaleresc de curte, occidental, motiv i c o ­
nografic c a r e a p a r e şi p e m o n e d e l e a n g e v i n e ale l u i Ludovic I , dar
care p r i n însemnele p u r t a t e de domnitor îl a p r o p i e de monedele bos­
niace şi s î r b e ş t i .
In c a d r u l a c e s t u i t i p m o n e t a r d i s t i n g e m m a i m u l t e g r u p e ce se
d e o s e b e s c între e l e atît p r i n Însemnele p u r t a t e de domnitor, c f t şi d u ­
pă r e v e r s u l monedelor.
O p r i m ă g r u p ă îl î n f ă ţ i ş e a z ă p e d o m n i t o r purtînd c o r o a n a cu mai
multe fleuroane, surcotaajustată p e t r u p şi prinsă c u n a s t u r i , ce se
prelungeşte c u o j u p ă p l i s a t ă , purtînd p e u m e r i o m a n t i e căptuşită cu
h e r m i n ă ; ţine în m f n a d r e a p t ă s p a d a c u vfrful .fh s u s , i a r cu stfnga
globul cruciger. Reversul acestor monede, străbătut d e influenţa b i ­
zantină, transmisă l a n o i p r i n m e d i u l b u l g a r şi s f r b , i l u s t r e a z ă bus­
tul l u i Christos.
D i n această grupă ( d o m n i t o r u l r e p r e z e n t a t c u s p a d a ) a m analizat
două p i e s e d i n s e r i a I—a ( d o m n i t o r u l c u m a n t i e ) şi o piesă Hin grupa
a I l - a ( d o m n i t o r u l fără mantie).
A ş a c u m rezultă d i n a n a l i z a anexei I nr.51-52, conţinutul de
a r g i n t a l c e l o r două m o n e d e e x p e r t i z a t e d i ns e r i a I-a este destul de
ridicat : 91,6$ şi 9 2 , 4 $ * , j j o x ^ a n u n a X a d . x a i _ o g r e u t a t e m e d i e d e β„5Λ

64

www.mnir.ro
'grame. M o n e d a d i n s e r i a a I l - a , d o m n i t o r u l c u s p a d ă fără m a n t i e , a r e
6 5 , 8 $ A g , 1 8 , 1 $ C u ( a n e x a I I , n r . 5 3 ) , a v î n d d e c i c e l m a i scăzut t i t l u de
a r g i n t d i ns e r i i l e cu eiigie. C r e d e m că e m i s i u n i l e m o n e t a r e cu efigia
d o m n i t o r u l u i f ă r ă m a n t i e v o r t r e b u i p l a s a t e , d a c ă ţinem seama de re -
z u l t a t e l e a n a l i z e l o r , s p r e sffrşitul d o m n i e i l u i M i r c e a .
Cea d e a t r e i a grupă a m o n e d e l o r c u e f i g i e păstrează acelaşi
costum, d a r spada e s t e înlocuită d e o l a n c e dreaptă.
Această grupă c u nenumăratele e i v a r i a n t e , împărţită f n 6 mari
serii , e s t e c e a m a i apropiată c a r e p r e z e n t a r e iconografică d e ima­
g i n i l e c e - 1 înfăţişează pe domnitor f n ctitoriile s a l e . Reversul aces­
tei monede este d i nn o u o c u p a t d e s t e m a ţării ( s c u t înclinat, timbrat
p e colţul s t f n g de coif c u acvilă).
I n u r m a a n a l i z e l o r făcute l a p i e s e l e d i n această grupă s e consta­
tă c ă m o n e d e l e a u u n conţinut d e s t u l d e r i d i c a t d e a r g i n t şi c ă grupă­
r i l e c e ţin s e a m a d e r e p r e z e n t ă r i l e h e r a l d i c e c o i n c i d ş i c u conţinutul
d e m e t a l preţios a l monedei. Deşi p e n t r u f i e c a r e s e r i e s-au exper-
t i z a t u n număr r e s t r f h s de exemplare, am încercat să f a c e m o medie
a cantităţii de argint d i n aliajul monedei, ţinfhd seama de nominalul
l o r : ducaţi şi b a n i . Astfel, l a s e r i a I—a, c e arereversul cu scutul
fasciat f h p r i m u l cfmp şi p l i n f h a l d o i l e a , c a n t i t a t e a d e a r g i n t este
d e 9 0 , 9 $ f h m e d i e l a c e l e 5 p i e s e e x p e r t i z a t e ( v e z i a n e x a I I , n r . 5 5-58),
iar banii (nr.59-60) d i naceastă s e r i e a u 9 0 , 8 $ f n m e d i e .
La seria a Iha, care a r e f n p r i m u l c f m p f a s c i i şi o steluţă fn a l
doilea, cantitatea de a r g i n t este f n medie de 9 0 , 7 $ , banul din seria
aceasta avfhd 90,4$ argint.
S e r i a a V - a , c e prezintă f h p r i m u l c f m p o steluţă şi fascii în
c f m p u l a l d o i l e a , conţine 9 0 , 5 $ a r g i n t , i a r banul 92,5$.
Cea m a i mică c a n t i t a t e de argint d i n s e r i i l e c u l a n c e dreaptă o
au monedele c a r e prezintă f h p r i m u l c f m p f a s c i i , i a r f n a l d o i l e a s i g l a f i
( s e r i a a ΠΙ -a) : 8 5 , 6 $ argint.
Analizfnd f n concluzie acest t i p monetar emis de M i r c e a c e l Bă­
trfn, c a r a c t e r i z a t p r i n reprezentarea domnitorului f n costum occiden­
tal şi l a n c e d r e a p t ă , s e c o n s t a t ă f h g e n e r a l o o a r e c a r e omogenitate a
cantităţii d e a r g i n t i a s e r i i l e I ,Π , V, cantitate ce e s t e cuprinsă în­
tre 88,4$ şi 9 3 , 8 $ , seria a treia ( c u siglă) prezentînd o concen­
traţie m a i m i c ă , c e o s c i l e a z ă între 8 5 , 4 $ şi 8 8 , 2 $ . I n acelaşi timp ,
s-a stabilit şi m e d i a greutăţii e x e m p l a r e l o r f n discuţie. Se observă
că g r e u t a t e a maτι mă d e 0 , 4 7 g c o r e s p u n d e seriei I-a,care a r e şi cea
m a i m a r e concentraţie de a r g i n t , i a r g r e u t a t e a c e a m a i mică de 0.40
g corespunde seriei a III-a,care a r e şi c a n t i t a t e a c e a m a i mică de
metr.l preţios.
Deci, atft d i npunct de vedere a l g r e u t ă ţ i i , cît şi a l c o n c e n t r a ţ i e i
de a r g i n t , monedele s e p o t i n s e r i a a s t f e l : s e r i a I-a c u 90,9 $ argint
are 0,47 g , s e r i a a Il-a c u 90,7 $ argint, cu o,44 g greutate medie,
s e r i a a V-a cu 90,5$ argint a v f n d aceeaşi g r e u t a t e m e d i e de 0,44 g ,
s e r i a a ΠΙ -a c u 8 5 , 6 $ a r g i n t _ c u O , . 4 Q ,g g r e u t a t e a medie.

65

www.mnir.ro
 Prin urmare, s c ă d e r e a purităţii m e t a l u l u i l a a c e a s t ă c a t e g o r i e d e ,
m o n e d e e s t e însoţită în p a r a l e l şi de o s c ă d e r e a greutăţii.
Analizînd prezenţa şi a c e l o r l a l t e e l e m e n t e c e i n t r ă în compozi­
ţia m o n e d e l o r s e constată că a u r u l e s t e p r e z e n t în a b s o l u t t o a t e m o n e ­
d e l e , d a r în proporţii d i f e r i t e , ce corespund d e a l t f e l clasificării de
mai sus. Astfel, cantitatea cea mai mare de a u r , de 0,48 % , o întîl-
a i m l a ducaţii d i n s e r i a 1-a, i a r c e a m a i mică d e 0 , 2 8 % l a c e i d i n s e ­
r i a a ΙΠ -a. A c e l a ş i r a p o r t , însă crescînd, s e remarcă p e n t r u com­
poziţia d e c u p r u .
Cea d e a t r e i a m a r e grupă d i n s e r i i l e c a r e — 1 eprezintă p e dom-
nitor în c o s t u m o c c i d e n t a l , c u l a n c e d r e a p t ă , c e c u p r i n d e u l t i m e l e e¬
misiuni monetare ale l u i Mircea c e l Bătrîn, prezintă d o m n i t o r u l fără
mantie, c u c o s t u m u l puţin m o d i f i c a t , c u i n s c r i p ţ i a d e s e m n î n d p e o p a r t e
pe Mircea, i a r p e cealaltă e m i t e n t u l , î n c ă n e c l a r i f i c a t c u preciziepî-
n ă în p r e z e n t , a r e c e a -mai scăzută c a n t i t a t e d e argint,îh m e d i e 70,2%
din seriile c u e f i g i e aparţinînd l u i M i r c e a c e l Bătrîn. Acest t i p m o ­
netar, e m i s p r o b a b i l în u l t i m i i a n i a i d o m n i e i , a fost preluat ca model
şi d e u r m a ş i i săi M i h a i l I şi D a n a l Π - l e a . Semnele unei c r i z e f i n a n -
ciare, care se va accentua l a urmaşii săi, s e întrevăd l a a c e s t sfîr-
şit d e d o m n i e , cînd d e a l t f e l M i r c e a v a f i n e v o i t s ă plătească t r i b u t p u ­
t e r i i o t o m a n e în plină ascensiune.
în c o n c l u z i e , t r e c î n d îh r e v i s t ă î n t r e a g a a c t i v i t a t e m o n e t a r ă des­
f ă ş u r a t ă în t i m p u l d o m n i e i l u i M i r c e a c e l B ă t r î n , d i s t i n g e m d o u ă mari
etape, c o n t u r a t e d e r e z u l t a t e l e a n a l i z e i compoziţiei m e t a l u l u i . P r i m a e ¬
tapă c o i n c i d e cu emiterea monedelor de t i p comun, m a i slabe calita­
tiv, c u u n conţinut s c ă z u t d e a r g i n t . Este epoca f n care se r e s i m t sem­
nele unei c r i z e f i n a n c i a r e , f n care M i r c e a c e l Bătrfn - a n t r e n a t fh
l u p t e l e p e n t r u c o n s o l i d a r e a g r a n i ţ e l o r ţării ş i m e n ţ i n e r e a p u t e r i i - va
e m i t e u n număr m a r e d e m o n e d e , a l căror conţinut d e a r g i n t variază
şi f n funcţie de siglele de pe monede. S i g l e l e în c a z u l a c e s t a a r p u t e a
f i şi m ă r c i s e c r e t e a l e emisiunilor sale de argint.Etapa a doua,ce va
reprezenta şi p e r i o a d a d e m a x i m ă î n f l o r i r e a vieţii economice din
timpul domniei sale, s e inaugurează c u o reformă a s i s t e m u l u i mone-j
tar, căci nu se v o r schimba n u m a i reprezentările d e p e m o n e d e , c i se­
v a f a c e o îmbunătăţire substanţială a conţinutului d e m e t a l preţios,aşa
cum rezultă şi d i n a n a l i z e l e întreprinse d e n o i . Se remarcă f h p a r a ­
l e l c u c r e ş t e r e a conţinutului d e a r g i n t ş i c r e ş t e r e a p o n d e r a l ă a noilor
emisiuni (vezi anexa I I ) .
D e a s e m e n e a , ţinînd s e a m a d e c o m p o z i ţ i a m e t a l u l u i , b a n i i l u i M i r ­
cea c e l Bătrfn t r e b u i e plasaţi f n a d o u a e t a p ă alături d e m o n e d e l e c u e ¬
figie. Conţinutul l o r r i d i c a t d e A g n e î n d r e p t ă ţ e ş t e s ă a f i r m ă m c ă sîht
emişi după 1 3 9 6 .
Ridicînd conţinutul d e m e t a l p r e ţ i o s a l m o n e d e l o r sale, Mircea cel
Βε,υ Γη l e v a i m p u n e nu numai p e piaţa i n t e r n ă , c i ş i p e piaţa e x t e r n ă ,
f i i n d de- m u l t e o r i p r e f e r a t e f n tranzacţiile c o m e r c i a l e . L a a c e a s t a stau
mărturii numărul m a r e d e d e s c o p e r i r i m o n e t a r e cuprinzfhd monede de

66

www.mnir.ro
la Mircea c e l B ă t r î n a f l a t e n u n u m a i p e t e r i t o r i u l ţării n o a s t r e , c i şi
Γη a f a r a g r a n i ţ e l o r e i , m o n e d a s a f i i n d m e n ţ i o n a t ă şi în tratatele c o ­
merciale d i nv r e m e a s a .
Se remarcă, de asemenea, în această etapă că numărul meşteri­
l o r g r a v o r i şi m o n e t a r i a d u ş i l a c u r t e a s a p a r e a f i m a i m a r e faţă de
perioada precedentă şi c u o bună pregătire tehnică, desfăşurîndu-şi
m e ş t e ş u g u l c u m a i multă î n g r i j i r e şi p r e c i z i e . Redfhd înfăţişarea v o ­
i e v o d u l u i aşa cum s e întîlneşte pe frescele b i s e r i c i l o r , în c o s t u m de
ceremonie, de c u r t e , e i ne t r a n s m i t peste veacuri imaginea epocii Γη
care Mircea a luptat p e n t r u a p ă r a r e a şi r i d i c a r e a prestigiului ţării
sale.
M a t e r i a l u l p r e z e n t a t în l u c r a r e a d e faţă a f o s t o p r i m ă încercare,
u n început p e n t r u u n s t u d i u m a i l a r g a s u p r a e m i s i u n i l o r m o n e t a r e r o ­
mâneşti.
Ţ i n e m să a t r a g e m şi în î n c h e i e r e atenţia c ă l u c r a r e a d e faţă v a l o ­
rifică r e z u l t a t e l e a n a l i z e l o r e f e c t u a t e p e u n n u m ă r m i c d e m o n e d e , c o n ­
c l u z i i l e putînd f i m a i c o m p l e t e după c e s e v a analiza u n număr m a i m a ­
r e d e p i e s e d e acelaşi f e l , cuprinzîhd p e c f t p o s i b i l t o a t e t i p u r i l e mo­
netare a l e domnilor români. A s t f e l s - a r putea a d u c e date n o i şi mult
mai edificatoare.
Pentru o g l i n d i r e a m a i c l a r ă a evoluţiei c o n c e n t r a ţ i e i de argint
pornind de l a primele emisiuni alel u i Vladislav I pîhă l a u l t i m e l e a-
parţinfhd l u i M i r c e a c e l Bătrfn, a m întocmit o d i a g r a m ă c e ilustrează
curba d e s c r e ş t e r i i şi creşterii m e t a l u l u i p r e ţ i o s , a r g i n t f h c a z u l nos-
tru.
S e observă că p r i m e l e e m i s i u n i s f h t d i n m e t a l f i n , fineţe ce va
scădea d e l a 9 3 , 6 $ l a e m i s i u n i l e l u i V l a d i s l a v , l a 92, 0 $ l a Radu I şi
V l a d i s l a v , asociaţi, l a 8 7 , 4 $ l a Radu I , l a 5 8 , 3 $ l a Dan I , procesul
de d e s c r e ş t e r e culminînd c u emisiunile de t i p comun a l e l u i Mircea c e l
Bătrfh, u n d e p r o c e n t u l d e a r a m ă întrece pe c e l de a r g i n t , ce atinge
c i f r a de n u m a i 4 7 , 5 $ a r g i n t . A i c i încetează l i n i a descendentă a c o n ţ i ­
nutului d e a r g i n t a l c e l o r d i n t f i e m i s i u n i m o n e t a r e a l e Ţării Româneşti,
pentru ca s ă n e a t r a g ă a p o i atenţia o c r e ş t e r e b r u s c ă , c a r e marchează
r e f o r m a m o n e t a r ă înfăptuită de Mircea c e l Bătrîn, reformă ce conjuga
creşterea p u t e r i i e c o n o m i c e c u o c o n s o l i d a r e a puterii politice.
Din cercetarea anexelor I şi I I , p r e z e n t a t e d e n o i în l u c r a r e a de
faţă, p e c a r e le-am conceput f h ideea d e a p u t e a f i urmărite concomi­
tent toate datele o f e r i t e a t f t de c e r c e t a r e a n u m i s m a t i c ă , c f t şi d e cea
rezultată d i n a n a l i z e l e a s u p r a c o m p o z i ţ i e i m o n e d e l o r , se desprind cî-
teva c o n c l u z i i de o r d i n g e n e r a l , c a r e d e f a p t confirmă părerile mai
vechi, semnalate d e numismaţi d e p r e s t i g i u c a N. Docan, Constantin
M o i s i l , G e o r g e S e v e r e a n u şi O c t a v i a n Iliescu.
Prin c o m u n i c a r e a noastră a f o s t m a r c a t u n început d e d r u m , care
sperăm c a v a p u t e a f i c o n t i n u a t c u r e z u l t a t e c e a r p u t e a îmbogăţi n u ­
mismatica m e d i e v a l ă r o m â n e a s c ă a t f t d e vitregită în i z v o a r e scrise.

67

www.mnir.ro
100

90 τ 1
^
w mm

80'

70

60.

50-

40

30

20

10·

1 2 i i 5 £ 7 β 9 Κ) 11 12 13 U 15 16 17 18 19 20 21 22 23 U 25 26 27

EXPLICAŢIA GRAFICULUI
y
1 Ducat, d i n a r şi b a n c u l e g e n d ă s l a v o n ă e m i ş i d e V l a d i s l a v I V l a i c u .
2 D u c a t şi d i n a r c u l e g e n d ă latină e m i ş i d e V l a d i s l a v I V l a i c u .
3 D i n a r e m i s d e R a d u I şi V l a d i s l a v I V l a i c u c a d o m n i asociaţi.
4 Ducat, d i n a r şi b a n d e t i p c o m u n e m i ş i d e R a d u I .
5 Dinari, t i p u l c u c a v a l e r , emişi d e R a d u I .
6 D u c a ţ i emişi d e D a n I .
7 D u c a t e m i s d e M i r c e a c e l B ă t r î n şi D a n I c a d o m n i a s o c i a ţ i .
8 Ducaţi c u l e g e n d ă s l a v o n ă şi s i g l e l e K - K e m i ş i d e M i r c e a c e l B ă t r f n .
9 Ducaţi c u l e g e n d ă s l a v o n ă şi s i g l e l e n - s emişi de Mircea c e l Bă -
trfn.
10 Ducaţi c u l e g e n d ă latină şi s i g l e l e Π-Π e m i ş i d e M i r c e a c e l Bătrfn.
11 D u c a ţ i c u l e g e n d ă latină şi s i g l e l e G ) - t > e m i ş i d e M i r c e a c e l B ă t r f n .
12 Ducaţi c u l e g e n d a latină şi s i g l a (ţ>.
13 Ducaţi c u l e g e D d a . latină şi s i g l a ÇTÎ -
1 4 Ducaţi c u e f i g i e , c o s t u m b i z a n t i n , f ă r ă l a n c e , e m i ş i de Mircea c e l
Bătrfn. ,
ί 5 Ducaţi c u e f i g i e , c o s t u m b i z a n t i n şi l a n c e oblică c u v f r f o v a l , emişi
d e M i r c e a c e l Bătrîn.
16 Ducaţi c u e f i g i e , c o s t u m b i z a n t i n şi l a n c e oblică c u v f r f r o m b i c , e -
mişi d e M i r c e a c e l Bătrîn.,.

68

www.mnir.ro
www.mnir.ro
www.mnir.ro
Planşa III

www.mnir.ro
Planşa IV

www.mnir.ro
www.mnir.ro
www.mnir.ro
www.mnir.ro
www.mnir.ro
www.mnir.ro
17 Ducaţi cu efigie, c o s t u m b i z a n t i n , m a n t i e c u f a l d u r i t u b u l a r e şi l a n ­
c e oblică c u v f r f o r a l , emişi d e M i r c e a c e l Bătrfn.
18 D u c a t cu efigie, c o s t u m b i z a n t i n , m a n t i e c u f a l d u r i t u b u l a r e şi lan­
c e oblică c u v f r f rombic, emis d e M i r c e a c e l Bătrfn.
19 Ducaţi c u e f i g i e , costum bizantin, mantie cu falduri tubulare pe
b r a ţ u l s t f n g şi l a n c e o b l i c ă , e m i ş i d e M i r c e a c e l B ă t r f n .
2 0 B a n c u s c u t u l c a l a t i p u l c u e f i g i e şi c o s t u m bizantin.
21 Ducaţi c u e f i g i e , c o s t u m d e t i p o c c i d e n t a l c u m a n t i e , s p a d ă şi H r i s -
tos pe r v .
22 D u c a t cu efigie, c o s t u m d e t i p o c c i d e n t a l fără m a n t i e , c u spadă şi
Hristos pe r v .
23 Ducaţi c u e f i g i e , costum de t i p occidental c u mantie, lance dreapta
şi s c u t s e r i a a I - a p e r v . ; b a n i c u s c u t u l s e r i a aI-a.
2 4 Ducaţi c u e f i g i e , costum de t i p o c c i d e n t a l c u mantie, lance dreapta
şi s c u t s e r i a a I l - a p e r v . ; b a n c u s c u t s e r i a a I l - a .
25 Ducaţi c u e f i g i e , costum de t i p occidental c u mantie, lance dreaptă
şi s c u t s e r i a a V - a p e r v . ; b a n c u s c u t s e r i a a V - a .
26 Ducaţi c u e f i g i e , costum de t i p occidental cu mantie, lance dreaptă
şi s c u t s e r i a a ΠΙ -a p e r v .
27 Ducaţi c u e f i g i e , c o s t u m d e t i p o c c i d e n t a l , fără m a n t i e , l a n c e d r e a p ­
tă ş i l e g e n d a bilingvă.

A N E X A I

VLADISLAV I VLAICU (1 3 6 4 - 1 3 7 7 ) . M O N E D E C U LEGENDA

SLAVA

1. Ducat t i p " a c v i l a conturnată",legendă eronată.

Av. T ^ d û t o iΒ ϋ 6 Β W AĂ - c.p.e ; c.p.i. Scut despicat,
avfnd două f a s c i i f n p r i m u l c a r t i e r , i a r f n a l doilea semiluna con­
turnată. D e a s u p r a s c u t u l u i o c r u c e c u braţe e g a l e . Fasciile cu
haşuri o b l i c încrucişate.
Rv. +l7j_B 7\d A-I 4* -c.p.e., c.p.i. C o i f închis s p r e s t ..
c r u c e reliefată c u g l o b u l e l a c a p e t e s u b vizieră. D e a s u p r a acvi­
l a s p r e s t . , c u c a p u l întors s p r e d r . , c u c r u c e a în c i o c . I n s t . o
stea c u opt raze.
AR f 1,1o g s 20,5 mm nr.22/2. M 1747/1 ; P. V. 1.
Ag - 93,1 ; Cu-7,1 ; Au -0,38 ; Pb - 0,41 ; B i - 0,34.
O.Diescu, SMIM, I , 1956, p.299, t i p 2, s e r i a I I( f n continuare
SMIM, I ) ;G . B u z d u g a n , O.Luchian, C.C.Oprescu, MBR, p. 8,
fip I .
2. Dinar t i p comun muntean.
Av. + JUXiNBielTlClflBOlBOA*! - c.p.e., r . l . i . Scut des­
p i c a t c u p a t r u f a s c i i în I - u l c a r t i e r şi p l i n în a l Π - l e a . Deasupra
s c u t u l u i două p u n c t e pătrate alăturate.

www.mnir.ro
 Rv. 8 4 i T l -c.p.e. C o i f închis s p r e d x . , cruce
încusă s u b vizieră. D e a s u p r a a c v i l a s p r e d r . , c u c a p u l întors
s p r e s t . C r u c e ieşind d e s u b aripă. L a dreapta - stea cu şa­
se raze.
AR \ 0,90 g ; 17 m m ; n r . 2 5 / 2 . M 1774; P . V .6 8 .
Ag - 9 3 , 3 ; Cu - 4 , 9 ; A u - 0,72 ; P b -0,38 - B i - 0,22.
SMIM, I , p . 3 0 0 , t i p c o m u n , legendă slavă, s e r i a Π ; MBR,p.10,
nr.17.
3. B a n , anepigraf.
Av. S c u t înclinat s p r e d r . , c u p a t r u f a s c i i în I - u l c a r t i e r şi c u o
stea c uc i n c i r a z e în a l Π - l e a . P e colţul s c u t u l u i , acvila spre
dr., c u c a p u l întors s p r e s t . I n părţi l i t e r e l e ff A
Rv. C r u c e c u braţe a n c o r a t e ; în f i e c a r e c a n t o n cîte o globulă l a
m i j l o c şi o s t e a c u o p t r a z e îh c î m p . C.p.e.
AR f 0 , 3 1g ; 1 3 , 5m m ; n r . 2 3 / 2 . M 1770 ; P . V . 5 5 5 .
Ag - 93,3 ; Cu - 4,o j A u- 0,60 ; Pb - 0,44.
SMIM, I , p . 3 0 0 , t i p unic ; MBR,p.11, nr.31.

MONEDE CU LEGENDA LATINĂ

4 . -Ducat, t i p " c u c r u c e " . β

- c . p . e , c . p . i . C r u-
c e m a r e c u braţele t e r m i n a t e p r i n e l e v e . I n cantoanele cruciiycfte
o cruce mică.
R v . 4* T R B t l S H L P J H - c p . e . C o i f închis s p r e d r . , c e a r e o
stea c uc i n c i r a z e s u b vizieră ; d e a s u p r a a c v i l a s p r e d r . c ua¬
r i p i strînse, c a p u l s p r e s t .
A R * - 1 , 0 9 g ; 19 m m ; n r . 2 1 / 2 . M. 1770 ; P . V . 554/2.
Ag - 90,4 j Cu ^ 8,9 ; A u- 0,90 ; P b - 0,74 ; B i - 0,19.
SMIM,I, p . 3 0 0 , t i p 3 , s e r i a a ΙΠ -a.
5. D i n a r , t i p comun muntean s e r i a aI - a .
Av. +fRU*.DI.3WUWfl]W0Da ΓΌ.ρ .e., c.p.i. Scut despicat
c u p a t r u f a s c i i în I - u l c a r t i e r ş i p l i n în a l Π - l e a . G l o b u l ă îh mij­
locul scutului.
Rv. ψΤΡΑΠΒΛ l i P i m -c.p.e, c.p.i. Coif s p r e d r . Deasu-
p r a a c v i l a s p r e d r . c u c a p u l întors s p r e s t . , d e s u b a r i p a căreia
iese o c r u c e .
AR I 0 , 7 9g ; 16,5 mm ; nr.24/2. M 1747/4 ; P.V. 4.
Ag - 9 0 , 2 [ C u - 1 4 , 1 ; A u - 0 , 8 6 ; fb - 0 , 3 4 } B i - 0 , 1 4 .
SMIM, I , p.300, t i p comun , legenda latină, s e r i a I ; M B R n r . 1 4 .

RADU I S IV L A D I S L A V I VLAICU ASOCIAŢI L A DOMNIE (1377).

6. Dinar. Legendă slavă.

Av. * I U / P a A 0 V A O C B 0 € B U J A a _ c . p . e . , c . p . i . Ca m a is u s .
Rv. + ΙΙΐΧΒάΛΙ -AlCABB - C a m a i s u s , d a r în cîmpul d r . s i g l a }
AR <S 0 . 7 7 g ·. 1 6 . S m m ? ρτ-?η/?, Μ Ι 7
™ î p v
™ ° f

70

www.mnir.ro
 Ag\- 9 1 , 2 J .Cu - 8 , 9 ; A u - 1 , 5 0 j P b - 0,56 ; B i - 0,19.
SMIM, I ,p.301, t i p unic ; M B R , n r . 37, d a r s i g l a J este pe r v.
nu pe a v .

R A D U I (1377-1383), M O N E D E C U L E G E N D A SLAVA.

7. Ducat - t i p c u c r u c e .
Αν. +ΙϋίΡ3 aB2Μ Κ & Ό Β , c.p.i., c.p.e. Cruce c u bra-
ţele t e r m i n a t e în f l o r i d e c r i n . I nc a n t o a n e , radial, cite trei glo­
b u l e Γη ş i r .
Rv. + I W : P a . c.l.i. , c.p.e. Coif spre dreap­
ta, s u b vizieră o c r u c e reliefată. L a d r e a p t a s i g l a Ş
AR l 1 ,02 g ; 2 o m m ; n r . 2 8 / 2 . M 1770/18 ; P . V . 5 6 2 .
Ag - 90,0 ; C u - 8 , 0 .
SMIM, I ,p.301, tip unic, seria a Hl-a ; M B R , p .13, nr.42
8. Dinar - t i p comun.
Av. * Β6ΛΚ K B l B 0 € K 0 f i 3 l c.p.i, c.p.e. Scut despicat cu
trei f a s c i i X h p r i m u l c a r t i e r şi s i g l a Θ· f n a lΠ -lea.Deasupra scu-
tului o cruce.
Rv. + I m PA A0/716 c . L i ., c . p . e . Coif spre dreapta ; acvila
cu aripile strfnse spre d r . , capul spre s t . I nd r . - s i g l a P.
AR ; / 0,58 g ; 16 mm ; n r . 3 0 / 2 . M 1768/48 ; P . V . 524.
Ag - 8 4 , 3 -, C u - 20,6.
SMIM, I ,p . 3 0 3 , legenda slavă, s e r i a a X I I - a ; MBR, p.16, n r.
66 y a r .
9. B a n - a n e p i g r a f .
Av. Scut despicat, p l i n f n p r i m u l c a r t i e r şi c u 3 f a s c i i f n a l I I - l e a .
Deasupra o cruce, i a rd e d e s u b t o s t e a c u c i n c i raze. In pârţi
literele Ρ - C
Rv. C r u c e c u braţele a n c o r a t e . I n cantoane, cite o stea c u cinci ra­
ze.
AR^i o , 3 3 g ; 11 m m ; n r . 31/2 ; M 1770/19 j P . V . 563.
Ag - 90,5 ; Cu - 7 , 7 .
SMIM, I , p . 3 0 3 , t i pΠ , seria a Il-a ; M B R , p . 1 6 ,t i p nr.78 v a r .

MONEDE CU LEGENDA LATINA

10. Dinar - tip comun.

Av. *IOIl9-JlOtlLH0Vl90 - c . p . i . , c p . e . Scut despicat,
c u t r e i f a s c i i f n p r i m u l c a r t i e r şi s i g l a Θ- fη a l I I - l e a .
Rv. ΊΊΟΠδΆ ' GRliR Coif spre dreapta. C r u c e reliefată sub
vizieră. A c v i l a spre d r . , c u capul fntors spre st.In cfmpul drept
siglă P .
AR ; / 0 , 6 5 g ; 17 m m ; n r . 2 9 / 2 . M 1768/24 ; P.V. 500.
Ag - 8 7 , 4 ; Cu - 1 2 , 6 .
SMIM, I ,p . 3 0 3 , legenda slavă, s e r i a a X I I - a ; M B R , p . 14, n r .
52.

71

www.mnir.ro
 RADU I - TD?UL I I"CU CAVALER" ; LEGENDA LATINA

11. Dinar, s e r i a I^a,.

Αν. *«ΘΠ1ΤΛ W-OQW0_ c.p.e., c . l . i . Domnitorul fn costum
d e c a v a l e r c u platoşă şi j u p ă f o r m a t ă d i n p l ă c i m i c i dispuse pe
două r f n d u r i , c u c o i f p e c a p . I n m f n a d r . ţine o l a n c e , i a r cu
st. s c u t u l asemănător c e l u i d e p e r v .
Rv.TRflft A l i P l - c.p.e., c . l . i . S c u t înclinat spre
dr., despicat, c u f a s c i i f n I - u l c a r t i e r şi p l i n f n a l Π - l e a este
t i m b r a i de un coif f n p r o f i l s p r e d r . D e a s u p r a acvila cu aripile
î n c h i s e şi c a p u l întors s p r e s t .
AR ; ^ 0,64 g ; 18 mm ; n r . 1 8 / 2 . înv. C. 5 4 9 . ( t e z a u r S c o m i ­
c e şti) .
Ag - 8 8 , 8 ; Cu - 7 , 4 ; Au - 0,88 ; Pb - 0,49 ; B i -0,21.
SMIM, I ,p.303, tip 2 ; MBR, p.16, tip I I ,nr.72 ; C. S t i r b u ,
Effigies, p . 7 5 , p l . V ,n r . 1 .
12. Dinar, s e r i a a H-a.
Av. *mOI)G ft R. ADOR -c.p.e. c.l.i. Ca m a i s u s , d a r că­
m a ş a d e z a l e prelungită pfhă d e a s u p r a genunchiului.
Rv- TRRţîCDM R L t l P L -c.p.e., c . L i . Ca m a i s u s .
AR ; / 0 , 6 4 g ; 16 m m ; n r . 1 9 / 2 . înv. C 5 4 7 . (tezaur Scorni-
ceşti).
Ag - 8 4 , 1 j Cu - 1 4 , 2 ; A u - 1,05 ; Pb - 0,80 ; B i - 0,20.
SMIM, I ,p.303, tip 2 ; MBR, p . 1 6 , t i pΠ , n r . 73 v a r ; C.Stir-
bu, Effigies, p.75, pl.V, n r . 2.

D A N I (1383-1386) - T I P C O M U N ; LEGENDA SLAVONĂ

1 3. Ducat.
Av. + IWAaNOVKOCBOBacpU., c.p.e. Scut despicat, cu patru
fascii fnprimul cartier, i a r f n a l Π -lea s i g l a G l o b u l ă în m i j -
locul scutului.
Rv. *IUJA3»»-0VKÛCB0 c.p.e. C o i f închis f h p r o f i l spre d r .
D e a s u p r a a c v i l a c u c a p u l s p r e s t . şi a r i p i l e s t r f h s e . I n cfmpul
dr. - sigla Ρ .
AR ; \ 0,41 g ; 13,5 mm j n r . 3 2 / 2 . M 1750 ; P . V . 369.
Ag - 7 2 , 9 } C u - 2 3 , 4 .
SMIM, I ,p.304, tip unic, seria a I l - a , MBR, p. 17, nr.80.
14. Ducat.
Av. * IUJfcaNOVEOfcliOA^ - c.p.e, c.p.i. Ca m a is u s .
Rv. +ΙΟ*ρ,Λ ... 801 - c.p.e. Ca m a is u s .
AR ; / 0 , 3 3 g ; 15 m m m ; n r . 7 / 2 . înv.7246 ( t e z a u r Niculiţel).
A g - 51 , 3 ; C u - 4 4 , 8 j A u - 0 , 1 ; Pb - 0,46 ; B i - 0,20.
SMIM,!, p.304, tip unic, seria a I l - a , MBR, p.17, nr.80.

M I R C E A C E L B Ă T R Î N ŞI D A N I A S O C I A Ţ I L A DOMNIE

15. Ducat - t i p comun muntean, legendă slavonă.

72

www.mnir.ro
 Av. + I W W d M H a B O t B O A c . p . i . , c.p.e. Scut despicat,cui
p a t r u f a s c i i f n p r i m u l c a r t i e r şi sigla Κ f n c e l de a l II-lea.
Rv. *IU>AaWO VBO€BO ·· c.p.e. Coif fnchis spre d r . , cru-
c e f n r e l i e f f n p a r t e a inferioară, d e a s u p r a l u i a c v i l a s p r e dr.cu
capul întors s p r e s t . şi a r i p i l e s t r î n s e . L a d r . s i g l a l\.
AR j-»-0,39 g ; 15 m m ; n r . 3 7 / 2 . înv. C.526.
Ag - 57,1 ; Cu-30,5.
SMIM, I ,p.304, t i punic , s e r i a I-a ; M B R , p.18, n r .91.

MIRCEA CEL BÂTRIN (1386-1418).LEGENDA SLAVONĂ.

16. Ducat - t i pcomun s e r i a a V-a. K - K .

Av.t · . A3 - c . p . e . , c . l . i . Scut despicat, cu p a ­
tru f a s c i i în I - u l c a r t i e r şi s i g l a Κ f na l II-lea.
Rv.*IWI lP*«rfV v
-aBOfeţ). - c.p.e., c . l . i . Coif fnchis spre
dr. D e a s u p r a a c v i l a s p r e d r . c u c a p u l întors s p r e s t . I n c î m p u l
drept sigla Κ·
AR 0,32 g ; 13,5 mm ; n r . 6 / 2 A. înv. 7 2 3 7 ( t e z a u r Niculi-
ţel). ,
Ag - 57,8 ; Cu - 2 1 , 4 .
SMIM, I ,p.305, legendă slavonă, s e r i a a V-a ; M B R , p . 2 3 , n r .
169.
17. Av. * lb)MP . *iaB0€Aa - c.p.e., c.p.i. Ca m a i s u s .
Rv.-t-LWMPeM ab>0€ . Ca m a is u s .
AR ; \ 0 , 3 0 g ; 13 m m ; n r . 6 / 2 b i s . I n v . 7 2 4 0 (tezaur Niculi­
ţel).
Ag - 51,6 ; Cu - 22,7-
Ca l a n r . 1 6 .
18. Av. * I U l M P o M a B 0 € B 0 . _ c.p.e, c.p.i. Ca m a i s u s .
R v . " f IWÎ-IPSH Ab*0€bO - c.p.e. c . l . i . Ca m a i s u s .
AR j \ 13,5 mm ; 0,39 g ; n r . 6 / 2 . I n v .7242 ( tezaur Niculi­
ţel).
Ag - 50,5 ; Cu - 36,4 ; Au - 0,34 ; Pb - 0,67.
Ca la nr.16.
19. Av. •ÎICOMPo'MAE - c.p.e., c.p.i. Ca m a i s u s .
Rv. . .UfMP.. . Λ Β 0 6 Β 0 . - c.p.e. c . l . i . Ca m a i s u s .
AR ; / 0 , 3 8 g ; 14 ι 15,5 mm ; n r . 6/2 B . I n v . 7243 ( tezaur
Niculiţel).
Ag — 50,4 ; Cu - 2 4 , 3 .
Ca l a n r . 1 6 .
20. D u c a t - t i p c o m u n s e r i a a V i l i - a . Π- S
Av. * IUilft B -c.p.e. c . l . i . C a m a i s u s , d a r în a l I I - l e a
cartier sigla M
R v . * i U ) i pβ . . ,B0£- c . l . i . C a m a i s u s , d a r în cîmpul d r . s i g l a à.
AR ',\ 0 , 2 1 g ; 12 χ 13,5 mm ; n r . 12/2 b i s . I n v . 7247 ( t e z a u r
Niculiţel).

73

www.mnir.ro
 Ag - 44,5 ; Cu - 2 9 , 8 .
S M I M , I , p . 3 0 5 , l e g e n d a slavonă, s e r i a a V U I - a ; MBS, p . 24 ,
nr.179.
21. Av. .Wl*.P8SiO · . . - c , p . e . , c . l . i . Ca mai s u s .
Rv -61*.·. - c p . Ca mai sus.
AR f 0 , 2 4 g ; 13 m m ; n r . 1 2 / 2 . înv. 7248 (tezaur Nicu­
liţel).
Ag- 3 1 , 9 ; Cu-i 66,6 ; Av - 0,11 ; Pb - 0,78 ; B i - 0,2.
Ca l a n r . 2 0 .
22. Ducat - t i p comun, l e g e n d ă l a t i n ă , s e r i a a X I - a Π-Π. t

Av. HKfltMfMtZ • DSRvttîZ - c.p.e., c . l . i . Ca mai sus/iar f n

al U - l e a c a r t i e r s i g l a fl.
Rv. *ΠΜΖ&0&·]>1 - c.p.e., c . l . i . Ca mai sus, dar
fh cîmpul d r e p t s i g l a fl.
A R * - 0 , 3 3 g ; 1 2 , 5 m m ; n r . 9 / 2 C l n T . 7 2 1 6 ( t e z a u r Niculiţel).
AR - 51,7 î Cu - 29,5.
SMIM, I , p . 3 0 5 , l e g e n d a latină, s e r i a a X l - a ; M B R , p.20, nr .
118.
23. Av. + flietWZ.eDrSllVTlZ. - c . p . e . , c . l . i . Ca m a i s u s .
Rv.+îaOtlCZtt P>CD:DI - c . p . e . , c . l . i . Ca m a i s u s .
AR I 0,39 g ; 12,5 m m ; n r . 9 / 2 . înv. 7 2 1 7 ( t e z a u r Niculiţel).
Ag-47,8, Cu-43,5, Au - 0,22 ; Pb - 0,75.
Ca l a n r . 2 2 .
24. Av. . .eEflZ.R..OD,îîU*/il. - c . p . e . , c . l . i . Ca m a is u s .
R v . a, ΓΤΙβηαΖ. ÎUID'D . - c . p . e , , c . l . i . Ca m a is u s .
AR ; f 0,33 g ; 13 m m ; n r . 9 / 2 B . I n v .7214 (tezaur Nicu-
liţel).
AR - 46,5 ; Cu - 29,6.
Ca l a n r . 2 2 .
25. Av. . .αΤΜΧΖΠΛΒ' - c . p . e . , c . l . i . CamaLsus.
R v . + ΤΠβηΌΖ. ÎùttD- D I - c p . 2 . , c . l . i . Ca m a i s u s .
AR ; / 0,29 g ; 13 m m ; n r . 9 / 2 A . înv. 7 2 1 5 I t e z a u r Niculi-
ţel).
Ag - 43,7 ; Cu - 3 9 , 4 .
Ca l a n r . 2 2 .
26. D u c a t - t i p c o m u n legendă latină, s e r i a a X X I - a , iù-b
Av. .... "ft: D l s
WlvTlO. - c.p.e., e.p.i. Ca mai s u s , d a r
f n a l Π -lea c a r t i e r s i g l a IU.
Rv. .. Ptt m v t l ... mm - c.p.e. C a m a i s u s , d a r în c î m p u l
dr. sigla ρ
AR f 0,24 g ; 14 mm ; n r . 8 / 2 A . înv. 7 2 2 5 ( t e z a u r Niculiţel).
Ag - 4 3 , 1 ; Cu - 4 1 , 4 .
SMIM, I ,p.305, l e g e n d a latină, s e r i a a X X I - a ; M B R , p.22,nr.
141.
27. Av. * I W j m - 0 1 * STiynaZ -c.p.e., c . l . i . Ca m a i s u s .
Rv, Ψϋν7βΙΙ mVUU. . -c.p.e. Ca m a i s u s .
A 3 \ 0 , 2 7 g ; 1 3 ™m ; " τ , fţ/2 bis. înv. 7 2 2 6 ( t e z a u r Niculiţel);

74

www.mnir.ro
 Ag - 36,3 ; Cu - 4 7 , 5 .
Ca l a o r . 26.
28. Av. + I W J 1 I I : D 1 : flWIWIZ - c . p . e . C a m a i s u s .
Rv. + I W A ï l ΓΠ Vflfl'/- c . p . e C a m a i s u s .
AR T 0,33 g ; 14 m m ; n r . 8 / 2 . I n v . 7 2 2 4 ( t e z a u r Niculiţel).
Ag - 34,6 ; Cu - 62,1 ; A u - 0,25 ; Pb - 0,40.
Ca l a n r . 2 6 .
29· Av. f i l W J l I t ftQZ. - c . p . e . Ca m a i s u s .
Rv. + I W A I L - in.VnQ'2. - c . p . e Ca m a is u s .
AR i 0,37 g J 13, 5 mm { n r . 3 3 / 2 . I n v . M 1759 ; P.V.447.
Ag - 33,7 ; Cu - 5 3 , 4 .
Ca la nr. 26.
30. Av. ÎVv'Jin. mVtlCÎ .. - c . p . e . Ca m a is u s .
Rv. + . . J i n ÇTZ . . · . . - c.p.e. Ca m a i s u s .
AR 1 3 , 5 mm \ 0,28 g ; n r . 8 / 2 B, I n v . 7230 (tezaur N i ­
culiţel).
Ag - 25,6 ; Cu - 6 9 , 8 .
• Ca l a n r . 2 6 .
31. Ducat - t i pcomun, legendă latină, s e r i a a V H - a .
Av. + i.'iriDl :TO.:VnXL - c.p.e., c . l . i . C a mat s u s , d a r în
a l Π -lea c a r t i e r s i g l a Φ (scut rotunjit).
Rv. + IW A # - . VU - c . p . e . , c . l . i . Ca m a i s u s , d a r f ără
siglă.
A R — » - 0 , 2 5 g ; 1 3 mm j nr.10/2. înv. 7 2 0 3 ( t e z a u r Niculiţel).
Ag - 4 4 , 6 j Cu - 39,8 j A u - 0,98 ; Pb - 0,63 ; B i - 0,24.
SMIM, I ,p.304, t i p I , l e g e n d a l a t i n ă , s e r i a a νΠ -a ; MBR, ρ .
20, n r . 109.
32. Av. + I W ATI .. iffl .... - c . p . e . , c . l . i . Ca m a i sus .
Rv. + 1 W H - · - c . p . e . , c . l . i . Ca m a i s u s .
AR f 0 , 2 4 g ; 1 3 mm ; n r . 10/2 b i s . I n v . 7205 (tezaur .\icu -
llţel).
Ag - 26,3 ; Cu - 7 4 , 5 .
Ca l a n r . 3 1 .
33. A v . + I . W n D l ; i T t : VtiTlfc - c.p.e., c . l . i . Ca m a i s u s .
Rv. + rv. ..DIî5B*V. ;
. · - c . p . e . , c . l . i . Ca m a is u s .
A R * — 0 , 2 1 g ; 1 2 mm ; n r . 10/2 A. I n v . 7207 (tezaur Niculi­
ţel).
Ag - 25,1 ; Cu - 70,3.
Ca lanr. 31.
34. Av. +ÏW«;tkSt' R i - c.p.e., c . l . i . Ca m a i s u s .
Rv. * I W A - R S I ' f l l V ... _ c.p.e., c . l . i . Ca m a i s u s .
AR ^ 0 , 2 0 g ; 14 m m ; n r . 1 2 / 2 A . I n v . 7206 (tezaur Niculi-
' tel).
Ag - 22,1 ; Cu - 7 6 , 3 .
Ca l a n r . 3 1 .
Ti. nunaţ- t j p ygrmjn. loyonHg \**l g n â V-fl^ttl -.

www.mnir.ro
 Av. + I W H R S L ' f n 1/RotS -c.p.e., c.l.i. Ca mai s us, dar i n !
a l Π -lea c a r t i e r s i g l a TO . Conturul scutului face parte din
c.l.i.
Rv. + I W R _n$l-fn -c.p.e., c.l.i. Ca mai s u s , d a r fără
s i g l a Γη cîmp.
AR \ 0,33 g ; 13,5 mm ; nr.11/2. înv. 7 2 0 0 ( t e z a u r Niculiţel).
Ag - 2 4 , 9 ; Cu - 7 5 , 6 ; A v - 0,24 ; Pb - 0,63 ; B i- 0 , 1 .
SMIM, I ,p.304,.tip I , legenda latină, s e r i a a V - a ; M B R , p . 1 9 ,
nr.104.
36. Av. +IUVHTII ïTtSll -c.p.e., c.l.i. Ca m a is u s .
Rv. TIVVH H5>I ; f t t - c . p . e . , c.l.i. Ca m a i sus .
A R / * 0,40 g ; 13/14mm ; n r . 3 4 / 2 . M 1767 ; P . V . 4 7 4 .
Ag - 2 3 , 8 ; Cu - 7 2 , 4 .
Ca l a nr.35·

DUCAT CU EFIGIE S I COSTUM BIZANTIN

37. D u c a t - legendă slavă , d o m n i t o r u l fără l a n c e .

Av. ItOMIP 6vàft0 -c.p.e., c.l.i. Domnitorul i npicioare ,
din faţă, p o a r t ă s a c c o s c u g u l e r a m p l u , de l acare se prelun­
geşte pînă l a p o a l e l e s a c c o s u l u i o bandă ornamentată c u p e r l e .
T i n e n u n a dreaptă p e p i e p t , i a r c u m f n a stfngă - g l o b u l c r u c i g e r .
Rv. ψ IU1MI 6ν3β* -c.p.e. Scut fnclinat, despicat,cu pa-
tru fascii f nI-ul c a r t i e r şi p l i n f n a l Π - l e a . P e colţul s t . ,f n
spate, un coif f n profil timbrat de a c v i l a spre d r . , c u capul în­
tors spre c r u c e a d e l a începutul l e g e n d e i .
AR\ 0,53 g ; 14 m m ; n r . 6 / l . înv. 3 3 7 8 4 ( t e z a u r Tfrgovişte).
Ag - 9 3 , 5 ; C u - 5,7 ; A v - 0,61 ; Pb - 0,57.
C.Stirbu, Effigies , p.76,p l . V , n r . 4 .
38. Av. ICUMLP Cv^lfio -c.p.e., c.l.i. Ca m a is u s .
Rv. "TIUJMIP Ενάβ* -c.p.e., c.l.i. Ca m a i s u s .
AR f 0,43 g ; 14 mm ; n r . 7 / l . înv. 3 3 7 8 5 ( t e z a u r Tfrgovişte).
Ag - 9 0 , 6 ; Cu - 6,0 ; A u - 0,54 ; P b - 1 , 8 .
Ca l a n r . 3 7 .
39. Ducat c u e f i g i e , c o s t u m b i z a n t i n şi l a n c e o b l i c ă , c u v f r f u l o v a l .
Av. I W M I P 6 V ^ B C -c.p.e., c.l.i. Ca m a i sus, dar domni­
torul ţine c u mfna d r .o lance oblică, c u v f r f u l d e formă o v a ­
l a c e p o r n e ş t e d e l a u m ă r u l d r . pfhă l a b a z a p i c i o r u l u i s t .
Rv. + 1 W M I P . Bv-aBo - c . p . e . , c . l . i . Ca m a i s u s .
sAR \ 0 , 4 2 g ; 15 m m ; n r . 8 / 1 . înv.33786 ( t e z a u r Tfrgovişte).
A g - 9 1 , 2 ; Cu - 4 , 9 ; A u - 0,5 ; P b - 1 , 4 1 .
M B R , p . 2 7 , n r .26 ; C . S t i r b u , E f f i g i e s . . . , p . 7 6 , p l . V , n r . 5 .
4υ. Av. IUJM I P 6 V i l B Ε - c . p . e . , c . l . i . Ca m a is u s .
Rv. + r U M l S bvSeO - c . p . e . , c . l . i . Ca mai s u s .
A R \ 0 , 4 5 g ; 15 mm ; n r . 9 / 1 . I n v . 33787/908 ( t e z a u r Tfrgo-
vişte) .

76

www.mnir.ro
 Ag - 90,6 ; Cu - 4,9 ; Au - 0,5 ; Pb - 1,6.
Ca la nr.39.
41. Ducat cu efigie, c o s t u m b i z a n t i n şi l a n c e oblică cu^yîrful r o m b i c .
Av. luiM.1 P 6 V ^ 8 I - c . p . e . , c . l . i . Ca m a i sus dar vîrful
lancei rombic.
Rv. + I W M I P*%VEP- c . p . e . , c . l . i . Ca m a is u s .
A R — > 0 , 4 9 g ; 15 mm ; n r . 2 1 / 1 . înv. 3 3 7 β β / 3 2 (tezaur Tfrgo-
vişte) .
Ag-90,5 } Cu - 8,9 ; A u - 0,5 ; Pb - 1 ,13.
C.Stirbu, Effigies, p. 76, p l . V nr.6.
42. Av. IU>MI P6yÛB I - c.p.e., c . l . i . Ca m a i s u s .
Rv. t l w . <* V 0 0 -c.p.e., c . l . i . C a rai s u s .
AR f 0 , 3 7 g ; 15 m m ; n r . 2 0 / l . I n v . 3 3 7 8 9 ( t e z a u r Tfrgovişte).
Ag - 85,9 ; Cu - 5,9 ; A u - 0,5 ; Pb - 1,13.
Ca la nr.41.
43. Av. I t o M l D b v H B l _ c.p.e., c.l.i. Ca m a i s u s .
Rv. + 11UMI 2 i W 3 B -c.p.e., c.l.i. Ca m a i s u s , d a r forma
scutului, c o i f u l u i şi a l i t e r e l o r d i f e r ă , a s e m ă n f n d u - s e cu r e ­
prezentările s i m i l a r e d e p e r e v e r s u l monedelor cu costum occi­
d e n t a l şi l a n c e d r e a p t ă s e r i a I - a .
AR / 0 , 5 2 g j 1 4 m m ; n r . 1 9 / 1 . înv. 3 3 7 9 0 / 3 2 1 (tezaur Tfrgo­
vişte).
Ag - 9 4 , 1 ; Cu - 5,8 ; Au - 0,55 ; Pb - 0,65.
Ca la nr.41.
44. Αν.ίωΜΙ Ρ6ν.ΛΒ L -c.p.e., c . l . i . Ca m a i s u s .
R v . * I U 3 W l -c.p.e. Ca m a i s u s .
AR / 0 , 4 5 , g ; 1 5 mm ; n r . 2 2 / l . I n v . 33791 / 4 4 1 ( t e z a u r T f r g o -
vişte) .
Ag - 90,7 ; Cu - 5,9 ; Au - 0,44 ; Pb - 1 ,1 .
Ca lanr. 41.
45. Ducat cu efigie, costum bizantin, m a n t i e tubularà s i l a n c e oblica
c u v f r f u l d e formă ovală.
Av. I W M I
u
6va0 e -c.p.e., c.l.i. Ca m a i s u s , d a r Mir­
cea c u m a n t i e s c u r t ă c u f a l d u r i t u b u l a r e ţine l a n c e cu vfrful de
formă ovală.
R v . ΨΐνυΜί PhVitB c.p.e, c.l.i. Ca m a i s u s , dar forma
scutului, c o i f u l u i şi a l i t e r e l o r , ca l a nr.20.
A R \ 0 , 4 0 ; 1 4 , 5 m m ; n r . 1 2 / 1 . î n v . 3 3 7 9 2 / 7 0 8 (t e z a u r T f r ­
govişte).
Ag - 92,3 ; Cu - 5,7 ; Au - 0,68 ; Pb - 0,23.
C. S t i r b u , Effigies . .., p . 7 6 , p l .V, nr.7 v a r .
46. Av. i W M l P & V^f> € -c.p.e., c.l.i. Ca m a is u s .
Rv.* Uf M I P b V bvità. - c.p.e., c . l . i . Ca m a i s u s .
AR-*-0,36 g ; 14,5 mm ; n r . 1 4 / 1 . I n v . 33793/50 ( te z a u r Tfr-
govişte).
Ag - 91,9 ; Cu - 6,3 ; Au - 0,75 ; Pb - 0,20.
Ca la nr.45.

77

www.mnir.ro
47. Ducat cu efigie, c o s t u m b i z a n t i n , m a n t i e c u f a l d u r i tubnf«*rff fon­
c e oblică c u v f r f u l d e f o r m ă r o m b i c ă .
A v . l U / M IP6V«l6 € - c.p.e., c . l . i . Ca m a i s u s , d a r
l a n c e a a r e v f r f u l d e formă rombică. ,
R v . e l U f M l P BvifiO -cp.e., c . l . i . Ca m a i s u s .
AR \ 0 , 4 7 g J 1 4 , 5 m m ; n r . 1 3 / l . înv. 3 3 7 9 4 / 4 5 3 ( t e z a u r T f r ­
govişte).
Ag - 92,7 ; Cu - 6,6 ; Au - 0,64 ; Pb - 0,58.
C.Stirbu, Effigies ... p. 76, p l . V , n r . 7 .
48. Ducat cu efigie, costum bizantin, mantie c u falduri tubulare p r e ­
l u n g i t e p e braţ şi l a n c e oblică.
Av. IU/MIP b V * 1 B©8 C - c.p.e., c . l . i . Ca m a i s u s , dar
faldurile mantiei s e p r e l u n g e s c p e m f n a s t . f n c a r e ţine globul
cruciger. Vfrful lancei nu se distinge.
Rv.+ W M I P b V B0&4 - c.p.e., c . l . i . Ca m a is u s .
AR ^ 0,^6 g ; 14,5 mm j n r . 1 l / l . înv. 3 3 7 9 5 / Γ 0 8
(tezaur T f r -
g ovi şt e) .
Ag - 93,8 ; Cu - 5,4 ; Au - 0,59 } Pb - 0,27.
C.Stirbu, Effigies ..., p.76, p l . V nr.8.
49. A v . LUIM l Ρ6 Va Β 1
€- c . p . e , , c . l . i . Ca m a i s u s , d a r vfrful lan-
cei a r e f o r m a rombică.
R v . t l U J M I Ρ6ΦΒ - c.I.e., c . l . i . Ca m a i s u s , d a r forma
s c u t u l u i şi a c o i f u l u i d i f e r ă .
AR / 0 , 4 7 g î 15 m m ; n r . i q A . I n v . 3 3 Ï 9 6 / 3 0 4 (tezaur T f r g o -
vişte).
Ag - 92,7 ; Cu - 6,0 ; Au - 0,61 ; Pb - 0,54.
Ca la n r . 48.
50. Ban - anepigraf.
Av. S c u t înclinat, d e s p i c a t , c u p a t r u f a s c i i f n I - u l c a r t i e r şi plin
fh a l I I - l e a . P e colţul s t . - a c v i l a s p r e d r . c u c a p u l întors spre
st. Deasupra coifului - 3 globule *. * c p .
Rv. Cruce c u braţe a n c o r a t e . I n f i e c a r e c a n t o n a l c r u c i i , cfte o
elevă c p .
A R / 0 , 2 4 g ; 1 1 / 1 2 m m ; n r . 1 / 2 . înv. 3 3 7 9 7 / 7 (tezaur Tfrgo­
vişte).
SMIM, I ,p.307, t i p u n i c , s e r i a I-a v a r ; M B R , p . 2 8 , nr.216
var.
51. Ducat cu efigie, c o s t u m o c c i d e n t a l şi I s u s C h r i s t o s , l e g e n d ă slavo»
nă.
Av. IUUM. 3 V < B0 - c p . Domnitorul f n picioare, din faţă,
c u c o r o a n ă p o a r t ă s u r c o t ă încheiată c u 3 n a s t u r i , j u p ă şi man­
t i e căptuşită c u h e r m i n ă . I n m f n a d r . ţine o s p a d ă c u vîrful fn
sus, iar^îh s t . g l o b u l c r u c i g e r .
Rv. j e X C - c p . B u s t u l l u i Isus Christos care binecuvîntea—
ză, a v f u d f n faţă o c a r t e .
AR \ 0 , 5 3 g ; 16 m m i ^ n r . 1^/2,..Inv,.7088 (tezaur Gura Şuţii).

78

www.mnir.ro
 Ag - 9 2 , 4 ;-Cu - 3 , 6 ; Au - 0,42 ; Pb - 0,33, B i - 0,34.
SMIM, I ,p . 3 0 6 , t i p 2, s e r i a I - a ;M B R , p.25 n r . 193.
52. Av. I UfM ô V a e O - c p . Ca m a is u s .
R v . f o *C - c . p . Ca m a iBUS.
A R \ ; 0 , 4 8 g ; 15 m m ; n r . 1 4 / 2 . I n v . 7 0 8 7 ( t e z a u r Gura Şuţii).
Ag - 91,5 ; Cu - 4,7 ; A u - 0,34 ; Pb - 0,37 ; B i - 0,32 ; Cu/
100 Ag - 3,50.
Ca l a n r .51.
53. Av. I U M £V£BIû - c . p . Ca m a i s u s , d a r domnitorul fără
mnnf io .
Rv. IC XC - c p . Ca m a i s u s .
AR j ; 0,39 g | 14,5 mm ; n r . 35/2. Acad. 1156 ; P.V.13405
(tezaur Gura Şuţii).
Ag - 65,8 ; Cu - 1 8 , 1 .

MIRCEA G E L B Â T R Î N - c u e f i g i e , l a n c e dreaptă.legendă slavonă.

54. Ducat - s e r i a I - a .
Av. I U / M I 3 V d B 1 - c . p . Domnitorul c u c o r o a n ă poartă sur¬
c o t a î n c h e i a t ă c u 6 n a s t u r i ş i j u p ă în c l i n i t r i u n g h i u l a r i . Pe şold,
centură c a v a l e r e a s c ă . D e a s u p r a s u r c o t e i remarcăm m a n t i e căp­
tuşită c u h e r m i n ă , c u g u l e r a m p l u p r i n s c u a g r a f ă . I n m i n a s t .
ţine g l o b u l c r u c i g e r , i a r în c e a d r . l a n c e cu vîrful f n s u s .
Rv.+ I M W l J Q.VAB . Scut înclinat , d e s p i c a t cu patru fascii fn
I-ul c a r t i e r ş i p l i n îh a l I I - l e a ; a r e deasupra un coif deschis
t i m b r a t d e a c v i l a s p r e d r . c u c a p u l întors s p r e s t . ; c . ' p . ( p e r l e
lungi).
AR f ; 0,51 g l 1 4 , 5 m m ; ar.M/l ; înv. 3 3 7 9 8 ( t e z a u r Tfrgo­
vişte).
Ag - 93,8 ; Cu - 5,1 ; A u - 0 , 4 0 ; P b - 0 , 7 0 .
SMIM, I , p . 3 0 6 , t i p 5, s e r i a I - a , M B R , p.26, nr.196 v a r .
55. A v . U J W c V à a l - c p . Ca m a is u s .
Rv.+ l U J W a v a f c l - c p . Ca m a i s u s , dar scutul cu trei
fascii.
A R ^ j O . S O g ; 1 4 , 5 m m ; n r . 2 7 / 2 . înv. 7 0 9 4 ( t e z a u r Gura Şu­
ţii).
Ag - 9 3 , 4 ; Cu - 5,3 ; A u - 0 , 3 9 ; P b - 0,50 ; Bi-0,56.
Ca l a nr.54.
56. A v . IUJM 9 V i I - c p . Ca mai sus.
RV.TTUJFVIO 1
âV - c p . Ca m a i s u s , d a r scutul cu patru
fascii.
ν AR,,/; 14,5 mm ; 0,45 g J n r . 1 6 / l . înv. 3 3 7 9 9 ( t e z a u r Tfrgo-
vişte).
Ag - 90,4 ; Cu - 4,5 ; Au - 0,62 ; Pb - 0,24.
Ca la n r . 54.
57. Av.IlfJMl I -c . p . Ca mai sus.

79

www.mnir.ro
 R v . * IUJMO ? V « 4 B - c.p. Ca mai BUS.
AR, f ; 1 4 mm ; 0,50 g ; n r . 1 8 / 1 . I n v . 33800 (tezaur T f r g o ­
vişte).
A g - 9 0 , 4 j Cu - 4 , 5 ϊ Αμ - 0,62 j Pb - 0,24.
Ca la nr.54.
58. Av.IUJM 5 V d B I c . p . Ca m a i s u s .
Rv.+ IIVMI "bViîK - c . p . Ca m a i s u s .
AR / 1 3 , 5 m m ; 0.,39 g ; n r . 1 5 / l . înv. 3 3 8 0 1 ( t e z a u r Tfrgoviş­
te).
Ag - 8 8 , 4 ; Cu - 6,3 g î Au - 0,52 g ; Pb - 0 , 9 2 .
Ca l a n r . 54.
59. Ban - anepigraf.
Av. scut Înclinat, d e s p i c a t , c u p a t r u f a s c i i f n I - u l c a r t i e r şi plin
fn a l II-lea. Pe coltul s t . acvila spre d r . , cu capul spre s t . I n
colţul s t . a l s c u t u l u i o globulă c e m a r c h e a z ă probabil centrul
monedei. I n faţa a c v i l e i u n g r u p d e 3 g l o b u l e , c p .
Rv. C r u c e c u braţe a n c o r a t e . In fiecare canton a l c r u c i i , cfte un
grup de 3 globule, c . p .
AR\; 0 , 2 7 g ; 11 m m ; n r . 3 / 2 . înv. 3 3 8 0 2 ( t e z a u r Tfrgovişte).
Ag - 92,1 ; Cu - 5,4 ; Au - 1 ,o ; Pb - 0,50.
SMIM, I , p . 3 0 7 , t i p u n i c , s e r i a I-a ; M B R , p.28, nr.216 v a r .
60. Av. Ca m a i s u s . c.p.
Rv. Ca m a i s u s . c . p .
AR / ; 0 , 2 2 g ; 11 m m ; n r . 2 / 2 . înv. 3 3 8 0 3 ( t e z a u r Tfrgovişte).
Ca l a n r . 5 9 .
61. Ducat - s e r i a a I l - a
Av.IUIM o V d Β I - c . p . Ca n r . 5 8 , d a r surcota se încheie
cu 5 nasturi.
Rv.* . U)M Ô V d B - c . p . Ca n r . 5 8 , d a r f n a l II-lea c a r t i -
er a l scutului o stea c u cinci raze.
AR I 0 , 4 3 g ; 13 m m ; n r . 2 4 / 1 . înv. 3 3 8 0 4 ( t e z a u r Tfrgovişte).
SMIM, I , p . 3 0 6 , t i p 5, s e r i a a II-a ; M B R , p.26, n r . 198.
62. Av.IUJM a ViSil - c . p . Ca m a i s u s .
Rv.tlUUlM aVdfc - c . p . Ca m a i s u s .
AR | ; 0 , 4 6 g ; 1 4 * 5 m m ; n r . 2 6 / 1 . înv. 3 3 8 0 5 ( t e z a u r Tfrgo­
vişte).
Ag - 91,5 î Cu - 8,2 ; Au - 0,31 ; Pb -.0,52.
Ca l a n r . 6 1 .
63. A v . I USM'I β V d B - c . p . Ca m a i s u s .
Rv. + I U J M "ZV^B - c . p . Ca m a i s u s .
AR / ; 0 , 4 5 g ; 1 4 , 5 m m } n r . 2 5 / 1 . înv. 3 3 8 0 6 (tezaur Tfrgo-
vişte)^
Ag - 9 0 , 0 ; Cu - 6 , 1 ; Au - 0,76 ; Pb - 0,53.
Ca la nr. 61.
64. A v . I U J M BvflB I _ c . p . Ca m a i s u s .
Rv.* I UJM flV&Bl cp...Ca m a i s u s .

80

www.mnir.ro
 AR \ 0,43 g } 14,5 mm ; nr.23/1 . I n v . 33807 (tezaur Tfrgoviş-
te).
Ag - 89,4 } Cu - 5,8 ; Au - 0,26 ; Pb.- 0,65.
Ca l a n r . 6 1 .
65. Ban - anepigraf
AT. Ca n r . 5 9 , d a r Γη a l Π - l e a c a r t i e r a l s c u t u l u i o stea cu cinci
raze. c . p .
Rv. Ca n r . 59.
A R / θ , 16 g ; 11 m m ; n r . 4 / 2 . Ιητ. 33808 (tezaur Tfrgovişte).
Ag - 9 0 , 4 ; Cu 7,6 j Au - 0,51 ; Pb - 0,26 ; B i - 0,34.
SMIM, I ,p.307, tip unic, seria a I I ; MBR, p.28, nr.218.
66. D u c a t - s e r i a a V-a
AT. IUJINA 3 vdfc> c . p . Ca m a i s u s , d a r s u r c o t a se În­
cheie c u 4 nasturi.
Rv.'i . U I M 3 V£4B> - c . p . Ca m a i s u s , d a r f n I - u l c a r t i e r a l
scutului este o stea c u cinci r a z e , i a r f n a l II-lea 4 f a s c i i .
A R — > ; 0 , 4 9 g i 14 m m j n r . 2 8 / 1 . înv. 3 3 8 0 9 ( t e z a u r Tfrgovişte).
Ag - 91,7 ; Cu - 7,8 ; Au - 0,29 ; Pb - 0,76.
SMIM, I ,p.356, t i p V, s e r i a a V-a ; M B R , p.206 nr.201.
67. Av. .WW 3 Vâg I - c . p . Ca m a i s u s .
Rv.+ IuiM 3V4& - c . p . Ca m a i s u s .
AR \ · 0,47 g ; 13,5 mm ; nr.27/1 . I n v . 33810 (tezaur Tfrgoviş­
te).
Ag - 90,9 ; Cu - 7,5 ; Au - 0,58 ; Pb - 1 ,0.
Ca l a nr . 66.
68. A T , i S V d i i 3 V^B _ c . p . C a m a i s u s . Dublă b a t e r e - a p a r e scu­
t u l şi o p a r t e d i nlegenda de per v .
R v . * I U J M 3Vi<S - c . p . C a m a i s u s . Dublă b a t e r e - apare
p a r t e a de sus a efigiei.
AR ^ ; 0 , 4 8 g ; 1 4 m m ; n r . 2 9 / 1 . înv. 3 3 8 1 1 ( t e z a u r Tfrgoviş­
te).
Ag - 90,6 ; Cu - 7,0 ; Au - 0,22 ; Pb - 0,65.
Ca l a n r . 66.
69. A v . IUL M 3 Vd Β 1 - c . p . Ca m a i s u s - d a r batere corectă.
Rv.* lULM 3 VAÇ, _ c . p . C a m a i s u s - d a r b a t e r e corectă.
A R — > 0 , 4 1 g ; 1 4 m m ; n r . 2 6 / 2 . înv. 7 1 2 4 ( t e z a u r G u r a Şuţii).
Ag - 90,4 ; Cu - 6,1 ; Au - 0,42 ; Pb - 0,50 ; B i - 0,56.
Ca l a n r . 66.
70. A v . HUM aVdfc, I - c . p . Ca m a is u s .
Rv.i l U I M 3V4B -c . p . Ca m a i s u s .
AR / ; 0,36 j 14 m m ; n r . 3 0 / 1 . înv. 3 3 8 1 2 ( t e z a u r Tfrgovişte).
'Ag - 8 9 , 1 · Cu - 7,1 J Au - 0,45 ; Pb - 0,72.
Ca lanr. 66.
71. Ban - anepigraf.
Av. Ca n r . 5 9 , d a r f n l-iu cartier a l scutului o stea c u 5 r a z e , i a r
fn a l II-lea 4 fascii XlviziDiLe)..

81

www.mnir.ro
 Rv. Ca n r . 5 9 .
AR/\ 0 , 2 1 g ; 9 m m ; n r . 5 / 2 . I n v .33813 (tezaur Tfrgovişte).
Ag - 9 2 , 5 ; Cu - 6 , 0 ; Au - 0,43 ; Pb - 0,26 ; B i - 0,31.
SMIM, I ,p . 3 0 7 , t i p unic, s e r i a a IV-a; MBR, p.28, p.219.
72. D u c a t , s e r i a a ΠΙ -a.
Av. IUJM 3 V d B c . p . C a m a i s u s , d a r s u r c o t a s e Încheie cu 4'
nasturi.
Rv.tIUJMS V d B l c - p > ca mai sus, dar I n I-ul cartier a l scutu-
lui 3 f a s c i i , i a r f n a l II-lea sigla Ύ.
AR / ; 0 , 4 0 g ; 14,5 mm ; n r . 1 3 / 2 . înv. 7 1 0 7 ( t e z a u r G u r a Şu­
tii).
Ag - 8 8 , 2 ; Cu - 6 , 6 ; A u - 0 , 5 4 ; P b - 0,43 ; B i - 0,24.
SMIM, I ,p.306, t i p V, s e r i a a ΠΙ -a v a r ; M B R , p.26,nr.205.
73. A v . I Uf M B Vdfc - c . p . Ca m a is u s .
Rv.» I U J M à . .ϋ· _ c . p . Ca m a is u s .
A R \ ; 0 , 3 9 g ; 15 m m ; n r . 5 / 1 . înv. 3 3 8 1 4 ( t e z a u r Tfrgovişte).
Ag - 8 7 , 4 ; Cu - 4 , 3 ; A u - 0,37 Pb - 0 , 5 1 .
Ca l a n r . 7 2 .
74. Av. IUJM 3 Vdβ - c . p . Ca m a i s u s .
Rv.f lUJM 3 VàlB - c . p . Ca m a is u s .
AR;Î;0,43 g ; 14,5 mm ; n r . 4 / l . înv. 3 3 8 1 5 ( t e z a u r Tfrgoviş- 1

te).
Ag - 8 6 , 7 ; Cu - 8 , 4 ; A u - 0 , 1 2 ; P b - 1 , 0 .
• Ca la n r . 72.
75. Av. . w M 3 v 4 P . _ . p . Ca m a i s u s .
c

Rv.+ lOJWia vaBl - c . p . Ca mai s u s .

AR \ ; 14 m m ; 0 , 3 5 g ; n r . 3 / l . înv. 3 3 8 1 6 ( t e z a u r Tfrgovişte).
Ag - 8 6 , 1 ; Cu - 1 1 , 2 ; A u - 0 , 1 8 ; Pb - 0 , 6 6 .
Ca la n r . 72.
76. A v . IUJNI 3 V . . · - c . p . Ca m a is u s .
Rv.*IUI-.V«ft . c . p . ca mai sus.
A R \ ; 0 , 3 8 g ; 14 m m ; n r . 2 / 1 . I n v . 3 3 8 1 7 ( t e z a u r Tfrgovişte).
Ag - 85,5 ; Cu - 1 9 , 8 ; A u - < 0 , 1 ; P b - 0 , 3 9 ; B i - 0 , 3 0 .
Ca l a n r . 7 2 .
77. Av.IUJM 3 V d 8 ^ c . p . Ca m a is u s .
Rv.# I U ) M 8 V d R _ c . p . C a m a i s u s , d a r s u b siglă u n p u n c t .
A R f ; 0 , 4 5 g ; 14 m m ; n r . 1 / 1 . I n v . 3 3 8 1 8 ( t e z a u r Tfrgovişte).
Ag - 8 5 , 4 ; Cu - 7 , 2 ; A u - 0 , 4 5 ; P b - 0 , 4 7 .
78. M i r c e a c e l Bătrfn - c u e f i g i e , c o s t u m o c c i d e n t a l , l e g e n d ă bilingvă.
Αν. ΠϋΡΓΪ £-îfΛft - c . p . C a m a i s u s , d a r d o m n i t o r u l fără m a n ¬
tie.
Rv.*r*»fcY tar/étl» - c . p . C a m a i s u s , d a r fη I - u l c a r t i e r al
scutului o cruce, i a r f n a l Π -lea 3 f a s c i i .
A R < — ; 0 , 3 8 g ; 14 m m ; n r . 1 6 / 2 . M 1771 / 2 .
Ag - 7 5 , 7 ; Cu - 10,8 ; Au - 0,52 ; Pb - 0,60 ; B i - 0,22.
^MLM, I ,p.306, tip_a* -&aria. a Π Ι τ ή , ^ A i B R p . 2 7 , n r . 2 0 8 v a r »

12

www.mnir.ro
Av. Itt/MP VâB M - cp. Ca mai sus. Dublă batere.
Rv. + P0€T P(Jtl -c.p. Ca mai sus, dar fn a l II-lea cartier
al scutului 4 fascii.
AR;^ ;0,31 g } 14 m m ; nr.17/2. M 1771/4.
Ag - 66,3 ; Cu - 10,3 ; Au - 0,30 ; Pb - 0,31 } Bi - 0,30.
Ca la nr. 78.

83

www.mnir.ro
 Λ Ν ι: Χ Λ 1]

m e t a l e
Nr. emitent nominal tip serie legendă sigla gramaj
cit Cu Au Pb B i
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

1 . Vladislav I ducal acvila II slavona I ,10 93,1 7,1 0,38 0,41 0,34
Vlaic u contur-
n a tă

2. II
dinar comun II II
0,90 92,4 4,9 0,72 0,38 0,22
muntean

- -I 6- Λ
II
3. II
ban 0,31 92,3 4,0 0,60 0,44
4. II
ducat cu latină 1 ,09 90,4 8,9 0,90 0,74 0,19
cruce
II
5.
•1
dinar comun I 0,79 90,2 14,1 0,86 0,34 0,14
muntean

-
6. R a d u I şi dinar II
slavonă 0,77 91 ,2 8,9 1 ,50 0,56 0,19
Vladislav I
Vlaicu ca
domni aso­
ciaţi
Radu I ducat cu
}
II
7. I 1 ,02 90,0 8,0
cruce
8. M
dinar comun XII II
θ -P 0,58 84,3 20,6

- - P -c
II
9. ban II
0,33 90,5 7,7
ΊΟ. It
dinar comun XVIII latină Θ-Ρ 0,65 87,4 12,6
II
11. dinar tip 2 c u I II
0,64 88,8 7,4 0,88 0,40 0,21
cavaler
II
dinar II
II II
0,64 84,1 14,2 1 ,05 0,80 0,20
Ρ ·
b . Dan I ducat comun II slavonă 0 - P 0,41 72,9 23,4
14. II
d ucat . comun II s lavonă Θ-Ρ 0,33 51,3 44,8 0,10 0,46 0,2Q

www.mnir.ro
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

15. Mircea c e l ducat unic _ slavonă K-K 0,39 57,1 30,5

Bătrfn şi comun
Dan I ca
domni aso­
ciaţi
16. Mircea cel II
comun ν II
K-K 0,32 57,8 21 , 4
Bătrfn muntean
17. II II II ν II κ -κ 0,30 51,6 22,7
18. II II II ν II κ -κ 0,39 50,5 36,4 0,34 0,67 -
19. II II II ν II
κ -κ 0,38 50,4 24,3
20. II II II VIII II
n-S 0,21 44,5 29,8
21. II II II VIII II
n-S 0,24 31,9 66,4 0,11 0,78 <0,2
22. II II II XI latină π-π 0,33 51,7 29,5
23. II II II XI It π-π 0, 39 47,8 43,5 0,22 0,75
24. II II II
XI II π-π 0,33 29,6
46,5
25. It II II XI II π-π 0,29 43,7 39,4
26. II II It
XXI II ω-ο 0,24 43,1 41 , 4
27. II II tl
XXI II ω - D 0,27 36,3 47,5
28. II II li XXI II CO -D 0,33 34,6 62,1 0,25 0,40
29. II II II XXI II ω -D 0,37 33,7 53,4
30. II II II
XXI tl ω -ρ 0,28 25,6 69,8
31 . II II II VII II
Φ - 0,25 44,6 39,8 0,98 0 , 6 3 0,24
It
32. II II
VII 11
Φ - 0,24 26,5 74,5
ιι
33. It It
νπ tt Φ - 0,21 25,1 70,5
34. π II It
VII It Φ - 0,20 22,1 76,3
ιι
35. II 11
ν tl m - 0,27 24,9 75,6 <0,24 0,63 <0,1
36. II ti Μ ν ΪΤΛ - 0,40 23,8 72,4
37. ιι It
cu Γ;ιτ;ι slavonii tip 0,53 93,5 0,61
5,7 0,57
e ligii; lance bizan-

www.mnir.ro
 _8_ 10 11 12

38. Mircea cel ducat cu fără slavonă tip 0,43 90,6 6,0 0,54 1,8
Bătrfn efigie lance bizan­
tin
39. lance 0,42 91,2 4,9 0,5 1,41
oblică
cu vfrf
oval
40. II
0,45 90,6 4,9 0,5 1 ,6
41. lance 0,49 90,5 8,9 0,5 1 ,13
oblică c u
vfrf rom-
bic
42. 0,37 85,9 5,9 0,5 1,37
43. lance 0,52 94,1 5,8 0,55 0,65
oblică c u
vfrf rom¬
b ic.rever­
sul ca l a
tipul cu efi­
gie şi l a n c e
dreaptă,
s e r i a I-a
44. II
0,45 90,7 5,9 0,44 1,1
45. lance tip 0,40 92,3 5,7 0,68 0,23
oblică c u bizan­
vfrf oval tin,
mantie
cu fal­
duri
tubulare
www.mnir.ro
 l 8 10 11 12

46.· M i r c e a c e l ducat cu lance slavonă tip 0,36 91,9 6,3 0,75 0,20
Bătrîn efigie oblică bizan­
cu vfrf tin,
oval mantie
cu fal­
duri
tubulare
47. lance 0,42 92,7 6,6 0,64 0,58
oblică
cu vfrf
romblc
48. » lance tip 0,46 93,8 5,4 0,59 0,27
oblică bizan­
oo tin,
mantie
cu fal­
duri
tubulare
pe braţul
stfng
II
49. 0,47 92,7 6, o 0,61 0,54
50. II
ban scut anepi­ 0,24 96,o 2,8 0,53 0,1
ca la graf
. seria
cu lan­
ce obli­
că
51. ducat cu per v . slavonă tip 0,58 92,4 3,6 0,42 0,33 0,34
efigie Hristos occiden­
tal c u
www.mnir.rom a n t i e
 7 8 9 10 11 12
_2 ] 2 3. 5

52. Mircea c e l ducat cu pe r v . slavonă tip 0,48 91,6 4,7 0,34 0,37 0,32
Bătrfn efigie Hristos occiden­
tal cu
mantie
53.
II
tip 0,39 65,8 18,1
occiden­
t a l fără
mantie
54. " " , cu II
tip 0,51 93,8 5,1 •0,40 0,70
efigie occiden­
Si tal cu
lance mantie
dreaptă
55. " " "
II II 0,50 93,4 5,3 0 , 3 9 0,50 0 , 5 6
II
90,4 0,62 0,24
II
56. " " 11
0,45 4,5
0,50 0,53 1 , 3 4
-
II II
57. " " " ^ 88,6 6,9
II
0,52 0,92
- -
II
58. » " " ^ 0,39 88,4 6,3
59. " ban scut ca anepi­ 0,27 92,1 5,4 1 ,o 0,50
la seria graf
I-a c u
lance
dreaptă
60. » " - II
0,22 89,8 9,0 0,59 0,59
61. " ducat c u efigie slavonă tip 0,43 91 ,9 5,5 0,25 0,56
şl lance occiden­
dreaptă tal cu
mantie
62. ·» " " ^ » tl 0,46 91,5 8,2 0,31 0,52
63. " " " 4& II II
0,45 90,0 6,1 0,76 0,53
64. » » »• II II
0,43 89,4 5 , 8 0 , 2 6 0,65
www.mnir.ro
o Τ 2 3 _ J 6 7 8" 9 10 11 12

63. Mircea c e l ban scut ca anepi- - 0,16 90,4 7,6 0,51 0,26 0,34
Bătrfn l a seria graf
a Il-acu
lance
dreaptă
66. " ducat c u efigie slavonă costum 0,49 91 ,7 7,8 0,29 0,76 -
şi l a n c e tip occi­
dreaptă dental
cu mantie
II II
67. " " " 0,47 90,9 7,5 0,58 1 ,0
68. " " " II II
0,48 90,6 7,0 0,22 0,65
II II
69. " " " 0,41 '90,4 6,1 0,42 0,500,56
70. " « " II II
0,36 89,1 7,1 0,45 0,72 -

-
71. 11
ban scut ca anepi- 0,21 92,5 6,0 0,43 0,26 0,31
la seria graf
V cu lan­
ce dreap­
tă
72. " ducat c u efigie slavonă costum 0,40 88,2 6,6 0,54 0,43 0,24
şi l a n c e tip occi­
dreaptă dental
cu mantie
73. » « » 0,39 87,4 4,3 0,37 0,51
74. " I I II
" 0,43 86,7 8,4 0,12 1 ,0
73. » " H
0,35 86,1 11,2 0,18 0,66 -
76. " " H
0,38 83,3 19,8 <0,1 0.39 0,30
77. » H »
0,43 83.Λ 7,2 0,43 0.47
78. » I I II
bilingvă f ă r ă m a n t i e 0 , 3 8 73,Τ 10,8 0,52 0,600,22
79. " » »
0,31 66,J. 10,3 0.30 o,31 0,30

www.mnir.ro
 N O T E

1 Corneliu N.Mateescu, Contribuţii l a s t u d i u l m o n e d e l o r l u i Mjrcea

cel B ă t r f n ; u n d u c a t găsit l a V ă d a s t r a , f n S C N , Π Ι , Edit"! Acade¬
miei, Bucureşti, 1 9 6 0 , p . 2 7 9 - 2 8 6 .
2 C.Beşliu, V.Cojocaru, M. Constantinescu, V.Grecu, M.Ivaşcu, E.
Marincu, V.Mateiciuc, S.Spiridon, P.Stancu, C.Stirbu, Determi­
narea compoziţiei u n o r m o n e d e m e d i e v a l e româneşti p r i n m e t o d e d e
a n a l i z a nucleară, f n p r e z e n t u l v o l u m .
3 D.M.Metcalf, S o me c o m m e n t s on the metrology of coins of Ivan Srat-
simir, inSCN, V I , Edit. Academiei, Bucureşti, 1 9 7 5 , p.135.
4 C o s t i n C.Kiriţescu, S i s t e m u l b ă n e s c a l l e u l u i şi precursorii lui ,
vol.1, Edit. Academiei, Bucureşti, 1 9 6 4 , p . 3 5 6 - 3 6 3 ; Octavian I l i ­
escu, M o n e d a f n România 4 9 1 - 1 8 6 4 , Edit. Meridiane, Bucureşti,
1970. p . 1 4 ; Constanţa S t i r b u şi C o r n e l i u B e d a , Tezaurul de la
Scrioaştea, . j u d . T e l e o r m a n , c o m u n i c a r e susţinuta l a S e s i u n e a de
c o m u n i c ă r i a M u z e u l u i Naţional d e I s t o r i e a l R . S . R o m â n i a , d i n 26¬
27 f e b r u a r i e 1 9 8 2 .
5 Octavian Iliescu , D o m n i asociaţi f n ţările r o m â n e f h s e c , a l XIV-
lea şi a l X V - l e a , fn SCIM, an. II,ian.-iunie, Edit. Academiei, B u ­
cureşti, 1 9 5 1 , p . 4 3 ; O c t a v i a n L u c h i a n , George Buzdugan, Cons­
tantin C.Oprescu, M o n e d e şi b a n c n o t e româneşti, (=MBS), Edit.
Sport-Turism, Bucureşti, 1977, p.11-12.
6 E m i l Lăzărescu, N i c o d i m de l a T i s m a n a şi r o l u l său f n c u l t u r a v e ­
c h e r o m â n e a s c ă , I (pfnă l a 1 3 8 5 ) , f n ' R o m a n o s l a v i c a ' XI.Bucureşti ,
1965, p.273-274.
7 G e o r g e Brâtianu, L'éxedition d e L o u i s I - e r d e H o n g r i e contre le
p r i n c e de Valachie Radu I B a s a r a b e n 1377, f h R H S E E (1925), p . 7
şi 1 2 .
8 Constanţa S t i r b u , Effigies conventionelles et effigies-portrait dans
l ' a r t monétaire d e l i V a l a c h i e e t d e l a M o l d a v i e d u X I V e
au XVIIT 3

siècle, f n L a n u m i s m a t i q u e s o u r c e d e l ' h i s t o i r e d e l ' a r t et de

l ' h i s t o i r e d e s idées. T r a v a u x présentés a u X V e
Congres Interna-
tional des Sciences HistoriqueŞj B u c a r e s t , 11 août_i_1980, Edit.
Ştiinţifica şi E n c i c l o p e d i c ă , B u c u r e ş t i , 1 9 8 1 , p . 7 5 , p l . V , n r . 1 - 3 .
9 I.Bianu, în A A R , X X X V I I , ( p a r t e a administrativă), 1 9 1 4 - 1 9 1 5 , p . 9 ;
C o n s t . M o i s i l , Γη B S N R , XI, nr.22, 1 9 1 4 , p..57 ; i d e m , f n BSNR-,
XII, n r . 2 3 . 1 9 1 5 , p . 14-15 ; i d e m , i n BSNR, ΧΠ, nr.25, 1915, p.
109 ; G.Severeanu, în BSNR, X I I ,n r . 2 5 , 1915, p . 114; idem, fn
BSNR, XVI. nr.38-39, 1 9 2 1 , p . 113 ; C o n s t . Moisil, f n BCMI,1923,
p.123 ; idem, in BSNR, XVII-XVID, n r . 81-82, 1933-1934, p. 36,
nr.5 ; G. Severeanu, f n "Bucureşti", I I I , 1 9 3 7 , n r . 1 - 2 , p.76-77 ,
nr.4 ; Const. Moisil, în A A R M S I , s e r i a a ΠΙ -a, t o m . X X H , 1939¬
1940, p . 2A5 ; O . I l i e s c u , în S C I M , I , 1950, p.128 ; i d e m , Numis¬
m a t i c a medievală şi m o d e r n ă oglindită_fn colecţiile r e s t i t u i t e de la
M o s c o v a , în S t u d i i a s u p r a tezaurului restituit d e U . R . S~S. • E d i t !

90

www.mnir.ro
 A c a d e m i e i Bucureşti. 1 9 5 8 , p . 2 0 , n o t e l e 4-6 ; C o s t i n C. Kiri-
ţescu. o p . c i t . , p.360.
10 G e o r g e S e v e r e a n u , Monedele l u i DanI B a s a r a b , d o m n a l Tării R o ­
m â n e ş t i ( 1 3 8 4 - 1 3 8 6 ) , Γη "Bucureşti", 1 , 1 9 3 5 , nr.2. p.253.
11 C o n s t . M o i s i l , f nC L , 4 0 , 1 9 0 6 ,p . 1117-1122 ; i b i d e m , 4 2 , 1908,
1, p . 584-594 ; i b i d e m , I I , p . 4 1 3 , 4 1 9 ; N . D o c a n , fn A A R M S I , s e ­
r i a a Il-a t o m . ΧΧΧΠ, 1 9 0 9 - 1 9 1 0 , p . 5 0 5 ; C o n s t . M o i s i l , în ARCC,
19, 1 9 1 1 , p . 362-377 ; i d e m , fn B S N R , an. X I I , nr.23, 1 915,p.16,
i d e m , Α Π Ν , 3 , 1 9 2 4 - 1 9 2 5 , p . 4 2 ; I . D . C o n d u r a c h e , fn B S N R , n r .
27-28, 1933-1934, p . 3 6 ; G . S e v e r e a n u , fn "Bucureşti", 1 ,1935-nr .
2, p.244 ; Const.Moisil, f n B L , 2 , 1 9 4 7 , 6-12,p . 4 , n r . 5 3 ; Costin
C.Kiriţescu, o p . c i t . , p . 3 6 2 j O . I l i e s c u şi G r . F o i t , fn Arheologia
Moldovei, V, 1967, p.164, nr. 1 0 ; C o n s t a n ţ a Ş t i r b u şi Paraschiva
S t a n c u , fn B S N R , LXVII-LXIX, nr. 121-123, 1973-1975, p . 161 ,
nr.13.
12 N i c o l a e D o c a n , S t u d i i p r i v i t o a r e l a n u m i s m a t i c a Tării Româneşti,
fn AARMSI, seria a Il-a, tomXXXII, Bucureşti, 1910, p . 4 4 Octa­
v i a n I l i e s c u S i g l e l e d e p e m o n e d e l e Tării Româneşti, fn CNA,XVI.nr.
121-122, 1 9 4 2 , p . 10-16 j S e r g h i j e D i m i t r i e v i c i , Problemi srbrske
sredniovekovne numismatike, I I ,extras din "Istoriske glasnica",nr.
3-4, Beograd, 1 9 5 7 ,ρ . 1 1 3 ; i d e m , N o v a t k n e z a L a z a r a , Kruşevaţ .
1971, p.79.
13 O c t a v i a n I l i e s c u , Ducaţii T ă r i i Româneşti c u n u m e l e l u i B a s a r a b v o ­
i e v o d , fn S C N , V I , B u c u r e ş t i , 1 9 7 5 ,p . 143 ; i d e m , V l a d l ' e m p a l e u r
e t l e d r o i t m o n é t a i r e , fn R R H , X V I I I , nr.1, B u c u r e ş t i , 1 9 7 9 , p . 11 5.
14 G e o r g e S e v e r e a n u , Monedele l u i Dan I . . . , p.246 ; Philip G r i -
ersson, Monnaies duMoyen Age, F r i e b o u r g , 1 9 7 6 , p.205 ; D. M.
Metcalf, C o i n a g e in South-Eastern Europe 820-1396, Royal Numis­
matic Society, London, 1979, p.297-303.
15 C o n s t a n ţ a Ş t i r b u , Effigies conventionelles. . ..p. 76, p l . V . n r . ) .
16 I b i d e m , p.76, p l . V, nr.7.
17 I b i d e m , p l .V, nr.8.
18 O c t a v i a n I l i e s c u , C u p r i v i r e l a p r o b l e m a realizării u n u i c o r p u s a1
m o n e d e l o r f e u d a l e r o m â n e ş t i , fn SMIM, I , Edit. Academiei, Bucu­
reşti, 1 9 5 6 , p . 3 0 6 .

QUELQUES REMARQUES SUR L E S EMISSIONS MONETAIRES

DE VALACHIE D'APRÈS L E S ANALYSES PAR DES ME-
THODES NUCLÉAIRES

Résumé

T e n a n t c o m p t e d e s résultats d e s a n a l y s e s effectuées par la Cha-

ire de Physique d e 1 'Université d e B u c a r e s t , en c o l l a b o r a t i o n avec
l'Institut de Physique et Recherche Nucléaires s u r la composition
métallique d e 7 2 m o n n a i e s frappées en Valachie pendant l e s années

91

www.mnir.ro
1 3 6 5 - 1 4 1 8 , l e s a u t e u r s établissent l ' é v o l u t i o n du titre des mon-
n a i e s , e n commençant avec l e s émissions de Vladislav ^ j u s q u ' a u x
dernières émissions monétaires de l'époque d e M i r c e a cel Bă­
trfn.
Π està remarquer q u e l e s premières monnaies de Valachie
sont faites en métal f i n , finesse q u i allait diminuer depuis 93,6%,
pourcentage q u i représente-la moyenne du contenu en argent des
émissions monétaires de Vladislav f, T
à 92$ chez Radu I e r
et Vla-
dislav I e r
, en tant que princes associes, à 87,4$, chez RaduI e r
,
a 58,3Γΐ, chez Dan II, à 57,1$, chez Dan f^en tant qu'associé au
règne d e M i r c e a c e l Bătrfn.
Le processus de d i m i n u a t i o n du c o n t e n u e n métal précieux cul­
mine avec l e s émissions de type commun de Mircea cel Bătrfn
(Mircea l'Ancien) où le pourcentaje en cuivre dépaese celui en
argent (seulement 47,5$ argent). C'est à c e point-là que cesse la
ligne descendente du contenu en argent dès premières émissions
monétaires de Valachie et commence une augmentation brusque
qui m a r q u e l a réforme monétaire accomplie par Mircea l'Ancien ré-
forme q u i a été l e résultat de l ' a u g m e n t a t i o n d u p o u v o i r économique
et du reuforcement du pouvoir politique.
Toutes ces constatations permettent aux auteurs de formuler
certaines conclusions concernant l'évolution économique de la Va-
lachie durant les années 1365-1418, avec mention particulière en
ce q u i c o n c e r n e l a réforme monétaire, d e M i r c e a l'Ancien après
l'année 1396 et la datation avec beaucoup p l u s d e précision d e s é¬
missions monétaires d e l a dernière p a r t i e d u règue de ce voivode
(Sucats à l'effigie du prince).
E n o u t r e , a y a n t p o u r p o i n t d e départ l a c o m p o s i t i o n d u métal, l e s
auteurs rangent l e s monnaies frappées p a r M i r c e a c e l Bătrfn d a n s l a
catégorie d e s m o n n a i e s à e f f i g i e émises après 1 3 9 6 .
L e présent exposé f a i t v a l o i r l e s résultats des analyses effec-
tuées s u r un petit nombre de monnaies, mais les conclusions pou -
vant être plus complètes seulement après avoir analysé nombre
d e pièces d u même genre, comprenant tous les types monétaires
frappés p a r l e s p r i n c e s roumains.

LEGENDE DES PLANCHES

W- I . - X o . 1-5, ducats, deniers e t menues monnaies, frappés

par Vladislav I ; no.6 denier frappé par Radu I et Vladis-
lav I e n tant q u e régnants associes.
Pl-UL-Xe». 7—12 ducats, deniers et menues monnaies frappes
t p a r R&aftn I .
PU-DHL- X<a>_ D3-M asneats frappés p a r D a n I ; n o . 15 d u c a t s frappés
p a r (Dan H e t ! l & r o e n c e l B a x r i e (l'Ancien) entant que
régnant a s e e c n e e ; mm. 116-21 isiaele de t y p e ceeneun frappes

92

www.mnir.ro
 p a r M i r c e a c e l Bătrfn.
Pl.IV.- N o . 22-23 d u c a t s de t y p e c o m m u n frappés p a r Mircea c e l
Bătrfn.
Pl. V.- N o . 34—36 d u c a t s d e t y p e c o m m u n frappés p a r M i r c e a c e l B ă ­
trfn ; no.37-38 ducats à effigie et costume de type byzantin
frappés p a r M i r c e a c e l Bătrfn ; 39-44 idem, mais à la
lance oblique.
Pl. VI.- No.45-49 ducats à effigie e t costume de type byzantin, à
l a n c e o b l i q u e , frappés p a r M i r c e a c e l Bătrfn ; n o . 5 0 menue
monnaie frappée par Mircea c e l Bătrfn ; n o . 51-52 d u c a t s à
effigie e t , costume de type occidental ; à épée ; n o . 5 3 idem ,
sans manteau.
Pl.Vn.- N o . 54-58 d u c a t s à e f f i g i e , c o s t u m e de type o c c i d e n t a l et lan-
ce droite, frappés p a r M i r c e a c e l Bătrfn ; n o . 6 1 - 6 2 ducats
à effigie et costume de type occidental, à lance droite ;no.65
menue m o n n a i e frappée p a r M i r c e a c e l Bătrfn ; n o . 6 6 - 7 0 d u ­
cats à effigie et costume de type occidental, à lance droite .
frappés p a r M i r c e a c e l Bătrfn ; n o . 7 1 m e n u e m o n n a i e frappée
p a r M i r c e a c e l Bătrfn.
PI.IX.- N o . 72-77 ducats à effigie, costume de type occidental et
lance droite, frappés p a r M i r c e a c e l Bătrfn ; n o . 7 8 - 7 9 idem .
mais sans manteau et à inscription différente au revers.

93

www.mnir.ro
 SECŢIA I-A
t

NUMISMATICA ANTICÀ Şl BIZANTINĂ

95

www.mnir.ro
 DATE NOI DESPRE TEZAURUL DE LA
CRUCEA DE SUS-PANCIU

de BUCUR MITREA

La scrierea istoriei noastre vechi folosim, fn principal, patru i z ­

voare. Acestea sfnt l i t e r a r e , epigrafice, arheologice şi numismatice.
Textele literare, care o r i e ft de timid se referă la regiunea şi
s t r ă m o ş i i n o ş t r i , a u f o s t s t r f n s e c u m a r e atenţie şi c o m p e t e n ţ ă , publi-
cîhdu-se t e x t u l în l i m b a o r i g i n a l ă , însoţit d e o t r a d u c e r e f n l i m b a r o ­
m â n ă , căreia i s - a adăugat u n s c u r t , d a r adecvat comentariu . Izvoa­
r e l o r l i t e r a r e a u v e n i t f n u l t i m i i a n i să l i s e a d a u g e i z v o a r e l e e p i g r a f i -
ce^. E l e şi-au căpătat d r e p t u l d e c e t a t e f n u r m a p r e ţ i o a s e l o r informa­
ţii p ă s t r a t e îh p i a t r a p e c a r e e l e sînt s c r i s e . O întreagă d i s c i p l i n ă s - a
d e z v o l t a t , f h c a r e e r u d i ţ i a d e s p e c i a l i t a t e s e îmbină a r m o n i o s cu toate
cunoştinţele n o a s t r e d i n d o m e n i u l i s t o r i e i . S i rezultatul a fost c f t se
poate de f r u c t u o s . O s e r i e d e căpetenii g e t o - d a c e ne-au fost aduse la
cunoştinţă p e n t r u p r u n a o a r ă p r i n a c e s t e d o c u m e n t e . Vom aminti doar
două: Zalmodegikos şi R h e m a x o s . D a r nu numai l a ele s e referă a¬
ceastă c a t e g o r i e d e d o c u m e n t e . D e z v o l t a r e a f o r ţ e l o r d e p r o d u c ţ i e , c a şi
d e c l i n u l l o r t e m p o r a r s a u m a i îndelungat sînt g r a v a t e şi p o t f i citite
pe l e s p e d e l e d e piatră s a u m a r m u r ă c e - a u a j u n s pînă l a n o i . Cercetă­
t o r i s p e c i a l i z a ţ i , d e înaltă e r u d i ţ i e , l a n o i şi a i u r e a , s e o c u p ă n u m a i c u
s t u d i u l a c e s t e i c a t e g o r i i d e i z v o a r e . Şi e f o r t u r i l e l o r , c o n j u g a t orga­
n i z a t e l a s c a r ă r e p u b l i c a n ă , a u c o n d u s l a e d i t a r e a ştiinţifică,la nivelul
actual a l d i s c i p l i n e i epigraf i c e , a m a i multor volume c u aceste preţioa­
se d o c u m e n t e . A l t e l e sînt aşteptate s ă a p a r ă s a u s f h t încă în l u c r u .

C f t p r i v e ş t e a r h e o l o g i a , e a a revoluţionat cunoştinţele noastre r e ­

f e r i t o a r e l a viaţa m a t e r i a l ă şi spirituală a s t r ă m o ş i l o r noştri m a i înde­
părtaţi s a u m a i a p r o p i a ţ i . E a n e - a p u s l a î n d e m f n ă , în u r m a u n o r migă­
l o a s e c e r c e t ă r i , d a r î n t r e p r i n s e d e u n p e r s o n a l s p e c i a l i z a t , informaţii
a s u p r a a ş e z ă r i l o r şi cetăţilor s t r ă m o ş i l o r n o ş t r i , asupra uneltelor,
meşteşugurilor, ocupaţiilor, a r m e l o r , p o d o a b e l o r , în r e z u m a t asupra
întregului c o m p l e x a l vieţii m a t e r i a l e . D a r a r h e o l o g i a nu s-a limitat
numai l a a c e s t d o m e n i u . S - a r f i p u t u t c r e d e că c o m p a r t i m e n t u l supra­
s t r u c t u r i i - a c e l a l credinţelor r e l i g i o a s e , a l o b i c e i u r i l o r şi r i t u a l u r i ­
lor de t o t f e l u l - n e v a rămîne u n s e c t o r i n a c c e s i b i l . Cercetarea ne­
c r o p o l e l o r n e - a d a t p o s i b i l i t a t e a s ă c u n o a ş t e m şi să luăm c o n t a c t şi cu
acest d e l i c a t d o m e n i u a l vieţii s p i r i t u a l e . O î n t r e a g ă şcoală d e cerce­
tători, s p e c i a l i z a ţ i p e o r î n d u i r i , e p o c i şi c h i a r r e g i u n i , activează cu
e v i d e n t e r e z u l t a t e c a r e n e p e r m i t să c u n o a ş t e m , d i f e r e n ţ i a t şi nuanţat ,
pe r e g i u n i şi e t a p e , t r e c u t u l n o s t r u istoric.

97

www.mnir.ro
 La rîndul l o r i z » o a r e l e n u m i s m a t i c e a u f o s t şi e l e s o l i c i t a t e să-şi
o f e r e contribuţia l o r l a a d î n c i r e a ş i l ă r g i r e a c u n o ş t i n ţ e l o r a s u p r a i s ­
t o r i e i n o a s t r e v e c h i . N u m a i puţin decît d o i d i n a ş t i sînt c u n o s c u ţ i da­
torită s u r s e l o r m o n e t a r e : Koson şi M d s k o n , fără a m a i m e n ţ i o n a pe
regişorii sciţi^. P r i n c a r a c t e r i s t i c i l e / l o r , metal, aur, argint sau
bronz, prin legenda c u numele m o n a r h u l u i s a u a l cetăţii e m i t e n t e , p u -
lînd f i d a t a t e s a u purtînd p e e l e d a t a d e e m i s i u n e , prin cantitatea l o r ,
precum şi p r i n l o c u l l o r d e a f l a r e , monedele au tentat pe unii cercetă­
t o r i să l e f o l o s e a s c ă îh s t u d i i l e l o r . E c o u l c e 1-a a v u t d o c u m e n t u l mo­
n e t a r în cîmpul c e r c e t ă r i i a r h e o l o g i c e , i s t o r i c e şi c h i a r numismatice,a
fost d i f e r i t . U n i i cercetători l e - a u f o l o s i t c u îndrăzneală, poate su-
pradimensionîndu-le u n e o r i posibilităţile d o c u m e n t e l o r m o n e t a r e . A l ­
ţii, maisobri, l e - a u u t i l i z a t c u m ă s u r ă şi r e z e r v ă . S i m a i e x i s t ă o a
t r e i a c a t e g o r i e d e c e r c e t ă t o r i , c a r e manifestă p r o f u n d e îndoieli şi r e ­
z e r v e îh c e e a c e priveşte m ă c a r u n e l e valenţe a l e d o c u m e n t e l o r mo­
n e t a r e , atît p e p l a n i s t o r i c , c f t şi p e p l a n a r h e o l o g i c . E x p l i c a ţ i a este
d e căutat şi n e v a f i dată d e situaţia c e r c e t ă r i i n u m i s m a t i c e româneşti.
E s t e m a i p r e s u s d e o r i c e îndoială c ă îh d o m e n i u l c e r c e t ă r i i n u m i s m a t i ­
c e r o m â n e ş t i s - a u făcut îh u l t i m i i 4 0 d e a n i i m p o r t a n t e p r o g r e s e . Dacă
a r f i n u m a i să menţionăm i n t r o d u c e r e a i n v e s t i g ă r i i descoperirilor la
local în c a r e e l e s - a u p r o d u s , c u p r e c i z a r e a împrejurărilor, a me­
diului a r h e o l o g i c , a ' Î m p r ă ş t i e r i l o r " şi terminîhd c u p u b l i c a r e a siste­
matică a întregului complex, t e z a u r m o n e t a r şi constatări arheologi­
ce, a r f i î n d e a j u n s să s u b l i n i e m p e c e poziţie ştiinţifică s-a situat
cercetătorul r o m â n în a c e a s t ă disciplină i s t o r i c ă . E s t e b i n e să f i e r e ­
a m i n t i t că, în ţ a r a n o a s t r ă , c e r c e t a r e a n u m i s m a t i c ă r o m â n e a s c ă a i n ­
trodus un n o u punct de v e d e r e în a c e a s t ă p r i v i n ţ ă . A p o i a u f o s t publi­
c a t e e x h a u s t i v întregi t e z a u r e m o n e t a r e : g r e c e ş t i , g e t o - d a c e , romane
republicane, romane i m p e r i a l e şi c h i a r b i z a n t i n e . Şi, iarăşi, merită
să f i e reţinut f a p t u l că s i s t e m u l r o m â n e s c d e e d i t a r e a depozitelor de
m o n e d e a f o s t r e m a r c a t în m o d p o z i t i v d e c e r c e t ă t o r i i d e p e s t e hotare.
De l a p u b l i c a r e a d e s c o p e r i r i l o r r e c e n t e s-a t r e c u t l a a n u m i t e sinteze.
B a z a s i n t e z e l o r a c o n s t i t u i t - o g r u p a r e a unitară oferită d e u n e l e cate­
g o r i i de monede, ^ i n u întîmplător m o n e d e l e geto-dacilor, cu inventa­
rierea descoperirilor, i n s e r i e r e a l o r g e o g r a f i c ă şi c r o n o l o g i c ă , c u n u ­
meroasele l o r probleme p e c a r e l e p u n , şi v o r c o n t i n u a să l e p u n ă , au
f o r m a t s u b i e c t u l u n e i p r i m e şi unanim a p r e c i a t e s i n t e z e , semnate de
Constantin Preda . M e r i t o r i i a u f o s t şi r ă m î n contribuţiile aduse de
E u g e n Chirilă şi N i c o l a e G u d e a îh a c e s t d o m e n i u . E l e au avut ca s u ­
biect fie monedele dacice, f i e t e t r a d r a h m e l e thasiene.Contribuţiile I u -
ditei Winkler , t o t în a c e s t d o m e n i u , rămîn şi e l e p r e ţ i o a s e . Desco­
p e r i r i l e d e mone.de r o m a n e a u f o r m a t şi ele subiectul unor aprofundate
cercetări d e a n s a m b l u . E l e sînt m a i n u m e r o a s e şi m a i v a r i a t e . Mă v o i
l i m k a să d a u d o a r două e x e m p l e . L u c r a r e a d e sinteză a l u i V i r g i l Mi-
tiaileycn-Bîrliba 11
, p r i v i n d m o n e d a romană l a e s t d e Carpaţi,şi lucra­
r e a Măriei C h i ţ e s c u 1 2
. în a c e s t e s i n t e z e a u t o r i i , c a d e a l t f e l şi c e r c e -

98

www.mnir.ro
*tătorii c a r e a u ab.ordat subiecte s i m i l a r e , au plecat de l a inventari­
erea descoperirilor, c i t e a u p u t u t şi c u m a u p u t u t . Pe baza acestor i n ­
formaţii a u f o s t f o r m u l a t e c o n c l u z i i d e n a t u r ă numismatică şi i s t o r i c ă .
S - a m a i a b o r d a t , şi n u f n u l t i m u l r î n d , p r o b l e m a continuităţii populaţi­
ei l o c a l e f n D a c i a , d u p ă c e Î m p ă r a t u l A u r e l i a n şi-a r e t r a s a r m a t a şi a d ­
m i n i s t r a ţ i a ^ . I n a c e s t c a z , după p ă r e r e a m e a , s-a p l e c a t d e la teza
continuităţii, c a r e c ă u t a s p r i j i n f a d e s c o p e r i r i l e m o n e t a r e . P ă r e r e a m e a
este tocmai c o n t r a r i e : trebuie/pornit de l a cercetarea descoperirilor
monetare ca documente ce trebuie cercetate ca a t a r e , apoi ele urmea­
ză s ă f i e i n t e g r a t e f n a n s a m b l u l i s t o r i c , economic, politic, numismatic
şi e t n o g r a f i c a l v r e m i i şi r e g i u n i i . D e a b i a a t u n c i e l e s e v o r pronunţa
c u p r e g n a n ţ ă , d e z v ă l u i n d u - n e şi a l t e v a l e n ţ e , r ă m a s e f n penumbră sau
n e m e n ţ i o n a t e . A c e e a ş i e s t e situaţia şi în c e e a c e p r i v e ş t e descoperiri­
le d e m o n e d e b i z a n t i n e ^ .
D i n c e l e e x p u s e p e s c u r t m a i s u s r e i e s e că s - a u făcut meritorii
p r o g r e s e îh d o m e n i u l n u m i s m a t i c i i , privită c a i z v o r a l i s t o r i e i noastre
vechi. D a r , în a c e l a ş i t i m p , a r e i e ş i t în evidenţă şi l i p s a unui plan u¬
nitar, l a n i v e l r e p u b l i c a n , c a r e să privească e d i t a r e a critică, în an­
s a m b l u l l o r , a a c e s t o r p r e ţ i o a s e şi în p a r t e încă n e g l i j a t e i z v o a r e ale
istoriei noastre vechi. Insist asupra editării c r i t i c e c a i z v o a r e , d e c ă ­
tre specialiştii p e c a r e - i a v e m , p e n t r u c a a p o i , pe baza l o r , a desco­
peririlor monetare, f i e e l e t e z a u r e , f i e aflări i z o l a t e , s ă s e poată tre­
c e l a u t i l i z a r e a l o r în v a s t u l cîmp a l c e r c e t ă r i i i s t o r i c ë . A c e a s t ă edita­
re, d e n e c e s i t a t e a c ă r e i a toţi s p e c i a l i ş t i i sînt c o n v i n ş i şi p e n t r u î n f ă p ­
t u i r e a c ă r e i a s - a u p r o n u n ţ a t în d i f e r i t e o c a z i i , d a r c u nuanţate deose­
biri, va trebui aplicată şi m a t e r i a l i z a t ă 1
°.
Dacă unii cercetători a u p r i v i t s a u f o l o s i t c u rezervă descoperi­
rile monetare ca izvor istoric, i a r alţii l e - a u forţat p o a t e p r e a mult,
aceasta s e datoreşte n u n u m a i lipsei unui Corpus a l acestor documen­
te, c i şi u n o r l i p s u r i în c e r c e t a r e a f u n d a m e n t a l ă a a c e s t o r i z v o a r e .
în f o n d , n e - a m întrebat n o i v r e o d a t ă c e î n s e a m n ă u n t e z a u r ? Un
tezaur monetar ? Le-am considerat, de cele mai multe o r i , pe toate
de-a v a l m a , d o c u m e n t î h d a n u m i t e legături d e s c h i m b economic,cu lumea
g r e c e a s c ă m a i întîi, i a r m a i a p o i , c u R o m a r e p u b l i c a n ă s a u imperială,
spre a termina cu Imperiul bizantin. N u am procedat oare p r e a grăbiţi ?
Nu cumva, şi e u c r e d c ă d a , n u a v e m " t e z a u r e m o n e t a r e " , c i o multi­
tudine de c a t e g o r i i de tezaure monetare. E l e rămfn să f i e clasificate
pe orînduiri, p e r e g i u n i , d a r şi în funcţie d e a n u m i t e situaţii politice,
regionale sau generale. Se pune p r o b l e m a c a t e g o r i i l o r sociale cărora
a u a p a r ţ i n u t , în p o s e s i a cărora a u f o s t . O b i e c t e l e d e podoabă, bijute­
r i i l e de t o t f e l u l , c a r e u n e o r i l e însoţesc, d e s c h i d n o i p e r s p e c t i v e în
i n t e r p r e t a r e a l o r . E l e n e îngăduie s ă p ă t r u n d e m f n d o m e n i u l categorii­
lor sociale, care le-au posedat. Evident, r o s t u l l o r , a l monedelor, este
cel economic . E u nu le despart de acest fenomen. D a r nu este numai e l .
P e n t r u a n u m i t e e t a p e c r o n o l o g i c e şi p e n t r u a n u m i t e r e g i u n i , aceleaşi
documente monetare p o t rçflççta 5 j a l j e , situaţii, şi p o l i t i c e şi s o c i a l e .

99

www.mnir.ro
Unele au caracter local, a m fii v e d e r e situaţia d i n D a c i a de pe l a mij­
l o c u l s e c . a l I V - l e a e . n . , o situaţie t r e c ă t o a r e ş i limitată geografic,
iar altele, care v o r urma cronologic, v o ravea alte caracteristici spe­
cifice. Deci, nu este vorba de Vtezaure" monetare l ag e n e r a l , c i de d i ­
f e r i t e c a t e g o r i i d e a s e m e n e a d e p o z i t e , c a r e rămîn să f i e definite m a i
p r e c i s în discuţii şi s t u d i i v i i t o a r e . D a r m a i e s t e încă c e v a . Cerceta­
r e a actuală m e r g e m a i d e p a r t e . D a r p e a c e e a ş i l i n i e a adîncirii şi p r e ­
c i z ă r i i legăturii c e a e x i s t a t între d e p o z i t u l m o n e t a r şi s t r a t u l de cul­
tură, s a u c h i a r n i v e l u l a r h e o l o g i c căruia-i a p a r ţ i n e , s a u c u c a r e ră-
mîne să f i e p u s în l e g ă t u r ă ^ . 1

Iată d o a r c f t e v a d i n c e r i n ţ e l e p e c a r e c e r c e t a r e a istorică le aş­

teaptă d e l a c e r c e t a r e a n u m i s m a t i c ă . D a r l a b a z a t u t u r o r a , a ş a c u m a m
m a i n o t a t m a i s u s , stă e d i t a r e a în condiţii e x h a u s t i v e a a c e s t o r docu­
mente. E x e m p l u l epigrafiştilor p o a t e f i s o c o t i t u n convingător îndemn.
Pe plan european şi c h i a r m o n d i a l a s e m e n e a publicaţii există .Unele ţări
şi-au întocmit asemenea Corpora sau Repertorii de monede μβτ
a l t e l e sînt în c u r s d e f i n i s a r e l y
sauaoar f n l u c r u .
P e n t r u a s e p u t e a a j u n g e l a a c e a publicaţie l a c a r e f a c e m aluzie
este necesar să s e î n t o c m e a s c ă m i c i s t u d i i a s u p r a f i e c ă r e i descoperi­
r i monetare în p a r t e , a c o l o u n d e e s t e şi p o s i b i l şi n e c e s a r . Ele cer
scrutarea arhivelor, a materialului original o r i de cfte o r i este posibil,
a publicaţiilor d e t o t f e l u l , în c a r e d o c u m e n t e l e f n cauză a u f o s t men­
ţionate, şi r e e d i t a r e a l o r l a n i v e l u l a c t u a l a l c e r c e t ă r i i n u m i s m a t i c e . f η
a c e s t c a d r u l a r g s e i n t e g r e a z ă , fşi g ă s e ş t e l o c u l , mica prezentare pe
care o constituie tezaurul de l a P a n c i u .
Ş i a c u m iată c e s e c u n o a ş t e îh legătură c u a c e a s t ă descoperire.
"La Panciu", consemna C o n s t . M o i s i l f n 1915, " s - a d e s c o p e r i t f n 1915
un m i c t e z a u r d e d r a h m e d e a r g i n t d i n D y r r h a c h i u m , c u numele magis­
traţilor M c n i s k o s , X e n o n şi P h i l o n . S e p ă s t r e a z ă l a A c a d e m i a Româ­
nă" 2 0
. Ş i a c e l a ş i învăţat, p e n t r u a m ă n u n t e f h legătură cu descrierea
monedelor, n e t r i m i t e l a " C r e ş t e r e a colecţiilor A c a d e m i e i Române" pe
1913 2 1
, u n d e n e dă o d e s c r i e r e a fiecărei m o n e d e , cu citirea numelor
magistraţilor m o n e t a r i , c f t a u îngăduit-o p i e s e l e l a o p r i m ă lectură.
S f n t d e s c r i s e în t o t a l 1 3 e x e m p l a r e , care completate 2 2
, p e baza infor­
maţiilor d e c a r e d i s p u n e m azi,se p r e z i n t ă în f e l u l u r m ă t o r :

LMFWllKST-KMATiMO* - ( L aMoisil, nr.120).

A.Maier, NZ,NiF.I., 1908,p.24,nr.256.
Mai departe prescurtat: Maier.Cf. Hasan
Ceka, Questions de numismatique illy-
rienne, Tirana, 1972 (prescurtat m a i
departe H.Ceka), p.195, nr.322.
2. ιι -AiO.'JyiiCY- ( l a Moisil, n r .121).
A. Maier, p.23,201.Cf.H. Ceka, p. 195,
320.
3- j> -AY'tiIKOY- ( l a M o i s i l , n r . 122).
A . M a i e r , μ. 2 5 , 2 7 8 . C f . H . C e k a , p . 1 9 6 , 3 2 5 ν

100

www.mnir.ro
 4. „ -[AYK/JlKOY - (La Moisil, nr.126).
A.Maier, ca mai sus.Cf.H.Ceka,ca
r ,-ι_ . mai sus.
Φ \[hQ]lA - (La Moisil, n r . 123)
A.Maier,p.28,396.Cf.H.Ceka, p.
r, η 196,331 .
6. η -[çlAWjTA - (La Moisil,nr. 127).
A.Maier,p.28,396.Cf.H.Ceka, p.
196,331.
7. » -ΛΡΧΙΪΪΙΓ0Υ - (La Moisil, n r .124).
A.Maier,p.22,144.Cf.H.Ceka, p.
195,318.
8. » -ΑΡΧ|_ΙΠΪΓ0Υ| - (La Moisil, n r .1 2 5 ) .
A . M a i e r , c a m a i s u s . C f . H . Ceka, ca
_ ττνΓ^»! Ί m a is u s .
9. ^EWJZM "ΠΓ [KgAJ - (La Moisil, n r .129).
A . M a i e r , p . 2 6 , 351 . C f . H . C e k a , p.
196,360.
10. „ -flAO^A-MiY- (La Moisil, n r .1 3 0 ) .
A.Maier,p.27,388, C f . H .Ceka, p.
196,362.
11. j , -ΛΑ M H.\ 0 5 - (La Moisil, nr.131).
A.Maier, p.22, 179.Cf.H. Cekj
196, 357.
1 2
· φ /AJlN -ΜΕΝΙΣΚ0Υ - (La Moisil, nr.128)
A.Maier, p.25, 306. Cf.H . 7
Ceka,
r 199, 438.
13.[llA]AA/OZ-lAPiJirH/\i02T-(La Moisil, nr.132).
A.Maier, p . 2 1 , 129.Cf.H.Ceka, p.
197, 376.
La reconstituirea de m a i sus am ajuns c u d o i a n i f n u r m ă şi ea a
f o s t publicată f n r e v i s t a "Carpica" -'. 2
S - a r p ă r e a că cercetarea s-a
încheiat odată c u î n t o c m i r e a i n v e n t a r u l u i , c i t i r e a în întregime a nu­
m e l o r t u t u r o r m a g i s t r a ţ i l o r . Posibilităţi să î m p i n g e m cercetarea mai
departe, f i e pe l i n i a i n v e n t a r u l u i m o n e d e l o r , f i e p e aceea a u n u i comentar
numismatic ş i i s t o r i c p a r s ă s e f i e p u i z a t . A c e a s t a în t r u c f t s u r s a noas­
tră, c a r e este C o n s t . M o i s i l , ne-a comunicat esenţialul,iar pe p l a n i n ­
terpretativ, numismatic ş i i s t o r i c , e m i s i u n i l e cetăţii D y r r h a c h i u m pla­
n e a z ă c r o n o l o g i c într-un v a g s e c o l u l Π-Ι î . e . n . Ş i totuşi . . . Şi totuşi
i n v e s t i g a r e a continuată, e p e c a l e s p e r e u , să a d u c ă n o i p r e c i z i u n i ,
l a a m b i i p o l i a i c e r c e t ă r i i . A c e a s t a datorită s p r i j i n u l u i c e l - a m primit
de a c o n s u l t a , , p e d e o p a r t e inventarul Cabinetului numismatic 2 4
fost
al B i b l i o t e c i i A c a d e m i e i Române, precum şi A r h i v a - * a c e l e e a ş i
2
Bibli­
oteci, referitoare l a Cabinetul numismatic. De acolo am putut culege
t r e i informaţii c a r e c o m p l e t e a z ă cunoştinţele n o a s t r e f n legătură c u a-

101

www.mnir.ro
c e s t t e z a u r . U n a d i n e l e s e referă l a l o c a l i t a t e a în c a r e s - a descope-»
r i t t e z a u r u l şi c a r e e s t e C r u c e a de Sus , a z i integrată o r a ş u l u i Pan­
ciu. C e a d e a d o u a e s t e în legătură c u n u m ă r u l t o t a l a l monedelor ce
i-au f o s t p r e z e n t a t e l u i C o n s t . M o i s i l , şi c a r e e r a d e 4 7 ^ e _ x e m p l a r e : 39
Meniskos, 7 X e n o n şi u n a P h i l o n . C e a d e a t r e i a s e r e f e r ă la^numele
vîhzătorului m o n e d e l o r , care se chema A.Puşcă, d i nlocalitatea Cru­
cea de Sus ^.
2

Voi î n c e r c a m a i j o s să r e f a c i n v e n t a r u l m o n e d e l o r c e n e sînt a c u m
c u n o s c u t e c a d e s c o p e r i t e în t e z a u r u l d e l a C r u c e a d e S u s - P a n c i u JŞi f t -
indcă a v e m două c a t e g o r i i d e m o n e d e , u n e l e d e s c r i s e amănunţit 2
, iar
altele, c e l e m a i r e c e n t e , d o a r menţionate g l o b a l ^ p e n u m e 2
de magis­
traţi, v o i întocmi şi e u u n t a b e l c u d o u ă c o m p a r t i m e n t e . I n p r i m u l voi
t r e c e monedele d e s c r i s e c u numele magistraţilor, i n c l u s i v numărul l o r ,
iar paralel, într-un c o m p a r t i m e n t a p a r t e , v o i i n d i c a g l o b a l n u m ă r u l d a t
de informaţia l u i C o n s t . M o i s i l , p e c a t e g o r i e d e magistraţi monetari,
fără a l t e s p e c i f i c a ţ i i .
Meniskos - Dionysiou 1 Xenon - Pyrba 1 ex.^
" - Kallonos 1 " - Philodamou 1 e x . ^4 ex.
- Lykiskou 2 " ) 31 e x . " - Damenos 1 ex,
- Philota 2 " Philon - Meniskou 1 ex. 1 ex.
- Archippou 2 " Silanos - Aristenos 1 ex.
După r e f a c e r e a i n v e n t a r u l u i d e s c o p e r i r i i , atît cît n e - o p e r m i t i n ­
formaţiile d e c a r e d i s p u n e m , să f a c e m u n p a s m a i d e p a r t e în domeniul
interpretării n u m i s m a t i c e şi i s t o r i c e . L a o primă vedere încercarea
s - a r p ă r e a d e s c u r a j a n t ă . Ş i s t a d i u l cunoştinţelor n o a s t r e în a c e s t do­
m e n i u justifică p e d e p l i n : c r o n o l o g i a l o r e s t e n e s i g u r ă , a ş a c u m a m o b ­
s e r v a t m a i s u s , s e e x t i n d e între s e c o l e l e Π şi I î . e . n . Ş i totuşi şi în,
acest c o m p a r t i m e n t se p o tface unele progrese.
M a i întîi t r e b u i e c o n s e m n a t f a p t u l că d e s c o p e r i r e a n u m i s m a t i c ă de
la C r u c e a d e S u s - P a n c i u n u e s t e o apariţie s i n g u l a r ă . T e z a u r e cu a¬
semenea drahme, emise d e a c e l e a ş i cetăţi i l i r i c e , în c a r e domină pro­
c e n t u a l g r u p u l d e magistraţi emitenţi: M e n i s k o s , X e n o n , P h i l o n , ne m a i
sînt c u n o s c u t e c a d e s c o p e r i t e ş i în a l t e localităţi d e p e t e r i t o r i u l Mol­
dovei. V o i d a d o a r două e x e m p l e : marele tezaur de l a Viişoara^, jud.
B a c ă u şi p e c e l d e l a G r o z e ş t P , 1
acelaşi judeţ. D a r a s e m e n e a depozi­
te m o n e t a r e apar şi sînt c u n o s c u t e şi îh D a c i a t r a n s i l v a n ă . Menţionez
descoperirea de l a H i l i b ^ , 2
com.Ojulda, jud.Covasna, care geografic
s e situează e x a c t l a capătul t r a n s i l v a n a l p a s u l u i O i t u z , p e cînd Gro-
zeştii s e află e x a c t l a capătul o p u s , c e l răsăritean,al aceluiaşi p a s . A -
celeaşi d o c u m e n t e monetare, c u e x a c t aceleaşi c a r a c t e r i s t i c i dominan­
te, n e sînt c u n o s c u t e şi în a l t e d e s c o p e r i r i t r a n s i l v a n e ^ . Voi nota,
doar^şu t i t l u d e e x e m p l u , t e z a u r e l e d e l a P ă n a d e ^ , j u d . A l b a şi V o i v o -
4

deni , jud.Cluj. U n p r i m cîştig, o p r i m ă p r e ţ i o a s ă p r e c i z a r e : desco­

p e r i r e a de l a C r u c e a d e S u s - P a n c i u n u c o n s t i t u i e o apariţie s i n g u l a r ă ,
c i f a c e p a r t e d i n t r - o grupă d e a s e m e n e a t e z a u r e , c a r e s e află p e în­
t r e g t e r i t o r i u l D a c i e i . P r i n a c e a s t a ş-fr făcut u n p a s m a i î n a i n t e , nn

102

www.mnir.ro
pas c a r e p o a t e f i c o n s i d e r a t e s e n ţ i a l . S e c o n s t a t ă şi p e această cale
unitatea lumii geto-dace şi p r i n d o c u m e n t e l e monetare, prin drahmele
cetăţilor i l i r i c e . D a r dificultăţile d e a b i a d e a c u n r - i n c e p . V r e m să ştim
cîhd a u v e n i t d r a h m e l e c e n e r e ţ i n a t e n ţ i a , c î n d şi d i n . c e c a u z ă au a¬
j u n s s ă f i e î n g r o p a t e în p ă m î n t , c a s ă a m i n t e s c d o a r două d i n multitu­
dinea de probleme p e c a r e l e r i d i c ă p r e z e n ţ a l o r p e pămîhtul Daciei.A¬
s e m e n e a p r e o c u p ă r i a u m a i f o s t şi în t r e c u t , d a r progrese n u s-au fă­
cut. Cauza: lipsa unor documente mai clare, care să împingă c e r c e t a ­
r e a m a i d e p a r t e . D u p ă o p i n i a m e a . o d e s c o p e r i r e r e c e n t ă , a m în v e d e ­
re t e z a u r u l m o n e t a r d e l a Doboz-* , d i n e x t r e m i t a t e a estică a R . P . Un­
gare, n e oferă această p o s i b i l i t a t e . Descoperirea la care mă refer
c o n ţ i n e d r a h m e d i n A p o l l o n i a şi D y r r h a c h i u m ş i , în p l u s , u n d e n a r r o ­
man republican. Moneda statului roman s e d a t e a z ă îh a n u l 1 1 8 î . e . n .
Pe b a z a e i , întreg conţinutul t e z a u r u l u i , toate monedele, se datează
ante 118. I n acest t e z a u r , g r u p u l d e magistraţi monetari Meniskos,
Xenon, P h i l o n a b i a î n c e p s ă - ş i f a c ă apariţie-' . E a e s t e încă t i m i d ă , a ¬
bia în c î t e v a e x e m p l a r e . Aceasta p o a t e î n s e m n a că p r e z e n ţ a l o r , a b u n ­
d e n t ă în a f l u i r e a p e piaţa D a c i e i , e s t e d e aşteptat a b i a în e t a p a imediat
următoare.

Dar oare se poate s t a b i l i , chiar cu oarecare aproximaţie şi pro­

b a b i l i t a t e , şi celălalt t e r m e n a l c r o n o l o g i e i , d e l a c a r e s a u după care,
terminus a quo sau terminus post quem, drahmele noastre au putut f i
emise ? P e această l i n i e d e gîndire găsim un punct de s p r i j i n în t e ­
zaurul de l a Bakërr, Albania , c a r e c o n ţ i n e , p e lîngă drahme din
D y r r h a c h i u m ; şi a l t e m o n e d e , p r i n t r e c a r e şi p a t r u t e t r a d r a h m e ateni­
ene de " n o u l s t i l " ^ .
4
Pe baza l o r , acest tezaur a fost datat de Mar­
g a r e t T h o m p s o n c a îngropat înainte d e a n u l 1 6 8 î . e . n . 4 1
. Magistraţii
n o ş t r i m o n e t a r i d e l a C r u c e a d e S u s - P a n c i u n u f i g u r e a z ă p r i n t r e c e i de
la B a k ë r r . Excepţie d o a r prytanul Philotas 4
, dacă o f i acelaşi, figu­
r e a z ă îh a m b e l e t e z a u r e . P e b a z a d a t e l o r d e m a i s u s , şi c u rezervele
de r i g o a r e , p r o p u n e m , cu titlu d e ipoteză şi pînă l a o altă documenta­
re m a i strînsă, că d r a h m e l e c u magistraţii m o n e t a r i d i n t e z a u r u l nos­
tru a u f o s t e m i s e între a n i i 1 6 8 şi 1 1 8 î.e.n.
O altă p r o b l e m ă e s t e a c e e a d e a şti cîhd a u a j u n s a c e s t e drahme
îh D a c i a ? P e b a z a numărului f i r a v d e e x e m p l a r e c u magistraţii mone­
tari Meniskos, Xenon, Philon, care apar în d e s c o p e r i r e a c e n e reţine
a t e n ţ i a , c o m p a r a t i v c u i m e n s u l n u m ă r în c e l e l a l t e t e z a u r e d e j a pomeni­
te (Viişoara, Grozeşti, H i l i b , P ă n a d e , V o i v o d e n i etc.),formulăm ipo­
t e z a că f o a r t e p r o b a b i l n e aflăm în u l t i m e l e d o u ă d e c a d e a l e s e c . a l I I -
lea î.e.n., c î n d î n c e p e p e r i o a d a l o r d e a f l u i r e în Dacia.
Dar d e s c o p e r i r e a monetară p e c a r e o s t u d i e m n u e s t e ruptă de
viaţa c e s e d e s f ă ş u r a în a c e l t i m p p e pămîntul M o l d o v e i . C e r c e t ă r i l e a r ­
h e o l o g i c e e f e c t u a t e r e c e n t în l o c a l i t a t e a u c o n d u s l a d e s c o p e r i r e a unei
a ş e z ă r i c u c a r e d e s c o p e r i r e a m o n e t a r ă r ă m f n e să f i e p u s ă în l e g ă t u r ă .
Şi a c e a s t a nu e totul. Pe plan istoric, politic şi e c o n o m i c , a c e l a ş i de­
pozit monetar n e d e z v ă l u i e c ă în u l t i m e l e două d e c a d e a l s e c a i II-lea

103

www.mnir.ro
î.e.n. a existat un puternic schimb economic a l g e t o - d a c i l o r c u cetă­
ţile i l i r i c e . P e p l a n i s t o r i c n e aflăm în v r e m e a d i n a i n t e a l u i Burebis­
ta, p o a t e a c e e a a tatălui s ă u . P o a t e p r e f a ţ e a z ă , pregăteşte vremea
marelui rege.
Oacă despre p i e t r e s - a s p u s că v o r b e s c , "saxa loquuntur", a¬
tunci numismatica, descoperirile monetare p o t ş i e l e f i făcute s ă vor­
b e a s c ă . S ă p o v e s t e a s c ă m a i m u l t şi m a i d o c u m e n t a t .

N O T E

1 I z v o a r e p r i v i n d i s t o r i a României, v o i .1 , E d i t . A c a d e m i e i , Bucureşti,
1964; I z v o a r e l e i s t o r i e i României ( F o n t e s Historiée Daco-Romaniae^
v o l . 2 , Edit .Academiei, Bucureşti, 1970.
2 I.I.Russu, Inscripţiile D a c i e i r o m a n e , 1 , 1 9 7 5 ; E m i l i a n Popescu,In­
scripţiile g r e c e ş t i şi l a t i n e d i n s e c o l e l e I V - Χ Π Ι d e s c o p e r i t e în Ro-
mânia, Bucureşti, 1976; G r . F l o r e s c u şi C . C . P e t o l e s c u , I n s c r i p ţ i i ­
le D a c i e i r o m a n e , vol.II, Bucureşti, 1 9 7 7 ; I.I.Russu, Inscripţiile
Daciei romane, voi.DI,Bucureşti, 1 9 7 7 ; E m i l i a Dorouţiu-Boilă, I n ­
scripţiile d i n S c y t h i a M i n o r , vol.V, Bucureşti, 1980.
3 M.Pippidi, Contribuţii l a i s t o r i a v e c h e a R o m â n i e i , ediţia a „2-a,
Bucureşti, 1 9 6 7 , p . 1 6 7 - 1 8 5 ( m a i d e p a r t e p r e s c u r t a t : Contribuţii^).
4 Scarlat Lambrino, " R e v u e d e s études r o u m a i n e s " , 5-6,1960,p.186¬
217. Cf. amplul comentariu a l l u i D.M.Pippidi, Contribuţii 2
,p.186-
221 .
5 Constantin Preda, Monedele g e t o - d a c i l o r , Bucureşti, 1 9 7 3 , p.355-
361, c u toată b i b l i o g r a f i a pînă l a d a t a apariţiei l u c r ă r i i .
6 Constantin Preda, Monede de t i p necunoscut provenind din Dobro­
gea, SCIV, 15, 1964, p.401-408; Radu Ocheşanu, " P o n t i c a " , 3,
1970, p.125-129. Pentru ansamblul p r o b l e m e i , v e z i Constantin Pre­
da, M o n e d e l e g e t o - d a c i l o r , p . 1 8 0 - 1 8 2 . C f .acelaşi a u t o r , " K l i o " , 4 6 ,
1965, p.263-271 .
7 V a s i l e C a n a r a c h e , M o n e d e l e sciţilor d i n D o b r o g e a , SCIV, 1,1,1950,
p.213-257.
8 Constantin Preda, Monedele geto-dacilor.
9 E u g e n Chirilă, P e r d a k i s c h e M U n z s c h a t z v o n Crişeni-Berchiş, " D a ­
cia", N.S., 9, 1 9 6 5 , p . 1 8 5 - 2 0 0 ; a c e l a ş i şi c o l a b . , T e z a u r u l de m o ­
nede dace de l a Almaş. A M N , 2, 1 9 6 5 , p . 1 1 1 - 1 1 8 ; a c e l a ş i şi c o l a b .
Per M U n z h o r t v o n Şlindia, O r a d e a , 1 9 7 2 . Şi e n u m e r a r e a ar putea
continua.
10 I.Wink 1er, Prahma şi h e m i d r a h m a f n s i s t e m u l m o n e t a r a l daco-geţi-
l o r , A M N , 3, 1 9 6 6 , p . 7 5 - 8 9 ; a c e e a ş i , Stanţele şi s t i l u l monedelor
daco-getice , " A p u l u m " , 7 , 1 9 6 8 , p.20^-228 ; aceeaşi, Tehnica~"e~-
misiunilor monetare l a daco-geţi, S C N , 4 , 1 968,p.335-341 ;aceeaşi,
SCN,4,1968,p.69-102. P e n t r u r e s t u l lucrărilor d e s p e c i a l i t a t e , a
s e v e d e a B i b l i o g r a f i a n u m i s m a t i c i i r o m â n e ş t i S C N , 5 . 1 9 7 1 şi S C N , 6 ,
t

1975. ;
104

www.mnir.ro
.11 V i r g i l Mihăilescu-Bîrliba, L a monnaie romaine chez les Daces o¬
rientaux, Bucureşti, 1980, p.312.
12 M a r i a Chiţescu, N u m i s m a t i c Aspects of the H i s t o r y of the Dacian
State. The Roman Republican Coinage i nDacia and Geto-Dacian
Coins of Roman T y p e , Oxford, 1981 .
13 A l e x a n d r u S ă ş i a n u , M o n e d a a n t i c ă f n v e s t u l şi n o r d - v e s t u l Româ­
niei. Ancient Coinage i n western and north-western Romania, O¬
radea, 1980.
14 D.Protase, Problema continuităţii f n D a c i a f n l u m i n a a r h e o l o g i e i şi
n u m i s m a t i c i i , Bucureşti, 1966. M a i nou, Constantin Preda, Circu­
laţia m o n e d e l o r romane postaureliene fn Dacia, SCIVA, 26,4,1975,
p.441-485.
15 Asupra acestei probleme a se vedea Constantin P r e d a , Circulaţia
monedelor b i z a n t i n e în r e g i u n e a c a r p a t o - d u n ă r e a n ă , S C I V , 23, 3 ,
1972, p.375-415.
16 Printre altele, Octavian Iliescu, Cu privire l a problema realizării
unui "Corpus" a l m o n e d e l o r f e u d a l e româneşti, S M I M , 1, 1956, p.
2 8 5 - 3 2 3 . C f . a c e l a ş i , r e c e n z i a lucrării s u b redacţia Emanuelei
Nohejlova-Prâtova, SCN, 2, 1 9 5 8 , p . 4 7 9 - 4 9 0 . C f . şi B u c u r M i t r e a ,
Per un Corpus d i r i p o s t i g l i d i monete romane, în A t t i d e l C o n g r e s s o
internazionale d i numismatica, Roma, 1961, vol.II, p.443-448. Cf.
acelaşi, C o n c e r n i n g a C o r p u s of Roman Monetary discoveries intra
et e x t r a fines I m p e r i i Romani r e p e r t a e , " D a c i a " , N.S., 6, 1962,p.
509-514. Unele ţări şi-au întocmit s a u s f n t p e c a l e să-şi î n t o c m e a s ­
că a s e m e n e a C o r p o r a s a u R e p e r t o r i i . După părerea m e a a c e s t e e¬
ditări d e d o c u m e n t e n u m i s m a t i c e sînt m e n i t e să o f e r e c e r c e t ă t o r u l u i
t o a t e informaţiile conţinute îh i z v o r u l p r i m a r , încît să n u mai fie
n e v o i e s ă s e r e c u r g ă l a e l . E d i t o r u l v a t r e b u i să r e f l e c t e z e că o a ¬
s e m e n e a publicaţie v a t r e b u i s ă s a t i s f a c ă atît n e v o i l e c e r c e t ă r i i n u ­
m i s m a t i c e , c f t şi a l e c e l e i i s t o r i c e p e n t r u o p e r i o a d ă d e c e l puţin 50
de a n i . C a a t a r e v o r f i n o t a t e toate c a r a c t e r i s t i c e l e c a r e pot inte­
r e s a c e r c e t a r e a în v i i t o r u l previzibil.
17 C f . îh a c e a s t ă p r i v i n ţ ă B u c u r M i t r e a , S p r e o numismatică a aşeză­
rilor, StComSibiu, sub tipar. Importanţa a c e s t u i punct de vedere
apare maiclar , m a i c o n v i n g ă t o r , dacă-1 p r i v i m p r i n p r i s m a a d o u ă
exemple. P r i m u l este acela a l t e z a u r e l o r de monede romane impe­
r i a l e d i n s e c a i Π - l e a d e s c o p e r i t e în M o l d o v a , care se suprapun
teritorial peste ceea ce a r h e o l o g i i numesc c u l t u r a carpică.Eu le-am
a t r i b u i t populaţiei g e t o - d a c i c e d i n e s t u l C a r p a ţ i l o r - S C I V , 7, 2,
1956, p . 159-177. S u b acest r a p o r t , în s e c a i I V - l e a situaţia v a f i
s e n s i b i l d i f e r i t ă , nuanţată r e g i o n a l şi e t n o g r a f i c şi n u m i s m a t i c .
18 P r i n t r e ţările c a r e şi-au întocmit asemenea r e p e r t o r i i putem aminti
Cehoslovacia, Uniunea Sovietică,Republica Federală Germania,Bel-
gia, Luxemburgul etc.
19 A m f n vedere R e p u b l i c a Federală G e r m a n i a şi A u s t r i a .
20 Const.Moisil, BSNR, 1 3 , 1916.. p . 4 2 , 6 0 .

105

www.mnir.ro
21 C o n s t . M o i s i l , C a b i n e t u l n u m i s m a t i c . C r e ş t e r e a colecţiilor Acade­
m i e i Române, 1 9 1 5 , p.16-17.
22 Bucur Mirea, " C a r p i c a " , 12, 1980, p.11-12.
23 C f . nota 22.
24 T i n să e x p r i m c a l d e mulţumiri l u i O c t a v i a n I l i e s c u p e n t r u îngădu­
inţa d e a c o n s u l t a I n v e n t a r u l C a b i n e t u l u i n u m i s m a t i c a l Bibliotecii
Academiei R.S.România.
25 A c c e s u l l a a c e s t e informaţii l e d a t o r ă m d r . I . P o p e s c u - G o g a n , con­
s e r v a t o r u l a r h i v e i A c a d e m i e i R . S . R o m â n i a , c a r e c u multă a m a b i l i ­
t a t e n i l e - a p u s l a dispoziţie. I i e x p r i m v i i mulţumiri.
26 Acad.Rom.,Dos.înv.Colecţiile numismatice, fila 127.
27 Iată c e e s t e c o n s e m n a t în d o c u m e n t u l c i t a t : " P a t r u z e c i şi şapte de
monede de a r g i n t d i nD y r h a c h i u m , şi a n u m e 3 9 c u n u m e l e m a g i s t r a ­
tului Meniskos, 7 c u numele l u i X e n o n şi u n a c u n u m e l e l u i P h i l o n .
T o a t e a u f o s t găsite lingă P a n c i u ( j u d . P u t n a ) . C u m p ă r a t e d e l a A l .
Puşcă, Crucea de S u s " .
28 C o n s t . M o i s i l , C r e ş t e r e a c o l e c ţ i i l o r , C a b i n e t u l n u m i s m a t i c , p . 1 6-17.
Mai n o u , Bucur M i t r e a , " C a r p i c a " , 12, 1980, p.11-12.
29 Vezi mai sus, nota 27.
30 Bucur Mitrea, SCN, 2 , 1 9 5 8 , p . 2 7 - 9 3 şi 3 , 1960, p.449-450;idem,
"Dacia", N.S.,12, 1968, p.449. C f . şi C . B u z d u g a n , SCN,6,1975,
p.201-206. C f . s i IGCH, 640.
31 Bucur Mitrea, SCN,5,1971, p.21-38, C f . şi I G C H , 605.
32 Székely Z o l t a n , C N , 111,1980, p.3-10.
33 B u c u r M i t r e a şi T e o d o r Nussbaum, "Aluta", 10-11,1978-1979,
p.47-54.
34 Bucur Mitrea, "Apulum", 9, 1971, p.177-207. C f . IGCH, 620.
3^ E u g e n Chirilă, " A p u l u m " , 7, 1968, p.123-144, C f . I G C H , 590.
36 Bfrôné Sey Katalin, Goldmann Gybrgy, ArchÉrt , 1 0 3 , 1 9 7 8 , p . 2 2 3 ¬
234.
37 Ibidem, p.231. r'ste v o r b a de d e n a r u l emis de magistratul mone­
tar L.Cosconius, de t i p C r a w f o r d , 2 8 2 / 2 , bătut l a N a r b o , î n a n u l
118.
38 M e n i s k o s - D i o n y s i o u ( 1 ) ; i a r M e n i s k o s - L y k i s k o u (1 ) , l o c . c i t . , p , 2 3 3 .
39 H.Ceka, "Studia Albanica", 1972, 1 , p.49-68.
40 Margaret Thompson, IGCH, 559.
41 Ibidem. Before 168
42 Vezi nota 39.

NOUVELLES DONNEES SUR L E TRÉSOR DE

CRUCEA DE SUS-PANCIU

Résumé

L n C o r p u s d e découvertes monétaires, trésors e t m o n n a i e * iso-

106

www.mnir.ro
lées, de l a R o u m a n i e e s t u n désir e t u n e nécessité d e l a r e c h e r c h e n u -
mismatique e t h i s t o r i q u e de n o t r e p a y s . Mais pour arriver à ce but
beaucoup de ces découvertes o n t b e s o i n d ' ê t r e r e v i s é e s e t vérifiées,
tant dans l e s a r c h i v e s , que dans l e s Cabinets numismatiques e t clans l e s
c o l l e c t i o n s p r i v é e s . L ' e f f o r t systématique, c o n d u i t a v e c patience et
compétence, s e r a r é c o m p e n s é p a r d e s résultats q u e l q u e f o i s d ' u n e sur-
prenante nouveauté.
Sur l e trésor d e d r a c h m e s d e D y r r h a c h i u m , découvert e n 1 9 1 5 à
Panciu (IGCH, 606) on apporte de n o u v e l l e s p r é c i s i o n s . L e trésor a
été d é c o u v e r t d a n s l a localité C r u c e a de S u s , a u j o u r d ' h u i englobée
à l a ville de P a n c i u . L e nombre des exemplaires présentés et acquis
par Const.Moisil était d e 4 7 . L e s d r a c h m e s étaient é m i s e s par les
suivants magistrats monétaires: Meniskos, Xenon, Philon etSilanos.
Les mêmes m a g i s t r a t s monétaires se trouvent s u r les drachmes des
trésors s i m i l a i r e s d e V U ş o a r a , Grozeşti ( M o l d a v i e ) , et aussi dans
les trésors d e H i l i b , Pănade e t V o i v o d e n i ( T r a n s y l v a n i e ) . E n se basant
sur l e snoms des m a g i s t r a t s , ces émissions s o n t datées après l'an
168 (postérieures a u trésor d e B a k ë r r ) e t a v a n t l ' a n 118 a v . n . è ^ c o m m e
il ressort d u t r é s o r d e D o b o z , daté p a r u n d e n i e r r o m a i n républicain,
émis p a r l e m a g i s t r a t monétaire L . C o s c o n i u s à N a r b o , e n 1 1 8 a v . n . è .

107

www.mnir.ro
 O MONEDĂ IMPERIALA INEDITA DIN COLECŢIA
ORGHIDAN

de C A R M E N - M A R I A PETOLESCU

Dintre numeroasele monede romane i m p e r i a l e dăruite d e către c o ­

l e c ţ i o n a r u l C o n s t a n t i n O r g h i d a n A c a d e m i e i R o m â n e s e n u m ă r ă şi o p i e ­
să d e l a F a u s t i n a a Il-a.
Av. FAVSTINA AVGVSTA. Bust drapat spre d r .
Rv. IMP V I COS ΙΠ. Aequitas spre s t . tine balanţă şi cornu-
copiae.
R e v e r s u l ilustrează c l a r f a p t u l că e s t e v o r b a d e u n d e n a r de t i p
h i b r i d emis f n t i m p u l l u iM a r c u s Aureiius (de a l t i e l , Aequitas nu se
fntflneşte n i c i o d a t ă p e m o n e d e l e Faustinei a Il-a).
Reversul piesei corespunde denarilor l u i Marcus Aurelius, după
cum urmează:
- RIC, nr.252, decembrie 171-decembrie 172: A v . M. A N T O N I N V S
AVGVSTVS TR Ρ XXVI ; Rv. IMP V I / C O S ΙΠ. Aequitas ca ma i
sus.
- R I C , n r . 2 7 1 , decembrie 172-decembrie 173 : A v . M . A N T O N I N V S
AVG TR Ρ XXVII ; Rv. IMP VI / COS I I I .A e q u i t a s c a m a is u s .
P i e s a noastră r e p r e z i n t ă o variantă necunoscută pfnă a c u m prin­
tre monedele hibride ale Faustinei aIl-a.
M o n e d e h i b r i d e - a v f n d p e a v e r s reprezentată p e F a u s t i n a a Il-a ,
i a r pe r e v e r s legende şi p e r s o n i f i c ă r i a p a r ţ i n f n d emisiunilor l u i Mar­
cus Aurelius - se m a i cunosc f n cataloagele de specialitate:
- u n a s _ ( R I C , 1 7 2 0 ) şi u n s e s t e r t i u s ( R I C , 1 7 2 1 ) , c u legendaPRIMI
DECENNALES C O S ΙΠ f n t r - o c u n u n ă , c o r e s p u n d c u e m i s i u n i l e l u i M a r ­
cus Aurelius ( s e s t e r t i i şi d u p o n d i i R I C 1 0 0 3 - 1 0 0 8 ) d a t a t e f n decembrie
170-decembrie 171.
- un as ( R I C , 1722), cu legenda pe r e v e r s IMP V I COS ΠΙ SCşi
V i c t o r i e aşezfnd p e u n p a l m i e r u n s c u t p e care scrie VIC GER, cores­
punde r e v e r s u l u i dupondiilor l u i M a r c u s A u r e l i u s R I C , n r . 1031-1032,ca
şi s e s t e r ţ i l o r R I C , n r . 1 0 2 9 - 1 0 3 0 , dataţi d e c e m b r i e 1 7 1 - d e c e m b r i e 172.
- un sestertius ( R I C , 1723) cu legenda V I C T AVG TR Ρ SC; Vic-
t o r i e s p r e d r . ţine t r o f e u , la picioare captiv. Acesta nu a r e analogii
exacte, i a r p a r t e d i n l e g e n d a r e v e r s u l u i e s t e omisă ( c f . R I C , 8 9 0 ) . T i p u l
d e r e v e r s s e r e f e r ă fnsă la o victorie împotriva u n e i populaţii barba­
re; n u e x c l u d e m p o s i b i l i t a t e a să f i e o a l u z i e l a o V I C ( t o r i a ) G E R ( ma-

- un s e s t e r t i u s ( R I C , 1724) c u legenda S A L V T I A V G COS TRIB

POT SC. Salus h r ă n i n d u n ş a r p e înfăşurat p e u n a l t a r .

109

www.mnir.ro
 De r e m a r c a t l a a c e s t e e m i s i u n i h i b r i d e c u n o s c u t e fo RIC,la care
s e a d a u g ă a c u m şi d e n a r u l n o s t r u , că aproape toate exemplarele f o ­
losesc pentru realizarea reversurilor tipuri care se datează fni n ­
tervalul decembrie 170-decembrie 173.
D e a s e m e n e a , r e m a r c ă m f a p t u l c ă e l e n u r e p r e z i n t ă imitaţii bar­
bare, c i sfnt emisiuni a l e a t e l i e r e l o r o f i c i a l e , ca de altfel şi denarul
d i n colecţia O r g h i d a n . Acesta d i n urmă s e caracterizează printr-un
desen nedeformat, d e factură antică^ , cu legenda c o r e c t ă şi c o r e s p u n ­
de m e t r o l o g i e i d e n a r i l o r ( m o n e d a cfntăreşte 2 , 9 9 g , d a r este ştirbi­
tă p e m a r g i n e ) . A s p e c t u l iniţial a l r e v e r s u l u i ( p l . l / 1 ) , prezentfnd fn
cîmpul d r e p t o f i s u r ă p r o n u n ţ a t ă , lăsa impresia unei monede "four­
rée". Aşa c u m r e z u l t ă însă din analiza piesei (prin metodele: fluo­
rescenţă c u r a z e X, s p e c t r o g r a f i e de emisie cu laser analizor, me­
t o d a greutăţii s p e c i f i c e şi a n a l i z a în p i c ă t u r ă ) , m o n e d a2
nu este un ex­
emplar "fourrée", c i e s t e bătută d i na r g i n t în a l i a j c u c u p r u 30$.Fi­
s u r a existentă p e r e v e r s , c e n e îndreptăţea să c r e d e m că este vorba
de un f a l s , prin curăţirea p i e s e i s-a d o v e d i t a f i o d e p u n e r e de oxizi
(pl.1/3).
Comparînd a c e s t e r e z u l t a t e cu cele cunoscute f h publicaţiile de
s p e c i a l i t a t e ^ p e n t r u p e r i o a d a c a r e ne interesează, rezultă că denarul
d i n colecţia O r g h i d a n se încadrează n u n u m a i p r i n factura sa antică
în rîndul d e n a r i l o r e m i ş i în a t e l i e r e l e o f i c i a l e , c i şi p r i n compoziţia
s a chimică şi p r i n g r e u t a t e .
Denarul n o s t r u face p a r t e d i ns e r i a e m i s i u n i l o r c a r e definesc p r i n
titulatură şi r e p r e z e n t ă r i v i c t o r i a împăratului Împotriva neamurilor
germanice. Este vorba de t i p u r i l e c a r e întrebuinţează titulatura de
IMP V I 4
şi s e referă l a i n t e r v a l u l 170-173.
Faptul că m a j o r i t a t e a p i e s e l o r h i b r i d e , citate deja, s f h t e m i s e în
p e r i o a d a 1 7 0 - 1 7 3 n u p a r e s ă f i e fntfmplător. S u s ţ i n e r e a a numeroase
războaie c o n t r a populaţiilor b a r b a r e a făcut n e c e s a r ă emiterea unei
cantităţi s p o r i t e d e m o n e d e . P r i n t r e p i e s e l e c o r e c t bătute s - a u putut
s t r e c u r a în a c e s t e condiţii şi p i e s e h i b r i d e , care, păstrfnd calităţile
emisiunilor consacrate, a u îndeplinit d e f a p t a c e l a ş i r o l .

N O T E

1 S e m a i c u n o s c d e l a F a u s t i n a a Π -a stanţe c a r e r e p r o d u c p i e s e a că­
r o r g r a v u r ă n u e s t e însă antică : c f . J e a n Tricon, Le coin de Faus-
t i n e I I d u Musée d e L y o n . f n " B u l l e t i n d e l a Société française de nu­
mismatique", 1 9 6 2 , 6, p . 172-173 ( a d u c e m mulţumiri cercetătorului
Gh. Poenaru Bordea d e a n e f i p u s l a dispoziţie publicaţia respecti­
vă).
2 A n a l i z e l e a u f o s t e f e c t u a t e l a l a b o r a t o r u l M u z e u l u i Naţional d e Isto­
r i e a l R e p u b l i c i i S o c i a l i s t e România d e către c h i m i e t a D o i n a Seclă-

110

www.mnir.ro
 Pl. I

www.mnir.ro
 man, c ă r e i a f i a d u c e m m u l ţ u m i r i . D a t e l e amănunţite p r i v i n d metodele
şi r e z u l t a t e l e a n a l i z e i a c e s t u i d e n a r u r m e a z ă să f i e p u b l i c a t e d e D o i ­
na Şeclăman,sub t i t l u l S i s t e m u l d e i n v e s t i g a r e complexă sursă de
informaţii o b i e c t i v e f n "Cercetări d e c o n s e r v a r e şi r e staurare", ρ .
83-85, v o l . 2 , 1982.
3 F r . H u l t s c h , Griechische und rb'mische M e t r o l o g i e , B e r l i n , 1882, Ρ·
312 ; J .Ρ . C a l l u , L a p o l i t i q u e monétaire d e s empereurs romains de
238 à 311 , P a r i s , 1969, p.244 şi u r m . ; Virgil Mihăilescu-Bîrliba,
La monnaie romaine chez l e s Daces o r i e n t a m , Bucureşti, 1980, p.
196 şi u r m .
4 RIC, III, p.203-205.

UNE MONNAIE IMPERIALE INEDITE DE LA COLLECTION

ORGHIDAN

Résumé

Monnaie e n a r g e n t de l a c o l l e c t i o n de 1'Academie de l a Republique

Socialiste de Roumanie, a u j o u r d ' h u i a u Cabinet numismatique d u Musée
National d ' H i s t o i r e de Bucarest :
Av. FAVSTINA AVG VST A. B u s t e drapé, à d r o i t e .
Rs. I M P V I COS III. Aequitas, à gauche, tenant balance et cornu
copiae.
La légende gravée s u r l e d r o i t m o n t r e q u ' i l s ' a g i t d ' u n d e n i e r de
t y p e h y b r i d e , frappé pendant l e règne d e M a r c Aurèle ; e n fait, 1J
d r o i t c o r r e s p o n d a u x émissions s u i v a n t e s :
RIC, 2 5 2 ( d é c e m b r e 1 7 1 - d é c e m b r e 172) : av. M ANTONINVS AV-
GVSTVS TR Ρ XXVI ; r v . IMP V I / C O S ΙΠ. Aequitas dans la même
attitude (voir plus haut).
RIC, 271 (décembre 172-décembre 1 7 3 ) : a v ^ : M A N T O N I N V S AVG
TR Ρ ΧΧνΠ; r v ^ IMP V I / C O S ΙΠ. A e q u i t a s d a n s l a même attitude.
Π s ' a g i t d o n c d une v a r i a n t e i n c o n n u e p a r m i l e s émissions
1
hybri-
des de Faustine Π ; o n connaît aussi d ' a u t r e s monnaies de cette impé-
ratrice ayant surle d r o i t l a légende e t l e s p e r s o n i f i c a t i o n s d e s é m i s -
s i o n s d e M a r c Aurèle :
RIC, 1 7 2 0 ( a s ) e t 1 7 2 1 ( s e s t e r c e ) , a v e c l a légende PRIMI DE-
CENNALES COS ΠΙ; voir l e smonnaies de M a r c Aurèle RIC 1003 -
1008 datées d a n s l ' i n t e r v a l l e décembre 170-décembre 171 ;
RIC, 1722 { a s ) ; a u d r o i t I M P V I C O S ΠΙ S C a v e c V i c t o i r e écri-
vant s u r un b o u c l i e r V I C G E R ; v o i r l e s d u p o n d i i d e M a r c Aurèle RIC
1031-1032 et l e s s e s t e r c e s R I C 1 0 2 9 - 1 0 3 0 (décembre 1 7 1 — d e c e m b r e
172).
RIC, 1723 (sesterce) : a u d r o i t avec l a légende V I C T A V G TR P
SC et Victoire t e n a n t trophée et captif à ses pieds; Π n'y a pas
d'analogies exactes, l a l é g e n d e étan£ p a r t i e l l e m e n t o m i s e ( c f . RIC,
890);
111

www.mnir.ro
 RIC, 1 7 2 4 ( s e s t e r c e ) ; s u r l e d r o i t , l a légende S A L V T I A V G COSf
TRIB POT SC et l'image de Salus avec l e serpent s'enroulant s u r l ' a u -
tel.
On peut r e m a r q u e r q u e l e d r o i t d e l a p l u p a r t d e c e s émissions h y -
brides se rencontre s u r l e smonnaies de Marc Aurèle frappées dans
l ' i n t e r v a l l e décembre 170-décembre 1 7 3 .
D'autre part, l'aspect initial de l a monnaie (pl.l/1) donnait l'im-
p r e s s i o n d ' u n e m o n n a i e fourrée. E n réalité, p a r l e s a n a l y s e s effectu-
ées d a n s l e s l a b o r a t o i r e s d u musée ( f l u o r e s c e n c e a v e c r a y o n s X,spec-
t r o g r a p h i e d'émission avec lasser a n a l y s e u r , l a méthode d u p o i d s spé-
c i f i q u e e t l ' a n a l y s e e n g o u t t e ) , o n a démontré que l a monnaie est fra-
ppée en a r g e n t allié à cuivre (30$); de même, l a " f i s s u r e " visible
s u r l e d r o i t était e n réalité u n dépôt d ' o x y d e s .
En c o n c l u s i o n , o n peut a f f i r m e r q u e l a monnaie de la collection
O r g h i d a n présentée plus haut e s tauthentique; i ls ' a g i t d'une nouvelle
pièce h y b r i d e , inédite, d e l ' i m p é r a t r i c e F a u s t i n e I I .

www.mnir.ro
 MONEDE ANTICE ŞI BIZANTINE DESCOPERITE
LA Ε NISA LA, JUD. TULCEA

de ERNEST OBERLANDER-TÂRNOVEANU
şi G H E O R G H E MÂNUCU-ADAMEŞTEANU

T e r i t o r i u l satului Enisala este e x t r e m d e b o g a t Γη d e s c o p e r i r i a r -

heologice, c a r e a u s t a t f n m o d c o n s t a n t f h atenţia c e r c e t ă t o r i l o r . 1

Cu t o a t e că descoperirile numismatice nu sfht c u nimic mai să­

r a c e s a u m a i puţin v a r i a t e decît c e l e arheologice, ele s-au bucurat
de u n interes ceva m a ir e d u s . Exceptfnd d e s c o p e r i r i l e de monede me­
dievale, pentru care Enisala constituie adesea un punct de referinţă
fn Dobrogea , 2
c e l e l a l t e e p o c i s f n t m a i puţin reprezentate f n paginile
publicaţiilor d e s p e c i a l i t a t e .
A u t o r i i a c e s t e i n o t e fşi p r o p u n s ă p u n ă f h v a l o a r e u n l o t d e 2 3 m o ­
n e d e a n t i c e şi b i z a n t i n e p r o v e n i n d din raza satului Enisala.
Deşi r e l a t i v m o d e s t numeric, a c e s t eşantion a d u c e d a t e i m p o r t a n ­
t e p r i v i n d c i r c u l a ţ i a m o n e t a r ă f n z o n a studiată f n p e r i o a d a r o m a n ă , r o -
mano-bizantină şi f e u d a l timpurie.
Perioada romană e s t e reprezentată d e o monedă de la Antoni­
nus Pius ( v e z i C a t a l o g u l d e l a sffrşitul l u c r ă r i i ) , cea roma no-bizan­
tină p r i n 1 7 monede d e l a L i c i n i u s I , d i n a s t i a Constantiniană (Urbs
Roma), C o n s t a n t i u s a lΠ - l e a , V a l e n s , Justinus I ,Justinianus I.Justi-
n u s a l Π - l e a , M a u r i c i u s T i b e r i u s şi Phocas.
Perioada f e u d a l t i m p u r i e e s t e marcată d e u n f o l l i s a n o n i m Thomp­
son c l a s a C (anii 1034-1042) .
P e n t r u o s e r i e d e m o n e d e cunoaştem e x a c t p u n c t u l d e s c o p e r i r i i .
F o l l i s - u l l u i L i c i n i u s I ( n r . 2 d i n C a t a l o g ) a f o s t d e s c o p e r i t în a —
n u l 1 9 7 7 într-un mormfnt d e înhuma ţie m e d i e v a l d i n n e c r o p o l a situa­
tă l a s u d - v e s t d e s a t u l E n i s a l a , pe drumul ce duce spre Babadag .
T o t d i n z o n a s u d i c ă a s a t u l u i p r o v i n e şi m o n e d a n r . 6 d i n Cata­
log, o piesă emisă d e Valens. M o n e d a a f o s t descoperită fn punctul
"Rfpa Săpulenei".
întregul l o t de monede bizantine d i ns e c . VI-VII provine din
z o n a cetăţii r o m a n o - b i z a n t i n e d e l a " P e ş t e r a " , situată f h partea de
n o r d a saţului, cunoscută f h l i t e r a t u r a d e s p e c i a l i t a t e s u b n u m e l e de
Enisala 1 .
N u v o m stărui p r e a m u l t a s u p r a c e l o r şase monede r o m a n e impe­
riale diiKsec. U - I V , căci a v e m t o a t e m o t i v e l e să c r e d e m că acestea
au c o n s t i t u i e u n eşantion s e m n i f i c a t i v a s u p r a circulaţiei monetare
d i n t r - o aşezare rurală dobrogeană.
Oricum, pfnă f h z i u a f n c a r e v o m d i s p u n e de u n asemenea mate­
rial, o r i c e piesă cunoscută e s t e binevenită.

113

www.mnir.ro
 Moneda de l a Antoninus Pius s e i n s e r e a z ă între m o n e d e l e republic
c a n e şi i m p e r i a l e t i m p u r i i c u n o s c u t e pînă a c u m l a E n i s a l a .
D e l a A n t o n i n u s P i u s pîhă l a L i c i n i u s I n u s e m a i c u n o s c , deocam­
dată, d e s c o p e r i r i m o n e t a r e p e r a z a s a t u l u i Enisala.
C r e d e m că situaţia n u s e d a t o r e a z ă decît u n e i îhtîmplări, c ă c i pe
t e r i t o r i u l s a t u l u i se cunosc u r m e a r h e o l o g i c e d i n sec.II-ΠΙ.
M o n e d e l e d i n s e c a i I V - l e a a c o p e r ă în t i m p p r i m e l e o p t d e c e n i i a l e
veacului, fiind emise în t i m p u l d o m n i i l o r l u i L i c i n i u s I , Constantinus L
Constantius a l II-lea şi Valens.
Şirul m o n e d e l o r d e l a E n i s a l a s e întrerupe d i n n o u la sfîrşitul
s e c a i I V - l e a şi t o t s e c o l u l a l V - l e a , dar insuficienţa cunoştinţelor
n o a s t r e a s u p r a d e s c o p e r i r i l o r a r h e o l o g i c e d i n această perioadă n e îm­
piedică să s t a b i l i m d a c ă f a p t u l e s t e întîmplător s a u s e d a t o r e a z ă între­
ruperii vieţuirii îh z o n ă , în condiţiile t u l b u r i a l e p e r i o a d e i a m i n t i t e .
P a r t e a c e a m a i valoroasă a l o t u l u i d e m o n e d e p r o v e n i t e d e l a E n i ­
sala o constituie piesele bizantine d i ns e c V I - V O . Toate monedele pro­
v i n d i n fortificaţia r o m a n o - b i z a n t i n ă E n i s a l a 1 , a s i g u r î h d a s t f e l data­
rea funcţionării a c e s t e i a p e t o t p a r c u r s u l s e c a i V I - l e a şi începutul
secai VTI-lea.
Absenţa m o n e d e l o r l u iAnastasius I şi TiberiusΠ Constantinus
p o a t e f i întîmplătoare, c ă c i a c e s t e e m i s i u n i sînt c e v a m a i r a r e şi în c e ­
l e l a l t e l o t u r i d e m o n e d e b i z a n t i n e , c h i a r şi în c e l e m a i i m p o r t a n t e din
punct de vedere numeric'.
D e o v a l o a r e d o c u m e n t a r ă d e o s e b i t ă sînt m o n e d e l e emise de Pho-
c a s p r e z e n t e în a c e s t l o t . E l e n u sînt însă u l t i m e l e monede bizantine
timpurii provenite de l a E n i s a l a .
în colecţia M u z e u l u i j u d e ţ e a n d e i s t o r i e d i n G a l a ţ i s e p ă s t r e a z ă u n
f o l l i s e m i s d e H e r a c l i u s l a începutul d o m n i e i s a l e .
M o n e d e l e l u i P h o c a s şi H e r a c l i u s p e r m i t p r e l u n g i r e a existenţei
fortificaţiei E n i s a l a 1 c e l puţin pînă îh d e c e n i u l a l d o i l e a a l sec. al
VII-lea.
A s t f e l d e m o n e d e m a i p r o v i n d i n fortificaţiile n o r d - d o b r o g e n e de
la : Murighiol^,Nufăru 1 0
, Aegyssus-Tulcea 1 1
, Isaccea 1 2
şi Argamum-
Jurilovca ^, 1
dovedind menţinerea limesului romano-bizantin din
S c y t h i a M i n o r şi d u p ă r e v o l t a t r u p e l o r d e I a D u n ă r e c o n d u s ă d e P h o c a s .
în c a d r u l l o t u l u i d e m o n e d e b i z a n t i n e d i ns e c . V I - V I I de l a Enisa­
la, c a d e a l t f e l în î n t r e a g a D o b r o g e , sînt p r e z e n t e m a i a l e s emisiunile
atelierului monetar de l a Constantinopol, urmate de cele de l a Thessa-
lonic, Nikomedia, Cyzic şi A n t i o c h i a .
în t i m p c e p i e s e l e p r o v e n i t e d e l a C o n s t a n t i n o p o l , N i k o m e d i a , Cy­
zic şi A n t i o c h i a a p a r p e p a r c u r s u l întregii p e r i o a d e a sec.VI-VII,mo­
nedele p r o v e n i t e d e l a T h e s s a l o n i c joacă u n r o l i m p o r t a n t n u m a i în a
d o u a jumătate a s e c a i V I - l e a , cînd a c e s t a t e l i e r p a r e să f i asigurat
majoritatea m o n e d e l o r d e 1 / 2 f o l l i s c a r e circulă în S c y t h i a M i n o r .
M o n e d e l e l u i P h o c a s şi H e r a c l i u s încheie şi o m a r e etapă în c i r -
cttlaţia inonetară d i n D o b r o g e a .

114

www.mnir.ro
 Pe parcursul-sec.VII-X, deşi n u d i s p a r t o t a l , numărul monedelor'
c a r e circulă f h D o b r o g e a suferă o rărire drastică.
D e - a b i a după r e s t a b i l i r e a f r o n t i e r e i b i z a n t i n e l a Dunăre,fn a d o u a
jumătate a s e c . a l X - l e a ş i începutul s e c a i X I - l e a , s e v a r e l u a pe scară
largă şi circulaţia m o n e t a r ă .
La F " ' * " * această etapă e s t e reprezentată d e d e s c o p e r i r e a
1
unui
follis anonim Thompson clasa C, emis între 1 0 3 4 - 1 0 4 2 .
în c o l e c ţ i a n u m i s m a t i c ă a I n s t i t u t u l u i d e a r h e o l o g i e d i n Bucureşti
s e m a i află c f t e v a m o n e d e b i z a n t i n e a n o n i m e d i n p r i m a jumătate a s e c
al XI-lea 1 4
.
Monedele bizantine d i ns e c a i XI-lea constituie o descoperire
importantă, d e o a r e c e pfhă f n p r e z e n t s e c r e d e a că vieţuirea medievală
începea l a ^ ' ^ ' 1
» n u m a i f n s e c a i ΧΓΠ -lea.
în l u m i n a a c e s t o r n o i d a t e a p a r e c l a r f a p t u l că l o c u i r e a omeneas­
că s e r e i a l a E n i s a l a c u c e l puţin d o u ă s e c o l e m a i d e v r e m e . De altfel,
l a începutul s e c . a l X I - l e a s e o b s e r v ă u n r e v i r i m e n t în întreaga zonă
învecinată E n i s a l e i * m o n e d e b i z a n t i n e d i n această perioadă sfnt c u ­
noscute l a : S a r i c h i o i ^ , 1
Babadag^ şi 6 M a r t i e ( c o r n . J u r i l o v c a ) .
D e ş i puţin n u m e r o a s e , monedele descoperite l a Enisala contribuie
l a o m a i b u n ă î n c a d r a r e c r o n o l o g i c ă a vieţuirii o m e n e ş t i îh a c e s t colţ a l
Dobrogei în a n t i c h i t a t e ş i l a începutul e v u l u i mediu.
I n a c e l a ş i t i m p m a t e r i a l u l o f e r ă ş i u n e l e d a t e p r i v i n d viaţa econo­
mică ş i c i r c u l a ţ i a m o n e t a r ă c a r e a u p u l s a t în D o b r o g e a a c e l o r v r e m u r i .

Antoninus Pius (138-161)

1. A E . 9,31 g j 25,5 mm. A s .
RIC, ΕΠ, 5 5 6 . Roma, a . 139

Licinius I
2. A E . 3,35 g I 23 m m . Follis.
RIC,VI, 73. Heracleea. I Δ
SMHT

3. A E . 2 , 1 4 g I 20 mm. \ ?
Ibidem. SMHT

Urbs Roma

4. A E . 2 , 3 1 g j 17 m m . Follis.
LRBC,n, 1218. Cyzic, a.330-335. |
SMKA

Constantius Π (337-361)

5. A E . 2 , 2 2 g / 18 m m . A e s 3.
LRBC, Π, 1603. Sirmium, a 351-355. |
ASIRM
Valens (363-378)

6. A E . 1 , 9 7 g 4 1 7 m m . A e s -ţ.

115

www.mnir.ro
 LRBC, Π, 1709. Thessalonica, a.367-378.
TES
R f p a Săpulenei.

Justinus I ( 518-527)

7 .* Λ ;CON;A
AE. 1 6 , 7 2 g \ 3 2χ 31 m m .
ΜΓΒ, 1 , 1 1 . Constanlinopolis, a . 518-522.
Cetatea Enisala 1 .

8. tRr
A E . 7 , 3 3 g \ 26χ 23 m m .
M I B , I , Constantino p o l i s , a . 518—522.
Cetatea Enisala 1 .

A E . 8,55 g * 27 m m .
Idem.

J u s t i n u s I şi J u s t i n i a n u s I ( 5 2 7 )

Γ
« . f , K '
A E . 8 , 4 5 g f 28 ι 25,5 m m
MIB, I , 1 1 . A n t i o c h i a , a.527
Cetatea Enisala 1.

J u s t i n i a n u s I (527-565)

n.tp] t ;CON ; £
AE. 15,37 g t 32 χ 3 0 m m .
MIB, I , 87. C o n s t a n t i n o p o l i s , a.527-532.
Cetatea Enisala 1.

12. K ; N i ; X X X / i )
AE. 7 , 6 7 g \ 2 5 , 5 . x 24 m m .
M I B , I , 116 a . N i c o m e d i a , a.558-559.
Cetatea E n i s a l a 1 .
J u s t i n u s I I (505-578)

13.
AE. 12,13 g 30 χ 2 7 , 5 m m .
M I B , I I , 43 a . C o n s t a n t i n o p o l i s , a.569-570/1
Cetatea Enisala 1.

116

www.mnir.ro
14# t^-,CON;A-, q
AE. 12,13g t 3 0χ 2 8 m m .
MD3 f Π, 43 b . Constantinopolis,a.569-570/1.
Cetatea Enisala 1 .

1 5 . ffl-,CON-,B;4l
AE. 12,23 g S 30,5χ 30m m .
MIB, Π, 43 a . Constantinopolis, a.569-570/1
Cetatea Enisala 1 .

1 6 . R-JES ; κ Μ
AE. 4,54 g j 20 m m .
MIB, I I , 68 b . Thessalonica, a .569-570/1.
dar v a r .c u * înaintea d a t e i .
Cetatea Enisala 1 .

1 7 . R;TES;X
AE. 5,38 g ψ 21χ 1 8 , 5 m m .
ΜΓΒ, Π, 70 a . Thessalonica, a.574-575.
Cetatea Enisala 1 .

M a u r i c i u s T i b e r i u s (582-602)

ΐ8.ή;ΚνΖ;Λ;ΜΙΙ
AE. 11,06g I 28 m m .
ΜΓΒ, Π, 84 D. Cyzic, a.588-589/90
Cetatea Enisala 1 .

19- & Δ ; Χ Η
AE. 3 , 9 0 g/ 24,5χ 23,5 m m .
MIB, Π , 7 1 D . C o n s t a n t i n o p o l i s , a . 596-597/8
Cetatea Enisala 1 .

2 0
- R-,B ; M
AE. 5,59g t 23 m m .
ΜΓΒ, Π, 88 D . Cyzic, a.586-587/8
Cetatea Enisala 1 .

Phocas (602-610)

2 1 . XXX X ; CON€
AE 10,24g 3 5χ 3 0 m m .

117

www.mnir.ro
 ΜΓΒ, Π, 62 C . Constantino polis, a. 604-605.

S u r f r a p a t pe M a u r i c i u s T i b e r i u s . M I B , Π, 67 D. AV./AT.
C e t a t e a ππί«ΐη 1 .

22. * x x χχ'; ΝΙΚΟΒ ·,Μ/ΙΙ/Ι

AE. 13,71 g j 33'x 29 m m .
ΜΓΒ, Π, 69 C . Nikomedia, a.609-610.
Cetatea Enisala 1 .

Follis anonim Thompson, clasa C (c. 1034-1042).

23. A E . 8,81 g | 28,5 χ 2 6 m m . Tăiată.

N O T E

1 Asupra descoperirilor a r h e o l o g i c e d i nr a n a s a t u l u i E n i s a l a cf.G.Si-

mion, Peuce , 2, 1971, p.63-129, şi i d e m , P e n c e , 6, 1977,p.49-73.
M.Babeş, SCIV, 22, 1971, 1 , p.19-45; Al.S.Ştefan, BMI,46,1977,
2 , p.15-25î I.Barnea, D I D , ΙΠ, p.379-384, 388, 390, 393-393,397¬
401 şi 4 0 4 - 4 0 5 ; S . B a r a s e h i şi G h . I . C a n t a c u z i n o , Peuce , 8, 1980,
p.459-471. De asemenea Gh.Mănucu-Adameşteanu,Peuce 1 8, 1980,
p.473-495.
2 Cf.C.C.Giurescu, D i n t r e c u t , Bucureşti, 1942, p-14; O c t . I l i e s c u ,
SCN, 2, 1958, p.456; idem, RE*SEE, 7, 1969, 1 , p.117,GhJ>apuc,
Pontica, 3, 1970, p.394-396; I . T .Drago m i r , Danubius, 6-7, 1972¬
1973, f i g . 2 0 ; E.Oberlander-Târnoveanu, Peuce, 8,1980, p.511,nr.
176-177; G . C u s t u r e a , P o n t i c a , 1 3 , 1 9 8 0 , p . 2 1 6 şi i d e m , Cris ia,
1 9 7 8 , p . 5 3 1-536; Gh.Mănucu-Adameşteanu, Peuce 8,1980,p.476.
t

3 A.Aricescu, SCN, 6, 1 9 7 5 , p . 17-24: t e z a u r de monede - v f r f de,

săgeată; Ε . O b e r l ă n d e r - T â r n o v e a n u , Pontica, 11,1979, p.74, n r .
5-6: d r a h m e h i s t r i e n e d e a r g i n t , i n c l u s i v u n a făcfnd p a r t e d i n t e z a u ­
r u l de l a Călugăra; G h . P o e n a r u - B o r d e a , Pontica, 7,1974, p . 325,
n r . 16: un denar de l a Marcus Antonius; E . O b e r l a n d e r -T ârnoveanu,
Peuce , 8, 1980, p.503, n r . 3 0 : a s p o s t u m dè l a A u g u s t u s (emis sub
Tiberius I ) , i a rl a p.505, nr.78-79: monede de l a Constantius Π şi
V a l e n t i n i a n u s I , şi p . 5 0 7 , n r . 1 0 3 : o pentanummia de l a Justinus I .
4 M . T h o m p s o n , A t h e n i a n A g o r a , νοΙ.Π, T_he_Coins,Princetown,1954.
A u t o a r e a a t r i b u i e monedele l u i M i n a i l a l I V - l e a (1034-1041 ) , d a r e l e
a u f o s t e m i s e şi f n a n u l u r m ă t o r , s u b d o m n i a Theodorei şi l u i M i h a i l
V.
5 Asupra a c e s t e i n e c r o p o l e c f .Gh.Mănucu-Adameşteanu, op.cit.
6 C f . Al.S.Ştefan, op.cit.

118

www.mnir.ro
7 C f . şi G h . P o e n a r u B o r d e a şi V . H . B a u m a n n , Peuce, 4, 1975,p.164-
165.
8 Moneda ne-a fost accesibila p r i n amabilitatea Anetei A n g h e l , d i r e c -
t o a r e a M u z e u l u i judeţean d e i s t o r i e d i n Galaţi, căreia f i mulţumim
şi p e a c e a s t ă cale.
9 Informaţie d e l a C r i s t i n a Opaiţ d e l a M u z e u l D e l t e i Dunării - T u l c e a .
10 B . M i t r e a , Dacia. N.S., 10, 1966, p.412, nr.56.
11 E . O b e r l a n d e r - T â r n o v e a n u , SCN, 7, 1980, p.163, n r . 1 .
1 2 M o n e d ă inedită p r o v e n i t ă d i n c o l e c ţ i a A l . N e n i ţ ă - T u l c e a , aflată fn
p r e z e n t f n colecţia M u z e u l u i D e l t e i D u n ă r i i d i n T u l c e a .
13 M . C o j a , B M I , 4 1 , 1 9 7 2 , 3, p . 4 0 .
1 4 Informaţie d e l a d r . G h . P o e n a r u Bordea, c ă r u i a f i mulţumim şi p e a -
ceastă cale.
1 5 I r i n a O b e r l a n d e r - T â r n o v e a n u şi E . O b e r l ă n d e r - T â r n o v e a n u , P e u c e ,
8, 1980, p.78.
16 A l . P o p e e a şi V . H . B a u m a n n , Peuce , 6, 1977, p.208, nr.12 şi E.
E.Oberlănder-Târnoveanu, Peuce, 8, 1980, p.509,nr. 143.
1 7 M o n e d ă inedită aflată f n c o l e c ţ i a I n s t i t u t u l u i de arheologie d i n Bucu­
reşti, donată d e E . O b e r l ă n d e r - T â r n o v e a n u f h 1975.

MONNAIES ANTIQUES ET BYZANTINES DECOUVERTES

λ ENISALA, DÉP.DE TULCEA

Résumé

Les auteurs publient u n l o t de 23 monnaies a n t i q u e s et byzan-

t i n e s découvertes s u r l e t e r r i t o i r e d u v i l l a g e E n i s a l a , très important
d u p o i n t d e v u e archéologique.
Le lota l astructure suivante:
1. Antonin l e Pieux - 1 A E (as)
2. Licinius 1-2 AE (folles)
3. U r b s Roma - 1 AE
4. Constance I I- 1 A E ( A e s 3)
5. Valens - 1 A E ( A e s 3)
6. Justin I - 3 AE (1 f o l l i s + 2 à 1/2 follis)
7. Justin I e t J u s t i n i a n I ( 1 1/2 follis)
8. Justinien I - 2 A E ( 1 follis + 1 à 1/2 follis)
9. Justin I I- 5 A E ( 3 folles + 2 à 1/2 follis)
10. M a u r i c e Tibère - 3 A E ( 1 f o l l i s + 2 à 1/2 follis)
11 . P h o c a s - 2 A E ( 2 folles)
1"2. F o l l i s anonyme - Thompson classe C ( 1e x . ) .
Les m o n n a i e s a p p o r t e n t d e s données intéressantes s u r l a c h r o n o -
l o g i e d e s s i t e s archéologiques d e l a z o n e d ' E n i s a l a p e n d a n t les épo-
q u e s : r o m a i n e , d u B a s - E m p i r e e t H a u t M o y e n - A g e é p o q u e s q u i o n t été
jusqu'à présent m o i n s représentées d u p o i n t d e v u e n u m i s m a t i q u e .

119

www.mnir.ro
 Lea monnaies byzantines d e s VI-e-VTI—e s . p r o v e n u e s d e l a for—-
teresse F!ni««l« I , s o n t particulièrement importantes.
Même s i l a f o r t i f i c a t i o n n ' a p a s été e n c o r e fouillée systémati-
quement d u point de vue archéologique,les Γ η η η η
» j recueillies prou-
v e n t q u ' e l l e a été utilisée t o u t l e l o n g d u V l - e s . e t q u ' e l l e était e n -
core en fonction a u début d u VU-e s . , p e n d a n t l e règne d*Heraclius.

120

www.mnir.ro
 SECŢIA A Π -A
NUMISMATICA M E D I E V A L A , MODERNA ŞI
CONTEMPORANĂ

121

www.mnir.ro
 UN NOU TEZAUR MONETAR DE LA MIRCEA C E L
BÂTRIN, DESCOPERIT LA GALIC IUI CA, JUD. DOLJ

de KATIUŞA PÀRVAN

D i n colecţia G . B u z d u g a n a i n t r a t f n 1 9 7 9 f h p a t r i m o n i u l Muzeului
Naţional d e I s t o r i e u n număr d e 12 m o n e d e e m i s e d e Ţara Româneas­
că şi c a r e f a c p a r t e d i n t r - u n t e z a u r d e s c o p e r i t la Galiciuica, jud.
Dolj . 1
în a n u l u r m ă t o r , n u m ă r u l m o n e d e l o r t e z a u r u l u i s - a mărit c u î n ¬
că 4 e x e m p l a r e , d i n colecţia O . L u c h i a n . A m b i i colecţionari n e - a u i n ­
f o r m a t că t e z a u r u l d e l a G a l i c i u i c a a f o s t d e s c o p e r i t i n t r e cele două
r ă z b o a i e m o n d i a l e f n p u n c t u l n u m i t M f n ă s t i r e a , a f l a t între s a t e l e G a l i ­
ciuica, corn. Giubega, şi C i o r o i u N o u , c o r n . Cioroiaşi, j u d . Dolj . 2

P r e s u p u n e m că a c e s t t e z a u r t r e b u i e să f i f o s t m a i m a r e , u n număr
d e p i e s e fmprăştiindu-se f i e p r i n t r e d e s c o p e r i t o r i , f i e , m a i t f r z i u , răs-
p f h d i n d u - s e f n d i f e r i t e colecţii. D e a l t f e l , f n 1 9 3 5 , G . B u z d u g a n e x ­
p u n e a l a C o n g r e s u l d e numismatică d e l a Cernăuţi u n t e z a u r f o r m a t d i n
m o n e d e - s e menţionează - d e a u r , d e s c o p e r i t l a S a l i c i u i c a j u d . Dolj,
p r o b a b i l l o c a l i t a t e a G a l i c i u i c a . D a c ă informaţia e s t e c o r e c t ă , ş i anume
că a v e m d e - a f a c e c u m o n e d e d e a u r , aşa c u m n e informează St.Meteş ,
şi n u d e a r g i n t , cum pare mult maiprobabil, monedele a r putea face
parte, în p r i m u l c a z , d i n t r - u n a l t d e p o z i t monetar d e s c o p e r i t f n zonă,
d a r f n c a z u l că p i e s e l e e x p u s e e r a u d e a r g i n t , există p o s i b i l i t a t e a ca
acestea să aparţină aceluiaşi t e z a u r . 4

C e l e 16 m o n e d e s - a u păstrat b i n e , s t a r e a l o r d e c o n s e r v a r e f o a r ­
t e bună uşurfnd i d e n t i f i c a r e a . G r a d u l de uzură e s t e r e d u s , ceea ce ne
f a c e să p r e s u p u n e m că m o n e d e l e n u a u c i r c u l a t p r e a m u l t . A s t f e l , din
c e l e 16 p i e s e d o a r 5 e x e m p l a r e s f n t puţin r u p t e p e m a r g i n e . Şapte p i e ­
s e s f n t parţial ş t e r s e , u n e l e p r o b a b i l d i n b a t e r e ( n r . 1 5 ) ; mai puţin
lizibile s f n t d o a r m o n e d e l e d e l a n r . 2 şi 1 6 d i n c a t a l o g u l n o s t r u , l a c a ­
re n u a m p u t u t c i t i b i n e întreaga l e g e n d ă .
T o a t e m o n e d e l e s f n t ducaţi c u e f i g i e d e l a M i r c e a c e l B ă t r f n c a r e - 4
reprezintă p e a v e r s p e v o i e v o d în c o s t u m o c c i d e n t a l , c u m a n t i e şi l a n ­
c e verticală, i a r p e r e v e r s s t e m a Ţării R o m â n e ş t i ^ . Pentru exemplifi­
c a r e d ă m f h a n e x ă d e s c r i e r e a a m ă n u n ţ i t ă a f i e c ă r e i p i e s e , i a r în p l a n ­
ş e l e I — I I I ilustraţia m o n e d e l o r f n discuţie.
A m î n c e r c a t s ă c l a s i f i c ă m ducaţii d i n t e z a u r u l d e l a Galiciuica ,
urmărind a t f t concordanţa l o r f n s e r i i l e d e r e v e r s u r i stabilite de O.
Iliescu pentru tipul de a v e r s c u astfel de efigie, c f t şi concordanţa
cu elementele de costum d e s c r i s de P . C h i h a i a ' pentru acest tip de
avers.
Conform clasificării ,nxapuse.„de.O..Iliescu, c e l e 1 6 m o n e d e se. Ιο-

ί 23

www.mnir.ro
c a d r e a z ă în t i p u l 5 , s e r i i l e I , Π , ΠΙ a i V ( u l t i m a monedă d i n catalog,
c a r e e s t e ş t e a r s ă , a p a r ţ i n e , p r o b a b i l , t o t s e r i e i V ) . S e r i a a ΠΙ -a am
s e p a r a t - o în d o u ă s u b g r u p e : ΙΠ a ( v o i e v o d u l p o a r t ă c o s t u m cu mantie
lungă) şi I I I b ( v o i e v o d u l a r e c o r p u l m a i î n d e s a t ş i m a n t i e s c u r t ă ) .
In c a d r u l s e r i i l o r , legenda este aceeaşi p e n t r u t o a t e p i e s e l e , d a r
la s e r i a a IlI-a apare IWM/lWM . . . , p e cînd l a t o a t e celelalte serii
apare I/IWM . . . /IWM ...
P o r n i n d de l a s e r i i l e stabilite de O . I l i e s c u , a m o b s e r v a t , pentru
efigiile d e p e a v e r s , f r a p a n t e a s e m ă n ă r i t i p o l o g i c e în c a d r u l fiecarei
serii.
D i n t a b e l u l n o s t r u , constatăm că n e a f l ă m în f a t a a 4 variante de
efigii, criteriile de s t a b i l i r e a l o r f i i n d : poziţia corpului» lungimea
mantiei şi f o r m a m a r g i n i l o r e i , p l i u r i l e j u p e i , modul de sugerare a
h e r m i n e i ( p r i n r o m b u r i , t r i u n g h i u r i c u v f r f u l în j o s s a u f n s u s ) .
Deoarece nu am avut f n tezaur u n număr s u f i c i e n t d e p i e s e p e n t r u
toate s e r i i l e , i a runele m o n e d e s f n t şterse c h i a r f n d r e p t u l a c e s t o r e ¬
lemente, n u p u t e m p r e c i z a d a c ă : numărul n a s t u r i l o r , t i p u l de glob c r u ­
ciger, forma lancei s f n t şi e l e c r i t e r i i d e t e r m i n a n t e pentru stabili­
r e a clasificării d u p ă e f i g i e . Cercetările v i i t o a r e v o r t r e b u i să ia f n
s e a m ă şi a c e s t e e l e m e n t e , fiind şi e l e , p r o b a b i l , principii de clasifi­
care .
Tinînd c o n t de t i p o l o g i a propusă, m o n e d e l e t e z a u r u l u i d e l a G a l i ­
c i u i c a s e încadrează, după e f i g i i , f h 4 g r u p e după c u m u r m e a z ă :
G r u p a I-a - c e c o r e s p u n d e s e r i e i I-a, p e r s o n a j u l f n p i c i o a r e , d i n faţă,
c u c a p u l înclinat s p r e s t f n g a , m a n t i e p o t r i v i t d e l u n g ă , f ă r ă mar­
gini marcate, h e r m i n a redată p r i n r o m b u r i , jupă c u p l i u r i triun­
ghiulare .
Grupa a Il-a - ce corespunde seriei a V-a, c a m a i s u s ( = * . m . s . ) , m a n ­
tie c u m a r g i n i marcate, e x a g e r a t d e lungă, c u h e r m i n a redată p r i n
t r i u n g h i u r i cu v f r f u l f n j o s , jupa c u a l t t i p de pliuri.
G r u p a a ΠΙ -a - ce corespunde s u b g r u p e i ΠΙ a , c . m . s . , capul drept,alt
t i p d e m a n t i e , p o t r i v i t d e lungă, h e r m i n a redată p r i n triunghiuri
c u v f r f u l f n s u s , m a n t i a a r e m a r g i n i , l a jupă a l t t i p d e p l i u r i .
Grupa a IV-a - ce corespunde s u b g r u p e i ΙΠ b , c . m . s . , d a r c o r p mai
îndesat şi m a n t i e m a i s c u r t ă .
Intrucît m o n e d a s e r i e i a I l - a a r e a v e r s u l n e c l a r , n u o p u t e m înca­
d r a c u siguranţă f n g r u p a r e a n o a s t r ă . T o t u ş i , c o s t u m u l v o i e v o d u l u i a-
vind mantia cu margini marcate, lungă, c u h e r m i n a redată p r i n triun­
g h i u r i c u v f r f u l f h j o s şi ţinfnd c o n t de modul de r e d a r e a l a c v i l e i de
p e r e v e r s (asemănător c u n r . 13 d i n s e r i a a V — a ) , p u t e m s t a b i l i o i -
d e n t i t a t e n e c e s a r ă c u s e r i a a V - a . încadrarea rămfhe însă probabilă,
d e o a r e c e p e s i n g u r a monedă d i n s e r i a d e faţă l u n g i m e a m a n t i e i şi p l i -
a r i l e j u p e i n u S e v ă d . D e a l t f e l , r e f e r i t o r l a întreg t e z a u r u l , u n n u m ă r
mai mare de piese, deci mai multe exemplare p e n t r u f i e c a r e s e r i e ,a rf i
o f e r i t u n c o e f i c i e n t s p o r i t d e siguranţă variantelor propuse, variante
oe urmează a f i c o n f i r m a t e s a u n u d e a n a l i z a . u n o r t e z a u r e mai mari*

124

www.mnir.ro
Pl. I - n r . 1 seria I ; n r . 2 , seria II ; nr.3-6 seria Ilia.

www.mnir.ro
Pl. I I - n r . 7 seria Ilia ; nr.8-10 seria Illb ; n r . 1 1 -1 2 suria V.

www.mnir.ro
P l . I I I - nr.13-15 seria V ; nr.16 seria Ilia (?).

www.mnir.ro
 Avers R ever s

/ Efigia Acvilă Scut Legendă i

I
1Ms Hwfj/ I

1 > ft)
I, lia

W
\-IWM
II
1

IM
w
'«Ir η

III III a
" " " A y

IV

I
# 125
0
III b

www.mnir.ro
conţinind m o n e d e d i n a c e a s t ă e m i s i u n e o
Observăm l a m o n e d e l e d i n s e r i a a ΠΙ -a o a s e m ă n a r e , l a poziţia
c o r p u l u i şi f n r e d a r e a s u r c o t e i şi j u p e i , c u m o n e d e l e u l t i m e l o r emisi­
uni a l el u i Mircea, a l e căror e f i g i i s e continuă şi p e m o n e d e l e l u i M i -
b a i l I şi D a n I I ( c u u n e l e m o d i f i c ă r i - d i s p a r e m a n t i a ) JCredem că n u g r e ­
şim considerfnd c ă s e r i a a ΠΙ -a d i n l o t u l nostru este v e r i g a de le -
g ă t u r ă între e m i s i u n i l e m o n e t a r e d e început a l e l u i M i r c e a şi u l t i m e l e ,
oferind astfel continuitate c l a s i c u l u i t i p de ducat muntean, care este
cel reprezentat de s e r i a n o a s t r ă a ΠΙ -a.
Totodată, g r a v a r e a u n u i n u m ă r m a r e d e stanţe f o l o s i t e p e n t r u b a ­
terea tipului cu efigie şi l a n c e dreaptă ( n u m a i f n f r a g m e n t u l d e tezaur
d e faţă s - a u f o l o s i t 4 s t a n ţ e , d e a v e r s , numărul c e l o r d e r e v e r s nepu-
t f n d deocamdată să f i e a p r e c i a t ) e s t e o dovadă f n s p r i j i n u l afirmaţiei
că această e m i s i u n e a f o s t c e a m a i amplă dintre emisiunile d e ducaţi
munteni cu aversul reprezentfndu-l pe Mircea f h costum de t i p occi­
d e n t a l şi a c i r c u l a t c e l mai intens.
A v f h d f n v e d e r e că a c e s t l o t d e m o n e d e e s t e p r o b a b i l o p a r t e din­
tr-un tezaur m a i m a r e , e s t e d i f i c i l să n e pronunţăm asupra mărimii
s a l e i n i ţ i a l e . î n c e r c ă m totuşi s ă s u g e r ă m p e b a z a informaţiilor d e a r ­
hivă c a r e a r f i fost puterea d e cumpărare a c e l o r 16 ducaţi.Din p r i ­
vilegiul comercial d a t braşovenilor de Mircea c e l Bătrfn f n 1 4 1 3 ® , r e ­
i e s e că v a m a p e n t r u u n b u t o i c u v i n e r a 6 d u c a ţ i , p e n t r u un butoi cu
miere 1 2 ducaţi, p e n t r u o m a j e d e ceară 1 2 ducaţi, p e n t r u 1 p o r c 2 du­
caţi, p e n t r u 1 vacă s a u 1 b o u 3 ducaţi, p e n t r u 1 vilar de Colunia 12
ducaţi, p e n t r u 1 v i l a r d e C e h i a 6 ducaţi. P r e z e n ţ a m o n e d e l o r trebuie
p u s ă p r o b a b i l f n l e g ă t u r ă c u d r u m u l c o m e r c i a l c e l e g a A r d e a l u l p r i n pă­
s u r i l e şi v ă m i l e d e l a B r a n şi R u c ă r . V â l c a n şi T u r n u R o ş u cu Calafa­
tul, m a r e a şi v e c h e a v a m ă d e l a D u n ă r e , numită fntfi Vadul Cumanilor
şi menţionată d e D a n I ( 3 . X . 1 3 8 5 ) 9 . D e a i c i n e g u s t o r i i treceau cu
marfa p e s t e Dunăre l a V i d i n , de unde p o r n e a u m a i departe spre Ragu-
za şi M a r e a A d r i a t i c ă . I n s p r i j i n u l a c e s t e i i p o t e z e vine şi faptul că
satul Galiciuica, aflat în cfmpia de vest a O l t e n i e i , este situat pe
d r u m u l naţional c e l e a g ă ş i a z i C a l a f a t u l c u B r a ş o v u l , d r u m naţional
c a r e a r e şi a s t ă z i a p r o x i m a t i v a c e l a ş i t r a s e u cu drumul de acum cinci
secole.
Cauzele î n g r o p ă r i i p o t f i m u l t i p l e şi n e s c a p ă datorită faptului
că t e z a u r u l n u e s t e c o m p l e t , a ş a că n u insistăm asupra l o r . Descope­
r i r e a t e z a u r u l u i într-o r e g i u n e f napropierea unui mare drum comer­
cial, f n vecinătatea u n o r localităţi m a i v e c h i , menţionate f n docu­
mente 1 0
, indică f r e c v e n t a u t i l i z a r e a monedelor medievale emise de
Mircea c e l Bătrîn f n viaţa e c o n o m i c ă r o m â n e a s c ă . Faptul este atestat
şi d e n u m e r o a s e l e d e s c o p e r i r i m o n e t a r e a p a r ţinfnd îndelungatei dom­
nii a acestui voievod, între c a r e s e încadrează şi t e z a u r u l d e f a ţ ă 1 1

126

www.mnir.ro
 C A T A L O G

ARA ROMANEASCA, MIRCEA CEL BĂTRÎN (1386-1418).

u c a ţ i
T i p u l 5, c u e f i g i e (1396-1418).
AT. Mircea f n p i c i o a r e , f n c o s t u m o c c i d e n t a l , c u mantie,suliţă şi
glob cruciger.
Rv. S t e m a Ţării Romaneşti.
Legenda slavona.

Seria I ^Jl
1. Av. I-IûûM dVa -
Legendă circulară. In centru Mircea fn picioa­
re, Înclinat s p r e s t . P o a r t ă s u r c o t ă f o a r t e m u l a t ă , c u 5 n a s t u r i , c e n t u ­
r ă c u m o t i v g l o b u l a r l ă s a ' ă m u l t p e ş o l d , susţinută d e c u r e l u ş ă ; jupa
are pliuri foarte regulate, triunghiulare ; mantia lungă d a r n u exage­
rat, fără m a r g i n i m a r c a t e , cu guler amplu prins cu a g r a f ă , căptuşită
c u hermină sugerată p r i n r o m b u r i r e l i e f a t e şi alungite. Tine f n dreap­
ta, vertical, lance c u u n p i r o n c h i a r s u b lamă, i a r f h stfnga globul
cruciger.
R v . ΨΊι/ΛΛΙ-ονββ Legendă circulară. I n c e n t r u s c u t înclinat spre
dreapta, despicat, f h cîmpul I 3 f a s c i i , cîmpul Π plin. Timbrat de coif
deschis, f nprofil spre dreapta, fn cimier acvilă cu aripile strînse.
C.p.e. M o n e d a puţin d e s c e n t r a t ă şi ruptă p e m a r g i n e şi f n c e n t r u .
AR j 14,5 mm ; 0,33 g ; i ; i n v . 151.780.

Seria Π ^
2. Av. I-I^UJ-OVClK C.m.s. şters. S u r c o t a scurtă,- m a i puţin mula­
tă; centura nu s e observă ; j u p a ştearsă, p l i u r i l e n u s e văd ; mantia
lungă, c u m a r g i n i m a r c a t e , hermina sugerată p r i n triunghiuri cu vfr­
ful f nj o s . Dublă b a t e r e l a l a n c e .
Rv.'ÎIMUj — cWaS C.m.s. In cfmpul I I a l scutului stea f n 5 c o l ­
ţuri. A l t t i p d e a c v i l ă . D u b l ă b a t e r e - d e a s u p r a a c v i l e i s e văd fasciile
unui scut.
AR; 14,5 mm ; 0,34 g ; « — ; inv. 126.935.

Seria ΓΠ
a.
3. A v . I U J M - v C l R l C.m.s. Mircea f h poziţie frontală, c u coroană
puţin v i z i b i l ă ; s u r c o t a m a i puţin m u l a t ă , p o t r i v i t d e lungă, c u 3 nas­
turi ; c e n t u r a d r e a p t ă , simplă ; j u p a a r e a l t t i p d e pliuri ; mantia
lungă, d a r n u e x a g e r a t , cu margini marcate şi h e r m i n a redată p r i n tri­
unghiuri c u v f r f u l f h s u s . Globul c r u c i g e r este m a i alungit.
Rv.HrTlIjM—σνα&Ιο C m . s . In cfmpul I IsiglaΤ .Globulă f n c e n t r u .
M o n e d a puţin d e s c e n t r a t ă .
AR; 14,5 mm ; 0,27 g ; * ;inv. 126.926.

127

www.mnir.ro
14. Α ν . _ α _ — b _ V f c l B C.m.s. Coroana nu este vizibila.
Rvii*I\uPOd-Vdl& C.m.s. Dublă b a t e r e . P r i n a l u n e c a r e a Stan­
ţei s c u t u l pare suprapus peste un alt scut din care se vede puţin din
p a r t e a l a t e r a l ă a cîmpului Π . L e g e n d a între c . p . e . şi c . l . i .
M o n e d a ruptă f n p a r t e a d e j o s a e f i g i e i .
AR; 14 m m ; 0 , 3 7 g ; \ ;inv. 126.928.
5. A v . l O / M - d d B C.m.s. E f i g i a puţin ş t e a r s ă .
Rv-<*IU/MB--'JSţ C.m.s. N u e s t e dublă b a t e r e . C . p . e . Moneda
puţin d e s c e n t r a t ă ş i r u p t ă p e m a r g i n e . Pe avers, deasupra efigiei, bă­
tută l i t e r a ( ? ) O ( ? ) .
AR ; 14,5 mm; 0,36 g ;^->;inv. 126.925.
6. A v . IU/"-c.Vcje» C.m.s. Dublă b a t e r e , neclar.
Rv. * I f a j U - V e { k / C.m.s. Dublă b a t e r e . P r i n a l u n e c a r e a stan­
ţei s c u t u l p a r e s u p r a p u s p e s t e u n a l t s c u t , m a i înclinat, d i n c a r e se
vede cîmpul I f a s c i a t şi c î m p u l Π plin (?).
AR ; 14,5 mm ; 0,31 g ; »;inv. 151.782.
7. Av. I"UTΜ-VOI C.m.s. N u e s t e dublă b a t e r e . Coroana foar­
t e puţin vizibilă, f n d r e a p t a .
T

RV.T*I(JUMI~O"VQC> C.m.s. N u e s t e d u b l ă b a t e r e decît l a ' partea

a d o u a a l e g e n d e i , f o a r t e puţin.
AR*; 1 4 m m ; 0 , 3 4 g ; »;inv.126.931.
b.
8. A v . iWtAO -O.Vflb C.m.s. C o r p u l m a i îndesat, m a n t i e scurtă.
Rv. ι£ϋΜ - 6" V a IS i C.m.s. N u e s t e dublă b a t e r e . I n cîmpul I 4
fascii.
AR ; 13,5 mm ; 0,32 g ; ^ * >' 1 η ν
· 1
51.779.
9. A v . 1 0 J M - p V a ci C . m . s . L e g e n d a între c . p . e . şi c . p . i , ;
ştearsă f n d r e a p t a .
R V . T * I C U W I — at> C.m.s. Dublă b a t e r e . P r i n a l u n e c a r e a ştan-
ţei s c u t u l p a r e s u p r a p u s peste un a l t scut m a i mare d i nc a r e se vede
t o t cîmpul Π în c a r e s e află s i g l a Τ . ΓΗη cîmpul I s e v e d e d o a r o f a s -
cie. P r i m a p a r t e a l e g e n d e i e s t e bătută între c . l . e . ş i c . p . i . , i a r par­
tea a Il-a sub c . p . i .
Moneda descentrată.
AR ; 1 3 , 5 m m ; 0 , 3 2 g ; ^ -, i n v . 1 5 1 . 7 8 1 .
10. A v . I l t M - d v e b n C.m.s. C.p.e.
R **r" lu>*9-tfiv«S^c»l C . m . s .
v
Scutul pare suprapus peste un a l t
s c u t d i n c a r e s e v e d e puţin d i n p a r t e a d e s u s , bătută p e s t e p a r t e a i n-
f e r i oară a c o i f u l u i c e timbrează p r i m u l scut.
AR; 14 m m ; 0 , 3 4 g ; « — ; i n v . 126.927.
Seria V ^
1 1 . A v . l -itu-o-VCtb>« C . m . s . M i r c e a poartă c o r o a n ă , are corpul
puţin înclinat ε p r e , s t f n g a , s u r c o t a e s t e mulată, lungă, c u 3 nasturi ,
p e şold c u c e n t u r ă c u m o t i v t r i u n g h i u l a r ; jupa a r e u n a l t f e l de pliuri
triunghiulare ; mantia f o a r t e l u n g ă , a t i n g e pămfntul ; h e r m i n a sugera­
tă p r i n t r i u n g h i u r i c u v f r f u l în i o s . G l o b u l c r u c i g e r e s t e sferic.

12S

www.mnir.ro
 Rv.îIUlM-3VflΣ C.m.s. N u e s t e dublă b a t e r e . I n cîmpul I s t e a
(vizibil doar u n c o l ţ ) , în cîmpul Π 3 fascii.
AR; 14 m m ; 0 , 3 8 g ; \ ;inv. 126.924.
12. Av.I-IUlPQ-aVo7B C.m.s. Nu se vede coroana, c e n t u r a fără m o ­
tiv ornamental.
Rv.f"l\IJM -dVcV C.m.s. I n c î m p u l I vizibilă s t e a în 5 c o l ţ u r i .
M o n e d a c r ă p a t ă l a m i j l o c ş i puţin d e s c e n t r a t ă .
AR; 15 m m ; 0 , 4 0 g ; — > ; i n v . 126.929.
13. Av.I-iU/M-3Vnto> C.m.s. Surcota cu 5 nasturi.
Rv.fillJUM-eVaB C.m.s.
AR; 14 mm ; 0 , 3 9 g ; T jinv. 126.930.
14. Av.lUïM _3 C.m.s. Ştearsă.
Rv.+ IlUAf-VtfR, C.m.s. Ştearsă. I n cîmpul I 4 f a s c i i . Globulă
în c e n t r u .
M o n e d a d e s c e n t r a t ă , puţin r u p t ă p e margine.
AR; 14,5 mm ; 0,30 g ; / ;inv. 126.933.
15. A v . I - — V i _ < 4 —Cdb> C . m . s . Centura a r e motiv ornamental t r i u n ­
ghiular. Coroana este vizibilă.
Rv. _ l M - d V a Û C.m.s. C.l.e.
M o n e d a ş t e a r s ă îh stînga e f i g i e i .
AR; 14 m m ; 0 , 3 7 g ; < — i i n v . 126.934.
Seria UI a (?) Π3
16. A v . I-nL'/v£-b-vo>&C.m.s. Ştearsă.
R v - ΙΙΙΙ,Μ - 3 V f l b C.m.s. F o a r t e şters. Cîmpul I plin,în cîmpul
II sigla (?) C.p.e.
AR; 13,5 mm ; 0,24 g ; ^ * ; i n v . 126.932.

N O T E

1 Tezaurul a fost semnalat d e C o n s t a n ţ a Ş t i r b u în " C r e ş t e r e a patri­

moniului muzeal - Buletin", n r . 3 , 1 9 7 9 , p . 5 1 . Mulţumesc p e a c e a s ­
tă c a l e t o v . C . Ş t i r b u şi P . S t a n c u p e n t r u a j u t o r u l şi s p r i j i n u l a c o r -
dat nu numai c u această o c a z i e , c i în toată a c t i v i t a t e a m e a .
2 C.Petrescu, Istoricul Comunei C i o r o i u - în a m i n t i r e a strămoşilor,
Craiova, 1 9 2 6 , p . 1-2 ; a u t o r u l r e l a t e a z ă î n t e m e i e r e a s a t u l u i Gali­
ciuica, p e l a 1 8 2 1 , p r i n strămutarea " c f t o r v a n e a m u r i de oameni din
C i o r o i şi a n u m e : Udreştii, Butulenii, Ciocîlteii, G r o z ă v e ş t i i şi a l ­
ţii, loviţi d e n e c a z u r i n u m e r o a s e t p e r i n d a r e a t u r c i l o r , a r u ş i l o r şi
m a i m u l t decît atît c i u m a care secera m u l t e vieţi. I n v e c h e a vatră ,
Cioroi, exista d e p e a t u n c i o mînăstire f o a r t e c u n o s c u t ă p r i n t r e l o ­
calnici". Se p r e a poate c a a m i n t i r e a e i s ă fié păstrată f n toponimia
l o c u l u i u n d e s - a u găsit m o n e d e l e d e f a ţ ă .
3 S t e f a n Meteş, Relaţiile Ţ ă r i i R o m â n e ş t i c u A r d e a l u l pînă f n s e c o l u l
XVni, Sighişoara, 1 9 2 0 - 1 . p . 1 0 6 şi n o t a 1 .

129

www.mnir.ro
 1
4 O c t a v i a n I l i e s c u f n l u c r a r e a l u i C o s t i n C.Kiriţescu, Sistemul bă-4
n e s c a l l e u l u i şi p r e c u r s o r i i l u i , v o l . I , Bucureşti, 1964, p. 363 ,
menţionează d e s c o p e r i r e a u n u i g r o s raguzan d i ns e c . a l XTV-lea f n
localitatea Galiciuica, deci presupunerea noastră n u e s t e exclusă.
5 Existenta mai multor v a r i a n t e f n c a d r u l acestui mare tip de avers
este subliniată d e C o n s t a n t a S t i r b u f n E f f i g i e s c o n v e n t i o n n e l l e s et
e f f i g i e s - p o r t r a i t d a n s l ' a r t monétaire d e l a V a l a c h i e e t d e l a Mol­
d a v i e d u X r V - e à ΧνΤΠ -e s i è c l e , f h v o l u m u l C o n g r è s i n t e r n a t i o n a l d e
numismatique. L a numismatique source de l ' h i s t o i r e de l ' a r t e t de
l ' h i s t o i r e des idées, B cureşti,
u 1981, p.76-77.
6 Octavian Iliescu, C u p r i v i r e l a p r o b l e m a realizării u n u i "Corpus"al
m o n e d e l o r f e u d a l e româneşti, f n S M I M , v o l . I , Bucureşti, 1956, p.
306.
7 Pavel Chihaia, D i n cetăţile d e s c a u n a l e T ă r i i Româneşti,Bucureşti,
1974, p.161-191.
8 IonBogdan, Documente şi r e g e ş t e p r i v i t o a r e l a relaţiile T ă r i i Ro­
mâneşti c u B r a ş o v u l şi U n g a r i a f n s e c o l e l e X V - X V I , B u c u r e ş t i , 1902,
doc.nr.1.
9 I . S t o f u l e s c u , Mfnăstirea T i s m a n a , Bucureşti, 1909, p . 167-170.
10 S a t u l C i o r o i u a p a r e menţionat l a 1 8 i u n i e 1 5 3 7 , f n t r - u n d o c u m e n t d a t
la Tfrgovişte d e R a d u P a i s i e , c a r e întăreşte m - r i i G o v o r a ocine în
Frăsinetul, R e d i u l l u i F l o r e a . . . şi C i o r o i i , c o n f i r m a t e şi d e îna­
intaşii săi V l a d V o i e v o d şi Vintilă Voievod (DIR, B, vol.II, Bucu­
reşti, 1 9 6 4 , p . 2 2 2 ) , p r e c u m şi într-un d o c u m e n t d i n30 a p r i l i e 1567,
dat l a Bucureşti de P e t r u c e l Tfnăr, p r i n c a r e s e întăresc m a i m u l ­
t o r a părţi d i n m o ş i a C i o r o i , c u m p ă r a t e d e a c e ş t i a în z i l e l e l u i Mir­
cea Voievod (DIR, B, voi.UI, Bucureşti, 1964, nr.275 ) ; totodată
menţionarea c o m u n e i C i o r o i l a 1821 , p r e c u m şi a s a t u l u i G a l i c i u i c a
ce se o r g a n i z a a t u n c i pe l o c u l a c t u a l , c a r e e r a zonă d e tîrg anual
din t i m p u r i s t r ă v e c h i , p u t e r n i c circulată şi l a răspfntia u n o r dru­
m u r i c e l e g a u munţii c u D u n ă r e a , u t i l i z a t e încă d i n a n t i c h i t a t e . Vezi
mai sus nota 2 şi Lică G e o r g e s c u , Contribuţii r e f e r i t o a r e l a î n c e ­
puturile Craiovei, extras, "Arhivele Olteniei" , n r . 37-38, 1928,p.
2-15.

11 Cîteva t e z a u r e c e conţin m o n e d e e m i s e d e M i r c e a c e l Bătrîn : Vlad

T e p e ş şi T u r n u S e v e r i n ( O . I l i e s c u în C C . Kiritescu, op.cit. , p.
362) ; mfnăstirea C o c o ş ( O . n i e s c u , D e s c o p e r i r i monetare,în S C N ,
II, 1958, p.455), M a r a l o i u ( I o n e l C a n d e a , T e z a u r u l de monede feu­
d a l e d e l a M a r a l o i u j u d . B r ă i l a , în " D a n u b i u s " , 8-9, 1 9 7 9 , p . 169¬
170.

1 30

www.mnir.ro
 UN NOUVEAU TRÉSOR MONÉTAIRE DU TEMPS DE MIRCEA
CEL BÀTRIN DÉCOUVERT À GALICIUICA, JUD. DOLJ

Résumé

L ' a r t i c l e présente u n trésor d e monnaies émises par Mircea c e l

Bătrfn, découvert pendant 1'entredeux g u e r r e s mondiales dans le
point nommé Mfnăstirea , situé entre les villages G a l i c i u i c a , corn .
de Giubega et Cioroiul N o u , c o m . d e Cioroiaşi, d é p . d e Dolj.Les 16
monnaies sont des ducats à effigie et font partie probablement d'un
trésor p l u s g r a n d q u i s'était dispersé.
On a essayé de déterminer 4 variantes d'effigies, d'après l a
forme du manteau et de ses bords, l a façon de suggérer l'arme-
line (hermine), les plis de l a j u p e . L'auteur avance aussi certaines
considérations sur l a circulation monétaire et l a situation écono-
mique de l a Valachie au début d u X V e
siècle.

131

www.mnir.ro
UN TEZAUR MONETAR DIN SEC. XV-XVI, DESCOPERIT
LA GHIMPAŢI, JUD. GIURGIU

de ANA-MARIA V E L T E R

în v a r a a n u l u i 1 9 7 0 , f n t i m p c e s ă p a f n g r ă d i n a s a , Manda Stanca
d i n c o m u n a Ghimpaţi, j u d . G i u r g i u , a găsit u n t e z a u r m o n e t a r conţinînd
1 1 p i e s e d e a u r . M o n e d e l e f i i n d p r e l u a t e d e miliţie, a u fost predate
Băncii Naţionale a R . S . R o m â n i a , de unde, fh anul 1973, au intrat în
p a t r i m o n i u l M u z e u l u i Naţional d e I s t o r i e c u n r . d e i n v e n t a r B . 3 9 9 - B - 4 0 2 . .
C e l e 1 1 m o n e d e s f h t d u c a ţ i e m i ş i , f n o r d i n e c r o n o l o g i c ă , îh Unga­
ria, V e n e ţ i a şi Ţ ă r i l e d e J o s .

Α.- UNGARIA

Iancu de Hunedoara (1446-1453).

1. Av. + IOhAHES. D . hW. R. UTIGARIE. GV

Rv. S. LADISL - AUS.REX. ; Sigla n / ^

AV} 3,45 g ; nr.inv.B.40l/a.

CNH - 154A; A.Pohl - G1-1 . 1

Ludovic Π (1516-1526).

2. A v . O L V D O V I C V S Û D. V u l t u r c u a r i p i l e desfăcute - G * > R *
VNGARIE «
Rv. S » L A D I S L A V S » - » R E X · 1523; sigla K/A
AV; 3,47 g ; nr.inv.B,40l/b.
C N H - 294;, A . P o h l - M 1-2 . 2

F e r d i n a n d I (1526-1563).

3. A v . « F E R D I N A N D · D ^ G * R · VNGARIE *
Rv. S * L A D I S L A V S * - 9 R E X · 1536; sigla K/B.
AV; 3,48 g ; n r . i n v . B.40l/c.
C N H , ΓΠ-1; L.Huszàr, Mù'nzkatalog Ungarns ,p.137,nr.895.

B.- VENEŢIA

Francisco Donato (1545-1553).

4. Av. S.M. VENET * - DVX. FRA.DON.

Rv. SIT.T. Χ$Έ. DAT.Q. TV-REGIS. ISTE. DVCAT
AV; 3,41 g , nr.inv.B.400/a.
R o b e r t F r i e d b u r g - V e n e ţ i a , ροζ. 36 .

133

www.mnir.ro
 Pascuale G i c o g n a (1585-1595)
5. A v . S . M . V E N E T * DVX. PASC.CICONIA.
Rv. SIT.T. XÊE.-DAT.Q. TV-REGIS. ISTE.DVCAT.
AV; 3,47 g , nr.inv.B.400/b. 4

R . F r i e d b u r g - V e n e ţ i a , ροζ. 57 .

C. - Ţ Â R I L E DE JOS

Utrecht

6. A v . C O N C O R D I A . R E S / P / A R . C R E S . T R A . ; i n cimp 15-87.
Rv. M 0 : 0 R D I / P R 0 V 1 N / F 0 E D E R / B E L G . A D / L E G :IMP/
AV; 3,41 g ; n r . i n v . B 399/a.
R.Friedburg - "Ţările d e J o s , ροζ. 89 .

7. A v . Ca m a i s u s ; f h cfmp 15 - 88.
Rv. Ca mai s u s .
AV; 3,12 g , nr.inv.B.399/b.
R.Friedburg - c a m a is u s .

Hollanda

• 8. A v . C O N C O R D I A . R E S / P A R / V A E CRES.HOL.; f n cfmp 15-93.

Rv. Ca m a i s u s .
AV; 3,43 g ; n r . i n v . B.399/c.
R.Friedburg-Ţările de J o s , ροζ. 86.

9. A v . Ca m a i s u s ; f n cfmp 15-95.
Rv. Ca mai s u s .
Av; 3,43 g ; nr.inv.B.399/d.
R.Friedburg - loc.cit.

Frisia de Vest

10. Av. * DEVSFORTITVD - O- ET SPES NOS ·

Rv. MO .NO. A V R . DOMI. WESTFRIS. 15 * 90
AV; 3,43 g ; nr.inv.B.402/a.
R.Friedburg - Ţările d e J o s , ροζ. 76.

11 . A v . C a m a i s u s .
Rv. Ca mai sus; 15 9 1 .
Av; 3,43 g ; nr.inv.B.402/b.
R. Friedburg - loc.cit.

Din punct de vedere cronologic cea m a i veche monedă d i n tezaur

ste de l a Iancu de H u n e d o a r a , f i i n d bătută între a n i i 1 4 4 6 - 1 4 4 7 , iar
ea m a i recentă este ducatul olandez, bătută în 1 5 9 5 . D e c i tezaurul
e înşiruie p e o p e r i o a d ă l u n g ă , 1 5 0 d e a n i , l u c r u obişnuit, monedele
e a u r păstrîndu-şi p e u n t i m p n e l i m i t a t v a l o a r e a l o r , r ă m î n f n d f n c i r -
ulaţie.
Ducatul t i p C N H - 154A e s t e e m i s d e I a n c u d e H u n e d o a r a în p r i -

134

www.mnir.ro
m u l a n a l e x e r c i t ă r i i funcţiei d e g u v e r n a t o r a l U n g a r i e i ( 1446-1 4 4 7 ) ,
fn monetăria d e l a B a i a M a r e . D u p ă bătălia de l a Varna, 1444, Iancu
primeşte c a feudă şi o r a ş u l B a i a Mare, c u m i n e l e şi m o n e t ă r i a aces­
teia, l u a t e d e l a G h . B r a n c o v i c i , d e s p o t u l S e r b i e i . Monetăria d e l a B a ­
ia Mare va prelua d e l a monetăria d i n Sibiu baterea monedei de a u r ,
Iancu aducfnd aici d o im a r i meşteri m o n e t a r i : p e C r i s t o p h o r u s Ita-
l i c u s şi pe Antonius Czathy d i n F l o r e n ţ a . A s t f e l monetăria din Baia
Mare va deveni f n acea p e r i o a d ă c e a m a i activă d i n f n t r e a g a Tran­
silvanie. P e a v e r s u l d u c a t u l u i e m i s în 1 4 4 6 d e I a n c u de Hunedoara
apare p e n t r u p r i m a oară s c u t u l f a m i l i e i H u n i a z i l o r , c o r b u l c u i n e l u l în
cioc.
Ducaţii t i p C N H - 2 9 4 , emişi d e L u d o v i c I I f n 1 5 2 3 şi cei de t i p
CNH I I I — 1 , emişi d e F e r d i n a n d I f n 1 5 3 6 , s f n t bătuţi f n m o n e t ă r i a d e l a
Kremnitz şi a p a r ţ i n t i p u l u i religios, pe a v e r s u l l o r fiind reprezen­
tată M a d o n a ş e z î n d p e t r o n , în b r a ţ e c u p r u n c u l I s u s .
M o n e t ă r i a d e l a K r e m n i t z pînă f n 1 5 2 1 s - a ocupat cu precădere
de baterea monedei de argint. E r a p r i n c i p a l a monetărie a r e g a t u l u i m a ­
g h i a r ş i , pînă l a c ă s ă t o r i a l u i L u d o v i c I I c u r e g i n a M a r i a în 1 5 2 4 , a f o s t
în m f n a consorţiului F u g g e r - T h u r z ô . Ducatul emis f n 1523 d i n t e z a u ­
r u l n o s t r u este semnat de Alexius Thurzo. D i n 1524 l a conducerea mo­
netăriei d i n K r e m n i t z v a v e n i Bernardus Peheim, care va sta în a¬
c e a s t ă funcţie p f h ă f n 1 5 4 8 ^ . După m o a r t e a l u i L u d o v i c I I , din 1 529
p f n ă în 1 5 3 2 m o n e t ă r i a ajunge f n stăpînirea principelui transilvănean
loan Zapolya. D i n 1 5 3 2 monetăria r e v i n e f n p o s e s i u n e a statului maghiar,
bătfnd m o n e d ă p e n t r u r e g e l e F e r d i n a n d Γ*. Bernardus Peheim va sem-
n a monedă şi p e n t r u F e r d i n a n d I , cum e cazul ducatului emis în 1 536
din tezaurul nostru - sigle K/B ; majoritatea emisiunilor erau însă
pentru regina Maria. De abia d i n 1 5 4 8 v a a v e a F e r d i n a n d mînă liberă
în b a t e r e a monedelor®.
Ducatul unguresc, bătut c u î n c e p e r e d i n a n u l 1 3 2 5 , a a v u t ca m o ­
del, iniţial, d u c a t u l florentin. Pe p a r c u r s u l e m i t e r i i sale a adoptatun
m o d e l o r i g i n a l c u c a r e a d e v e n i t c u n o s c u t şi c o p i a t f n ţările Europei
occidentale. " F l o r e n i hungaricales", cum erau denumiţi a c e ş t i ducaţi
în d o c u m e n t e l e redactate în l i m b a l a t i n ă , a v e a u a c e e a ş i sau aproape
aceeaşi v a l o a r e c u ducaţii veneţieni, d i n c a r e c a u z ă erau mult apre­
ciaţi (iniţial 3 , 5 5 g , a p o i 3,50).
P u t e r n i c influenţat d e m o n e d a b i z a n t i n ă , d u c a t u l de a u r veneţian
v a f i e m i s fncepînd c u a n u l 1 2 8 4 ^ , lufnd d i n 1535 denumirea d e ţechia
după n u m e l e monetăriei veneţiene " Z e c e a " . 1 0 Ducaţii din tezaurul
nostru, e m i ş i u n u l între 1 5 4 5 - 1 5 5 3 , celălalt f n t r e 1 585-1595, se în­
s c r i u f n a c e a s t ă ultimă c a t e g o r i e .
D u c a t u l v e n e ţ i a n , d e o fină e x e c u ţ i e , g r a v a t cu o imagine apar­
te, capătă î n s ă , datorită s e r i e i m o n e t a r e foarte bogate a Veneţiei şi
mai ales a tipurilor monetare fixe, o mare monotonie. Calităţii sale
intrinsece excepţionale, a u r d e 2 4 c a r a t e , g r e u t a t e constantă d e 3 , 5 3
g, la care s e adaogă f a p t u l că t i p u l m o n e t a r a rămas i m o b i l i z a t de l a

135

www.mnir.ro
e m i t e r e pînă l a sfîrşitul R e p u b l i c i i , f n 1 7 9 6 , f a c c a m o n e d a veneţianăj
să f i e c e a m a i puternică d i n s i s t e m u l m o n e t a r f n întreaga perioadă a
sfîrşitul u i e v u l u i mediu 1 1
.
Ultimele ş a s e p i e s e a l e t e z a u r u l u i n o s t r u s f n t ducaţi emişi d e Ţ ă ­
r i l e d e J o s . Pînă l a jumătatea s e c . a l X V I - l e a , galbenii olandezi aveau
18 c a r a t e , f i i n d i n f e r i o r i c a t i t l u d u c a t i l o r v e n e ţ i e n i , d e e x e m p l u , d i n
aceeaşi p e r i o a d ă 2 . 1
Tipul monetar a l galbenului olandez e r a acela a l
"ducatului unguresc", a v f n d pe a v e r s i m a g i n e a S f . F i l i p f h armură,iar
pe r e v e r s s c u t u l o r a ş u l u i e m i t e n t , într-un stil gotic tardiv,tipic Ţă­
r i l o r de J o s ^ . 1
Acest t i p monetar s e p ă s t r e a z ă pînă în v r e m e a domni­
ei l u i F i l i p I I(1555-1598), e p o c ă în c a r e s e v o r p r o d u c e p r o f u n d e p r e ­
faceri în s i s t e m u l m o n e t a r a lprovinciilor imperiului, sistem care se
afla într-o situaţie dezastruoasă f n u r m a l u n g i l o r războaie religioa­
se. Desele revolte v o r culmina f n a n u l 1572 cu i z b u c n i r e a u n u i sîn-
geros război de eliberare. Cum moneda p r o v e n e a d i n oraşele ase­
diate acum f n marea l o r majoritate, acestea a u t r e b u i t să s e d e s c u r c e
şi să f a b r i c e m o n e d ă s u f i c i e n t ă , n e c e s a r ă plăţii s o l d a ţ i l o r . I n 1 5 7 9 Wil­
li e l m d e C r a n i a reuşeşte să u n i f i c e c e l e şapte p r o v i n c i i d i n n o r d : H o l -
landa, Zelanda, Utrecht, Gueldra, Overijsel, Frisia şi Groningen,
proclamîndu-le p e s t e d o i a n i , în 1 5 8 1 , i n d e p e n d e n ţ a . După independen­
ţă s - a d o r i t emiterea unei monede p r o p r i i , proiectfndu—se chiar untip
monetar omogen.
în 1 5 8 5 Robert Dudley, conte de L e i c e s t e r , v a p o r n i , cu încu­
viinţarea coroanei e n g l e z e , o expediţie împotriva S p a n i e i , f n Ţările
de J o s .
Dezordinea m o n e t a r ă continuă pînă c î n d c o n t e l e d e L e i c e s t e r ia
în m f i n i l e s a l e , c u t i t l u l de g u v e r n a t o r g e n e r a l , administrarea Pro-!
v i n c i i l o r de N o r d . L a 4 a u g u s t 1 5 8 6 , p r i n proclamaţia c a r e — i poartă
numele, a făcut o r e a l ă reglementare monetară olandeză, putfndu-se
spune că pe întreaga d u r a t ă a r ă z b o a i e l o r împotriva S p a n i e i a cir­
c u l a t o singură m o n e d ă 1 4
. Astfel, emiterea ducatului olandez datează
din 1587 şi ţine pînă în s e c . a l X L X - l e a , a v f n d a c e l a ş i t i p , neschimbat.
Ducatul olandez capătă r e p e d e o mare căutare, a v f n d aceeaşi g r e ­
u t a t e c a ducaţii m a g h i a r i c u c a r e a c i r c u l a t c o n c o m i t e n t . Numărul a¬
t e l i e r e l o r m o n e t a r e c r e ş t e ; în H o l l a n d a m o n e t ă r i a ràmîhe la Dor-
drecht ; în Z e l a n d a l a M i d d e l b o u r g ; în G u e l d r e n l a H a r d e r w y k ;în p r o -
vincia Utrecht la Utrecht; fh Frisia l a Leeuwarden ; pentru West-
frisia, lipsită pînă atunci de monetărie, a f o s t c r e a t u n atélier am­
bulatoriu, f i x a t p e rînd la Hoorn, la Enkhuisen şi l a M e d e m b l i k ; în
Overysel un a t e l i e r de asemenea ambulatoriu, plasat p e rînd l a De-
venter, Campen şi l a Z w o l l e ; în s f î r ş i t , p e n t r u p r o v i n c i a Groningen
a fost deschis u n a t e l i e r m o n e t a r în o r a ş u l omonim 5. 1

Ducaţii o l a n d e z i d i n t e z a u r u l n o s t r u , e m i ş i în U t r e c h t şi Hollan­
da, se î n c a d r e a z ă în s i s t e m u l m o n e t a r s t a b i l i t d e c o n t e l e d e L e i c e s t e r :
n o u i d u c a t d e a u r cîntăreşte 3,51 g, aurul avfnd t i t l u l de 986$o 1 6
.Le­
genda de pe a v e r s u l m o n e d e i , c a r e înconjoară f i g u r a unui cavaler c u i -

136

www.mnir.ro
r a s a t , Γη m i n ă c u u n m ă n u n c h i d e f u l g e r e : "CONCORDIA RES PARVAE
CRESCUNT", u n i r e a f a c e forţa, d e v i n e d e v i z a n o i i ţări şi a monedei
sale. R e v e r s u l d u c a t u l u i p r e z i n t ă într-un c a r t u ş p ă t r a t , p e s c u r t , p r o -
clamaţia-ordonanţă a c o n t e l u i d e L e i c e s t e r . A c e a s t ă ordonanţă a f n -
tfmpinat unele v i i opoziţii d i npartea c e r c u r i l o r economico—financia­
re, e a rănind anumite interese particulare şi ş t i r b i n d d i n autonomia
statelor generale 1
^. De aceea u n e l e oraşe şi atelierele lor monetare
n u s e v o r s u p u n e niciodată a c e s t e i ordonanţe, a l t e l e o v o r a d o p t a cu
intermitenţe, r e v e n i n d d e s e o r i l a v e c h i l e t i p u r i m o n e t a r e . Acesta este
c a z u l c e l o r d o i ducaţi o l a n d e z i d i n t e z a u r u l n o s t r u , emişi fn Westfri-
s i a f n a n i i 1590 şi 1 5 9 1 . I n c f m p u l d e p e a v e r s apare chipul Sffntului
F i l i p f n a r m u r ă , p e c a p c u coroană deschisă, f n d r . c u o halebardă,
iar fn st. cu o spadă c u , v f r f u l f n j o s . I m a g i n e a de pe revers repre­
zintă u n s c u t timbrat de o coroană, a v f n d f n c f m p d o i l e i Γη mers
spre stfnga.
P r i n c a l i t a t e a l o r e x c e p ţ i o n a l ă ducaţii o l a n d e z i v o r d e v e n i u n e¬
talon m o n d i a l a d e s întrebuinţat f h tranzacţiile c o m e r c i a l e .
Ţinfnd c o n t d e a n u l d e e m i t e r e a l c e l e i m a i r e c e n t e p i e s e d i n t e ­
zaur, 1 5 9 5 , şi componenţa l u i , '11 ducaţi a u r , n e p u t e m f a c e o imagi­
ne d e s p r e valoarea acestuia. I n Ţara R o m â n e a s c ă , l a 1 5 8 4 , 1 d u c a t e¬
chivala c u 60 de a s p r i . D e l a a c e a s t ă dată m i c a m o n e d ă d e a r g i n t tur-
c e a ş c ă s e v a d e v a l o r i z a , a j u n g f n d u n d u c a t să s e s c h i m b e pe 100-120
de a s p r i , i a r l a sfîrşitul s e c o l u l u i , pe 150-180 de a s p r i . Tot atunci
se schimbau pe 3 t a l e r i . Privind documentele vremii, avem o imagine
asupra preţurilor. A s t f e l u n c a l s e v i n d e a c u 11-23 g a l b e n i , un bou
costa 2-2 /2 1
g a l b e n i , 1 o a i e 30-40 d e a s p r i , u n p o r c 100-120 de a s p r i ,
un obroc (52 k g ) de g r f u v a l o r a 90 d e a s p r i , o vadră c u v i n 10-20 a s p r i ,
un cojoc 60 de a s p r i , 'un p a n t a l o n 80 de a s p r i , o dulamă 200-600 de
aspri. I n aceeaşi perioadă, f n T r a n s i l v a n i a u n c a lv a l o r a 10-12 f l o ­
rini, un bou 3 f l o r i n i , h a i n e l e p e n t r u un s l u j i t o r 3 florini. In ultimele
decenii ale sec. a l XVI-lea ducatul mergea încă la paritate cu un
florin. D i n 1625 u n d u c a t v a v a l o r a d o i f l o r i n i .
Deci valoarea tezaurului nostru, p e n t r u e p o c a în c a r e a f o s t în­
gropat, e r a destul de mare. Această v a l o a r e a tezaurului, compo­
ziţia s a , p i e s e d i n a u r , c f t şi l o c u l în c a r e a f o s t d e s c o p e r i t n e p e r m i t
să p r e s u p u n e m a p a r t e n e n ţ a s a , c f t şi m o m e n t u l şi c a u z e l e îngropării.
C o m u n a Ghimpaţi s e află f o a r t e a p r o a p e de cunoscuta localitate Călu­
găreai, unde în 1595 a avut l o cmarea înfruntare d i n t r e a r m a t e l e l u i
M i n a i V i t e a z u l ş i oştile t u r c e ş t i . N u l e g ă m însă t e z a u r u l d e m o m e n t u l
a c e s t e i bătălii ; d a r G h i m p a ţ i i se află în perimetrul teatrului de
l u p t e a l cçlor d o u ă a r m a t e - r o m â n ă şi o t o m a n ă . S t i m c ă d u p ă l u p t a de
la C ă l u g ă r e a i M i n a i îşi r e o r g a n i z e a z ă a r m a t a d u p ă p r i n c i p i i moderne.el
f i i n d p r i m u l d o m n român c a r e a utilizat p e scară largă m e r c e n a r i i . L a
16 iunie 1596 atacul V i d i n u l u i este efectuat de v o i e v o d cu o oaste
de m e r c e n a r i 1
. Momentul cheie însă a l organizării m i l i t a r e a d o m n i ­
torului f i r e p r e z i n t ă a n u l 15971 care este un a n d e cotitură f n a r -

137

www.mnir.ro
mata l u i M i n a i 9 . 1
Este începutul p e r i o a d e i a d o u a de organizare a a r ­
matei, 1597-1600, p e r i o a d ă f n c a r e p r e d o m i n ă f o l o s i r e a oştenilor p l ă ­
tiţi. Domnitorul a u t i l i z a t p e scară largă m e r c e n a r i i români,proveniţi
d i n rîndul s l u j i t o r i l o r , a l dorobanţilor, l a c a r e s e adăugau m e r c e n a r i i
străini : c a z a c i , maghiari, sfrbi, bulgari 2 0
. Aceştia se mulţumeau
c u o leafă mult m a i m i c ă decît f a i m o ş i i " p r o f e s i o n i ş t i " occidentali .
La f n c e p u t u l l u n i i i u n i e 1597 sosea f h T a r a Românească un contingent
de 4 0 0 0 de m e r c e n a r i , s u b c o m a n d a l u i M o i s e S e c u i u l şi Matia Pern-
sith 2 1
. Plata l o r se face c u g a l b e n i sosiţi d e l a P r a g a . Cum lefurile
a 13281 de m e r c e n a r i d i n a r m a t a l u i M i n a i se ridicau l a 75500 florini
lunar, după raportul l u i Lessota d i n 1 597. împăratul a u s t r i a c i - a
plătit l u i Mihai c i r c a 20800 de f l o r i n i l u n a r 2 2
. D i n 2 6 i u n i e 1597 da­
tează u n a c t a l v o i e v o d u l u i M i h a i p r i n c a r e a c e s t a cheamă slujitorii
la oaste, stabilind leafa ce o v a d a călăraşilor, pedestraşilor, iuz-
başilor şi căpitanilor» " . . . i a r d o m n i a m e a v a plăti p e n t r u u n c a l cite
5 t a l e r i p e lună . . . , i a r c a r e v o r f i p e d e s t r i - u n o ş t e a n cîte 3 taleri
pe lună, vătafi c f t e 4 t a l e r i . . . şi căpitanilor p e n t r u u n c a l cîte 5 t a ­
l e r i şi p e n t r u m a s ă 5 0 t a l e r i p e l u n ă " - ' . I n 1 5 9 8 f i s o s e s c d o m n i t o r u l u i
2

n o i t r u p e d e m e r c e n a r i c u c a r e v a începe o acţiune de mare ofensivă

în B a l c a n i 2 4
.
• A v f n d în v e d e r e c e l e d e m a i s u s , observăm că t e z a u r u l n o s t r u a¬
coperă e x a c t l e a f a u n u i călăraş d i n a r m a t a l u i M i h a i V i t e a z u l p e o pe­
r i o a d ă d e t r e i l u n i : 11 ducaţi echivalînd c u 1 6 - / 2 t a l e r i , sau a unui
pedestraş p e c i n c i l u n i şi jumătate. P r e s u p u n e m c a dată a îngropării
t e z a u r u l u i p e r i o a d a d i n t r e a d o u a jumătate a a n u l u i 1 5 9 7 şi anul 1 598,
cînd, s u b p r e s i u n e a evenimentelor ce se precipitau, a fost pus la
adăpost.
Tezaurul d e l a Ghimpaţi, j u d . Giurgiu,ilustrează p r i n monedele
sale v a l o a r e a excepţională p e c a r e a u căpătat-o ducaţii d e a u r f n s e c .
a l X V - l e a şi X V I - l e a . aducfndu-ne f n faţă o p e r i o a d ă i s o t r i c ă frămfn-
tată, d e luptă p e n t r u e l i b e r a r e şi u n i f i c a r e n a ţ i o n a l ă .

N O T E

1 Artur Pobl, Ungarische Goldgulden des Mittelalters, Graz, 1974,

tabel 19.
2 Ibidem, t a b e l 51 ·
3 Robert F r i e d b u r g , G o l d c o i n s of t h e W o r l d , New York,1958,p.260.
4 I b i d e m , p . 261 .
5 Ibidem", p. 269.
6 Géza J e s z e n s z k y , Π Lăjos d e n a r a i , în NK, 1927-1928, an.XXVl/
X X V I I , p . 127-143.
7 Lăjos H u s z a r , Jânos k i r a l y d e n a r a i , în NK, 1 9 5 1 - 1 9 5 2 , în L / L I ,
p . 38-47.
8 Ge^a J e s z e n s k y , op.cit., p.137.

138

www.mnir.ro
9 Charles Farcinet, L e s monnaies des Doges de Venise, fn " Nu­
mismatic C i r c u l a r " , Londra, 1896, p.38.
10 Corneliu C.Secăşanu, N u m i s m a t i c a m e d i e v a l ă şi m o d e r n ă , Bucu­
reşti, 1 9 4 2 , p . 1 5 .
11 A.Engelet R.Serrure, Traité d e n u m i s m a t i q u e moderne et c o n ­
temporaine , P a r i s , 1897, p.450.
12 C. C. Secăşanu, o p . c i t . , p. 53.
13 Elvira E. şi V l a d i m i r C l a i n S t e f a n e l l i , Monnaies europeénnes et
monnaies coloniales américaines e n t r e 1450 e t 1 7 8 9 , Fribourg,
1978, p. 164.
14 A. Engel et R . S e r r u r e , o p . c i t . , p.89 .
15 Ibidem, p.90.
16 Elvira E. şi V l a d i m i r Clain Stefanelli, op.cit., p . 175.
17 A.Engel et R . S e r r u r e , o p . c i t . , p.90.
18 Manole Neagoe, Mihai Viteazul, Craiova, 1976, p.98.
19 Nicolae S t o i c e s c u , Oastea l u iMihai Viteazul, Bucureşti, 1975, p .
75-112.
20 Ibidem, p.82.
21 Manole Neagoe, o p . c i t . , p. 125.
22 Nicolae Stoicescu, op.cit., p.87.
23 DRH, B, vol. XI, Edit. A c a d e m i e i , Bucureşti, 1975, p . 322-323, nr.
244. *
24 Manole Neagoe, o p . c i t . , ρ . 127.

UN TRÉSOR MONÉTAIRE D U XV -XVI

e e
SIÈCLE
DÉCOUVERT À GHIMPAŢI,DEP.DE GIURGIU

Résumé

L ' a r t i c l e p r é s e n t e u n t r é s o r f o r m é p a r 11 m o n n a i e s d ' o r , décou­

v e r t p e n d a n t l'été 1 9 7 0 , d a n s l e j a r d i n de Stanca Manda de la corn,
d e G h i m p a ţ i . L e s m o n n a i e s s o n t d e s d u c a t s émis e n H o n g r i e , V e n i c e et
aux P a y s - B a s ; l a plus a n c i e n n e étant e m i s e p a r Iancu de Hunedoara
e n t r e l e s années 1 4 4 6 - 1 4 4 7 , e t l a p l u s récente un ducat hollandais
daté de 1595.
L ' a u t e u r e x a m i n e 1 ' évolution d e c e s m o n n a i e s a u X V - X N T s i è c l e s .
e 3

présentant d e s a s p e c t s d i v e r s d e l a v i e économique e t p o l i t i q u e . d e la
V a l a c h i e e t d e l a T r a n s y l v a n i e a u X V I s i èc l e , e t d e l a
e
circulation c es
monnaies d ' o r .
L a présence d u trésor d a n s l a z o n e o h i l a été d é c o u v e r t est en
liaison avec l e s luttes de Mihai Viteazul contre les Turcs, plus pré-
cisément, a v e c l e payement d e s m e r c e n a i r e s de l'armée du voivode
roumain.

139

www.mnir.ro
 UN TEZAUR MONETAR OTOMAN DIN SEC. XVI-XVII
DESCOPERIT LA TULCEA

de GABRIEL CUSTUREA
şi ACTUAN MURAT

în c u r s u l l u c r ă r i l o r e d i l i t a r e d i n m u n i c i p i u l T u l c e a , cu ocazia de­
molării v e c h i u l u i b a z a r , a fost d e s c o p e r i t un l o t de 43 monede d i n a r ­
gint, ce se păstrează l a M u z e u l D e l t e i Dunării . 1

P r e z e n t ă m c o m p o z i ţ i a t e z a u r u l u i Γη t a b e l u l u r m ă t o r :

Nr. V a l o a r e a Γη
Emitent Nominal Monetàrie
buc. aspri

S i g i s m u n d ΠΙ triplu gros Olkusz 1 10

Murad I I I akçe Constantinopol 3 3
M e h m e d ΙΠ akçe Constantinopol 1 1
akçe Cane a 1 1
akçe Tire 1 1
akçe ? 1 1
Ahmed I akçe A d r i a n o pol I 1
akçe Constantinopol 1 1
akçe Seres 1 1
akçe Siderokapsa 1 1
akçe Canea 2 2
Murad IV akçe Constantinopol 2 2
akçe Saraievo 1 1
akçe Seres 2 2
Ibrahim akçe Constantinopol 20 20
akçe ? 2 2
? akçe Constantinopol 1 1
? akçe 9 1 1

T O T A L : 43 52

După c u m s e observă 7 9 , 0 6 % d i nm o n e d e l e tezaurului au fost e¬

m i s e Γη m o n e t ă r i i l e b a l c a n i c e a l e I m p e r i u l u i o t o m a n . Aceasta probează,
a ş a c u m s - a r e m a r c a t ş i Γη c a z u l a l t o r d e s c o p e r i r i m o n e t a r e , intensele
legături d e s c h i m b f n t r e D o b r o g e a şi p r o v i n c i i l e e u r o p e n e ale impe -
riului , 2
legături a c ă r o r v e c h i m e n u m a i e s t e n e c e s a r a f i subli­
niată-'.
V a l o a r e a totală a t e z a u r u l u i s e r i d i c ă l a c i r c a 5 2 a s p r i , s u m ă m i-
•că Γη comparaţie c u p r e t u r i l e de pe piaţa ţărilor r o m â n e şi d i n Im -

141

www.mnir.ro
periul otoman.
M e n ţ i o n ă m cîteva tranzacţii d i n ţările r o m â n e d i n perioada 1642¬
1660.
- 1 merţă 4
grfu = 50 aspri*
- 1 merţă s e c a r ă ( m e i ) = 33 aspri^
- 1 merţă pîine = 100 aspri'
- 30 funţi® sturion = 4 a s p r i ^
- v a c ă c u viţel = 500 a s p r i ^
- o fălcea d e l o c = 100 aspri
- c h i r i a lunară p e n t r u u n .i?
~ = 6 6 aspri'^
l o c d e prăvălie
în l u m i n a c e l o r e n u m e r a t e , s u m a acumulată a r e c h i v a l a c u costul
u n e i merţe d e g r î u , 1 / 2 m e r ţ e
1
de secară ( m e i ) , f i e c u 1 / 2 merţă de
pîine. C u aceeaşi sumă s e p u t e a u cumpăra l a Dunăre circa 100 kg
sturion.
Din t o t a l u l de 43 piese a l e t e z a u r u l u i , 4 2 sînt a s p r i , monedă ce
apare pe t e r i t o r i u l Dobrogei, izolat s a u în t e z a u r e ' , 4
încă d i n v r e -
mea sultanului Bayazid I Yildîrîm.
Devalorizările r e p e t a t e a l e a s p r u l u i , î h c e p î n d c u sfîrşitul s e c . a l
XVI-lea şi continuînd în s e c . a l X V I I - l e a ^ 1
f a c s ă a p a r ă în tezaurele
d e s c o p e r i t e în D o b r o g e a ^ , 1
ia Enisala ? 1
şi l a Viile ®, f i e n o i s p e c i i
1

monetare otomane, f i e m o n e d e străine d e v a l o a r e s u p e r i o a r ă . A c e s t f e ­

n o m e n e s t e v a l a b i l şi în c a z u l u n o r d e s c o p e r i r i d i n T a r a Românească
şi M o l d o v a - Tăriceni ^, 1
Rîmnicu V Q c e a 2 0
, Gălbinaşi 2 1
,Păun 2 2
. To­
tuşi a s p r u l n u e s t e e x c l u s d e l a t e z a u r i z a r e după c u m s e r e m a r c ă în
cazul t e z a u r e l o r de l a Nalbant23 şj B ă n e a s a 2 4 .
în c a z u l d e s c o p e r i r i i d e l a T u l c e a , l i p s a u n u i v a s în care să f i
f o s t d e p u s e m o n e d e l e şi s u m a m i c ă p e c a r e o reprezintă n e f a c să nu
excludem posibilitatea de a avea de-a face c u un f r a g m e n t de tezaur,
fie c u un "tezaur de pungă".
M o n e d e l e e m i s e în t i m p u l d o m n i e i s u l t a n u l u i Ibrahim reprezintă
51 , 1 6 % d i n numărul t o t a l , ceea ce î n s e a m n ă c ă t e z a u r i z a r e a s - a făcut,
cel maiprobabil, s p r e sfîrşitul a c e s t e i domnii, cu monede aflate pe
piaţa.
T e z a u r u l d e l a T u l c e a a f o s t a s c u n s , p r o b a b i l , pe l a m i j l o c u l s e c .
al X V I I - l e a , d i n c a u z e c e n u p o t f i , încă, p r e c i z a t e 2 5 .

C A T A L O G 2 6
'

Sigismund I I I (1585-1632)
1 AR. T r i p l u g r o ş ·. G u m o w s k i , t i p 1 0 2 2 - A v . P O L O N . Olkusz (1590¬
1609), 2,07 g.
M u r a d I I I (1 5 7 4 - 1 5 9 5 )
2-4 AR. Akçe ţ N u r i P e r e , nr.299, K o s t a n t i n i y e , 982 H - 0 , 4 3 g;0,36
g î 0,20 g.
Mehmed I I I (1595-1603)

142

www.mnir.ro
www.mnir.ro
 5 AR. Akçe ; N u r i Pere, n r . 340, Kostantiniye, 1003Η. - 0,32 g .
6 AR. Akçe ; N u r i Pere, n r . 340, Canea, 1003H. - 0,27 g
7 AR. Akçe ; N u r i Pere, n r . 340, T i r e , 1003H. - 0,28 g.
8 AR. Akçe ; N u r i P e r e , t i pgeneral, ruptă - 0 , 2 7 g .
Ahmed I (1603-1617)
9 AR. Akçe ; N u r i Pere, n r . 371 , E d i r n e , 1012H. - 0,30 g.
10 A R . Akçe ; N u r i P e r e , n r . 371 , K o s t a n t i n i y e , 1012H. - 0,35 g .
11 AR. Akçe ; N u r i P e r e , n r . 371, Siroz, 1012Η. - 0,32 g.
12 A R . Akçe ; N u r i Pere, n r . 371, Sidrekipsi, 1012H. -0,35 g.
13-14 A R . Akçe ; Nuri Pere, n r . 372, Canea, 1013H. -0,31 g;0,28g.
M u r a d I V (1623-1640)
15-16 A R . Akçe j N u r i Pere, nr.423, Konstantiniye, 1032H. - 0,31 g.
2 ex.
17 A R . Akçe, N u r i P e r e . n r . 423, Saray, 1032H. - 0,27 g.
18-19 A R . Akçe ; N u r i Pere, n r . 423, Siroz, 1032 H . - 0,32g-,0,29g.
Ibrahim (1640-1649)
20-39 A R . Akçe ; Nuri Pere, n r . 440, Kostantiniye, 1049H. - 0,34 g;
0,32 g - 3 e x . ; 0,31 g - 8 e x . ; 0,30 g - 3 e x . ; 0,29 g - 2 ex. ;
0,29 g - 2 ex. { 0,17 g .
40-41 AR. Akçe ; N u r i P e r e , tipgeneral, p . 165, bătut numai Av. -
0,30 g ; 0,27 g .
Monede neprecizate
42 A R . Akçe ; N u r i Pere, t i pgeneral, Kostantiniye - 0,29 g.
43 A R . Akçe ; ilizibil, ruptă - 0 , 3 0 g .

N O T E

1 M u l ţ u m i m şi p e a c e a s t ă c a l e c o l e g i l o r Cristina Alexandrescu şi
E r n e s t Oberlà'nder-Târnoveanu, c a r e n e - a u înlesnit c e r c e t a r e a te-
zaurului.
2 G.Custurea, în " P o n t i c a " , 13, 1980, p.341-343.
3 Bistra C v e t k o v a , în Relaţii r o m â n o - b u l g a r e d e - a l u n g u l veacurilor.
Sec.XII-XIX, 1 , Bucureşti, 1 9 7 1 , p.107-150 ; M.M. Alexandrescu-
Dersca Bulgaru, în " P e u c e " , 6, 1977, p.259-269.
4 I n s e c . a l X V I I - l e a merţa = 16 o c a l e , c f . Ν. Stoicescu.Cum măsurau
strămoşii, Bucureşti, 1971, p.203.
5 Ibidem, p . 203.
6 Ibidem, p. 203.
7 Catalogul d o c u m e n t e l o r moldoveneşti d i n A r h i v a istorică centrală a
statului. 1621-1652, 2 , Bucureşti, 1959, p.419, nr.2168.
8 In s e c . a l XVII-lea funtul ( l i b r a ) cîntăreşte c i r c a 0 , 5 0 0 k g , c f . \.
Stoicescu, op.cit., p.282.
9 C ă l ă t o r i străini d e s p r e ţările r o m â n e , v o l . V , Bucureşti, 1973 , p . 8 4 .
10 V.Stănescu, îh B S N R , 18, 1923, 48, p. 122, nr.47.

143

www.mnir.ro
11 Ibidem, p.121, nr.43.
12 Şt. O I t e a n u , C . Ş e r b a a , Meşteşugurile d i n Ţ a r a R o m â n e a s c a şi M o l ­
dova f n evul mediu, Bucureşti, 1 9 6 9 , p . 2 1 5 .
13 A.Vertan, G.Custurea, f n "Pontica», 12, 1979, p.239, nr.82.
14 M o n e d e e m i s e d e B a y a z i d I Yildîrîm a u f o s t d e s c o p e r i t e alături de
c e l e a l e l u i M i r c e a c e l B ă t r f n şi S r a c i m i r f n t e z a u r u l d e l a Văcă-
reni, c f . Β. M i t r e a , M i r c e a c e l B ă t r f n şi D o b r o g e a . Un nou tezaur
monetar, c o m u n i c a r e susţinută l a S e s i u n e a P o n t i c a , 1975, vezi şi
"Magazin i s t o r i c " , 12, 1978, 4, p.59 ; E.Oberlănder-Târnoveanu,
"Peuce", 8, 1980, p.512-513, nr.198-200.
15 Tahsin Gemil, f n " R e v i s t a de i s t o r i e " , 3 0 , 1 9 7 7 , 8 , p . 1 4 3 8 , n o t a 20.
16 G . C u s t u r e a , Unele aspecte a l e circulaţiei m o n e t a r e f n Dobrogea fn
secolul a l XVII-lea, fn SCN, 8, sub t i p a r .
17 I d e m , fn "Crisia", 8, 1978, p.531-536.
18 G . C u s t u r e a , A.Murat, fn "Pontica", 12, 1979, p.207-219.
19 Elena Isăcescu, f n " S t u d i a e t a c t a o r i e n t a l i a " , 7, 1978,p.263-273.
20 Idem, în B S N R , 70-74, (1976-1980), p.331-339.
21 Ibidem, p.337.
22 E u g e n i a N e a m ţ u , G r . F o i t , în A r h e o l o g i a M o l d o v e i , 7 , 1972,p. 359¬
367.
23 T e z a u r u l de l a N a l b a n t este compus d i nc i r c a 300 aspri din sec.
XVI-XVn. Informaţie E.Oberlănder-Târnoveanu.
24 P.I.Panait, H.Dj.Siruni, M a t e r i a l e d e i s t o r i e şi m u z e o g r a f i e , v o i .
2, p. 191.
25 A p r o x i m a t i v a c e l a ş i " t e r m i n u s p o s t q u e m " a r e şi t e z a u r u l d e s c o p e ­
rit l a Nalbant.
26 P e n t r u i d e n t i f i c a r e a p i e s e l o r a u f o s t f o l o s i t e lucrările -M.Gumows-
ki, Handbuch d e r polnischer Numismatik, Graz, 1960 ; N u r i Pere,
Osmanlilarda m a d e nî p a r a l a r , Istanbul, 1968.

UN DÉPÔT MONÉTAIRE OTTOMAN DECOUVERT À TULCEA

(XV^-XVIr* SIÈCLES)

Résumé

Les a u t e u r s présentent u n trésor monétaire découvert à l'occa-

sion des travaux de démolissage d u b a z a r d e Tulcea.
Les m o n n a i e s s o n t frappées p a r S i g i s m o n d III r o i de Pologne ,
(1 p i è c e ) , M u r a d I I I (3 p i è c e s ) , M e h m e d I I I ( 4 p i è c e s ) , A h m e d I e r
( 6
p i è c e s ) , ^ M u r a d I V (5 p i è c e s ) , I b r a h i m ( 2 2 p i è c e s ) .
Q u o i q u e l ' a k ç e a i t é t é dévalorisée p l u s i e u r s f o i s . c e t t e m o n n a i e n ' a
p a s été éliminée d e l a t h é s a u r i s a t i o n .
Les a u t e u r s soupçonnent q u e l e l o t monétaire p e u t être u n trésor
de bourse o u b i e n u n f r a g m e n t d ' u n trésor plus grand. En analysant
l a s t r u c t u r e o n p e u t d é d u i r e q u e l e t r é s o r a été e n t e r r é v e r s l e m i l i e u
du X V I I e
siècle.
1 44

www.mnir.ro
 LISTA ILUSTRAŢIILOR

Pl. I . - A s p r u emis de Murad I I Il a Constantinopol (1) ; aspri

e m i ş i d e M e h m e d ΠΙ l a : C o n s t a n t i n o p o l (2), Canea (3),
Tire ( 4 ) ; a s p r i emişi d e A h m e d I l a : A d r i a n o p o l ( 5 ) .
Constantinopol (6), Seres (7), Siderokapsa (8), Can­
ea (9).

Ρ1.Π. - A s p r i emişi d e M u r a d I V l a : C o n s t a n t i n o p o l (l),Saray

(2), Seres (3); aspru emis de I b r a h i m l a Constantinopol
(4).

EXPLICATION DES FIGURES

Pl. I . - Monnaie ( a k ç e ) f r a p p é p a r M u r a d ΠΙ à C o n s t a n t i n o p l e (1);l e s

monnaies (akçe) frappées p a r M e h m e d I I I à C o n s t a n t i n o p l e (2),
Canea ( 3 ) , T i r e (4) ; l e s monnaies (akçe)frappées p a r A h m e d I
à Adrianople (5), Constantinople (6), Seres (7) , Siderokapsa
(8), Canea (9).
Pl.II. - L e s monnaies (akçe) frappées p a r M u r a d IV à Constantinople
(1), Saray (2), Seres ( 3 ) ; m o n n a i e (akçe) frappée p a r I b r a h i m
à Constantinople (4).

145

www.mnir.ro
 SECŢIA A III-A
t
MEDALISTICĂ, HERALDICĂ, S I G I L O G R A F I E ,
GLIPTICĂ Şl M E T R O L O G I E

147

www.mnir.ro
MEDALIA DE AUR PENTRU PACE "JOLIOT CURIE" -
ÎNALTA DISTINCŢIE CONFERITA TOVARĂŞULUI
NICOLAE CEAUŞESCU, PREŞEDINTELE REPUBLICII
SOCIALISTE ROMÂNIA

de DOINA LEAHU

L u m e a c o n t e m p o r a n ă a î n r e g i s t r a t în u l t i m i i a n i a i d e c e n i u l u i a l
cincilea a l secolului nostru o a m p l ă m i ş c a r e internaţională cu carac­
t e r m i l i t a n t c o n s a c r a t ă s a l v g a r d ă r i i p ă c i i , împotrivirii faţă d e politica
agresivă promovată d e u n e l e s u p e r p u t e r i , asigurării unei securităţi
depline pe plan m o n d i a l , c o e x i s t e n ţ e i p a ş n i c e . P e p l a t f o r m a politică a
idealurilor de pace, s e c u r i t a t e , i n d e p e n d e n ţ ă şi l i b e r t a t e , îh această
m i ş c a r e s - a u alăturat şi c o o p e r e a z ă p ă t u r i l a r g i ale opiniei publice
d i n t o a t e ţările l u m i i , militanţi d e s e a m ă p e tărîm s o c i a l sau politic,
r e m a r c a b i l i o a m e n i d e cultură, o r g a n i z a ţ i i d e d i f e r i t e n u a n ţ e şi s t r u c ­
turi profesionale, c u l t u r a l e , r e l i g i o a s e . L a m i ş c a r e a mondială a par­
t i z a n i l o r p ă c i i ţ a r a n o a s t r ă a a d e r a t d e î n d a t ă , odată c u î n f i i n ţ a r e a , în
1949, a C o m i t e t u l u i p e r m a n e n t p e n t r u a p ă r a r e a păcii d i n România . 1

Locul şi r o l u l ţării n o a s t r e în i m e n s u l f r o n t p e n t r u s a l v g a r d a r e a păcii

s-au a f i r m a t însă c u v i g o a r e şi p l e n i t u d i n e î n d e o s e b i în a n i i d i n urmă,
într-o v r e m e d e a c c e n t u a r e a p e r i c o l u l u i u n u i n o u război m o n d i a l , de
accelerare a c u r s e i î n a r m ă r i l o r , d e înmulţire a s t ă r i l o r şi -situaţiilor
conflictuale, d e i n t e n s i f i c a r e a p o l i t i c i i d e forţă şi d i c t a t . I n a t a r e con­
diţii, p o l i t i c a e x t e r n ă p r o m o v a t ă d e R e p u b l i c a Socialistă R o m â n i a , de
preşedintele său, N i c o l a e Ceauşescu, s-a a f i r m a t c a f a c t o r dinamic,
constructiv, de p r e s t i g i u , de larg ecou şi de unanimă preţuire. O
m ă r t u r i e a r e c u n o a ş t e r i i p e p l a n i n t e r n a ţ i o n a l şi l a c e l m a i înalt nivel
a l r o l u l u i şi m e r i t e l o r d o b i n d i t e d e ţ a r a n o a s t r ă şi d e p r e ş e d i n t e l e său
îh o p e r a de promovare a i d e a l u l u i p ă c i i , a contribuţiei a d u s e l a cauza
securităţii ş i c o o p e r ă r i i i n t e r n a ţ i o n a l e o c o n s t i t u i e a c o r d a r e a d e către
Consiliul Mondial a l Păcii preşedintelui R e p u b l i c i i Socialiste Româ­
nia, tovarăşului N i c o l a e Ceauşescu, a medaliei de aur pentru pace
"Joliot-Curie". Această m e d a l i e s e află a c u m în M u z e u l N a ţ i o n a l de I s ­
t o r i e a l R e p u b l i c i i S o c i a l i s t e R o m â n i a , f i i n d p r e z e n t a t ă - alături de
a l t e înalte distincţii româneş'ti şi i n t e r n a ţ i o n a l e - în e x p o z i ţ i a "Dovezi
ale d r a g o s t e i , înaltei s t i m e şi p r o f u n d e i p r e ţ u i r i d e c a r e se bucură
preşedintele N i c o l a e C e a u ş e s c u şi t o v a r ă ş a E l e n a C e a u ş e s c u , a l e a m ­
p l e l o r relaţii d e p r i e t e n i e şi c o l a b o r a r e d i n t r e p o p o r u l român şi po­
p o a r e l e a l t o r ţări.

Medalia de a u r p e n t r u pace " J o l i o t - C u r i e " este un unicum în c o ­

lecţiile m e d a l i s t i c e a l e ţării n o a s t r e , valoarea sa c u totul particulară
rezultînd d i n a s o c i e r e a distincţiei c u p e r s o n a l i t a t e a politică proenii-

149

www.mnir.ro
'nentă c ă r e i a i - a f o s t c o n f e r i t ă ; d e a s e m e n e a , d i n semnificaţiile majore
p e c a r e l e e v o c ă ; f n f i n e , ţinfnd s e a m ă d e înaltul f o r internaţional c a r e
a e m i s m e d a l i a şi o c o n f e r ă .
Cum s e cunoaşte, C o n s i l i u l M o n d i a l a l P ă c i i , organizaţie inter­
naţională n e g u v e r n a m e n t a l ă , a f o s t c r e a t d i n n e c e s i t a t e a stimulării şi
î n d r u m ă r i i m i ş c ă r i l o r p e n t r u a p ă r a r e a p ă c i i , împotriva r ă z b o i u l u i , ini­
ţiate l a sfîrşitul d e c e n i u l u i a l c i n c i l e a şi începutul d e c e n i u l u i a l şase­
l e a f n a p r o a p e t o a t e ţările l u m i i . Răspunzînd " A p e l u l u i " l a n s a t de C o n ­
g r e s u l i n t e l e c t u a l i l o r c e a a v u t l o c l a W r o c l a w ( R . P . P o l o n i a ) în 1948,
între 2 0 şi 2 5 a p r i l i e 1 9 4 9 s - a u d e s f ă ş u r a t , s i m u l t a n l a P a r i s şi P r a -
ga, lucrările p r i m u l u i C o n g r e s M o n d i a l a l Păcii, c a r e a ales un Comi­
t e t p e r m a n e n t d e acţiune, i a r c a preşedinte a l a c e s t u i a pe fondatorul
mişcării p e n t r u p a c e , savantul francez Frédéric J o l i o t - C u r i e . C e l d e '2

al doilea Congres mondial a l p a r t i z a n i l o r p ă c i i , ţinut l a V a r ş o v i a fn'

noiembrie 1 9 5 0 , a a l e s - c a o r g a n i s m r e p r e z e n t a t i v şi p e r m a n e n t a l în­
t r e g i i mişcări - C o n s i l i u l M o n d i a l a l Păcii-'. D i n a c e s t o r g a n i s m - a-
vfnd ca nuclee executive u n p r e z i d i u ş i u n s e c r e t a r i a t şi a l c ă r u i sediu
a f o s t pînă f n 1 9 6 8 l a V i e n a , i a r d i n a c e l a n şi pfhă f n p r e z e n t , l a Hel­
s i n k i - a u făcut şi f a c p a r t e personalităţi m a r c a n t e a l e vieţii p u b l i c e şi
sociale, reprezentfhd t o a t e ţările şi t o a t e r a s e l e , opinii politice, c u ­
r e n t e i d e o l o g i c e s a u credinţe r e l i g i o a s e d i n t r e c e l e m a i d i v e r s e , orga­
nizaţii p o l i t i c e s a u p r o f e s i o n a l e diferite - unite toate p r i n convingerea
f e r m ă a necesităţii u n o r e f o r t u r i o r g a n i z a t e şi d e s f ă ş u r a t e la scară
internaţională p e n t r u î n l ă t u r a r e a p r i m e j d i e i u n e i n o i conflagraţii mon­
diale, p e n t r u p r o m o v a r e a i d e a l u r i l o r d e p a c e şi s e c u r i t a t e .
Din Consiliul Mondial a l P ă c i i a u făcut p a r t e , d e - a l u n g u l anilor,)
scriitori renumiţi c a L o u i s A r a g o n , B y a E h r e n b u r g , M i h a i l Sadovea-
nu s a u P a b l o N e r u d a ; savanţi d e r e n u m e internaţional ca Eugenie'
Cottôn s a u J o h n B e r n a i ; artişti c e l e b r i c a P a b l o P i c a s s o sau Mikis
Teodorakis; personalităţi p r e s t i g i o a s e a l e vieţii s o c i a l e şi politice,
calves Farge s a u s o c i a l i s t u l i t a l i a n P i e t r o N e n n i , şi mulţi alţii.
Obiectivele p r i n c i p a l e pe care C o n s i l i u l Mondial a l Păcii le u r ­
măreşte p r i n a c t i v i t a t e a s a permanentă s f n t : d e z v o l t a r e a relaţiilor d i n ­
tre m i ş c ă r i l e , o r g a n i z a ţ i i l e şi p e r s o a n e l e c a r e militează p e n t r u p a c e ;
î n d r u m a r e a C o m i t e t e l o r naţionale p e n t r u a p ă r a r e a p ă c i i c r e a t e îa d i f e ­
rite ţări; o r g a n i z a r e a u n o r acţiuni c u c a r a c t e r d e m a s ă împotriva po­
liticii agresive, p e n t r u p a c e şi s e c u r i t a t e i n t e r n a ţ i o n a l ă ; l u p t a pentru
p r o m o v a r e a în relaţiile i n t e r s t a t a l e a p r i n c i p i i l o r coexistenţei paş­
nice'.
Cei peste 30 de a n ide a c t i v i t a t e a i C o n s i l i u l u i M o n d i a l al Păcii,
acţiunile i m p o r t a n t e ş i d e l a r g r ă s u n e t internaţional p e c a r e l e — a ini­
ţiat şi o r g a n i z a t - şi d i n t r e c a r e m e n ţ i o n ă m a i c i d o a r " A p e l u l " lansat
la Stockholm, în 1 9 5 0 , p e n t r u i n t e r z i c e r e a a r m e l o r n u c l e a r e ; Congre­
sul popoarelor pentru apărarea păcii, o r g a n i z a t l a V i e n a , în 1952;.
" M e s a j u l către O r g a n i z a ţ i a N a ţ i u n i l o r U n i t e " a d r e s a t l a A d u n a r e a Men-;
dială a P ă c i i d e l a H e l s i n k i ^ în 1955; Congresul mondial pentru dezar-

150

www.mnir.ro
mare g e n e r a l ă şi p a c e d i n 1 9 6 2 , d e l a M o s c o v a - toate au asigurat
C o n g r e s u l u i M o n d i a l a l Păcii u n i m e n s p r e s t i g i u şi o largă audienţă în
întreaga lume.
E f o r t u r i l e d e p u s e d e a c e s t o r g a n i s m i n t e r n a ţ i o n a l în v e d e r e a sti­
mulării f n f o r m e d i n t r e c e l e m a i v a r i a t e a l u p t e i p e n t r u a o ă r a r e a păcii,
d a r f n e g a l ă m ă s u r ă , a u t o r i t a t e a s a s o c i a l ă şi politică dobîndită pe
p l a n internaţional, s - a u m a t e r i a l i z a t , între a l t e l e , şi f n i n s t i t u i r e a u¬
n o r distincţii m e n i t e s ă o n o r e z e a c e l e o r g a n i z a ţ i i s a u personalităţi ce
s - a u r e m a r c a t p r i n a c t i v i t a t e a d e p u s ă f n s l u j b a i d e a l u r i l o r păcii şi s e ­
curităţii i n t e r n a ţ i o n a l e . I n s e n s u l a c e s t a , cel dintfi congres mondial a l
p a r t i z a n i l o r păcii, d i n a p r i l i e 1 9 4 9 , a d e c i s i n s t i t u i r e a u n o r p r e m i i i n ­
ternaţionale pentru pace.
î h 1 9 5 9 , l a u n a n d e l a dispariţia c e l u i care fusese fondatorul
mişcării m o n d i a l e p e n t r u apărarea păcii, s a v a n t u l f r a n c e z de renume
internaţional • F r é d é r i c J o l i o t - C u r i e , a u t o r a l u n o r contribuţii d e c i s i ­
ve f h studiul e n e r g i e i n u c l e a r e , l a u r e a t a l premiului Nobel, Consiliul
M o n d i a l a l P ă c i i a hotă rît i n s t i t u i r e a ş i d e c e r n a r e a medaliei de aur a
păcii " J o l i o t - C u r i e " ? . E a e s t e c e a m a i înaltă distincţie a m i ş c ă r i i pen­
tru pace, f i i n d atribuită o r g a n i z a ţ i i l o r internaţionale şi n a ţ i o n a l e , p r e -
cum ş i o a m e n i l o r d e s t a t ş i p e r s o n a l i t ă ţ i l o r d i n d i f e r i t e ţări a l e lumii,
p e n t r u contribuţii d e o s e b i t e a d u s e l a p r o m o v a r e a i d e a l u r i l o r d e p a c e şi
securitate, p e n t r u p r i e t e n i e şi c o l a b o r a r e între popoare.
M e d a l i a d e a u r a păcii " J o l i o t - C u r i e " a f o s t decernată,între altele,
Federaţiei S i n d i c a l e M o n d i a l e , Federaţiei D e m o c r a t e Internaţionale a
Femeilor, Federaţiei M o n d i a l e a T i n e r e t u l u i D e m o c r a t sau unor proe­
m i n e n t e personalităţi p o l i t i c e , d i n t r e c a r e menţionăm: defunctul pre­
şedinte a l R e p u b l i c i i C h i l e - S a l v a d o r A l l e n d e ; A m i l ea r C a b r a i - vic­
timă a r e a c ţ i u n i i c o l o n i a l i s t e ; Indira Gandhi - prim-ministru al Repu­
b l i c i i I n d i a ; Y a s s e r A r a f a t - preşedintele C o m i t e t u l u i E x e c u t i v a l O r ­
ganizaţiei p e n t r u e l i b e r a r e a P a l e s t i n e i ; L e o n i d I l i c i B r e j n e v - preşe­
dintele Prezidiului Sovietului Suprem a l U . R . S . S .
Luînd f n c o n s i d e r a r e p o l i t i c a consecventă d e p a c e şi colaborare
intre popoare p r o m o v a t ă d e R e p u b l i c a S o c i a l i s t ă R o m â n i a , f a p t u l că m e ­
s a j u l d e p a c e p e c a r e p o p o r u l r o m â n îl a d r e s e a z ă l u m i i întregi e s t e i n -
disociabil de numele, p e r s o n a l i t a t e a şi a c t i v i t a t e a prodigioasă p e
p l a n e x t e r n a p r e ş e d i n t e l u i ţării n o a s t r e , C o n s i l i u l M o n d i a l a l P ă c i i a
d e c i s f h 1 9 7 7 s ă a c o r d e c e a m a i înaltă distincţie pe care o conferă -
medalia de aur pentru pace " J o l i o t - C u r i e " - tovarăşului Nicolae
Ceauşescu.
Este mărturia d e supremă a p r e c i e r e p e c a r e a c e s t p r e s t i g i o s o r ­
g a n i s m i n t e r n a ţ i o n a l , i a r p r i n e l , m i ş c a r e a p a r t i z a n i l o r păcii din în­
t r e a g a lume o a d u c g f n d i r i i şi acţiunii d i n a m i c e , contribuţiei remar­
c a b i l e a p r e ş e d i n t e l u i R o m â n i e i s o c i a l i s t e l a c a u z a păcii şi s e c u r i t ă ţ i i ,
d e s t i n d e r i i şi c o l a b o r ă r i i , l a r e z o l v a r e a p r o b l e m e l o r c o m p l e x e ale con­
temporaneităţii e x c l u s i v p r i n soluţii p o l i t i c e d e înaltă p r i n c i p i a l i t a t e .
Medalia "Joliot-Curie", e x p u s ă în M u z e u l Naţional de Istorie,

151

www.mnir.ro
e s t e confecţionată d i n a u r d e 1 4 k a r a t e ( t i t l u : 5 8 5 % o ) , m ă s o a r ă p e dia­
m e t r u 3 0 m i l i m e t r i şi e s t e £h g r e u t a t e d e 3 1 g r a m e ; muchia este lisă,
purtînd m a r c a j u l .
Pe avers, în c î m p c i r c u m s c r i s d e b o r d u r ă e s t e înfăţişată, în r e ­
lief, efigia l u i Frédéric J o l i o t - C u r i e , l a vîrsta s e n e c t u ţ i i , în profil
s p r e s t î n g a . P e r e v e r s , în c î m p , u n p o r u m b e l în z b o r s p r e s t în g a , i ¬
m a g i n e a reproducînd u n a d i n v a r i a n t e l e c r e a t e d e P a b l o Picasso lace­
l e b r u l său " P o r u m b e l a l p ă c i i " ; îh p a r t e a d e j o s , l e g e n d ă semicircu­
l a r ă , în l i m b a f r a n c e z ă , c u m a j u s c u l e : : "Conseil Mondial de l a Paix".
Prin a n o u c u tortiţă, m e d a l i a e s t e susţinută d e b a r e t ă , cu port-
panglică d i n a u r , m ă s u r î n d 1 6 m m înălţime şi 2 8 m m l ă ţ i m e ; în centrul
său - panglică d i n m ă t a s e raiată d e c u l o a r e a l b a s t r ă , c u dimensiunile:
1 3 ΠΊΓΊ înălţimea şi 2 6 m m lăţimea. '
Distincţia e s t e însoţită d e d i p l o m ă , c u coperţi a l b a s t r e din per­
gamoid, înalte d e 3 1 0 m m , l a t e d e 2 2 2 m m . E l e închid în i n t e r i o r o filă
d u b l ă , p r i n s ă d e c o p e r ţ i c u ş n u r b l e u . P e feţele i n t e r i o a r e a l e f i l e i se
află t e x t u l , s c r i s uşor r e l i e f a t c u a r g i n t i u , îh l i m b a e n g l e z ă . I n stînga
e s t e menţionat n u m e l e o r g a n i s m u l u i c a r e d e c e r n e a z ă distincţia - Con­
s i l i u l M o n d i a l a l P ă c i i - şi t i t l u l c o m p l e t a l e i - M e d a l i a d e a u r p e n t r u
pace " J o l i o t - C u r i e " . I n d r e a p t a sîht î n s c r i s e n u m e l e şi demnităţile
tovarăşului N i c o l a e C e a u ş e s c u , p e r s o n a l i t a t e a c ă r e i a îi e s t e conferită
medalia, precum şi m o t i v e l e c o n f e r i r i i , s u b semnătura preşedintelui
în funcţiune a l C o n s i l i u l u i M o n d i a l a l P ă c i i , R o m e s h Chandra.
C e r e m o n i a îhmînării m e d a l i e i d e a u r p e n t r pace "Joliot-Curie",
acordată d e C o n s i l i u l M o n d i a l a l P ă c i i tovarăşului N i c o l a e Ceauşescu,
a a v u t l o c în z i u a d e 1 9 n o i e m b r i e 1 9 7 7 , l a B u c u r e ş t i , c a p i t a l a Repu­
b l i c i i S o c i a l i s t e R o m â n i a , d e s f ă ş u r î n d u - s e îh s a l a d e r e c e p ţ i i a Con­
s i l i u l u i de S t a t ^ .
P e n t r u a r e m i t e înalta d i s t i n c ţ i e , l a B u c u r e ş t i a d e s c i n s o dele­
gaţie a C o n s i l i u l u i M o n d i a l a l P ă c i i , alcătuită d i n Romesh Chandra -
preşedintele C o n s i l i u l u i , alături d e d o a m n e l e I v e s F a r g e şi K a t i Han-
n i k a i n e n şi d e G h e o r g h i Goshkfn, m e m b r i marcanţi a i o r g a n i s m u l u i i n ­
ternaţional m e n ţ i o n a t .
La ceremonie a u a s i s t a t , d i n p a r t e a română, p r i m u l m i n i s t r u aï
guvernului, m e m b r i a i C o n s i l i u l u i d e S t a t şi a i g u v e r n u l u i .
Inmînînd m e d a l i a d e a u r p e n t r u p a c e " J o l i o t - C u r i e " tovarăşului
N i c o l a e C e a u ş e s c u şi a d r e s î n d u - i - s e , p r e ş e d i n t e l e C o n s i l i u l u i Mondial
al Păcii, R o m e s h C h a n d r a , a ţinut să r e m a r c e , între a l t e l e ;
" A c e a s t ă m e d a l i e v i s e îhmînează d u m n e a v o a s t r ă , d o m n u l e preşe­
dinte, p e n t r u r e m a r c a b i l a a c t i v i t a t e p e c a r e aţi desfăşurat-o, de-a
l u n g u l întregii d u m n e a v o a s t r ă vieţi, îh f a v o a r e a păcii şi securităţii i n ­
t e r n a ţ i o n a l e , p e n t r u d e s t i n d e r e şi dezarmare.
A c e a s t ă m e d a l i e v i s e îhmînează c a o r e c u n o a ş t e r e a muncii pe
c a r e aţi d e p u s - o în s l u j b a p o p o r u l u i d u m n e a v o a s t r ă p e n t r u a - i a s i g u r a
o viaţă m a i b u n ă , p e n t r u a c o n s t r u i s o c i a l i s m u l .
A c e a s t ă m e d a l i e v i s e îhmînează c a o r e c u n o a ş t e r e a remarca-,

1 52

www.mnir.ro
 The W orld Peace Council
awards
THE JOLIOT CURIE
GOLD MEDAL FOR PEACE
www.mnir.ro
COMRADE
NICOLAE CEAUŞESCU
Generai Secretary of the
Romanian Communal Part)
President of the
Socialist Republic of Romania
in recitjinitu.il <>l his ouWûndmf
contrilnui.tn lo peace
and friendship among the people*
bilei d u m n e a v o a s t r ă activităţi f n s p r i j i n u l l u p t e i d e e l i b e r a r e n a ţ i o n a ­
lă a p o p o a r e l o r , p e n t r u i n d e p e n d e n ţ a t u t u r o r p o p o a r e l o r l u m i i .
A c e a s t ă m e d a l i e v i s e înmîhează p e n t r u r e m a r c a b i l a şi marea
d u m n e a v o a s t r ă a c t i v i t a t e f n s p r i j i n u l l u p t e i ţărilor r e c e n t eliberate,
p e n t r u făurirea u n e i n o i o r d i n i e c o n o m i c e internaţionale" .
R ă s p u n z î h d c i n s t e i c e i s - a făcut p r i n c o n f e r i r e a m e d a l i e i de aur
pentru pace " J o l i o t - C u r i e " , tovarăşul N i c o l a e C e a u ş e s c u a f o l o s i t pri­
l e j u l d e a a f i r m a d i n n o u concepţia s a asupra locului pe care f i deţin
acţiunile c o n c e r t a t e a l e p o p o a r e l o r f n l u p t a p e n t r u a p ă r a r e a şi promo­
v a r e a i d e a l u r i l o r d e p a c e şi s e c u r i t a t e .
" S c h i m b ă r i l e c a r e s - a u p r o d u s f n v i a ţ a internaţională şi care
c o n t i n u ă s ă a i b ă l o c - a r ă t a p r e ş e d i n t e l e ţării n o a s t r e - demonstrează
c u p u t e r e r o l u l i m p o r t a n t a l p o p o a r e l o r , a l f o r ţ e l o r p r o g r e s i s t e îh r î n ­
d u l c ă r o r a C o n s i l i u l M o n d i a l a l P ă c i i , o r g a n i s m e l e naţionale respecti­
ve, toţi c e i c a r e s e p r o n u n ţ ă p e n t r u p a c e a d u c o contribuţie d e seamă.
T o a t e a c e s t e f o r ţ e , acţionînd c u ş i m a i multă c o n s e c v e n ţ ă , într-o so­
lidaritate tot mai mare, p o t influenţa t o t m a i m u l t s c h i m b ă r i l e ce se
produc fn lume, a s i g u r a r e a înfăptuirii c u r s u l u i d e s t i n d e r i i , a politicii
d e p a c e şi c o l a b o r a r e " 1 1
.
Acordarea medaliei de aur "Joliot-Curie" tovarăşului Nicolae
C e a u ş e s c u e s t e g e s t u l d e o m a g i e r e a l i m e n s e i mişcări a partizanilor
p ă c i i faţă d e c e l m a i a u t o r i z a t e x p o n e n t a l p o l i t i c i i e x t e r n e româneşti
d e p a c e şi s e c u r i t a t e , d e p r i e t e n i e ş i c o l a b o r a r e între n a ţ i u n i .
Acordarea medaliei de a u r pentru pace "Joliot-Curie" preşedin­
t e l u i R e p u b l i c i i S o c i a l i s t e R o m â n i a atestă p r e s t i g i u l şi audienţa de­
m e r s u l u i r o m â n e s c în v i a ţ a internaţională c o n t e m p o r a n ă , e x p r i m ă pre­
ţ u i r e a d e c a r e s e b u c u r ă o politică a l c ă r e i o b i e c t i v m a j o r şi constant
a f o s t ş i r ă m î n e p a c e a - p e n t r u toţi o a m e n i i , p e n t r u toate popoarele
lumii.

N O T E

1 C o m i t e t u l Naţional p e n t r u a p ă r a r e a păcii d i n Republica Socialistă

România, T e x t d o c u m e n t a r , Bucureşti, 1979; Academia "Stefan
Gheorghiu", Dicţionar p o l i t i c , Edit.Politică, Bucureşti, 1975,p.1 28.
2 C o m i t e t u l Naţional . . . , T e x t d o c u m e n t a r ; A n d r e i O ţ e t e a şi c o l e c t i v ,
I s t o r i a l u m i i în d a t e , E d i t . Enciclopedică R o m â n ă , Bucureşti, 1972 ,
p.448.
3 Andrei O ţ e t e a şi c o l e c t i v , op.cit., p.449; "Nouvelles perspectives-
Revue du Cpnseil mondial de l a p a i x " , n r . 6 ,1981, p . 1 9 .
4 Dicţionar p o l i t i c , p . 1 5 5 ; M i c dicţionar e n c i c l o p e d i c , Edit. Enci­
clopedică R o m â n ă , B u c u r e ş t i , 1972, p.1165.
5 Dicţionar p o l i t i c , p.155; Dicţionar d i p l o m a t i c , Edit.Politică,Bucu-
reşti, 1 9 7 9 , p . 2 7 4 .

153

www.mnir.ro
6 A n d r e i O ţ e t e a şi c o l e c t i v , o p . c i t . , p . 4 4 8 şi u r m . ; Dicţionar diplo­
matic , p.274.
7 Cf. "Temps nouveaux" , nr.48, 1975.
8 Ibidem.
9 " S c f n t e i a " , 20 n o i e m b r i e 1977, p . 1 , 5 .
10 Ibidem, p . 1 .
11 Loc. cit.

LA MÉDAILLE D'OR P O U R L A ΡΑΓΧ "JOLIOT CURIE" -

HAUTE DISTINCTION ACCORDÉE AU PRÉSIDENT DE L A
RÉPUBLIQUE SOCIALISTE DE ROUMANIE

Résumé

Prenant e n considération l a p o l i t i q u e d e p a i x e t c o l l a b o r a t i o n en-

tre l e s peuples promue p a r l a République S o c i a l i s t e d e R o u m a n i e , la
p r o d i g i e u s e activité a l'extérieur d u président d e notre pay3, le
Conseil Mondial de l a Paix a accordé au camarade Nicolae Ceauşescu
la plus haute d i s t i n c t i o n , l a médaille d ' o r p o u r l a p a i x "Joliot-Curie".
U n i q u e d a n s l e s c o l l e c t i o n s d e médailles de Roumanie, la médaille
"Joliot-Curie", exposée à présent d a n s l e Musée N a t i o n a l d'Histoire
de l a R . S . d e R o u m a n i e ( B u c a r e s t ) , e s t confectionnée en o r de 14
carats (titre: 585%o) e t a 3 0 m m e n diamètre e t pèse 31 grammes.
Sur l ' a v e r s , en camp c i r c o n s c r i t p a r une b o r d u r e , est représen-
tée en-relief l'effigie d e Frédéric J o l i o t - C u r i e , en profil de gau-
che; s u r l e r e v e r s , un pigeon en v o l représenté d e g a u c h e ; e n bas,
légende sémicirculaire e n f r a n ç a i s : "Conseil Mondial de l a P a i x " .
La médaille e s t s o u t e n u e p a r u n r u b a n passé p a r un anneau et
ayant un p o r t - r u b a n en o r avec dans l a partie centrale un ruban en
s o i e rayée de couleur bleu.
La d i s t i n c t i o n e s t a c c o m p a g n é e d ' u n diplôme .
La c é r é m o n i e p o u r c o n f é r e r l a médaille d ' o r p o u r l a p a i x ' ) J o l i o t -
C u r i e " accordée par le Conseil Mondial de l a Paix au président
N i c o l a e Ceauşescu a eu lieu à Bucarest, le 19 n o v . 1 9 7 7 .

154

www.mnir.ro
 MEDA L U O F E R I T E TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU,
S E C R E T A R G E N E R A L . A L PARTIDULUI COMUNIST ROMAN,
P R E Ş E D I N T E L E R E P U B L I C I I SOCIALISTE ROMÂNIA ŞI
TOVARĂŞEI ACAD. DR. ING. E L E N A CEAUŞESCU C U P R I L E J U L
INAUGURĂRII UNOR IMPORTANTE O B I E C T I V E HIDROENER­
G E T I C E ŞI DE TRANSPORT

de CORNELIA KOMG

P r i n t r e n u m e r o a s e l e şi v a r i a t e l e e x p o n a t e a f l a t e f n c a d r u l expo­
ziţiei o m a g i a l e intitulată " D o v e z i a l e d r a g o s t e i , înaltei s t i m e şi pro­
f u n d e i preţuiri d e c a r e s e b u c u r ă preşedintele N i c o l a e Ceauşescu şi
tovarăşa E l e n a Ceauşescu, a l e a m p l e l o r relaţii d e p r i e t e n i e şi cola­
borare d i n t r e p o p o r u l r o m â n şi p o p o a r e l e a l t o r ţări" u n l o c aparte îl
o c u p ă m e d a l i i l e şi p l a c h e t e l e care au fost oferite cu ocazia inaugu. ă-
rii unor obiective economice sau a l unor realizări t e h n i c e deosebite.
Ele simbolizează f i e r b i n t e l e ataşament a l o a m e n i l o r m u n c i i faţă d e Par­
t i d u l C o m u n i s t R o m â n , faţă d e c e l m a i i u b i t f i u a l p o p o r u l u i , tovarăşul
Nicolae Ceauşescu.
A s t f e l în s a l a 5 ( d i n e x p o z i ţ i a o m a g i a l ă ) s e află e x p u s ă m e d a l i a de
aur (nr. inv. S. 5 2 1 0 ) oferită t o v a r ă ş u l u i Nicolae C e a u ş e s c u l a 16 mai
1972, cu p r i l e j u l i n a u g u r ă r i i u n u i i m p o r t a n t o b i e c t i v şi a n u m e a sis­
temului hidroenergetic şi d e navigaţie P o r ţ i l e d e F i e r , realizat fnco­
laborare cu poporul iugoslav prieten.
Acest obiectiv energetic urma, conform Directivelor Congresu­
l u i a l IX-lea a l P . C. R . , să aibă o p u t e r e instalată pe partea roma­
nească d e p e s t e 1 m i l i o n de K w şi o producţie anuală mai mare de
5 miliarde Kw./h . 1
L u c r ă r i l e d e c o n s t r u c ţ i e a l e b a r a j u l u i a u început Γη
septembrie 1 9 6 4 . I n a u g u s t 1 9 6 9 , D u n ă r e a a f o s t z ă g ă z u i t ă Γη c o m u n de
c o n s t r u c t o r i i r o m â n i şi i u g o s l a v i , i a r f n m a i 1 9 7 0 a u f o s t d a t e în func­
ţiune p r i m e l e a g r e g a t e , pfnă f n m a i 1 9 7 2 a m b e l e c e n t r a l e , r o m a nu <i
iugoslavă, producînd p e s t e 8 , 5 m i l i a r d e Kwh . 2

1
R e a l i z a r e a a c e s t u i i m p o r t a n t o b i e c t i v a f o s t r o d u l colaborării f r ă ­
ţeşti d i n t r e c o n s t r u c t o r i i r o m â n i şi i u g o s l a v i .
La e x e c u t a r e a şi f i n a l i z a r e a a m p l e l o r l u c r ă r i d e construcţie s-au
a p l i c a t o s e r i e de premiere mondiale f n acest domeniu, ca : tehnologia
de execuţie a b a t a r d o u l u i c e l u l a r , c a r e a a s i g u r a t a t a c a r e a concomi -
tentă a l u c r ă r i l o r d e e x c a v a ţ i e d e l a c e n t r a l ă , e c l u z ă , a v a n p o r t u l a v a l ;
t e h n o l o g i a d e execuţie a p o d u l u i f i x d i n a l b i a r f u l u i , excavaţiile i n s t i n -
că, sub apă, p r i n e x p l o z i i ; e x e c u t a r e a lucrărilor d i n e t a p a d e devie­
re a cursului fluviului, cfnd viteza apei atingea în l o c u l unde urma
s ă s e înalţe barajul deversor 16-17 m / s ^ . I n acelaşi t i m p au f o s t f o ­
losite o serie de u n i c a t e în d o m e n i u l a acea v r e m e : r e c o r d u r i l e mon­
diale reprezentate de dimensiunile ecluzelor ; portul d i naval cu o s u ­
prafaţă d e 6 0 . 0 0 0 m 2
- cea mai mare construcţie de acest f e l ; pre­
zenţa c e l o r m a i m a r i t u r b i n e d e t i p Kaplan ; utilizarea celor mai mari

155

www.mnir.ro
generatoare t i p umbrelă ; prima platforma plutitoare autoridicătoareţ
c o n c e p u t ă şi r e a l i z a t ă d e c ă t r e specialiştii n o ş t r i .
Pornind de l a aceste considerente , tovarăşul N i c o l a e Ceauşescu,
în cuvîntarea rostită c u o c a z i a inaugurării, s u b l i n i a : " R e a l i z a r e a a¬
cestei lucrări a n e c e s i t a t e f o r t u r i u r i a ş e , a i m p u s rezolvarea unor
probleme de o complexitate c u t o t u l deosebită. Semnificativ pentru
a m p l o a r e a construcţiei e s t e f a p t u l c ă l a c u l de a c u m u l a r e are un v o ­
lum de 2 m i l i a r d e m . c . şi o c u p ă o s u p r a f a ţ ă d e 1 7 0 k m p ă t r a ţ i , i a r b a ­
rajul deversor a r e o lungime d e 4 4 1 m e t r i şi o c a p a c i t a t e de 15.500
m.c. pe secundă" .Secretarul g e n e r a l a l p a r t i d u l u i a p r e c i a
4
că : " P r i n
dimensiunile, forţa p r o d u c t i v ă şi g r a d u l e i înalt de complexitate, h i-
drocentrala d e l a Porţile d e F i e r p o a t e f i c o n s i d e r a t ă una dintre cele
m a i m a r i construcţii d e a c e s t g e n r i d i c a t e pînă a c u m în E u r o p a " 5 .
Medalia 0
bătută c u p r i l e j u l i n a u g u r ă r i i s i s t e m u l u i hidroenergetic
şi d e navigaţie Porţile d e F i e r simbolizează e f o r t u l d e o s e b i t şi m ă r e ­
ţele r e a l i z ă r i obţinute d e c o n s t r u c t o r i i r o m â n i şi i u g o s l a v i c a r e a u r e ­
uşit să f i n a l i z e z e l u c r ă r i l e înainte d e t e r m e n u l prevăzut.
Medalia e s t e realizată d i n a u r d e 1 4 k a r a t e (planşa 1 / 1 ) , a r e o
g r e u t a t e de 223 g r a m e , un d i a m e t r u d e 7 0 mm ş i oi g r o s i m e de 4 mm.
Are m u c h i a lisă şi b o r d u r ă r i d i c a t ă . P e a v e r s legendă circulară între
un cerc liniar exterior şi u n c e r c p e r l a t i n t e r i o r : INAUGURAREA
S I S T E M U L U I H I D R O E N E R G E T I C ŞI D E NAVIGAŢIE ^ PORŢILE DE
FIER^",terminată p r i n două ramuri de s t e j a r . Incentrul medaliei ima­
ginea b a r a j u l u i văzută de p e m a l u l românesc, a c e l o r două centrale
şi a e c l u z e l o r . In spate se remarcă l a c u l de a c u m u l a r e pe c a r e p l u ­
t e s c două n a v e , p e fundal munţii şi c e r u l . I n c î m p , s u s , l a m i j l o c d a ­
ta "1972". La b a z a m e d a l i e i două m f i n j c a r e se string simbolizîhd p r i ­
etenia şi s o l i d a r i t a t e a d i n t r e p o p o r u l r o m â n şi i u g o s l a v .
Pe r e v e r s , l e g e n d ă c i r c u l a r ă în l i m b a s î r b ă între u n c e r c liniar
e x t e r i o r şi u n u l p e r l a t i n t e r i o r : *' Z A V R S E T A K IZGRADNJE HIDRO-
ENERGETSKOG I PLOVIDBENOG S I S T E M A <$DERDAP V , terminată
p r i n două r a m u r i d e s t e j a r . I n c î m p , i m a g i n e a b a r a j u l u i văzută de pe
malul iugoslav, a celor două c e n t r a l e şi a ecluzelor. în s p a t e ser e ­
marcă i a c u l d e a c u m u l a r e pe care s e văd d o u ă n a v e , în f u n d a l munţii
şi c e r u l . I n c î m p , s u s , d a t a " 1 9 7 2 " , l a b a z ă d o u ă mîini c a r e se string
simbolizînd c o l a b o r a r e a d i n t r e p o p o r u l i u g o s l a v şi r o m â n .
M e d a l i a a f o s t realizată d e Ştefan G r u n d i n s c h i l a Monetăria Sta­
t u l u i d i n Bucureşti.
C o l e c t i v u l d e o a m e n i a i m u n c i i d e l a I n s t i t u t u l d e c e r c e t ă r i şi p r o ­
iectări t e h n o l o g i c e în t r a n s p o r t u r i a u o f e r i t tovarăşei a c a d e m i c i a n d o c ­
t o r i n g i n e r E l e n a C e a u ş e s c u (în i a n u a r i e 1 9 7 9 ) , c a semn de recunoş­
tinţă şi p r e ţ u i r e faţă de a c t i v i t a t e a ştiinţifică şi d e c e r c e t a r e depu­
sa, o casetă auprinzînd t r e i m e d a l i i în d u b l u e x e m p l a r , legate de r e ­
alizările a c e s t u i prodigios institut cu o vechime de peste 50 de
ani7 , C a s e t a poartă o emoţionantă d e d i c a ţ i e : " C a un modest oma­
g i u şi cu a d î n c ă recunoştinţă p e n t r u strălucitul e x e m p l u a l unei vieţi

156

www.mnir.ro
Planşa I

www.mnir.ro
Planşa II

www.mnir.ro
î n c h i n a t e ştiinţei ş i c a u z e i nobile a f e r i c i r i i p o p o r u l u i român".
Una H i n m e d a l i i l e o f e r i t e tovarăşei E l e n a Ceauşescu a marcat
o invenţie r o m â n e a s c ă a c o l e c t i v u l u i d e cercetători a i Secţiei "Auto­
matizări feroviare şi e l e c t r i f i c a r e " c o n d u s d e i n g i n e r V e r o n i c a Vătă-
şescu^. Realizarea e s t e cunoscută s u b n u m e l e d e " C i r c u i t u l de cale
electronic C N . - 7 5 - 6 " ( e x t i n s Γη a n i i u r m ă t o r i şi l a s t a ţ i i ) ^ .
Acest c o l e c t i v şi-a o r i e n t a t c e r c e t a r e a spre modificarea şi fm-
b u n ă t ă t i r e a c o n s t r u c t i v ă a instalaţiilor e x i s t e n t e Γη e x p l o a t a r e a f e r o -
viară, a j u n g f h d u - s e t r e p t a t l a r e a l i z a r e a d e n o i e c h i p a m e n t e şi i n s t a ­
laţii c a r e să atingă p a r a m e t r i i p e r f o r m a n t e l o r m o n d i a l e Γη condiţiile
p r o p r i i ţării n o a s t r e . Este un echipament de siguranţă a traficului
feroviar, realizfnd c o n t r o l u l stării de l i b e r s a u ocupat a liniei f e ­
r a t e c o m a n d f n d corespunzător a s p e c t u l s e m n a l e l o r (roşu, galben sau
verde). S u p e r i o r i t a t e a a c e s t u i e c h i p a m e n t c o n s t ă şi Γη a c e e a că pre­
zintă o serie de avantaje printre care : funcţionare corectă, p r o ­
tecţie r i d i c a t ă faţă d e p e r t u r b a ţ i i , f i a b i l i t a t e r i d i c a t ă , c o n s u m redus
de e n e r g i e , construcţie m o d u l a r ă . Instalaţia a f o s t testată f h t r - o z o ­
nă c u u n r i d i c a t g r a d de poluare (Işalniţa-Craiova). Răspunzînd c e ­
r i n ţ e l o r şi e x i g e n ţ e l o r t r a f i c u l u i f e r o v i a r , e c h i p a m e n t u l fabricat la
Braşov a f o s t d a t Γη e x p l o a t a r e p e r u t e l e p r i n c i p a l e .
P a r t i c i p f h d l a F e s t i v a l u l Naţional " C f n t a r e a României",ediţia I - a ,
1977, invenţia a f o s t d i s t i n s ă c u p r e m i u l I p e ţ a r ă . E x p u s ă Γη cadrul
" E x p o z i ţ i e i n a ţ i o n a l e a c r e a ţ i e i ştiinţifice şi t e h n i c e " d i n 1 9 7 8 , inven­
ţia a f o s t u n a n i m a p r e c i a t ă şi d a t o r i t ă f a p t u l u i c ă r e d u c e consumul de
energie electrică şi e l i m i n ă u n i m p o r t d e m a t e r i a l e de c i r c a 13 m i ­
lioane l e i pe a n 1 1
. Echipamentul s-a d i s t i n s ş i Γη cadrul "Salonului
naţional d e invenţii" p e a n u l 1 9 7 9 obţinfnd p r e m i u l I .
Medalia care a marcat momentul a c e s t e i realizări a fost bătută
fn anul 1976. Este d i n b r o n z ( i n v e n t a r S . 7 2 9 7 / 3 - s a l a 3 , Omagială I ) .
arc un diametru de 59 m m şi o g r o s i m e de 2 mm. A r e m u c h i a lisă şi
bordură ridicată (veziPlanşa I I / 2 ) . Pe avers legendă c i r c u l a r ă ; "RE­
ALIZAREA CIRCUITULUI DE CALE ELECTRONIC DE CONCEPŢIE
ROMÂNEASCA - 1 9 7 6 - " . în c e n t r u , f n t r - u n m e d a l i o n circular, imagi­
nea unui segment d e c a l e ferată electrificată, pe fundal, f n dreapta,un
s e m a f o r alături de o instalaţie s i m b o l i z f n d i m a g i n e a unui circuit de
cale electronic ; f h stfnga, cinci stflpi d e s u s ţ i n e r e a i instalaţiei e¬
l e c t r i c e , j o s i m a g i n e a schematică a unui circuit e l e c t r i c . P e revers,
f n c e n t r u legendă p e c i n c i r f n d u r i , fntrun cerc liniar exterior:
"M.T.Tc./INSTITUTUL DE CERCETĂRI/ ŞI P R O I E C T Ă R I T E H N O ­
L O G I C E / ÎN T R A N S P O R T U R I / i c p t t " şi emblema institutului.
M e d a l i a a f o s t realizată l a Monetăria d e S t a t de Constantin Du-
mitrescu,(modelator). A u f o s t bătute 2 0 0 d e b u c ă ţ i .
A doua medalie oferită tovarăşei E l e n a C e a u ş e s c u d e a c e s t insti­
tut este legată de r e a l i z a r e a t r e n u l u i automotor f nanul 1976.
Pornind de l a D i r e c t i v e l e Congresului a l XI-lea a l P . C . R . , care
p r e v e d e a u f h c i n c i n a l u l 1976-1980 o dezvoltare şi modernizare a

157

www.mnir.ro
t r a n s p o r t u r i l o r , t r a n s p o r t u l p e c a l e a ferată u r m f n r i s ă c r e a s c ă în 1980,
c u 3 0 - 3 2 l a sută fată de 1975, i a r c e l de călători c u 1 9 - 2 2 l a sută , 1 2

cercetătorii Secţiei cercetări p e n t r u mijloace de propulsie, echipa­

m e n t e , g o s p o d ă r i r e a raţională a e n e r g i e i şi c o m b u s t i b i l i l o r în trans­
porturi feroviare, şi anume colectivul care s e ocupă c u studiul ma­
terialului rulant, a realizat primul tren electric automotor românesc ? 1

A c e s t a e s t e u n t r e n e l e c t r i c fără locomotivă, a l e cărui vagoane ( în

cea mai mare parte) au osiile c u motoare pe ele. Caracteristică a¬
cestui tren este marea capacitate de transport (2425 d e călători la
ş a s e secţii), d e m a r a r e a rapidă ( a t i n g e viteza maximii fncirca 95 de
secunde de l a p o r n i r e ) , durată de p a r c u r s redusă, consum energe­
tic minim, confort sporit. Consumul d e e n e r g i e electrică e s t e r e d u s cu
30% faţă d e t r e n u l e l e c t r i c o b i ş n u i t , i a r c o s t u l r e p a r a ţ i i l o r este r e ­
dus cu 10%.
Acest tren electric automotor sau rama electrică este destinat
Γη p r i n c i p a l t r a f i c u l u i s u b u r b a n d e c ă l ă t o r i . D i n a n u l 1 9 7 7 a c i r c u l a t p e
r u t e l e : Bucureşti-Predeal-Braşov, Bucureşti-Feteşti-Constanţa, B u ­
cureşti-Paşcani. In cursul anului 1982 se p r o d u c p r i m e l e cinci rame
electrice seria "O".
La p r i m a ediţie a F e s t i v a l u l u i Naţional " C f n t a r e a României' -1 9 7 7 , 1

trenul electric automotor a fost distins cu premiul I I pe ţară 4. 1

Cu p r i l e j u l c o n s t r u i r i i p r i m e i r a m e e l e c t r i c e f n anul 1976 a fost

bătută o m e d a l i e din b r o n z ( planşa I I / 3 ) . Medalia are un diametru
de 59 m m , o g r o s i m e de 5 m m . A r e m u c h i a lisă şi b o r d u r a r i d i c a t ă .
Pe avers un medalion elipsoidal avfnd f n p a r t e a superioară ins -
cripţia : » Q R E A L I Z A R E A T R E N U L U I E L E C T R I C A U T O M O T O R 0 "»
i a r f n p a r t e a inferioară " R A M A ELECTRICĂ". în c e n t r u imaginea pri­
mei rame electrice cu patru vagoane. In cfmp, dreapta, jos, data cînd
a f o s t realizată "1976".
Pe avers şi r e v e r s m e d a l i o a n e l e sînt fnconjurate de l i n i i poli -
s a t e c a r e sugerează şinele d e c a l e f e r a t ă , d i s p u s e r a d i a l , întrerupte
de suprafeţe matisate.
Pe revers, fn centru un medalion elipsoidal avfnd f n cfmp i n s c r i p ­
ţia p e p a t r u r f n d u r i , c u p r i n z f n d iniţialele M i n i s t e r u l u i Transporturi­
l o r şi T e l e c o m u n i c a ţ i i l o r , d e n u m i r e a şi e m b l e m a institutlui:"M.T.Tc./
INSTITUTUL DE CERCETĂRI SI PROIECTĂRI/ TEHNOLOGI CE IN
T R A N S P O R T U R I / i c p t t / ".
Au f o s t bătute 2 0 0 d e bucăţi l a M o n e t ă r i a d e Stat.
Cea d e - a t r e i a m e d a l i e oferită t o v a r ă ş e i E l e n a C e a u ş e s c u a fost
bătută cu prilejul inaugurării " B a z e i d e încercări F ă u r e i " l a 1 5 s e p ­
tembrie 1978 1 5
(planşa Π / 4 ) .
A c e a s t ă b a z ă a f o s t c r e a t ă în v e d e r e a îmbunătăţirii c e r c e t ă r i i , v e ­
rificării şi î n c e r c ă r i i materialului rulant feroviar, a elementelor
constructive a l e căii şi a instalaţiilor a f e r e n t e 1 6
. Importanţa b a z e i d e
încercări d e l a Făurei se datorează şi f a p t u l u i că a s i g u r ă perfor­
manţe c e l puţin e g a l e c u c e l e s i m i l a r e d i n R. S . C e h o s l o v a c i a , U . R. S . S,

158

www.mnir.ro
 R.P.Chineză, J a p o n i a şi S.U.A.
Principalul element a l bazei Û constituie inelul feroviar propriu-
zis, d e formă ovală, cu o lungime de aproape 14 K m . F o r m a inelu­
lui dă p o s i b i l i t a t e a de a s e e x e c u t a î n c e r c ă r i d e durată continuă şi
de a se atinge v i t e z e d e pînă l a 2 0 0 K m / h . Avînd în d o t a r e toate i n -
stalaţiile şi e c h i p a m e n t e l e a f e r e n t e căii f e r a t e , inelul feroviar per­
m i t e r e p r o d u c e r e a fidelă a oricărei porţiuni d e l i n i e f e r a t ă .
D i sρ u n i n d de o a s t f e l de bază p r o p r i e , i n s t i t u t u l scurtează foar­
te mult durata de aplicare a c e r c e t ă r i l o r în p r a c t i c ă , în a c e l a ş i t i m p
folosind inelul feroviar pentru şcolarizarea şi p e r f e c ţ i o n a r e a cadre­
lor C.F.R. S e r e a l i z e a z ă a s t f e l c o n c r e t legătura dintre cercetarea
ştiinţifică ş i p r o d u c ţ i e şi i n t e g r a r e a învăţămîntului c u p r o d u c ţ i a .
înaltul n i v e l t e h n i c l a c a r e a f o s t realizată această bază a de­
t e r m i n a t n u m e r o a s e a d m i n i s t r a ţ i i f e r o v i a r e d i n ţări e u r o p e n e ( Franţa
R.P.Polonă, R.D.Germană, R.P.Ungară etc.) să efectueze încer­
cări şi verificări plătibile în v a l u t ă .
M e d a l i a bătută c u p r i l e j u l i n a u g u r ă r i i a c e s t u i o b i e c t i v e s t e r e a ­
lizată d i n b r o n z , a r e u n d i a m e t r u d e 5 9 m m şi o g r o s i m e d e 5 m m . Are
m u c h i a lisă, bordură ridicată.
Pe avers, în p a r t e a s u p e r i o a r ă , într-un m e d a l i o n c a r e r e p r e z i n t ă
F chema inelului f e r o v i a r , s e v e d e i m a g i n e a u n u i t r e n e l e c t r i c . I n eχ e r g α
inscripţia pe t r e i r i n d u r i : " INAUGURAREA B A Z E I DE / ÎNCERCĂRI
FEROVIARE / FĂUREI .. 1978"/.
Pe r e v e r s , medalia a r e un cerc liniar exterior. Intr-un medalion
elipsoidal, inscripţia p e c i n c i r î n d u r i : "M.T.Tc./ INSTITUTUL DE
CERCETĂRI / ŞI P R O D 2 C T A R I TEHNOLOGICE / IN TRANSPOR­
T U R I / BUCUREŞTI - ROMÂNIA/. Medalionul e s t e înconjurat d e l i n i i
polis ate sugerînd şina d e c a l e ferată, dispuse radial, întrerupte de
suprafeţe m a t i s a t e . M e d a l i a a f o s t bătută l a M o n e t ă r i a d e S t a t .
Afirmarea r e v o l u ţ i e i tehnico-ştiinţifice în ţara n o a s t r ă a d e ­
terminat în d o m e n i u l c e r c e t ă r i i ştiinţifice n o i f o r m e de a c t i v i t a t e şi
creşterea p r o b l e m a t i c i i a b o r d a t e d e s p e c i a l i ş t i i noştri . U n astfel de
e x e m p l u îl c o n s t i t u i e realizarea primelor tronsoane ale metroului bu-
cureştean - premieră d e p r e s t i g i u a ştiinţei şi t e h n i c i i româneşti,
important obiectiv d e investiţii a l c i n c i n a l u l u i 1976-1980.
Primul tronson a lprimei magistrale a m e t r o u l u i bucureştean a
f o s t d a t în folosinţă în n o i e m b r i e (experimental) ?, 1
decembrie 1979
(oficial) 1 8
, îh c i n s t e a Congresului a l Xll-lea a l P. C.R. La 28 de­
cembrie 1981, c o n s t r u c t o r i i m e t r o u l u i bucureştean au d a t în folo­
sinţă a l d o i l e a t r o n s o n a l p r i m e i m a g i s t r a l e de m e t r o u . C u această o-
c a z i e t o v a r ă ş u l N i c o l a e C e a u ş e s c u , iniţiatorul p r o i e c t u l u i d e c o n s t r u c ­
ţie a l m e t r o u l u i ) a p a r t i c i p a t l a c e r e m o n i a inaugurării.
Cu acest prilej d i n partea constructorilor metroului s-a oferit
tovarăşului N i c o l a e C e a u ş e s c u o plachetă ( p l a n ş a 1/3 ) în semn de
mulţumire p e n t r u s p r i j i n u l , grija ş i atenţia p e r m a n e n t ă p e c a r e s e c r e —
' tarul general a l partidului le-a acordat-o stimulării p u t e r n i c e a gîn -

159

www.mnir.ro
d i r i i ştiinţifice c r e a t o a r e r o m â n e ş t i , p e n t r u a p l i c a r e a c e l o r m a i avan­
s a t e c u c e r i r i a l e revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane 9. 1

P l a c h e t a fnmfnată t o v a r ă ş u l u i N i c o l a e Ceauşescu este realizată

din tombac a u r i t , a r e u n d i a m e t r u de 60 m m , muchia lisă şi bordură
ridicată.
Pe avers, l e g e n d ă c i r c u l a r ă , între d o u ă c e r c u r i l i n i a r e : " - MA­
GISTRALA 1 METROU - REALIZAREA TRONSONULUI II". In cîmp,
i m a g i n e a t u n e l u l u i m e t r o u l u i şi a t r e n u l u i m e t r o u . I n exergă inscripţia
p e două r î n d u r i : " B U C U R E Ş T I / . M . /". Cerc perlat exterior.
Pe r e v e r s , placheta a r e b o r d u r a ridicată şi un cerc perlat ex­
terior. I n p a r t e a s u p e r i o a r ă inscripţia s e m i c i r c u l a r ă : " M E T R O U L BU­
CUREŞTI". I n cîmp, s c h e m a t r a s e u l u i c e l u i d e - a l d o i l e a tronson cu
staţiile : " R E P U B L I C A / M U N C I I / C E N T R U TITAN/ DRISTOR / LE-
ONTIN S A L A J A N / MIHAI BRA V U " între d o u ă ramuri de lauri unite
l a p a r t e a inferioară p r i n intermediul unui rulou pe care este data
"1981".
Medalia a f o s t bătută l a M o n e t ă r i a d e S t a t d e C o n s t a n t i n Dumi —
t r e s e u după p r o i e c t u l p r e z e n t a t d e întreprinderea "Metroul" Bucu­
reşti. A u f o s t c o m a n d a t e 1 2 0 0 d e b u c ă ţ i , d a r iniţial a u fost executate
numai 200 de plachete.

N O T E

1 Directivele Congresului a l IX-lea a l P . C . R . cu privire la valori­

ficarea surselor energetice şi e l e c t r i f i c a r e a ţării în perioada
1966-1975, E d i t . Politică, B u c u r e ş t i , 1965, p . 5 6 .
2 " S c î n t e i a " , 17 m a i 1 9 7 2 , p . 2 .
3 Tbidem, p.3.
4 Ibidem, p . 4 .
5 Jbidem.
6 Cu acest p r i l e j a u f o s t bătute şi m e d a l i i din bronz, vezi George
Buzdugan, M e d a l i a i n a u g u r ă r i i s i s t e m u l u i h i d r o e n e r g e t i c şi d e n a v i -
gaţie " P o r ţ i l e d e F i e r " , în R e v i s t a Arhivelor", a n .1 , v o i . X X X V ,
nr.1/1973, p.141-142,
7 Ε.Spirea, S.Gavala, C.Lupu, V.Scorţeanu, Monografia Institutu­
lui d e cercetări şi p r o i e c t ă r i t e h n o l o g i c e în t r a n s p o r t u r i , Bucu­
r e ş t i , 1979, p.43.
8 Informaţiile a u f o s t f u r n i z a t e d e i n g i n e r V e r o n i c a Vătăşescu.
9 O . S . I . M . , brevet nr.57. 505/1975.
10 Ε . S p i r e a şi c o l e c t i v , o p . c i t . , p . 92-103.
11 "Lupta C.F.R.", 15 a p r i l i e 1978, p . 2 .
12 Directivele Congresului a l XI-lea a l P . C . R . cu privire Ia planul cin­
c i n a l 1 9 7 6 - 1 9 8 0 şi l i n i i l e d i r e c t o a r e a l e dezvoltării é c o n o m i c o - s o c i ­
ale a României p e n t r u p e r i o a d a 1 9 8 1 - 1 9 9 0 , E d i t . Politică, Bucureşti,
1974, p.41.

160

www.mnir.ro
13 Colectivul care a avut ca temă d e c e r c e t a r e t r e n u l e l e c t r i c auto­
motor este condus de d r . i n g .Mihai Pielmuş. A c e s t a ne-a fur­
n i z a t şi informaţiile t e h n i c e n e c e s a r e realizării comunicării.
14 E.Spirea, S.Gavală, C.Lupu, V.Scorţeanu, op.cit., p.92.
15 "Lupta C.F.R.", 23 s e p t e m b r i e 1978, p . 1 .
16 Informaţiile n e - a u f o s t f u r n i z a t e d e i n g . Cornel Lupu.
17 "Scfnteia", 17 n o i e m b r i e 1979, p . 1 .
18 Ibidem, 20 d e c e m b r i e 1979, p . 1 .
19 Ibidem, 29 decembrie 1981, p. 3.

LES MÉDAILLES OFFERTES AL CAMARADE NICOLAE

CEAUŞESCU, SECRÉTAIRE GÉNÉRAL Dl P. C . R . ET
PRÉSIDENT DE L A R.S. DE ROUMANIE ET À LA CAMA-
RADE ELENA CEAUŞESCU À L'OCCASION DE L'INAU-
GURATION DE Q U E L Q U E S O B J E C T I F S HYDROÉ.NERGE-
TIQUES ET DE TRANSPORT

Résumé

L'exposé présente c i n q médailles o f f e r t e s a u c a m a r a d e Nicolae

Ceauşescu, secrétaire général d u P a r t i Communiste Roumain. pré­
sident d e l a République S o c i a l i s t e d e R o u m a n i e et à la camarade Ele-
na Ceauşescu à l ' o c c a s i o n d e l ' i n a u g u r a t i o n de certains objectifs é¬
c o n o m i q u e s hydroénergétiques e t de navigation de grande importance
d e l a localité de Porţile d e F i e r - 16 m a i 1 9 7 2 - l e s médailles de
bronse frappées à l ' o c c a s i o n d e l a réalisation du "Circuit de voie
électronique de conception roumaine - 1976" du premier " Train é¬
lectrique automotorama électrique 1976 et de l a " B a s e d ' e s s a i s de
Faurei - 1978". L e dernière d e s médailles q u i f o n t l ' o b j e t d e l a com-
munication e s t confectionnée en tombac doré e t a été f r a p p é e à
l'occasion de l ' i n a u g u r a t i o n d u s e c o n d tracée delà première gran-
de ligne du métro d e B u c a r e s t l e 2Β décembre.

161

www.mnir.ro
 MEDA LU INEDITE CU SUBIECTE DIN DOMENIUL
MEDICINEI A F L A T E ÎN COLECŢIA MUZEULUI
NAŢIONAL DE ISTORIE

de S I M O N A Β O ICES CU

ία e x p u n e r e a c e urmează n e - a m p r o p u s să prezentăm c f t e v a meda­

lii acordate unor tineri m e d i c i p e n t r u Întocmirea c e l e i m a i b u n e teze
d e d o c t o r a t între a n i i 1905-1911.
I n a n u l 1 9 0 2 a f o s t bătută o m e d a l i e j u b i l i a r ă a Facultăţii d e m e ­
d i c i n ă d i n B u c u r e ş t i , d e d i c a t ă d e c ă t r e studenţii a c e s t e i facultăţi p r o ­
fesorilor l o r , f n semn de recunoştinţă. D e s c r i e r e a a c e s t e i m e d a l i i a¬
p a r e f n " B u l e t i n u l Societăţii N u m i s m a t i c e R o m â n e " d i na c e a perioadă 1
.
Tot d i n a c e e a ş i s u r s ă , aflăm însă că F a c u l t a t e a d e medicină d i n
B u c u r e ş t i a botărft s ă o f e r e f n f i e c a r e a n cîte o m e d a l i e d e a u r celui
mai bun student care a obţinut t i t l u l de d o c t o r fn medicină . 2
Fondul
pentru baterea acestor medalii urma să f i e a c o r d a t d e către decanul
Facultăţii d e m e d i c i n ă .
S o c i e t a t e a Numismatică Română a preluat sarcina baterii acestor
medalii. S - a hotărft să fie emise cîte o medalie d e a u r şi cîte două
medalii de a r g i n t , care trebuia să rămfnă copii l a facultate. Avfnd
fn vedere medaliile de care dispunem, sfntem îndreptăţiţi s ă credem
c ă iniţiativa de a acorda o medalie celei m a i bune teze de d o c t o r a t
s-a lărgit u l t e r i o r , p e n t r u că a u f o s t a c o r d a t e şi m e d a l i i p e n t r u teze
de doctorat c e a u obţinut d o a r menţiuni.
P e n t r u toa*-? medaliile aversul urma să f i e identic, reprezentînd
c l ă d i r e a Facultăţii d e medicină d i n Bucureşti. P e r e v e r s se înscria
numele premiantului, a n u l în c a r e a obţinut t i t l u l de d o c t o r în medi­
cină şi n u m e l e d e c a n u l u i facutăţii.
In " D a r e a d e seamă asupra mersului Societăţii N u m i s m a t i c e Ro­
m â n e în p e r i o a d a 1 9 0 3 - 1 9 0 9 " , publicată în " B u l e t i n u l " Societăţii din
anul 1910, l a capitolul I I , intitulat: "Asupra medaliilor bătute de
Societate" s f h t menţionate d a t e f n legătură cu medaliile amintite.
Astfel, l a punctul 2, s e consemnează : "Societatea, din anul 1906,
f u r n i z e a z ă d e c a n u l u i Facultăţii d e m e d i c i n ă cîte o medalie de 18 k a ­
rate, pe care d e c a n u l o dă c a p r e m i u c e l e i m a i b u n e teze de doc­
t o r a t d i n f i e c a r e a n , d i n t r - u n f o n d lăsat d e c o m e r c i a n t u l C h r i s t e s c u " - * .
I n această d a r e d e seamă s f n t c o n s e m n a t e pe a n i s u m e l e primite
d e J a d e c a n u l facultăţii şi c o s t u l m e d a l i i l o r bătute de S o c i e t a t e . Din
1906 pînă f n 1 9 1 2 s - a u p r i m i t d e l a d e c a n u l facultăţii cîte 500 de l e i
p e a n p e n t r u cîte o medalie dea u r .
S o c i e t a t e a Numismatică Română a ales ca executoare a acestor
medalii fabrica de l a Stuttgart. Numele g r a v o r i l o r W i l h e l m şi Mayer

163

www.mnir.ro
d i n S t u t t g a r t s f n t înscrise p e a v e r s u l fiecărei p i e s e . De cfteva o r i ,
insă , f n l o c d e m e d a l i i de a r g i n t a u f o s t bătute m e d a l i i d e b r o n z şi
plumb.
1 . Medalia doctorului George, V r a b i e este prima pe care o prezen­
tam. Pe avers e s t e înscris semicircular : F A C U L T A T E A DE MEDI­
CINA, i a r f n exergă, o r i z o n t a l : B U C U R E S C I . A v e r s u l reprezintă clă­
d i r e a Facultăţii d e m e d i c i n ă . A v e r s u l , a ş a c u m a m maiamintit, este
identic pentru t o a t e m e d a l i i l e , aşa că n u û v o m m a i p r e z e n t a de a -
cum înainte. R e v e r s u l m e d a l i e i l u i Vrabie e s t e s i m p l u , conţinînd doar
o inscripţie p e 12 rînduri : F U N D A Ţ I A / ALEXANDRU CHRISTESCU/
COMERCIANT / — • / L U I /G E O R G E V R A B I E / PENTRU TE­
ZA DE DOCTORAT IN MEDICINA/ CEA MAI MERITORIE/ANUL ŞCO­
LAR 1904-1905 / DECAN / PROFESOR DR. N. MALDARESCU".
Medalia este d i n plumb, c u d i a m e t r u l d e 50 m m ; g r a v o r i W . & M.
St. N r . i n v . Β Π-5.
T o t d i n a n u l u n i v e r s i t a r 1 9 0 4 - 1 9 0 5 s f n t două m e d a l i i acordate ca
menţiuni p e n t r u t e z e l e d e d o c t o r a t în m e d i c i n ă . P e a c e s t e a nu figu­
rează n u m e l e l u i Alexandru Chris tes c u .
Medaliile au fost acordate una l u i Ion P e t r i n i - P a u l , cealaltă l u i
Pompei G h. Samar ian.
2. Medalia l u i I o n P e t r i n i - P a u l a r e a v e r s u l i d e n t i c c u c e l a l m e d a l i ­
ei l u i George Vrabie. Pe r e v e r s legenda este p e 9 rînduri orizon­
tale : " L U I / ION P E T R I N I - P A U L / M E N Ţ I U N E A Π -/8
PENTRU/TEZA
DE DOCTORAT IN MEDICINA / ANUL ŞCOLAR 1904-1905 / D E C A N /
PROFESOR DR. N. M A L D A R E S C U / ".
Medalia este d i nmetal comun, c u d i a m e t r u l de 50 m m , g r a v o r i W.
k M. St.Nr.inv. Β Π 343.
3. Pompei G. S a m a r i a n (1879-1942) a p r i m i t t o t menţiunea a Il-a
pentru teza de d o c t o r a t , de aceea medalia s a e s t e , c u excepţia nu—
melui, b i n e î n ţ e l e s , a b s o l u t identică c u m e d a l i a l u i I o n P e t r i a i - P a u l , p r e ­
zentat à m a i înainte. Medalia este d i n plumb, cu diametrul de 50
mm, g r a v o r i W. & M. St. Nr.inv. Β 14.
Pompei G.Samarian, care devine apoi medic p r a c t i c i a n în o r a ş u l
C ă l ă r a ş i , p r i n lucrările s a l e d e o s e b i t d e b i n e întocmite, cu o bogată
documentaţie a r h i v i s t i c ă , p o a t e f i considerat unul dintre clasicii is -
t o r i o g r a f i e i m e d i c a l e româneşti. D o u ă d i n t r e lucrările lui Samarian:
Ciuma în t r e c u t u l r o m â n e s c , o colecţie de documente privitoare la
i s t o r i a c i u m e i în ţara n o a s t r ă , publicată în 1 9 3 2 , precum şi c e l e trei
volume s c r i s e între a n i i 1 9 3 5 - 1 9 3 8 , a v î n d ca titlu Medicina şi far­
macia în t r e c u t u l r o m â n e s c , a u fost premiate de Academia Română.
Pompei Samarian a m a i alcătuit de asemenea un Corpus de d o c u m e n ­
t e p e n t r u i s t o r i a meşteşugului m e d i c a l şi a sănătăţii p u b l i c e i n p r o v i n ­
ciile istorice a l e României^.
I nanul u n i v e r s i t a r 1905-1906, s u b decanatul m a r e l u i c h i r u r g T h o -
m a I o n e s c u , m e d a l i a p e n t r u c e a m a i bună teză a f o s t acordată l u i G e o r ­
ge A . I o n e s c u .

I 64

www.mnir.ro
www.mnir.ro
www.mnir.ro
 4. Medalia l u iGeorge A.Ionescu a r e a v e r s u l identic cu c e la l m e d a ­
l i i l o r p r e z e n t a t e m a i s u s . P e r e v e r s , i n t r e două r a m u r i d e l a u r i este
inscripţia p e 10 rfnduri : "FUNDATIUNEA / ALEXANDRU CRISTES-
CU / COMERCIANT/LUI/ GEORGE A IONESCU /PENTRU/ TEZA DE
DOCTORAT IN MEDICINA/ CEA MAI MERITORIE / ANUL S COLAR
1905-1906/ * / DECAN PROF.Dr.T.IONESCU' .
Medalia este d i nb r o n z , c u d i a m e t r u l d e 50 m m , g r a v o r i YV.& M.
St. N r . inv. Β I I 1210.
5. Doctorul Gheorghe Botez, devenit mai tfrziu colonelul d r . Botez
( 1 1 8 0 - 1 9 3 4 } , a obţinut f n anul u n i v e r s i t a r 1906-1907 medalia pentru
teza de d o c t o r a t . Aceasta este p r i m a medalie de argint de c a r e dis­
punem. A r e a v e r s u l i d e n t i c c u m e d a l i i l e d e s c r i s e pînă a c u m , i a rper e ­
vers, f n t r e două r a m u r i de l a u r i legate f n p a r t e a de j o s c u o p a n g l i ­
că, legenda : "FONDATIUNEA / ALEXANDRU CRISTESCU/ COMER-
CIA N T / L U I / G H E O R G H E B O T E Z / PENTRU TEZA DE DOCTORAT/
IN MEDICINA CEA MAI MERITORIE/ ANUL ŞCOLAR 1906-1907 / DE­
C A N / P R O F E S O R Dr.T. IONESCU".
A f a r ă d e m a t e r i a l u l d i n c a r e e s t e confecţionată, m e d a l i a nu se
deosebeşte d e c e l e p r e z e n t a t e a n t e r i o r , a v f n d aceleaşi d i m e n s i u n i şi
aceeaşi g r a v o r i . Nr.inv. Β I I 1231.
Gh. Botez publică f n 1 9 0 7 l u c r a r e a T r a t a t d e s p r e cancerul ma-
mar, pentru care i s e acordă p r e m i u l A c a d e m i e i Române fn anul
1908.
Următoarele p a t r u m e d a l i i pe c a r e l e v o m p r e z e n t a sfnt toate a¬
semănătoare, a c o r d a t e p e n t r u c e a m a i m e r i t o r i e teză d e doctorat fn
a n i i 1907-1908, 1908-1909, 1 9 0 9 - 1 9 1 0 şi 1 9 1 0 - 1 9 1 1 , d e c a n f i i n d pro­
fesorul dr.Thorna Ionescu.
Pe medalii apare c a ş i pfnă a c u m pe r e v e r s fnprimele trei rfn­
d u r i numele donatoruluifondului d i n care au fost executate : " F U N ­
DATIUNEA/ ALEXANDRU CRISTESCU / COMERCIANT". Ele sfnt
executate din argint, avfnd t o a t e d i a m e t r u l d e 50 m m , gravori \Y. λ-
M.St.
6. Medalia d i n a n u l şcolar 1 9 0 7 - 1 9 0 8 a f o s t acordată d r . A m z a J i-
anu, care a devenit c e l e b r u l c h i r u r g de m a i t f r z i u .
Medalia este d i na r g i n t , c u d i a m e t r u l d e 5o m m , g r a v o r i W. k
M.St. Nr.inv. Β Π 1262.
A m z a J i a n u ( 1 8 8 1 - 1 9 6 2 ) , alături d e Daniel Danielopolu, Victor
Gomoiu şi G h . B ă l t ă c e a n u , e s t e unul dintre membrii p l e i a d e i det i ­
neri deosebit d e valoroşi ce se v o r afirma f n p e r i o a d a interbelică,
continuînd o p e r a marilor lor predecesori.
: Elev a ll u i Thoma Ionescu, A m z a J i a n u v a a c t i v a pfnă f n anul
1920 1a Iaşi, c o n d u c f n d una d i ncele două c l i n i c i c h i r u r g i c a l e de l a
S p i t a l u l S f . S p i r i d o n . în 1 9 2 0 s e transferă l a Bucureşti, f i i n d n u ­
m i t l a 15 f e b r u a r i e m e d i c primar l a Spitalul Colţea. S e ocupă d e r e ­
zolvarea cazurilor d e n e u r o c h i r u r g i e . Şcoala de c h i r u r g i e formata
de A m z a J i a n u a desfăşurat o a c t i v i t a t e bogată, a d u n f n d o serie de

165

www.mnir.ro
e l e v i f o a r t e dotaţi, d e v e n i ţ i a z i c e l e b r e p e r s o n a l i t ă ţ i chirurgicale- . 5

7. Medalia l u i Daniel Danielopolu este identică c u c e l e de m a isus,

c u excepţia n u m e l u i . Este d i na r g i n t , avfnd diametrul de 50 mm, g r a ­
v o r i W. ft M . St. Nr.inv. B U .1283.
D a n i e l D a n i e l o p o l u (1884-1955)» f i z i o l o g şi c l i n i c i a n , precursor
al ciberneticii, urmează F a c u l t a t e a d e medicină l a B u c u r e ş t i , obţinfhd
medalia pentru teza de d o c t o r a t f h anul u n i v e r s i t a r 1909-1910. Pre­
g ă t i r e a clinică şi-o deşăvfrşeşte s u b influenţa c a r d i o l o g u l u i Cnristea
Buicliu, p e c a r e f i v a s u c c e d a l a catedră f h 1 9 1 8 .
între a n i i 1 9 0 7 - 1 9 1 6 e s t e a s i s t e n t f n c a d r u l şcolii d r . I o n Canta-
cuzino, fiind u n u l d i n t r e reprezentanţii d e seamă a i şcolii a c e s t u i a .
P e n t r u o perioadă scurtă, 1 . 0 4 . 1 9 2 0 - 1 6 . 1 0 . 1 9 2 0 , Danielopolu funcţi­
onează c a m e d i c p r i m a r d e consultaţii l a S p i t a l u l Colentina.
în p e r i o a d a 1 9 2 3 - 1 9 5 0 î n t r e p r i n d e c e r c e t ă r i r e f e r i t o a r e l a legătu­
ra dintre sistemul n e r v o s n e u r o v e g e t a t i v şi c e l endocrin^.
în a n u l 1 9 2 8 , D a n i e l Danielopolu a elaborat prima teorie cu ca­
racter g e n e r a l emisă de u n român, t e o r i e p r i v i n d e c h i l i b r u l forţelor
întregului o r g a n i s m . A e l a b o r a t d e a s e m e n e a concepţia f a r m a c o d i na m i e i
nespecifice . 8

Savant de renume mondial, cu n u m e r o a s e lucrări, c o n d u c e clini­

ca 'de l a Spitalul F i l a n t r o p i a , remarcabilă c a model de funcţionali­
t a t e , i n t r o d u c f n d f n l a b o r a t o r u l său t e h n i c i şi a p a r a t e m o d e r n e d e c e r ­
cetare. D. Danielopolu a r e şi p r e o c u p ă r i de o r g a n i z a r e sanitară şi
de r e s t a u r a r e a fnvăţămîntului m e d i c a l . înfiinţează în anul 1935
Academia d e medicină ( 1 9 3 5 - 1 9 4 8 ) , c e g r u p e a z ă p e reprezentanţii cei
m a i d e seamă a i m e d i c i n i i româneşti d i n p e r i o a d a interbelică^.
Daniel Danielopolu este considerat c e l mai mare savant a lc l i -
n i c i i m e d i c a l e româneşti, ce a deschis o nouă etapă f n dezvoltarea
acesteia, realizfnd u n i t a t e a Între c l i n i c ă şi f i z i o p a t o l o g i e , între te-
r a p e u t i c ă şi f a r m a c o d i n a m i c ă . Preocupat continuu de îmbunătăţi -
rea învăţămîntului c l i n i c , D. Danielopolu este şi c r e a t o r u l u n e i valo­
roase şcoli d e clinică m e d i c a l ă .
8 . în a n u l u n i v e r s i t a r 1 9 1 0 - 1 9 1 1 , m e d a l i a pentru teza de doctorat
în m e d i c i n ă îi e s t e conferită d o c t o r u l u i N i c o l a e O a n c e a , pe care îl
aflăm d i ni u l i e 1922 medic p r i m a r d e consultaţii l a S p i t a l u l Colentina! . 1

Medalia corespunde c a d e s c r i e r e şi e x e c u ţ i e c u c e l e d e m a i s u s ,
deosebindu-se numai prin numele medicului. Este Hin a r g i n t , c u d i a ­
m e t r u l d e 50 m m , g r a v o r i W . 4 M. St. Nr.inv. Β Π 1295.
Spitalul C o l e n t i n a s - a d e z v o l t a t m u l t în p e r i o a d a i n t e r b e l i c ă , d i s -
ρunfnd în 1 9 4 2 d e ş a s e c l i n i c i de învăţămînt m e d i c a l , trei servicii
d e consultaţii şi u n u l de boli contagioase pentru copii. Nicolae Oan­
cea devine medic primar fhserviciul d e consultaţii g i n e c o l o g i c e şi
obstreticale 1
^.
9 . U l t i m a m e d a l i e p e c a r e o prezentăm f n c a d r u l a c e s t u i s u b i e c t este
medalia d e a r g i n t obţinută de George Băltăceanu ( 1 8 8 5 - 1 9 5 2 ) f h p e r k
oada 1911-1912.

166

www.mnir.ro
 Aversul este identic c u a l celorlalte medalii prezentate. Pe re-i
v e r s e s t e înscris, c a şi pfnă a c u m , n u m e l e comercianţi»'ui C h r i s t e s c u .
Legenda e s t e p e nouă r f h d u r i : " FUNDATIUNEA / ALEXANDRU
CHRISTESCU / COMERCIANT / — » ·«— / L U I / GEORGE B ALTACEA-
NU / PENTRU / T E Z A DE DOCTORAT IN MEDICINA / CEA M A I ME-
RITORI Ε / ANUL ŞCOLAR 1911-1912 / DECAN / Dr. M. PETRINI-
G A L A T Z " .
Medalia este din argint, c u d i a m e t r u l d e 50 m m , g r a v o r i W. &
M. St. Nr.inv. Β Π 1310.
D u p ă t e r m i n a r e a facultăţii, G . B ă l t ă c e a n u p l e a c ă la specializare
la Paris. I n 1 9 1 1 d e v i n e d o c t o r d o c e n t f n terapeutică. I n anul 1 928
funcţionează ca medic primar l a Spitatul Brfncovenesc. Fost elev a l
lui A n i b a l T e o h a r i . f n 1938 f i succedează a c e s t u i a l a C a t e d r a de bal­
n e o l o g i e ş i dietetică . F,ste c u n o s c u t c a a u t o r a l u n o r i m p o r t a n t e stu­
d i i p r i v i n d c u r a internă c u a p e m i n e r a l e şi f a r m a c o d i n a m i c a acestora 1 4
.
Numele g r a v o r i l o r ce apar p e a c e s t e m e d a l i i c u iniţialele W . & M .
St. reprezintă prescurtarea numelor l u i Wilhelm Mayer şi Franz
Wilbelm, p r o p r i e t a r i i u n u i a t e l i e r f o n d a t f h 1 8 6 0 d e s c u l p t o r u l şi gra­
v o r u l W i l h e l m M a y e r şi c o n d u s d i n a n u l 1 8 7 6 d e e l şi d e c u m n a t u l său,
Frantz Wilhelm. Numele vechii firme : "WILHELM MAYER METAL-
LWAREN FABRIK", a fost schimbat f n 1896 fn "MAYER WILHELM
& F R A N T Z WILHELM", sau "DIE STUTTGARTER METALLWAREN
FABRIK".
W i l h e l m M a y e r s - a n ă s c u t f h 1 8 4 0 ş i a s t u d i a t s c u l p t u r a şi g r a v u r a
l a Scoală d e Artă d i n S t u t t g a r t . F r a n t z W i l h e l m s - a născut f n 1 8 4 6 .
A c e a s t ă firmă a p r i m i t o m e d a l i e d e a u r l a o expoziţie d e medalii
şi p l a c h e t e d i n a n u l 1 9 0 6 , d e l a D r e s d a . P r i n t r e cele m a i bune reali­
zări a l e l o r s e numără m e d a l i i p o r t r e t e , reprezentfhd personalităţi
cunoscute d i n viaţa politică ş i a r t i s t i c ă , m e d a l i i şi p l a c h e t e cu su­
biecte istorice, m e d a l i i a c o r d a t e p e n t r u p r e m i i e t c . ->.
1

D i n t r e a l t e p i e s e l u c r a t e d e această firmă p e n t r u ţara noastră ,

amintim Placheta monumentului doctorului C a r o l Davila (1903), Meda­
l i a comemorativă - 4 0 0 d e a n i d e l a m o a r t e a l u i S t e f a n c e l M a r e ( 1 9 0 4 ) ,
Medalia A z i l u l u i G h i ţ ă şi E l e n a Cantacuzino (1905), Placheta doctoru­
l u i G. Severeanu (1910), Placheta 1ui Spiru Haret (1911 ) 1 6
.

N O T E

1 " B u l e t i n u l Societăţii N u m i s m a t i c e Române", a n . I I I , p . 119-120.

2 Ibidem, a n . Π , trim.Π, 1905, p.67-68.
3 D a r e de seamă a s u p r a m e r s u l u i Societăţii de la 1903-1904, fn
BSNR, nr.15, 1910, p . 8 .
4 I s t o r i a médicinal româneşti, E d i t . M e d i c a l ă , B u c u r e ş t i , 1 9 7 2 , p . 19¬
20.
%, Ibidem, p. 382-385.

167

www.mnir.ro
6 Ibidem, p. 355.
7 Ibidem, p . 371 .
8 Ibidem, p. 355-356.
9 Ibidem, p. 357.
10 I b i d e m , p. 354.
11 Eforia Spitalelor Civile. 1832-1932, p . 2 2 .
1 2 Spitale vechi şi n o i . S t u d i i şi n o t e , s u b r e d a c ţ i a d r . G . Brătescu,
Edit. Medicală, Bucureşti, 1976, p.376.
13 I s t o r i a m e d i c i n i i r o m â n e ş t i , o p . c i t . , p. 358.
14 I b i d e m , p. 374.
1 5 B i o g r a p h i c a l D i c t i o n a r y of M e d a l i s t s , Coin-Gem-and Seal-Engra­
vers, Mint-Masters, Ancient & Modern with References to their
' Works, compiled by L . F o r r e r , v o l . I l l , Burt Franklin, New York,;
1970, p.638.
16 G e o r g e B u z d u g a n şi G h e o r g h e N i c u l i ţ ă , M e d a l i i şi p l a c h e t e româ­
neşti, E d i t . Ştiinţifică, B u c u r e ş t i , 1971 , p.252-260.

MÉDAILLES INÉDITES AYANT DES SUJETS DU DOMAINE

DE LA MÉDECINE DANS L A COLLECTION DU MUSEE NATIO­
NAL D ' H I S T O I R E D E L A R.S'. D E ROUMANIE

Résumé

O n p r é s e n t e n e u f m é d a i l l e s inédites accordées aux jeunes mé­

decins pour la meilleure thèse d e d o c t o r a t e n médecine e ntre les
années 1 9 0 5 - 1 9 1 2 . L e s m é d a i l l e s o n t été offertes parle doyen de l a
Faculté d e Médecine de Bucarest,au moyen d ' u n f o n d laissé par
le commerçant C h r i s t e s c u . T o u t e s l e s médailles ont été frappées
sous la direction d e l a Société N u m i s m a t i q u e Roumaine p a r l a maison
Wilhelm & Mayer de S t u t t g a r t .

168

www.mnir.ro
 SIŒLLT BIZANTINE INEDITE DIN COLECŢIA
MUZEULUI NATIONAL DE ISTORIE

de ION BARNEA

P r i n t r e numeroasele sigilii bizantine de plumb transferate în u l ­

t i m u l t i m p d e l a f o s t u l C a b i n e t N u m i s m a t i c a l A c a d e m i e i Române l a M u ­
z e u l Naţional d e I s t o r i e a l R . S . R o m â n i a s e află şi o colecţie d e 2 2 e x -
exmplare provenind de l a cunoscutul profesor u n i v e r s i t a r şi b i z a n t i n o ­
log N.Bănescu. Zece dintre aceste sigilii au fost publicate de fostul
lor posesor , 1
i a r r e s t u l d e 12 a u rămas i n e d i t e . D i n t r e acestea noi
am i z b u t i t deocamdată să descifrăm nouă e x e m p l a r e , pe care le pre­
zentăm a i c i . A l zecelea exemplar, c e f a c e o b i e c t u l comunicării noas­
tre, nu este propriu-zis un sigiliu, c i un mic tipar de argint pentru
s i g i l i i d e c e a r ă r o ş i e , c a r e iniţial a făcut p a r t e d i n colecţia fostului
d i r e c t o r a l l i c e u l u i român d i n S i l i s t r a , Pericle Papahagi, colecţie c a ­
r e d e a s e m e n e a a f o s t t r a n s f e r a t ă în u l t i m u l t i m p d e l a f o s t u l C a b i n e t a l
A c a d e m i e i Române l a M u z e u l Naţional d e Istorie^.
In c e e a c e p r i v e ş t e l o c u l d e p r o v e n i e n ţ ă , s e c u n o a ş t e că u n sigi­
l i u ( n r . 4 ) d i n f o s t a colecţie B ă n e s c u şi t i p a r u l p e n t r u s i g i l i i din fosta
c o l e c ţ i e P a p a h a g i a u f o s t găsite l a S i l i s t r a . Despre celelalte opt ex­
e m p l a r e p e c a r e l e p r e z e n t ă m n u s e ştie p r e c i s d e u n d e p r o v i n . Publi-
cîhd e x e m p l a r e l e l a c a r e n e - a m r e f e r i t m a i înainte, N . B ă n e s c u începe
c u următoarea informaţie: "D-l George Chehaioglu,proprietarul Ma­
g a z i n u l u i d e antichităţi d i n C a l e a V i c t o r i e i , ne-a p r o c u r a t o colecţie
de sigilii bizantine provenind, după declaraţia vînzătorului, dintr-un
loc a p r o a p e d e D u n ă r e , în I a l o m i ţ a " ^ . D a c ă d e c l a r a ţ i a e s t e adevărată
şi d a c ă şi a c e s t e s i g i l i i , pîhă a c u m i n e d i t e , f a c p a r t e d i n u n a şi ace­
eaşi colecţie, n e g f h d i m îh p r i m u l r î n d l a o r a ş u l C ă l ă r a ş i sau l a vreo
comună d i n a p r o p i e r e a l u i , u n d e s - a u m a i găsit sigilii bizantine de
plumb . I n a c e s t c a z m i c i l e o b i e c t e cîştigă în i m p o r t a n ţ ă , constituind
t o t atîtea d o c u m e n t e în p l u s p e n t r u legăturile d i n t r e c e l e două maluri
a l e Dunării d i n z o n a f o s t e i c a p i t a l e a theme i b i z a n t i n e Paristrion(Pa-
radounavon), oraşul D o r o s t o l o n ( D r i s t r a ) , S i l i s t r a d e astăzi. I n con­
t i n u a r e p r e z e n t ă m c e l e n o u ă s i g i l i i d e p l u m b în o r d i n e a vechimei şi i m ­
portanţei l o r , încheind c u t i p a r u l d e a r g i n t a m i n t i t .
1 . Sigiliul lui Antiochos, patriciu. S i g i l i u monogramatic,în sta­
r e d e c o n s e r v a r e m e d i o c r ă ; ştirbit în m a r g i n e a d e j o s şi m a i puţin în
cea de s u s . Diam. 21 m m .
A v e r s . Monogramă b l o c , în c h e n a r s i m p l u , c i r c u l a r . U n mare X,
l e g a t c u A şi T . S u s , o literă m i c ă , r u p t ă ( Ν ? ) , îh stînga litera O,

169

www.mnir.ro
mică, i a r f nd r e a p t a o c r u c e c u braţele e g a l e , fogroşate l a extremi­
tăţi. M o n o g r a m a a s c u n d e p r o b a b i l n u m e l e A N T I O X O Y , inaicfud pe p o ­
sesorul sigiliului.
R e v e r s . Monogramă b l o c , d e a s e m e n e a f n c h e n a r s i m p l u , circu­
lar; un mare Π , legat f ndreapta c u u nΚ m i c .I npartea de jos fieca-
r e hastă a literei Π s e termină c u c f t e o l i t e r ă m i c ă . I n t r e c e l e două
haste , s u s , l i t e r a U. Monograma ascunde, presupunem, titlul
πατρικίου p e c a r e - l deţinea p o s e s o r u l sigiliuluiΐΆνΤίΟχΟΊ)
T T a i p L K L O u ("Sigiliul) l u i Antiochos ,patrikios.Sec.al VI-lea.
2. Sigiliul l u i Theophiiactos D a l a s s e n o s , protospătar s i s t r a t e g .
S i g i l i u "de plumb, m a r e , gros şi g r e o i , tăiat f n m a r g i n i l e d e s u s şi d e
jos; ştirbit şi t o c i t p e a m b e l e f e ţ e , către m a r g i n i , mai mult fn partea
de j o s . D i a m . 31 m m , g r o s i m e a 5 m m .
Avers. L e g e n d ă în p a t r u r î n d u r i , c u l i t e r e m a r i , bine conturate,
t o c i t e p a r ţ i a l , i a r u l t i m u l rînd a p r o a p e în î n t r e g i m e :
+ Κέ RO + Κ(τίρι)ε βο-
M.eeiTCOC ήθει τω cr(Gj )
Δ«ΛΘ£0 δουλ(ω) ,θεό-
R e v e r s . Continuarea legendei de pe a v e r s , Γη p a t r u rînduri, d i s -
t r u s e m a i m u l t în p a r t e a stfngă, j o s : ,
•ΟΠΑ©/ (πρώτο) στταθ(αριψ)
CTPATH στρατη-^
.ΤυΔΑ [γ(ω)3 τω Δα-
ΛΑ' λθί(συηνψ)
4 κύριε βοήσει τω σω όοΰλω θεοφυλάχτω τω προ^
τοσπα^αρίω, στρατηγώ, τψ Δαλασσηνω
în t r a d u c e r e : " D o a m n e a j u t a r o b u l u i tău T h e o p h i i a c t o s Dalasse­
nos, protospătar (şi) s t r a t e g " . S e c . a l X I - l e a .
D e ş i l e g e n d a e s t e m u l t d i s t r u s ă în p a r t e a finală a a m b e l o r feţe,
t o c m a i u n d e s e a f l a u p r e n u m e l e şi n u m e l e d e f a m i l i e ale titularului,
c r e d e m că n u g r e ş i m d a c ă a t r i b u i m a c e s t i m p o r t a n t s i g i l i u l u i T h e o f i -
lact Dalassenos, despre care c r o n i c a r u l Cedren (t.n,p.477) ne infor-
iuează că e r a f i u l l u i D a m i a n D a l a s s e n o s , f o s t d u c e d e A n t i o h i a în t i m ­
p u l împăratului V a s i l e a l I I - l e a şi omorît d e e m i r i i revoltaţi îh anul
1003 ( C e d r e n , t . I l , p . 4 4 8 ) , u n u l d i n înaintaşii r e n u m i t e i f a m i l i i bizan­
t i n e d i n c a r e s e trăgea A n n a D a l a s s e n a , m a m a împăratului A l e x i o s I
C o m n e n u l ( 1 0 8 1 - 1 1 1 8 ) . U n s i g i l i u aparţinînd a c e l u i a ş i înalt personaj,
purtînd a c e e a ş i titulatură c a în c e l d e faţă, d a r e x e c u t a t c u altă m a t r i -
ί,.ί, e r a c u n o s c u t încă d i n s e c o l u l t r e c u t .
3 . S i g i l i u l j u i N i k i t a , protospătar a l C h r y s o t r i c l i n u l u i . P l u m b c u
-
· •-
.: ι be l e feţe m u l t t o c i t e şi l o v i t p e m a r g i n i , f n s p e c i a l în d r e a p t a aver-
^ . i k ' i , c o r e , d i n această c a u z ă , e s t e d i f o r m a * * . D i a m . 2 2 m m .
Ayr^_. B u s t u l M a i c i i D o m n u l u i , d i n faţă, n i m b a t , ţinînd l a p i e p t
un n e d i i l i o n c u b u s t u l l u i I s u s c o p i l . I n stînga s e d i s t i n g e u n r e s t d i n

170

www.mnir.ro
l i t e r e l e M P , i a rf n d r e a p t a d i n © V , ambele prescurtări ale denumirii.
"Maica Domnului".
Revers. Legendă f np a t r u r f n d u r i c u l i t e r e l e t o c i t e f n c e am a i
mare parte! [^QjEDT&^£ β5η),>(α) ]
l'k H T NjLxft(a)

«.COT U>O^PLXAÎVOU)
/^«^ , ]

+ & ο τ ο χ ε βοήσει. Νιτιητα ττρωτοστταηαρι.'ω έπί

του xpMCoxpLXALvcju. c

ïn t r a d u c e r e : " M a i c a D o m n u l u i ajută l u i N i c h i t a , protospătar, fn

s e r v i c i u l " S ă l i i d e a u r " (sălii d e a u d i e n ţ e a p a l a t u l u i ) . S e c . X I - X I I .
în c i u d a stării p r o a s t e d e c o n s e r v a r e a l e g e n d e i , l e c t u r a şi c o m ­
p l e t a r e a d e m a i s u s p a r e a s i g u r a t ă , datorită u n o r l i t e r e c h e i e care au
scăpat d e d i s t r u g e r e . P r e c i z ă m c ă a c e e a ş i l e c t u r ă s e fntflneşte şi p e
u n m i c c a r t o n a ş c e însoţeşte s i g i l i u l şi c a r e c r e d e m c ă aparţine l u i N .
Bănescu.
4. S i g i l i u l u n u i protospătar a l C h r v s o t r i c l i n u l u i s i judecător a l
T h r a c i e i şi M a c e d o n i e i . P l u m b mult oxidat. Diam.20x18 m m .
Avers. Bustul Maicii Domnului, d i n faţă, n i m b a t , d e s c e n t r a t spre
s t f n g a şi m u l t t o c i t . I nd r e a p t a s e d i s t i n g l i t e r e l e © V , partea a doua a
o b i ş n u i t e i p r e s c u r t ă r i f h l i m b a g r e a c ă p](Ţj-ry|)p Θ(Ε0)ΰ " M a
i c a
Dom-
nului".
Revers. Legendă f n c i n c i r f n d u r i , p a r t e căzut f na f a r a suprafe­
ţei p l u m b u l u i , p a r t e t o c i t e :

..ΠΑΘ,εΐΊΙ [(τιρωτο)σΐπα^(αρίω) έτη

ΓΚΛ ... χρ_(υσο)(τρί) χλ(ίνου)[χρί-
THTHC.. τητης ΙΘρά-1
. HC SΜ .. [χίης (,xal) Μ Γα*-]
€ΔΝ, ε6(ο) ν(ίας)
... πρωτοσπα-^οφίψ ε'πι χρυσοτρίχλίΛ/ου, χρί-τ/ή
της_ Θράχης χαί Μοίχεδονίας. L

în t r a d u c e r e : " . . . p r o t o s p ă t a r în s e r v i c i u l sălii d e a u r , j u d e c ă t o r
a l T h r a c i e i şi M a c e d o n i e i " . Sec.XI-XII.
D e ş i n u s e o b s e r v ă n i c i o urmă d e literă, p r e s u p u n e m că în rîndul
întîi a l l e g e n d e i s e v a f i a f l a t p r e n u m e l e titularului sigiliului, care d e ­
ţinea t i t l u l înalt d e p r o t o s p ă t a r în s e r v i c i u l m a r i i săli d e audienţe a p a ­
latului (Chrysotriclinului) şi f u n c ţ i a d e j u d e c ă t o r a l t h e m e l o r u n i t e a l o
T h r a c i e i şi M a c e d o n i e i , f a p t întîtnplat în t i m p u l d i n a s t i e i Ducas f i a
Comnenilor . C u t o a t e că n u e s t e a b s o l u t s i g u r ă , întregirea d e m a i s u s
a legendei sigiliului pare c e a m a i verosimilă.
5. S i g i l i u l l u i T h e o d o r , strator imperial. P l u m b r o s pe m a r g i n i ,

171

www.mnir.ro
o x i d a t ş i c u feţele parţial c o r o d a t e . D i a m . 2 2 m m .
Avers. I nchenar c i r c u l a r adine i t , r e p r e z e n t a r e a Maicii Dom­
nului Tronfnd c up r u n c u l Iisus pe genunchi.
Revers. I nchenar simplu circular, a d f n c i t , legendă f n c i n c i rfn­
duri, parţial t o c i t e , m a i a l e s f n p a r t e a stfngă, j o s . T o t u ş i l e c t u r a pare
asigurată: 4- H C +Ή C - v

. ρ A Γ, Γφ] ραγ(ις)
.€ΟΔΟΡ · [Θ3εοδορ(ου)
RC..AT β(α(πλιχου)σ[τρ]ατ-
ω Ρ, ωρ(ος)
+Ή σφροί-γις θεοδ(ώ)ρου βο^ιλιχου στράτ(ο)ρος .

în t r a d u c e r e : " S i g i l i u l l u i T h e o d o r , g r ă j d a r i m p e r i a l " . Sec.XI-

XII.
S t r a t o r - s t r a t o r e s a v e a u o dublă funcţie: s ă Însoţească şi even­
t u a l s ă a j u t e p e î m p ă r a t , cînd a c e s t a î n c ă l e c a p e c a l ş i s ă a i b ă g r i j ă d e
c a i i g r a j d u r i l o r i m p e r i a l e . I nf r u n t e a l o rs e a f l a u np r o t o s t r a t o r , f u n c ­
ţie c e s e fntîlneşte începîhd d i n s e c a i V I - l e a , c a p ă t ă t r e p t a t o impor­
tanţă d u i c e în c e m a i m a r e ş i s e m e n ţ i n e pînă l a c ă d e r e a Constantino-
polului .
6. S i g i l i u l l u i M i h a i l M e l k o m i l o s . Sigiliu patronimic presat c uun
o b i e c t t a r e , c a r e a d i s t r u s o r n a m e n t u l şi inscripţia marginală d e p e a ¬
v e r s şi l e g e n d a d e p e r e v e r s , în p a r t e a d r e a p t ă ş i stfngă a f i e c ă r e i f e ­
ţe. D i a m . 18 m m .
Avers. C r u c e îh c e r c p e r l a t c u d o u ă b a r e o r i z o n t a l e , înălţată p e
t r e i t r e p t e şi împodobită c u u n f l e u r o n c e p o r n e ş t e d e l a b a z ă , înălţîn-
d u - s e s i m e t r i c şi o n d u l a t d e o p a r t e şi d e a l t a , pfnă l a bara mică
transversală. I n i n t e r i o r u l c e r c u l u i , p e margine,invocaţia:-)-Κ DjpiE
βοήθει 1τω £σψ δοϋλω^Ι.
R e v e r s . Legenaă'îh 4 rînduri, c ul i t e r e m a r i , b i n e c o n t u r a t e ,d i n
c a r e u n e l e d e l a începutul r f n d u r i l o r 2 , 3 ş i 4 a u f o s t d i s t r u s e p r i n p r e -
s a r e j
+MI + ML-
.ΑΗΛ [χ]αήλ
. 6 ΛΚ ΙΜ]ελχ-
ΟΜΙΛ ομίλ(ω)

+ Κυριε βοη-5-ει. τώ σώ δούλω

¥Μιχαήλ Μελχομ(Τ|)λω .
In traducere: + " D o a m n e ajută r o b u l u i tău + M i h a i l M e l k o m i l o s ".
Sec.X-XI.
S i g i l i u l aparţine u n u i p a r t i c u l a r c u p r e n u m e l e M i h a i l şi n u m e l e d e i

172

www.mnir.ro
www.mnir.ro
www.mnir.ro
f a m i l i e c e lm a i p r o b a b i l " M e l k o m i l o s " , necunoscut n o u ă pîhă a c u m . A¬
c e s t n u m e a r e l a b a z ă o p o r e c l ă c o m p u s ă ο\ίημελ"ΚΟί = unfel dp lap-
t e a c r u ş iμΤ|λθν(Τθ) = m ă r . N u e x c l u d e m posibilitatea ca a l doilea
cuvînt d i n c a r e s e c o m p u n e p o r e c l a s ă f i e s u b s t a n t i v u l μ Ό λ θ ζ (θ)
m o a r ă , piatră d e m o a r ă şi d i n t e m o l a r .
7. Sigiliul l u i Constantin Kholides. Sigiliu patronimic cuo mar­
g i n e r u p t ă ş i cîmpul a v e r s u l u i d e t e r i o r a t în m a r e p a r t e . D i a m . 2 2 m m ;
d i a m . c e r c u l u i perlat c u legenda 12 m m .
Avers. D i s t r u s t o c m a i în m i j l o c , împreună c u invocaţia înscrisă
în c e r c perlat:[+Κ(ύρΟ Ζ β(0Τ|') -5"(£L) T U C Û δθύλω]
Revers. In cerc perlat, l e g e n d ă îh p a t r u r î n d u r i , continuînd i n ­
vocaţia d e p e a v e r s : ,
• Κ ωΝ [ + ] Κων(σταντινω)
ΤωΧΟ τω Χο¬
Λ IΔ € λιδε
L

+ Κύριε βοη-^ειτφ σω δοΰλψ

+ Κωνσταντινω τψ Χολιδει.
I n t r a d u c e r e : + " D o a m n e ajută r o b u l u i tău + C o n s t a n t i n Kholides".
Sec.Xn.
Spre deosebire de sigiliul precedent, cel despre c a r e este vorba
n e p u n e în_faţa u n u i p a t r o n i m i c c a r e a m i n t e ş t e demosul Kholleizilor
(Χθλλε LÔOtL ) , c u n o s c u t în A t t i c a în e p o c a g r e a c ă clasică (dicţ.
Bailly, s.v.). D a c ă între c e l e d o u ă n u m e e x i s t ă o l e g ă t u r ă , aşa c u m
înclinăm s ă c r e d e m , a t u n c i s i g i l i u l p r e z i n t ă o d e o s e b i t ă importanţă, a -
rătfhdu—ne continuarea acestui nume de familie antic grecesc pîhă în
perioada bizantină*
8. Sigiliu anonim. Sigiliu iconografic c umarginea parte tăiată,
p a r t e corodată, d e f o r m a t şi p r e s a t . D i a m . 19m m .
Avers. Bustul Maicii Domnului, d i n f a ţ ă , în a t i t u d i n e de orantă,
purtînd n i m b ş i ţinfnd l a p i e p t m e d a l i o n u l c u l i s u s c o p i l . I n stînga lite­
r e l e M P * J o s . f n p a r t e a d r e a p t ă , f i g u r a e s t e d i s t r u s ă p r i n p r e s a r e , în
rest, tocită ş i ş t e a r s ă , f n m a r e m ă s u r ă .
Revers. Bustul sf. Nicolae, d i n faţă, n i m b a t , îmbrăcat în cos­
t u m d e a r h i e r e u , b i n e c u v î n t î n d c u d r e a p t a ş i ţinfhd l a p i e p t , c u stînga ,
Evanghelia. S f f n t u l s e r e c u n o a ş t e d u p ă f i g u r a ş i d u p ă inscripţia c e - o
î n s o ţ e a , d i n c a r e s e m a i p ă s t r e a z ă îh s t f n g a A N T K , f n c o l o a n ă vertica­
lă, i a r în d r e a p t a Λ A 0> l i t e r e l e d i nn u m e l e N L K O A O C O Ç care înce-
p e a în p a r t e a s t f n g ă . î n t r e a g a f i g u r ă e s t e d e s c e n t r a t ă s p r e dreapta.
Sec.XI.
S e ştie c ă s i g i l i i l e b i z a n t i n e purtînd e f i g i i l e M a i c i i D o m n u l u i şi a
sfîhiului N i c o l a e s f n t f o a r t e r ă s p f n d i t e .
. 9. Sigiliu anonim. Sigiliu iconografic destul d e bine păstrat.
Marginea puţin c o r o d a t ă ş i ruptă l a extremităţile c a n a l u l u i p e n t r u ş n u r .
D i a m . 25 m m .

173

www.mnir.ro
 A v e r s . I nc e r c p e r l a t , m u l t m a i m i c decît suprafaţa plumbului,
bustul Maicii Domnului, d i n f a ţ ă , c u n i m b p e r l a t , purtînd chiton şi
m a p h o r i o n ş i ţinfnd l a p i e p t m e d a l i o n u l c u l i s u s c o p i l , c a r e a b i a s e d i s ­
tinge. I ncfmp, d e o p a r t e şi d e a l t a , literele cunoscute M T Θ Υ .
Revers. în c h e n a r , asemănător c u p r e c e d e n t u l , b u s t u l sffhtului
N i c o l a e , d i n f a ţ ă , η i m b a t , îmbrăcat f n c o s t u m d e a r h i e r e u , b i n e c o v în­
t i n d c u d r e a p t a şi ţinfnd l a p i e p t E v a n g h e l i a , c u stînga. I n c f m p de o
p a r t e şi d e a l t a , f n coloană, n u m e l e sffhtului: AO NTKOA(0CQÇ)«SecXIL
10. T i p a r p e n t r u s i g i l i i a l V a r v a r e i , soţie d e s p ă t a r . Mic tipar
turnat d i nargint p e n t r u s i g i l i i d e ceară. T i p a r u l a r e c o r p c i r c u l a r cu
d i a m . d e 1 3 m m , f i i n d p r e v ă z u t în p a r t e a d e sus c uo balama fixă, cu
două u r e c h i u ş e p e r f o r a t e t r a n s v e r s a l ( o u r e c h i uşă e s t e r u p t ă ) . C e e a c e
s - a păstrat r e p r e z i n t ă d e f a p t j u m ă t a t e a c u tiparul propriu-zis. Ea
a r e o faţă p l a n ă , p e c a r e , într-un c e r c p e r l a t , incizat, s e află săpată
în p a t r u m i c i ş i r u r i o r i z o n t a l e - c u l i t e r e d e — a n d o a s e l e a (de I a d r e a p ­
t a s p r e stînga), c e a v e a u să apară c o r e c t f n r e l i e f , p e c e a r ă - urmă­
t o a r e a inscripţie în l i m b a g r e a c ă , p r e c e d a t ă d e o c r u c i u l i ţ ă c u c a p e t e ­
le braţelor u ş o r lăţite:

+ RAP +Bocp-
RAPACC βάρας σ-
Π Aθ AΡ πο&αρ -
€AC εας
+ Βαρβάρας σπαθαρέας
In t r a d u c e r e : " ( S i g i l i u l ) V a r v a r e i s p ă t ă r e s e i (soţie d e s p ă t a r " ) .
Sec.xn.
D o s u l bombat şi subţiindu-se s p r e m a r g i n e d ă m i c u l u i o b i e c t înfă­
ţişarea u n e i s c o i c i , datorită î n d e o s e b i c e l o r z e c e ş ă n ţ u i r i c e pornesc
d e s u s în j o s , f n f o r m ă d e r a z e , lărgindu-se t r e p t a t s p r e m a r g i n e . C e a ­
laltă jumătate a t i p a r u l u i n u s e ştie p r e c i s c u m a r ă t a . E a a v e a proba­
b i l a c e l e a ş i d i m e n s i u n i şi a c e e a ş i înfăţişare c a ş i j u m ă t a t e a păstrată,
îndeplinind funcţia d e c a p a c p r o t e c t o r a l t i p a r u l u i p r o p r i u - z i s , d e care
se p r i n d e a c u a j u t o r u l b a l a m a l e i f i x e d i n p a r t e a d e s u s .
D e m a i multă v r e m e s e cunoaşte u n număr n u p r e a m a r e de sigilii
b i z a n t i n e purtînd n u m e d e f e m e i . C ă t r e sfîrşitul s e c a i ΧΓΧ -lsa G u s t a v e
Schlumberger menţiona m a i m u l t e s i g i l i i purtînd diferite titluri,
funcţii s a u demnităţi f e m i n i n e , a b s t r a c ţ i e făcînd d e c e l e a l e împărătese-
lor şi p r i n c i p e s e l o r d e f a m i l i e i m p e r i a l ă . D e a t u n c i a u m a i apărut c f ­
teva exemplare, d i n t r e c a r e , f n c a z u l d e faţă,merită s ă f i e a m i n t i t unul
din sec.X-XI, păstrat în colecţiile C a b i n e t u l u i N u m i s m a t i c al Muzeului
Naţional d e l a A t e n a , c a r e poartă u r m ă t o a r e a legendă: -rMapCfct TTpU-
τοσπα-Sroip CCa] xotl στ paτ £ή] ησα .
D u p ă c i l e c u n o a ş t e m , pînă în p r e z e n t n - a apărut n i c i u n s i g i l i u b i ­
z a n t i n c u t i t l u l d eΟΤΤΟίθΐΧρέα , Tiparul de sigiliu d e l a Dorostolon
este nu numai s i n g u r u l pe care apare a c ?st t i t l u , d a r şi u n u l d i n r a r e i "

174

www.mnir.ro
exemplare de acest t i p , cunoscute pînă a c u m . De a i c i şi importanţa
l u i d e o s e b i t ă . Atît e l , cît şi s i g i l i i l e p r e z e n t a t e m a i înainte constituie
documente d e o deosebită v a l o a r e istorică c u p r i v i r e l a legăturile din­
tre B i z a n ţ şi r e g i u n e a D u n ă r i i d e J o s .

N O T E

1 N.Bănescu, O colecţie d e s i g i l i i b i z a n t i n e i n e d i t e , în A R M S I , t . X X ,
1938, p.115-126 (1-12), n r . 1 - 5 , 7 , 9-11 + p l . I - Π ; i d e m , Sceau iné-
dit d e K a t a k a l o n , katépano d e P a r a d o u n a v o n , în " E c h o s d'Orient",
t.XXXV, 1 9 3 6 , p . 4 0 5 - 4 0 8 şi X X X I X , 1 9 4 0 , p . 1 5 7 - 1 6 0 ; idem Les
duchés b y z a n t i n s d e P a r i s t r i o n (Paradounavon) et de B u l g a r i e , Bu¬
carest, 1946, p.95-97.
2 Mulţumim şi p e această c a l e v e c h i u l u i prieten Octavian Iliescu, fost
custode a l Cabinetului Numismatic a l Academiei R.S.România, pen­
tru bunăvoinţa c u c a r e n e - a p u s l a dispoziţie a c e s t e s i g i l i i în vede­
rea s t u d i e r i i şi p u b l i c ă r i i l o r .
3 N.Bănescu, O colecţie d e s i g i l i i ... , p.115 (1).
4 I . M i t i t e l u şi I . B a r n e a , în S C I V , 1 7 , 1 9 6 6 , 1 , p . 4 3 ; I .Barnea, în
SCIV, 17, 1966, 2, p.277; idem^h " B y z a n t i n a " , 3, T e s a l o n i c , 1 9 7 1 ,
p.170, nota 6 1 .
5 G.Schlumberger, Sigillographie de l'empire byzantin, P a r i s , 188-1,
p.650, n r . 1 . U n s i g i l i u a l a c e l u i a ş i p e r s o n a j publică J . E b e r s o l t , Γη
"Revue numismatique", 18, 1914, p.402, nr.529.
6 Cf.G.Schlumberger, op.cit., p . 1 6 2 - 1 6 3 j 4 6 7 - 4 6 9 şi 51 9 ; R.Guil-
land, Recherches s u r les institutions byzantines, t . I I , Berlin-Am¬
sterdam, 1967, p.112.
7 R.Guilland, op.cit., t . I , p . 4 7 8 şi u r m . ; V.Laurent, Les sceaux
b y z a n t i n s d u M é d a i l l i e r V a t i c a n , Città d e l V a t i c a n o , 1 9 6 2 , p . 1 8 .
8 G.Schlumberger, op.cit., p.56.
9 Ibidem, p.78.
10 C.M.Konstantopoulos,BuCO(VTLvà μΟλυβδοβΟυλλΟί A t e n a , 1 91 7 ,
nr.1046.
11 Un exemplar asemănător l a N . A . M o u c h m o v , Un sceau en bronze du
roi M i c h a i l Chichman (1323-1330), în " I z v e s t i a - B u l l e t i n I n s t . Ar-
chéol.Bulgare", 7, 1 9 3 2 - 1 9 3 3 , p . 3 4 1 -347(bulgară cu rezumai fn
l i m b a franceză), ne-a f o s t semnalat de E r n e s t Oberlănder-Târno-
veanu.

SCEAUX B Y Z A N T I N S DE L A C O L L E C T I O N DU MUSÉE
NATIONAL D'HISTOIRE

Résumé

O n p u b l i e neuf s c e a u x b y z a n t i n s e n p l o m b et une moule en argent

175

www.mnir.ro
pour les boulles sigillaires e n cire r c i g e transférés d e fraîche date
de l ' a n c i e n Cabinet N u m i s m a t i q u e d e l'Académie Roumaine au Musée
N a t i o n a l d ' H i s t o i r e d e l a République S o c i a l i s t e d e R o u m a n i e .
A u début, l e s s c e a u x f a i s a i e n t p a r t i e d e l a c o l l e c t i o n d up r o f . N .
Bănescu e t , à 1 e x c e p t i o n d
1 1
un seul exemplaire (no.4), q u i a été
trouvé à D o r o s t o l o n ( S i l i s t r a ) o n n e connaît pas avec c e r t i t u d e leur
provenance «
O n s u p p o s e q u ' i l s a i e n t été d é c o u v e r t s d a n s l a r é g i o n d e l a ville
de C ă l ă r a ş i , située devant S i l i s t r a s u r l a r i v e gauche d u Danube.
Pourtant i le s t bien probable que ceux-ci proviennent toujours de l a
c a p i t a l e d e l ' a n c i e n thème Paristrion.
Le m o u l e p o u r l e s s c e a u x p r o v i e n t d e S i l i s t r a e t a u début faisait
p a r t i e d e l a c o l l e c t i o n d e P e r i c l e P a p a h a g i , a n c i e n p r o v i s e u r d u Lycée
Roumain de l a v i l l e .
Le p r e m i e r d e s s c e a u x présentés e s t u n s c e a u à m o n o g r a m m e d a -
tant d u V I e
siècle, e t q u i c a c h e p r o b a b l e m e n t l e nom d ' u n c e r t a i n Anti-
ochos P a t r i c i o s .
Le second sceau e t l e p l u s i m p o r t a n t e n même t e m p s porte le
nom d e Théophylactes D e l l a s s e n o s , p r o t o s p a t h a i r e e t stratège ( l e X I e
s.\
le troisième porte l e nom d eN i c h i t a , protospathain e t m e m b r e e t Chry-
s o t r i c l i n i u m d u p a l a i s i m p é r i a l , l e quatrième a p p a r t i e n t à un proto-
s p a t h a i r e , membre d uC h r y s o t r i c l i n i u m e t juge des "thèmes unis de l a
T h r a c e e t d e l a M a c é d o i n e , e t l e cinquième à Théodor, e n tant q u e
titulaire, straton a l'écurie impériale, t o u s l e s q u a t r e appartenant
aux Χί^-ΧΠ 6
siècles. L e s e x e m p l a i r e s numéros 6 e t 7 s o n t d e u x sceaux
patronymiques appartenant l ' u n à Michail Melkomilos (X -XI
e e
s.) et
l'autre à Constantin Kholides ( XJJ e
s . ) . L e s s c e a u x numéros 8 et
9 sont uniquement de type iconographiques et datent du X I e
etdu
XII e
s.
Le petit moule e nargent fait pour l e s s c e a u x p o r t e l en o m d'une
certaine "Barbara spatharesse" (ΧΓ^-ΧΙΓ s ) . 8

Tous les sceaux etl e m o u l e d o n t o n a parlé plus haut sont d e s

d o c u m e n t s i m p o r t a n t s p o u r l e s r e l a t i o n s d e B y z a n c e a v e c l a région d u
Bas Danube a u X I e
e t a uX I I e
s.

176

www.mnir.ro
CONTRIBUŢII LA CUNOAŞTEREA SIGILIILOR DE TIP
ICONOGRAFIC DIN SEC. A L XV LEA

de d r . MARIA DOGARU

D o v a d ă plastică a interferenţelor d i n t r e civilizaţii , s i g i l i i l e 1

de
tip iconografic a u reţinut d e - a l u n g u l v r e m i i atenţia istoricilor şi s i -
gilografilor, determinfnd v i i dispute pe m a r g i n e a e t a p e l o r ^ l o r de evo­
luţie şi a s e m n i f i c a ţ i e i e l e m e n t e l o r î n s u m a t e în c o m p o z i ţ i e " .
I n c a n c e l a r i i l e româneşti p r i m u l s i g i l i u d e a c e s t f e l validează ut:
a c t e m i s în 1 4 0 3 d e M i r c e a c e l Bătrîn3. In imaginea acestui i z v o r s i -
g i l a r sînt r e p r e z e n t a t e d o u ă c a p e t e purtînd coroane princiare, redate
în p r o f i l , a v î n d între e l e o tijă. T r e p t a t i m a g i n e a s - a d e z v o l t a t în s e n ­
s u l t r a n s f o r m ă r i i c a p e t e l o r în b u s t u r i , în p e r s o n a j e reprezentate trei-
sferturi, a p o i în p e r s o n a j e î n t r e g i , în t i m p ce tija a luat înfăţişarea
unei r a m u r i , f l o r i de c r i n , ulterior a unui copac.
Cum s e ştie specialiştii r o m â n i c a r e a u c e r c e t a t această catego­
r i e de impresiuni sfragistice au apreciat că e l e c o r e s p u n d t i p u l u i do
majestate f o l o s i t în c a n c e l a r i i l e s u v e r a n i l o r europeni . 4
Deosebirea ca:
mai evidentă d i n t r e v e s t i g i i l e s i g i l a r e , i n d i v i d u a l i z f n d u - i pe domnii
r o m â n i , c o n s t ă în r e p r e z e n t a r e a în cîmpul s i g i l i i l o r d e a c e s t tip a
două p e r s o n a j e , în t i m p c e în cîmpul s i g i l i i l o r s p e c i f i c e Europei apu­
s e n e s e află g r a v a t u n s i n g u r personaj stînd p e t r o n - . 3

I n evoluţia i z v o a r e l o r s f r a g i s t i c e p r o p r i i Tării Româneşti s e c u ­

n o ş t e a pînă în p r e z e n t o singură excepţie, r e s p e c t i v o matrice sigila­
r ă în i m a g i n e a căreia se afla reprezentat un singur personaj, inelul
sigilar atribuit lui Petru c e lTînăr . 0
A d ă u g ă m astăzi u n n o u exemplar,
s i g i l i u l l u i M i h a i l , f i u l şi c o r e g e n t u l l u i M i r c e a c e l Bătrîn. Conservate
pe d o u ă a c t e d i n 1 4 1 8 c e s e p ă s t r e a z ă în colecţiile A r h i v e l o r Statului
d i n Braşov, impresiunile s i g i l a r e individualizîndu-1 p e M i h a i l a u f o r -
mă rotundă ( 2 0 m m ) şi autentifică scrisorile prin care Mihail voie -
vod, coregentul l u i Mircea voievod, c o m u n i c a braşovenilor şi rîşno-
venilor p o r u n c a dată n e g u s t o r i l o r d i n ţara s a în legătură cu încasa­
rea datoriilor şi z ă l o g i r e a m ă r f u r i l o r .
Ambele documente au fost i n s e r a t e în v a l o r o a s a lucrare editata
de IonBogdan, Relaţiile Ţ ă r i i R o m â n e ş t i c u B r a ş o v u l şi c u Ţ a r a Un­
g u r e a s c ă în s e c o l u l a l X V - l e a şi a l X V I - l e a ^ .
Deşi I o n B o g d a n a a c o r d a t o atenţie s p e c i a l ă preţiosului materi­
al s i g i l o g r a f i c păstrat p e a c t e l e c e r c e t a t e , comentînd în s t u d i u l i n ­
troductiv cele m a ideosebite exemplare, e l n u a c o n s e m n a t n i m i c în l e ­
gătură c u i m p r e s i u n i l e s i g i l a r e care-1 individualizează p e M i h a i l . In
partea a doua a lucrării, unde r e n u m i t u l i s t o r i c u t r a n s c r i s fiecare

177

www.mnir.ro
document, g ă s i m l a sffrşitul t e x t e l o r s c r i s o r i l o r e m i s e d e M i h a i l u r ­
mătoarea p r e c i z a r e : " p e c e t e mică d e 2 c m , neacoperită c u h f r t i e , cu
legenda Ιω M U H VW- }3ţk~A ; coroana cu trei colţuri trece
peste legendă"**.
Studiind aceste sigilii am identificat f n emblema l o r un scut r o ­
t u n d încărcat c u u n b u s t î n c o r o n a t r e p r e z e n t a t f h p r o f i l spre dreapta;
coroana pe c a r e o poartă e s t e formată d i nt r e i fleuroane ce se ter­
mină f i e c a r e c u cîte o s t e a ; e s t e i n t e r e s a n t c ă c e a m a i m a r e parte a
f l e u r o a n e l o r i e s d i n scut s i t r e c f n exergă. C o m p a r înd a c e s t e im pre -
siuni cu sigiliile d e t i p i c o n o g r a f i c f o l o s i t e f h e p o c a respectivă cons­
tatăm că p e r s o n a j u l e s t e înfăţişat într-o f a c t u r ă a s e m ă n ă t o a r e c u cele
întîlnite şi în compoziţiile r e u n i n d d o u ă p e r s o n a j e (reprezentfndu-i pe
domn cu fiul asociat l a domnie)^. F a p t u l c ă în s i g i l i i l e p e c a r e l e ana­
lizăm t o t cîmpul s i g i l a r a f o s t o c u p a t d e u n s i n g u r p e r s o n a j , c f t ş i d i ­
m e n s i u n i l e r e d u s e a l e suprafeţei l o r p o tf i o dovadă că matricea cu
c a r e s-a r e a l i z a t s i g i l a r e a a f o s t gravată f n p e r i o a d a f n care Mihail
e r a încă r e g e n t , situaţie f h c a r e e l n u p u t e a f a c e a l u z i e la succesiu­
nea l a t r o n ( d e c i nu-şi p u t e a confecţiona u n s i g i l i u c u p r i n z f h d două p e r ­
sonaje).
îh privinţa m o d u l u i d e c o n f e c ţ i o n a r e sigiliile l a c a r e ne referim
sfnt impresiuni aplicate în c e a r ă r o ş i e , d o v a d ă a r o l u l u i i m p o r t a n t p e
c a r e - 1 deţinea în i e r a r h i a socială p o s e s o r u l .
I n condiţiile p i e r d e r i l o r u r i a ş e p e c a r e l e - a s u f e r i t t e z a u r u l sfra-
g i s t i c naţional a v e m d a t o r i a de a a c o r d a atenţia c u v e n i t ă posibilităţii
r e c o n s t i t u i r i i înfăţişării u n o r s i g i l i i p e b a z a informaţiilor t r a n s m i s e d e
u n e l e lucrări e l a b o r a t e c u s e c o l e f h u r m ă . I n c a z u l s i g i l i i l o r folosite
în c a n c e l a r i a l u i M i h a i l I , f n p e r i o a d a în c a r e e r a stăpfnul absolut a l
ţării ( 1 4 1 8 i a n u a r i e - 1 4 2 0 a u g u s t ) , p u t e m r e c o n s t i t u i p e b a z a u n o r astfel
d e d a t e înfăţişarea s i g i l i u l u i mare.
Referindu-se l a c e l e două t i p u r i s i g i l a r e f o l o s i t e f h c a n c e l a r i a n u ­
mitului domn I o h a n S e y v e r t p r e c i z a , f n 1 7 8 1 , că l a a c t u l p r i n c a r e M i ­
hail voievod a c o n f i r m a t cisnădienilor l i b e r t a t e a , pe c a r e o primise
d e l a tatăl a c e s t u i a M i r c e a , d e a-şi p a ş t e în s i g u r a n ţ ă v i t e l e pe t e r i ­
toriul Valahiei, a văzut u n s i g i l i u m a r e ataşat a v f n d în c f m p urmă­
t o a r e a e m b l e m ă : p a s ă r e a h e r a l d i c ă în p r o f i l , avînd o c r u c e lungă în
c i o c ; s u s în d r e a p t a s o a r e l e , î n stînga l u n a în creştere alături d e o s t e a .
Legenda: S1GILLUM MICHAEL IS D E I GRACIA V A I V O D A TRANSAL-
PINUS 1 0
.
R e m a r c ă m importanţa d e o s e b i t ă a informaţiilor p r i v i n d folosirea
l i m b i i l a t i n e l a s c r i e r e a l e g e n d e i întrucft s e adaugă u n n o u izvor la
numărul c e l o r c a r e d o v e d e s c f a p t u l că a n t e r i o r introducerii limbii
slavone în c a n c e l a r i i l e r o m â n e ş t i s - a f o l o s i t latina.
Un s i g i l i u i n s u f i c i e n t c e r c e t a t p e n t r u a c u n o a ş t e evoluţia tipului
< ;nografic este pecetea l u i Dan pretendentul 1 1
. Cum se ştie, Dan
e a u n u l d i n c e i d o i pretendenţi d i nTransilvania care rfvneau tronul
iui \ J a d Ţ e p e ş (celălalt e r a V l a d C ă l u g ă r u l ) . R e f u g i a t încă din 1456

178

www.mnir.ro
d i n c o l o d e C â r p a ţi, D a n a f o s t s p r i j i n i t d e r e g a t u l u n g a r şi a colaborat
c u braşovenii, f a p t d o v e d i t d e r e f u z u l a c e s t o r a de a da c u r s c e r e r i i de
e x t r ă d a r e f o r m u l a t ă d e d o m n u l "ţării R o m â n e ş t i .
In p e r i o a d a 1459-1460, Dan pretendentul a emis m a i multe acte pe
c a r e le—a v a l i d a t c u u n s i g i l i u p r o p r i u . P r i n t r e a c e s t e a se remarcă a c ­
tul d i n2 martie 1 4 6 0 ^ . Cercetîndu-1 d i n p u n c t d e v e d e r e al normelor
ştiinţei s f r a g i s t i c e c o n s t a t ă m c ă e s t e u n a c t c o s i g i l a t , r e s p e c t i v este
a u t e n t i f i c a t c u s i g i l i u l e m i t e n t u l u i ( p l a s a t Γη c e n t r u ) şi c u a l t e d o u ă s p r e ­
zece sigilii maimici, ataşate f n d r e a p t a şi s t f n g a c e l u i c e n t r a l , a p a r ţ i ­
nfhd b o i e r i l o r care—1 susţineau.
Amintindu-se p a g u b e l e s u f e r i t e d e cetăţenii B r a ş o v u l u i şi d e c ă t r e
l o c u i t o r i i Ţ ă r i i B f r s e i , d i n p a r t e a oştilor l u i V l a d Tepeş, Dan preten­
d e n t u l c u b o i e r i i săi hotărăsc p r i n a c e s t a c t să s e c o n f i s c e - pentru
d e s p ă g u b i r e a cetăţenilor c a r e l - a u hrănit a p r o a p e u n a n d e z i l e , pentru
s u s ţ i n e r e a s a şi p e n t r u c f ş t i g a r e a t r o n u l u i T ă r i i R o m â n e ş t i - t o a t e l u ­
c r u r i l e şi a v e r i l e l o c u i t o r i l o r d i n M u n t e n i a d e p u s e l a B r a ş o v f n a i n t e d e
fnceperea ostilităţilor. I n f i n a l e m i t e n t u l c o n j u r a autorităţile d i n Ţara
Românească să n u s e s u p e r e p e braşoveni p e n t r u c e l e c o n f i s c a t e d e e l .
I n legătură c u s i g i l i u l l u i D a n p r e t e n d e n t u l I o n B o g d a n a i n d i c a t d i ­
m e n s i u n e a ( 2 , 8 c m ) şi 1-a d e s c r i s f n modul următor:"figura d i n mijloc
r e p r e z i n t ă în d r e a p t a u n o m î n c o r o n a t c u s c e p t r u şi g l o b în m î n ă , l a stîn­
ga un corb cu crucea f n g u r ă p e o stfncă şi l a m i j l o c u n p o m ' ^ . L e g e n d a :
îTeVi ΐΐΰΜΜ /JswŞfiic rvé ( S i g i l i u l l u i I o D a n v o i e v o d
T
şi d o m n ) .
O p r i n d u - s e a s u p r a înfăţişării şi evoluţiei s i g i l i u l u i de majestate
pe care-1 consideră " s i g i l i u m a r e r o t u n d c a r e poartă f h c î m p , ca em­
b l e m ă , i m a g i n e a s u v e r a n u l u i înveşmîntat în m a n t i e purtînd c o r o a n a pe
cap şi s c e p t r u f n m i n ă " , D i j o f e s o r u l E m i l V f r t o s u s - a r e f e r i t şi l a s i ­
giliul l u i Dan pretendentul . D u p ă o p i n i a a c e s t u i cercetător compoziţia
din sigiliul pretendentului Dan se apropie de stemele de tip majestate
înfăţişate f n s i g i l i i l e s u v e r a n i l o r d i n E u r o p a şi constituia un amestec
" o sinteză" a d o u ă tradiţii s i g i l o g r a f i c e : r e s p e c t i v a tradiţiilor sigi­
lografice muntene reprezentate d e pasărea c u c r u c e a f h cioc, un arbo­
re, c a şi d e l e g e n d a f n l i m b a s l a v ă şi tradiţia s i g i l o g r a f i c ă latino-un­
g a r e definită d e p e r s o n a j u l î n c o r o n a t purtînd s c e p t r u şi g l o b 1
5.
C o n s i d e r ă m că s i g i l i u l l u i D a n p r e t e n d e n t u l e s t e o sinteză, însă
o s i n t e z ă a tradiţiilor s i g i l a r e r o m â n e ş t i . î n t r - a d e v ă r , în cîmpul său
întUnim a t f t s t e m a principală a T ă r i i Româneşti reprezentată d e acvila
c r u c i a t ă , c f t şi t i p u l i c o n o g r a f i c înfăţişat, ca şi la Mihail, printr-un
singur personaj.
A p r e c i e m c ă alcătuirea u n e i a s t f e l d e compoziţii e x p r i m a preocu­
p a r e a e m i t e n t u l u i d e a v a l i d a a c t u l într-un m o d c f t m a i v e r i d i c . N e a v î n d
p o s i b i l i t a t e a să-şi confecţioneze m a i m u l t e m a t r i c e s i g i l a r e ( o parte
d i n t r e a c e s t e a s e f a b r i c a u d e o b i c e i după o c u p a r e a t r o n u l u i ) , D a n pre­
t e n d e n t u l a r e u n i t f h t r - u n s i n g u r t i p a r s i g i l a r c e l e două t i p u r i sigilare
( h e r a l d i c şi i c o n o g r a f i c ) f o l o s i t e f n c a n c e l a r i a Tării Româneşti.
Personajul din acest s i g i l i u e s t e înfăţişat într-o f a c t u r ă a s e m ă n ă -

179

www.mnir.ro
t o a r e c u c e l e întilnite în a c e a s t ă c a t e g o r i e d e i z v o a r e s f r a g i s t i c e folo­
s i t e în c a n c e l a r i a T ă r i i R o m â n e ş t i , s t e m ă c a r e în s e c . a l X V - l e a evo­
l u e a z ă în s e n s u l c r e ş t e r i i i m a g i n i i . Copacul care separa cele două
c a r t i e r e a l e cîmpului s i g i l a r ( d i n p e c e t e a pretendentului Dan) nu este
a l t c e v a decît a r b o r e l e g r a v a t în t o a t e s i g i l i i l e d e t i p i c o n o g r a f i c r o m â ­
neşti.
P a s ă r e a c r u c i a t ă , a l e c ă r e i trăsături ( p e n a j , bogat, cioc şighia-
r e p u t e r n i c e ) o d e f i n e s c a f i a c v i l ă , f a p t d o v e d i t şi d e f a p t u l că a fost
p l a s a t a în m e d i u l s p e c i f i c a c e s t o r c a t e g o r i i d e zburătoare p e u n vîrf
de munte, constituie, c u m s e ştie, e l e m e n t u l s p e c i f i c a l s t e m e i h e r a l ­
d i c e a Ţarii Româneşti.
L o c u l p e c a r e - 1 o c u p ă în s i g i l i u c e l e d o u ă c o m p o z i ţ i i , respectiv
plasarea f n l o c u l p r i m d i npunct de v e d e r e heraldic a acvilei, sublinia­
ză f a p t u l că a c e a s t a e r a stema principală a T ă r i i R o m â n e ş t i , g r a v a t ă d e
o b i c e i în s i g i l i u l m a r e , în t i m p ce locul secund a revenit stemei de
t i p i c o n o g r a f i c , c a r e e r a într-adevăr în s e c . X V - X V I s t e m a secundară
a ţării.
După o p i n i a noastră această p e c e t e nu se putea compara c u sigi -
l i i l e d e t i p m a j e s t a t e f o l o s i t e în c a n c e l a r i a U n g a r ă . C u m s e ş t i e , în a¬
ceasta c a n c e l a r i e , c a şi în c a n c e l a r i i l e s u v e r a n i l o r d i n E u r o p a cen­
trala, s i g i l i u l de t i p majestate e r a s i g i l i u l c e l m a i i m p o r t a n t . Avînd d i ­
mensiuni m a r i e l înfăţişa întotdeauna s u v e r a n u l stînd p e t r o n într-un c a ­
d r u deosebit de o r n a m e n t a t , cu motive arhitecturale menite a scoate în
evidenţă s o l e m n i t a t e a .
Conţinutul e m b l e m e i , c f t şi m o d u l d e c o n f e c ţ i o n a r e : c e a r ă , cău­
şul, ş n u r u l , m o d u l d e p r i n d e r e d e s u p o r t şi f e l u l f h c a r e a u f o s t dis­
puse, fnjurul sigiliului central, peceţile b o i e r e ş t i d o v e d e s c incontes­
t a b i l f a p t u l că a c e s t i z v o r s f r a g i s t i c s e încadrează tradiţiei s i g i l o g r a ­
fice româneşti.
C o m p o z i ţ i a s a diferită faţă d e e x e m p l a r e l e obişnuite, reflectă s i ­
tuaţia politică a e p o c i i , aminteşte poziţia p e c a r e o a v e a e m i t e n t u l a c ­
tului din1460. Privit f n acest context, sigiliul l u i Dan pretendentul
e s t e o p r i m ă formă d e c o m b i n a r e a c e l o r două s t e m e a l e Ţării Româ­
neşti, c o m b i n a r e c a r e s e v a r e a l i z a î n s ă u l t e r i o r într-o altă factură ,
prin plasarea acvilei cruciate deasupra copacului dintre cele două
personaje.

N O T E

1 Robert Bautier, Echanges d'influence dans l e s chancelleries sou­

v e r a i n e s du Moyen Age d'après l e s types des sceaux de majesté,
Academie des inscriptions et B e l l e s - L e t t r e s , compte rendus de
s e a n c e dè l ' a n n é e 1 9 6 8 , e x t r a s .
2 A u făcut a p r e c i e r i f n legătură c u a c e s t t i p : B o g d a n P e t r i c e i c u H a s -
deu, I s t o r i a criticăa românilor, f n " C o l u m n a l u i T r a i a n " , an. I I I ,

180

www.mnir.ro
 1872, n r . 1 1 2 şi n u m e r e l e Γη c o n t i n u a r e ; D.A. Sturdza, Dare de
seamă d e s p r e colecţiounea d e d o c u m e n t e i s t o r i c e a f l a t e l a Wiesba­
den, Bucureşti, 1888; V.A. Urechia, Schiţe d e s i g i l o g r a f i e româ­
nească , Bucureşti, 1891 ; idem, Notice sur les armoires du
peuple r o u m a i n , Paris, 1 9 0 2 ; P . V . Năsturel, N o v a p l a n t a t i o şi r e ­
gii R o m â n i e i moştenitorii împăraţilor B i z a n ţ u l u i , Γη "Revista pen-
tru istorie, a r h e o l o g i e şi f i l o l o g i e " , v o l .X V , 1 9 1 4 , B u c u r e ş t i , 191 5 ;
Dan Cernovodeanu, Ştiinţa şi a r t a h e r a l d i c ă f n R o m â n i a , B u c u r e ş t i ,
1977, p.65-53 ; Maria Dogaru, S i g i l i i l e de t i p i c o n o g r a f i c utilizate
de d o m n i i Tării Româneşti, f n " R e v i s t a A r h i v e l o r " , an. X V I , v o i . X L I ,
nr.3, 1978, p.334-337 e t c .
3 Biblioteca Academiei R . S . România, f o t o c o p i i I U / 1 0 ; o r i g i n a l u l se
păstrează l a A r h . S t . B r a ş o v , colecţia P r i v i l e g i i , nr.779.
4 Damian P.Bogdan, D i p l o m a t i c a s l a v o - r o m a n ă d i n s e c o l e l e X I V şi X V ,
Bucureşti, 1933, p.154.
5 Vezi August Coulon, Service sigillographique et les collections
d'emprentes de sceaux des Archives Nationale, Paris, 1916.
6 U n i i cercetători f i a t r i b u i e l u i P e t r u C e r c e l (1583-1585), vezi G.
D.Florescu, U n i n e l d o m n e s c d i n v e a c u l a l X V - l e a şi c f t e v a consi­
deraţii nouă c u p r i v i r e l a n e a m u l Basarabilor d i n acel veac, Bucu­
reşti, 1940, p . 6 .
7 Bucureşti, 1 9 0 2 , ediţia a I l - a r e v ă z u t ă 1 9 0 5 .
8 Ibidem, p. Actele s e conservă f n colecţia Steinner, Ab. I ,a. b.
216,217.
9 E v o l u ţ i a g r a f i c ă a i m a g i n i i şi a semnificaţiei a c e s t e i s t e m e , e s t e des­
crisă de Ion Bogdan (op. c i t . ) şi d e alţi c e r c e t ă t o r i p e c a r e i - a m
menţionat m a i s u s .
10 Iohan Seyvert, Von d e r Wallachischen Wapen, fn Privilegierte An -
zeigen, Wien, 1766, p.168-185.
11 E r a fiul l u i Dan a l II-lea, fratele l u i Vladislav a l II-lea. Dan pre­
tendent a fost ucis f n a p r i l i e 1 4 6 0 , c f n d a pătruns I n Ţ a r a Κ omar
nească. V e z i N.Ljrga, Lucruri n o idespre V l a d Ţepeş, fn "Con­
vorbiri literare", p.85-86.
12 A r h . S t . B r a ş o v , colecţia P r i v i l e g i i , 176.
13 IonBogdan,op.cit. , p . 3 2 7 . R e f e r i t o r l a celelalte s i g i l i i de boierii,
pe c a r e ne p r o p u n e m să l e prezentăm f n t r - u n s t u d i u a p a r t e , IonBog
d a n m e n ţ i o n a : " c e l e l a l t e p e c e ţ i , f n c e a r ă a l b ă şi v e r d e de 1 ,5 c m ,
p r i n t r e e l e s e a f l a şi a c e e a a v o r n i c u l u i B o g d a n D o b o c a avfnd fn
emblemă u n v u l t u r d e a s u p r a scutului".
14 E m i l V f r t o s u , D i n s i g i l o g r a f i a M o l d o v e i s i a Tării Româneşti,fn Do­
cumente p r i v i n d i s t o r i a României, Introducere, vol.II, Bucureşti ,
1956.
15 D u p ă o p i n i a l u i E m i l V f r t o s u a c e a s t ă influenţă m a g h i a r ă e r a justifi­
cată d e f a p t u l c ă D a n p r e t e n d e n t u l e r a f n s l u j b a r e g e l u i maghiar.
1 6 F a p t u l c ă f n s i g i l i u l l u i D a n p r e t e n d e n t u l e s t e înfăţişat un singur
personaj poate f i o dovadă a f a p t u l u i că fntr-adevăr a c e s t c u p l u f i

181

www.mnir.ro
 r e p r e z e n t a pe domn şi f i u l s ă u a s o c i a t l a d o m n i e , m situaţia s a D a n )
p r e t e n d e n t u l n u p u t e a să facă a l u z i e l a s u c c e s i u n e a tronului pe care
încă n i c i n u - 1 o c u p a s e .

CONTRIBUTIONS À L A CONNAISSANCE DES SCEAUX

DE T Y P E ICONOGRAPHIQUE (XVI e
s.)

Résumé

Le type iconographique est un des types sigiilaires employés

dans les pays roumains, vivement discuté das.s l'historiographie
roumaine.
Apparu dès le X V - è m e siècle ( l e p r e m i e r s c e a u connu appar-
tient a u p r i n c e régnait M i r c e a l ' A n c i e n - 1403) i l v a connaître une
l o n g u e e v o l u t i o n q u i s 'étend j u s q u " a u ΧΙΧ -ème siècle.
Le t r a i t caractéristique des ces sortes des sceaux utilisés
dans l a chancellerie de l a Valachie consiste d a n s l a présentation d e
d e u x têtes couroinnées séparées p a r une t i g e , image q u i v a évoluer
à travers l e temps. A i n s i l e s d e u x têtes agrandieseront devenent des
bustes, puis des personages, c a r l a tige s ' e s t transformée d a n s u n e
fleur de l y s , une plante, puis un a r b r e , n y a aussi quelque e x -
ceptions dans l e sens delà présentation d ' u n seule personage. Dans
l'article de dessus, l'auteur communiqait des dates p a r r a p p o r t à
un sceau inconnu appartenant à Michel, corégent de Mircea, ayant
dans 1'embleme un buste courouné, en profil de gauche. On fait
aussi des référances au sceau de type iconographique apparte-
nant à D a n l e Prétendant (1470).

182

www.mnir.ro
 T R E I SIGILII CARE AMINTESC DE UNIREA PRINCI­
PATELOR, A F L A T E IN PATRIMONIUL MUZEULUI
NATIONAL DE ISTORIE

de CĂTĂLINA OPASCHI

C o m u n i c a r e a d e faţă îşi p r o p u n e s ă p r e z i n t e t r e i matrice sigila­

r e legate de evenimentul U n i r i i P r i n c i p a t e l o r , o b i e c t e puţin cunoscute
în l i t e r a t u r a d e s p e c i a l i t a t e . S i g i l i i l e , nefiind datate, ne-am p r o p u s să
î n c e r c ă m o î n c a d r a r e c r o n o l o g i c ă în funcţie d e l e g e n d ă şi de tipul de
reprezentare heraldică. A c e s t e t r e i o b i e c t e , aflate acum în patrimo­
niul Muzeului Naţional d e I s t o r i e a l R . S . R o m â n i a , sînt : sigiliul Co­
m i t e t u l u i C e n t r a l a l U n i r i i d i n 'ţara R o m â n e a s c ă , sigiliul Ministerului
d i n l ă u n t r u a l T ă r i i R o m â n e ş t i şi s i g i l i u l M i n i s t e r u l u i A f a c e r i l o r Stră­
i n e şi d e S t a t .
După C o n g r e s u l de l a P a r i s d i n 1856, ca urmare a măsurilor care
p r i v e a u P r i n c i p a t e l e Române, s-au c r e a t Comitete ale Unirii 1
,care du­
c e a u o a c t i v i t a t e febrilă p e n t r u pregătirea a l e g e r i l o r din D i v a n u r i l e A d -
hoc şi a l c ă r o r s c o p p r i n c i p a l e r a U n i r e a P r i n c i p a t e l o r . în u r m a hotă-
rîrii c e l o r d o u ă D i v a n u r i , Unirea s-a r e a l i z a t p r i n dubla alegere ca
domnitor a l u i Alexandru l o a n C u z a , în i a n u a r i e 1859.
Aşa cum remarcau cercetătorii c a r e s-au ocupat de a c e a s t a pe —
r i o a d ă istorică d i n p u n c t d e v e d e r e h e r a l d i c ^ , între 1 8 5 9 - 1 8 6 3 s - a u f o ­
losit mai multe t i p u r i d e reprezentări : însemnele M o l d o v e i şi Ţârii
Româneşti n e i n c l u s e în s c u t ; s t e m a c u ecusoane acolate, încoronate ;
a c v i l a purtînd p e p i e p t s c u t c u însemnele M o l d o v e i şi s t e m a cu scut
unic.
Stema c u scut unic avea s i m b o l u r i l e P r i n c i p a t e l o r în acelaşi
cîmp s a u s c u t u l d e s p i c a t , a v î n d l a început în d e x t r a c a p u l d e b o u r mol­
dav, a p o i (după c e Bucureştiul a devenit C a p i t a l ă , în 1 8 6 2 ) Γη dextra
f i i n d figurată a c v i l a v a l a h ă .
P r i n t r - o s c r i s o a r e a preşedintelui C o n s i l i u l u i d e Miniştri a l Ţării
Româneşti, I o n G h i c a , adresată preşedintelui C o m i s i e i Centrale de l a
Focşani,îh a p r i l i e 1860, se supunea numitei C o m i s i i " P r o i e c t u l de lege
pentru f i x a r e a şi s t a b i l i r e a a r m e l o r Principatelor Unite, într-un mod
conform c u s t a r e a politică a Ţ ă r i l o r n o a s t r e şi c u datinile de l a colo-
nisarea Romanilor în D a c i a " . Se preciza că l e g e a u r m a să fie "cu
obiect de i n t e r e s comun a m b e l o r P r i n c i p a t e " şi înainta " u n m o d e l d e a ¬
ceste armè"^.
N o u a stemă, c a r e f u s e s e desenată d e C a r o l Popp de Szathmary.
unea îh a c e l a ş i s c u t d e s p i c a t , în p r i m u l c a r t i e r a c v i l a Ţ ă r i i Roma­
n e ş t i , c o n t u r n a t ă , c r u c i a t ă , c u z b o r în s u s , b r o ş f n d Γη cîmp tripartit
îh f a s c i e : r o ş u , a u r , a l b a s t r u ; în c a r t i e r u l d o icapul de bour avînd

183

www.mnir.ro
s t e a u a d e a u r c u c i n c i colţuri i n t r e c o a r n e , b r o ş î n d f n c f m p tăiat roşii
şi a l b a s t r u . S c u t u l e r a t i m b r a t d e coroană princiară, avînd c a suporţi
d o i d e l f i n i afrontaţi şi a l t e e l e m e n t e h e r a l d i c e . T o t u l sub mantie de
p u r p u r ă , căptuşită c u h e r m i n ă şi p r i n s ă f h c o r o a n ă p r i n c i a r ă ^ .
D u p ă u n i r e a definitivă d i n d e c e m b r i e 1861 a p a r e Însă f o a r t e frec­
v e n t s t e m a c u s c u t u n i c , c u p r i n z f n d f h d e x t r a a c v i l a valahă şi fh se­
ne s t r a c a p u l d e b o u r m o l d a v , s c u t u l t i m b r a t d e coroană princiară apa­
r e f i e s u b m a n t i e d e p u r p u r ă căptuşită c u h e r m i n ă , f i e f ă r ă m a n t i e .
Două d i n s i g i l i i l e p r e z e n t a t e f n c o n t i n u a r e s e Încadrează acestui
tip.
în c e p r i v e ş t e r e g l e m e n t a r e a r e p r e z e n t ă r i i d e p e m i j l o a c e l e d e v a ­
lidare oficiale, C o n s i l i u l d e Miniştri hotăra f n 1 8 6 2 : " s i g i l i i l e tuturor
autorităţilor a d m i n i s t r a t i v e . . . v o r p u r t a u n i t e într-un s i n g u r s c u t , s u b
c o r o a n a d o m n e a s c ă , a c v i l a r o m a n ă c u c r u c e a f h g u r ă şi c a p u l de zim­
b r u ' .
0
C u a c e s t p r i l e j aflăm c ă e x e c u t a n t u l s i g i l i i l o r va f i gravorul
Kruse, a ş a c u m r e i e s e d i n t r - o notă a M i n i s t e r u l u i d e I n t e r n e ^ .
O altă p r o b l e m ă legată d e p r e z e n t a r e a c e l o r t r e i s i g i l i i a r f i m o ­
d a l i t a t e a d e i m p r i m a r e a l e g e n d e i . D i n constatările f ă c u t e , s t u d i i n d m a i
m u l t e d o s a r e c a r e c u p r i n d s i g i l i i s a u ştampile, s e observă c ă , f n p r e a j ­
ma Unirii, f n a n i i 1 8 5 6 - 1 8 5 8 şi 1 8 5 9 l e g e n d a a p a r e scrisă c i r c u l a r con­
tinuu, c u a l f a b e t c h i r i l i c s a u combinat de cele m a i multe o r i ? . De la
sfîrşitul a n u l u i 1 8 5 9 î n c e p s ă s e f o l o s e a s c ă t o t m a i m u l t s i g i l i i l e c u l e ­
g e n d a scrisă p e două s e m i c e r c u r i d e a s u p r a reprezentării h e r a l d i c e şi
s u b r e p r e z e n t a r e , p e u n rînd s a u d o u ă . T r e b u i e neapărat amintită în
a c e s t c o n t e x t şi h o t ă r f r e a menţionată în " P r o t o c o l u n r . 1 7 " a l şedinţei
d i n 12 i u n i e 1 8 5 9 a l C o m i s i e i C e n t r a l e d e l a F o c ş a n i , prin care se
s p e c i f i c a a d o p t a r e a a l f a b e t u l u i l a t i n "în t o a t e c a n c e l a r i i l e publice şi
ziare" . 8

I. V o m începe p r e z e n t a r e a m a t e r i a l u l u i c a r e f a c e o b i e c t u l a c e s t e i
c o m u n i c ă r i c u s i g i l i u l c a r e a f o s t întrebuinţat d e C o m i t e t u l C e n t r a l a l
U n i r i i d i n Bucureşti.
Matrice sigilară rotu.idă, d i n m e t a l c o m u n , lucrată prin inci­
zie. I n cîmp, s c u t d e t i p f r a n c e z , d e s p i c a t , a v f n d f n d e x t r a a c v i l a cru­
c i a t ă , s p r e s t î n g a , i a r în s e n e s t r a c a p u l d e b o u r c u s t e a f n ş a s e c o l ­
ţuri între c o a r n e . Scutul este t i m b r a t d e c o r o a n ă p r i n c i a r ă şi s e s p r i ­
jină pe o a n c o r ă şi u n m ă n u n c h i d e n u i e l e ( f a s c i e fără s e c u r e a consu­
lară) încrucişate. T o t u l s u b m a n t i e d e p u r p u r ă , bordată cu ciucuri.
Deasupra mantiei apare "ochiul l u i Dumnezeu". L e g e n d a circulară şi
cu majuscule latine : U N I R E A P R I N C I P A T E L O R U P R I N CONGRESSU-
LU DE P A R I S S U , este bordată d e o m a r g i n e simplă. S i g i l i u l a r e m i ­
n e r de l e m n . D i m e n s i u n i : d i a m . =35 m m , h = 18 m m , h . m f n e r = 7 6 mm,
( M u z e u l Naţional d e i s t o r i e , inv. nr.19.470 ,pl.I,nr.1 9
a şi b ) .
La prima vedere, r e p r e z e n t a r e a h e r a l d i c ă d i n cîmpul s i g i l a r p o a ­
te c r e a i m p r e s i a că o b i e c t u l a f o s t confecţionat d u p ă 1 8 6 1 , î n s ă l e ­
g e n d a n e d u c e l a c o n c l u z i a că s i g i l i u l t r e b u i e s ă f i f o s t făcut d u p ă 1 8 5 6 ,
data C o n g r e s u l u i de l a P a r i s . Căutîndu-1 f n d o c u m e n t e l e vremii,Û gă -

www.mnir.ro
s i m a p l i c a t Γη c e a r a r o ş i e p e c f t e v a f i l e e m a n a t e d e l a Comitetul Cen­
t r a l a l U n i r i i d i nBucureşti, f n m a i 1857* U n a s t f e l de s i g i l i u ( rupt Γη
două) a f o s t a p l i c a t p e u n d o c u m e n t t r i m i s Comitetului Unirii d i n Buzău
( d a t a t 12 n o i e m b r i e 1857), p r i n c a r e se cerea t r i m i t e r e a "grabnică" a
l i s t e l o r c u semnături f n f a v o a r e a programului "Dorinţele românilor"
p r i n "ocazie sigoră... spre a nu se pierde s a u rămfie p e d r u m " 1 0
. Pe
s i g i l i u s e d i s t i n g c l a r m o b i l e l e c a r e c o m p u n e m b l e m a heraldică,aşa c u m
apar pe matricea sigilară, f h s c h i m b l e g e n d a e s t e neclară (pl.I,nr.2).
Pe u n a l t d o c u m e n t e m i s d e acelaşi f o r ( p e n t r u C o s t a k e Don, membru a l
Comitetului d i nBuzău), t o t f n 1857, f n c a r e l i se c e r e buzoienilor să
desfăşoare o a c t i v i t a t e p r o p a g a n d i s t i c ă şi m a i a c t i v ă p r i n t r e alegă­
tori pentru a l e g e r e a a c e l o r deputaţi c a r e s ă f i e p a r t i z a n i a i U n i r i i şi
susţinători fervenţi ai "Programei" ', 1
întâlnim u n s i g i l i u fn ceară
roşie l a c a r e a p a r e c l a r l e g e n d a d e pe matricea sigilară, fn schimb
cîmpul este neclar. P e s t e e l s-a a p l i c a t a l t s i g i l i u , a v î n d în c î m p l e-
genda "Comitetul Centralu" şi p e m a r g i n i o c u n u n ă d e t r a n d a f i r i ( p l . I ,
nr.3).
Deci, în a c e e a ş i p e r i o a d ă , Comitetul Central a l Unirii din B u ­
c u r e ş t i a u t i l i z a t f h a f a r a s i g i l i u l u i a f l a t f n m u z e u l n o s t r u şi u n a l t s i ­
giliu, fără r e p r e z e n t a r e h e r a l d i c ă , c a r e s e m a i fhtflneşte şi p e a l t e d o ­
cumente a l e Comitetului 2 1
(pl.I, nr.4).
S e p o a t e d e c i c o n c h i d e că m a t r i c e a s i g i l a r ă aflată Γη colecţia Mu­
z e u l u i N a ţ i o n a l a f o s t c o n f e c ţ i o n a t ă în u r m a c r e ă r i i f h m a r t i e 1 8 5 7 a
C o m i t e t u l u i C e n t r a l a l U n i r i i d i n Bucureşti -'. D e r e m a r c a t
1
că scopul
acestui Comitet a fost subliniat foarte c l a r f h reprezentarea heraldică ,
u n d e a p a r u n i t e f h s c u t c o m u n însemnele c e l o r două Principate.
I I . U n a l t s i g i l i u l e g a t d e această perioadă este cel a l M i n i s t e r u ­
l u i d e I n t e r n e a l Ţării Româneşti.
Matrice sigilară rotundă, d i n m e t a l c o m u n , confecţionată prin
incizie. In cfmp, a c v i l a cruciată, s p r e stfnga, încoronată p r i n c i a r , a-
v f n d f h g h e a r e î n s e m n e l e p u t e r i i : în d e x t r a s p a d a , în s e n e s t r a scep­
trul. Legenda, cu majuscule latine, f n semicerc, deasupra acvilei:
* PRINCIPATELE UNITE * şi s u b a c v i l ă , p e d o u ă r f n d u r i : M I N I S T E ­
RUL DIN NAUNTRU AL TERII ROMANES CI. A r e mfner de lemn. D i ­
mensiuni : diam. = 41 m m , h = 2 3 m m , h . m i n e r = 97 m m , p l . I I , n r . 5 , a
şi b ( M u z e u l Naţional d e i s t o r i e , n r . inv.9502).
L e g e n d a a r a t ă c ă s i g i l i u l a f o s t confecţionat d u p ă 1 8 5 9 şi c ă a f o s t
u t i l i z a t p f h ă l a u n i r e a definitivă d i n 1 8 6 1 , c î n d c e l e d o u ă m i n i s t e r e , d i n
Ţ a r a R o m â n e a s c ă şi M o l d o v a , a u f u z i o n a t .
Pe " e n tête " - u r i l e i m p r i m a t e l o r t i p a l e a c e s t u i minister, fn p e r i -
oada 1859-1862 1 4
a p a r e d e n u m i r e a d e " M i n i s t e r u l d i n Năuntru a l l u T e r -
rei Românesci". D i n a n u l 1 8 6 2 , a p a r e " e n tête"-ul "Ministerul din
întru" 5, c a apoi
1
să s e g e n e r a l i z e z e " M i n i s t e r u l A f a c e r i l o r Interne".
Un s i g i l i u Γη c e a r ă n e a g r ă şi o ştampilă în tuş n e g r u , care cuprind
în cîmpul s i g i l a r a c e e a ş i s t e m ă şi l e g e n d e a s e m ă n ă t o a r e , a u şi d a t a fa -
bricaţiei - 1 8 6 0 . Sigiliul amintit, imprimat în c e a r ă n e a g r ă , s e află p e

185

www.mnir.ro
o filă d e l a M u n i c i p a l i t a t e a C r a i o v e i . I n c f m p apare acvila, c a pe s i ­
g i l i u l d e s c r i s m a i s u s , i a r l e g e n d a e s t e scrisă p e două r f n d u r i : * MU­
NICIPALITATEA ORAŞULUI CRAIOVA * şi f h s e m i c e r c : PRINCIPA­
T E L E U N I T E ; îh c î m p , s u b a c v i l ă , a p a r e anul I 8 6 0 1 6
. Ştampila a¬
mintită, în tuş n e g r u , s e găseşte pe m a i m u l t e chitanţe ale oraşului
Cfmpulung Muscel, p r i v i n d c h e l t u i e l i l e p e n t r u sărbătorirea z i l e i d e 24
i a n u a r i e 1 8 6 2 . I n cîmpul s i g i l a r a p a r e o r e p r e z e n t a r e heraldică iden­
tică c u c e a d e p e s i g i l i u l p u s f h d i s c u ţ i e , i a r l e g e n d a continuă * S UB-
ADMINISTRATIA PLAIULUI PRAHOVA * şi f n semicerc , deasupra
acvilei : PRINCIPATELE UNITE, i a r s u b acvilă DIST. PRAHOVA
I860 1 7
.
P r o b a b i l c ă şi s i g i l i u l M i n i s t e r u l u i d i n N ă u n t r u ^ , 1
c a şi ştampila
şi s i g i l i u l a m i n t i t e , a u f o s t confecţionate în a n u l 1 8 6 0 , f i m i n t e d e de-
săvfrşirea Unirii.
III. A l t r e i l e a s i g i l i u este a l M i n i s t e r u l u i de e x t e r n e .
Matrice sigilară rotundă din metal comun, lucrată p r i n i n c i ­
zie. In cfmp, scut de t i p francez, despicat, avfnd f h primul c a r t i e r a c ­
v i l a v a l a h ă , p r e z e n t a t ă d i n f a ţ ă , î n c o r o n a t ă şi c r u c i a t ă , b r o ş î n d peste
cîmpul f a s c i a t : r o ş u , a u r , a z u r ; f h c a r t i e r u l d o i- c a p u l de zimbru,
avfnd steaua c u ş a s e colţuri între c o a r n e , b r o ş î n d p e s t e cîmpul tăiat ;
r o ş u şi a z u r . S c u t u l e s t e t i m b r a t de o coroană regală. Legenda, cu
m a j u s c u l e l a t i n e : în s e m i c e r c , deasupra scutului : «MINISTERUL
TREBURILOR S T R E I N E ŞI D E S T A T * şi s u b s c u t : A L PRINCIPA­
TELOR UNITE. A r e miner d i n lemn. Dimensiuni : diam.= 39 m m , h .=
23 m m , h . m f n e r = 86 mm (Muzeul Naţional d e I s t o r i e , nr.inv. C.1907) ,
pl.Il, n r . 6 a şi b .
In v a r a a n u l u i 1860 d i v i z i u n e a " a f a c e r i l o r s t r e i n e " din minister
fusese transformată f n direcţie, d a r a b i a după U n i r e a definitivă din
1861, l a 27 iulie 1862 1 9
, un decret reglementa reorganizarea minis­
t e r u l u i şi c o n t o p i r e a c e l o r d o u ă m i n i s t e r e d i n T a r a R o m â n e a s c ă şi M o l ­
dova.
După c u m arătam m a i înainte, p r i m a oară a p ă r e a u o f i c i a l culorile
e m a i l u r i l o r d i n s c u t , f n a n u l 1 8 6 0 , aşa c u m s e văd f n s t e m a desenată de
Carol Popp de S z a t h m a r y . T i p u l de r e p r e z e n t a r e heraldică, c u mobi­
lele b r o ş î n d p e smalţuri c a r e s e d i s t i n g c l a r , aşa c u m s e v e d e pe s i ­
g i l i u l p u s în d i s c u ţ i e , s e m a i fhtflneşte şi p e a l t e s i g i l i i , c a r e sînt d a -
tate. A n i i n t i m f n a c e s t s e n s s i g i l i u l Adunării G e n e r a l e Elective a R o ­
mâniei^ , creată după d e c e m b r i e 1 8 6 1 şi p e c e i a l " P r e f e c t u r i i judeţu­
l u i Botoşani a l P r i n c i p a t e l o r U n i t e " , u n d e d a t a fabricării - 1 8 6 2 - a -
pare sub s c u t 2 1
. L a t o a t e a c e s t e asemănări adăugăm hotărfrea Consi -
l i u l u i d e Miniştri p e n t r u s c h i m b a r e a sigiliilor administrative şi j u d e -
câtoreşti, d i r i 1 8 6 2 .
D i n b o g a t a c o r e s p o n d e n ţ ă d i n t r e municipalităţile oraşelor din
p r i n c i p a t e şi M i n i s t e r u l d e I n t e r n e 2 2
, fncepînd c u l u n a aprilie a anu­
lui 1 8 6 2 , înţelegem c ă a c e a s t ă hotărîre a f o s t p u s ă f n p r a c t i c ă i m e d i a t
după d i s c u t a r e a e i . în p r i m a jumătate a a n u l u i 1863 sigiliile erau

186

www.mnir.ro
t r a n s m i s e autorităţilor, d e ş i după c u m a r a t ă o notă a g r a v o r u l u i K r u -
se,căruia i s e încredinţase confecţionarea l o r , t r e b u i a să termine
e x e c u ţ i a " s i g i l i i l o r autorităţilor A d m i n i s t r a t i v e , Municipale şi Comu­
nale ..., în t i m p d e t r e i ani" ^. 2

S e poate deduce, d i n c e l e s p u s e m a i s u s , că s i g i l i u l Ministerului

Afacerilor Streine a f o s t confecţionat în a n u l 1 8 6 2 . S e p a r e că aces­
t e s i g i l i i , p u s e f n circulaţie f h 1 8 6 2 , a u f o s t u t i l i z a t e chiar după , o c ­
tombrie 1 8 6 3 , c f h d s - a r e a l i z a t u n a l t p r o i e c t d e stemă a Principate­
lor. D u p ă c o n s u l t a r e a u n o r renumiţi heraldişti f r a n c e z i s-a adoptat
scutul s cartelat c u e c u s o n c e n t r a l , d a r e l nu s-a utilizat decît de
" C u r t e a p r i n c i a r ă , c f t e v a înalte autorităţi c e n t r a l e şi unele agenţii
diplomatice "24.
D u p ă a c e a s t ă s u m a r ă i n c u r s i u n e îh r e p r e z e n t a r e a î n s e m n e l o r unor
autorităţi din perioada p r e m e r g ă t o a r e U n i r i i şi p f h ă l a d e p l i n a s a în­
făptuire p e p l a n p o l i U c o - a d m i n i s t r a t i v putem conchide că, deşi fh
s e n s u l a d o p t ă r i i u n e i s t e m e c a r e s ă r e f l e c t e n o u a situaţie politică s - a u
m a n i f e s t a t ezitări d e t e r m i n a t e de prudenta faţă d e atitudinea Puterilor
garante şi m a i a l e s a I m p e r i u l u i o t o m a n , deşi l i p s a de precizie, de
e x p e r i e n ţ ă f n f i x a r e a a r m e l o r a u d u s l a c o n f u z i i şi o m a r e varietate a
reprezentărilor, c u toate a c e s t e a o idee s e desprinde clar.Dorinţa de
u n i f i c a r e r e a l ă , totală a c e l o r două P r i n c i p a t e t r e b u i a să-şi capete
c o n s f i n ţ i r e a ş i î n p l a n h e r a l d i c , autorităţile d e s t a t a v f n d fn sfîrşit
d r e p t u l d e a s e f o l o s i d e m i j l o a c e d e v a l i d a r e c a r e să a u t e n t i f i c e şi în
a c e s t s e n s împlinirea u n u i d e z i d e r a t secular.
Reflectînd schimbările s u r v e n i t e f h s o c i e t a t e a r o m â n e a s c ă a epo-
cii, s i g i l i i l e , împreună c u datele f u r n i z a t e de heraldică, demonstrează
c ă î n t r - a d e v ă r " a c e s t e d o u ă ştiinţe s u r o r i sînt n e d e s p ă r ţ i t e de istoria
s o c i a l ă , militară politică" ' 2
şi c ă p o t î n t r - a d e v ă r furniza date
interesante despre frămîntările u n e i e p o c i a t f t d e i m p o r t a n t e p e n t r u fun­
d a m e n t a r e a României moderne.

N O T E

1 T.SÎrbu, Documente privitoare l a activitatea Comitetului Unionist

din B u z ă u , m a r t i e - s e p t e m b r i e 1 8 5 7 , în " R e v i s t a A r h i v e l o r " , an.I I .
1959, n r . 1 , p.109.
2 D. Cernovodeanu, Ştiinţa şi a r t a h e r a l d i c ă în R o m â n i a , E d i t . Ştiin­
ţifică şi E n c i c l o p e d i c ă , B u c u r e ş t i , 1977, p.141 ; M.Dogaru, A s p i r a ­
ţia p o p o r u l u i r o m â n s p r e u n i t a t e şi i n d e p e n d e n ţ ă oglindită în simbol
heraldic, Edit. Ştiinţifică şi E n c i c l o p e d i c ă , B u c u r e ş t i , 1981 > p . 9 5 .
3 Arh. Şt.Buc, fond Comisia Centrală d e l a F o c ş a n i , d o s a r 17/1860
fila 3.
4 B i b l i o t e c a A c a d e m i e i R . S . R., Stampe, Szathmary-Popp Carol, a -
c u a r e l e 15, n r . 1 2 0 d i n colecţia o m o n i m ă .

187

www.mnir.ro
5 M.Dogaru, Colecţia d e s i g i l i i a D . G . A . S . . fh "Revista Arhivelor",
an. X I I(1969), n r . 2 , p.162.
6 Arh.St.Buc., fond M . A . I . (Administrativ), dosar 414, fila 220.
7 I b i d e m , f o n d Direcţia P o ş t e l o r , d o s a r 9 , f i l e l e 1 1 , 4 3 1 şi f o n d M.A.L
dosar 387, fila 484b i s .
8 I b i d e m , f o n d C o m i s i a Centrală d e l a F o c ş a n i , d o s a r 4 9 , f i l a 1 .
9 F o t o g r a f i a s i g i l i u l u i a f o s t publicată d e D a n C e r n o v o d e a n u fn op.cit.,
p.341 , p l . L X V n , n r . 3 : "Sigiliul Comitetului Unirii, confecţionat f h
1856".
10 A r h . S t . B u c , Arhiva Cuza, dosar 2, fila 7 4 .
11 I b i d e m , f i l a 168.
12 I b i d e m , f i l e l e 1 6 2 , 1 6 3 , 1 6 4 .
1 3 I s t o r i a României f i i d a t e , E d i t . Enciclopedică, Bucureşti, 1972, p.
203.
14 A r h . S t . B u c , f o n d M . A . I . , dosar 118, filele 56,93, 1 2 1 şi dosar
387, f i l a 1 3 0 ; f o n d Direcţia P o ş t e l o r , d o s a r 9 , f i l e l e 4 8 1 , 5 2 6 , 538
şi 5 4 8 . .
15 Ibidem, fond M . A . I . (Administrativ), dosar 414, fila 220 şi dosar
387, fila 50.
16 I b i d e m , d o s a r 3 8 7 , f i l a 2 9 7 .
17 Ibidem, filele 204-208.
1 8 I n colecţia A r h i v e l o r S t a t u l u i B u c u r e ş t i s e găseşte încă o matrice
sigilară a a c e l u i a ş i m i n i s t e r . E s t e lucrată p r i n excizie cu r e p r e ­
z e n t a r e h e r a l d i c ă i d e n t i c ă , d a r c u l e g e n d ă diferită : * PRINCIPA­
TELE UNITE * şi c i r c u l a r , pe m a r g i n e : " M I N I S T E R U L DIN LA-
UNTRU A L ŢEREI ROMANEŞTI". Se utiliza p e n t r u s i g i l i i l e de cea­
ră, d u p ă c u m o atestă m o d u l d e p r e l u c r a r e .
19 D . B e r i n d e i , D i n începuturile diplomaţiei româneşti m o d e r n e , Edit.
Politică, B u c u r e ş t i r 1965, p.156.
20 M . D o g a r u , A s p i r a ţ i a p o p o r u l u i r o m â n s p r e u n i t a t e şi independenţă
oglindită în s i m b o l u l h e r a l d i c , p . 1 0 4 , f i g . 1 1 8 ; v e z i şi p . 2 5 9 .
2 1
Idem, Sigiliile, mărturii a l e t r e c u t u l u i i s t o r i c , Bucureşti, 1976 ,
p.20, f i g . 219.
22 A r h . S t . B u c , fond M . A . I . , dosar 414.
23 Ibidem, fila 220.
24 D. C e r n o v o d e a n u , op.cit., p.149.
25 R . D e l o r t , Introduction aux sciences auxiliaires de l ' h i s t o i r e , C o l ­
lection " U " , A . C e l l i n , Paris, 1969, p.292.

TROIS SEEAUX CONCERNANT L'UNION DES PRINCIPAUTÉS

ROUMAINES TROUVÉS D A N S L E P A T R I M O I N E DU M U S E E NA­
TIONAL D'HISTOIRE

Résumé

L'année 1859 m a r q u a i t p o u r l e s Roumains l e moment d e l'aocom—

188

www.mnir.ro
plissement d'une a s p i r a t i o n q u i s'était affirmée à l'occasion de tous
les actes historiques importants.
L'accomplissement de 1'Union marquait 1 'entrée d e 1 ' E t a t rou-
main surla voie d u développement en tant qu'Etat moderne euro-
péen.
La nouvelle étape h i s t o r i q u e nécessitait une série de change-
m e n t s adéquats aux transformations q u i allaient se produire pendant
son développement ultérieur. L ' u n e des questions souvent discutées
à l'apprache d e c e t événement a été l a façon d 1
établir les armoi-
ries de l ' E t a t roumain conformément à l a nouvelle réalité politique .
question toujours en vigueur même après l ' a c c o m p l i s s e m e n t d e 1 ' U¬
nion.
Les symboles héraldiques de l ' E t a t roumain devaient >e r e t r o u -
ver s u r tous l e s socuments émanés p a r l e s autorités d ' E t a t . .Ainsi
on a accordé une attention particulière aux sceaux q u i validaient
les actes officiels.
En étudiant l e s sceaux d e l a période antérieure à 1 Union .
1

jusqu'en 1870, o n peut suivre l'évolution subie par les armoiries

de 1' Etat roumain p e n d a n t c e t intervalle-là.
Dans l'exposé présent on a essayé d'établir une datation de
quelques sceaux trouvés dans le patrimoine d u Musée Naţional .
d'après l e s images héraldiques e t l e s n o r m e s établies officielle —
ment.

189

www.mnir.ro
 C U P R I N S

ŞEDINŢA PLENARA

Pagi
SUZANA GÂDEA - C u vînt d e d e s c h i d e r e 7
FLORIAN G E O R G E S C U - C e r c e t a r e a numismatică fn slujba
istoriei patriei 9
EMIL CONDURACHI - Noiperspective f ncercetarea numisma­
tică a n t i c ă 23
OCTAVIAN ILIESCU - Participări româneşti l a a c t i v i t a t e a n u ­
m i s m a t i c ă internaţională 29
C.BEŞLIU, V.COJOCARU, M. CONSTANTEMESCU, V. G REÇU,
M . I V A Ş C U , Ε. M A R I N C U , V.MATEICIUC, S. SPDRDDON, P.
STANCU, C.ŞTIRBU - Determinarea compoziţiei u n o r monede
m e d i e v a l e româneşti p r i n m e t o d e nucleare 41
CONSTANŢA ŞTIRBU, PARASCHIVA STANCU -Observaţii a¬
supra emisiunilor monetare ale Tării Româ­
neşti ( 1 3 6 5 - 1 4 1 8 ) p e b a z a analizelor prin m e ­
tode nucleare 57

S E C Ţ I A I-A
NUMISMATICA ANTICÀ ŞI BIZANTINA

BUCUR MITREA - Date noi despre t e z a u r u l de l a C r u c e a de Sus-

Panciu 97
CARMEN-MARIA P E T O L E S C U - O monedă i m p e r i a l ă inedită d i n
colecţia O r g h i d a n 109
ERNEST OBERLĂNDER-TÂRNOVEANU.GHEORGHE M A N U C U -
AOAMEŞTEANU - M o n e d e a n t i c e şi b i z a n t i n e descoperite la
Enisala, jud. Tulcea. 113

SECTJA A II-A
NUMISMATICA MEDIEVALĂ,MODERNA
ŞI CONTEMPORANA

KATIUSA PĂRVAN - Un nou tezaur monetar de la Mircea c e l

Bătrfn, descoperit laGaliciuica, jud. D o l j . . . . 123
AN Α -MARIA VEL T E R - Un tezaur monetar din sec. XV -X V I ,
d e s c o p e r i t l a Ghimpaţi, j u d . G i u r g i u 133
GABRIEL CUSTUREA, ACTUAN MURAT - Un tezaur monetar
otoman din sec. XVI-XVII descoperit la
Tulcea 141

190

www.mnir.ro
 Pag

SECŢIA A III-A
MEDALISTICĂ, HERALDICĂ, SIGILOGRAFIE,
GLIPTICĂ ŞI METROLOGIE

DOINA L E A H U - Medalia de a u r pentru pace "Joliot Curie" -

Înaltă distincţie conferită tovarăşului
Nicolae C e a u ş e s c u , preşedintele Republi­
cii S o c i a l i s t e România 149
CORNELIA KONIG - Medalii oferite tovarăşului Nicolae
Ceauşescu, secretar general al Partidu-
, l u i Comunist R o m â n , preşedintele Republi­
cii S o c i a l i s t e România şi t o v a r ă ş e i acad.
dr.ing. Elena Ceauşescu c u p r i l e j u l inau­
gurării unor importante obiective h i d r o ­
energetice şi d e transport 15?
SIMONA BOICES CU - Medalii inedite cu subiecte din do­
meniul medicinei a f l a t e în colecţia Muze -
u l u i Naţional de Istorie 163
ION BARNEA - Sigilii bizantine inedite d i n colecţia Muze­
u l u i Naţional de Istorie 1 69
MARIA DOG A R U - Contribuţii l a cunoaşterea s i g i l i i l o r de
tip iconografic d i ns e c . a l XV-lea '.. 177
CĂTĂLINA OPASCHI - Trei sigilii care amintesc de U n i ­
rea Principatelor, a f l a t e Γη patrimoniu)
Muzeului Naţional de Istorie . . 1S J

1 91

www.mnir.ro
 S O M M A I R E

COMMUNICATIONS DANS LA SEANCE PLENTERE

Page

SUZANA GÂDEA - Discours introductif 7

FLORIAN GEORGESCU - La recherche numismatique au s e r -
v i c e de l ' h i s t o i r e de l a p a t r i e 9
EMIL CONDURACHI - NouveUes perspectives concernant la
r e c h e r c h e dans l e domaine de l a n u m i s m a t i -
que antique 23
OCTAVIAN ILIESCU - Participations roumaines à l'activité
numismatique internationale 29
C. B E Ş L I U , V . C O J O C A R U , M. C O N S T A N T INES CU, V . G R E C U ,M.
IVAŞCU, E.MARINCU, V.MATEICIUC, S.SPIRIDON,P.STAN -
CU, C. STIRBU - M é t h o d e s n u c l é a i r e s utilisées p o u r é t a b l i r l a
composition de 1 ' a l o i de quelques monnaies
de Valachie (XIV -XVe e
siècles) 41
CONSTANŢA ŞTIRBU, PARASCHP/A STANCU - Quelques r e ­
m a r q u e s s u r l e s émissions monétaires d e V a ­
l a c h i e d'après les analyses par des mé-
t h o d e s nucléaires 57

I è r e
SECTION
NUMISMATIQUE ANTIQUE ET BYZANTINE

BUCUR MITREA - N o u v e l l e s données s u r l e trésor d e Crucea

de Sus-Panciu 97
CARMEN-MA RI A P E T O L E S C U - Une monnaie impériale inédi-
te de l a c o l l e c t i o n O r g h i d a n 109
ERNEST OBERLÀNDER-TÂRNOVEANU, GHEORGHE MANUCU-
ADAMEŞTEANU - Monnaies antiques et byzantines découver­
tes à E n i s a l a , dép. de Tulcea 113

II e
SECTION
NUMISMATIQUE MÉDIÉVALE, MODERNE ET
CONTEMPORAINE

KATIUSA PÂRVAN - Un nouveau trésor monétaire du temps

de M i r c e a c e l Bătrfn découvert a Galiciui­
ca, jud. Dolj 123
ANA-MARIA V E L T E R - U n trésor monétaire du XV -XVI siè-
e e

c l e découvert, à G h i m p a ţ i , d e p . d e G i u r g i u . . . 133

192

www.mnir.ro
 Page
GABRIEL CUSTUREA, ACTUAN MURAT - U n dépôt monétaire
ottoman découvert à T u l c e a ( X V I - X V I I e e

siècles) 141

HT 9
SECTION
SCIENCE DES MÉDAILLES, HÉRALDIQUE, SIGILLOGRAPHIE,
GLYPTIQUE ET METROLOGIE

DOINA L E A H U - L a médaille d ' o r pour la paix "Joliot

Curie" - haute distinction accordée au
président de la République Socialiste
de Roumanie 149
CORNELIA KONIG - Les médailles offertes au camarade
N.'colae Ceauşescu, secrétaire général d u
P.C.R. e t président de la R.S. de Rou­
manie et à l a camarade Elena Ceauşescu
à l'occasion de l ' i n a u g u r a t i o n de quelques
objectifs h y d r o é n e r g é t i q u e s e t d e t r a n s p o r t 1 55
S I M O N A B O I C E S C U - Médailles inédites ayant des sujets du
d o m a i n e d e l a médecine dans la collec-
tion d u Musée N a t i o n a l d ' H i s t o i r e de la
R.S. de Roumanie 163
ION BARNEA - Sceaux byzantins de la collection du Musée
National d 'Histoire 169
MARIA DOGARU - Contributions à l a connaissance des sceaux
de type iconographique (XVI e
s.) 177
CĂTĂLINA OPASCHI - Trois sceaux concernant l'union des
Principautés Roumaines trouvés d a n s l e
p a t r i m o n i e d u Musée N a t i o n a l d ' H i s t o i r e . 183

193

www.mnir.ro
 C O N T E N T S

PLENARY MEETING

Page

S UZ ANA GÂDEA - Opening Speech 7

FLORIAN GEORGESCU - Numismatic Research i nthe Service
of National H i s t o r y 9
EMIL CONDURACHI - New Perspectives i n Ancient Numismatic
Research 23
OCTAVIAN ILIESCU - Romanian Presence i n the Internaţio­
nal Numismatic Activity 29
C.BESLIU, V.COJOCARU, M. C O N S T A N T I N E S C U , V. GRECU,
M.1VAŞCU. E. M A R I N C U , V. M A T E I C I U C , S. SPIRIDON, P.
STANCU, C. Ş T I R B U - D e t e r m i n a t i o n of Some Romanian M e ­
dieval Coins Composition by Nuclear Me -
thods 41
CONSTANTA ŞTIRBU, Ρ A R A S C H I V A S T A N C U - Comments on
Monetary Issues i n Waliachia (1365-1418) on
the Basis of N u c l e a r Methods 57

SECTION I
ANCIENT AND BYZANTINE NUMISMATIC

B U C U R M I T R E A - Recent Data about the Hoard f r o m Crucea de

Sus - Panciu 97
CARMEN-MARIA PETOLESCU - An Original Imperial Coin
from Orghidan's Collection 109
ERNEST OBERLANDER-TĂRNOVEANU,GHEORGHE M A N U C U -
A DAMEŞTEANU - Ancient and Byzantine Coins Found at
Enisala, Tulcea County 113

SECTION I I
MEDIEVAL,MODERN AND CONTEMPORARY
NUMISMATIC

KATIUŞA PÂRVAN - Hoard Comprising the Old's Issues

Discovered at Galiciuica, Dolj County 123
ANA-MARIA V E L T E R - Hoard from the15th-16tb Centuries
F o u n d a t Ghimpaţi, G i u r g i u C o u n t y 133
GABRIEL CUSTUREA, A C T U A N M U R A T - Othman Hoard from
'he 16th-i7 t h Centuries Found at T u l c e a . . . . 141

www.mnir.ro
 Page
S E C T I O N ΙΠ
MEDALS, HERALDIC, SIGILLOGR APHY,
GLYPTICS, METROLOGY

DOINA L E A H U - The Gold Medal f o r Peace "Joliot Curie"

Awarded t o Comrade N i c o l a e Ceauşescu, P r e ­
sident of the Socialist R e p u b l i c of Romania
as a Token of High Esteem 149
CORNELIA KÔNIG - Medals Awarded to Comrade Nicolae
Ceauşescu, G e n e r a l Secretary of the
RCP, President of t h e Socialist Republic
of Romania and Comrade Academician Doctor
Engineer Elena Ceauşescu on the Occasion
of the Inauguration of Some Important Hydro-
energetic and Transport Objectives 1 55
SIMONA BOICESCU - Original Medals on Medical Subjects
Belonging t o t h e Collection of t h e National
History Museum 1 63
ION BAR NEA - Original Byzantine Seals i n the Collection of
the National History Museum 1 69
CĂTĂLINA OPASCHI - Three Seals of t h e P a t r i m o n y of the
National History Museum Commemorating
the Union of the Romanian Principalities.... 1 77
MARIA DOGARU - Contributions t o the Knowing of Icono -
graphie Type Seals Dated i n the 15 th
Century 177
CĂTĂLINA OPASCHI - Three Seals of t h e P a t r i m o n y of the
National History Museum Commemorating
the Union of the Romanian Principalities.... 1 83

195

www.mnir.ro
 Lei 24

www.mnir.ro
www.mnir.ro