muzsuL ηητιβηπί DE ISTORIE

cercetări
numismatice

www.mnir.ro
muzEUL ηητιοηηί DE ISTORIE

cercetări
numismatice
V
Sub redacţia :
Prof. dr. F L O R I A Ν G E O R G E S C U
O C T A V I A N I L I E S C U şi CONSTANŢA ŞTIRBU

Bucureşti
1983

www.mnir.ro
Redactor: Al.D.Vasile
Coperta şi desene: Domniţa R a f a i l i d i s

P r e z e n t u l volum cuprinde materiale ale p r i m e i S e s i u n i ştiinţifice

de comunicări: Contribuţii numismatice la i s t o r i a României, ale c ă r e i
lucrări au avut loc l a Muzeul Naţional de I s t o r i e a l R . S . România £n
zilele de 26-27 f e b r u a r i e 1983.

www.mnir.ro
 SECŢIA I-A

NUMISMATICĂ ANTICA

www.mnir.ro
STADIUL ECONOMIEI MONETARE A SOCIETĂŢII G E T O -
DACICE ÎN A DOUA JUMĂTATE A SEC. A L Π-LEA t e. n.

de O C T A V I A N I L I E S C U

A u t r e c u t m a i bine de o sută de a n i de l a apariţia p r i m e l o r c e r c e ­

tări dedicate s t u d i u l u i monedelor emise de către geto-dac i ^ ş i , c u t o t
p r o g r e s u l r e a l i z a t între t i m p , a rămas încă neelucidată o problemă de
un i n t e r e s c a p i t a l , aceea a r o l u l u i pe c a r e l - a u îndeplinit în viaţa s o ­
cietăţii l o c a l e e m i s i u n i l e monetare p r o p r i i ale d i v e r s e l o r t r i b u r i sau
uniuni t r i b a l e g e t o - d a c i c e . E v i d e n t , de o adevărată economie monetară,
în s e n s u l s t r i c t a l a c e s t e i noţiuni, c a r e c e r e o largă f o l o s i r e a b a n i ­
l o r , c u funcţii m u l t i p l e în p r o c e s u l economic, n u poate f i vorba,dacă ţ i ­
nem seama de o r g a n i z a r e a s o c i a l ă a g e t o - d a c i l o r , păstrîhd,pîhă l a B u ­
r e bis t a , v e c h i l e t i p a r e t r i b a l e . Î n t r - a d e v ă r , inexistenţa unui stat o r ­
g a n i z a t , adoptîhd u n u l d i n modelele bine cunoscute ale antichităţii, a
r e p r e z e n t a t timp de două secole un o b s t a c o l de n e t r e c u t îh calea î n f i r i ­
pării şi dezvoltării u n e i asemenea e c o n o m i i . Se pune însă î n t r e b a r e a :
ce r o l aveau totuşi monedele emise îh cantităţi d i n ce îh ce mai m a r i de
aceste t r i b u r i sau u n i u n i t r i b a l e g e t o - d a c i c e , îh c a d r u l economic dat ? .
I n această privinţă, u n i i a u t o r i au m e r s pîhă l a a c o n s i d e r a că moneda
nu r e p r e z e n t a p e n t r u g e t o - d a c i decît "o formă m a i p r a c t i c ă , numoidală,
a mărfii m e t a l " . O a r e numai l a aceasta să se f i r e d u s r o l u l monedei -
f i e ea importată d i n lumea g r e c o - m a c e d o n e a n ă , f i e p r o v e n i n d d i n e m i ­
s i u n i l e p r o p r i i - îh s o c i e t a t e a g e t o - d a c i c ă ? P o r n i n d de l a o ipoteză ,
formulată c u aproape p a t r u d e c e n i i îh urmă, vom î n c e r c a astăzi să g ă ­
sim un răspuns l a întrebarea de m a i s u s .
I n toamna a n u l u i 1943, am avut p r i l e j u l să examinăm,într-o c o l e c ţ i e
particulară d i n B u c u r e ş t i , o monedă " b a r b a r ă " ^ de un t i p m a i puţin o¬
bişnuit. E a se încadra îh g r u p a m a i largă a e m i s i u n i l o r l o c a l e d i n D a ­
c i a , c a r e au ca model îndepărtat t e t r a d r a h m a l u i F i l i p a l Π - l e a c u r e ­
p r e z e n t a r e a călăreţului r e g a l pe r e v e r s ^ . F o a r t e stilizată, moneda
examinată îh 1943 p r e z e n t a şi o p a r t i c u l a r i t a t e de ordin metrologic,
ceea ce n e - a d e t e r m i n a t s ă - i consacrăm un s t u d i u m a i a t e n t , m a t e r i a l i ­
zat mai îhtîi î h t r - o comunicare^ şi a p o i î n t r - o notă c a r e a văzut lumina
t i p a r u l u i exact acum un s f e r t de veac . U l t e r i o r , ca u r m a r e a i n t e r ­
venţiilor c e l u i c a r e s c r i e aceste r î n d u r i , această-monedă a i n t r a t îh
c o l e c ţ i a Muzeului r e g i o n a l a l O l t e n i e i d i n C r a i o v a , pe lîhgă c a r e se
p r o i e c t a c r e a r e a unui mare Cabinet numismatic . Vom vedea îndată
c a r e e r a u particularităţile a c e s t e i monede şi îh ce măsură justificau
ele un s t u d i u a p a r t e .

www.mnir.ro
 D i n punct de vedere i c o n o g r a f i c ^ , e x e m p l a r u l îh discuţie prezintă
pe a v e r s , într-un c e r c de p e r l e , un cap uman, c u b a r b ă , îh p r o f i l spre
d r e a p t a , r e d a t f o a r t e s t i l i z a t ; aşa cum arătam îh d e s c r i e r e a iniţială,se
poate d i s t i n g e c u g r e u un profil.omenesc d i n l i n i i l e îhcQcite c a r e îl a l ­
cătuiesc^.
Pe r e v e r s , este înfăţişat un călăreţ s p r e stîhga, aplecat puţin
spre spate; mîinile l i p s e s c . C a l u l a r e c o r p u l z v e l t , coama îh vîht şi
p i c i o a r e l e a n t e r i o a r e înălţate, î h t r - o atitudine c a b r a t ă . Două s i m b o l u r i
completează acest t i p de r e v e r s : sub c a l , o ramură de p a l m , i a r î n a ­
poia călăreţului, o c r u c e îh formă de X , de t i p u l denumit " c r u c e a s f î h -
t u l u i A n d r e i " , d a r cu braţele t e r m i n a t e îh g l o b u l e ( f i g . 1 ) .
1 1 1 2

F i g . 1.Drahmă getică de t i p Dumbrăveni; g r e u t a t e : 2,94 g .

Greutatea monedei d e s c r i s e m a i sus este de 2 , 9 4 g , ceea ce o î n ­

s c r i e îh c a t e g o r i a d r a h m e l o r «nominal ce reprezintă unitatea îh s i s ­
temele greco-macedonene adoptate şi adaptate şi de către g e t o - d a c i ,
pentru nevoile l o r p r o p r i i .
Cum e r a f i r e s c , l a data cîhd am examinat această monedă,am c ă u ­
tat s ă - i găsim a n a l o g i i . L a vremea aceea, strădaniile depuse îh acest
scop n e - a u permis să identificăm p a t r u exemplare de t i p s i m i l a r , toate
avînd pe r e v e r s călăreţul spre stîhga: Dessewffv ^" n r . 2 2 3 , a 1
cărui
provenienţă nu este cunoscută, cîhtărind 7,28 g , P i n k ~ , n r . 1 1 1 , p r e -
1 1

zumat a p r o v e n i de l a G i u r g i u şi avîhd g r e u t a t e a de 7 , 2 6 g'tym a l t r e ­

i l e a e x e m p l a r , i n e d i t , aflat l a acea dată îh colecţia L . G a t t o r n o ^, 1
cu
greutatea mai redusă: 6,10 g ^ . Un a l t e x e m p l a r , t o t cu călăreţul s p r e
1

stînga, fusese publicat mai de mult de către d o c t o r u l G . S e v e r e a n u , d a r

fără i n d i c a r e a provenienţei şi a g r e u t ă ţ i i ^ ; j u d e c i n d îhsă după m o d u ­
2

l u l l u i . poate f i încadrat, de asemenea, în c a t e g o r i a d i d r a h m e l o r g e t o -

dacice.
Comparînd e x e m p l a r u l d e s c o p e r i t îh 1943, îh g r e u t a t e de 2 , 9 4 g ,
cu cele enumerate mai s u s , a c ă r o r greutate se r i d i c ă l a 6 , 1 0 , 7,26 ş i
7,28 g , am ajuns l a c o n c l u z i a că p r i m a monedă reprezintă d r a h m a , d e c i
unitatea sistemului m o n e t a r , îh vreme ce toate c e l e l a l t e p a t r u e x e m ­
p l a r e , cunoscute de n o i l a acea v r e m e , e r a u didrahmele aceluiaşi s i s ­
tem monetar a u t o h t o n . Cum, pe de altă p a r t e , existenţa unor t e z a u r e
2 1

cuprinzîhd nominaluri evident dif«*rite - t e t r a d r a h m e , d i d r a h m e şi drafe—

www.mnir.ro
m e - e r a un i n d i c i u c l a r că g e t o - d a c i i puteau să l e deosebească f o a r t e
2 2

uşor unele de c e l ă l a l t e ^ , am c o n s i d e r a t că moneda descoperită în 1943

2

c o n s t i t u i a dovada f o l o s i r i i de către g e t o - d a c i a unui sistem monetar

p r o p r i u , cu v a l o r i nominale d i f e r i t e - în c a z u l n o s t r u , drahme şi d i -
drahme - emise îh a c e l a ş i timp şi îh a c e l a ş i loc şi circulînd s i m u l t a n . 2 4

P r i n u r m a r e , c e l puţin p e n t r u o anumită treaptă a evoluţiei economice

cunoscute de societatea g e t o - d a c i c ă , argumentele prezentate ne îndrep­
tăţeau să admitem c r e a r e a unui sistem monetar p r o p r i u , cu două n o m i -
n a l u r i de v a l o r i d i f e r i t e : drahma şi didrahma g e t o - d a c i c e .
De l a apariţia a c e s t e i l u c r ă r i , a n i i au t r e c u t , fără ca teza de mai
s u s , formulată încă d i n 1944, să t r e z e a s c ă v r e u n ecou îh l i t e r a t u r a de
s p e c i a l i t a t e . D a r îh 1955, Constantin D a i c o v i c i u , p o r n i n d de l a c o n s t a ­
t a r e a că monedele geto-dacice nu poartă legende sau semne c a r a c t e r i s ­
t i c e ale unei autorităţi de stat - de a l t f e l , inexistentă îh societatea l o ­
cală pînă îh s e c i î . e . n . - a f i r m a , aşa cum am amintit l a început, că a¬
ceste monede nu r e p r e z e n t a u decît "o formă mai p r a c t i c ă , numoidală, a
mărfii m e t a l " ^ . E v i d e n t , o asemenea concepţie ducea l a negarea totală
2

a o r i c ă r o r forme de economie monetară îh D a c i a , f i e ele cît de rudimen­

t a r e şi s p o r a d i c e . O dovadă concludentă a f a p t u l u i că însuşi a u t o r u l c i ­
tat ş i - a dat seama de c a r a c t e r u l e x t r e m a l t e z e i sale şi de i n c o n s i s t e n ­
ţa e i poate f i găsită îh t r e c e r e a e i sub t ă c e r e de către acelaşi C o n ­
stantin D a i c o v i c i u îh s i n t e z a pe c a r e a r e d a c t a t - o , cu c i n c i ani mai t î r -
ziu - îh 1960 - , d e s p r e civilizaţia g e t o - d a c i l o r ^ . T o t îh acelaşi a n , l u ­
a r e a îh discuţie a t e z e i l u i Constantin D a i c o v i c i u îi oferea l u i C o n s t a n ­
t i n P r e d a p r i l e j u l de a f o r m u l a r e z e r v e s e r i o a s e asupra temeiniciei
e i ^ ; ne exprimăm însă n e d u m e r i r e a p e n t r u f a p t u l că în c a d r u l a c e s t e i
2

l a r g i discuţii, a u t o r u l c i t a t omite totuşi să amintească teza c a r e a d m i ­

tea existenţa unui sistem monetar p r o p r i u l a g e t o - d a c i şi c a r e a apărut
încă d i n 1947 într-o publicaţie de s p e c i a l i t a t e uşor accesibilă unui c e r ­
cetător român. Vom r e g ă s i această omisiune şi îh r e l u a r e a discuţiei a¬
supra t e z e i l u i Constantin D a i c o v i c i u , îh monografia consacrată mone­
delor geto-dacilor ®. 2

I n ce ne p r i v e ş t e , ne-am o p r i t d i n nou a s u p r a p u n c t u l u i de v e d e r e
expus în 1944/1947 c u p r i l e j u l publicării u n o r note sumare despre te­
z a u r u l d e s c o p e r i t îh 1938 l a Mîhăstirea ( a z i îh j u d . C ă l ă r a ş i ) . Am a¬
rătat a t u n c i că monedele geto-dacice d i n acest t e z a u r au ca prototip
autohton o s e r i e de tetradrahme geto-dacice de t i p u l I Mo is i l - ^ , denu­
mit astăzi c u r e n t t i p u l P r u n d u - J i b l e a ^ , cm- o greutate medie de 1 2 , 5 0 g ,
1

t i p c a r e î ş i încheie evoluţia cu didrahmele de t i p V î r t e j u , avînd o g r e u ­

tate medie de 6,50 g ~. Cum monedele d i n t e z a u r u l de l a Mîhăstirea au
greutatea medie de 8,50 g , s-a i v i t problema încadrării l o r p o n d e r a l e ,
între cele două l i m i t e : tetradrahmele de t i p P r u n d u - J i b l e a şi d i d r a h m e ­
le de t i p V î r t e j u . Negăsind o soluţie convingătoare, ne-am exprimat u¬
nele r e z e r v e faţă de teza noastră anterioară, c o n s i d e r î h d c ă g e t o - d a c i i ,
adoptînd un anume etalon p o n d e r a l , l - a u adaptat şi ajustat l a nevoile e¬
conomiei autohtone, ceea ce a g e n e r a t variaţii de greutate f r e c v e n t în--

www.mnir.ro
tflnite . S-a s t r e c u r a t IhsS a i c i o e r o a r e de raţionament, a s u p r a c ă ­
r e i a vom r e v e n i l a t i m p u l p o t r i v i t .
în 1966, Iudita Winkler publică un interesant s t u d i u despre mone­
dele de v a l o a r e măruntă ale sistemului monetar geto—dacic . Exami-
nfhd întregul m a t e r i a l cunoscut pîhă l a acea dată, autoarea împarte m o ­
nedele de modul şi greutate r e d u s e ^ , găsite în D a c i a , îh c i n c i grupe t i ­
pologice , i a r d i n punct de vedere m e t r o l o g i c , deosebeşte două n o m i -
n a l u r i : drahme, mai numeroase, şi hemidrahme, m a i r a r întUnite, d a r
a c ă r o r existenţă i se p a r e n e î n d o i e l n i c ă ^ . Reţinem d e c i că,după p ă ­
r e r e a I u d i t e i W i n k l e r , sistemul monetar geto-dac ic a cunoscut nu numai
tetradrahme şi didrahme, a c ă r o r emitere locală e unanim admisă, c i şi
drahme şi c h i a r hemidrahme, între n o g i i n a l u r i l e de v a l o r i d i f e r i t e e x -
istîhd u n e o r i concordanţe tipologice .
Ajungem îh sfîrşit l a ultima monografie de importanţă majoră, d e ­
dicată s t u d i u l u i monedelor emise de g e t o - d a c i şi realizată de C o n s t a n ­
t i n P r e d a - ^ . Rod a l unor c e r c e t ă r i l a b o r i o a s e , c a r e au d u r a t peste un
d e c e n i u ^ , această amplă sinteză a r e ca obiectiv un m a t e r i a l f o a r t e bo­
4

gat şi extrem de complex, cercetat de autor f i e d i r e c t , îh numeroase

colecţii d i n ţară şi d i n străinătate, f i e i n d i r e c t p r i n p a r c u r g e r e a p u ­
blicaţiilor de specialitate c a r e îi consemnează existenţa. Ça metodă a¬
u t o r u l a a l e s , ca şi,îh t r e c u t , R . Former , Const. Mo i s i l şi Κ.
Pink , i a r mai recent I u d i t a Winkler , t r a t a r e a m a t e r i a l u l u i n u m i s ­
matic grupat pe t i p u r i . A p l i c i n d această metodă, succesiunea şi înlăn­
ţuirea t i p u r i l o r este determinată de c r i t e r i i s t i l i s t i c e c a r e , u n e o r i , pot
r e l e v a şi o d e p a r t a j a r e cronologică a e m i s i u n i l o r r e s p e c t i v e . Urmă-
r i n d u - s e însă t r a t a r e a fiecărui t i p îh p a r t e , m a t e r i a l u l numismatic p r e ­
zent în acelaşi tezaur este studiat d i s p e r s a t , după t i p u r i l e d i f e r i t e ce
se înt Une sc laolaltă, ceea ce implică îh unele c a z u r i r i s c u l săvîr-
şirii unor e r o r i de c r o n o l o g i e ^ . Un c a p i t o l final aJLlucrării de c a r e ne
4

ocupăm reuneşte, sub t i t l u l : Consideraţii generale , contribuţiile de

sinteză ale a u t o r u l u i , formulate pe baza s t u d i e r i i numeroaselor t i p u r i
monetare geto-dacice. i n c a d r u l a c e s t u i c a p i t o l , e i n c l u s un p a r a g r a f
ce tratează despre Nominal şi modul . A i c i , a u t o r u l procedează l a o
t r e c e r e îh revistă a n o m i n a l u r i l o r emise de g e t o - d a c i , îh c u r s u l î n t r e ­
g i i perioade de activitate a monetăriilor l o c a l e . A s t f e l , n i se spune
încă de l a începutul p a r a g r a f u l u i în discuţie că "urmărind . . . emis răni­
le din Dacia se constată că în s p e c i a l greutatea l o r variază îh funcţie
de epocă" **. Mergînd mai departe, a u t o r u l arată că "toate
4
monedele
emise îh s e c a i ΠΙ-lea şi l a începutul s e c a i Π-lea î . e . n . au d i a m e t r u l
constant de c i r c a 23-26 mm şi o greutate v a r i i n d între 13-15 g " ^ Fac 4

excepţie: emisiunile de t i p L a r i s s a - A m p h i p o l i s şi cele a ş a - z i s e "fără

bărbie", care au un diametru mai m i c , d a r greutatea între aceleaşi l i ­
mite, şi imitaţiile de t i p u l t e t r a d r a h m e l o r A l e x a n d r u c e l Mare - F i l i p al
ΠΙ-lea, cu un diametru de 27-30 mm şi greutatea de 15-17 g 5 0
# Aceste
v a l o r i ponderale coboară îh c u r s u l s e c a i Π-lea î . e . n . , ajungîhd l a 5¬
7 g pentru t i p u r i l e Adîncata şi Vlrteju-Bucureşti şi l a *»Ş-6 g p e n t r u

10

www.mnir.ro
t i p u l Inoteşti-Răcoasa . A u t o r u l subliniază aspectul p a r t i c u l a r , d i n
punct de vedere m e t r o l o g i c , a l monedelor de t i p Dumbrăveni, c a r e î n ­
globează piese în g r e u t a t e de 10-11 ş i 4—6 g ; cu toată această d i f e r e n ­
ţă de v a l o r i p o n d e r a l e , nu c r e d e că a r e t e m e i u r i s u f i c i e n t e pentru a
c o n s i d e r a pe cele d i n urmă c a f i i n d s u b d i v i z i u n i ale c e l o r d i n t î i . C i -
5 2

teată c a z u l monedelor de t i p Răduleşti-Hunedoara, P e t e l e a , Chereluş,

c u d i a m e t r u l de 31-34 mm şi cîntărind 12 pîhă l a 6 g , monede c o n s i d e ­
r a t e a f i t e t r a d r a h m e , c u toată diferenţa de greutate ce se constată-'-' .
I n s f i r ş i t , a u t o r u l examinează pe l a r g emisiunile de monede mărunte,
admiţîhd "prezenţa în rîndul monedelor geto-dacice a unor s u b d i v i z i ­
u n i " , d a r n u acceptă existenţa unor h e m i d r a h m e ^ . 4
Constantin P r e d a
nu examinează însă deloc p o s i b i l i t a t e a ca g e t o - d a c i i să f i adoptat, la un
moment d a t , un sistem monetar p r o p r i u ; ceva mai m u l t , singura dată (

cînd foloseşte îh l u c r a r e a sa sintagma " s i s t e m u l monetar a l d a c o - g e -

ţilor"55 (semnele citării aparţin l u i C . P . , n . n . ) , ea reprezintă un s i m ­
p l u citaigdin t i t l u l : Drahma şi hemidrahma în sistemul monetar a l d a c o -
geţilor . De a l t f e l , îh i n d i c e l e de l a sfîrşitul monografiei Tui Con¬
s tant i n P r e d a nu se găseşte vocea: sistem monetar.
A c e s t a e r a s t a d i u l p r o b l e m e i îh anul 1979, cînd v a l o r i f i c a r e a l i ­
near documente inedite p r i v i t o a r e l a t e z a u r u l de l a Comana^? ne-a r e ­
adus-o îh o b i e c t i v u l imediat a l p r e o c u p ă r i l o r . U l t e r i o r , d e s c o p e r i r e a
şi p u b l i c a r e a unor n o i t e z a u r e de monede geto-dacice şi compararea lor
cu a l t e l e , cunoscute m a i de m u l t , d a r insuficient exploatate sub a s ­
p e c t u l c a r e ne interesează a i c i , n e - a îndemnat să reluăm examinarea
t e z e i expuse în 1944/1947, p e n t r u a vedea d a c ă , î n t r - a d e v ă r , g e t o - d a ­
c i i au f o l o s i t vreodată un sistem monetar p r o p r i u , cu două sau mai m u l ­
te nominal u r i de v a l o r i d i f e r i t e , d a r avînd un anumit r a p o r t , unele faţă
de a l t e l e .
Să începem c u examinarea t e z a u r u l u i d e s c o p e r i t îh anul 1915 la
C o m a n a - , f r e c v e n t menţionat îh b i b l i o g r a f i a de s p e c i a l i t a t e ^ , d a r
c a r e a făcut pîhă acum o b i e c t u l numai a l unor c e r c e t ă r i parţiale. Po­
t r i v i t informaţiilor înregistrate îh 1916 de către C o n s t . M o i s i l , acest
t e z a u r e r a alcătuit d i n c i r c a 300 monede g e t o - d a c i c e , imitaţii ale t e -
tradrahmelor l u i F i l i p a l Π - l e a , avînd pe a v e r s c a p u l degenerat a l
l u i Z e u s , i a r pe r e v e r s un c a l i n f o r m şi îh loc de c ă l ă r e ţ , două sau t r e i
g l o b u l e ; m a i d e p a r t e , a u t o r u l c i t a t p r e c i z e a z ă că d i n aceste monede,
cea m a i mare p a r t e au i n t r a t îh colecţia Academiei Române . C e r c e -
tînd r e g i s t r u l i n v e n t a r a l c o l e c ţ i i l o r Cabinetului numismatic pe anii
1911-191 6 , am constatat că l a înregistrările 833 d i n 1 iunie şi 845
6 3

d i n 10 iunie 1915, C o n s t . M o i s i l consemna i n t r a r e a unui număr de 159,

r e s p e c t i v 48 monede d i n t e z a u r u l de l a Comana , d e c i în total 207
p i e s e , a p r o x i m a t i v 70% d i n t o t a l u l p r e zum a t . Toate aceste monede au
fost evacuate îh 1917, împreună cu întreaga colecţia a Cabinetului n u ­
m i s m a t i c , l a Moscova, de unde au fost r e s t i t u i t e îh 1956 şi r e p a r t i z a t e
în 1959 I n s t i t u t u l u i de arheologie d i n Bucureşti, îh a cărui colecţie v o r
putea f i i d e n t i f i c a t e , ca u r m a r e a unor v i i t o a r e c e r c e t ă r i .

11

www.mnir.ro
 Celelalte piese provenind d i n acest t e z a u r , pîhă l a t o t a l u l p r e z u -
mat de c i r c a 300, au luat drumul c o l e c ţ i i l o r p a r t i c u l a r e , unde, p e n t r u
cele mai multe, l i s-a pierdut o r i c e urmă . Fac excepţie două sau
poate t r e i g r u p u r L m a i compacte, c a r e au putut f i regăsite îh colecţia
d r . G . S e v e r e a n u , deşi informaţiile ce s-au păstrat asupra p r o v e n i ­
enţei l o r nu sîht întotdeauna p r e c i s e şi s i g u r e . P o t r i v i t cercetărilor
întreprinse de Constantin P r e d a , în această colecţie se mai găsesc u r ­
mătoarele l o t u r i de monede ce fac p a r t e d i n t e z a u r u l de l a Comana: 46
didrahme geto-dacice de t i p Adîhcata ;33 didratune geto-dacice de t i p
Vîxteju £ didrahme geto-dacice de t i p Cojasca ; 72 drahne g e t o - d a c i ­
ce de t i p F i l i p a l ΠΙ-lea ş i , p r o b a b i l , 29 tetradrahme geto-dacice de
acest ultim t i p ^ . 2

In t o t a l , d i n t e z a u r u l de l a Comana, s - a r m a i păstra astăzi îh c o ­

lecţia Severeanu 182 p i e s e , de t i p u r i l e specificate m a i s u s . Dacă l a a¬
cestea se mai adaugă cele 207 exemplare achiziţionate de Academia
Română în 1915, precum şi un număr i n c e r t , i n t r a t e l a aceeaşi dată îh
alte colecţii p a r t i c u l a r e ^ , r e i e s e că t e z a u r u l de l a Comana depăşea
t o t a l u l de c i r c a 300 p i e s e , indicat de C o n s t . M o i s i l în c r o n i c a sa d i n
1916, trecîhd c h i a r şi peste 400 piese componente^ . M a i importantă
n i se pare însă p a r t i c u l a r i t a t e a de a îngloba em i s i u n i autohtone ce r e ­
prezintă t r e i nominal u r i d i f e r i t e : d i d r a h m e , drahme ş i , " p r o b a b i l , t e ­
tradrahme .
A l doilea t e z a u r l a c a r e ne vom r e f e r i , îh c a d r u l acestei c e r c e ­
tări, este c e l descoperit îh 1912 l a Sadova (jud.Dolj)^-*. N i d acesta
nu a fost publicat i n t e g r a l pîhă astăzi, d a r , comparîhd informaţiile r i ­
sipite într-o seamă de l u c r ă r i , se p a r e că e l c u p r i n d e a : tetradrahme
geto-dacice de t i p u r i l e C r i c i o v a , Medieşu A u r i t , Dobreşti^e şi
F i l i p a l ΙΠ—lea^, precum şi didrahme geto-rdacice de t i p u r i l e A d î h c a ­
t a " şi Vîrteju . Observăm d e c i că a i c i s - a u găsit împreună două c a ­
8

t e g o r i i de n o m i n a l u r i autohtone; tetradrahme şi d i d r a h m e , c h i a r dacă

tetradrahmele nu au ca bază acelaşi etalon ponderal® . 2

Un alt tezaur ce ne interesează, îh legătură c u problema d e z b ă ­

tută a i c i , este c e l descoperit în 1971-1977 (îh l o t u r i succesive) l a O p -
tăşani ( j u d . O l t ) ; cuprinde 93 monede geto-dacice şi anume: 82 t e t r a ­
8 3

drahme şi 11 drahme, toate de t i p F i l i p a l ΙΠ-lea . Dè data aceasta,

două nominaluri d i f e r i t e , d a r de acelaşi t i p şi emise pe baza acelu­
iaşi etalon p o n d e r a l .
Ultimul tezaur a fost descoperit îh 1940 (?) l a U r s e i u (jud.Dîm­
boviţa)*^ şi face o b i e c t u l unui studiu monografic îh c u r s de p u b l i c a ­
re*' . Din datele comunicate pîhă l a r e d a c t a r e a acestor r i h d u r i ^ , r e ­
iese că acest tezaur cuprinde peste 400 monede geto-dacice , cele mai
multe didrahme de t i p Adîhcata, i a r îh două l o t u r i m a i m i c i , t e t r a d r a h ­
me de t i p F i l i p a l ΠΙ-lea şi drahme de un t i p nedeterminat, denumit p r o ­
v i z o r i u de a u t o r u l comunicării " t i p U r s e i u " ° , d a r c a r e redă p r o b a b i l
8

într-un mod rudimentar t i p u l drahmelor l u i F i l i p a l Π Ι - l e a . De data a¬

ceasta avem de-a face îh mod c e r t cu u n tezaur alcătuit d i n t r e i cat»

12

www.mnir.ro
 t e g o r i i de n o m i n a l u r i autohtone: t e t r a d r a h m e , didrahme şi d r a h m e .
L a d e s c o p e r i r i l e înşirate mai sus pot f i însumate o s e r i e de alte­
ţe zaure cu c a r a c t e r i s t i c i s i m i l a r e - avînd în compunerea l o r emisiuni
locale de n o m i n a l u r i d i f e r i t e - , c a r e s - a u găsit în d r e a p t a Dunării , îh
B u l g a r i a . Vom a m i n t i a i c i doar c î t e v a : G l a v a t i (Vraţa), imitaţii de t e ­
t r a d r a h m e şi de drahme de t i p F i l i p a l Ι Π - l e a ^ ; P i r g o v o (Ruse), d i ­
8

drahme de t i p Vîrteju şi imitaţii de tetradrahme de t i p F i l i p a l ΙΠ-lea^ ; 0

Radanovo ÎTÎrnovo), imitaţii de t e t r a d r a h m e şi de drahme de t i p F i l i p

a l ΠΙ-lea^ ; R u s e , imitaţii de t e t r a d r a h m e de t i p F i l i p a l ΠΙ-lea şi d i ­
drahme de t i p Adîhcata
Ce rezultă d i n c o m p a r a r e a a c e s t o r t e z a u r e găsite atît în stîhga,
cît şi îh d r e a p t a Dunării ? Dacă facem abstracţie-de t i p u r i l e r e p r e z e n ­
t a t e , constatăm c ă ele au următoarele trăsături comune:
1 . toate au în compunerea l o r e x c l u s i v e m i s i u n i autohtone;
2 . aceste e m i s i u n i înglobează n o m i n a l u r i bine d e t e r m i n a t e , care
au c i r c u l a t şi au f o s t t e z a u r i z a t e împreună, îh compunerea aceluiaşi
t e z a u r intrîhd două sau c h i a r t r e i n o m i n a l u r i d i f e r i t e : tetradrahme şi
didrahme ( S a d o v a - D o l j , P i r g o v o şi Ruse în B u l g a r i a ) ; tetradrahme şi
drahme (Optăşani-Olt, Glavaţi şi Radanovo în B u l g a r i a ) ; t e t r a d r a h m e ,
didrahme şi drahme ( p r o b a b i l Coman a - G i u r g i u , Urseiu-Dîmboviţa) ;
3 . toate aceste t e z a u r e c u p r i n d monede c a r e au fost emise în a c e ­
eaşi' perioadă şi anume, îh l i n i i m a r i , îh a doua jumătate a s e c a i Π -
lea î . e . n . ;
4 . toate t e z a u r e l e menţionate m a i sus se răspîndesc pe o a r i e r e -
. s t r î h s ă , atît îh n o r d u l , cît şi îh s u d u l D u n ă r i i ^ .
3

în lumina c o n s t a t ă r i l o r expuse îh rîhdurile precedente, se poate

c o n s i d e r a a z i că îh sîhul societăţii geto-dacice de pe ambele m a l u r i ale
Dunării s - a ajuns în a doua jumătate a s e c a i Π-lea î . e . n . l a un s t a ­
d i u de d e z v o l t a r e economică înaintată, c a r e a determinat c r e a r e a şi
f o l o s i r e a curentă a unui sistem monetar p r o p r i u . Acest sistem e r a b a ­
zat pe două sau t r e i n o m i n a l u r i , c u r a p o r t u r i p r e c i s e unele faţă de a l ­
t e l e . Oscilaţiile de greutate ce se îhtîlnesc l a monede c a r e au aceeaşi
v a l o a r e nominală n u pot împiedica d i s t i n g e r e a l o r , îh p r o c e s u l de c i r ­
c u l a ţ i e , de n o m i n a l u r i l e ce se află pe t r e a p t a superioară sau pe cea i n ­
f e r i o a r ă . Cu alte c u v i n t e , diferenţa d i n t r e drahme ş i diadrahme, între
acestea şi t e t r a d r a h m e , e r a apreciată c u uşurinţă de către g e t o - d a c i ,
o r i c î t de mare a r f i f o s t ecartamentul d i n t r e greutăţile maxime şi cele
minime ce se constată l a f i e c a r e nominal îh p a r t e . Aceste diferenţe se
datoresc unor imperfecţiuni tehnice ş i sîht f o a r t e frecvente chiar în c a ­
z u l monedelor emise de state p u t e r n i c dezvoltate ale antichităţii: c e t ă ­
ţile g r e c e ş t i , r e g a t u l Macedoniei ş i cele e l e n i s t i c e , Roma republicană
ş i , mai tîrziu, I m p e r i u l roman.
Argumentele expuse mai sus aduc d e c i c o n f i r m a r e a t e z e i f o r m u l a ­
te încă d i n a n i i 1944/Ί 947 despre c r e a r e a şi f o l o s i r e a de către g e t o -
d a c i , l a o anumită dată, a unui adevărat sistem monetar p r o p r i u , c u n o ­
m i n a l u r i de v a l o r i d e t e r m i n a t e . D a r d i n examinarea t e z a u r e l o r citate

13

www.mnir.ro
a i c i , a reieşit c l a r că atît îh 1944/1947, cît şi £h 1965,îh raţionamen­
t u l n o s t r u s—a s t r e c u r a t o e r o a r e de concepţie cu efect r e s t r i c t i v . E a
consta d i n postularea existenţei unor s e r i i de n o m i n a l u r i d i f e r i t e , a-
vîhd acelaşi t i p . Asemenea c a z u r i pot f i îhtflnite şi îh numismatica geto-
d a c i c ă ; aşa, de e x e m p l u , monedele de t i p Dumbrăveni pot f i încadrate
unele în categoria t e t r a d r a h m e l o r , a l t e l e - cele m a i multe - ca d i d r a h ­
me ş i , în sfirşit, a t r e i a categorie este reprezentată de drahme . Un
alt exemplu n i - 1 oferă tetradrahmele şi drahmele geto-dacice de t i p
F i l i p a l ΠΙ-lea dip tezaurele de l a Comana, Optăşani şi U r s e i u , despre
care am v o r b i t a n t e r i o r . Nu e r a îhsă absolut necesar ca n o m i n a l u r i l e
de v a l o r i d i f e r i t e să reproducă acelaşi t i p ; aceeaşi funcţie - repre­
zentarea unor v a l o r i d i f e r i t e - putea f i îndeplinită tot atît de bine ş i
de nominaluri ce se deosebeau d i n punct de vedere i c o n o g r a f i c : didrah—
mele de t i p Adîhcata sau Vîxteju, îh r a p o r t cu t e t r a d r a h m e l e şi d r a h ­
mele de t i p F i l i p a l Π Ι - l e a . A r f i d e c i greşit să restrîngem existenţa
sistemului monetar geto-dacic numai l a s e r i i l e de t i p Dumbrăveni sau
F i l i p a l ΠΙ-lea.
O a doua concluzie ce se degajează, d i n examinarea m a t e r i a l u l u i
numismatic de c a r e dispunem astăzi, impune, aşa cum s - a arătat mai
s u s , circumstanţierea apariţiei s i s t e m u l u i monetar p r o p r i u îh s o c i e t a ­
tea geto-dacică: îh t i m p , a D - a jumătate a s e c a i Π-lea î . e . n . ; t e r i t o ­
r i a l , pe o a r i e ce se întinde l a n o r d de Dunăre de l a J i u pîhă l a P r a ­
hova, cu jaloane s i m e t r i c e l a sud de Dunăre, de l a Glavaţila apus pîhă
la Ruse îh r ă s ă r i t . N u vom încerca îhsă, dată f i i n d l i p s a unor i z v o a r e
mai concludente, să a t r i b u i m paternitatea acestei iniţiative de politică
monetară unui anumit t r i b sau unei anumite uniuni t r i b a l e geto-dacice ;
în stadiul actual a l c e r c e t ă r i l o r o a s t f e l de încercare a r f i , după p ă ­
r e r e a noastră, prematură.
In legătură cu emiterea de către g e t o - d a c i a nominalului c e l u i mai
mărunt n i se pare necesar a face două p r e c i z ă r i . M a i îhtîi, i n d i f e r e n t
de t i p u l adoptat - F i l i p a l I I - l e a , A l e x a n d r u c e l Mare sau F i l i p a l EQ-
lea^ - , ca şi de oscilaţiile de g r e u t a t e , este v o r b a îh toate c a z u r i l e
de acelaşi nominal şi anume de drahma geto-rdacică, unitatea s i s t e m u ­
l u i monetar autohton. De acord c u părerea exprimată în ultima vreme
de Constantin P r e d a , considerăm că geto—dacii nu au emis,alături de
acest nominal, şi hemidrahme. aşa cum au presupus a n t e r i o r C o r n e l i u
Secăşanu 9
şi Iudita W i n k l e r ' ' . Oricît de intensă a r f i fost d e z v o l t a ­
1

r e a economică cunoscută de societatea geto-dacică îh a doua jumătate

a s e c a i Π-lea î . e . n . , nu credem că ea a r f i putut atinge a c e l stadiu
care să creeze condiţiile necesare pentru emiterea şi a unor monede
d i v i z i o n a r e , a unor hemidrahme. Cele t r e i n o m i n a l u r i identificate a s ­
tăzi cu certitudine - tetradrahma, didrahma şi drahma, ultima repre—
zentînd unitatea sistemului monetar geto—dacic - e r a u de bună seamă
suficiente pentru a exprima diferenţele de valoare ce apăreau îh cadrul
schimbului economic Chiar şi îh acest c a z , concepţia economică l a c a ­
r e ajunsese societatea geto-dacică, îh a doua jumătate a s e c . a l Π-lea

14

www.mnir.ro
î . e . n . şi c e l puţin.în l i m i t e l e t e r i t o r i a l e p r e c i z a t e m a i s u s , n i s e pare
c u t o t u l remarcabilă, deoarece ea vădeşte m u l t i p l e l e funcţii pe c a r e l e
îndeplineau b a n i i , a i c i şi a t u n c i , în viaţa de toate z i l e l e .
A doua p r e c i z a r e este sugerată de particularităţile răspîhdirii a¬
c e s t o r monede mărunte, a d r a h m e l o r g e t o - d a c i c e . Examinîbd l i s t a d e s ­
c o p e r i r i l o r de acest g e n , publicată îh u l t i m i i a n i de Constantin
Preda 1
se constată că monedele d i n această c a t e g o r i e s - a u găsit
mai mult i z o l a t e şi anume, în nu mai puţin de 16 localităţi ^ şi în n u ­ 1 1

mai t r e i t e z a u r e : Comana, C u g i r şi Oancea 1

, l a c a r e se adaugă alte
două, Optăşani şi U r s e i u , ce e r a u necunoscute în momentul în c a r e a u ­
t o r u l c i t a t î ş i r e d a c t a l u c r a r e a l a c a r e ne-am r e f e r i t . în rîndul des­
c o p e r i r i l o r i z o l a t e îhtflnim c i n c i c a z u r i în c a r e drahme geto-dacice au
fost găsite c h i a r îh a ş e z ă r i geto-dacice şi anume l a C ă s c i o a r e l e , C e r -
n a t u , P o p e ş t i , T i n o s u şi Zimnicea . Acest fapt este deosebit de
s e m n i f i c a t i v , deoarece ne arată că moneda măruntă, drahma s i s t e m u ­
l u i monetar autohton, pătrunsese adîhc îh mecanismul schimbului e c o ­
nomic l o c a l , căpătînd o pondere însemnată îh acest p r o c e s . N i se oferă
a s t f e l o mărturie cum nu se poate m a i grăitoare despre s t a d i u l de d e z ­
v o l t a r e l a c a r e ajunsese economia monetară a g e t o - d a c i l o r , îh a doua
jumătate a s e c . a l Π - l e a î . e . n . şi m a i c u seamă s p r e sfîrşitul acestui
s e c o l . I n aceste condiţii şi c u aceste particularităţi se încheia u l t i m u l
act a l evoluţiei monetăriei geto-dacice de t i p tradiţional, creîndu-se
p r e m i s e l e necesare p e n t r u t r e c e r e a l a o nouă f a z ă , dominată de data
aceasta de o altă monedă puternică a l u m i i a n t i c e , d e n a r u l R o m e i .

N O T E

1 Ca punct de p l e c a r e îh s t u d i e r e a sistematică a monedelor g e t o - d a c i ­

ce poate f i c o n s i d e r a t , după p ă r e r e a noastră, a r t i c o l u l publicat de
C . B o l l i a c , A r h e o l o g i a , îh " T r o m p e t a C a r p a ţ i l o r " , 9, 1 8 7 1 , n r . 939
d i n 9/21 s e p t e m b r i e , p . 4 . O t r e c e r e îh revistă sumară a c e r c e t ă r i ­
l o r de numismatică g e t o - d a c i c ă , întreprinse atît îh ţară, cît şi în
străinătate, l a Constantin P r e d a , Monedele g e t o - d a c i l o r , E d i t . A c a ­
d e m i e i , Bucureşti, 1973, p . 13-18 (cu completările aduse de I u d i t a
W i n k l e r , Observaţii şi r e c t i f i c ă r i la"Monedele g e t o - d a c i l o r " ,îh A M N ,
1 2 , 1975, p . 9 6 ) .
2 Constantin D a i c o v i c i u , D a c i i d i n munţii Oră şt i e i şi începuturile s t a ­
t u l u i s c l a v a g i s t d a c , îh S C Ş C l u j , 1 , 1950, p . 1 1 7 , V şi c r i t i c a a¬
dusă acestei teze de către I u d i t a W i n k l e r , O mincfch Dâku a Gétu,
în N S b , 5, 1958, p . 2 1 ; Constantin P r e d a , Probleme de numisma­
tică g e t o - d a c i c ă , îh S C N , 3, 1960, p . 5 5 .
3 " b a r b a r ă " , îh s e n s u l c l a s i c a l t e r m e n u l u i , c a r e , l a a u t o r i i a n t i c i ,
desemna t o t ce nu e r a grec sau r o m a n .
4 Se ştie că F i l i p a l Π - l e a , r e g e l e Macedoniei (359-336 î . e . n . ) p emis
două t i p u r i de t e t r a d r a h m e de a r g i n t , ambele avînd pe a v e r s caoul

15

www.mnir.ro
 laureat a l l u i Zeus: p r i m u l t i p reprezintă pe r e v e r s pe Însuşi r e g e ­
le emitent, călărind s p r e stîhga şi a fost emis între a n i i 3 5 9 - 3 4 9 /
348 î . e . n . , a l d o i l e a t i p a r e pe r e v e r s călăreţul olimpic nud s p r e
dreapta şi a fost emis începînd d i n 348/347 î . e . n . pîhă l a sfîrşitul
domniei l u i F i l i p a l Π-lea şi c h i a r după moartea l u i . V . în acest sens
Georges le R i d e r , L e monnayage d ' a r g e n t et d ' o r de P h i l i p p e Π
frappé en Macédoine de 359 à 294, E . B o u r g e y , P a r i s , 1977, p . 5.
Ambele t i p u r i ale a c e s t e i tetradrahme au s e r v i t ca modele p e n t r u e¬
misiunile autohtone d i n Dacia timp de aproape două s e c o l e .
5 Octavian U i e s c u , Sisteme naţionale în economia monetară dacă, c o ­
municare prezentată l a şedinţa Societăţii Numismatice Române d i n
6 f e b r u a r i e 1944 (darea de seamă a şedinţei îh C N A , 1 8 , 1 9 4 4 , p. 231
şi îh z i a r u l " U n i v e r s u l " d i n 9 f e b r u a r i e 1944, p . 3 ) .
6 Oct . I l i e s c u , Sisteme naţionale îh economia monetară a d a c i l o r , îh
B S N R , 3 8 - 4 1 , 1944-1947, p . 2 9 - 3 4 .
7 Ibidem, p . 3 3 .
8 C f . C o n s t . M o i s i l , Un cabinet numismatic a l O l t e n i e i , îh C N A , 16,
1942, p . 6 - 9 .
9 I n 1947, nu am avut l a îhdemînă o r e p r o d u c e r e fotografică a a c e s t e i
monede; ea apare astăzi pentru p r i m a dată.
10'Oct.Iliescu, o p . c i t . , p.33.
11 P e n t r u această d e n u m i r e , v . F r i e d e r i c h F r e i h e r r v . Schrfltter,
WSrterbuch d e r M Un zk unde, B e r l i n - L e i p z i g , 1930, s . v . K r e u z . C f .
Iudita W i n k l e r , r e c e n z i e , în S C I V , 2 1 , 1970, p . 5 2 4 .
12 Neavîhd p o s i b i l i t a t e a de a revedea moneda examinată îh 1943, d e s ­
c r i e r e a de mai sus cuprinde elementele redate l a p.33 d i n l u c r a ­
r e a noastră citată s u p r a , în nota 6 .
13 I b i d e m .
14 Dessewffy: G r 6 f Dessewffy Miklés, B a r b a r pénzéi. Budapesta,
1910-1915.
15 C f . Constantin P r e d a , Monedele g e t o - d a c i l o r , p . 1 9 4 , s u b . 3 . G i u r ­
giu.
16 P i n k ; K a r l P i n k , D i e MUhzprăgung d e r Ostkelten und i h r e r Nach-
b a r n (Dissertationes Pannonicae, s e r . Π , 15),Budapesta, 1939.
17 O c t . I l i e s c u , o p . ş i l o c . c i t . ; Constantin P r e d a , o p . ş i l o c . c i t .
18 L u i g i G a t t o r n o , cetăţean i t a l i a n d i n Bucureşti, a adunat îh a n i i 1939¬
1944 o mare colecţie de monede g r e c e ş t i , geto-dacice şi r o m a n e , o b ­
ţinute adesea d i n peregrinările sale cu automobilul îh judeţul Brăila
şi în Dobrogea. N u este deci exclus ca exemplarul c i t a t să provină
din estul Munteniei. Ales membru activ a l Societăţii Numismatice
Române în şedinţa d i n 21 noiembrie 1939 (CNA, 15, 1 9 4 0 , p . 2 9 5 ) , L .
Gattorno a publicat îh CNA d i n a n i i 1940-1943 t r e i a r t i c o l e de n u ­
mismatică. I n 1950, a emigrat îh I t a l i a , decedîhd îh 1952. Colecţia
sa a fost vîndută l a licitaţie în 1953 l a New Y o r k , multe d i n piesele
c a r e o compuneau f i i n d achiziţionate de către Societatea Numisma­
tică Americană.

16

www.mnir.ro
19 O c t . I l i e s c u , o p . ş i l o c . c i t .
20 D r . G . S e v e r e a n u , Symboles r e l i g i e u x s u r l e s monnaies celtiques,îh
B S N R , 2 1 , 1 9 2 6 , p . 5 2 , ρ Ι . Π , 1 7 ; t o t a c o l o , o monedă de t i p s i m i ­
l a r , c u a c e l a ş i s i m b o l , d a r c u călăreţul s p r e d r e a p t a ; p . 5 2 şi p l .
Π, 1 5 .
21 O c t . D i e s c u , o p . c i t . , p . 3 3 - 3 4 .
22 D i n l i s t a t e z a u r e l o r m o n e t a r e c i t a t e ibidem , p . 3 0 - 3 1 , t r e b u i e a z i
să se excludă c e l d e s c o p e r i t l a T u r n u S e v e r i n £h 1 9 2 3 , c a u n u l ce
c u p r i n d e n u t e t r a d r a h m e ş i d i d r a h m e , c i numai t e t r a d r a h m e , atît
grece—macedonene, c i t şi g e t o - d a c i c e . D e s p r e acest t e z a u r , v . mai
recent O c t . I l i e s c u , Precizări cu p r i v i r e l a prezentarea unor teza­
u r e de monede g r e c e ş t i găsite îh România, îh S C I V A , 27 , 1 9 7 6 , p .
56-57 (cu întreaga b i b l i o g r a f i e a n t e r i o a r ă ) .
23 O c t . D i e s c u , S i s t e m e naţionale p.30-31.
24 I b i d e m , p . 3 3 - 3 4 .
25 V . m a i s u s , n o t a 2 .
26 C . D a i c o v i c i u , fin I s t o r i a R o m â n i e i , E d i t . A c a d e m i e i , B u c u r e ş t i , 1 9 6 0 ,
p.271.
27 Constantin P r e d a , P r o b l e m e de numismatică g e t o - d a c i c ă , p . 5 5 - 5 7 .
28 C o n s t a n t i n P r e d a , Monedele g e t o - d a c i l o r . p . 3 8 2 .
29 O c t . U i e s c u , Monede g e t o - d a c i c e . T e z a u r u l de l a Mîhăstirea ( r . O l ­
teniţa) , în " C r e ş t e r e a c e l e c ţ i i l o r . C a i e t s e l e c t i v de i n f o r m a r e " ( B i -
b l i o t e c a A c a d e m i e i R e p u b l i c i i S o c i a l i s t e România), 1 3 - 1 4 , 1 9 6 5 , p .
6-12 + p l . I .
30 C o n s t . M o i s i l , Μ o nete l e d a c i l o r , îh B S N R , 1 5 , 1920, p . 6 8 . Modelul
o r i g i n a l a l a c e s t u i t i p este t e t r a d r a h m a l u i F i l i p a l Π-lea" c u c ă l ă ­
reţul r e g a l pe r e v e r s ,
31 C o n s t a n t i n P r e d a , o p . c i t . , p . 1 4 9 - 1 5 0 .
32 O c t . U i e s c u , o p . c i t . , p . 9 .
33 I b i d e m .
34 I u d i t a W i n k l e r , Drahma şi hemidrahma în s i s t e m u l monetar a l d a c o -
g e ţ i l o r , Sa A M N , 3, 1966, p . 7 5 - 8 9 + p l . I ş i 2 f i g .
35 Denumite de a u t o a r e "monede d i v i z i o n a r e " , i b i d e m , p . 7 6 şi passim,
î n concepţia s a , această d e n u m i r e este adoptată p e n t r u a desemna:
n o m i n a l u r i l e mărunte îh r a p o r t c u cele m a r i , t e t r a d r a h m e şi d i d r a h ­
m e . T e r m e n u l n u este îhsă a d e c v a t , îh c a z u l îh c a r e se aplică d r a h ­
m e l o r : se ştie într-adevăr că drahma este u n i t a t e a o r i c ă r u i sistem
monetar f o l o s i t îh lumea g r e a c ă antică ş i , c a a t a r e , nu poate f i
considerată c a o monedă d i v i z i o n a r ă . T e t r a d r a h m e l e şi d i d r a h m e l e
sînt m u l t i p l i a i a c e s t e i unităţi şi numai hemidrahma, t e t r o b o l u l , t r i -
o b o l u l , t r i h e m io b o l u l , d i o b o l u l şi o b o l u l - acolo unde aceste n o m i ­
n a l u r i s - a u emis e f e c t i v - intră în c a t e g o r i a monedelor ' ' i v i z i o n a r e .
în c o n s e c i n ţ ă , numai hemidrahmele g e t o - d a c i c e - dacă asemenea no­
m i n a l u r i există cu adevărat - pot f i c o n s i d e r a t e monede d i v i z i o n a ­
r e . A s u p r a a c e s t u i u l t i m a s p e c t , a se vedea observaţiile j u d i c i o a ­
se ale l u i C o n s t a n t i n P r e d a , o p . c i t . , p . 3 7 9 - 3 8 2 (unde îhsă d e n u m i -

17

www.mnir.ro
 r e a de "monede d i v i z i o n a r e " a r e a c e e a ş i aplicaţie ca ş i la autoarea
mai sus citată). λ

36 I u d i t a W i n k l e r , o p . c i t . , p . 8 2 . I n legătură c u t i p o l o g i a a c e s t o r m o ­
nede, stabilită de a u t o a r e a citată, este necesar să facem o r e c t i f i ­
c a r e , şi anume: moneda provenind d i n Bucureşti, c u g r e u t a t e a de
2,94 g , menţionată l a p . 8 1 c a f i i n d .bătută după drahmele sau h e m i -
drahmele l u i A l e x a n d r u c e l M a r e , este îh r e a l i t a t e o drahmă de t i p
F i l i p a l I I - l e a . în n o t a 47 de l a p . 8 1 a u t o a r e a t r i m i t e , p e n t r u a¬
ceastă monedă, l a l u c r a r e a noastră publicată în 1947 (Sisteme n a ­
ţionale c i t . s u p r a ) , p . 3 4 ; d a r l a p . 3 3 a acestei l u c r ă r i , am
r e d a t o d e s c r i e r e d e s t u l de amplă, c u p r e c i z a r e a că este v o r b a de
t i p u l F i l i p a l Π-lea ( t i p cunoscut a z i sub numele de " t i p u l Dumbră -
v e n i " : Constantin P r e d a , o p . c i t . , p . 1 8 5 ) . De l a I u d i t a Winkler a¬
ceastă e r o a r e a fost preluată tale-quale de Constantin P r e d a , o p . c i t . ,
p . 3 3 2 , sub n r . 6 , B u c u r e ş t i .
37 I u d i t a W i n k l e r , o p . c i t . , p . 8 8 ( ν . ş i r e m a r c a de m a i s u s , nota 3 5 ) .
38 Ibidem.
39 Constantin P r e d a , Monedele geto—dacilor.
40 Ibidem, p . 1 1 .
41 R o b e r t F o r r e r , K e l t i s c h e Numismatik d e r Rhein-und Ponaniande ,
' S t r a s b u r g , 1908, X I + 373 p . , i l u s . + 1 p l . ; E r g a h z t e Neuausgabe,
Redaktion Κ a re l C a s t e l i n , G r a z , Akademische D r u c k - und Verla-
g a n s t a l t , 2 v o l . , 1 9 6 8 : V I p . + 5 f . + 373 p . , i l u s . ( l ) ; 245 p . , i l u s .
+ 20 p l . + 1 hartă ( Π ) .
42 C o n s t . M o i s i l , Monetele d a c i l o r , îh B S N R , 15, 1920, p . 5 9 - 7 8 , cu
20 f i g . î n t e x t .
43 K a r l P i n k , D i e MuhzprSgung d e r O s t k e l t e n und i h r e r Nachbarn
(Dissertationes Pannonicae, s e r . H , 1 5 ) , Budapesta,1939,160 p . +
15 p i . + 1 hartă.
44 I u d i t a W i n k l e r , T i p u r i l e monetare ale d a c o - g e ţ i l o r şi a r i a l o r de
răspîndire, îh A M N , 5, 1966, p . 3 3 - 4 9 şi p l . I - V I ; 6, 1969, p.67-91
şi ρ Ι . ν Π - Χ Ι Π .
45 Un exemplu îh acest sens n i - 1 oferă t e z a u r u l d e s c o p e r i t îh 1923 la'
H i n o v a , lîhgă D r o b e t a T u m u Sev e ri n , c a r e c u p r i n d e : tetradrahme
postume purtînd t i p u r i l e ş i numele l u i A l e x a n d r u c e l Mare şi i m i ­
taţii ale unor e m i s i u n i s i m i l a r e ; t e t r a d r a h m e emise de Seleucus î ş i
imitaţii ale acestor e m i s i u n i ; tetradrahme geto-dacice de t i p A-
p o l l o - A m p h i p o l i s . Aceste d i n urmă sîht prezentate de a u t o r u l c i t a t
în c a d r u l t i p u l u i " L a r i s s a - A p o U o A m p h i p o l i s , c o n s t i t u i n d s e r i i l e b
şi c ( p . 133-134) p e n t r u acest t i p , se propune o d a t a r e generală:
sfîrşitul s e c a i ΠΙ-lea - începutul s e c a i Π-lea î . e . n . " ( p . 1 4 2 ) . I m i ­
taţiile t e t r a d r a h m e l o r emise îh numele l u i A l e x a n d r u c e l M a r e , p r o ­
venind d i n acelaşi t e z a u r , sfiit menţionate de autor în c a d r u l t i p u l u i
A l e x a n d r u c e l M a r e - F i l i p a l ΠΙ-lea A r i d e u l ( p . 3 3 3 , 3 4 3 ) . După pă-.
r e r e a s a , primele imitaţii de acest t i p a r data de l a sfîrşitul sec.
a l Π Ι - l e a - începutul s e c . a l Π-lea î . e . n . D a r t e z a u r u l de l a H i n o v a

18

www.mnir.ro
 a f o s t îngropat (după I G C H 452) pe l a 275-250 î . e . n . , ceea ce con-*
f e r ă ş i monedelor g e t o - d a c i c e d i n componenţa l u i o cronologie mult
m a i t i m p u r i e dec ft cea propusă în Monedele g e t o - d a c i l o r , după c r i ­
t e r i i s t i l i s t i c e . D e s p r e t e z a u r u l de l a H i n o v a , v . ş i n o t a 22 de m a i
sus.
In treacăt s p u s , remarcăm o o a r e c a r e inconsecvenţă în modul
f o l o s i t de a u t o r pentru a desemna t i p u l c e l o r m a i numeroase monede
geto—dacice d i n t e z a u r u l de l a H i n o v a : t i p L a r i s s a ( p . 4 7 6 , s . v . H i -
n o v a ) ; L a r i s s a - A m p n i p o l i s ( p . 142); L a r i s s a - A p o l l o ( p . 141): La-
r i s s a - A p o l l o A m p h i p o l i s ( p . 1 3 6 ) . A c e a s t ă t e r m i n o l o g i e fluctuantă
t r ă d e a z ă , f i r e ş t e , o o a r e c a r e i n c e r t i t u d i n e îh c o n v i n g e r i l e a u t o ­
r u l u i , d e ş i , după p ă r e r e a n o a s t r ă , p r o b l e m a determinării tipului
r e s p e c t i v a f o s t de mult r e z o l v a t ă . C f . ş i observaţiile f o r m u l a t e de
Iudita Winkler, Observaţii şi rectificări. . . , (supra, nota l ) , p . 1 0 0 .
46 C o n s t a n t i n P r e d a , o p . c i t . , p.363—432.
47 Ibidem, p.377-382.
48 Ibidem, p.377-378.
49 Ibidem, p . 3 7 8 .
50 Ibidem.
51 Ibidem.
52 Ibidem.
53 Ibidem, p.379.
54 Ibidem, p.382.
55 Ibidem, p . 3 8 1 .
56 Iudita Winkler, o p . c i t . , s u p r a , nota 3 4 .
57 O c t . U i e s c u , Date n o i d e s p r e o veche d e s c o p e r i r e de monede g e t o -
d a c i c e ; t e z a u r u l de l a Comana, m s s , 1 9 7 9 , 26 p . + 5 p l .
58 Comana, l o c a l i t a t e îh j u d . V l a ş c a , a z i îh j u d . G i u r g i u .
59 C o n s t . M o i s i l , Colecţiunea numismatică , îh " C r e ş t e r e a c o l e c ţ i u n i -
l o r " ( B i b l i o t e c a A c a d e m i e i Române), 2 7 , 1915, p . 2 0 2 - 2 0 3 , n r . 62¬
65; I d e m , Monete şi t e z a u r e monetare d i n România ş i ţinuturile
româneşti învecinate ( V e c h i u l t e r i t o r i u g e t o - d a c ) , îh B S N R , 13,
1 9 1 6 , . 4 2 . n r . 5 9 ; i d e m . M o n e t e l e d a c i l o r ,BSNR, 15,1920,p.71 nota 1 ;
p

K a r l P i n k , o p . c i t . , p . 7 7 ; C o r n e l i u S e c a ş a n u , Monete ş i camée,înj
C N A , 1 7 , 1943, p . 166; B u c u r M i t r e a , P e n e t r a z i o n e commerciale e
c i r c o l a z i o n e m o n e t a r i a n e l l a D a c i a p r i m a délia c o n q u i s t a , îh " E -
p h e m e r i s Dacoromâna" , 1 0 , 1943 (1945), p . 3 4 , n r . 8 4 ; I u d i t a W i n ­
k l e r , Contribuţii numismatice l a i s t o r i a D a c i e i , îh S C Ş - C l u j , 6 ,
1955, 1 - 2 , p . 7 8 , n r . 4 6 ; idem, O mincfch Dâku a Gétu. p . 2 8 , n r . 4 6 ;
C o n s t a n t i n P r e d a , o p . c i t . , p . 166, 1 9 9 - 2 0 1 , 2 0 3 , 2 0 7 , 2 1 1 - 2 1 2 , 1 1 6 ,
222-226,236, 2 4 1 , 243-244, 333, 336, 339, 341-342, 365.
60 C o n s t . M o i s i l , Monete şi t e z a u r e m o n e t a r e . . . , p . 4 2 , n r . 5 9 .
61 "Imitaţii ale s t a t e r i l o r de a r g i n t a i l u i F i l i p Π" l a C o n s t . M o i s i l , l o c .
c i t . I n t e m e i u l u n e i c l a s i f i c ă r i m a i v e c h i , a z i abandonată, autoru 1

c i t a t denumeşte s t a t e r i monedele de a r g i n t ale l u i F i l i p a l I I - l e a ,

c a r e au îh r e a l i t a t e v a l o a r e a de t e t r a d r a h m e în s i s t e m u l monetaz.

19

www.mnir.ro
 adoptat de acest r e g e a l M a c e d o n i e i .
62 I b i d e m .
63 Deşi colecţiile C a b i n e t u l u i numismatic a l A c a d e m i e i au l u a t fiinţă
încă d i n anul 1 8 7 1 , p r i m u l r e g i s t r u i n v e n t a r a l a c e s t o r c o l e c ţ i i a
fost c r e a t abia în 1911 de către C o n s t . M o i s i l , angajat în a c e l an ca
numismat a j u t o r a l A c a d e m i e i Române. A c e s t r e g i s t r u se încheie în
1916, cînd colecţiile au fost împachetate s p r e a f i evacuate mai îhtîi
l a I a ş i , apoi l a Moscova, c u i n v e n t a r c u t o t . A fost r e s t i t u i t în 1956,
împreună cu o mare p a r t e d i n v e c h i l e c o l e c ţ i i ale C a b i n e t u l u i nu­
mismatic .
64 R e g i s t r u l i n v e n t a r pe a n i i 1911-1916, p . 1 0 2 - 1 0 3 .
65 Această împrejurare explică de ce t e z a u r u l de l a Comana nu a făcut
pîhă astăzi o b i e c t u l unei publicări i n t e g r a l e . I n legătură cu cele r e ­
latate m a i s u s , v . O c t . U i e s c u , Date n o i d e s p r e o veche d e s c o p e r i r e
de monede g e t o - d a c i c e : t e z a u r u l de l a Comana, m s s . c i t . s u p r a , nota
57.
66 După informaţiile consemnate într-un m a n u s c r i s i n e d i t a l l u i Wilhelm
K n e c h t e l , monede p r o v e n i n d d i n t e z a u r u l de l a Comana a r f i fost a¬
chiziţionate îh 1915 de următorii c o l e c ţ i o n a r i : Wilhelm K n e c h t e l , 8
e x . ; Mihail C.Sutzu, 3 e x . ; dr.Constantin I s t r a t i , 3 e x . ; Petre Mi¬
' hăescu, 2 e x . ; a r h i e p i s c o p Raymund Netzhammer, 1 e x . V. şi nota
de m a i s u s .
67 Constantin P r e d a , o p . c i t , şi l o c . c i t . s u p r a , îh nota 5 9 .
68 I b i d e m , p . 1 9 9 - 2 0 1 , 2 0 3 , 2 0 7 .
69 I b i d e m , p . 2 3 6 , unde t o t a l u l monedelor de t i p Vîrteju este c i t a t ca r i -
dicîndu-se l a 134 p i e s e ; urmărind însă c l a s i f i c a r e a v a r i a n t e l o r a¬
c e s t u i t i p , redată de a u t o r l a p . 2 1 6 , 2 2 2 - 2 2 6 , nu am putut i d e n t i f i ­
ca decît 33 e x . ca făcîhd p a r t e d i n c o l e c ţ i a d r . G . S e v e r e a n u .
70 Ibidem , p . 2 0 3 , t i p denumit de autor " c u c a p u l R o m e i " şi încadrat ca
s e r i a a V l - a în c l a s i f i c a r e a v a r i a n t e l o r de t i p Adîhcata; v . şi j u s ­
t i f i c a r e a acestei d e n u m i r i l a p . 2 0 4 . î h r e a l i t a t e , e f i g i a de pe a v e r s
nu poate avea n i c i o analogie cu c a p u l Romei de pe d e n a r i i romani
r e p u b l i c a n i , cum c r e d e a u t o r u l c i t a t , deoarece nu se întrezăreşte'
n i c i o urmă d i n c o i f u l zeiţei Roma, element fundamental şi ca atare
n e l i p s i t în i c o n o g r a f i a romană, cînd este v o r b a de r e p r e z e n t a r e a a¬
c e s t u i s u b i e c t . în ce ne priveşte, ne r a l i e m p ă r e r i i m a i v e c h i , c a r e
presupune influenţe iconografice e x e r c i t a t e . d e c a p u l l u i Dionysos
de pe a v e r s u l t e t r a d r a h m e l o r emise de oraşul T h a s o s ; v . în acest
sens C o n s t . M o i s i l , T e t r a d r a h m e l e oraşului Thasos şi ale r e g i u n i i
Macedonia Primă, în C N A , 17, 1943, p.160 şi nota 14; i d e m , Les
tétradrachmes de Thasos et de l a Macédoine I - ë r e et l e u r circula­
t i o n en D a c i e , i h " B a l c a n i a " , 7 / 1 , 1944, p . 16 şi nota 1 . părere
care nu este menţionată de Constantin P r e d a , o p . c i t . , p . 2 0 4 . A m de­
numit acest t i p " C o j a s c a " , după numele unei localităţi d i n j u d . D î m ­
boviţa, unde s-a găsit îh 1936 un t e z a u r în c a r e s-au identificat
pentru p r i m a dată monede geto-dacice de acest t i p . D e s p r e acest

20

www.mnir.ro
 t e z a u r , v . O c U l l i e s c u , Precizări cu p r i v i r e l a prezentarea unor
t e z a u r e . . . , p.58-60.
71 C o n s t a n t i n P r e d a , o p . c i t . , p . 3 3 3 , n r . 1 2 : Comana.
72 Ibidem, p.336, n r . 4 0 : Vlaşca (fostul judeţ).
73 V . m a i s u s , nota 6 6 .
74 Număr i n d i c a t de V i l h e l m K n e c h t e l , m s s . c i t a t , s u p r a , n o t a 6 6 .
75 C o n s t . M o i s i l , Monete ş i t e z a u r e monetare găsite îh R o m â n i a . . . ,
în B S N R , 1 0 , 1913, p . 6 3 , n r . 2 2 ; Od6n G o h l , B a r b â r p é n z - l e l e t e k ,
în " N u m i z m a t i k a i k o z l o n y " , 1 4 , 1915, p . 7 2 ; L e o n R u z i c k a , Die
F r a g e d e r d a c i s c h e n MUnzen , îh B S N R , 1 7 , 1922, p . 1 3 ( t e x t g e r ¬
man) ş i 38 ( v e r s i u n e r o m â n e a s c ă ) ; K a r l P i n k , o p . c i t . , p . 4 7 , 7 1 ,
7 7 - 7 8 , 8 3 , 118, 144; B u c u r M i t r e a , P e n e t r a z i o n e c o m m e r c i a l e e
c i r c o l a z i o n e m o n e t a r i a . . . , loc, c i t . , p . 7 2 ; I u d i t a W i n k l e r , C o n ­
tribuţii n u m i s m a t i c e . . . , φ . 9 0 , n r . 1 3 8 ; i d e m , O mine i c h Dâku a
Gétu, p . 3 5 , n r . 1 3 8 ; C o n s t a n t i n P r e d a , o p . c i t . , p . 6 2 , 2 0 9 , 238¬
239, 2 8 2 , 2 8 6 , 2 9 1 , 2 9 3 , 3 3 5 , 3 4 1 - 3 4 2 ; I u d i t a W i n k l e r , O b s e r v a ­
ţii şi r e c t i f i c ă r i . . . , p . 1 0 1 .
76 Constantin P r e d a , o p . c i t . , p . 6 2 .
77 I b i d e m , p . 2 9 1 , n r f c : Sadova ( j u d . D o l j ) .
78 I b i d e m , p . 2 8 2 , n r . 2 0 : Sadova ( j u d . D o l j ) , unde se afirmă c ă "în
c u p r i n s u l t e z a u r u l u i d e s c o p e r i t l a Sadova îh 1912 s - a u găsit şi 37
monede de t i p A n i n o a s a " . D a r L e o n R u z i c k a , l o c . c i t . , afirmă că
c e l e 37 monede e r a u de t i p u l M o i s i l f i g . 7 , ceea ce ne t r i m i t e l a t i ­
p u l D o b r e ş t i . între e m i s i u n i l e de t i p A n i n o a s a şi c e l e de t i p D o -
b r e ş t i există diferenţe evidente de o r d i n atît s t i l i s t i c , cît şi p o n ­
deral.
79 C o n s t a n t i n P r e d a , o p . c i t . , p . 3 3 5 , n r . 2 9 : Sadova ( j u d . D o l j ) .
80 I b i d e m , p . 2 0 9 , n r . 2 9 : Sadova ( j u d . D o l j ) .
81 I b i d e m , p . 2 3 8 - 2 3 9 , n r . 3 3 : Sadova ( j u d . D o l j ) . A u t o r u l formolează
r e z e r v e a s u p r a realităţii prezenţei u n o r monede de acest t i p (25
e x . ) îh t e z a u r u l de l a S a d o v a .
82 Diferenţele de g r e u t a t e sîht îh funcţie de t i p u l e m i s i u n i l o r r e s p e c ­
tive.
83 M a r i a C o j o c ă r e s c u , T e z a u r u l de tetradrahme-imitaţii de t i p F i l i p
ΠΙ A r i d e u l d e s c o p e r i t l a Optăşani ( j u d . O l t ) , în B S N R , 67-69,1973¬
1975, p . 6 9 - 7 4 ; C a r m e n M a r i a P e t o l e s c u , Notă preliminară p r i v i n d
un t e z a u r de monede de t i p A l e x a n d r u - F i l i p ΠΙ A r i d e u l , î n " A p u -
l u m " , 1 3 , 1975, p . 6 3 7 ; i d e m , T e z a u r u l de monede de t i p F i l i p a l
ΙΠ-lea A r r h i d a e u s d e s c o p e r i t l a Optăşani, j u d . O l t , îh " C e r c e t ă r i
n u m i s m a t i c e " , 3, 1980, p . 1 1 - 3 2 + I X p l .
84 V . d e s c r i e r e a integrală a t e z a u r u l u i l a Carmen M a r i a P e t o l e s c u ,
T e z a u r u l de monede de t i p F i l i p a l Π Ι - l e a A r r h i d a e u s . . . , p . 1 2 - 2 1 .
85 B u c u r M i t r e a , Découvertes monétaires en Roumanie (XIX),în " D a ­
c i a " , 2 0 , 1976, p . 2 8 9 , n r . 4 5 b i s ; i d e m , Découvertes monétaires
en Roumanie, 1979 (ΧΧΠΙ), în " D a c i a " . 2 4 . 1 9 8 0 . p . 3 7 3 . n r . 2 8 .
86 Constantin P r e d a şi V a l e n t i n D r o b , T e z a u r u l de l a U r s e i u , în S C N ,
8, sub t i p a r .
21

www.mnir.ro
87 Constantin P r e d a , T e z a u r u l monetar geto—dacic descoperit l a U r -
s e i u , comunicare prezentată f h şedinţa Societăţii Numismatice Re—
mine d i n 20 decembrie 1 9 8 1 .
88 A c e e a ş i t r i m i t e r e .
89 Constantin P r e d a , Monedele g e t o - d a c i l o r , p . 3 3 6 , n r . 4 8 .
90 I b i d e m , p . 3 3 7 , n r . 5 6 .
91 I b i d e m , p . 3 3 7 , n r . 5 8 .
92 I b i d e m , p . 3 3 7 , n r . 6 0 .
93 V . h a r t a publicată de a u t o r u l c i t a t , i b i d e m , p . 3 3 9 .
94 I b i d e m , p.186 şi 193 (cu toate r e z e r v e l e e x p r i m a t e de a u t o r ) .
95 O î n c e r c a r e generală de a a t r i b u i e m i s i u n i l e monetare l o c a l e u n o r
anumite t r i b u r i sau uniuni de t r i b u r i geto-dacice la Constantin
P r e d a , o p . c i t . , p . 4 0 7 - 4 3 2 . V . şi I u d i t a W i n k l e r , Observaţii şi
rectificări..., p.105. %
96 Imitaţiile de t i p A l e x a n d r u c e l Mare şi cele de t i p F i l i p a l ΠΙ-lea ,
c u toate că au a c e l e a ş i t i p u r i de a v e r s şi r e v e r s , reprezintă îh r e ­
a l i t a t e e m i s i u n i d i f e r i t e ş i , c a a t a r e , n u pot f i încadrate îh a c e e a ş i
grupă.
97 Constantin P r e d a , o p . c i t . , p . 3 8 1 . ·
98 C o r n e l i u S e c ă ş a n u , o p . c i t .
99. I u d i t a W i n k l e r , D a h m a ş i h e m i d r a h m a . . . , p . 8 8 .
r

100 Constantin P r e d a , o p . c i t . , p . 3 3 2 - 3 4 0 .
101 I b i d e m , p . 3 3 2 - 3 3 5 .
102 I b i d e m , p . 3 3 3 - 3 3 4 .
103Ibidem, p.332-335.

A b r e v i e r i ; A M N : " A c t a Musei N a p o c e n s i s " ; B S N R : " B u l e t i n u l S o c i e t ă ­

ţii Numismatice Române ; C N A : ' C r o n i c a numismatică şi arheologică ";
11

I G C H : A n Inventory of Greek C o i n H o a r d s , e d i t o r s M a r g a r e t Thompson,

Otto M ^ r k h o l m , C o l i n M . K r a a y , New Y o r k , 1973; N S b : " N u m i s m a t i c k y
s b o r n i k " ; S C I V , S C I V A : " S t u d i i şi c e r c e t ă r i de i s t o r i e veche ( ş i a r ­
heologie)"; SCN: Studii şi cercetări de numismatică; SCŞ-Cluj:
" S t u d i i şi c e r c e t ă r i ş t i i n ţ i f i c e " - C l u j .

L E S T A D E D E L ' E C O N O M I E M O N E T A I R E DANS L A SOCIÉTÉ G É T O -

DACE DURANT L A SECONDE M O I T I E D U Π S I E C L E A V . N . È . β

Résumé
L 'auteur r e p r e n d l a d i s c u s s i o n d ' u n e thèse q u ' i l avait c o m m u n i ­
quée en 1944 et faite i m p r i m e r en 1947 et q u i p o s t u l a i t l a création p a r
les G é t o - D a c e s , à une c e r t a i n e époque, d ' u n système monétaire p r o ­
p r e , comprenant au moins deux nominaux différents,à savoir l a drachme
et l a didrachme géto-daces ( v o i r O c t . U i e s c u , Sisteme naţionale în e¬
conomia monetară a d a c i l o r , dans " B u l e t i n u l S o c i e t ă ţ i i Numismatice

www.mnir.ro
! Române, 3 8 - 4 1 , 1 9 4 4 - 1 9 4 7 , p . 2 9 - 3 4 ) .
Mettant à p r o f i t l ' é t u d e comparée de quelques t r é s o r s comprenant
des monnaies géto—daces - notamment Comana, 1915; S a d o v a , 1912 ;
Optăşani, 1971-1977 et U r s e i u , 1940 ( ? ) , dont l e d e r n i e r est encore
inédit - l ' a u t e u r s o u l i g n e l e f a i t que tous ces t r é s o r s englobent des
pièces q u i représentent deux ou t r o i s nominaux d i f f é r e n t s . E n e f f e t , l e
t r é s o r de Comana est composé de d r a c h m e s , d i d r a c h m e s e t , t r è s p r o ­
bablement, de tétradrachmes p r o v e n a n t d ' é m i s s i o n s l o c a l e s ; c e l u i de
Sadova c o m p r e n d des tétradrachmes et des d i d r a c h m e s g é t o - d a c e s de
p l u s i e u r s types ; l e t r é s o r d Optăşani englobe des
1
tétradrachmes et
des d r a c h m e s géto—daces d u même t y p e , P h i l i p p e ΠΊ A r r h i d é e , tandis
que l e t r é s o r découvert à U r s e i u nous o f f r e des tétradrachmes et des
drachmes de ce d e r n i e r type et des d i d r a c h m e s , émissions tardives
d ' u n p r o t o t y p e l o c a l qui.- à l ' o r i g i n e , a v a i t p r i s comme modèle l e té-v
t r a d r a c h m e r o y a l de P h i l i p p e Π de M a c é d o i n e . L a d i f f u s i o n de-ces t r é ­
s o r s e m b r a s s e un t e r r i t o i r e q u i s ' étend au n o r d d u Danube à 1 ' est
de l a r i v i è r e J i u l j u s q u ' à l ' o u e s t de l a r i v i è r e P r a h o v a . O n t r o u v e é¬
galement au sud d u D a n u b e , en B u l g a r i e , des t r é s o r s à une compo­
s i t i o n s i m i l a i r e et q u i , d u p o i n t de vue de l e u r d i f f u s i o n , représentent
un pendant symétrique de ceux cités un p e u p l u s h a u t . T o u s ces t r é ­
s o r s datent g r o s s o modo de l a seconde moitié d u I I s i è c l e a v . n . è .
e

L e s c o n s t a t a t i o n s f o u r n i e s p a r 1 ' étude de ces d é c o u v e r t e s per­

mettent à 1 a u t e u r d ' é t a y e r plus solidement l a thèse é l a b o r é e en 1 9 4 4 /
1

1947 et d ' a d m e t t r e l a c r é a t i o n p a r l e s g é t o - d a c e s d ' un système m o n é ­

t a i r e p r o p r e , basé s u r l ' é m i s s i o n l o c a l e de t r o i s nominaux d i s t i n c t s :
des t é t r a d r a c h m e s , des d i d r a c h m e s et des d r a c h m e s , ces "dernières
représentant l'unité de ce même s y s t è m e . L'événement a dû a v o i r l i e u
à p a r t i r d u m i l i e u d u I I s i è c l e a v . n . è . , mais avant l a f i n de ce s i è c l e .
e

Quant au t e r r i t o i r e de l ' a n c i e n n e D a c i e q u i a connu un t e l stade de

1 ' économie monétaire, i l est délimité p a r l a d i f f u s i o n des t r é s o r s q u i
ont o c c a s i o n n é l a r e p r i s e de ces r e c h e r c h e s .
E n ce q u i c o n c e r n e l e nominal l e p l u s p e t i t émis p a r l e s G é t o -
D a c e s , 1 a u t e u r s o u l i g n e en c o n c l u s i o n deux aspects d i s t i n c t s .
1
En
p r e m i e r l i e u , se r a n g e a n t à l ' o p i n i o n exprimée par Constantin
P r e d a , Monedele g e t o - d a c i l o r . B u c a r e s t , 1973, p . 3 8 1 , i l estime que
ce n o m i n a l était, une d r a c h m e , donc l ' u n i t é d u système monétaire
autochtone, et q u e , en dépit de l ' é c a r t p a r f o i s c o n s i d é r a b l e des v a ­
l e u r s pondérales de ces monnaies, l e s G é t o - D a c e s n ' o n t j a m a i s émis
une monnaie d i v i s i o n n a i r e , une hémidrachme. A son a v i s , l'opinion
c o n t r a i r e , q u i avait été exprimée d ' a b o r d p a r C o r n e l i u Secăşanu (Mo­
nete ş i c a m é e . dans " C r o n i c a numismatică ş i a r h e o l o g i c ă " , 1 7 , 1943,
p . 166) et a c c e p t é e e n s u i t e p a r I u d i t a W i n k l e r (Drahma ş i hemidrahma
în s i s t e m u l monetar a l d a c o - g e ţ i l o r . dans " A c t a Musei N a p o c e n s i s " , 3 ,
1966, p . 8 8 ) , d o i t a u j o u r d ' h u i ê t r e abandonnée.
E n second l i e u , 1 ' a u t e u r met en évidence l a particularité de la
d i f f u s i o n de ces drachmes g é t o - d a c e s , q u i ont été d é c o u v e r t e s plus

23

www.mnir.ro
 fréquemment i s o l é e s que dans l a c o m p o s i t i o n d ' u n t r é s o r monétaire «En
e f f e t , on en connaît à présent 16 t r o u v a i l l e s i s o l é e s c o n t r e 5 t r é s o r s .
I l faut encore n o t e r que p a r m i l e s t r o u v a i l l e s i s o l é e s , on compte des d é ­
couvertes de drachmes g é t o - d a c e s , effectuées s u r l e s s i t e s d ' a n c i e n ­
nes habitations g é t o - d a c e s . L e f a i t est d ' u n e importance considérable,
c a r i l montre l ' e m p l o i fréquent de l a d r a c h m e dans le mécanisme in­
time des échanges économiques. H s ' a g i t donc d ' u n e étape q u i précède
et prépare l a pénétration dominante en Dacie d u d e n i e r r o m a i n répu­
blicain.

EXPLICATION DE L A FIGURE

F i g . 1 . - D r a c h m e gétique de type Dumbrăveni; poids 2 , 9 4 g .

24

www.mnir.ro
CONTRIBUŢII PRIVITOARE L A COLECŢIA DE MONEDE
"TRĂIANE" A L U I C E Z A R B O L L I A C

de D A N B E R I N D E I

Cezar Β o l l i a c ocupă un l o c a p a r t e p r i n t r e făuritorii României m o ­

d e r n e . Viaţa sa n i se înfăţişează ca un r o m a n t u m u l t u o s . O r i g i n e a îi
1

este încă înconjurată de o a r e c a r e m i s t e r , e l f i i n d f i u l a c e l u i i n t e r e s a n t

d o c t o r B o g l i a c o şi a l Z i n c ăi K a l a m o g d a r t i s , sau după alţii Economu, r e ­
căsătorită a p o i c u P e t r a c h e P e r e ţ i . în f a m i l i a a c e s t u i a d i n urmă C e z a r
B o l l i a c a f o s t p r i m i t c u d r e p t u r i d e p l i n e şi c o n s i d e r a t de c ă t r e fraţii
şi s u r o r i l e s a l e v i t r e g e un f r a t e adevărat. Deşi p u r t a neîndoielnic s i n ­
ge străin îh v i n e l e s a l e , C e z a r B o l l i a c a f o s t un român p a s i o n a t , d ă r u ­
i t i d e a l u l u i c o n s t i t u i r i i s t a t u l u i român m o d e r n . Tînăr poet a p r e c i a t în .
p e r i o a d a Regulamentului o r g a n i c , iniţiatorul p e r i o d i c u l u i " C u r i o s u l " 3 ,
e l a f o s t amestecat încă d i n tinereţe îh acţiuni p o l i t i c e ş i r e v o l u ţ i o n a ­
r e . A f o s t un a p r o p i a t a l c o l o n e l u l u i loan Câmpineanu ş i , de asemenea,
amestecul său îh mişcarea revoluţionară d i n 1840 a f o s t e v i d e n t . D a r 4

t o t îh a c e e a ş i p e r i o a d ă , l a B o l l i a c se r e l e v ă încă o latură, a p e r s o n a ­
lităţii sale complexe: a r h e o l o g u l a m a t o r ş i , e v i d e n t , şi numismatul.îna­
i n t e de revoluţia d i n 1848 avea l o c ceea ce Ion G h i c a r e l a t a îh S c r i s o ­
r i l e sale : " P e n t r u s t u d i u l a r h e o l o g i e i , g e n e r a l u l Mav r u avea consa­
c r a t ă o z i pe săptămîhă, marţia, dacă nu mă î n ş e l , z i îh c a r e se î n ­
chidea îh c a b i n e t u l său cu L a u r i a n şi cu B o l l i a c şi nu p r i m e a pe nimeni.
A c e i c o l a b o r a t o r i rămîheau l a masă ; se prîhzea pe a t u n c i pe l a 3 o r e
după amiaz ş i l u c r a u ş i după prîhz pîhă s e a r ă " 5 . De a l t f e l , B o l l i a c î n ­
s u ş i a mărturisit m a i tîrziu că fusese " i n s p i r a t ş i i n t r o d u s îh m i s t e r u l
antichităţii" de g e n e r a l u l M a v r o s ^ . T o t îh a c e i a n i , p r i m a dată îh 1 8 4 2 ,
cînd împreună cu N . C r e t u l e s c u şi cu f i i l u i D i n i c u G o l e s c u au v i z i t a t
" m a i t o a t e m ă n ă s t i r i l e " ' , B o l l i a c a început să f a c ă v e s t i t e l e sale ex­
c u r s i i a r h e o l o g i c e ; r e l a t a r e a a s u p r a c e l e i d i n 1845 - întreprinsă cu
L a u r i a n , c u B o l i n t i n e a n u şi cu fraţii săf P e r e ţ - a p u b l i c a t - o î h " C u r i e ­
r u l r o m â n e s c " , c h i a r îh a c e l an®. E s t e c e r t c ă d i n a c e e a ş i perioadă ,
d e c i încă înainte de 1848, B o l l i a c , p r o f i t l h d d e s i g u r şi de r e z u l t a t e l e
c o n c r e t e a l e e x c u r s i i l o r a m i n t i t e , a început să stringă i m p o r t a n t a s a
c o l e c ţ i e numismatică.
In 1848, a f l a t îh p r i m e l e rînduri a l e fruntaşilor revoluţionari
munteni-' - v o r n i c a l B u c u r e ş t i l o r , preşedinte a l c o m i s i e i de e l i b e r a r e
a r o b i l o r ţigani, r e d a c t o r l a " P o p o l u l s u v e r a n " şi preşedinte a l C l u ­
b u l u i . Român - , B o l l i a c a cunoscut după aceea un deceniu de e x i l , î n c e ­
put p r i n p e n i b i l a c ă l ă t o r i e pe g h i m i e , continuat p r i n r e f u g i u l său îh
T r a n s i l v a n i a , unde a e d i t a t " E s p a t r i a t u l "
1
ş i de unde a p l e c a t s ă

25

www.mnir.ro
toemnese, alături de N . B ă l c e s c u s i L . K o s s u t h , " P r o i e c t u l de p a c i f i c a ­
r e " menit a pune capăt războiului f r a t r i c i d d i n t r e două revoluţii ,
urmat a p o i de d r u m u r i l e sale l a Constantino p o l , Atena s i P a r i s , în
Franţa e l petrecîhdu-şi cea m a i mare p a r t e a e x i l u l u i şi reluîhdu-şi
acolo atît a c t i v i t a t e a de p u b l i c i s t p o l i t i c , cît şi cea de numismat. S c r i ­
i n d Topographie_djB_laJRojmi^ a fost ales membru a l Societăţii fran¬
ceze de geografie comparată şi tot l a P a r i s a început îh 1857
1 1
să
publice " B u c i u m u l " . I n 1855, după p r o p r i a - i notaţie, colecţia sa de
1 2

m e d a l i i şi monede romane se compunea H in · "42 medalioane de b r o n z şi

a r g i n t , 660 bronz m a r i , 800 bronz de m i j l o c , 1000 şi m a i bine b r o n z
m i c , 1000 a r g i n t modul o r d i n a r şi 184 a u r " 3 . 1

Reîntors îh p a t r i e , s-a avîhtat în l u p t a p o l i t i c ă , d a r îh acelaşi

t i m p , îh a f a r a c o l a b o r ă r i i sale l a "Românul" l u i C. A . R o s e t t i , i a r a p o i
a publicării d i n n o u , îh ţ a r ă , a " B u c i u m u l u i " , continuat p r i n " T r o m p e ­
ta Carpaţilor", ş i - a r e l u a t îh 1 8 5 8 e x c u r s i i l e a r h e o l o g i c e şi,am
1 4
a¬
dăuga, i s t o r i c e şi d e s i g u r ş i - a i n t e n s i f i c a t a c t i v i t a t e a numismatică.
Cel pe c a r e I o r g a H c a r a c t e r i z a cîhdva "poetul l i b e r t ă ţ i i , duşma­
n u l p r i v i l e g i i l o r , osîhditorul b o i e r i l o r " 5 , căruia îhsă a d v e r s a r i i p o ­
1

l i t i c i - ş i curînd p r i n t r e aceştia s - a u numărat şi foştii săi tovarăşi

de luptă, de revoluţie ş i de e x i l revoluţionar - i - a u imputat nedeplin l ă ­
murită pîhă astăzi dispariţie a u n o r p i e t r e scumpe d i n t e z a u r u l c o r o a ­
n e i S f . S t e f a n , deşi nimeni nu i - a putut d o v e d i v i n o v ă ţ i a 6 , a s u f e r i t u n
1

ş i r de d e z i l u z i i p o l i t i c e , întîmpinîhd totodată e l , căruia duşmanii îi i m ­

putau însuşirea unor c o m o r i , o situaţie pecuniară departe de a f i în­
f l o r i t o a r e . D a r c u toate că s t a r e a sa materială îh a c e i a n i a p r e z e n t a t
u n e o r i dificultăţi 7, t u 1865 a făcut o generoasă donaţie de piese
1
ar­
heologice nou c r e a t u l u i Muzeu Naţional . 1

In 1868, cînd d i n nou un anunţ a l său vestea s c o a t e r e a îh v î h z a r e

a unei părţi d i n c o l e c ţ i i l e sale numismatice şi a r h e o l o g i c e ^, e l iniţia
1

un c u r s g r a t u i t de numismatică, urinat de 37 de studenţi ş i e l e v i ° . I n 2

v a r a a n u l u i următor, B o l l i a c a f o s t numit preşedinte a l Comitetului a r ­

heologic în l o c u l decedatului g e n e r a l M a v r o s . " S i dacă p e n t r u vremea
2 1

de a z i - s c r i a cu mult t e m e i George P o t r a îh 1944 - începuturile şi

c e r c e t ă r i l e l u i n i se p a r oarecum n e p e r f e c t e , obligaţi sîhtem totuşi a - i
f i recunoscători pentru munca ş i pasiunea depusă îh acest o g o r atît de
s t e r i l p e n t r u vremea de a t u n c i . O r i c e s-a spus altădată şi o r i c e s-ar
z i c e de a i c i înainte, Cezar B o l l i a c rămlhe un c t i t o r a l numismaticei ş i
a r h e o l o g i e i d i n ţara n o a s t r ă " ^ . Deoarece, cum r e m a r c a Ovidiu P a p a -
ci i m a , B o l l i a c ajunsese îh politică "aproape de un punct m o r t " , î n urma
n u m i r i i sale ca preşedinte a l Comitetului a r h e o l o g i c , "îhcepîhd d i n a¬
nul 1869, pasiunea arheologică va domina toată a c t i v i t a t e a l u i B o l l i a c ,
copleşind c h i a r şi pasiunea p o l i t i c ă " 2 3 . A r h e o l o g i a şi numismatica, e l
reluîhd e x c u r s i i l e sale a r h e o l o g i c e şi i s t o r i c e a n u a l e , ocupă dominant
u l t i m i i a n i de viaţă a i l u i Cezar B o l l i a c .
In 1869, îh toamnă, B o l l i a c a făcut o vizită de şapte z i l e l a P a r i s ,
unde a avut satisfacţia a f i p r i m i t m e m b r u , cu unanimitatea v o t u r i l o r .

26

www.mnir.ro
a l S o c i e t ă ţ i i f r a n c e z e de numismatică ş i a r h e o l o g i e . "După p r i m i r e , s e
s c r i e î n t r - o r e l a t a r e contemporană, d . B o l l i a c a g ă s i t oca ζ iun ea f a ­
vorabilă să d e s c r i e , îh a c e s t înalt c e r c de sapienţi, p a t r i a ea d i n
p u n c t u l a r h e o l o g i c ş i i s t o r i c . M a i multe notiţe s - a u l u a t , c a r e , e s t e de
c r e z u t , că nu v o r rămîhea mult t i m p numai îh c a r t o a n e l e a c e s t o r ş t i u ­
t o r i , c i se v o r p u b l i c a p r i n r e v i s t e l e s o c i e t ă ţ i i " . Preşedintele s o c i e ­
tăţii i - a arătat l u i B o l l i a c c o l e c ţ i a sa de monede romane de a u r , i a r a
doua z i B o l l i a c , l a c a b i n e t u l i m p e r i a l de m e d a l i i , a arătat n o i l o r s ă i
c o l e g i "o s e r i e de P r o c o p i şi v r e o 20 d i f e r i t e bucăţi unice şi i n e d i t e "
c a r e au făcut " m a r e i m p r e s i u n e " . " M a r e l e a u t o r în numismatică d . C o ­
h e n , se s c r i e m a i d e p a r t e îh r e l a t a r e , a c e r u t v o i e d - l u i B o l l i a c s ă
i a notiţe după e x p l i c ă r i l e s a l e , iară m e m b r i i i n s t i t u t u l u i d . d e L o n g p é -
r i e r şi b a r o n u l de Witt i - a u c e r u t v o i e s ă l e p u b l i c e îh r e v i s t a dum­
n e a l o r de numismatică. I r t i m p u l c î t a stat l a P a r i s a p r i m i t numeroase
l u c r ă r i de s p e c i a l i t a t e c u a u t o g r a f de l a c e i m a i renumiţi a u t o r i n u m i s ­
maţi" . 2 4

B o l l i a c a c o n t i n u a t ş i îh (ară s ă se b u c u r e de p r e s t i g i u , d o a r îh
p a r t e z d r u n c i n a t îh 1 8 7 3 , cînd Odobescu l*-a e x e c u t a t , pe d r e p t , f i a c e ­
l e b r u l a r t i c o l Fumuri arheologice scornite din lulele preistorice ^. De
a l t f e l , îh c i u d a d i l e t a n t i s m u l u i său a r h e o l o g i c , B o l l i a c dădea dovada
u n o r intuiţii şi v i z i u n i i s t o r i c e . I n t r - u n a r t i c o l p u b l i c a t fia 1876 - C e ­
r a m i c a D a c i e i . V o d a s t r a - , e l s c r i a următoarele f r u m o a s e rînduri :
" D a r i s t o r i a ce dobfiadeşte d i n aceste d e s c o p e r i r i m a i m u l t închipui­
te ? E a dobîhdeşte cunoştinţa c ă pe aceste l o c u r i e x i s t a i s t o r i e ş i pe
cînd n u e r a i s t o r i a ; că e x i s t a u oameni pe a i c i , e x i s t a u societăţi c a r e
trăiau ş i p i e r e a u pfină s ă nu a f l e n i m i c d e s p r e dfiosele, pînă sa n u ş t i e
c ă s t a t , că a u f o s t ; că trăiau oameni c u i n d u s t r i e p—aici, m a i n a i n te
de toate d a t e l e şi pe cînd se numiau u n i i pe alţii p r i n c i t e o m o no s i l a ­
b ă ; că e i fasonau cremenea şi p i a t r a dură f ă r ă i n s t r u m e n t e metalice,
după metode p r e c a r e a s t ă z i ştiinţa n u l e poate î n ţ e l e g e ; c ă d i n oase
ştiau să tragă p r o f i t e u t i l e şi de agrement ; că d i n pămfht ştiau să f a c ă
toate u n e l t e l e c a s n i c e p r e c a r e l e dau astăzi me t a l u r i l e , sticlele şi
lemnele ; c ă , în f i n e , t o a t e i d e i l e d e s p r e b u n u l trai, perfecţionate
a s t ă z i , e x i s t a u în o m e n i r e m a i nainte de a şti o m u l , cum se chiamă omul,
ce este o m u l , de unde v i n e şi unde se d u c e " . 2 0

Dar neobosita sa a c t i v i t a t e n u e r a suficientă p e n t r u a a m e l i o r a o

situaţie financiară. De a l t f e l , îh 1876 B o l l i a c va ajunge să aibă depuse
în g a j l a b a n c h e r u l A l e x i a n u antichităţi fia c o n t u l a 800 g a l b e n i Împru­
mutaţi ? I Un an m a i t î r z i u , l o v i t de p a r a l i z i e , p e n t r u B o l l i a c v a î n c e p e
2

c r u d u l c a l v a r a l u l t i m i l o r a n i de viaţă, t e r m i n a t l a 25 f e b r u a r i e 1 8 8 1 ^ .
Cu un deceniu m a i înainte, l a m a i puţin de u n a n de l a desemnarea . • s a
ca preşedinte a l C o m i t e t u l u i a r h e o l o g i c şi d o a r l a cîteva l u n i după
v i z i t a sa l a P a r i s , B o l l i a c a o f e r i t s p r e v l h z a r e i m p o r t a n t a s e r i e de
monede t r a i a n e pe c a r e o poseda. Un d o s a r a f l a t l a A r h i v e l e S t a t u l u i ,
în fondul M i n i s t e r u l u i C u l t e l o r şi Instrucţiunii P u b l i c e , semnalat d a r a¬
proape n e u t i l i z a t în 1962 de T u d o r Şoimaru îh b i o g r a f i a consacrată

27

www.mnir.ro
l u i B o l l i a c , ne oferă în d e t a l i u informaţii p r i v i n d a c e s t e p i s o d numis­
m a t i c , d a r şi omenesc d i n viaţa c e l u i ce a f o s t Cezar B o l l i a c ^ .
Nu există în dosar v r e o ofertă directă a l u i B o l l i a c p r i v i n d co—
lecţia de monede t r a i a n e , în s c h i m b , î n s ă , l a 2 m a r t i e 1870, p r i n t r - u n
r a p o r t , D i m i t r i e A . S t u r d z a sesiza pe m i n i s t r u l C u l t e l o r ş i I n s t r u c ţ i ­
u n i i P u b l i c e , Gheorghe Mârzescu, a s u p r a însemnătăţii colecţiei l u i
B o l l i a c . " S e r i a m e d a l i i l o r l u i Ti-aian - s u b l i n i a e l - , atît de i n t e ­
resantă p e n t r u i s t o r i a noastră, m i - a a t r a s m a i ales atenţiunea,atît p r i n
mulţimea bucăţilor, d i n c a r e ea este compusă, c i t şi p r i n minunata l o r
conservaţiune". E l propunea a p o i achiziţia s e r i e i p e n t r u Muzeul N a ţ i ­
o n a l , arătîhd a p o i îh mod c o n c r e t - c a r e a r f i f o s t rezultatul achiziţiei
pe care o propunea: "Medaliile l u i T r a i a n c u p r i n d după Cohen - d e s i g u r
tomul I I d i n l u c r a r e a l u i Henry Cohen D e s c r i p t i o n h i s t o r i q u e des m o n ­
naies frappées sous l ' E m p i r e Romain communément appelées Médailles
impériales, P a r i s - L o n d r a , 1859 ( p . 1 —97 consacrate e p o c i i l u i T r a i a n )
( D . B . ) - 82 de t i p u r i de a u r , 218 de t i p u r i de a r g i n t şi 253 de t i p u r i
de bronz sau 553 de t i p u r i . I n colecţiunea Muzeului se află astăzi c l a ­
sate 4 t i p u r i de a u r , 62 t i p u r i de a r g i n t cu 49 de d u b l e t e , 47 t i p u r i de
bronz cu 32 de dublete sau 113 t i p u r i c u 81 d u b l e t e . Colecţiunea d o m ­
n u l u i B o l l i a c se compune d i n 32 bucăţi de a u r , 97 bucăţi de a r g i n t ,
126 bucăţi de bronz sau în t o t a l d i n 255 bucăţi, c a r e c u p r i n d 132 t i ­
p u r i c a r e nu se află în Muzeu şi anume : 25 t i p u r i de a u r , 40 t i p u r i de
a r g i n t , 67 t i p u r i de b r o n z . Cînd s - a r alătura l a aceea a M u z e u l u i , am
avea 29 de t i p u r i de a u r cu 7 d u b l e t e , 102 t i p u r i de a r g i n t cu 106duble­
t e , 114 t i p u r i de bronz cu 91 dublete sau 245 t i p u r i cu 204 d u b l e t e , l ă -
sîhd a z i c e că ne—am ihnavuţi cu zece t i p u r i inedite şi p r i n u r m a r e
foarte valoroase".
S t u r d z a m a i r e l e v a "conservaţiunea escelentă a c e l o r m a i m u l t e
bucăţi" şi d e c l a r a că e l considerase de " d a t o r i a sa a face semnalarea,
41

f i i n d v o r b a "de a completa îhtr-un mod important şi cu preţuri f o a r t e

acceptabile s e r i a T r a i a n i l o r d i n Muzeul Naţional"-* . M e t i c u l o s , D i m i ­
1

t r i e S t u r d z a alătura şi însemnarea m e d a l i i l o r de a u r , de a r g i n t şi de
b r o n z ale împăratului T r a i a n c a r e se află în colecţiunea d - l u i B o l l i a c
c l a s i f i c a t e şi preţuite după C o h e n ^ . In această anexă toate piesele în
cauză e r a u identificate c i f r i c după poziţiile d i n l u c r a r e a l u i Cohen ( cu
excepţia c e l o r inedite)şi totodată preţuite.Pentru cele 255 de bucăţi ,
Sturdza propunea a se da l u i B o l l i a c 7437 l e i n o i , defalcaţi astfel :
3190 l e i n o i pe cele de a u r , 542 l e i n o i pe cele de a r g i n t şi 3705 l e i n o i
pe cele de b r o n z . E l m a i a p r e c i a că v a l o a r e a p i e s e l o r pe c a r e nu l e
poseda şi Muzeul r e p r e z e n t a 6168 l e i , cele aflate şi l a Muzeu valo-
rînd doar 1269 l e i n o i 3 3 .
Rezoluţia m i n i s t r u l u i a întfxziat o lună şi jumătate, f i i n d pusă
doar l a 18 a p r i l i e . P r i n ea m i n i s t r u l cerea ca M i h a i l Suţu şi V a s i l e
Alexandrescu-Urechiă să f i e sesizaţi şi rugaţi a opina "dacă a c h i -
ziviunea acestor medalii în condiţiunile şi cu suma evaluată de d, S t u r ­
dza este în i n t e r e s u l Muzeului de Antichităţi"-^ . T e i z i l e mai t i r -
4
r

2t

www.mnir.ro
I z i u , c e i d o i e r a u rugaţi p r i n cfte o a d r e s ă s ă dea c u r s r e z o l u ţ i e i m i ­
nisteriale . "Mă unesc . . . cu toată anima l a opiniunea d . D . S t u r d z a
- a răspuns Urechiă - ş i d o r e s c ca român să nu f i e p r i v a t Muzeul n o s ­
t r u de f r u m o a s a colecţiune c e - i o f e r ă de v î n z a r e l a un preţ aşa de n o r -
male d . C . B o l l i a c " 3 ° . P r i n răspunsul său M i h a i l Suţu s - a declarat şi
e l de a c o r d c u p r o p u n e r e a l u i S t u r d z a , p r e c i z f n d , de a l t f e l , c ă " v ă ­
z u s e " împreună c u acesta s e r i a Γη c a u z ă , lucrînd de asemenea l a c l a ­
s i f i c a r e şi p r e ţ u i r e - ^ .
R a p o r t u l l u i Urechiă a s o s i t c e l dint.fi l a M i n i s t e r , p r o v o c f n d d i n
această p r i c i n ă o r e z o l u ţ i e de t e r g i v e r s a r e . " O comisiune compusă de
d . U r e c h i ă , Hajdeu şi Suţu" - se arăta îh aceasta - să se pronunţe
" c o l e c t i v " în problemă. L a 15 m a i s o s i n d însă şi r a p o r t u l l u i Suţu, r e ­
zoluţia a f o s t anulată şi Înlocuită p r i n următoarea: " V e n i n d l a M i n i s t e r
ş i r a p o r t u l d - l u i S u t z u , d . M i n i s t r u a decis ca să se cumpere c o l e c ­
ţiunea d - l u i B o l l i a c " 3 8 . I n c o n s e c i n ţ ă , l a 20 m a i B o l l i a c e r a î n ş t i i n ­
ţat să p r e d e a c o l e c ţ i a în cauză " d - l u i A l . R u s s o , d i r e c t o r u l c o n s e r v a ­
t o r u l u i M u z e u l u i de Antiquităţi", respectînd c a t a l o g u l - d e s i g u r însem­
n a r e a amintită - întocmit de Di mi t r i e S t u r d z a 3 9 . L a rîndul s ă u , lui
Russo i - a f o s t anunţată d e c i z i a ministerială ş i e l a f o s t r u g a t să anunţe
" a l o r p r i m i r e Γη complect după l i s t ă " . C h i a r îh a c e e a ş i z i , R u s s o
4 0

c o n f i r m a p r e l u a r e a , făcîhd d o a r o singură p r e c i z a r e suplimentară şi a¬

nume: " T o t într-un timp am onoare a vă n o t i f i c a c ă d . B o l l i a c m i - a d a t
Γη l o c u l monedei de a u r M a t i d i a una de a r g i n t şi c a r e humai d i n e r o a r e
l a p r e s c r i e r e a l i s t e i s - a t r e c u t între cele de a u r , c ă c i c h i a r preţul e i
este f i x a t ca p e n t r u monedă de a r g i n t , i a r n u de a u r , dupe cum se
poate vedea Γη C o h e n " . P i e s a Γη c a u z ă , r e p r e z e n t f n d pe M a t i d i a , f i i c a
4 1

M a r c i a n e i , s o r a împăratului T r a i a n , se găseşte Γη c a t a l o g u l l u i Cohen

l a p . 9 5 · L a 22 m a i 1870, c o n t a b i l i t a t e a M i n i s t e r u l u i C u l t e l o r ş i I n s t r u c ­
ţiunii P u b l i c e p r i m e a dispoziţia de a emite un mandat p e n t r u Cezar B o l ­
l i a c , însumând c e i 7437 l e i , preţul achiziţiei pe c a r e o făcuse Muzeul
fmbogăţindu-şi neîndoielnic substanţial c o l e c ţ i i l e numismatice .
" O u i t a r e nedreaptă s - a întins a s u p r a l u i Cezar B o l l i a c - s c r i a
George Călinescu Γη 1941 - , p e r s o n a l i t a t e interesantă d i n toate p u n c t e ­
le de v e d e r e " ^ . Poate că ş i a s u p r a activităţii sale l a b o r i o a s e de a r ­
4

heolog a m a t o r , d a r p a s i o n a t , ş i de numismat s-a s c r i s p r e a puţin, g e ­

neraţiile următoare nedmdu-şi un f i r e s c p r i n o s de r e c u n o ş t i n ţ ă .
De a c e e a , Γη t i m p u l şi spaţiul a c o r d a t , am căutat să evidenţiez unele
aspecte a l e vieţii şi activităţii a c e s t u i p a t r i o t şi poate i n s u f i c i e n t a p r e ­
c i a t om de cultură d i n p e r i o a d a tumultuoasă, d a r atît de rodnică a
făuririi României m o d e r n e .

N O T E

1 V e z i îndeosebi O v i d i u Papadima, Cezar B o l i a c , B u c u r e ş t i , 1 9 6 6 ; m a i

vezi*** Cezar B o l l i a c , luptător revoluţionar şi j u r n a l i s t p r o g r e s i s t ,

2Q

www.mnir.ro
 Γη " S t u d i i s i c e r c e t ă r i de i s t o r i e literară şi f o l k l o r " , Π ( 1 953)
p . 141-174, şi T u d o r S o i m a r u , Cezar B o l l i a c , B u c u r e ş t i , 1962 ; de
un deosebit i n t e r e s este şi s t u d i u l l u i George P o t r a , B o l l i a c • Νurnis-
mat şi a r h e o l o g , Γη "Cronica, numismatică şi a r h e o l o g i c ă " , XVIII
(1944), n r . 130.
2 O v i d i u Papadima, o p . c i t . , p . 2 6 .
3 V e z i M.Hodoş şi A l . S a d i - I o n e s c u , Publicaţiunile p e r i o d i c e româ­
neşti, v o l . I , Bucureşti, 1913, p . 1 7 9 .
4 O v i d i u Papadima, o p . c i t . , p.95 şi u r m .
5 I o n G h i c a , O p e r e , v o l . I , Bucureşti, 1956, p . 3 1 0 .
6 " B u c i u m u l " , n r . 9 d i n 30 i a n u a r i e 1863, p . 3 5 .
7 O v i d i u Papadima, o p . c i t . , p . 1 3 5 .
8 " C u r i e r u l românesc " , X V n (1845) ·
9 O v i d i u Papadima, o p . c i t . , p . 1 4 8 şi u r m .
10 N.Hodoş şi A l . S a d i - I o n e s c u , o p . c i t . , v o l . I , p . 2 4 3 - 2 4 4 .
11 G e o r g e P o t r a , o p . c i t . , p . 2 4 4 .
12 N.Hodoş şi A l . S a d i - I o n e s c u , o p . c i t . , v o l . I , p . 7 7 - 7 9 .
13 George P o t r a , o p . c i t . , ρ . 2 4 4 .
14 C f . O v i d i u Papadima, o p . c i t . , ρ . 2 4 o - 2 4 1 .
15 N . l a r g a , I s t o r i a l i t e r a t u r i i româneşti f n v e a c u l a l X I X - l e a , v o l . I I ,
"Bucureşti, 1908, p . 179.
16 V e z i ' Ovidiu Papadima, o p . c i t . , p . 175-176, 1 8 5 - 1 8 7 , 2 0 8 , 2 2 5 - 2 2 7 ,
230, 302, 342-343 e t c .
17 I b i d e m , p . 2 5 9 , 2 6 0 .
18 V e z i L i s t a de obiecte date Muzeului naţionale de d . Cezar B o l i a c , Γη
" T r o m p e t a C a r p a ţ i l o r " , n r . 5 6 d i n 30 septembrie 1865, p . 2 2 3 .
19 " T r o m p e t a Carpaţilor", n r . 5 9 7 d i n 27 i a n u a r i e 1868, p . 2 2 8 4 .
20 I b i d e m , n r . 5 8 » d i n 4 i a n u a r i e 1868, p . 2 2 4 9 .
21 " D . Cesar B o l i a c a p r i m i t alaltăieri o adresă a m i n i s t r u l u i I n s t r u c ­
ţiunii P u b l i c e , p r i n c a r e ΓΦcomunică că M - S . P r i n c i p e l e a b i n e v o i t
să-1 numească preşediite a l Comitetului archéologie d i n Bucureşti ,
Γη l o c u l r e p a u s a t u l u i g e n e r a l M a v r o s " ( " T r o m p e t a Carpaţilor", nr.733
d i n 7 iunie 1869, p . 1 ) .
22 George P o t r a , o p . c i t . , p . 2 3 4 .
23 O v i d i u Papadima, o p ^ c i t . , p . 3 1 5 .
24 G e o r g e P o t r a , o p . c i t . , p . 2 4 6 - 2 4 7 .
25 "Columna l u i T r a i a n " d i n 15 f e b r u a r i e 1873.
26 " T r o m p e t a Carpaţilor", n r . 1 2 5 5 d i n 27 iunie 1876.
27 O v i d i u Papadima, o p . c i t . , p . 3 4 5 .
28 I b i d e m , p . 3 4 6 - 3 4 7 .
29 T u d o r Soimaru Γΐ citează Γη b i o g r a f i a sa - p.348-349 - , d a r î n t r u -
cît fl. aminteşte şi pe Haşdeu între c e i ce propun achiziţia colecţiei
de monede trăia ne a l u i B o l l i a c , ceea ce nu corespunde realităţii, r e ­
i e s e că nu 1-a consultat Γη mod d i r e c t .
30 A r h . S t . B u c , M i n . C u l t . şi Instrucţ. P u b l . , dos . 8 / 1 2 8 / 1 8 7 0 : " M u z e -
u i d i n Bucureşti şi ezeursiunea arheologică făcută de d l . Cezar B o l ­
liac".
30

www.mnir.ro
31 Ibidem, f . 1 2 6 , . 1 3 7 .
32 Ibidem, f . 1 2 7 , 1 3 6 .
33 I b i d e m , f . 136.
34 Ibidem, f . 1 2 6 .
35 Ibidem, f . 1 2 8 .
36 I b i d e m , f . 146.
37 I b i d e m , f . 145.
38 Ibidem.
39 Ibidem, f . 1 4 7 .
40 Ibidem.
41 Ibidem, f . 1 4 8 .
42 I b i d e m , f .148 b i s .
43 George C a l i n e s c u , I s t o r i a l i t e r a t u r i i romane de l a o r i g i n i pîhă f n
prezent, Bucureşti, 1941, p.233.

CONTRIBUTIONS R E L A T I V E S À L A COLLECTION DE
M O N N A I E S " T R A J A N E S " DE C E Z A R B O L L I A C

Résumé

P e r s o n a l i t é marquante du p r o c e s s u s de c o n s t i t u t i o n de l a Rouma­
n i e m o d e r n e , Cezar B o l l i a c a été a u s s i attiré dès sa jeunesse par
l ' a r c h é o l o g i e et l a n u m i s m a t i q u e . Avant l a révolution de 1848, dont
i l a été l ' u n des d i r i g e a n t s en V a l a c h i e , i l a e n t r e p r i s -des "ex­
c u r s i o n s a r c h é o l o g i q u e s " et travaillé avec l e général M a v r o s , d o y e n
des numismates v a l a q u e s . E n 1855, se t r o u v a n t en e x i l , en F r a n c e , i l
détenait une i m p o r t a n t e c o l l e c t i o n numismatique composée de 184 p i è ­
ces en o r , 1000 p i è c e s en a r g e n t et p r e s q u e 2500 p i è c e s en b r o n z e .
Revenu dans l e pays e n 1857,parallèlement aux activités p o l i t i ­
ques , i l a r e p r i s ses " e x c u r s i o n s archéologiques " et a c ontinué
d ' e n r i c h i r sa c o l l e c t i o n numismatique. E n 1869 i l a v i s i t é P a r i s et
a eu l a s a t i s f a c t i o n d ' ê t r e r e ç u membre de l a S o c i é t é française de
numismatique et d ' a r c h é o l o g i e , ou i l a donné des communications à !

ses c o l l è g u e s f r a n ç a i s .
Pendant l a d e r n i è r e décennie de sa v i e , q u i p r e n d r a f i n l e 25
f é v r i e r 1 8 8 1 , B o l l i a c s ' e s t trouvé dans l a n é c e s s i t é - d o u l o u r e u s e
p o u r un c o l l e c t i o n n e u r ! - de v e n d r e une p a r t i e de sa c o l l e c t i o n n u ­
m i s m a t i q u e . C ' e s t a i n s i q u ' e n 1870 i l a vendu au Musée N a t i o n a l de
B u c a r e s t sa c o l l e c t i o n - unique a u monde - de monnaies de l ' e m ­
p e r e u r T r a j a n , en tout - d ' a p r è s l e s i n f o r m a t i o n s inédites u t i l i s é e s -
255 p i è c e s , dont 32 e n o r et 97 en a r g e n t .

31

www.mnir.ro
 DESPRE M O M E N T U L ÎNGROPĂRII T E Z A U R U L U I
DE LA SULUC, JUD. TULCEA

de P E T R E DIACONU

In y a r a a n u l u i 1911 s-a d e s c o p e r i t i n a p r o p i e r e de Macin ( j u d .

T u l c e a ) , l a poalele d e a l u l u i S u l u c , în l o c u l numit " L a Miţe", un t e z a u r
compus d i n următoarele obiecte de a u r : două b r ă ţ ă r i , o b r o ş a , un c a p
de statuetă, o fibulă, două " l a m e l e " , o bucată d i n t r - o bară circulară
în secţiune, un lanţ - r u p t în două - lung de 40 c m , a l t lanţ ( mult mai
s c u r t , avînd l a unul d i n capete un pandantiv g l o b u l a r ) şi p a t r u monede,
d i n t r e c a r e una emisă de H o s t i l i a n u s ( c i r c a 252 e . n . ) , i a r celelalte
t r e i în vremea l u i G a l l i e n u s (253-268 e . n . ) .
P i e s e l e enumerate mai sus - astăzi p i e r d u t e în bună p a r t e - se a¬ 1

f l a u î n t r - o cupă de a r g i n t de c a l i t a t e i n f e r i o a r ă . In acest vas se m a i

găsea o cupă, d e s i g u r m a i mică, d i n a c e l a ş i a r g i n t de c a l i t a t e inferi­
oară.
T e z a u r u l de l a S uluc a f o s t p u b l i c a t de C. M o i s i l în t r e i a r t i c o l e
s u c c e s i v e şi r e p u b l i c a t de W . K n e c h t e P . Anume piese ale c o m o r i i s-au
2

bucurat şi de atenţia c e r c e t ă t o r i l o r Minai Gramatopol şi Râzvan T h e o -

d o r e s c u într-un s t u d i u tipărit în urmă cu 15-16 a n i . In s f î r ş i t , cele
mai multe d i n t r e obiectele de a u r c a r e s - a u păstrat pfnă-n z i l e l e n o a s ­
t r e au fost integr-' de către S t . Β urda în c a t a l o g u l t e z a u r e l o r de a u r 5.
Intemeindu-se cu p r e c ă d e r e pe monedele de a u r , c e r c e t ă t o r i i au legat
momentul îngropării t e z a u r u l u i de l a S uluc de una d i n năvălirile goţi -
l o r l a sud de Dunăre îh a doua jumătate a s e c a i ΙΠ-lea sau sfîrşitul a¬
celuiaşi veac .
Intrucît în p r e z e n t a r e a t e z a u r u l u i de l a Suluc s-au s t r e c u r a t u n e ­
l e e r o r i , pe de o p a r t e , i a r pe de altă p a r t e , data presupusă a Î n g r o ­
pării a c e s t u i intră în contradicţie cu încadrarea c r o n o l o g i c ă a u n o r a
d i n t r e p i e s e , ne—am propus îh cele ce urmează să facem p r e c i z ă r i l e de
rigoare.
îh consecinţă, m a i întîi ne vom o p r i a s u p r a g r e ş e l i l o r făcute Γη
înfăţişarea unora d i n t r e o b i e c t e , i a r a p o i asupra d e s c r i e r i i pieselor
c a r e c o n t r a v i n datării momentului îngropării t e z a u r u l u i fn a doua j u m ă ­
tate a sec. a l I I I - l e a .
I . C. M o i s i l credea că ambele cupe de a r g i n t aparţin unuia şi ace­
luiaşi vas " f o r m a t din două emisfere ce se îmbucă una Γη a l t a " 7 . \y .
K n e c h t e l , socotind că v a s u l îh c a r e s - a u găsit podoabele de a u r "este
de forma unui g l o b , compus d i n două emisfere una mai mare şi alta
puţin m a i mică"®, n u făcea altceva de c i t s ă - ş i însuşească afirmaţia l u i
C.Moisil.

33

www.mnir.ro
 în cazul de faţă, Insă, n u avem de-aface cu un vas g l o b u l a r e i cu
două cupe, aproximativ h e m i s f e r i c e , deosebite una de cealaltă p r i n mă­
r i m e şi p r i n anume particularităţi ale d e c o r u l u i .
C . M o i s i l - r e f e r i n d u - s e l a f i b u l a d i n t e z a u r u l de l a Şuluc - s c r i e
că aceasta a r e "un capăt i n formă de T , i a r celălalt r u p t " . W. K n e c h ­
t e l - v o r b i n d despre aceeaşi piesă - notează c ă " a g r a f a . . . e s t e ruptă
l a un capăt, i a r celălalt a r e o traversă i n formă de T " .
Prezentarea f i b u l e i operată d e ' C . M o i s i l şi W.Knechtel nu este
întru t o t u l exactă. Această p i e s ă , făcînd p a r t e d i n t i p u l f i b u l e l o r c u
butoni Γη formă de c e a p ă j este - după c i t e putem să ne dăm seama d i n
1 1

f o t o g r a f i i l e publicate - ^ ruptă şi la capătul c r u c i f o r m , m o t i v p e n t r u

1

care a z i se prezintă sub forma l i t e r e i T .

Ştefan Β urda susţine că t e z a u r u l de l a S uluc conţinea şi un " f r a g ­
ment de brăţară deformat, d i n bară cu secţiune rotundă d e c o r a t pe
toată lungimea cu crestături i n e l a r e puternice ; capătul păstrat este
modelat în formă c o n i c ă " 3 . Această piesă nu e s t e , îhsă, " u n f r a g m e n t
1

de brăţară", aşa cum socoate S t . B u r d a , c i o p a r t e a unei fibule cu

butoni îh formă de ceapă. Ne grăbim să adăugăm că bucata de fibulă
η-a fost publicată n i c i de W.Knechtel şi n i c i de C . M o i s i l .
Π. Ceva m a i înainte am a t r a s luarea aminte că momentul şi p r i c i ­
na îngropării t e z a u r u l u i de l a S uluc au fost puse îh legătură cu una
din năvălirile goţilor d i n a doua jumătate a sec. a l H I - l e a .Pentru o
a t a r e încheiere s-a invocat şi se invocă încă prezenţa în c u p r i n s u l
t e z a u r u l u i a c e l o r patru monede l a c a r e ne-am r e f e r i t mai s u s " . 1

F i r e ş t e , dacă s - a r f i reţinut că monedele sînt de a u r (avînd d e c i

o circulaţie mai largă în timp) şi că două d i n t r e ele au f o s t p e r f o r a t e
(una spre a i se aplica o agăţătoare) s - a r f i obţinut mai de mult un p r i m
motiv de a plasa momentul îngropării t e z a u r u l u i într-o vreme u l t e r i o a -
ră c e l e i de-a doua jumătăţi a sec. a l I I I - l e a . Că t e z a u r u l a fost î n g r o ­
pat în pămîht într-o epocă mai tîrzie o dovedesc următoarele obiecte
din c u p r i n s u l l u i :
1 . Cupă de a r g i n t de calitate inferioară, lucrată p r i n batere (cio—
cănire) şi nu p r i n t u r n a r e , de formă hemisferică ( f i g . 1 ) ; înălţimea de
7 , 6 cm, diametrul g u r i i de 10,5 cm ; buza este uşor răsfrîntă în a f a r ă .
Ornamentul e organizat Xn t r e i r e g i s t r e : p r i m u l d i n t r e e l e , c e l s u p e r i -
o r , se compune din două l i n i i p a r a l e l e , o r i z o n t a l e , încingînd v a s u l de
j u r împrejur. Intre aceste două l i n i i se află două rînduri de " c r e s t ă ­
t u r i " v e r t i c a l e , alternfnd între ele l a distanţe, aproximativ, egale.
Crestăturile d i n rîndul s u p e r i o r pornesc d i n lini*» orizontală de sus ,
i a r crestăturile din rîndul i n f e r i o r se sprijină pe l i n i a orizontală de
j o s . A l doilea r e g i s t r u ornamental se compune d i n şase "medalioane"
alveolate în afară, dispuse într-o simetrie poligonală. " M e d a l i o a n e l e "
au în centru cîte o "ieşitură", un f e l de vîrf ; l a partea superioară ele
sînt mărginite de spaţii s e m i c i r c u l a r e determinate de cîte două l i n i i
c u r b a t e . Spaţiile sînt brăzdate de l i n i i oblice care se întretaie în a ş a
fel încît se realizează un f e l de r o m b u r i . I n t r e medalioane se află s p a -

34

www.mnir.ro
ţii p o l i g o n a l e , închizfnd de f i e c a r e dată unul şi a c e l a ş i element d e c o r a ­
t i v : " b a s t o n " t e r m i n a t l a capătul s u p e r i o r cu un cerculeţ marcat fn c e n ­
t r u de un " p u n c t " . Aceste "bastoane" - dacă l e putem numi aşa - se r e ­
g ă s e s c şi f n spaţiile d i n t r e r e g i s t r u l ornamental a l doilea şi a l t r e i l e a .
A l t r e i l e a r e g i s t r u ornamental se compune, de asemenea, d i n 6 meda­
l i o a n e . Fundul c u p e i , Γη e x t e r i o r , se prezintă ca un medalion f n forma
unui umbo. Este l o c u l să se p r e c i z e z e că toate piesele t e z a u r u l u i s - a u
găsit Γη acest v a s .
2 . Cupă de a r g i n t , de c a l i t a t e i n f e r i o a r ă , avfnd d i a m e t r u l de 8 , 6
cm ( f i g . 2 ) ; înălţimea nu i se poate p r e c i z a , deoarece fundul v a s u l u i a
f o s t d i s t r u s de d e s c o p e r i t o r i i t e z a u r u l u i . D e c o r u l este oarecum a s e ­
mănător cu c e l de pe v a s u l d e s c r i s imediat mai f n a i n t e . S i a i c i ca ş i
dincolo există două r f n d u r i de liniuţe dispuse v e r t i c a l , cu unele deose­
b i r i insă : şirul liniuţelor d i n p r i m u l r f n d suprapune două l i n i i o r i z o n t a ­
le înconjurftad v a s u l de j u r împrejur ; capetele de sus ale a c e s t o r l i n i ­
uţe sînt marcate cu c i t e un p u n c t . Sub şirul i n f e r i o r de crestături v e r ­
t i c a l e se o b s e r v ă d i n loc Γη loc cîte o liniuţâ s c u r t ă , orizontală. O r n a ­
mentul este completat c u cele două r f n d u r i de medalioane din c a r e se
păstrează - şi numai parţial - doar rîndul de s u s . Medalioanele sînt
mărginite l a p a r t e a superioară de cîte două l i n i i , care se închid
într-un u n g h i . D e c o r u l m o t i v u l u i " b a s t o n " este prezent şi a i c i .
După această d e s c r i e r e o b o s i t o a r e , d a r n e c e s a r ă , se cuvine să a¬
dăugăm că cele două cupe nu reprezintă a l t c e v a decit t r a n s p u n e r e a în
metal a unei f o r m e de vas modelate Γη l u t , c a r a c t e r i s t i c e c u l t u r i i S Γη-
tana de Mureş-Cerniahov,formă fntflnită Γη multe d i n a ş e z ă r i l e şi n e ­
c r o p o l e l e a c e s t e i c u l t u r i d i n Uniunea Sovietică sau d i n ţara noastră.
Avem îh v e d e r e , s p r e pildă, vasele-cupe p u b l i c a t e de I . S . V i n o k u r şi
M.I.Ostrovski , V . P . P e t r o v ® ş i , r e s p e c t i v , cele publicate de R.
1

Vulpe 9 şi G h . D i a c o n u .
1 2 0

Vasele de acest t i p de pe t e r i t o r i u l ţării noastre datează c e l m a i

de v r e m e d i n p r i m a jumătate a sec. a l I V - l e a , fncetfndu-şi existenţa l a
f i n e l e aceluiaşi v e a c .
Plecfnd de l a r e a l i t a t e a că cupele d i n t e z a u r u l de l a Suluc sînt o
copie îh metal a cupelor de l u t d i n c u l t u r a Sîntana de Mureş - Cerniahov
sîntem îndreptăţiţi să socotim că primele n - a u cum data înainte de î n c e ­
putul celui d e - a l IV-lea secol.
3. Fibulă cu butoni îh formă de ceapă, a z i pierdută ; a r e lungimea
păstrată de 8 c m . P a r t e a exterioară a a r c u l u i f i b u l e i este "încrustată
cu . . . smalţ n e g r u " , ca să ne f o l o s i m de e x p r e s i a l u i W . K n e c h t e l . A¬21

cest l i p de fibulă este întrebuinţat cu precădere Γη a doua jumătate a

sec. a l I V - l e a . P r i n u r m a r e , existenţa f i b u l e i cu butoni f n formă de
2 2

ceapă îh t e z a u r u l de l a Suluc ne obligă să plasăm momentul îngropării

acestuia nu m a i de vreme de m i j l o c u l sec, a l I V - l e a .
4 . A p a t r a piesă c a r e ne reţine atenţia este o brăţară, fireşte, de
aur cu b a r a c i r c u l a r ă Γη secţiune, avfnd capetele îngroşate şi apro-
>jpiate ( f i g . 3 ) ; d i a m e t r u l este de 5.2 cm pîhă l a 7,7 c m . Acest t i p de

35

www.mnir.ro
 F i g . 3 . - Brăţară de a u r cu capetele
îngroşate de la S u l u c .

brăţară datează c e l m a i de vreme d i n p r i m a jumătate a sec. a l V - l e a ,

de unde şi încheierea noastră că t e z a u r u l de l a Suluc a fost îngropat
c e l mai de vreme în p r i m a jumătate a s e c o l u l u i a l V - l e a .
In acest caz ascunderea în pămînt a t e z a u r u l u i poate f i pusă în l e ­
gătură cu unul d i n t r e a t a c u r i l e h unice l a Dunărea de J o s . In măsura în
care se va dovedi că t i p u l de brăţară prezentată mai sus a c i r c u l a t ş i
în a doua jumătate a sec. a l I V - l e a a t u n c i va putea f i avansată şi i p o t e ­
za că îngroparea t e z a u r u l u i de l a Suluc este în legătură cu t r e c e r e a v i ¬
zigoţilor în masă, l a sud de f l u v i u , în anul 376.

NOTE

1 Obiectele pierdute sînt următoarele tfibula cu butoni în formă de cea­

pă, capul de statuetă, cele două lanţuri, cele două " l a m e l e " , bucata
de bară, circulară în secţiune. D i n f o t o g r a f i i l e publicate de C. M o i ­
s i l şi W. Knechtel r e i e s e că p r i n t r e piese se m a i găseau încă două
bare de a u r , pierdute şi ele între t i m p . C . M o i s i l , Două morminte a n -
ţ_ice, Γ- "Buletinul Comisiunii Monumentelor I s t o r i c e " , I V , 1 9 1 1 , p .
126, voroeşte şi de existenţa, în c a d r u l t e z a u r u l u i , a unei " m u n i de
a u r " - pe care η-a văzut-o însă. O r i c u m , această "mînâ" n"-a f o s t
publicată niciodată.
36

www.mnir.ro
F i g . 1 . - V a s u l - c u p a n r . I de la b u l u c .

www.mnir.ro
F i g . 2 - V a s u l - c u p a nr.2 de la S u l u c .

www.mnir.ro
"2 C . M o i s i l , o p . c i t . , p . 125-127 ; i d e m , Monete antice p r i v i t o a r e la
împăratul G a l l i e n u s , în " C r o n i c a numismatică", I , n r . 1 , m a i , 1920;
în acest a r t i c o l sînt publicate numai monedele. Idem, C o m o r i a r h e o ­
logice d i n România Mare 5· T e z a u r u l d i n Suluc C j u d . T u l c e a ) , i n " C r o -
nica numismatică, şi a r h e o l o g i c ă " , a n . ΙΠ, n r . 9 - 1 0 , ianuarie- f e ­
b r u a r i e , 1923, p . 6 6 - 7 0 .
3 W . K n e c h t e l , T e z a u r u l de l a Suluc ( j u d . T u l c e a ) , Γη " A r h i v a D o b r o -
g e i " , ΠΙ, 1920, p . 4 - 8 ( e x t r a s ) .
4 M . G r a m a t o p o l şi R . T h e o d o r e s c u , V e c h i podoabe de a u r în colec­
ţiile Cabinetului numismatic a l Academiei R e p u b l i c i i S o c i a l i s t e R o ­
mânia, f n " S t u d i i şi c e r c e t ă r i de i s t o r i a a r t e i " , s e r i a A r t a plasti¬
c ă , tom 13, Bucureşti, 1960, p . 7 5 .
5 Stefan Β u r d a , T e z a u r e de a u r d i n România, Bucureşti, 1979, p . 3 4 ,
f i g . 2 0 a şi b ( a i c i sfnt ^ate desenele a două piese) şi p . 71 , n r . 35
( a i c i se face o d e s c r i e r e a t e z a u r u l u i păstrat).
6 C . M o i s i l , T e z a u r u l d i n S u l u c , p.70 ; W . K n e c h t e l , o p . c i t . , p . 78 ;
M . G r a m a t o p o l - R . T h e o d o r e s c u , o p . c i t . , p.75 ; C . P r e d a , f n S C I V ,
ΧΠ, 1 9 6 1 , 2 , p.248 ; S t . B u r d a , o p . c i t . , p . 7 1 .
7 C.Moisil, o p . c i t . , p.66.
8 W.Knechtel, o p . c i t . , ρ.5·
9 C.Moisil, o p . c i t . , p.68.
10 W . K n e c h t e l , o p . c i t . , p . 4 .
11 A s u p r a d e n u m i r i i exacte a a c e s t u i t i p de fibulă v e z i R . H a r h o i u , fn
SCTVA, 2 4 , 1973, 2 , p . 3 2 2 .
12 Cea m a i c l a r ă d i n t r e f o t o g r a f i i este publicată de C . M o i s i l , Două mor­
minte antice, p.126.
13 Ştefan B u r d a , o p . c i t . , p . 7 1 · De a l t f e l , n u - i s i n g u r a greşeală pe
c a r e o face numitul a u t o r Γη d e s c r i e r e a p i e s e l o r t e z a u r u l u i . V o r b i n d
d e s p r e obiectele t e z a u r u l u i de l a Suluc păstrate pină Γη ziua de a z i
n u pomeneşte nimic despre cele două cupe de a r g i n t . Dealtminteri
d - s a socotea că în t e z a u r s-a găsit numai un vas de a r g i n t .
14 A ş a cum pe bună dreptate au r e m a r c a t - o M . G r a m a t o p o l şi R. T h e o -
d o r e s c u , o p . c i t . , p . 7 5 . Vom nota că acest capăt de fibulă η-a fost
p u b l i c a t n i c i de C . M o i s i l , şi n i c i de W . K n e c h t e l .
15 V e z i s u p r a nota 6 .
16 P r i n t r e cele p a t r u monede există două cu c a r a c t e r s a t i r i c (vezi C .
M o i s i l , îh " C r o n i c a numismatică", I , n r . 1 , p . 14-1 5)·Ambele au e¬
f i g i a l u i G a l l i e n u s . împăratul poartă pe cap o coroană de stuf în loc
de l a u r i , i a r numele l u i este r e d a t l a femenin : Gallienaé Augustae .
După opinia l u i O c t . I l i e s c u aceste monede au f o s t bătute totuşi în
bănăriile o f i c i a l e .
17 I . S . V i n o k u r şi M . I . O s t r o v s k i , Razkopkj Rakoveţkogo Mogylnika ν
1962, în K S . n r . 102, Moscova, 1964, p . 6 8 , f i g . 24 s u s .
18 V . P . P e t r o v , Cerneahovskij M o g y l n i k , îh MIA S S S R , 116, Moscova
1964, p . 9 9 , f i g . 9 / 4 - 5 .
19 R . V u l p e , I z v o a r e . Săpăturile d i n 1936-1948, Bucureşti, 1957,p.297,
fig.316/1 .
37

www.mnir.ro
20 G h . D i a c o n u , T î r g ş o r . Necropola d i n s e c O T - I V , Bucureşti, 1965,
p l . X L n / 1 , p l . X L V I l / 3 şi p l . C L X / 3 , i n text l a p . 8 3 . V e z i , de a¬
semenea, B c u r Mitrea şi Constantin P r e d a , Necropolele d i n
u se­
c o l u l a l I V - l e a e . n . f n Muntenia, Bucureşti, 1966, p . 3 8 2 , f i g . 2 5 1 /
11. Acest bol însă pare a avea fundul d r e p t . Cupa de l u t cu fundul
r o t u n j i t s-a descoperit şi f n necropola de t i p Sîntana de Mureş
de la Cop uz u ( j u d . Ialomiţa). Informaţia o deţin de l a N . C o n o v i c i ş i
Crişan Muşeţeanu..
21 W.Knechtel, o p . c i t . , p . 4 .
22 V e z i E r w i n K e l l e r , Die spStromischen Grabfunde i n SUdbayern,
MUnchen, 1 9 7 1 , p . 3 4 - 3 5 , f i g . 11 , t i p " C " , datat între 3"50 şi 380.
23 I . W e r n e r , în " B a y e r i s c h e Vorgeschichtsblătter", 2 5 , 1910, p . 171
s g . ş i p l . 15/1. V e z i asemenea brăţări şi l a Secuieni (Moldova )i
publicate de Dan G h . T e o d o r , T e r i t o r i u l est c a r p a t i c f n v e a c u r i l e
1

V - X I , e . n . , Iaşi, 1978, p . 1 7 1 , f i g . 1 2 / 4 - 5 . I n t e x t , p . 2 2 , se sus¬

ţine că brăţările sfnt de l a Săbăoani (Neamţ). P e n t r u aceste bră­
ţări v e z i şi I . M i t r e a , în " C a r p i c a " ΧΠ, 1980, p l . 4 5 / 7 . I n Dobrogea,
la P i a t r a Frecăţei, A . P e t r e , Săpăturile de l a P i a t r a Precăţei,în
M a t e r i a l e , V I I I , 1962, p . 5 8 1 , f i g . 1 8 / 2 - 4 . Exemplarele n r . 3 şi 4
d i n această figură au capetele ornamentate cu i n c i z i i . V e a i şi ex—
" e m p l a r u l de l a Mor eşti - T a n s i l v a n i a ( K . H o r e d t , Moreşti.Grabun-
r

gen i n einer V o r - und frlfhgeschichtlichen S i e d l u n g i n S i e b e n b U r -

gen, Bucureşti, 1979, ρ . 1 ό ΐ f i g . 7 5 / 7 .

SUR L A D A T E DE L ' E N F O U I S S E M E N T DU TRESOR

DE S U L U C

Résumé

En 1911, on a découvert au p i e d de l a c o l l i n e S u l u c , p r è s de M a ­
c i n (dépt. de T u l c e a ) , un t r é s o r composé d ' o b j e t s en o r , à s a v o i r :.
deux b r a c e l e t s , une broche,la tête d'une statuette, une a g r a p h e , une
chaîne coupée en deux fragments, à -la longuer de 40 cm, une autre
chaîne plus c o u r t e , quatre pièces de monnaie (une frapée p a r H o s t i -
l i e n , les autres t r o i s par G a l l i e n ) , deux lamelles et un fragment
d'une b a r e . Du même t r é s o r se rattachent deux coupes h é m i s p h é r i ­
ques en argent.
Les c h e r c h e u r s qui se sont occupés du t r é s o r de Suluc l ' o n t
daté dans la deuxième moitié du I I I s. de n . è . En partant de l ' a n a ­
e

lyse de cestaines pièces du t r é s o r , l'auteur a établi l a c o n c l u s i o n

que ce trésor a été enfoui au début du V siècle o u , l e plus t ô t ,
e

à la f i n du I V s. de n . è .
e

38

www.mnir.ro
 NOI DESCOPERIRI MONETARE ÎN P E R I M E T R U L
DA V E I GETICE DE LA PISCUL CRÀSANI

de N I C U L A E CONOV1CI

Φ
I n t r - u n a x t i c o l apărut r e c e n t publicam d e s c o p e r i r i l e monetare fă­
cute îh dava getică de l a P i s c u Crăsani şi în a ş e z ă r i l e deschise a d i a ­
cente pîhă în anul 1973. De a t u n c i , c e r c e t ă r i l e arheologice continuate
an de an (cu o întrerupere îh 1974-1975), precum şi unele d e s c o p e r i r i
îhtîmplătoare sau informaţii d e s p r e d e s c o p e r i r i m a i v e c h i âu făcut ca
numărul monedelor cunoscute d i n această zonă să se d u b l e z e . Cum u n e ­
le d i n monedele r e c e n t d e s c o p e r i t e aduc elemente c a r e întregesc t a ­
b l o u l circulaţiei monetare de l a P i s c u Crăsani am s o c o t i t utilă aducerea
l o r l a cunoştinţa s p e c i a l i ş t i l o r . Ca şi în c a z u l p r i m u l u i l o t , vom p r e ­
zenta c a t a l o g u l monedelor în o r d i n e a v e c h i m i i l o r şi r e spec t i n d c r i t e ­
riul tipologic.
Monede g r e c e ş t i
2 S t a t e r de a u r L y s i m a c h .
P r o f e s o r u l p e n s i o n a r I o n Copuzeanu d i n B u c u r e ş t i , o r i g i n a r d i n
s a t u l Copuzu, n e - a informat d e s p r e d e s c o p e r i r e a îhtîmplătoare
p r i n a n i i 1 9 2 0 - 1 9 2 1 , îh a p r o p i e r e a " p i s c u l u i " , a unui s t a t e r de
a u r c u numele l u i L y s i m a c h , ajuns u l t e r i o r l a Bucureşti . N u am
putut da de urma a c e s t e i monede, d a r după d e s c r i e r e a făcută de
i n f o r m a t o r , informaţia p a r e a f i e x a c t ă .
2 Didrahmă H i s t r i a
A v . Două capete de t i n e r i , c e l d i n stîhga i n v e r s a t .
R v . V u l t u r pe d e l f i n , s p r e stîhga H T P l l H ) S U D
^ Φ vulturu­
3

lui A (?).
A R , \ , 5,17 g , 17 mm; l i t e r e cu capete g l o b u l a r e , c o n s e r v a r e
bună, puţin t o c i t ă . P i e k , 4 1 6 . A fost descoperită în 1980,pe ma­
melonul e s t i c a l fortificaţiei, întro-o groapă databilă în a doua
jumătate a s e c a i Π-lea î . e . n . ( g r . 2 2 ) . P l . 1 / 1 .

Monede T o r n i s, a u t o n o m e .
3 A v . Capul M a r e l u i Zeu s p r e d r e a p t a ; l a bază două contramărci :
1 . cap de bărbat s p r e d r e a p t a , cu c o i f ; 2 . c a p de bărbat s p r e
. d r e a p t a , cu p e t h a s o s .
Rv. I n cfmp f r u n z e de s t e j a r , cunună de s t e j a r pe m a r -
gine.KMA(fi;
A E , / * , 10,10 g , 24/25 mm, crestată c u foarfecă pe m a r g i n e ;

39

www.mnir.ro
 corodată, mult tocită fu s p e c i a l pe r e v e r s . R e g l i n g , 2415. A
fost descoperită l a Copuzu-Deluş, în săpătură, de C r i s a n M u -
şeţeauu, împreună cu piesa următoare şi o monedă getică d i v i ­
zionară, îh groapă getică ( v e z i m a i j o s ) . P L . l / 2 .
4 A v . Capul M a r e l u i Zeu s p r e d r e a p t a ; l a bază o contramarcă.;
cap de bărbat s p r e d r e a p t a , c u c o i f .
ΤΌΜΙ
* ΦΕΙΔ|
R v
ϊ"* * 1 c e l
r f n d u r i , vultur spre dreapta şi
e d o u a

două frunze de s t e j a r , t o t u l fn cunună de s t e f a r .

A E , î , 7,70 g , 22 mm; c o n s e r v a r e bună, tocită,Regling,2421.
A fost descoperită împreună c u precedenta şi c u următoarea 3 .
P I . 1/3.
Monde g e t i c e şi t r a c i c e .
5 Monedă getică divizionară, t i p F i l i p ΙΠ.
Capul l u i H e r a k l e s s t i l i z a t , s p r e d r e a p t a , îh c e r c p e r l a t .
Rv. C o r o d a t ; Zeus pe t r o n nu se mai d i s t i n g e , f i i n d înlocuit de
un şir de m i c i l i n i i c u r b e , urmat de t r e i şiruri v e r t i c a l e de
cîte 4 globule şi un X c u capete g l o b u l a r e .
A R , 1,70 g , 1 6 , 5 / 1 8 mm, scyphată; corodată, aversul tocit.
Descoperită împreună cu n r . 3 şi 4 l a Copuzu-Deluş. După C .
Preda (Monedele g e t o - d a c i l o r , p . 3 3 1 )se încadrează în grupa a
t r e i a a acestui t i p de monede. P l . l / 4 .
6 Monedă getică t i p Vîrteju-Bucureşti.
A v . Capul l u i Zeus mult schematizat,format d i n l i n i i , ovale şi
puncte, în p r o f i l spre d r e a p t a .
Rv. C a l mult schematizat, la t r a p spre stîhga; c a p u l r o t u n j i t
d i r e c t d i n gît, cu o c h i u l marcat p r i n t r - o . globulă şi botul g r o s ;
picioarele d i n faţă nu se mai d i s t i n g ; crupa ca o proeminenţă
rotundă, d i n c a r e pornesc p i c i o a r e l e d i n spate cu globule l a
capete şi o altă globulă îh faţa l o r ; deasupra c a l u l u i t r e i g l o ­
bule formîhd un t r i u n g h i cu vîrful în s u s .
AR, ^ , 6 , 1 2 g , 22 mm, scyphată; conservare bună,tocită. Nu
se încadrează în ştanţele de a v e r s sau r e v e r s publicate de C .
P r e d a . P l . l / 5 . Descoperită cu a n i în urmă în zona " p i s c u l u i "
de învăţătorul A l e x a n d r u Stefan d i n Crăsanii de J o s , a s t ă z i ' în
colecţia L i v i a Dandara, B u c u r e ş t i . 4

7 Monede getice t i p Inoteşti-Răcoasa.

A v . Capul l u i Z e u s , mult schematizat, spre dreapta f o r m a t d i n
l i n i i , ovale şi p> inc t e .
Rv. Cal schematizat, l a t r a p s p r e stîhga, deasupra M i n v e r ­
sat, cu globulă dedesubt.
AR, 1 5,70 g , 24/26 mm, scyphată; c o n s e r v a r e bună, tocită.
C . P r e d a , p . 2 5 7 , n r . 7 9 , a v . 5 5 , r v . 7 0 şi p l . L J V / 3 . F a c e parte
din s e r i a a t r e i a a monedelor de acest t i p , fără r o z e t e pe a v . ,

40

www.mnir.ro
 c u o v a l u l feţei în formă de D c u l c a t . Descoperită îb 1979 fn
a ş e z a r e a " P l a t o u " de către A l e x a n d r u S t e f a n . P l . l / 6 .
8 A v . Ca m a i s u s , d a r roată cu p a t r u spiţe în d r e p t u l o v a l u l u i f e ­
tei.
R v . C a l schematizat l a t r a p s p r e stînga, deasupra t r e i globule
dispuse în t r i u n g h i .
A R , / , 5,47 g , 2 7 / 2 8 mm, scyphată; c o r o d a t ă , tocită, conţinut
scăzut de a r g i n t . C . P r e d a , p . 2 5 8 , n r . 8 5 , a v . 5 6 , r v . 7 4 şi p l .
L I V / 9 ; face p a r t e d i n s e r i a a p a t r a , cu r o a t a pe a v . A fost des­
coperită în 1980 în a ş e z a r e a " P l a t o u " , S . V I I , c . 1 0 , - 0 , 7 0 m , u l -
t i m u l n i v e l de l o c u i r e . P l . l / 7 .
9 O monedă de a c e l a ş i t i p (?) a fost descoperită cu a n i în urmă de
a c e l a ş i A l . S t e f a n şi a ajuns într-o c o l e c ţ i e particulară d i n U r -
z i c e n i . N u n e - a fost a c c e s i b i l ă .
10 Imitaţie barbară T h a s o s .
A v . C a p u l l u i Dionysos mult s t i l i z a t , s p r e d r e a p t a ; pe cap c u ­
nună de iederă c u t r e i f r u n z e în s u s , în forma a t r e i grupe de
cîte două m i c i t r i u n g h i u r i p a r a l e l e ; în faţa l o r două r o zete mici;
bărbia porneşte d i r e c t de sub n a s ; pe f r u n t e două benzi p a r a l e ­
l e . Stanţa mişcată.
R v . H e r a k l e s în p i c i o a r e , cu măciuca şi blana de l e u , m u l t s t i ­
l i z a t ; c a p u l a r e faţa ca un cioc de pasăre deschis s p r e d r e a p t a ,
blana de l e u a r e a s p e c t u l unei a doua măciuci; legenda s t i l i z a ­
tă d i n l i n i i şi l i t e r e g r e c e ş t i fără n i c i un s e n s . D r . : T A Ο Τ Ι Ι Λ
s t . : = IIΟΠ = ; e x e r g ă : Ο ' Ι Λ Τ Ί Γ ; între măciucă .şi p i c i o ­
r u l d r e p t ) , g r e u v i z i b i l , pe marginea r v . d o u ă i n c i z i i
1
triun­
ghiulare.
A R , \ 16,25 g , 34/35 mm, p a s t i l a deformată ; c o n s e r v a r e b u ­
n ă , puţin tocită. A fost descoperită întîmplător pe p l a t o u , în a¬
fara aşezării getice. P l . l / 8 .
Monede r o m a n e
Penar roman republican.
11 L . T h o r i u s B a l b u s . '
A R , τ , 3,00 g , 19/20 mm, f o u r é e . P i e s a prezintă o perforaţie
p e n t r u atîrnat şi este crestată de m a i multe o r i pe a v . şi r v .
pînă l a miezul de c u p r u ; c o n s e r v a r e r e a , p e l i c u l a de a r g i n t în
p a r t e desprinsă de pe r v . C r a w f o r d , Roma, 3 1 6 / 1 , a . 105 î . e . n .
( G r u e b e r , 1632, a . 8 0 ; Sydenham, I t a l i a de n o r d ? , 5 9 8 , a.100¬
9 5 ) . Descoperită întîmplător în 1978 de A l . Ş t e f a n îh zona " p i s ­
cului". P l . l / 9 .
Monedă imperială de b r o n z .
12 c Ţ a u d l u s i r
A E , J , , 10,20 g , 29 mm. B M C , 1 , 1 4 8 , anul 4 1 , a s . Conservare
bună, mult t o c i t ă . A f o s t descoperită îh 1979 l a cîte va sute de

41

www.mnir.ro
 m e t r i depărtare de aşezarea deschisă d i n p u n c t u l " P l a t o u " de
nişte e l e v i d i n Crăsanii de J o s . De acolo moneda a i n t r a t în
p a t r i m o n i u l Muzeului d i n Călăraşi ( i n v . 1 6 9 7 4 ) . P l . l / 1 0 .
După cum se poate o b s e r v ă , monedele descoperite pîhă în prezent
la Crăsani şi Copuzu sînt f o a r t e v a r i a t e ca t i p u r i şi provenienţă. Pe
ansamblu situaţia se prezintă în f e l u l următor:

Locul descoperirii To-

Emisiuni ^
monetare Pisc Platou L u t ă - C o p u z u - I n a f a - Obs.
rie Deluş r a loc.
Lysimach AV 1 1
Histria AR
-1 - - - 1
Mac. P r i m a AR 1 ? - -- - - 1 loc. ne­
- - - sigură

--
Thaăos AR 1 1
Dyrrhachium AR - - • 1 1
- - -
-
Tomis AE 2 2
getice A l . - - - -
-1 ? -- --
F i l i p ΙΠ AR 3 2 5
Vîrteju Buc. AR 1 2 1 loc.
T

- nesigură
Inoteşti-Răcoasa AR 4 ? 1 5 2 loc.
- - nesigură
Thasos-barbară AR
-3 -- - - 1 1

-
denari r e p . AR 3 2 loc.
- - nesigura,
1 fourrée
as Claudius AE - - - - 1 1

9 6 2 5 2 24 ( 1 A V ,
20 A R ,
3 AE)
r
In t o t a l se ştie de existenţa a 24 monede, d i n t r e c a r e una de a u r ,
20 de a r g i n t (una fourrée) şi 3 de b r o n z .
Despre s t a t e r u l de a u r de t i p L y s i m a c h nu avem date p e n t r u î n c a ­
d r a r e a l u i cronologică. E l putea aparţine atît aşezării m a i v e c h i , ne-
ίwrtificate, existente pe " p i s c " între sfîrşitul s e c a i I V - l e a - m i j l o c u l
s e c a i Π-lea î . e . n . , cît şi aşezărilor d i n epoca clasică,datate de n o i
între mijlocul s e c a i I I - l e a şi c e l mai tîrziu a l t r e i l e a s f e r t a l s e c I
f . e . n . , ştiut fiind că s t a t e r i i de t i p L y s i m a c h continuă sâ c i r c u l e pînă
la începutul s e c . l î . e . n . ,
Didrahma de argint a H i s t r i e i este însă o apariţie m a i puţin o b i ş ­
nuită într-un context atît de tîrziu. Ea pune în discuţie, p o s i b i l i t a t e a

42

www.mnir.ro
răinînerii în uz a a c e s t o r monede pîhă într-o v r e m e mult m a i tîrzie d e -
cft data e i de e m i t e r e . C a z u l nu este totuşi i z o l a t . A s t f e l de monede
au mai fost d e s c o p e r i t e şi în dava getică de l a P i e t r o a s e l e , j u d . B u z ă u ,
într-un context s i m i l a r şi în unele t e z a u r e monetare t î r z i i ' , în vreme
ce l a Sprîncenata ( j u d . O l t ) , Costeşti şi P i a t r a Roşie (jud.Hunedoara)
şi S p i r u H a r e t (jud.Brăila) au apărut em i s i u n i autonome de b r o n z ale
aceleiaşi cetăţi . N u excludem p o s i b i l i t a t e a ca piesa noastră să f i fost
"moştenită* de l a l o c u i t o r i i a ş e z ă r i i mai v e c h i , d a r
1
fenomenul nu-şi
schimbă p r i n aceasta semnificaţia. Menţionăm a i c i f a p t u l că groapa în
care a apărut moneda conţinea puţine fragmente c e r a m i c e , pămînt a r s
amestecat c u cenuşă şi cărbuni, t o t u l a c o p e r i t cu un s t r a t compact de
cenuşă, ceea ce îi dădea a s p e c t u l unei g r o p i r i t u a l e , în c a r e moneda a
fost depusă intenţionat, împreună cu un vîrf de săgeată d i n f i e r .
Monedele autonome ale cetăţii Τ omis au apărut în aşezarea de la
Copuzu-Deluş, se p a r e , t o t î n t r - o groapă rituală, a s o c i a t e , ca şi în
cazul drahmei de D y r r n a c h i u m publicate a n t e r i o r , cu o monedă d i v i ­
zionară de t i p A l e x a n d r u - F i l i p Ι Π . Dispunem aşadar de o secvenţă
cronologică importantă, în c a r e terminus post quem este dat de d r a h ­
ma de D y r r n a c h i u m purtînd numele unor magistraţi d i n ultima perioadă
de emisiune a a c e s t u i o r a ş . Putem data a s t f e l cele 5 monede de la
1 1

Copuzu-Deluş în p r i m u l s f e r t a l s e c . I î . e . n . Prezenţa monedelor a u ­

tonome de b r o n z ale o r a ş e l o r g r e c e ş t i v e s t - p o n t i c e îh aşezările geto-
dacice a fost urmărită de B u c u r M i t r e a . A c e s t a constata că monede­
1 2

le r e s p e c t i v e a p a r în număr m i c , d a r constant în cetăţile şi aşezările

geto-dacice m a i c u seamă în a f a r a a r c u l u i c a r p a t i c . Prezenţa l o r a i c i
este pusă în legătură cu relaţiile d i r e c t e d i n t r e n e g u s t o r i i acestor o¬
r a ş e şi lumea g e t o - d a c i c ă d i n stîhga Dunării în a doua jumătate a sec.
a l Π-lea şi p r i m a jumătate a s e c . I î . e . n . .Monedele noastre s - a r
încadra îh g r u p a a Η-a a a c e s t o r monede, cea t î r z i e , piesele purtînd
contramărci. E s t e semnificativă prezenţa a c e l e e a ş i contramărci pe
ambele monede de l a Copuzu, ceea ce indică r e p u n e r e a l o r simultană
îh c i r c u l a ţ i e . A doua contramarcă, găsită pe e x e m p l a r u l n r . 3 , este
p r a c t i c tangentă cu p r i m a , încît nu putem spune dacă este mai nouă
sau m a i v e c h e . F i i n d aplicată c h i a r pe marginea monedei, tocirea ei
s - a r putea d a t o r a aplicării defectuoase şi nu v e c h i m i i mai m a r i .
Monedele getice nou d e s c o p e r i t e nu aduc informaţii suplimenta­
r e , deoarece toate au mai apărut şi în d e s c o p e r i r i l e a n t e r i o a r e . M o ­
neda de t i p Vîrteju—Bucureşti este de bună c a l i t a t e , d a r greutatea ei
redusă (6,T2 g) o plasează l a l i m i t a inferioară a greutăţii acestor e -
m i s i u n i . Ne m a i reţine atenţia f a p t u l că cele mai numeroase- monede
1

getice d e s c o p e r i t e l a Crăsani-Copuau sînt t i p u r i l e A l e x a n d r u - F i l i p ΠΙ

( d i v i z i o n a r e ) şi I n o t e ş t i - î î ă c o a s a , prezente în cîte 5 e x e m p l a r e .
Imitaţia de t i p F i l i p ΓΠ găsită împreună cu cele două monede t o m i -
tane ne îndeamnă l a unele p r e s u p u n e r i , cu c a r a c t e r i p o t e t i c , în l e g ă ­
tură cu d a t a r e a e i . P i e s a r e s p e c t i v ă , reprezentîhd pe r e v e r s un grad
avansat de s c h e m a t i z a r e , se caracterizează şi p r i n apariţia l i t e r e i X

43

www.mnir.ro
c u capete g l o b u l a r e . Aceasta l i t e r a n u a mai f o s t , d i n c i t e ştim, s e m - '
nalată pe monedele t i p u l u i c i t a t . E a apare I n s ă / î n t r - o forma aproape
identică, pe s e r i a a V - a , considerată u l t i m a , a monedelor de t i p Inc—
teşti-Răcoasa ( s i pe a l t e t i p u r i monetare g e t i c e , c a r e insă n u ne i n ­
teresează a i c i ) . Dacă avem în acest caz o p r e l u a r e a s i g l e i de pe un
t i p de imitaţie pe a l t a , atunci a r t r e b u i să admitem, pe de o p a r t e , că
piesa noastră a r f i contemporană c u monedele de t i p înot eşti - Răcoasa
d i n s e r i a amintită, i a r pe de altă p a r t e că a fost emisă undeva în M u n ­
tenia şi n u Ia sud de Dunăre,- cum p a r e a f i c a z u l c u majoritatea pie­
s e l o r de acest t i p , deoarece monedele Inoteşti-Răcoasa nu au c i r c u l a t
l a sud de Dunăre.
în ceea ce priveşte datarea tîrzie a unora d i n e m i s i u n i l e de t i p
A l e x a n d r u - F i l i p EH, avem îh s p r i j i n t e z a u r u l d e s c o p e r i t la Pirgovo
( j u d . R u s e , B u l g a r i a ) , unde 67 imitaţii Vîrteju-Bucureşti se asociază
cu 11 tetradrahme imitaţii de t i p F i l i p ΠΙ , precum ş i a s o c i e r e a p i e ­
1

s e l o r de l a Crăsani c u drahma de D y r r h a c h i n m şi monedele autonome

de Τ omis c o n t r amar c a t e . Cît despre l o c u l de e m i t e r e , a m i n t i m că o o a ­
recare c o n c e n t r a r e de d e s c o p e r i r i de monede de acest t i p se s e m ­
nalează tocmai în zona central—sudică a M u n t e n i e i ? . D i n păcate nu 1

cunoaştem r e p e r t o r i u l t u t u r o r e m i s i u n i l o r de t i p A l e x a n d r u - F i l i p ΠΙ
descoperite pînă în prezent ( c i r c a 1150 drahme după C . P r e d a , d i n care
sînt i l u s t r a t e numai 1 5 ) , p e n t r u a şti în ce măsură piesele c u X pe r e ­
v e r s au m a i fost descoperite undeva ş i unde anume. Credem îhsă că o
datare l a începutul s e c i î . e « n . a unei părţi a monedelor de acest t i p
nu poate f i înlăturată.
' Imitaţia "barbară? de Thasos r i d i c ă o s e r i e de probleme i n t e r e ­
sante, nu uşor de r e z o l v a t . E l e p r i v e s c e m i t e n t u l , c r o n o l o g i a şi a r i a
de circulaţie a acestor monede. Dificultăţile de c a r e se loveşte a z i
c e r c e t a r e a numismatică îh r e z o l v a r e a acestor probleme pornesc de l a
înregistrarea defectuoasă a p r i m e l o r d e s c o p e r i r i şi de l a confuzia c a ­
r e s-a făcut şi încă se m a i face între aceste piese ş i o altă categorie
de imitaţii după monedele t h a s i e n e , mai apropiată de o r i g i n a l e şi c a r e
este mult mai greu de deosebit de acestea Η in urmă.
P r i m a categorie de imitaţii a r e e f i g i i l e mult s t i l i z a t e şi schema­
t i z a t e , încît uneori nu se. mai poate distinge nimic d i n elementele m o ­
d e l u l u i . Legenda este şi ea stilizată, l a emisiunile m a i recente a j u n -
gînd simple şiruri de l i t e r e , l i n i i sau puncte fără n i c i un s e n s . Aceste
monede^ cunosc o mare v a r i e t a t e , d i st i n gîndu-se f o a r t e puţine ştanţe
comune . D i n punct de vedere s t i l i s t i c aceste e m i s i u n i ' se aseamănă
foarte mult cu monedele c e l t i c e şi d a c i c e . Aceasta-a ş i făcut ca ele să
fie denumite eronat "imitaţii c e l t i c e " ' . Cele 63 piese de acest f e l p u ­
1

blicate în colecţia Dessewffy cîntăresc între 13,37 ş i 17,91 g , g r e u ­

tatea medie fiind de 16,09 g ^ ° . Se poate spune d e c i că monedele o s c i ­
lează în j u r u l greutăţii n o r m a l e , diferenţele destul de mari înregis­
t r a t e de l a o piesă l a a l t a datorfndu-se nu intenţiei de fraudă, c i d i ­
ficultăţilor de c m t ă r i r e .

44

www.mnir.ro
www.mnir.ro
 ' A dona. c a t e g o r i e de <mit»ţ» e s t e , cum am s p u s , mult m a i a p r o p i a ­
tă de o r i g i n a l e . Reprezentările sînt m a i puţin s t i l i z a t e , l e g e n d a este de
multe o r i c o r e c t ă , d a r a l t e o r i s t i l i z a r e a este d e s t u l de pronunţată, i a r
legendele sînt g r e ş i t e . I n unele c a z u r i r e p r e z e n t a r e a de pe a v e r s este
identică c u o r i g i n a l e l e şi numai r e v e r s u l trădează c o n t r a f a c e r e a . N u ­
mărul de ştanţe f o l o s i t e este m a i l i m i t a t , a c e e a ş i stanţă sau grupă de
Stanţe puţind f i identificată fn multe tezaure d e s c o p e r i t e atît fn Româ­
n i a , cft şi i n B u l g a r i a . Legendele sînt u n e o r i a s i m e t r i c e , cu l i t e r e l e
2 1

formate d i n globule m a r i , i a r s i g l a apare modificată faţă de original

sau de n e r e c u n o s c u t . Marea m a j o r i t a t e a a c e s t o r imitaţii au l a bază o¬
r i g i n a l e l e d i n u l t i m e l e e m i s i u n i , cele c u s i g l a M şi M b a r a t . G r e u t a ­
2 2

tea a c e s t o r imitaţii este mult m a i constantă, ea apropiindu-se foarte

mult de a o r i g i n a l e l o r . Oricît a r f i de s t i l i z a t e , aceste monede nu pot
f i confundate c u imitaţiile d i n p r i m a c a t e g o r i e . Cu toate acestea ele au
fost de multe o r i confundate şi de a i c i porneşte i n c e r t i t u d i n e a în d e p i s ­
t a r e a c e l o r două c a t e g o r i i , a t u n c i cînd d e s c o p e r i r i l e nu au fost ilus­
t r a t e îh publicaţii, c i sînt denumite d o a r "imitaţii b a r b a r e " sau "piese
b a r b a r i z a t e " . După opinia n o a s t r ă , îh c a z u l de faţă avem de a face nu
cu imitaţii p r o p r i u - z i s e , c i m a i degrabă c u c 6 p i i , m a i mult sau mai p u ­
ţin r e u ş i t e , după o r i g i n a l e l e g r e c e ş t i . Stilizările c a r e a p a r a r putea f i
datorate unei c o p i e r i l a " a doua" sau " a t r e i a " mină, cînd g r a v o r u l nu
a m a i avut l a dispoziţie p i e s a originală şi a t r e b u i t să intervină p e r s o ­
n a l p e n t r u r e f a c e r e a ştanţe l o r . U n i i c e r c e t ă t o r i m e r g pînă acolo încît
refuză să recunoască în aceste piese nişte c o n t r a f a c e r i , denumindu-le
" o r i g i n a l e t î r z i i " . Avfnd fn vedere f a p t u l că este v o r b a de piese c o ­
2 4

p i a t e , este de l a sine înţeles c ă o mare p a r t e a a c e s t o r a r i s c ă să nu

poată f i deosebite de o r i g i n a l e . D a r nu este m a i puţin adevărat că la
multe d i n ele atît s t i l i z a r e a e f i g i i l o r cît şi a legendelor trădează i m e ­
diat un g r a v o r de o r i g i n e n e - g r e a c ă . Credem că numai o i n v e n t a r i e ­
r e cît m a i completă a ştanţelor ne poate a j u t a , ca şi în c a z u l d e n a r i l o r
r o m a n i r e p u b l i c a n i copiaţi îh D a c i a , l a s e p a r a r e a o r i g i n a l e l o r de c o p i i
şi abia după aceea se v a putea s t a b i l i c a r e este ponderea reală a m o ­
nedelor thasiene o r i g i n a l e în c a d r u l circulaţiei monetare d i n spaţiul
c a r p a t o - b a l c a n i c . I n o r i c e c a z , ponderea c ô p i i l o r t r a c i c e se arată încă
de pe acum a f i impresionantă.

Revenind l a imitaţiile d i n p r i m a c a t e g o r i e , t r e b u i e spus că ele par

a se c o n c e n t r a l a sud de Munţii B a l c a n i ^ . D e ş i l i t e r a t u r a m a i veche
2

menţionează numeroase asemenea d e s c o p e r i r i făcute pe t e r i t o r i u l Ro­

mâniei , în publicaţiile de monede d i n u l t i m i i 38 de a n i nu a m a i fost
ilustrată n i c i u n a . I n s c h i m b , o r i de cîte o r i au fost i l u s t r a t e descope­
r i r i de "imitaţii b a r b a r i z a t e " , acestea se încadrau toate îh c a t e g o r i a
c ô p i i l o r , de regulă c u legenda greşită sau cu o accentuată s t i l i z a r e a
e f i g i i l o r . I n schimb pe t e r i t o r i u l B u l g a r i e i , m a i ales- l a sud de B a l c a n i ,
d e s c o p e r i r i l e de "imitaţii b a r b a r e " p r o p r i u - z i s e se înmulţesc mereu ^, 2

ilustrîhd atît l o c u l de o r i g i n e , cît şi a r i a reală de răspîndire şi c r o n o ­

logia p i e s e l o r r e s p e c t i v e . După cum arată t e z a u r u l de l a K u k l e n ( j u d .

•*5

www.mnir.ro
A s e n o v g r a d ) ^ , primele imitaţii cu efigie " b a r b a r a " apar încă d i n ar
2

doua jumătate a s e c a i Π-lea î . e . n . , însoţind emisiunile d i n s e r i i l e

t i m p u r i i , continuă şi se diversifică în c a d r u l t e z a u r u l u i de l a P a d a r e -
vo (jud.Nova Z a g o r a ) datat în deceniul a l d o i l e a a l s e c . I î . e . n . , cu
3 0

monede din ultimele s e r i i de o r i g i n a l e şi se încheie, ajungîhd l a uUţ-

mele e x p r e s i i de s t i l i z a r e în t e z a u r e l e de l a Sărniţa (jud.Haskovo) ,
Topolovo ( j u d . P l o v d i v ) 3 2
şi K o l i u Marinovo ( j u d . No va Z a g o r a p , 3
îh
ultimele două asociindu—se cu d e n a r i romani r e p u b l i c a n i d i n a doua j u ­
mătate a s e c i î . e . n . T r e b u i e spus că imitaţiile publicate c u a n i f h u r ­
mă de R . F o r r e r şi d i n colecţia D e s s e w f f y
3 4 3
î ş i găsesc cele mai
multe analogii tocmai în t e z a u r e l e d i n această ultimă perioadă, de la
Sărniţa şi mai ales Topolovo.
Din cele de mai sus rezultă că datarea p i e s e i descoperite l a Cră­
sani este dificilă, atît a vreme cît nu vom găsi un exemplar bătut c u a¬
celeaşi ştanţe într-un context numismatic mai bine d a t a t . Ţinînd seama
de faptul că p r i m e l e imitaţii (înţelegem p r i n acest termen numai p i e s e ­
le denumite " c e l t i c e " s a u ' b a r b a r e " ) , acelea datate l a sfîrşitul secai
11-lea î . e . n . au un s t i l mai bun şi legenda c o r e c t ă , sfhtem înclinaţi să
datăm piesa noastră către m i j l o c u l s e c i î . e . n . , fără a exclude şi o
datare mai t î r z i e , adică îh a doua jumătate a aceluiaşi s e c o l . D u p ă cum
am văzut, aceste monede apar f o a r t e r a r îh România. Putem conta sub
beneficiu de i n v e n t a r numai cîte o piesă d i n t e z a u r e l e de l a Mureni(Kis
S z e d e r j e s , Sidrieşul M i c ) , C e l e i ( C o r a b i a , j u d . O l t ) , cele d i n " T r a n ­
s i l v a n i a " şi de l a Bogata Mureşului f i i n d d u b i o a s e . I n c o l e c ţ i a dr.
George şi M a r i a Severeanu se m a i află un număr de asemenea imitaţii,
d a r nu se cunoaşte provenienţa l o r ^ . L a cestea se adaugă acum piesa
3

de l a Crăsani.
Denarul fourrée de l a L . T h o r i u s Balbus nu constituie o noutate.
Asemenea piese au mai apărut în cetăţile geto-dacice-^?. Ne a t r a g e a¬
tenţia doar faptul că piesa p a r e a f i fost scoasă d i n uz îh mod intenţio­
nat, după ce s-a constatat că este calpă p r i n z g î r i e r e repetată care
scoate l a lumină miezul d i n metal i n f e r i o r . E a a fost îh plus perforată
pentru a f i purtată ca pandantiv, p r o b a b i l de către d e s c o p e r i t o r .
Moneda de bronz de l a Claudius a fost găsită în a f a r a a ş e z ă r i l o r
g e t i c e . Faptul că este foarte tocită ne face să credem că a f o s t p i e r ­
dută mult timp după emiterea e i , poate c h i a r l a sfîrşitul s e c . I e»n. sau
chiar în secolul următor. E a nu poate f i în n i c i un caz pusă în legătu­
ră cu existenţa aşezărilor getice cunoscute, în sensul unei p r e l u n g i r i
a existenţei l o r pîhă c e l puţin în vremea l u i C l a u d i u s . Nu dispunem de
n i c i un alt m a t e r i a l arheologic c a r e să poată f i datat a t l t de t î r z i u .
L o t u l de monede prezentat a i c i nu schimbă aşadar d a t a r e a a ş e z ă ­
r i l o r getice de l a Crăsani-Copuzu, dar îmbogăţeşte fii mod substanţial
tabloul circulaţiei monetare p e n t r u perioada maximei l o r d e z v o l t ă r i .

46

www.mnir.ro
 N O T E

1 N . C o n o v i c i , Monedele d i n a ş e z a r e a getică de l a P i s c u C r ă s a n i , S C N ,
V n , 1980, p . 1 3 9 - 1 4 3 .
2 Idem, Şantierul a r h e o l o g i c P i s c u Crăsani, 1978. Raport prelimi­
n a r îh M a t e r i a l e şi c e r c e t ă r i a r h e o l o g i c e , ΧΠΙ, O r a d e a , 1 9 7 9 , p . 145.
3 A . S t o i a , L e s f o u i l l e s archéologiques en Roumanie (1977), " D a c i a " ,
Ν . S . , Χ Χ Π , 1978, p . 3 5 3 / 3 6 ; B . M i t r e a , Découvertes monétaires en
Roumanie (1979), " D a c i a " , N . S . , X X Î V , 1980, p . 3 7 2 / 5 ; i d e m , " D a -
c i a " , N . S . , X X V , 1981, p . 3 8 4 / 5 2 . -
4 Mulţumim şi pe această cale t o v . L i v i a D a n d a r a , c a r e ne-a pus cu
multă amabilitate l a dispoziţie moneda în v e d e r e a publicării.
5 N . C o n o v i c i , A ş e z a r e a getică de l a Crăsani, în Documente n o i d e s ­
c o p e r i t e şi informaţii a r h e o l o g i c e , A . S . S . P . , B u c u r e ş t i , 1 9 7 1 , p .
20-23.
6 G h . P o e n a r u B o r d e a , L e t r é s o r de Mărăşeşti, " D a c i a " , N . S . , X V I I I ,
1974, p . 1 0 3 - 1 2 6 .
7 F I . P r e d a , V . D u p o i , Monede d e s c o p e r i t e în a ş e z a r e a getică de la
P i e t r o a s e l e faud.Buzău), S C N , V I I , 1980, p . 1 4 5 - 1 4 7 ; O c t . U i e s c u ,
însemnări p r i v i t o a r e l a d e s c o p e r i r i monetare ( I I ) , S C N , I I , 1958, p .
449 mai semnalează t e z a u r u l de l a C r e m e n a r i (sau B u d e ş t i , j u d . V î l -
c e a , după C . P r e d a ) , conţinînd didrahme h i s t r i e n e asociate cu d e -
n a r i r o m a n i r e p u b l i c a n i şi t e z a u r u l de l a Dăeni ( j u d . T u l c e a ) cu o
didrahmă histriană şi monede de b r o n z romane i m p e r i a l e .
8 C . P r e d a , M . B u t o i , Monede d e s c o p e r i t e îh a ş e z a r e a getică de la
Sprîncenata ( j u d . O l t ) , T h r a c o - d a c i c a , Π , 1 9 8 1 , p . 6 5 - 7 1 .
9 B . M i t r e a , Monede pontice l a daco—geţii l u i B u r e b i s t a , " P o n t i c a " , X I ,
1978, p . 9 0 .
10 N . C o n o v i c i , S C N , V I I , 1980, p . 1 3 9 , 142.
11 H . C e k a , Questions de numismatique i l l y r i e n n e , T i r a n a , 1 9 7 2 , p . 4 2 .
12 Β.Mitrea , o p . c i t . , p . 8 9 - 9 6 .
13 Ibidem , p . 9 5 . C . P r e d a şi Μ.Butoi, o p . c i t . , p . 6 7 exprimă o opinie
c o n t r a r ă , după c a r e monedele de b r o n z ale H i s t r i e i au pătruns în a¬
ş e z ă r i l e getice d i n i n t e r i o r pe o cale indirectă, p r i n legături in­
t e r t r i b a l e c u geţii de l a Dunăre.
14 C . P r e d a , Monedele g e t o - d a c i l o r , Bucureşti, 1973, p . 2 5 5 .
15 I b i d e m , p.259 şi p l . L J V / 1 2 - 1 4 .
16 I b i d e m , p . 3 4 2 .
17 I b i d e m , p . 3 4 1 ş i f i g . 2 3 .
18 R . F o r r e r , K e l t i s c h e Numismatik d e r Rhein-und Donaulande, S t r a s -
s b u r g , 1908, p . 2 2 7 - 2 3 2 ; G r 6 f Dessewffy M i k l o s , B a r b a r P é n z e i , B u ­
d a p e s t , 1910, p l . X I V - X V I , X X I I - X X i n , X X X I V - X X X V , X X X X I , L t L I I I ;
E . Z l a t a r e v a , R i m s k i r e p u b l i k a n s k i moneti ot k o l e k t i v n a t a n a h o d k a p r i
s . T o p o l o v o , P l o v d i v s k i okrăg, " G o d i s n i k - P l o v d i v " , V , 1 963, p . 176¬
179; G . K a c a r o v a , N o v i danni za d a t i r o v k a t a na t e t r a d r a h m i t e na os­
t r o v Tasos ot v t o r i p e r i o d na monetoseceneto mu i na t r a k i j s k i t e te -

47

www.mnir.ro
 t r a d r a b m i ot I τ p r . n . e . , " I z v e s t i i a - S o f i a " , 2 7 , 1 9 6 4 , p . 139 ş i 1 4 5 -
147, ρΙ.Ι-ΙΠ; T . G e r a s i m o v , T r a k i j s k i moneti - p o d r a j a n i j a na t a -
soskite t e t r a d r a h m i , " N u m i z m a t i k a " , I V , S o f i a , 2 , 1 9 7 2 , p.9-12$
D . A l a d j o v , Malka kolektivna nahodka ot " v a r v a r s k i i m i t a c i i " na
t a s o s k i t e t r a d r a h m i , " N u n d z m a t i k a " , I I , 1 9 7 0 , 3 , p . 1 6 - 1 9 ; R . GBbl,
O s t k e l t i s c h e r T y p e n - A t l a s ( = O T A ) , B r a u n s c h w e i g , 1973, p . 2 8 - 2 9
şi p l . 4 6 - 5 1 .
19 R . F o r r e r , o p . c i t . , p . 2 3 3 ; K . P i n k , Die MUnzprSgung d e r O s t k e l -
ten und i h r e r N a c h b a r n , D i s s P a n n , 2,1939, 1 5 , p . 1 1 9 - 1 2 0 ; C . M o i -
s i l , Monetele d a c i l o r , B S N R , X V , 1920, p . 7 2 - 7 3 credea că o m a ­
r e parte a l o r p a r a f i fost bătute f n D a c i a ; L . R u z i c k a , D i e Frage
d e r dacischen MUnzen , B S N R , X V H , 1922, 4 1 - 4 2 , p . 2 5 - 2 8 / 4 8 - 5 4
demonstrează că localizările d i n T r a n s i l v a n i a şi S e r b i a sînt n e s i ­
g u r e , i a r cele d i n "România" aflate în colecţia Dessewffy provin
de l a Rusciuc (Ruse, B u l g a r i a ) . Este de părare că aceste imitaţii
au fost bătute de geţii şi c r o b i z i i d i n t r e Dunăre şi B a l c a n i , m a i a¬
les c e i d i n a p r o p i e r e a oraşelor v e s t - p o n t i c e .
20 Dessewffy M i k l o s , o p . c i t .
21 O b i b l i o g r a f i e aproape completă a acestei c a t e g o r i i de monede la
E . Chirilă, G.Mihăescu, T e z a u r u l monetar de l a Căprioru. C o n t r i -
• buţii l a studiul c r o n o l o g i e i şi circulaţiei t e t r a d r a h m e l o r Macedo­
n i e i P r i m a şi i n s u l e i T h a s o s , T i r g o v i ş t e , 1969 (pentru România) şi
I.Bogdan Cătăniciu, T e z a u r u l monetar de l a Poiana ( j u d . T e l e o r -
man). Unele aspecte ale circulaţiei t e t r a d r a h m e l o r Macedoniei P r i ­
ma şi ale oraşului Thasos în lumea t r a c o - d a c i c ă , S C N . V I , 1975,
p . 1 8 4 - 1 8 5 , n.19 (pentru România) şi n . 2 0 (pentru B u l g a r i a ) . C o ­
m e n t a r i i amănunţite p r i v i n d acest gen de imitaţii l a E . C h i r i l ă , V .
L u c ă c e l , T e z a u r u l de la P e t r i n d u (Contribuţii l a c r o n o l o g i a t e t r a ­
drahme lor~thas ie ne de t i p D i o n y s o s - H e r a k l e s ) , A c t a M P , Zalău, ΠΙ,
1979, p . 8 9 - 1 0 1 .
22 Ibidem, p . 9 1 - 9 2 , 9 3 .
23 Ibidem, p . 9 0 , t a b e l ; T . G e r a s i m o v . o p . c i t . . p . Π .
24 G h . P o e n a r u B o r d e a , C . C o n d r e a , Date n o i p r i v i n d t e z a u r u l d s l a A -
dfncata, jud.Dîmboviţa, " A c t a V a l a c h i c a " , 3 , T î r g o v i ş t e , 1972, p .
121-122, 124; M . C o j o c ă r e s c u , T e z a u r u l de monede greceşti d e s ­
coperit pe t e r i t o r i u l m u n i c i p i u l u i B u c u r e ş t i , S C N , V I , 1975, p . 1 9 5 -
199.
25 E.Chirilă, V . L u c ă c e l , o p . c i t . , p . 9 2 - 9 3 .
26 T . G e r a s i m o v , o p . c i t . ; I.Bogdan Cătăniciu, o p . c i t . , este de f o l o ­
sit cu r e z e r v e , deoarece d i n b i b l i o g r a f i a citată nu se poate face
distincţie de multe o r i între cele două c a t e g o r i i de imitaţii; de p i l ­
dă, tezaurul de l a Osikovo (jud.Tărgoviste) conţinea şi t e t r a d r a h ­
me din Odessos şi Mesambria, i a r între piesele t has ie ne (22 r e c u ­
perate) se găsesc şi imitaţii apropiate de o r i g i n a l e , identice c u
cele descoperite în D a c i a , d a r pe c a r e G h . G h i n e v , le socoteşte o¬
r i g i n a l e , deoarece aveau legenda corectă (Gh.Ghinev, Monetno

48

www.mnir.ro
 săkroviste ot s , Q s i k o v o , T ă r g o v i s t k i o k r ă g , " N u m i z m a t i k a " , X X I ,
1978, 3 , p . 1 8 - 2 5 ) ; dacă p e n t r u t e z a u r u l de l a P o l s k i T r ă m b e s ( j u d .
T î r n o v o ) se v o r b e ş t e de "monede c e l t i c e după t i p u l t h a s i e n e l o r " ,
f n schimb t e z a u r u l de l a T o p o l o v o ( j u d . P l o v d i v ) a r conţine "imitaţii
t h a s i e n e " , de f a p t t o t "imitaţii c e l t i c e " ( v e z i E . Z l a t a r e v a . o p . c i t . )
e t c . D i n p ă c a t e , cea m a i m a r e p a r t e a d e s c o p e r i r i l o r d i n B u l g a r i a
au rămas n e p u b l i c a t e i n t e g r a l , i a r c e l e p u b l i c a t e n u c o r e s p u n d de
multe o r i c u informaţiile d i n notiţele l u i T . G e r a s i m o v .
27 R . F o r r e r , o p . c i t . ; M.Dessewffy, o p . c i t . ; K . P i n k , o p . c i t . ; C.
M o i s i l , L e s tétradrachmes de Thasos et de l a Macédoine I e r e
et
l e u r c i r c u l a t i o n e n D a c i e , " B a l c a n i a " , V U , 1 , 1944, p . . 3 - 2 2 ; B .
M i t r e a , P e n e t r a z i o n e c o m m e r c i a l e e c i r c o l a z i o n e monetar i a ne l i a
D a c i a p r i m a d é l i a conquis t a , " E p h e m e r i s D a c o r o m â n a " , X , 1945,p.
66-69.
28 V e z i mai sus, n . 1 8 , 26. \
29 G . K a c a r o v a , K o l e k t i v n a nahodka ot t a s o s k i te*Tf Ητηηρ^ Γ ρ ΐ s r

K u k l e n , A s e n o v g r a d s k o , " A r h e o l o g i j a " , S o f i a , 111,1961, 4 , p . 5 3 ¬

58.
30 Idem, " I z v e s t i j a - S o f i a " , 2 7 , 1964, p . 1 3 1 - 1 5 2 .
31 D.Aladjov, op.cit.
32 E.Zlatareva, op.cit.
33 T.Gerasimov, op.cit.
34 R.Forrer, op.cit.
35 M.Dessewffy, o p . c i t . ; R.GSbl, o p . c i t .
36 Una d i n monedele d i n C o l e c ţ i a S e v e r e an u p r o v i n e , p a r e - s e , d i n t e ­
z a u r u l de l a C e l e i ( c f . C . M o i s i l , o p . c i t . , p . 1 2 - 1 3 , n r . 6 ) ; a l t e două
piese d i n c o l e c ţ i e au f o s t i l u s t r a t e , fără i n d i c a r e a l o c u l u i de p r o ­
venienţă, de G . S e v e r e a n u , A S i l v e r Medal - unpublished o r i g i n a l
of Roemetalces I , în " B u c u r e ş t i " , 1 - 2 , 1 9 3 7 , p . 5 6 , f i g . 3 - 6 ; una d i n
monede a r e un p e d u n c u l rămas de l a t u r n a r e . P e n t r u c e l e l a l t e i m i ­
taţii pe c a r e l e admitem c a d e s c o p e r i t e în D a c i a a se vedea o b s e r ­
vaţiile j u s t i f i c a t e ale l u i L . R u z i c k a , o p . c i t .
37 M . C h i ţ e s c u , Numismatic A s p e c t s of the H i s t o r y of the D a c i a n State»
The Roman R e p u b l i c a n Coinage i n D a c i a and G e t o - D a c i a n C o i n s of ;
Roman T y p e , B . A . R . , 1 1 2 , O x f o r d . 1 9 8 1 , p . 3 3 4 / 1 9 ( B r a d u ) , 3 4 7 /
102 ( L ă c e n i ) , 3 5 5 - 3 5 5 / 1 4 0 (Poiana-Galaţi), 3 5 6 - 3 5 7 / 1 4 4 (Răcătău),
cu b i b l i o g r a f i a .

N O U V E L L E S D E C O U V E R T E S MONÉTAIRES D A N S L ' A I R E
D E L A " D A V A " G E T E D E P I S C U CRĂSANI

Résumé

On publie 12 monnaies m i s e s au j o u r pendant l e s f o u i l l e s a r c h é o l o ­

giques ou p a r h a s a r d dans les établissements gete s de P i s c u Crăsani

49

www.mnir.ro
( f o r t i f i c a t i o n ) , " P l a t o u " et " C o p u z u - D e l u ş " (établissements ouverts
v o i s i n s ) ou à l e u r proximité. I l s ' a g i t d ' u n statère en o r de type
Lysimaque (découverte f o r t u i t e , p e r d u e ) , une d i d r a c h m e en a r g e n t de
la v i l l e d ' H i s t r i a ( f o r t i f i c a t i o n , fosse r i t u e l l e de l a f i n d u Π-e siècle
a v . n . è . ) , deux bronzes autonomes de l a v i l l e de T o m i s et une i m i t a ­
t i o n de type P h i l i p p e ΓΠ (argent) à Copuzu-Deluş, une i m i t a t i o n gète du
type Vfxteju-Bucureşti (découverte f o r t u i t e ) , t r o i s imitations gètes
du type Inoteşti-Răcoaşa (1 P l a t e a u - f o u i l l e s , 2 f o r t u i t e s ) , une imi­
t a t i o n " b a r b a r e " d ' a p r è s les tétradrachmes de Thasos (découverte f o r ­
t u i t e , en dehors des établissements) et un as r o m a i n i m p e r i a l de C l a u ­
de I - e r , 41 de n . è . ( d é c . f o r t u i t e , en dehors des étalissements). L a '
dernière monnaie est étrangère au m i l i e u archéologique gète de C r ă ­
s a n i . L e t o t a l des monnaies mises au j o u r j u s q u ' à présent dans l ' a i r e
de l a " d a v a " de Crăsani (commune de B a l a c i u , d é p . de falomitza)
monte à 24, dont 1 AV, 20 A R , 3 A E .

50

www.mnir.ro
 SECŢIA A Π-A
NUMISMATICĂ MEDIEVALĂ ŞI MODERNĂ

51

www.mnir.ro
 DOCUMENTE PRIVIND CONŢINUTUL ŞI COMPONENŢA
DESCOPERIRILOR MONETARE DE L A D E T A , JUD. TIMIŞ,
D I N ΑΝΠ 1880-1881

de A D R I A N B E J A N

Cunoaşterea cît m a i p r e c i s ă a c i r c u l a ţ i e i monetare pe un a n u m i t

t e r i t o r i u l a un moment dat este de o importanţă deosebită p e n t r u ilus­
t r a r e a r e l a ţ i i l o r economice ş i s o c i a l - p o l i t i c e ale e p o c i i pe t e r i t o r i u l
r e s p e c t i v . P e n t r u B a n a t u l f e u d a l i s m u l u i t i m p u r i u ( s e c . X I - X I I I ) viaţa e¬
conomică este documentată ş i p r i n numeroasele d e s c o p e r i r i m o n e t a r e
mai v e c h i sau m a i n o i cunoscute d i n b i b l i o g r a f i a de s p e c i a l i t a t e , d e s ­ 1

c o p e r i r i îh c a d r u l c ă r o r a se particularizează t e z a u r u l monetar apărut

l a De ta în a n u l 1880, compus, după unele informaţii, d i n 1 0 . 0 0 0 de m o ­
n e d e , t e z a u r c a r e cumulează în aceste condiţii e l s i n g u r o t r e i m e d i n
2

t o t a l u l c e l o r a p r o x i m a t i v 3 0 . 0 0 0 de monede d e s c o p e r i t e p e n t r u s e c . X I -
ΧΙΠ Γη T r a n s i l v a n i a ş i B a n a t . D a r d a t e l e r e f e r i t o a r e l a a c e s t t e z a u r
sfnt c o n f u z e , b i b l i o g r a f i a f i i n d f o a r t e imprecisă a t u n c i cînd discută
c a n t i t a t e a de monede ş i repartiţia l o r pe t i p u r i m o n e t a r e .
C h i a r ş i numai o c i t i r e c o r e c t ă a b i b l i o g r a f i e i v e c h i (pîhă l a 1900)
legată de a c e a s t ă d e s c o p e r i r e dovedeşte c ă acest t e z a u r este
3
canti­
t a t i v mult m a i m i c , conţinîhd, Γη momentul a p a r i ţ i e i , un număr d o a r de
2091 monede, r e p a r t i z a t e t i p o l o g i c pe o paletă mult m a i r e s t r î h s ă , r e s ­
t u l de monede pfnă l a l o . o o o de bucăţi p r o v e n i n d p r o b a b i l d i n a l t e d e s ­
c o p e r i r i s i m i l a r e de pe t e r i t o r i u l B a n a t u l u i .
T r i m i t e r e a bibliografică l a c a r e ne r e f e r i m este confirmată de ex­
istenţa , Γη a r h i v a s e c ţ i e i de i s t o r i e a M u z e u l u i B a n a t u l u i d i n Timişoara 1

a m a i m u l t o r documente r e f e r i t o a r e l a d e s c o p e r i r i l e de l a De ta d i n
a n i i 1 8 8 0 - 1 8 8 1 . D i n aceste documente rezultă următoarele :
1 . L a 30 n o i e m b r i e 1880 l a De t a , pe pămfntul f a r m a c i s t u l u i E m i l
B r a u m f l l l e r , a r g a t u l a c e s t u i a d e s c o p e r ă îh t i m p ce a r a un vas cu 2091
de monede. D e s c o p e r i t o r i i p r e d a u t e z a u r u l autorităţilor l o c a l e , c a r e i n ­
formează de d e s c o p e r i r e pe S i g i s m u n d O r m o ş , în t r i p l a sa calitate
de p r i m p r e f e c t a l c o m i t a t u l u i T i m i ş , preşedinte a l Asociaţiei de I s t o ­
r i e şi A r h e o l o g i e d i n Timişoara ş i c o l e c ţ i o n a r m u l t i l a t e r a l . L a c e r e r e a
a c e s t u i a , după t o p i r e a zăpezii sînt r e c u p e r a t e de pe t e r e n f r a g m e n t e ­
l e v a s u l u i îh c a r e se a f l a t e z a u r u l ş i , împreună c u t e z a u r u l s i g i l a t ,
t r i m i s e l a T i m i ş o a r a . P e n t r u d e t e r m i n a r e a p i e s e l o r , Sigismund Ormoş
t r i m i t e l a rîndul său t e z a u r u l d i r e c t o r u l u i m u z e u l u i d i n Budapesta. A i c i
se va întocmi un t a b e l c u p r i n z f n d r e p a r t i z a r e a pe t i p u r i şi v a r i a n t e a
c e l o r 2091 de monede. După reţinerea p e n t r u muzeul maghiar a 168 de
p i e s e , c e l e l a l t e βΓηχ r e t r i m i s e l a Timiş oara împreună cu t a b e l u l . D i n c a n ­
t i t a t e a de monede r ă m a s ă , 121 de piese r e v i n f a r m a c i s t u l u i E m i l Brâu -

53

www.mnir.ro
m i l l i e r ca drept a l d e s c o p e r i t o r u l u i , m a r e a m a j o r i t a t e a t e z a u r u l u i i n -
trîhd însă f n colecţia particulară a l u i Sigismund O r m o ş , acesta dis-
punfnd de t e z a u r după preferinţă, d e - a l u n g u l a n i l o r donfnd diferite
cantităţi muzeului d i n Timişoara (de e x e m p l u , l a 1891 donează 200 de
monede colecţiei numismatice a m u z e u l u i , Împreună c u a l t e descoperiri)
sau specialiştilor ş i colecţionarilor p a r t i c u l a r i (26 de monede l u i J .
Hampel, 30 de monede d r . F r . R e i m a n d i n Viena e t c . ) , a s t f e l c ă , la o
dată neprecizată, se g ă s e s c f n colecţie 1899 monede, i a r f n anul 1889
doar 1567 de p i e s e .
L a s c u r t timp după r e î n t o a r c e r e a de l a B u d a p e s t a , monedele teza­
u r u l u i de l a Deta se amestecă între e l e , p r e c u m şi cu a l t e piese ale co­
lecţiei O r m o ş , fapt ce impune o nouă c l a s i f i c a r e . Puţin cunoscător a l
monedelor de sec. Χ Ι - Χ Ι Π , Sigismund Ormoş se va a d r e s a unui s p e ­
c i a l i s t , d r . F r a n c i s e Reiman d i n V i e n a , căruia f i t r i m i t e , f n 1889,ce-
le 1567 de monede pe c a r e l e mai p ă s t r a . Acesta r e o r g a n i z e a z ă t e z a ­
u r u l , depistfnd 47 de piese p r o v e n i n d d i n a l t e d e s c o p e r i r i ş i ames­
tecate f n c a d r u l c o l e c ţ i e i cu cele de l a D e t a , a p o i r e t r i m i t e documentaţia
şi monedele, reţinfndu-şi 30 de piese ca recompensă p e n t r u munca de
clasificare. '
Bătrfn şi b o l n a v , Sigismund Ormoş este f n i m p o s i b i l i t a t e s ă - ş i r e -
sistematizeze cele peste 10.000 de monede a l e c o l e c ţ i e i p e r s o n a l e , η
informează pe numismatul vienez c ă a s i s t e m a t i z a t monedele romane fn
94 de c a t e g o r i i şi pe cele maghiare f n 84 de c a t e g o r i i , rămfnfnd n e s i s ­
tematizate cele c u p r i n s e sub t i t l u l l a r g de "internaţionale" ( d i v e r s e , d i n
toată lumea) şi c a r e sînt f o a r t e numeroase. Se a d r e s e a z ă s p e c i a l i s ­
t u l u i r u g f n d u - 1 să p r e i a munca de s i s t e m a t i z a r e a a c e s t e i părţi a c o ­
l e c ţ i e i , c e r f n d u - i totodată să se i n t e r e s e z e de v a l o r i l e de vînzare a
d i f e r i t e l o r p i e s e , p e n t r u a - ş i evalua colecţia f n eventualitatea unei
v f n z ă r i . Se pare că deoarece d r . F r . R e i m a n n u a putut p r e l u a munca
de sistematizare a c o l e c ţ i e i , Sigismund Ormoş s-a a d r e s a t şi a l t o r
specialişti.
2 . L a 10 i a n u a r i e 1 8 8 1 , f n h o t a r u l s a t u l u i Denta, aparţinfud co­
munei D e t a , pe pămîhtul domenial d i n t r e aceste două localităţi ( p a r ­
cela l u i Samuel B r U n n e r ) , a r g a t u l acestuia descoperă un t e z a u r f e u ­
dal compus d i n 359 de t a l e r i apuseni ( b e l g i e n i m a i a l e s ) şi 1028 de mo­
nede mărunte, precum şi 25 de piese de podoabă. P r e d a t autorităţi­
l o r , t e z a u r u l este t r i m i s Asociaţiei de I s t o r i e şi A r h e o l o g i e "*»" T i m i ­
şoara c a r e face o primă c l a s i f i c a r e a p i e s e l o r şi îl expediază, l a r î n ­
d u l său, muzeului d i n Budapesta. După c e r c e t a r e a p i e s e l o r , m u z e u l ma­
g h i a r reţine b i j u t e r i i l e şi o p a r t e d i n monede, r e t u r n i n d r e s t u l t e z a u ­
r u l u i asociaţiei d i n Timişoara însoţit de o s c r i s o a r e explicativă prin
c a r e datează întreaga d e s c o p e r i r e în sec. a l X V I - l e a . A p r o p i e r e a de
nume d i n t r e localităţile Deta şi Denta, precum şi apartenenţa a d m i n i s ­
trativă a satului Denta l a comuna Deta au făcut ca şi acest t e z a u r să
i n t r e în b i b l i o g r a f i a de s p e c i a l i t a t e , de asemenea, sub g e n e r i c u l de t e ­
z a u r u l de l a Deta 5.

www.mnir.ro
 Ή

s *
•Mine 1
I W-
J * '
1 1
— " « ·
JiTt-JV.
6* 7
<-

/ ' '•, . . /«y

^ 0 N|~M3«M

Λ •

/P. * f t
*
• r v
•
•M

·«»·
•
M mm
ι

7 T lm

P1.1 . - T a b e l c u monedele d e s c o p e r i t e l a D e t a , j u d . T i m i ş .
P r i m a pagină.

55
www.mnir.ro
 3 . D i n c e l e p r e z e n t a t e m a i s o s , se naşte î n t r e b a r e a ; c ă r u i f a p t
i se datorează confuzia ce a t r a n s f o r m a t cele 2091 de monede a l e t e ­
z a u r u l u i de l a Deta in 10.000 de piese p u b l i c a t e sau menţionate de b i ­
b l i o g r a f i a de s p e c i a l i t a t e ? D i n documentele de l a Muzeul B a n a t u l u i r e ­
zultă că s p r e sfîrşitul vieţii sale Sigismund Ormoş s - a a d r e s a t m a i mul­
t o r specialişti p e n t r u c l a s i f i c a r e a p i e s e l o r c o l e c ţ i e i . După moartea sa,
colecţia a ajuns l a V i e n a p e n t r u s t u d i u . N o i c r e d e m c ă A r n o l d L u s c h i n ,
a t u n c i cînd a p u b l i c a t .ceea ce e l c o n s i d e r a a f i t e z a u r u l de l a D e t a
(unul d i n cele m a i cunoscute t e z a u r e feudal—timpurii d i n zonă datorită
peregrinărilor sale ş i n u m e r o a s e l o r menţionări), publică de fapt nu a—
cest t e z a u r , c i un număr m a i mare de d e s c o p e r i r i p r o v e n i n d de pe t e ­
r i t o r i u l B a n a t u l u i , fond monetar în c a d r u l c ă r e i a monedele c o l e c ţ i e i
<3rmoş e r a u p r o b a b i l cele mai n u m e r o a s e . 0

Aceasta dovedeşte c ă A . L u s c h i n nu a cunoscut sau nu a l u a t în

c o n s i d e r a r e s c u r t a p r e z e n t a r e făcută de S . O r m o ş în " B u l e t i n u l " A s o ­
ciaţiei d i n Timişoara în a n u l 1 8 8 3 , precum şi f a p t u l că p i e s e l e a u a¬
7

j u n s l a Viena fără documentele r e f e r i t o a r e l a t e z a u r , documente a f l a t e

p a r t e în a r h i v a particulară a l u i S . O r m o ş , p a r t e îh a r h i v a curentă a
Asociaţiei şi a r a n j a t e în o r d i n e a găsită de n o i m a i t î r z i u , după ce f o n ­
d u l Ormoş a fost donat s o c i e t ă ţ i i . U l t e r i o r , g r e ş e a l a comisă de A .
L u s c h i n a fost preluată ş i de alţi c e r c e t ă t o r i . C h i a r ş i cînd se c i t e a z ă
" B u l e t i n u l " Societăţii d i n Timişoara, informaţia este cunoscută su­
p e r f i c i a l sau preluată mecanic . ·'
4 . Conform t a b e l u l u i conţinînd c l a s i f i c a r e a monedelor d i n t e z a u ­
r u l de l a Deta, păstrat l a Muzeul B a n a t u l u i d i n T i m i ş o a r a , cele 2091 de
piese ale d e s c o p e r i r i i se împart a s t f e l :
I . 1239 monede de F r i e s a c h (sec. ΧΠ-ΧΠΙ), d i n c a r e 961 f ă r ă e¬
mitent.
Π. 34 monede de A q u i l e i a .
H I . 344 monede de S a l z b u r g , m a j o r i t a t e a de l a a r h i e p i s c o p u l E b e -
h a r d Π (1200-1246).
I V . 436 monede de R e i c h e n t h a l l ( R e i c h e n b u r g ) .
V . 34 monede de K b l n , d i n c a r e 9 b u c . de l a e p i s c o p u l P h i l i p I de
HeinsbertŢ (1167-1191) ş i 13 b u c . de l a e p i s c o p u l Adolphus I de A l t o n a
(1193-1205).
V I . T r e i monede maghiare de l a A n d r e i a l I I - l e a .
V I I . Una moneda engleza de l a H e n r i c I a l A n g l i e i (1100-1135).
T a b e l u l menţionat c o n s t i t u i e , pîhă în p r e z e n t , nninn dovadă c o n ­
cretă pe baza căreia se poate s t a b i l i j pe t i p u r i ş i v a r i a n t e , componen­
ţa a c e s t u i t e z a u r , fapt ce va permite a p o i s e p a r a r e a monedelor t e z a u ­
r u l u i de l a Deta de c e l e l a l t e monede, p r o v e n i n d Hin a l t e d e s c o p e r i r i
şi publicate sub acest t i t l u , înlesnindu-se a s t f e l o m a i bună evidenţă
a p i e s e l o r aflate a z i în muzee şi c o n t r i b u i n d totodată l a o m a i reală
cunoaştere a circulaţiei monetare îh Banat în p e r i o a d a feudalismului
timpuriu^.

•56

www.mnir.ro
 &6c**r /J'y.

* PORTVTI ι Λ Α Ν Λ

J2. K«. # JJZ.

v/a&u:. ////

P l . 2 . - T a b e l cu monedele d e s c o p e r i t e la Deta . j u d .Timiş . Pagina 3.

57

www.mnir.ro
 A N E X A I .
Î.tpta documentelor aflate în a r h i v a hluaauLni Banatul ni T i m i -
şoara^T
1 . "Despre d e s c o p e r i r i l e de i a Deta şi D e n i a " , r a p o r t présentât
de 5 . Ormoş I n anul 1886 Societăţii de I s t o r i e s i A r h e o l o g i f d i n T i ­
mişoara. F i l e l e de dosar n r . 6 2 , 6 3 . 6 4 , 9 2 .
2. Ciorna s c r i s o r i i recoamndate expediată de Sigiesumd Oxmaş
l u i P e t r u O s t a i c i , p r i m p r e t o r a l plăşii Deta l a 27 august 1881 . D e ea
este anexată r e c i p i s a de expediere a rrtmişi de mwsewl d i n B u ­
dapesta p e n t r u cele 168 de raraiap o p r i t e . FûeAe^nr.66—67.
3. Ciorna s c r i s o r i i adresate de ţg » g
Ormoş l a 26 1.1881 d i ­
r e c t o r u l u i Muzeului Naţional a l U n g a r i e i , F e r e n c z P u l e s k j , I n c a r e f i
mcunoştiinţeaxă pe acesta despre condiţiile d e s c o p e r i r i i , solicită c l a ­
sarea monedelor c a r e însoţesc s c r i s o a r e a ş i e f e c t u a r e a unui t a b e l e x ­
p l i c a t i v a l acestor monede. F i l a n r . 6 6 .
4. S c r i s o a r e a p r i m p r e t o r u l u i piăsii Data P e t r u O s t a i c i , a d r e s a t ă
l u i Sigismund Ôrmoç I n c a l i t a t e de p r e f e c t a l oraşului şi m m i t f su­
prem a l judeţului T i m i ş , p r i n c a r e acesta este i n f o r m a t de a c h i t a r e a r e ­
compensei date l u i E m i l BrauauXUer ş i a r g a t u l u i s a u - F i l e l e nr.69—TO.
5. Tabel cu monedele t e z a u r u l u i de l a Data d e s c o p e r i t e l a 30 n o ­
i e m b r i e 1880. F i l e l e n r . 7 1 - 7 5 .
6. S c r i s o a r e a l u i E m i l τ»·— nmnii-p»- către S . O r m o ş d i n 26 1.1881,
p r i n c a r e e x p e d i t o r u l mulţumeşte p e n t r u punerea l a dispoziţie a t a b e ­
l u l u i p e n t r u c l a s a r e a monedelor ce i -au r e v e n i t d i n d e s c o p e r i r e . F I U
nr.77.
7. S c r i s o a r e a l u i E . B r a i u n Q l l e r datată 28 X H . 1880, p r i n c a r e ce­
dează monedele d e e c o p a r i r i i (cele rămase după reţinerea p i e s e l o r de
către muzeul d i n Budapesta şi reţinerea de către d e s c o p e r i t o r a părţii
ce f i r e v i n e ) l u i S . O r m o ş . F i l a n r . 7 6 .
8. Circulară a m i n i s t r u l u i de »™»"ţ*» maghiar r e f e r i t o a r e l a p r o ­
T

cedura de urmat în c a z u l d e s c o p e r i r i l o r de t e z a u r e ^ " ^ ^ ^ FiU»ic m-,

79 s i 86.
9. Notă informativă datată 5 osoaabDM 1880 a autorităţilor c anm-
nei Deta către .Sigismund Ormoş r e f e r i t o r l a condiţiile d e s c o p e r i r i i de
la Deta. F i l e l e n r . 8 0 s i 8 5 .
10. Notă informativă, datată 15 decembrie 1880, a autorităţilor
comunei Deta i n f a r m l h d despre r e c u p e r a r e a , f r a g m e u t e l a r v a s u l u i şi
expedierea întregului t e s a n r l a Timişoara-. F i l e l e n r . 8 1 şi 8 3 .
1 1 . Tabel întocmit de Sigisnuiiid Ormoş c u piesele t e z a u r u l u i de la
Deta aflate în colecţia s a . Nedatat. T o t a l piese : 1899 b u c . F i l a n r . 8 2 .
12. S c r i s o a r e a l u i T i m a r y aure d i n Data adresată l u i Sigismund
Ormoş r e f e r i t o a r e la t e z a u r u l de a i c i . F i l a n x . 8 3 .
15. Ciorna a d r e s e i de i n f o r m a r e de către Rigti».mTiiw< Ormoş a con-
a u c e r i i muzeului d i n Budapesta, c u amănunte p r i v i n d d e s c o p e r i r e a din
Ί 882. F i i e i e n r . 8 7 şi 91 .
14. Adresă. Judecătoria d i n Data expediază l u i Rigi«iqnri>ţ Ormoş

58

www.mnir.ro
P l . 3 . - T a b e l c u monedele d e s c o p e r i t e l a D e t a , j u d . T i m i ş . U l t i m a p a g i n ă .

www.mnir.ro
âl doilea t e z a u r de la Data l a 3 1 . I . 1882. F i l a n r . 9 0 . f

15. Răspunsul l u i F e r e n c z P u l s z k y , d i r e c t o r u l m u z e u l u i d i n B u d a ­
p e s t a , l a s c r i s o a r e a l u i Sigismund O r m o ş . F i l a n r . 8 9 .
16. Ciornă a unui r a p o r t întocmit de Sigismund Ormoş către A s o ­
ciaţia de I s t o r i e ş i A r h e o l o g i e d i n Timişoara, întitulat : " D i n nou d e s ­
p r e d e s c o p e r i r i l e de l a D e t a " . F i l e l e n r . 9 4 ş i 108.
17. S c r i s o a r e a d r . F r . R e y m a n către S . C r m o ş , datată 1 0 . L X . 1 8 8 9 ,
p r i n c a r e p r i m u l acceptă s ă studieze t e z a u r u l de l a D e t a . Filă nenume­
rotată.
18. S c r i s o a r e a d r . F r . R e y m a n către Sigismund C r m o ş . Explică
modul în c a r e a c l a s a t în mape n o i , pe c a t e g o r i i , cele 1537 de monede.
Datată 2 9 . I X . 1889. F i l a n r . 9 8 .
19. S c r i s o a r e a d r . F r . R e y m a n către Sigismund O r m o ş . I n f o r m e a ­
ză a s u p r a d i v e r s e l o r preţuri a l e monedelor pe piaţa v i e n e z ă , p e n t r u o
eventuală vînzare a c o l e c ţ i e i . Datată 5 . X . 1889. F i l a n r . 9 7 .
2 0 . S c r i s o a r e d r . F r . R e y m a n datată 6 . X . 1889. Explicaţii s u p l i ­
mentare l a t a b e l u l de c l a s i f i c a r e a monedelor de l a Deta întocmit de n u ­
mismatul v i e n e z . F i l a n r . 9 5 .
2J . S c r i s o a r e a d r . F r . R e y m a n , datată 1 3 . X . 1 8 8 9 , c ă t r e S i g i s ­
mund Ormoş. Alte explicaţii p r i v i n d c l a s i f i c a r e a m o n e d e l o r . F i l a n r . 9 6 .
22. T a b e l u l întocmit de d r . F r . R e y m a n , c a r e c l a s e a z ă monedele
d i n t e z a u r t r i m i s e de Sigismund O r m o ş . Document c u multe c o r e c t u r i şi
g r e u l i z i b i l . Hîrtia este f o a r t e deteriorată, îndeosebi m a r g i n i l e . F i l e l e
nr.99,100,101,102.
23. Ciornă de s c r i s o a r e a l u i Sigismund Ormoş c ă t r e d r . F r . R e y -
man, datată 9. LX. 1889. Informaţii r e f e r i t o a r e l a t e z a u r . F i l e l e 103 ş i
107. j
2 4 . Ciornă de s c r i s o a r e a l u i Sigismund Ormoş c ă t r e d r . F r . R e y ­
man, datată 14 septembrie 1889. A l t e informaţii legate de t e z a u r . F i ­
l e l e n r . 104 ş i 106.
2 5 . Ciornă de s c r i s o a r e a l u i Sigismund Ormoş c ă t r e d r . F r . R e y ­
man, datată 9 octombrie' 1889. Roagă pe dr.Reyman să se i n t e r e s e z e
de d i f e r i t e l e preţuri a l e monedelor p e n t r u o eventuală vînzare a!
c o l e c ţ i e i . Hîrtia documentului este f o a r t e uzată, s c r i s u l g r e u l i z i b i l
şi cu multe ştersături. F i l a nr. 105.
2 6 - 3 6 . D i f e r i t e notiţe ş i mandate poştale de expediere l e g a t e de
tezaur.
A Ν Ε Χ A Π.
Document n r . 9
1914
1880
" I l u s t r i s i m e Domn,
Pe o g o r u l f a r m a c i s t u l u i B r a u m l i l l e r Fjnil a r g a t u l a c e s t u i a , numit
Mathias Strôbl, l a 30 noiembrie a . c . , în timpul a r a t u l u i a dat de o
oală de pâmfnt plină cu monede mărunte de a r g i n t . O a l a , c a r e e r a cră-<
pată diiicrinte, a fost zdrobită de f i e r u l p l u g u l u i , în timp ce t e z a u r u l , în

60

www.mnir.ro
greutate de 2 k g . 450 g r a m e , a f o s t depus f h c a s i e r i a comunală f n t r - o
pungă s i g i l a t ă . După ce am făcut un c o n t r o l sumar a l m o n e d e l o r , d i n c a ­
r e prezentăm 26 de piese d i f e r i t e , vă rugăm cu r e s p e c t a l u a măsuri îh
consecinţă, r e s p e c t i v a emite d i r e c t i v e l e c u v e n i t e .
5 d e c e m b r i e 1.880 l a Primăria comunei Deta

A l t r i nb e r g e r S e b a s t i a n , n o t a r
Hung C a r o l , p r i m a r ( j u d e ) " .

Document n r . 10
1914
1880
"De l a primăria comunei Deta
I l u s t r i s s i m e Domn,
In c o n f o r m i t a t e c u stimata Dumneavoastră a d r e s ă emisă l a 6 a l u ­
n i i c u r e n t e , avem onoarea a vă înainta monedele de a r g i n t găsite Γη h o ­
t a r u l comunei Deta ş i f r a g m e n t e l e c a r e a u f o r m a t v a s u l de pămfnt ce
conţinea m o n e t a r u l r e s p e c t i v , m o t i v f n d r n t f r z i e r e a noastră f a p t u l u i că
t e r e n u r i l e a r a b i l e pîhă acum au f o s t a c o p e r i t e cu zăpadă ş i l o c u l unde
s-a găsit t e z a u r u l nu s - a m a r c a t d e s c h i s , i a r înainte de t o p i r e a z ă p e ­
z i l o r n i c i f r a g m e n t e l e c e r a m i c e nu a u f o s t de g ă s i t . P r o p r i e t a r u l t e r e ­
n u l u i , B r a u m l i l l e r E m i l , a d e c l a r a t c ă d o r e ş t e ca b a n i i găsiţi să f i e r e ­
partizaţi Γη c o n f o r m i t a t e c u dispoziţiile l e g a l e , cîte o t r e i m e pentru
dînsul ş i a r g a t u l său S t r S b l Matias ş i altă t r e i m e pe seama s t a t u l u i .
Deta,
15 d e c e m b r i e 1881 ,
Cu supunere r e s p e c t u o a s ă ,
Supuşi s e r v i în c a l i t a t e de reprezentanţi c o m u n a l i ,
A lt r i n b e r g e r S e b a s t i a n Hung C a r o l
notar jude".

Document n r . 7
" I l u s t r i s s i m u l u i Domn Sigismund de O r m o ş , Comite S u p r e m a l C o ­
mitatului Timiş, d i n Timişoara.
Subsemnatul îmi i a u p e r m i s i u n e a de a mă a d r e s a Domniei V o a s t r e
cu rugămintea de a dispune Γη mod a b s o l u t l i b e r de monedele de F r i s -
sach r e t r i m i s e reprezentanţei comunale d i n l o c a l i t a t e l a 13 d e c e m b r i e
anul c u r e n t , găsite pe pămfhtul m e u , a l cărui p r o p i e t a r s f n t , d e c l a r f n d
Γη a c e l a ş i timp c ă sînt de a c o r d c u o r i c e dispoziţie s - a r l u a d i n p a r t e a
Domniei V o a s t r e .
A l ilustrimităţii V o a s t r e s u p u s ,
Emil B r a u m l i l l e r ,
D e t a , 28 decembrie 1 8 8 0 " .

Document n r . 3
"Excelenţei S a l e Domnului P u l s k i F e r e n c z , în c a l i t a t e de d i r e c t o r

61

www.mnir.ro
 a l Muzeului Naţional a l U n g a r i e i la Budapesta, p a l a t u l Muzeului/
Stimate p r i e t e n e ,
Cu p r i v i r e l a d e s c o p e r i r e a monetară de a r g i n t de l a Deta, p o t r i ­
v i t dorinţei tale exprimate f n ultima noastră f n t f l n i r e şi f n c o n f o r m i t a t e
cu înţelegerea încheiată cu p r o p i e t a r u l t e z a u r u l u i , am plăcerea să t r i ­
mit alăturat t e z a u r u l p e n t r u s t u d i u , cu menţiunea că e l a f o s t d e s c o p e ­
r i t l a 30 noiembrie anul t r e c u t în t i m p u l a r a t u l u i , pe t e r e n u l f a r m a ­
c i s t u l u i B r a u m l i l l e r E m i l de l a Deta, de către argatul său Math ia s
S t r o b l , într-o oală de pămînt, c a r e , f i i n d sfărâmicioasă, a fost z d r o ­
bită de f i e r u l p l u g u l u i . După întrevederea avută cu D l . B r a u m u l l e r , a¬
cesta m i - a t r i m i s şi partea s a , p r o p r i e t a r u l p i m f n d u - j n i - l e l a dispoziţie
p e n t r u analiza s t o c u l u i şi datarea calităţii p i e s e l o r . Selectînd după d o ­
rinţă pe seama muzeului piesele ce urmează a se reţine şi expediind
p r o p r i e t a r u l u i o c o n t r a v a l o a r e echitabilă, retrimiteţi-mi monedele men­
ţionate împreuna cu un t a b e l . Totodată, trimiteţi-mi o d e s c r i e r e amplă
despre m a t e r i a l u l anexat, precum şi o altă d e s c r i e r e după cele 26 de
monede expediate de mine D - l u i Hampe 1 şi t a b e l u l r e s p e c t i v

26.1.1881".

Document n r . 2
" R e s p e c t a b i l u l u i Domn P r i m P r e t o r O s t o i c i P e t r u - Deta
T e z a u r u l monetar găsit de a r g a t u l Mathias S t r o b l , a r g a t u l dom­
n u l u i farmacist E m i l B r a u m l i l l e r . l a 30 noiembrie anul t r e c u t în ho­
t a r u l ţinutului Deta şi expediat nouă de càtre s us n u m i t u l domn f a r m a ­
c i s t , l - a m expediat l a 2 6 . 1 . a . c . direcţiunii muzeului naţional d i n p a r ­
tea c ă r e i a , p r i n răspunsul n r . 1086 a . c . , sîntem informaţi că s - a u gă­
s i t 2091 monede, m a j o r i t a t e a f i i n d de F r i e s a c h , A q n i l e i a , K S l n , R e i -
chenthall din i n t e r v a l u l de timp 1076-1246.
P r i n t r e monede s-au găsit şi t r e i bucăţi ale r e g e l u i A n d r e i Π, o
variantă nemaiîntflnită încă. Tot t e z a u r u l reprezintă 106 v a r i a n t e ş i
p r i n acest fapt se pretează l a completarea c o l e c ţ i e i numismatice a m u ­
z e u l u i . D i n t e z a u r , muzeul şi—a reţinut 168 de piese, expediind şi suma
de 25 f l o r i n i c o n t r a v a l o a r e

Timişoara, 25 august 1 8 8 1 " .

Document n r . 2 5

" P s e d pentru . folosinţa mea privată o colecţie de monede d e s t u l

0

de importantă, pe c a r e am împărţit-o în c a t e g o r i i l e Romană,Maghia­

ră şi Internaţională, şi care totalizează peste 10.000 e x e m p l a r e . M o ­
nedele romane şi maghiare sînt ordonate în catalog pe c a t e g o r i i , d i n t r e
care sînt 94 romane şi 84 m a g h i a r e . Sînt indicate l o c u r i l e descope­
r i r i l o r , i a r d e s c o p e r i r i l e importante sînt d e s c r i s e .
Cu monedele de F r i e s a c h s_i B a c t r i a nu m—am ocupat şi nu l e

62

www.mnir.ro
 cunosc, de i H i i i M i i f n sînt ş i f o a r t e batrîn ş i pe iloauiniin ş i b o l n a v
ea s£ mă m a i ocup cu s t u d i i n o i ş i de aceea am p i e r d u t speranţa de a
mai putea ordona vreodată a cea stă p a r t e a c o l e c ţ i e i m e l e , m a i ales d i n
considerentul că. s t a r e a mea n e r v o a s a , legată de n o i t u l b u r ă r i , nu-mi
permite această muncă migăloasă ş i complicată.
A r f i p r o b a b i l c e l m a i bine dacă aş putea v a l o r i f i c a Î n t r e a g a c o l e c -
ţie sau c e l puţin p a r t e a de monede de F r i e s a c h şi B a c n t r i a . P e n t r u a
merge îh a c e a s t ă d i r e c ţ i e , deoarece Domnia Voastră cunoaşte a c e a s t ă
parte a c o l e c ţ i e i m e l e , dacă rm*"""» V o a s t r ă a r găsi t i m p , aş avea r u ­
gămintea c a , p e n t r u o r i e n t a r e , s ă mă înştiinţaţi ce v a l o a r e a r avea a -
ceasta c o l e c ţ i e , c a r e sunt p i e s e l e c e l e m a i v a l o r o a s e , l a ce preţ a r
putea f i vîndută o asemenea c o l e c ţ i e ş i c u i s ă mă a d r e s e z p e n t r u a în­
t r e p r i n d e următorii p a ş i .

Timişoara, 9 octombrie 1889".

Document n r . 16
" D i n nou d e s p r e d e s c o p e r i r i l e de l a D e t a .
A s u p r a d e s c o p e r i r i i de l a D e t a , ce s - a găsit pe pămîntul f a r m a ­
c i s t u l u i B r a u m H i l a r E m i l , r e v i n încă odată.
In r a p o r t u l s c r i s d e s p r e β cea stă d e s c o p e r i r e , am dat c u r s o b s e r ­
vaţiei că t e z a u r u l a r f i de d o r i t sa f i e s t u d i a t de d r . Reyman F r . , m a r e
s p e c i a l i s t a l monedelor de F r i e s a c h şi B a c n t r i a .
Aceasta s-a fntfmpiat după c e , p r i n t r - o c e r c e t a r e a n t e r i o a r ă , am
a r a n j a t monedele după t i p u r i . I n 14 a l e l u n i i s e p t e m b r i e am t r i m i s s p r e
studiu un număr t o t a l de 1531 monede. C e r e r e a mea a f o s t îndeplinită la
5 decembrie ş i monedele c u d e s c r i e r e a m i - a u p a r v e n i t .
Numărul m a r e de monede, cunoştinţele mele i n s u f i c i e n t e asupra
monedelor de F r i e s a c h ş i B a c n t r i a , d a r şi permanenta mea s t a r e b o l ­
năvicioasă n u - m i p e r m i t să mă apuc de munca o b o s i t o a r e de a r a n j a r e a
monedelor, s a l e s e p a r într-adevăr după c a t e g o r i i împreună cu d e s c r i e
r e a . Am s ă încredinţez această s a r c i n ă a c e l u i a c a r e va urma după
mine şi va ajunge în posesia m o n e d e l o r . P e n t r u îndeplinirea muncii l u i
găseşte d e s t u l e îndrumări în s c r i s o r i l e p r i m i t e de l a d r . F r . R e y m a n ,
precum ş i d i n a c t e .
E s t e nevoie în o r i c e caz de a r a n j a r e a m o n e d e l o r , deoarece fără
a c e a s t a , v a l o a r e a numismatică a l o r va l i p s i , rămînînd d o a r simpla l o r
v a l o a r e metalică.
A c t e l e c u p r i v i r e l a corespondenta dusă c u d r . F r . R e y m a n sînt a¬
nexate a i c i , între acte aflîndu—se d e s c r i e r e a după c a r e în d e s c o p e ­
r i r e a de l a Deta se g ă s e s c 961 de monede de F r i e s a c h , c a r e n u poartă
numele emitentul a i ; 66 de monede poartă numele e p i s c o p u l u i de S a l z ­
b u r g E b e h a r d a l Π-lea (1 200-1246) ; 223 de monede, după părerea l u i
Wellenheim, au f o s t bătute de a c e l a ş i episcop Ebehard Π în R e i c h e n -
h a l l , d a r p r o b a b i l c ă sînt emise în F r i e s a c h sau S a l z b u r g ; 94 de b u ­
căţi aparţin după Wellenheim e p i s c o p u l u i de S a l z b u r g F r i g y e s ( 1 2 7 0 -

63

www.mnir.ro
1284), Z e l l e r consideră Γη schimb aceste piese ca bătute Γη S a l z b u r g
de Ebehard a l Π - l e a , p e n t r u domeniul episcopal d i n S a l z b u r g ; î m b u ­
căţi aparţin, după Wellenheim, monetăriei de I s t r i a ; d i n A q u i l e i a sînt
11 bucăţi, i a r de l a T r i e s t , ale e p i s c o p u l u i G i r a r d o , 1 bucată. Intre
d i f e r i t e 15 alte bucăţi sînt adunate monedele a u s t r i e c e sau de B a b a n -
b e r g (1 b u c ) , B a i e r n (1 b u c ) , ale e p i s c o p u l u i de Kb"ln Adolf Altona
von B e r g (5 b u c ) , ale e p i s c o p u l u i P h i l i p H e i n z b e r g d i n K b l n ( 6 b u c ) ,
F r e i s i n g e n 1 b u c , H e n r i c I a l A n g l i e i 1100-1135, 1 b u c
In d e s c r i e r e , următoarele 47 de bucăţi nu aparţin d e s c o p e r i r i i de
la Deta, c i p r o v i n d i n d i f e r i t e l o c u r i , c a r e se g ă s e s c s c r i s e pe pli­
c u r i . In sffrşit, cele două monede rămase l a urmă, păstrate t o t cu
d e s c o p e r i r e a de l a Deta,una reprezintă pe împăratul german F r i g y e s
( F r e d e r i c ) I cu armata 1152-1190, a doua este un f r i e s a c h d i n A q u i ­
leia.
Ca recompensă pentru munca g r e a a domnului Reyman, a c e s t a a
dobîndit 30 de monede alese de dînsul.

S c r i s l a Timişoara, 9 octombrie 1889".

Document n r . 1 3
" I l u s t r i s i m u l u i Domn P u l s k i F e r e n c z , în c a l i t a t e de director al
Muzeului Naţional Maghiar d i n Budapesta,
L a 1 0 . 1 . a . c pe pămfntul domenial d i n comuna Denta, deţinut Γη
arendă de Simion B r i i n n e r , s-a găsit de către F i l i p Valko un t e z a u r de
monede şi b i j u t e r i i d i n a r g i n t şi Γη urma intervenţiei Asociaţiei de i s ­
t o r i e şi arheologie d i n Banat către judecătoria de ocol Deta, numita
j u d e c ă t o r i e , Γη v i r t u t e a a d r e s e i sale n r . 1 3 6 d i n anul c u r e n t , a i c i a¬
nexată, a t r i m i s nouă spre c o n s u l t a r e t e z a u r u l format d i n 359 buc.mo -
nede mai m a r i , în greutate de 9,08 k g . şi a l t e monede mai m i c i şi b i ­
j u t e r i i în greutate de 3,37 k g , cu scopul ca secţia numismatică de l a
Muzeul Naţional Maghiar să v e r i f i c e şi să studieze s t o c u l . Avînd f n v e ­
dere s a r c i n i l e c a r e incumbă Asociaţiei de I s t o r i e şi A r h e o l o g i e d i n
Banat faţă de d e s c o p e r i r i l e a r h e o l o g i c e de pe t e r i t o r i u l său, s t u d i i n d
t e z a u r u l de la Denta s-a constatat că unele d i n monede p r o v i n d i n se­
colele X V I - X V I I , ca şi b i j u t e r i i l e de a r g i n t , avfnd c a r a c t e r i s t i c i l e a¬
cestei e p o c i .
Monedele mai m a r i , de mărimea unui t a l e r , f n număr de 359 b u c ,
sînt Γη m a j o r i t a t e a c o p e r i t e cu o patină v e r z u i e , bine c o n s e r v a t e ş i
prezintă frecvente identităţi, putfnd f i păstrate Γη c o l e c ţ i i p a r t i c u l a r e
şi muzeu. Majoritatea monedelor m a r i sfnt b e l g i e n e , d i n a n i i 1 644¬
1 655, pe a v e r s poartă inscripţia c i r c u l a r ă "MON ARG PRO CON F A C
B E L G . G E L " , dar mai sînt monede s p a n i o l e , a u s t r i e c e , p o l o n e z e , d i n
aceeaşi epocă. Numărul monedelor mărunte se c i f r e a z ă l a m a i multe
s u t e . Majoritatea sînt de provenienţă poloneză, de l a sfîrşitul s e c a l
X V I - l e a , bătute de r e g i i Stefan şi Sigismund B a t h o r y , d a r m a i sînt
monede din Dubrovnik (Ragusa), germane şi f r a n c e z e ş i m i c i m o n e ­
de turceşti.
64

www.mnir.ro
 Monedele, a p r o a p e f n t o t a l i t a t e , sînt p e r f o r a t e , ceea ce denotă că
a u s e r v i t c a s a l b e , acest f a p t devalorizînd atît de mult t e z a u r u l , încît
nu merită a f i c o n s e r v a t e .
F r a g m e n t e l e de podoabă d i n a r g i n t sînt în număr de 25 b u c . A u
s e r v i t cîndva ca a g r a f e p e n t r u dolman sau paftale de brîu

Timişoara, l a 3 februarie 1882".

Document n r . 15
" I l u s t r i s i m e Domn Comite S u p r e m ,
Am onoarea a vă i n f o r m a că terminînd c e r c e t a r e a t e z a u r u l u i de
monede ş i b i j u t e r i i de l a D e t a , am încheiat acţiunea în z i u a de a z i p r i n
a d r e s a noastră 303 c ă t r e judecătoria de o c o l D e t a .
D i n t e z a u r ne—am reţinut 465 monede de a r g i n t în v a l o a r e de 450
f l . ş i 25 de b u c . b i j u t e r i i în v a l o a r e de 30 f l . R e s t u l t e z a u r u l u i se c i ­
f r e a z ă l a 922 monede, c a r e , p o t r i v i t dorinţei ilustrimităţii V o a s t r e , îm­
preună c u sumele de m a i s u s , le—am t r i m i s d i r e c t , c h i a r a z i , s u s n u m i -
t e i instanţe j u d e c ă t o r e ş t i .
B u d a p e s t a , 24 n o i e m b r i e 1882 Pulszki F . Director"
Muzeul Naţional a l U n g a r i e i .

N O T E

1 I . Sa bău, Circulaţia monetară în T r a n s i l v a n i a în s e c . X I - X I I I , în" Stu­

d i i şi c e r c e t ă r i n u m i s m a t i c e " , Π, 1958, p . 2 6 9 - 3 0 1 (catalog p . 284¬
299, cu bibliografie).
2 A r n o l d L u s c h i n - E b e n g r e u t h , F r i e s a c h e r P f e n n i g e , fn " Numismat i s -
che Z e i t s c h r i f t " , 1922, p . 9 6 : " C e l m a i mare t e z a u r de monede de
F r i e s a c h pe c a r e l - a m putut c e r c e t a a f o s t scos l a iveală f n anul
1880 l a Detta f n Banat l a jumătatea d r u m u l u i d i n t r e Timişoara şi
Vîrşeţ ( D e s c o p e r i r e a C . ) . încă nu a f o s t d e s c r i s , d a r o scurtă ş t i ­
r e despre descoperire a d a t - o Raiman în r e v i s t a lunară a s e c ţ i e i
n o a s t r e I , 360 . . . D e s c o p e r i r e a de l a Detta t r e b u i e s ă f i c u p r i n s ce
c e l puţin 1 0 . 0 0 0 de monede de F r i e s a c h , 2091 de monede despre c a ­
r e posed date exacte a u a j u n s , p r i n i n t e r m e d i u l domnului S i g i s m u n d
de O r m o ş , î n t r - o primă s e l e c ţ i e , l a Muzeul Naţional Maghiar d i n B u ­
d a p e s t a . A p r o x i m a t i v 1500 de bucăţi s - a u a f l a t în m f i n i l e l u i F . R a i ­
m a n . D i n r e s t u l monedelor am putut achiziţiona a p r o x i m a t i v 6.600
de bucăţi, p r i n t r e c a r e , c u excepţia a 258 de monede (sau a p r o a p e
4 /i, f n s p e c i a l d e n a r i de C o l o n i a , de A q u i l e i a şi opt d e n a r i
c
ma­
g h i a r i a i r e g e l u i A n d r e i I I ) , r e s t u l sînt doar monede de F r i e s a c h .
De aceea sînt f n măsură să dau informaţii a s u p r a a p r o x i m a t i v 9 .000
de monede pe baza o b s e r v a ţ i i l o r p r o p r i i şi a u n o r informaţii v e r o s i ­
m i l e străine pe c a r e le—am t r e c u t f n fişa de bază a d e s c o p e r i r i i " .

65

www.mnir.ro
3 "Torténekni é s r é g é s z e t i Értesito Temesvârott" ( = T R É T ) , VII, 11
p . 6 2 - 6 3 ( s c r i s o a r e a lui Sigismund Ormoş către Asociaţia de I s t o r i e
şi A r h e o l o g i e d i n Timişoara : "Deoarece monedele de F r i e s a c h pen­
t r u mine sînt necunoscute, nu am făcut c l a s i f i c a r e a lor, ci am t r i ­
mis cele 2091 de monede . . . " ; a se redea ş i T R E T , 1881 , p . 7 6 .
4 A r h i v a secţiei de i s t o r i e a Muzeului B a n a t u l u i , dosar " M U Z E U " , ρ.
63-108.
5 " A r c h a e o l o g i a E r t e s i t S " , 1888, B u d a p e s t .
6 A . L u s c h i n , f n c a l c u l a r e a celor 10.000 de monede ale t e z a u r u l u i
(vezi nota n r . 2 ) , adună cele 2091 de monede ajunse la Budapesta
cu cele 1500 de monede cunoscute de Raiman ş i c u cele 6 . 6 0 0 de bu­
căţi achiziţionate de e l î n s u ş i . De f a p t , după cum se vede d i n anexă,
cele 1500 de monede c e r c e t a t e de d r . Raiman sînt p a r t e d i n t o t a l u l ;
de 2091 de piese ajunse î n t r - o primă fază l a muzeul m a g h i a r . Cum
colecţia Ormoş c u p r i n d e a p r o x i m a t i v 10.000 de monede (anexa I I ,
d o c . n r . 2 5 ş i T R É T , 1 8 9 1 , p . 6 1 - 6 2 : "După ultima mea c o n s t a t a r e ,
colecţia mea numismatică c u p r i n d e 9650 de monede"), d i n care cea
mai mare p a r t e neclasate şi i n t e g r a t e f n c a t e g o r i a "internaţionale",
nu a r f i exclus ca cele 6.600 de monede achiziţionate de A . ' L u s c h i n
să nu r e p r e z i n t e a l t c e v a decît partea de monede f e u d a l - t i m p u r i i a
'colecţiei Ormoş, în c a r e să se i n t e g r e z e şi monedele rămase co­
lecţionarului d i n d e s c o p e r i r e a de l a Deta.
7 T R É T , 1883.
8 I.Sabău, o p . c i t . , p . 288 ; C . F e n e ş a n , Cîteva consideraţii p r i v i n d
circulaţia monetară în Banat în t i m p u l f e u d a l i s m u l u i t i m p u r i u , îc
" C r i s t a " , V I , 1974, O r a d e a , p . 1 0 9 - 1 1 0 . -
9 Nu efectuăm a i c i o c e r c e t a r e d i n punct de v e d e r e numismatic a d a ­
t e l o r o f e r i t e de documente. Aceasta este o problemă m a i complexă,
pe care sperăm să o realizăm în v i i t o r , cu c o l a b o r a r e a unui s p e ­
c i a l i s t numismat.
10 P r e z e n t a r e a documentelor este făcută în o r d i n e a a ş e z ă r i i l o r îh
d o s a r . Toate documentele sînt m a n u s c r i s e . D o c . n r . 6 , 7 , 1 7 , 1 8 , 19,
20, 21 , 2 2 , 2 3 , 2 4 , 25 sînt s c r i s e în limba germană, c e l e l a l t e în
limba maghiară. P e n t r u p u b l i c a r e (anexa Π) am selectat doar acele
pasaje sau documente c a r e se r e f e r ă d i r e c t l a conţinutul şi c o m ­
ponenţa t e z a u r e l o r de l a Deta şi Denta d i n a n i i 1880 şi 1881 .

DOKUMENTATION B E T R E F E N D IN H A L Τ U N D B E S T A N D DER
MUNZENFUNDE V O N D E T T A ( K R E I S TIMIŞ) I N D E N J A H R E N
1880-1881
Zusammenfassung
Im A r c h i v der Abteilung f u r Geschichte des Banater Museums von
Temesvar (Timişoara) wurden Dokumente entdeckt d i e Funde v o n
Detta aus den Jahren 1880-1881 behandeln, Dokumente welche f o l -

66

www.mnir.ro
gende S c h l u s s f o l g e r u n g e n b e t r e f f s Inhalt und Be stand d i e s e r Schătze
erlauben :
1 . Am 30 November 1880 w u r d e auf dem T e r r i t o r i u m der Gemeinde
Detta e i n GefSss mit 2091 S i l b e r m u n z e n i m Gewicht von 2 , 4 5 0 K g . e n t -
d e c k t . D e r Scbatz w u r d e an Ormoş Sigismund Prâsident des verbandes
f u r Geschichte and A r c h a o l o g i e v o n Timişoara g e s c b i c k t . D i e s e r sandte
d e r Schatz z w e c k s Studium aus Museum von Budapest. H i e r w u r d e n die
MUnzen i n die p e r s o n l i c h e Sammlung von Ormoş S . e i n g e g l i e d e r t
wurden.
2 . Am 10 J a n u a r 1881 im B e r e i c h des D o r f e s Denta .welches z u r
Gemeinde Detta g e h o r t , entdeckt man einen zweiten Schatz
bestehend aus 359 abendlHndische T a l e r , 1028 k l e i n e Mlinzen und 25
S c h m u c k s t l i c k e . D u r c h das E i n g r e i f e n des T e m e s v a r e r Verbandes
gelangt d e r Schatz i n s Ungarische Nationale Museum, welches d i e
Schmuckstlicke und e i n T e U d e r Mlinzen behSlt, den Rest nach Te-
mesvar z u r u c k s c h i c k t .
3. Nach dem Tode v o n Ormoş S . gelangt seine n u m i s m a t i s c h e
Sammlung nach w i e n z w e c k s S t u d i u m . Auf g r u n d der i n den e r w K h u -
ten Dokumenten enthaltenen Informationen e r a c h t e n w i r , dass A . L u ­
s c h i n i n S e i n e r B e s c h r e i b u n g des Schatzes von Detta n i c h t den ei-
g e n t l i c h e n Schatz von Detta b e s c h r e i b t . S o n d e r n die ganze numis-
matiche Sammlung des Ormoş S . , i n d e r s i c h die Miinzen v e r m i s c h t
haben.
4 . Anhandt d e r ecklSrenden T a b e l l e des Museums aus Budapest,
w e r d e n die 2091 Mlinzen w i e f o l g t e i n g e t e i l t : 1234 F r i e s a c h e r MUn­
z e n , 34 A q u i l e i a - M U n z e n , 344 S a l z b u r g e r MUnzen, 436 Reichenhallen
Mlinzen, 34 K o l n e r MUnzen, 3 u n g a r i s c h e MUnzen von Andreas I I , eine
englieche MUnze des H e n r i c I von E n g l a n d .

67

www.mnir.ro
 T E Z A U R U L DE MONEDE M E D I E V A L E ROMÂNEŞTI ŞI
B I Z A N T I N E DLN SEC. X I V - X V DESCOPERIT L A A N S A M ­
B L U L F E U D A L GLAVAClOC,JUD. ARGEŞ

de ROMEO MASCHIO
şi SPIRIDON CIRSTOCEA

în s a t u l G l a v a c i o c , corn.Ştefan c e l M a r e , j u d . A r g e ş , pe un p r o ­
m o n t o r i u a f l a t l a confluenţa a două a p e , G l a v acioc u l ş i B a l a b a n u l , se
află b i s e r i c a şi c e l e l a l t e c o n s t r u c ţ i i , unele fn ruină, ale f o s t e i mănăs­
t i r i G l a v a c i o c , existentă pe v r e m e a d o m n i e i l u i M i r c e a c e l B ă t r f n , 1

domnul Ţ ă r i i Româneşti ( 1 3 8 6 - 1 4 1 8 ) .
în a n u l 1977 au f o s t efectuate c e r c e t ă r i a r h e o l o g i c e l a s u d - e s t de
b i s e r i c ă ^ . P r i n t r e secţiunile t r a s a t e se numără şi secţiunea A , d i ­
mensiunile 11 χ 2 m , f n t r e absida de r ă s ă r i t a b i s e r i c i i şi aşa-numita
Casă domnească ( v e z i p l . I ) .
în c a s e t a A2, fn d r e p t u l c a r o u r i l o r 5 , 3 0 - 7 d i n secţiunea A , la
- 1 , 6 2 m a f o s t d e s c o p e r i t un mormfnt ( n r . 7 ) , r e p r e z e n t f h d un adult i m ­
p r e s i o n a n t p r i n f i z i c u l său ( c i r c a 2 m Înălţime). M o r t u l , a f o s t Înhumat
fn poziţie normală, c u antebraţele pe p i e p t şi c a p u l căzut puţin spre
d r e a p t a . S i n g u r u l i n v e n t a r găsit a s u p r a l u i f l c o n s t i t u i e un t e z a u r a¬
flat sub Încheietura p i c i o r u l u i stfng şi b a z i n , compus d i n 91 monede; 80
ducaţi de a r g i n t bătuţi de d o m n i t o r u l M i r c e a c e l Bătrfn şi 11 monede
bizantine - s f e r t u r i de p e r p e r - emise de împăraţii b i z a n t i n i Manuel a l
I I - l e a P a l e o l o g u l ş i l o a n a l VTH-lea P a l e o l o g u l .
Ducaţii d i n acest t e z a u r au f o s t emişi de M i r c e a c e l Bătrfn între
1 3 9 6 - 1 4 1 8 ş i fac p a r t e , p o t r i v i t c l a s i f i c ă r i i l u i O c t a v i a n I l i e s c u , d i n
3

c a t e g o r i a a d o u a , c u legenda în limba slavă şi e f i g i a l u i M i r c e a , î n c a -

drihdu—se în t i p u l n r . 5 .
După mobilele h e r a l d i c e , c e i 80 ducaţi se încadrează în 4 s e r i i :
s e r i a I , p r i m u l c a r t i e r f a s c i s t , a l d o i l e a p l i n - 30 monede; s e r i a a I I - ;
a, p r i m u l c a r t i e r f a s c i a l , în a l d o i l e a stea - 5 monede; s e r i a a D l - a ,
p r i m u l c a r t i e r p l i n , a l d o i l e a f a s c i a l - 2 monede; s e r i a a IV—a, în p r i ­
mul c a r t i e r s t e a , a l d o i l e a f a s c i a t - 32 monede . Deoarece 9 monede au
r e v e r s u l t o c i t şi n u se d i s t i n g e s c u t u l n - a u putut f i încadrate în nici
una d i n c e l e 4 s e r i i i a r două monede au s u f e r i t o dublă b a t e r e .
t

P o t r i v i t c l a s i f i c ă r i i r e a l i z a t e de P a v e l C b i h a i a , ducaţii d i n acest
tezaur se încadrează îh t i p u l n r . 6, emişi între a n i i 1401-1415 .
D i n c e l e 11 monede b i z a n t i n e , 4 au f o s t bătute de Manuel a l Π-lea
P a l e o l o g u l (1391-1423) ş i 7 de loan a l V T H - l e a P a l e o l o g u l (1423-1448),
făcfnd p a r t e d i n ultimele e m i s i u n i ale I m p e r i u l u i b i z a n t i n .

69

www.mnir.ro
 DESCRIEREA MONEDELOR
Ducaţi - M i r c e a c e l Bătrîn
Seria I-a
Av. l-/WM-jytg
M i r c e a cu barbă, îh p i c i o a r e , Ca m a i s u s .
din faţa, purtînd pe. cap c o ­
r o a n a , înveşmîhtat îhtr-o
" s u r c o t ă " cu jupă,avînd d e a ­ Ca m a i s u s .
supra o mantie, ţine îh mîha
A R 0 , 4 0 g,f 15 mm; tocită,
dreapta lancea v e r t i c a l cu
?

ruptă.
vîrful în s u s , i a r îh mîha
stingă g l o b u l c r u c i g e r . C e r c 6 . A v . l-ltoMl-dv&B.
perlat e x t e r i o r . Ca m a i s u s .
R v . j ιΐυΜ-3*ΛΒ
Scut înclinat spre s t î h g a , d e s -
Ca m a i s u s . .
picat,în p r i m u l c a r t i e r p a t r u
f a s c i i , a l doilea p l i n , t i m b r a t A R - 0 , 3 6 g , î 14 mm; t o c i t ă .
de un c o i f deschis în p r o f i l
7 . A v . i-lu/M-3r<KZ
spre stîhga, pe c a r e stă a c v i ­
l a , cu a r i p i l e s t r î n s e , s p r e Ca m a i s u s .
stînga, avînd c a p u l s p r e d r e a p ­
t a . Cerc p e r l a t e x t e r i o r .
. Ca mai s u s .
AR j.0,54 g , 11 m m . C o n s e r ­
A R . 0 , 5 1 g , ^ 1 4 mm; c o n s e r v a ­
v a r e bună.
r e bună.
2 . Av./-/a//>#-dV^£
8 . A v . /-/(U/Wj-JvqK
Ca mai s u s .
Ca m a i s u s .
R v . 4ΐΙΐ)Μ-3ν(*&)
Ca mai s u s .
Ca m a i s u s .
AR j 0 , 3 7 g , 13 mmj t o c i t ă .
A R , 0 , 4 9 g , 114 mm; t o c i t ă .
3. Av.{l-/Ujn)-3^S
9. A v . l-IWM-ZYag
Ca mai s u s .
Ca mai s u s .
Rv.+/U/M-(4r«.8)
Ca mai s u s . Rv. +/uvn-3vag
A R t f , 3 4 g , 14 mm; t o c i t ă , Ca m a i s u s .
ruptă. ' 1

4 . A v . /.(/U/Jty-3Y4È A R , 0,43 g , J 14 mm; t o c i t ă ,

Ca mai s u s . ruptă.

R v . iia/M-3v<KS 10. A v . HWH-WYdK

Ca mai s u s . Ca m a i s u s .
A R ^ 0 , 3 6 g , 14 mm; tocită, R v . +/0/MI-3vaR

70

www.mnir.ro
 Biserica
V

te

.Tezaur
monetar

Fundohe construcţie
epocà brlncoveneascù
(dm cărămizi)

M-REA GLAVACIOC-1977
PLANUL SECŢIUNII A $1 AL
CASETELOR A A
1t 2

Casa domneasca

2m.

PI. I .

71

www.mnir.ro
 Ca m a i s u s . R v . + /iW*M-avtta*
A R , 0 , 4 9 g , 1 4 mm; c o n s e r ­
τ
Ca mai s u s .
vare buna. A R . 0,51 g, y 1 4 m m ; con­
s e r v a r e bună.
1 1 . A v . /-/Î1/(W)- 7*4 Κ
1 7 . A v . /-/U#*7-jVQg
Ca m a i s u s .
Ca mai s u s .
R v . * |U/MI-ÔV«.g
R v . •lOOT-dfaS
Ca m a i s u s . .
A R . 0 , 4 7 g , Ţ14 mm; c o n s e r ­ Ca mai s u s .
v a r e bună. AR f 0 , 5 2 g , Τ 14 mm; bună.
12. A v . l - w M - f a M * 18. A v . l-WM-^vag)
Ca m a i s u s . Ca m a i s u s .
Rv. ^i)HJm-3vag Rv.^/uvn-jvaK
Ca m a i s u s . Ca m a i s u s .
A R , 0 , 3 8 g , \ 14 mm; tocită, A R , 0 , 4 8 g , f 14 mm} tocită,
ruptă. muchia ruptă.
13. A v . HWM-dYOB 19. A v . ι-('ν)ηι-3γα&
Ca m a i s u s . Ca m a i s u s .
Rv.(+l)iW»!-3vaK
Ca m a i s u s . Ca mai sus. .
A R , 0 , 4 1 g , f l 4 nun; t o c i t ă . A R , 0 , 4 4 g , ] 1 3 mm; tocită.
14. A v . HUm-drag 2 0 . A v . l-ILUm-jfaB.)
Ca m a i s u s . Ca mai s u s .

Ca mai s u s . Ca m a i s u s . .
A R , 0,35 g , f 14 mm; ruptă A R , 0 , 2 7 g , * 13 mm; t o c i ­
muchia. t ă , ruptă.
15. A v . HuVW-fai^lK) 21. Av. HWI-frae.
Ca mai s u s . Ca mai sus.
Rv.fl)U/f7-fawlg) Rv.+JûVM3-avaB
Ca m a i s u s . Ca mai s u s .
A R . 0 , 2 6 g , 113 mm; tocită, A R , 0,49 g , t 15 mm; bună.
ruptă.
2 2 . A v . /-/iWÏ-ivAg
16. A v . 1-Ι(1/ΪΠ-2Υ9.Ε.
C a mai s u s .
Ca mai s u s .
Rv.tJOJWI-oVclK

www.mnir.ro
 Ca mai s u s . - 2 9 . Ăv.f/-yJuVW-ÎWla
AR f 0 , 4 9 g,\ 15 m m ; bună. Ca mai s u s .
23. A T , (IJ-IW-WW
Ca m a i s u s . Ca mai s u s .
A R , 0 , 4 2 g , Ţ 14 m m ; tocită,
ruptă.
Ca m a i s u s .
A R , 0 , 3 8 g , 114 m m ; t o c i t ă , 30. AT.(/-l)(VrV-3*QB
muchia r u p t ă . Ca mai s u s .
24. Av.l-HJMh(&4t,
^a mai sus. Ca mai s u s .
R v . +iu/fi/-3VQg A R , 0 , 5 1 g , i 14 mm; t o c i t ă .
Ca mai s u s .
S e r i a a Π-a
A R , 0 , 4 2 g , Ţ 14 m m ; bună.
31. Av. HWM-fivilt
2 5 . A v . HWfW'1vtL&
Ca mai s u s .
Ca mai s u s .
R v . + /u7A7-^a8
R v . +/ÎU»W-3^Î
S c u t înclinat s p r e stîhga,
Ca mai s u s .
d e s p i c a t , îh p r i m u l c a r t i e r
A R , 0 , 3 6 g , * 14 m m ; t o c i t ă , p a t r u f a s c i i , în a l d o i l e a
muchia ruptă. s t e a , t i m b r a t cu un c o i f d e s ­
2 6 . A v . l-IWM-frv)a& c h i s , în p r o f i l s p r e stîhga,pe
c a r e stă a c v i l a c u a r i p i l e
Ca m a i s u s . s t r î n s e , s p r e s t î h g a , avînd
R v . +la)tn-(2)vak capul spre d r e a p t a . Cerc
perlat exterior.
Ca m a i s u s .
A R , 0,45 g , | 1 4 mm; bună.
A R , 0 , 5 4 g , ţ 15 mm; bună.
32. A v . \-(iwro)-3vai
2 7 . A v . /-/AV/^veK
Ca m a i s u s .
Ca mai s u s .
Rv. (H(UM)-dMt
Ca m a i s u s .
Ca m a i s u s .
A R , 0,31 g , γ 14 mm; tocită,
A R , 0 , 4 2 g , f 13 m m ; tocită muchia r u p t ă .
28. AT.(fa)uim-fr}*tf. 33. A v . (l-IWm)-3YQt:
Ca m a i sus* Ca mai sus.

Rv. mii-pçx
Ca mai s u s . Ca m a i s u s .
A R j 0,33 g , T 14 mm; tocită,
rup&°' 7 4 β
' 1 4 m m
' t o c i t S
* wptă.

73

www.mnir.ro
34. A v . Ι-ΙίθΜ-dvaS în a l d o i l e a p a t r u f a s c i i , t i m b r a t
de un coif deschis în p r o f i l s p r e
Ca ma s u s .
stingă pe c a r e stă a c v i l a c u a r i ­
p i l e s t r î n s e , s p r e stîhga, avînd
capul spre dreapta. Cerc perlat
Ca mai s u s .
exterior.
A R , 0,53 g , f , 1 4 mm; bună A R , 0,39 g , t ,13 mm; tocită,
ruptă.
35. A v . \-\Wm-3vaS
Ca mai s u s . 3 9 . Av.|-/u/f>7-2(wi5)
Rv.i+)/u/w-jvas Ca mai s u s .
Ca mai s u s . R v . (+iwM)-dva&

A R , 0,44 g, Λ
, 15 mm; buna. Ca mai s u s .
A R , 0,35 g , \l4 mm; tocită,
S e r i a a ΓΠ-a ruptă.
4 0 . Av.(/-/a/Mj-dvtfS
36. Av.(M}- lujg
Ca mai s u s .
Ca m a i s u s .
Rv.(+/)0/(7wj-3vaK R v . + /t[/(A7)-3vaB •
Scut înclinat spre stingă, Ca m a i s u s .
despicat, primul c a r t i e r p l i n ,
A R , 0,55 g , γ 15 mm; tocită.
în a l d o i l e a p a t r u f a s c i i , t i m ­
brat de un coif d e s c h i s , în 41. A v . /-/CUM-ivûB
p r o f i l s p r e stîhga, pe c a r e stă
Ca mai s u s .
a c v i l a cu a r i p i l e strînse spre
stingă, avînd capul s p r e d r e a p ­ Rv.-f I t u M - J i / f t S
tă. Cerc p e r l a t e x t e r i o r . Ca mai s u s .
A R , 0 , 3 6 g , f ,14 mm; tocită.
A R , 0,38 g , γ 13 mm; tocită.
37. A v . )-]U/(m)-lv*K 42. Av. H{WM)-{3V&&)
Ca mai s u s . Ca mai s u s .

Ca mai s u s . Ca mai s u s .
A r , 0,43 g, \ ,14 mm; tocită. A P , 0,39 g , t , 14 mm ;. tocită.
Seria a I V - a 43. Av.M0W-3M<*£

38. Av.J.'j-lkfy-.jvAg' Ca mai s u s .

Ca mai s u s . R v . +lûJM-?vfctB)

Rv.-. •WPO-jfsaB.) Ca mai s u s .

A R , 0,41 g, \ ,13 mm; tocită.
Scut înclinat spre s t î n g a , d e s ­
p i c a t , în p r i m u l c a r t i e r stea, 4 4 . A v . l-lLUffiOl-'dvag.

74

www.mnir.ro
 Ca m a i s u s . · RY.*IUffl-(l)v&t.
R v . + /t/*V»- W * * Ca m a i s u s .
A R , 0 , 4 2 g , \ 14 mm; tocită,
Ca m a i s u s .
ruptă.
A R , 0,34e,^,13 mm; tocită.
5 1 . A v . \-iW(l t)-^a B.
v

45. AT.
i
l-IWfihjVA*
C a mai s u s .
Ca m a i s u s .
Rv.tl(i//y-JV4&;
C a mai s u s .
Ca m a i s u s .
A R , 0,42 g, Ţ14 m m ; tocilă.. A R , 0 , 4 6 g , I , mm; bună.
52. A v . li)-lwm-(am)
46. A v . l-IU/m-dYQ&
Ca mai s u s .
Ca m a i s u s .
Rv.+f/jiiW-^Mg
Ca m a i s u s . Ca mai s u s .
A R , 0 , 4 6 g , * 14 mm; t o c i t ă .
A R , 0 , 4 8 g , f , 1 4 mm; tocită.
4 7 . A v . \-\uj(rn)-2(vQB)
5 3 . A v . ΐΊωΐ*Ι~3{νακ)
Ca m a i s u s .
C a mai s u s .
RY.(+IU/M)-Jvag.
Rv.-i ÎÙtM-jvaR
Ca m a i s u s .
Ca mai s u s .
A R , 0 , 3 6 g , Ţ 14 mm; t o c i t ă ,
muchia ruptă. A R , 0 , 3 6 g , , 13 mm; tocită,
muchia ruptă.
48. Ατ.(ή-Ι(ϋΜ-(3ν<νή
54. A v . \-lwm-(dvas)
Ca mai s u s .
Ca mai s u s .
Rv.+ltum-favagj
Rv. (*iwm)-?vag
Ca mai s u s .
A R , 0 , 2 5 g , f l 4 mm; t o c i t ă , Ca mai s u s .
ruptă.
A R , 0,32 g, I 14 mm; tocită,
49. A v . HlVM-3(v)og ruptă.
Ca mai s u s . 5 5 . A v . HtDM-Jvag.
R v . + /fl/W-fr„<jay C a mai s u s .
Ca mai s u s . Rv.+Ki//I7-Î?vag)
A R , 0 , 3 8 g , f l 4 mm; t o c i t ă ,
Ca m a i s u s .
ruptă.
A R , 0 , 4 1 g , f 14 mm; tocită,
5 0 . A v . I IU//*t-tfv4)B muchia ruptă.
Ca m a i s u s .

75

www.mnir.ro
5 6 . A v . I-/ÉW>J-&*IS)
Ca m a i s u s . Ca mai s u s .
RY Λ lLUM-(2vaÊ) A R , 0 , 5 1 g , ţ,14 mm; t o c i t ă .
Ca m a i s u s .
62. A v . HWm-(lf)**-
Ar 0 , 4 1 g , ^ 1 4 mm; t o c i t ă .
Ca mai sus.
f

57. AY.(H]Û/I*-&***} R v . + /O0W-JVÎae)

Ca mai s u s . Ca mai s u s ,

Rv.+Oufflhdvte A R , 0 , 4 0 g , f , 1 4 mm; tocită,

muchia ruptă.
Ca m a i s u s .
A R , 0 , 2 4 g , ^ 1 4 mm; tocită, 63. Αν.Ι·(ΐ)
(Μί2ΤΛ*
ruptă.
Ca mai s u s .
58. A v . [Ν)φ)-3ναΕ. R v . *liv(mha(vaB)

Ca m a i s u s . Ca m a i s u s .
RY.+\WM-dva& A R ? 0 , 3 4 g , I , 1 4 mm; t o c i t ă .
Ca m a i s u s . ^
6 4 . A v . (N)UtM-fr*&
A R , 0 , 4 1 g , \ 14 mm; t o c i t ă .
Ca mai s u s .
59. Av.(\-\)Wtn-Wa(&) RY.*MM~3r«(&)
Ca mai s u s . Ca m a i s u s .
Rv.+l(UJlvi)-3v4t A R , 0 , 4 4 g , f , 1 4 mm; tocită,
Ca m a i s u s . muchia ruptă.

A R , 0 , 3 2 g , Ζ , 14 mm; tocită, 65.AV. \-lW(n)-3vl&

ruptă.
Ca mai s u s .
6 0 . Av.t (lUM)-(?vaB) >
Ca mai s u s . Ca m a i s u s .
R v . (+lutm)-3vaK
A R , 0 , 3 6 g , I , 1 4 mm; t o c i t ă .
Ca mai s u s .
6 6 . AY.\ l(jm- ëV*&
A R , 0 , 1 9 g , ^ , 1 3 mm; tocită,
ruptă. Ca m a i s u s .
Rv.+IWM-3ïaS
6 1 . A v . l-ltUM-dv*&
Ca m a i s u s .
Ca mai s u s .
AR;0,32g, f,14jnm;muchia
ruptă.

www.mnir.ro
67. A T . (HW)m-3v«* 72. A v . \-\tum-dvai

Ca mai s u s . Ca mai s u s .
R v . {*iUl)fh7l(v)Cit
Ca mai s u s . Se văd c o i f u l şi a c v i l a .
A R , 0,44 g, f , 1 4 mm; t o c i t ă , A R , 0 , 3 7 g , \ , 1 3 mm; tocită,
ruptă. ruptă.

6 8 . A T . HlVM-afvAt) 73. A v . l-(lUUM)-{^t)

Ca m a i s u s . Ca m a i s u s .

Ca mai s u s . Se vede un colţ d i n scut unde

a p a r două f a s c i i , i a r deasu -
A R , 0,41 g, f , 1 4 mm; tocită.
p r a o parte d i n coif.
69. Ατ^/-/0/Λ7)-3ΜαΒ A R , 0,16 g, 1,13 m m ; tocită,
Ca m a i s u s . ruptă.

RT. + /uV/>f-^jvwg 74. AY.(NtUM}-fi)vaS

Ca mai s u s . Ca mai s u s .
A R , 0 , 3 7 g , \ ,13 mm; tocită, R v . {*1(υΜ)-ϊναΖ
rupta.
Se vede numai c o i f u l .
Ducaţi nefncadraţi f n s e r i i l e A R , 0 , 3 5 g , I , 1 4 mm; t o c i t ă .
de m a i s u s .
75. Αν. (Ι-Ιφΐ*)**®
70. Av.{W)fth^(g)
Ca m a i s u s .
Ca m a i s u s .
R v . (tlU/MhWLS
RT.+ /ii/^-|Va^
Se văd c o i f u l ş i a c v i l a .
Se vede d o a r c o i f u l ş i a c v i l a .
A R , 0,36 g, I 14 m m ; tocită.
A R , 0 , 3 2 g , f 13 m m ; t o c i t ă .
76. AY.(H)M-(d)v(*d
71. Av.Hvn-tfw)*
Ca mai s u s . Ca m a i s u s .

RY.*i(v(m)-(i)v*& Rv. (*IWm)-f3V4t)

Se vede numai a c v i l a .
Se vede c o i f u l ş i o p a r t e
din acvilă. A R , 0 , 2 6 g , I , 1 3 mm; tocită,
ruptă.
A R , 0 , 2 7 g , I , 13 mm; t o c i t ă ,
ruptă.
7 7 . A v . (h)UjM)-dwi&

77

www.mnir.ro
 Ca mai s u s . Scut d i n c a r e se vede a l
doilea c a r t i e r cu p a t r u
f a s c i i . D e a s u p r a două c o i f u r i
Se văd c o i f u l şi a c v i l a . ş i două a c v i l e .

A R , 0 , 2 9 g , I , 1 3 mm; t o c i ţ i , A R , Q,2£ g , ^ 14 m m ; t o c i t ă .
ruptă.
80. A v . - 3v
7 8 . A v . I-IUJM-?(W&) ' M i r c e a c u b a r b ă , în p i c i o a r e ,
Ca m a i s u s . d i n faţă , purtînd pe cap c o ­
r o a n a , înveşmîntat î n t r - o
Rv. {+iim)-fyvas) " s u r c o t ă " c u jupă, avînd d e a ­
Se văd c o i f u l şi a c v i l a . s u p r a o m a n t i e , ţine îh mîha
dreaptă lancea v e r t i c a l c u
A R , 0,23 g , Y , 1 3 mm; tocită, vîrful îh s u s . I n cîmpul d r e p t
ruptă. apare încă o lance c u vîrful
în j o s .
Dublă batere
79. A v . IWM-(3v)a(s)
Două a c v i l e , i a r între e l e un
A p a r e numai p a r t e a i n f e r i o a ­ coif.
ră a c o r p u l u i l u i M i r c e a .
A R , 0 , 4 4 g , f ,15 mm; t o c i t ă .
Rv. sjs

Imperiul bizantin
Manuel a l Π-lea P a l e o l o g u l (1391-1423)
1 / 4 hyperperi

8 1 . A v . IC XC în c î m p .
/ ·'
B u s t u l l u i Is us H r i s t o s cu barbă, purtînd nimb ş i c o l o b i o n , c u mîha
d r . binecuvîhtează, îh s t . E v a n g h e l i a . T o t u l îh c e r c perlat şi
c e r c l i n i a r e x t e r i o r . I n t r e cele două c e r c u r i , g l o b u l e m a r i .
R v . + M ( AN OU ) Η Λ Β A(CIAGV) C 0 ΠΑΛβΟλΓ

B u s t u l i m p e r i a l purtînd stema c u prependiîia e i di v i ti s i o n cu ma-

niakion.
A R , 3,70 g, γ , 20 mm.
BMC, I I , p.637, n r . 8 , p l . L X X V T , 1 2 . S . B e n d a l l şi P . J . D o n a l d ,
L P C , p . 1 6 0 - 1 6 1 , n r . 2 , Cons t a nt i n o p o l i s .
82. A v . TÇ XC

78

www.mnir.ro
www.mnir.ro
 R v . -• MANOUHA BACIA6 VCO ( ΠΑΛ60ΧΓ
A R , 3,72 g, * , 2 0 mm.
B M C , Π, p . 6 3 7 , n r . 9 , p l . L X X V I , 1 3 .

83. A v . Tp X7j

R v . - f MA(N)0VHABACIA6VC0nAA€0\r

A R , 3 , 7 3 g , f , 20 m m .

8 4 . Idem , d a r , Tp XC
R v . 4 M[AN)0VHABACIAeVCOnΑΛ£0λ0Γ

A R , 3,64 g, ^ ,19 mm.

l o a n a l VTJJ-lea P a l e o l o g u l (1423-1448)
1 / 4 hyperperi
8 5 . A v . ca m a i s u s , d a r 7ϋ Ήϋ

R v . ca mai s u s , d a r + I UJA !NICBA)CIAeVC0riAA60A0r0

R v . ca l a B M C , I I , p . 6 4 0 , n r . 1 .
A R , 3.67 g , \l9 m m .
S . B e n d a l l şi P . J . D o n a l d , L P C , p . 1 7 2 - 1 7 3 , n r . 2 v a r .
8 6 . A v . C'a mai s u s .
R v . * lUIANlCBACIAÉVCOnAAeOAOro
A R , 3,70 g , ψ , 1 9 mm.

8 7 . A v . TC X"
e π
R v . + 1 IL) (AN!CBAClAeVC0jnAA60A0r0
R v . B M C , I I , p . 6 3 6 , n r . 1 , d a r n u Manuel a l Π - l e a , c i loan a l V I I I -
lea.
A R , 3,68 g , I , 1 9 m m .
* *
8 8 . A v . TÛ HC
C Π
R v . 4lWANlC8ACI(AeVC0) ΠΑΛ60Λ0Γ0
R v . B M C , Π, p . 3 6 7 , n r . 1 1 , d a r n u Manuel a l Π - l e a , c i loan a l
Vni-lea.
A R , 3,70 g , I , 20 m m .

79

www.mnir.ro
8 9 . I d e m , d a r R v . * lUJANICBA(CIAfcVCO) ΠΑΛ€ΟΛ(ΟΓΟ)
A R 3,66 g ,
7 I ,19 mm.
9 0 . A v . TC ÏÏC
c π
Rv.(+IUJ)ANICBACIAeVC0(nAA60)A(pr0]

A R , 3,55 g , I , 2 0 m m .
9 1 . Av.TC HC , între cele două c e r c u r i l i t e r a C .
Rv.(+IUU) AN1CB (ACIAOVCOnAAÉOAOrOC
A R , 3,72 g , 1 , 20 mm.
B M C , Π, p . 6 4 1 - 6 4 2 , n r . 9 , d a r fără C între c e l e două c e r c u r i .
în t i m p u l domniei l u i M i r c e a c e l Bătrfn, Ţara Romanească a c u ­
noscut o importantă d e z v o l t a r e economică ş i p o l i t i c a , o c r e ş t e r e a i n ­
fluenţei sale fn s u d - e s t u l E u r o p e i . Această s t a r e economică prospe­
r ă , cu s c h i m b u r i c o m e r c i a l e a c t i v e , este reflectată ş i de abundenţa
monedelor emise de M i r c e a c e l Bătrfn. După moartea a c e s t u i a se d e ­
clanşează luptele feudale i n t e r n e f n momentul cînd Ţara Românească
t r e b u i a să facă faţă p r e s i u n i i otomane. I n aceste c o n d i ţ i i , activitatea
monetar i e i Ţ ă r i i Româneşti se r e s t r f n g e , a s t f e l c ă monedele emise de
M i r c e a c e l Bătrfn c i r c u l ă şi după dispariţia l u i . P r e z e n ţ a ducaţilor e—
mişi de M i r c e a c e l Bătrfn în te Taurul de faţă, c a ş i u z u r a l o r p r o n u n ­
ţată dovedesc f a p t u l că ele c i r c u l a u ş i îh a l d o i l e a s f e r t a l s e c a i X V -
lea.
D e s c o p e r i r i l e monetare d i n ţara noastră atestă prezenţa monedei
bizantine îh viaţa economică pe t e r i t o r i u l României " d i n s e c o l u l a l V -
lea şi pîhă l a sfîrşitul s e c o l u l u i a l X T V - l e a , dată l a c a r e ele dispar
din circulaţie îh această zonă g e o g r a f i c ă " ^ . Monedele bizantine g ă s i ­
te în t e z a u r u l de l a Glavacioc dovedesc pătrunderea l o r pe t e r i t o r i u l
ţării n o a s t r e în a l d o i l e a s f e r t a l s e c a i X V - l e a . Ţinînd cont de r e l a ­
ţiile d i n t r e d o m n i t o r i i munteni Dan a l Π - l e a ( 1 4 2 0 - 1 4 3 1 , c u î n t r e r u ­
p e r i ) ş i V l a d D r a c u l (1436-1447, cu întreruperi) c u împăraţii Manuel
al I I - l e a şi loan a l V Œ - l e a şi de f a p t u l că monedele b i z a n t i n e sîht p u ­
ţin t o c i t e , presupunem că t e z a u r u l de l a Glavacioc a aparţinut unui
p a r t i c i p a n t l a evenimentele p o l i t i c e ş i m i l i t a r e d i n această p e r i o a d ă .

N O T E

* Această c o m u n i c a r e a fost prezentată cu un text m a i r e s t r î n s l a S e ­

siunea anuală de comunicări ştiinţifice a Muzeului judeţean A r g e ş ,
21-22 mai 1978.
1 Documenta Romaniae H i s t o r i c a , B , Ţ a r a Românească, v o i . Π, d o c .
n r . 5 3 , p.112-115.
2 P r i m e l e c e r c e t ă r i arheologice au fost întreprinse în b i s e r i c ă de

80

www.mnir.ro
 V i r g i l D r a g b i c e a n u p e n t r u " c e r c e t a r e a p i e t r e i aflate fn stingă n a o ­
s u l u i " * I n c o m u n i c a r e a făcută l a 11 m a r t i e 1930, V i r g i l Drăghiceanu
a f i r m a c ă a dat de " t e m e l i i l e f o s t e i b i s e r i c i , d i n v e a c u l a l X V - l e a ,
şi anume de a b s i d a n o r d i c ă a a c e l e i b i s e r i c i " ( P r . loan Muşeţeanu,
Mănăstirea G l a v a c i o c . Monografie i s t o r i c ă , T i p o g r a f i a c ă r ţ i l o r b i ¬
s e r i c e ş t i , B u c u r e ş t i , 1933, p . 1 1 , 5 4 - 5 5 ) .
N o i l e c e r c e t ă r i a r h e o l o g i c e au f o s t efectuate fn 1968 de d r . N i -
colae C o n s t a n t i n e s c u de l a I n s t i t u t u l de a r h e o l o g i e Bucureşti şi A n ­
ca Păunescu de l a M u z e u l Judeţean A r g e ş , fn 1969 de Anca P ă u -
nescu şi S p i r i d o n C r i s t o c e a de l a Muzeul Judeţean A r g e ş , fn 1970
de S p i r i d o n C r i s t o c e a de l a Muzeul Judeţean A r g e ş , i a r fn 1977 de
un c o l e c t i v condus de a r h e o l o g u l D i n u R o s e t t i , alcătuit d i n S p i r i ­
don C r i s t o c e a , Romeo Maschio şi Ene Laurenţiu de l a Muzeul J u ­
deţean A r g e ş . Documentaţia c e r c e t ă r i l o r şi m a t e r i a l e l o r a r h e o l o ­
gice se păstrează l a Muzeul Judeţean A r g e ş .
3 Octavian I l i e s c u , Moneda f n România, E d i t . M e r i d i a n e , Bucureşti,
1970, p . 2 1 .
4 Ibidem.
5 Idem, Cu p r i v i r e l a p r o b l e m a r e a l i z ă r i i unui " c o r p u s " a l monede­
l o r feudale r o m â n e ş t i , f n S t u d i i şi m a t e r i a l e de i s t o r i e m e d i e , v o l . L
E d i t . Academiei, Bucureşti, 1956, p . 2 9 7 .
6 P a v e l C h i h a i a , D i n cetăţile de scaun ale Ţ ă r i i Româneşti, E d i t . M e ­
r i d i a n e , B u c u r e ş t i , 1974, p . 1 8 6 - 1 8 8 .
7 Octavian I l i e s c u , o p . c i t , . p . 1 0 .
8 D u c a s , I s t o r i a turco-bizantină (1341 - 1 4 6 2 ) , ediţie .critică -de V a s i l e
G r e c u , E d i t . A c a d e m i e i , B u c u r e ş t i , 1958, p . 2 5 0 - 2 5 4 .

L E TRÉSOR D E MONNAffiS M E D I E V A L E S ROUMAINES ET

B Y Z A N T I N E S DES X I V ^ X V * S I E C L E S DECOUVERT DANS L E
C O M P L E X E FÉODAL G L A V A C I O C , D Ê P . D ' A R G E Ş .

Résumé
L e s f o u i l l e s archéologiques effectuées en 1977 dans le complexe
monastique féodal G l a v a c i o c , c o m . S t e f a n c e l M a r e , d é p . d ' A r g e ş ont
fait p o s s i b l e l a d é c o u v e r t e d ' u n t r é s o r monétaire contenant 80 ducats
frappés p a r M i r c e a c e l Bătrfn et 11 monnaies byzantines - q u a r t s de
hyper p e r e s , 4 frappés p a r Manuel Π Paléologue et 7 p a r Jean V I U P a -
léologue.
L a p r é s e n c e dans ce t r é s o r , à côté des monnaies de l a V a l a c h i e ,
des monnaies b y z a n t i n e s , appartenant aux d e r n i è r e s émissions de C o n -
s t a n t i n o p o l e , p r o l o n g e l a période de l e u r pénétration s u r l e t e r r i t o i r e
roumain j u s q u ' à l a p r e m i e r e moitié d u X V s i è c l e .
e

81

www.mnir.ro
 DATE P R E L I M I N A R E ASUPRA T E Z A U R U L U I DE L A
B A L T A SÀRATÀ, COM. CRÎNGENI, JUD. T E L E O R M A N

de E C A T E R ΙΝΑ ŢÎNŢAREANU
şi CORNELIU BEDA

In primăvara a n u l u i 1979, Γη t i m p u l l u c r ă r i l o r a g r i c o l e , m e c a n i -
z a t o r u l C o r n e l Dunca, de l a secţia SMA C r f n g e n i , a d e s c o p e r i t , l a o
adfncime de c i r c a 30 c m , Γη zona s a t u l u i B a l t a S ă r a t ă , comuna C r f n ­
g e n i , un t e z a u r monetar m e d i e v a l , depus f n t r - o oală de c e r a m i c ă , t i ­
pică s e c . a l x r v - l e a , fragmentată de lama p l u g u l u i .
Cu a j u t o r u l o r g a n e l o r l o c a l e de miliţie, a u n o r c a d r e d i d a c t i c e ,
e l e v i şi c o o p e r a t o r i a f o s t r e c u p e r a t d i n f n t r e g t e z a u r u l un număr de
3161 monede, p r e c u m şi c f t e v a f r a g m e n t e . D i n informaţiile culese u l t e ­
r i o r r e i e s e c ă t e z a u r u l a conţinut iniţial un număr de monede mai ma­
r e decft c e l r e c u p e r a t .
T e z a u r u l se compune d i n 1420 monede medievale româneşti, e m i s e
de V l a d i s l a v I V l a i c u (1364-1374), Radu I (C.1377-C. 1383) ş i Dan I
(c. 1 3 8 3 - c . 1386), domni a i Ţării Româneşti şi 1741 monede medievale
bulgăreşti emise de ţarii loan A l e x a n d r u ş i M i h a i l (1 331-1355) şi S r a -
c i m i r (1360-1396), e m i s i u n i l e u l t i m u l u i c u p r i n z f n d 1700 monede ( g r o ş i
sau ducaţi). Pfnă l a e l a b o r a r e a unui s t u d i u aprofundat a s u p r a tezau­
r u l u i ne limităm să dăm cfteva date p r e l i m i n a r e , g e n e r a l e , p r i v i n d e m i ­
s i u n i l e româneşti.
De l a V l a d i s l a v I V l a i c u , p r i m u l emitent de monedă d i n Ţara R o ­
mânească, avem 23 de e x e m p l a r e , ducaţi şi d i n a r i , cu legenda fn
slavonă şi latină, cu s c u t u l pe a v e r s şi a c v i l a pe r e v e r s , c u p r i n z f n d
mai multe t i p u r i .
E m i s i u n i l e de l a Radu I sfnt f o r m a t e d i n 227 de monede, d i n c a r e
221 au s c u t u l pe a v e r s şi a c v i l a pe r e v e r s , 6 monede fac p a r t e d i n tipul
cu c a v a l e r şi una d i n t i p u l cu c r u c e şi cfte o stea cu ş a s e r a z e f n c a n ­
toane . E m i s i u n i l e sfnt ducaţi şi d i n a r i cu legenda f n slavonă ş i latină,
cu nenumărate v a r i a n t e - una d i n t r e monede (cu scut ş i acvilă) a r e scu­
t u l bătut pe ambele f e ţ e , a c v i l a de pe r e v e r s f i i n d slab imprimată. 106
monede încă n e f i i n d curăţate nu au putut f i p r e c i z a t e .
Cele mai multe d i n t r e monedele i d e n t i f i c a t e , r e s p e c t i v 1064 de
e x e m p l a r e , sfnt bătute de următorul domn, Dan I , p r e d e c e s o r u l l u i Mir­
cea i e i Bătrfn. E m i s i u n i l e acestea sfnt ducaţi. G r e u t a t e a totală
1
a
t e z a u r u l u i este de 1804 g r a m e , i a r t i t l u l a r g i n t u l u i este f n t r e 800 şi
900 l a m i e .
T e z a u r u l de l a Balta Sărată c u p r i n d e c e l m a i mare număr de mo­
nede descoperite f n ţară bătute de p r i m i i t r e i emitenţi a i Ţării Româ­
neşti, a n a l i z a l u i putfnd duce l a cunoaşterea cît m a i aprofundată a p r i -
m e l o r t i p u r i monetare munteneşti^

83

www.mnir.ro
 DONNEES PRÉLIMINAIRES SUR L E T R É S O R DE B A L T A
S Â R A T À , COMMUNE DE CRTNGENI , DÉPARTEMENT DE
TELEORMAN

Résumé

s En 1977 on a découvert un t r é s o r de monnaies médiévales du

X j y e m e i i dans le v i l l a g e B a l t a S ă r a t ă , commune de Cr£ngeni, dé­
s e c e

partement de T e l e o r m a n .
Le t r é s o r est formé de 1.420 monnaies médiévales de V a l a c h i e
(des émissions de V l a d i s l a v I - V l a i c u , Radu I et Dan I ) et de 1 .741
monnaies de B u l g a r i e émises p a r l e s t s a r s Jean A l e x a n d r e avec
Michel d'une part et p a r S t r a c i m i r d ' a u t r e p a r t .
Le t r é s o r comprend l e plus grand nombre de monnaies d é c o u ­
v e r t e s j u s q u ' à présent et attribuées aux p r e m i e r s t r o i s émetteurs de
monnaies médiévales de V a l a c h i e .

84

www.mnir.ro
 NOTA PRELIMINARĂ ASUPRA UNUI T E Z A U R DE ASPRI
DIN SEC. A L X V - L E A DESCOPERIT ÎN COM. PIUA P E T R U ,
JUD. IALOMIŢA

de P A R A S C H T V A S T A N C U
ş i VTOREL C O J O C A R U

în anul 1 9 7 4 , Muzeul Naţional de I s t o r i e a achiziţionat de l a I u l i a n

Ghindaru un t e z a u r d e s c o p e r i t pe t e r i t o r i u l comunei P i u a P e t r i i în a¬
p r o p i e r e de d r u m u l naţional ce duce de l a Ţăndărei l a V a d u l O i i , c u o¬
cazia l u c r ă r i l o r de m o d e r n i z a r e a l e a c e s t u i d r u m . Pe baza informa­
ţiilor date de d e s c o p e r i t o r s - a putut s t a b i l i atît p u n c t u l t o p o g r a f i c , cît
şi împrejurările ce au scos l a iveală t e z a u r u l .
A s t f e l s - a p r e c i z a t f a p t u l c ă piesele a u f o s t găsite îh a n u l 1971,pe
cînd l u c r a c u e x c a v a t o r u l , l a o adineime de 1,70 m - 2 m , depozitate
într-un vas de l u t îh formă de u r c i o r , fără t o a r t ă , d i n c a r e nu s - a m a i
putut r e c u p e r a n i c i un f r a g m e n t . N e - a fost semnalat a p o i p u n c t u l unde
s-a d e z g r o p a t t e z a u r u l : l a 30 m de şosea ş i l a 50 m de p u n c t u l numit
"Mîhăstirea", loc unde s - a u d e p l a s a t în z i l e l e imediat următoare C o n ­
stanţa Ştirbu (şef secţie numismatică) şi L u c i a n Chiţescu ( şef secţie
i s t o r i e medie) de l a Muzeul Naţional de I s t o r i e , împreună c u d e s c o p e ­
r i t o r u l . S - a efectuat a s t f e l o primă c e r c e t a r e de t e r e n , în u r m a că­
r e i a nu s - a u m a i găsit a l t e monede.
I n a n u l următor, a i c i au început săpături s i s t e m a t i c e organizate
de Muzeul Naţional de I s t o r i e în c o l a b o r a r e c u Muzeul judeţean Călă-i
r a ş i , săpături ce au fost r e l u a t e în f i e c a r e a n .
T e z a u r u l achiziţionat e r a f o r m a t d i n t r - u n bloc compact de piese
l i p i t e în u r m a unui p u t e r n i c i n c e n d i u ş i nu au putut f i d e s p r i n s e dec ft l a
l a b o r a t o r u l de r e s t a u r a r e a l m u z e u l u i n o s t r u , în urma p r o c e s u l u i de
curăţare.
O primă etapă a detaşat d i n masa b l o c u l u i un număr de de 200 m o ­
nede ( n r . i n v . 7 1 . 6 2 6 - 7 1 . 8 2 5 ) . I n etapa următoare, insistîndu-se încât-'
t i n u a r e p e n t r u d e s l i p i r e a p i e s e l o r , s - a u m a i putut r e c u p e r a încă 227
monede, 11 n a s t u r i s f e r i c i (cu d i a m e t r u l de 0 , 5 mm), două jumătăţi de
n a s t u r i ş i d o i bulgări de a r g i n t , u n u l d i n e i f o r m a t d i n 4 monede ş i un
n a s t u r e , p u t e r n i c l i p i t e între e l e ( n r . i n v . 1 3 1 . 1 7 9 - 1 3 1 . 4 0 7 ) .
O b i e c t u l l u c r ă r i i de faţă f l v o r c o n s t i t u i monedele c e l o r două l o ­
t u r i p r o v e n i t e d i n a c e e a ş i d e s c o p e r i r e . E l e sînt a s p r i · ( a k c e - l e ) t u r ­
ceşti emişi de Mahomed Π (1451-1481) în a n i ş i monetării d i f e r i t e . A s t ­
f e l , d i n anul h é g i r e i 855 (an c r e ş t i n 1451) avem 13 e x . ( c i r c a 3 $ ) , d i n
865 H (1460/1461) sînt 398 e x . (93%), i a r d i n u l t i m u l a n de emisiune
875 H (1470/1471) 15 monede ( 3 , 3 $ ) .
L o c u l de b a t e r e este r e p r e z e n t a t p r i n şapte a t e l i e r e monetare .

85

www.mnir.ro
S e r r e s (Serez) c u 59 buc. ( 1 3 , 8 % ) , N o v a r (Novo B r d o ) c u 124 b u c .
( 2 9 , 0 % ) , E d i r o e (Adrianopole) c u 131 b u c . ( 3 0 , 9 % ) , K o n s t a n t i n i y s ( C o n -
stantinopol) cu 15 b u c . ( 3 , 3 % ) , B u r s a cu 29 b u c . ( 6 , 7 % ) , A y a s u l u k
(Efes-Altolongo cu 9 b u c . (2,1%) ş i , fn sffrşit, Amasya cu 7 b u c . ( 1 , 7 % ) .
V e z i tabelul 1 .
După cum r e i e s e d i n cele de m a i s u s , anul 1461 e r e p r e z e n t a t p r i n
toate cele 7 monetării, i a r a t e l i e r u l d i n E d i r n e Înregistrează c e l mai
mare număr de monede-.
Piesele fn discuţie au pus m a r i probleme de i d e n t i f i c a r e . I n a f a r a
modului defectuos de b a t e r e , c u multe piese d e s c e n t r a t e , d i n cfmpul m o ­
nedei ieşind o p a r t e d i n legendă îh c a r e e c u p r i n s f i e a n u l , f i e mone-
tăria, au mai i n t e r v e n i t şi greutăţi impuse de condiţiile speciale de p ă s ­
t r a r e ale a c e s t u i t e z a u r . F o a r t e multe piese au f o s t a r s e , d i n monedă
rămînlnd o simplă bucată de m e t a l c u multe porozităţi şi c u v a g i urme
de legendă pe o p a r t e a e i , d a r c u cfteva elemente îh plus pe cealaltă
p a r t e , l u c r u ce a p e r m i s totuşi i d e n t i f i c a r e a pe a n i , deoarece f i e c a r e
emisiune a l u i Mahomed Π d i n a n i i pe c a r e îi avem fn t e z a u r este un t i p
a p a r t e , p e r f e c t i n d i v i d u a l i z a t . A p o i , numeroase piese au fost l i p i t e î n ­
t r e e l e , de s l i p i r e a unora antrenînd d e s p r i n d e r e a unei părţi d i n s u p r a ­
faţa monedei de c a r e a fost p r i n s ă . De asemenea, multe monede sfnt
ş t e r s e , fie în urma c i r c u l a ţ i e i , f i e datorită b a t e r i i cu o stanţă uzată,
ce nu m a i permitea i m p r e s i u n e a c l a r ă , reliefată a l i t e r e l o r . Unele mo­
nede sînt tăiate pe m a r g i n e , deosebindu-se c l a r de cele cu p a s t i l a r o ­
tundă, i a r a l t e l e , d e ş i au m a r g i n i l e r o t u n j i t e , l i p s e s c totuşi porţiuni de
formă triunghiulară, dîhd m a r g i n i i monedei un aspect d a n t e l a t .
Un l u c r u ce n e - a a t r a s atenţia este f a p t u l că unei porţiuni şterse
de pe a v e r s îi corespunde o porţiune ştearsă de pe revers,plasată exact
în acelaşi punct, l u c r u observat pe un număr de 25 monede.
Acelaşi l u c r u a ieşit îh evidenţă şi p e n t r u monede otomane mai t î r -
z i i , - a k c e - l e emise de B a i a z i d Π (1481-1 512), S e l i m I (151 2-1 520) din
t e z a u r u l de l a O r b e a s c ă de J o s , j u d . T e l e o r m a n sau kuruşi, altmîslici
emişi de Mustafa ΠΙ (1757-1774) şi AbdUlhamid I (1774-1789) d i n ' t e ­
z a u r u l de l a Curteşti, j u d . B o t o ş a n i , precum şi p e n t r u monede emise de
M i r c e a c e l Bătrfn ( t e z a u r u l de l a T î r g o v i ş t e , jud.Dîmboviţa) şi Petru
Muşat (tezaurul de l a C'orlăteni, j u d . D o r o h o i ) . A c e s t l u c r u s - a r putea
pune în legătură c u tehnica de batere a monedelor l a vremea r e s p e c t i ­
vă. .
Unele piese prezintă legende e r o n a t e , cu l i t e r e d i n legenda de pe
a v e r s apărîhd pe r e v e r s şi i n v e r s , i a r în c a z u l monedelor n r . 7 1 7 , 718,
713 apare a v e r s u l cuplat cu jumătate d i n r e v e r s u l a l t e i p i e s e .
A c e s t o r cauze le datoram f a p t u l că d i n 427 monede, p e n t r u 52 nu
s-a putut p r e c i z a m o ne tăria.
Legat t o t de aspectul e x t e r i o r a l p i e s e l o r , datorită a r d e r i i lor,
nu se poate s t a b i l i g r a d u l de uzură datorat c i r c u l a ţ i e i , ce a r i n d i c a o
perioadă mai scurtă sau mai îndelungată de f o l o s i r e sau o t r e c e r e r e l a ­
tiv rapidă l a t e z a u r i z a r e , după emiterea l o r .

86

www.mnir.ro
 An
Mon et δ ri e' Total Procente
7460/67 7470/77

SEREZ 3 56 - 59 13,8
NOVAR 1 122 1 124 29,0
EDIRNE 6 125 - 131 30.9
KDSTANTÎNIYE - 11 4 15 3,3
BURSA - 2Θ 1 29 6,7
AMASYA - 5 2 7 •1,7
AYASLUK - 9 - 9 2.1
Mqnetăne 3 42 7 52 12,1
nadei il iTiudld
Placată - - - 1 02f

Total 13 398 15 427

Nr. Nr Nr.
crt Mon etorr'e AN Ag. Cu Au inventar ordine
1 SEREZ 1451 980,05 13,95 6,00 131179 3
2 EDIRNE 1451 992,00 3,22 4,78 131180 9
3 SEREZ 1461 984,58 951r 5,91 131185 38
4 EDIRNE 1461 983,88 5,69 10,43 131275 246
5 NOVAR 1461 989,10 5,47 5,43 131217 .135
6 KDSTANTINIYE 1461 973,61 21,69 4,70 131346 323
7 BURSA 1461 994.66 4,07 1,27 131362 355
8 AMASYA 1461 987,81 5,02 7,17 131 365 359
9 Incusâ 1461 980.15 9,98 9,86 131377 391
10 KDSTANTINIYE 1471 987,50 6,93 5,57 131400 417
11 AMASYA 1471 989,71 4,15 6,14 131,401 419

I n c o n t i n u a r e dăm d e s c r i e r e a p i e s e l o r , o p r i n d u - n e d o a r a s u p r a
t i p u l u i r e p r e z e n t a t i v p e n t r u f i e c a r e an de emisiune şi monetărie. M e n ­
ţionăm c ă i d e n t i f i c a r e a monedelor s - a făcut după cataloagele alcătuite
de N u r i P e r e ş i I b r a h i m A r t u k . 2

87

www.mnir.ro
 A n u l 1451 (855 Η) |

Αν. ţ f ^ " . 3
^ centru. \λ Ô β || / ^ > || ^ ' l l > '
Mehmed b i n Mur ad han azze n a s r u h u 855 (Mehraed han f i n i l u i M u r ad
h a n , v i c t o r i a s ă - i f i e v e ş n i c ă , 1451). Legendă dispusă circular,
împărţită p r i n p a t r u grupe de cîte două l i n i i p a r a l e l e .
RV
* C\SÎP >ia" H u l l i d e mUlkUhU

j juuu J ~ ^ ^ ^ duribe Serez

N u r i P e r e , ca n r . 8 5 (monetărie diferită); I . A r t u k , n r . 1 4 6 1 .
Ν ovar ( n r . 4)
A v . Ca mai sus .

R - V
V <7s5Î0 ÀtLy
/ j ^ duribe Novar
N u r i P e r e , ca mai sus; I . A r t u k , n r . 1 4 5 8 .
Edirne ( n r . 5 - 1 0 ) .
A v . Ca mai sus .
Rv. oSÎo Jyln
> , χ
Ou / > / O r^o > d u r i b e E d i r n e
N u r i P e r e , ca m a i s u s ; I . A r t u k , n r . 1 4 5 2 .
Monetărie neidentificată ( n r . 11 - 1 3 )
A n u l 1460-1461 (865 H)
Serez ( n r . 14-69). ,
Av. ΛΊθ X j - * * yLc O U± > ' - ° KS>. > - θ ^ Γ Legendă c i r ­
culară dispusă în j u r u l unei stele cu şase r a z e .
T e x t u l ca mai s u s .

Rv. / JU^KJ i_j ^ Λϋ. T e x t u l ca l a

anul 1 4 5 1 . Legenda circulară în j u r u l unei stele c u şase r a z e .
N u r i P e r e , ca n r . 8 6 (monetărie d i f e r i t ă ) ; I . A r t u k , n r . 1462.
Novar ( n r . 7 0 - 1 9 1 )
A v . Ca mai s u s . >
Rv. j j pj LJ >i£ - H u l l i d e mUlkttfiu' d a r b E d i m e .
N u r i P e r e , ca mai s u s ; I . A r t u k , n r . 1 4 5 9 .

88

www.mnir.ro
www.mnir.ro
 E d i r n e (nr.192-316).
A v . Ca m a i s u s .
R v . ^ j >l Ir) <*SJLP > i ^ . H u l l i d e mttlkûnU d a r b E d i r n e .
N u r i P e r e , ca m a i s u s ; I . A r t u k , n r . 1454.
KostantiniTe{317-327)
A v . Ca m a i s u s . . ι
RV.(UALU>U^ U j - ë OUÛP H u l l i d e mUlkUhU d a r b Κostantiniye.
N u r i P e r e , ca m a i s u s ; I . A r t u k , n r . 1434.
Bursa (nr.328-355).
A v . Ca mai sus.
Ca m a i s u s , d a r bătut l a B u r s a .
N u r i P e r e , ca m a i s u s ; I . A r t u k , n r . 1 4 4 8 .
Amas y a ( n r . 3 6 1 - 3 6 9 )
A v . Ca m a i s u s .
Ca m a i s u s , d a r bătut l a A m a s y a .
N u r i P e r e , ca m a i s u s ; I . A r t u k , n r . 1 4 4 5 .
Ayasluk (nr.361-369)
A v . Ca m a i s u s .
Rv. JLLUJ (J <*ûp > L v C a m a i s u s , d a r bătut l a A y a s l u k .
N u r i P e r e , ca mai sus; I . A r t u k , n r . 1441.
Monetărie nepr^cizată ( n r . 3 7 0 - 4 1 1 )
A n u l 1470-1471 (875 H)
Novar (nr.412) ι ι
Av. / Λ N/â \n ^o/' fSAOUi > ^ x v % e g e n d a pe 4 r f n d u r i .
Rv. j Φl J } J \ U ρέ> <\&> >/Δ" /Legenda pe 4 r f n d u r i .
N u r i P e r e , ca n r . 8 7 (monetărie d i f e r i t ă ) ; I . A r t u k , n r . 1460.
B u r s a ( n r . 413),
Av. Ca mai sus.
Rv. °\JJU f->. ψ f° <*Slp ^Lc& m a i s u s , d a r bătută l a B u r s a .
N u r i P e r e , ca m a i s u s ; I . A r t u k , n r . 1450.
Kostantiniye (nr.414-417)
A v . Ca mai s u s . .
Rv. CV-Ai h ijn ijujâ u Ca mai s u s , d a r bătut l a K o s t a n t i n i y e .
N u r i P e r e , ca m a i s u s ; I . A r t u k n r . 1435.
Amasya ( n r . 418-419)
A v . Ca mai s u s .
Rv. °LU_AJ L l U γ 0
oSlp C a mai S U s , d a r bătut l a A m a s y a .

69

www.mnir.ro
 N u r i P e r e , ca mai sus; L j A r t u k , nu a r e .
Monetărie n e p r e c i z a t a ( n r . 4 2 0 - 4 2 6 ) .
Monedă placată (nr.427).
Bulgări de a r g i n t ( n r . 4 2 8 - 4 2 9 ) .

O altă problemă este cea a greutăţii monedelor, pe c a r e o vom a¬

b o r d a c u o a r e c a r e r e z e r v ă , date f i i n d condiţiile de păstrare ş i r e c u ­
perare a pieselor.
Este cunoscut f a p t u l că acceaua - p r i n c i p a l a monedă a statului
otoman f n s e c . X V - X V I - a fost emisă p e n t r u p r i m a oară de Orhan I l a
B u r s a fn anul 1327 (727 Η) , cfnd d i n t r - u n d i r h e m de a r g i n t (măsură
de g r e u t a t e de 3,207 g) se bat 2 | a c c e l e , f i e c a r e cîntărind 1,18¬
1,20 g . Această g r e u t a t e d e s c r e ş t e însă t r e p t a t , ajungfnd fn timpul
domniei l u i Menmed Π l a m a i puţin de 1 g , domnie marcată şi ea de a¬
c e l a ş i fenomen, o b s e r v a t pe e m i s i u n i l e succesive ale s u l t a n u l u i amin­
tit .
4

A s t f e l , ş i în t e z a u r u l n o s t r u , g r e u t a t e a a c c e l e i emisă l a S e r e z
în a n u l 1451 este f n medie de 0 , 8 1 g , f n 1460-61 de 0 , 8 0 g , i a r în 1470¬
71 de 0 , 7 7 g . P e n t r u monetăria d i n N o v a r media a n u l u i 1451 este de
0,83 g , a a n u l u i 1460-61 de 0 , 8 0 g , i a r f n 1470-71 de 0 , 7 8 g . Acelaşi
l u c r u se poate spune ş i d e s p r e c e l e l a l t e monetării.
E v i d e n t că p i e s e l e v e c h i , m a i g r e l e , e r a u căutate, i a r f n momen­
t u l u n e i n o i e m i s i u n i , monedele bătute a n t e r i o r e r a u demonetizate,
funcţionari s p e c i a l i l e adunau plătind 10 accele n o i p e n t r u 12 v e c h i şi
această măsură aducea s u l t a n u l u i un v e n i t de 8 0 0 . 0 0 0 ducaţi-'.
O altă chestiune este cea a c o n v e r s i u n i i m o n e d e l o r , a raportării
monedei de a r g i n t l a cea de a u r . A s t f e l , dacă sub O r h a n I un ducat
veneţian v a l o r a 10 a c c e l e , fb 1467 v a l o a r e a a c c e l e i s c a d e , o monedă
de a u r f i i n d egală c u 40 a s p r i , i a r fii 1479 cu 4 5 , 5 a s p r i . Acest l u c r u
t r e b u i e pus f n legătură c u scăderea f n greutate sau cu s c ă d e r e a c a n ­
tităţii de metal preţios pe c a r e f l conţine moneda.
A n a l i z a p r i n a c t i v a r e c u n e u t r o n i , efectuată l a I n s t i t u t u l de F i z i ­
că Atomică pe un număr de 11 monede ce fac p a r t e d i n acest t e z a u r , a¬
duce n o i date a s u p r a purităţii m e t a l u l u i .
Concentraţia e l e m e n t e l o r a r g i n t , c u p r u , a u r s - a determinat
p r i n t r - o metodă de raicroprelevare. Cu a j u t o r u l unui t u b de cuarţ s-a
p r e l e v a t o cantitate infimă (sub 0 , 1 mg) de p r o b ă . A p o i t u b u l a fost
plasat într-un ambalaj i n d i v i d u a l de a l u m i n i u . P r o b e l e monedelor de a¬
n a l i z a t , împreună cu probele p r e l e v a t e în mod s i m i l a r de pe a l i a j e cu
concentraţii elementale cunoscute au fost i r a d i a t e l a r e a c t o r u l n u c l e ­
ar a l L F . L J N . După i r a d i e r e , t u b u r i l e de cuarţ a u fost scoase din
ambalajele de a l u m i n i u , plasate î n t r - o fiolă de p l a s t i c ş i t r a t a t e c h i ­
mic c u a c i d a z o t i c , metodă folosită p e n t r u p r i m a dată, ce a făcut p o s i -

90

www.mnir.ro
bilă î n c e p e r e a măsurătorii Ϋ s p e c t r o m e t r i c e a p r o b e i , imediat după i - .
r a d i e r e şi nu l a 24 de o r e , cum se p r o c e d e a z ă de o b i c e i . S p e c t r o m e -
t r i a Ζ s - a efectuat c u un d e t e c t o r de Ge ( Li. ) de f o a r t e bună r e z o l u ­
ţie şi un a n a l i z o r c u 4096 c a n a l e , într-un timp d i f e r i t de l a o probă l a
a l t a . I n s p e c t r e l e monedelor de a r g i n t sînt puse în evidenţă elemente
ca: A g , C u , A u , I n , A s , S b , Z n . N i c i o monedă d i n c e l e studiate nu
are cantităţi s e m n i f i c a t i v e de Z n , S b , I n , şi ca a t a r e atenţia s - a axat
numai pe A g , C u , A u .
R e z u l t a t e l e a c e s t e i a n a l i z e sînt i l u s t r a t e în t a b e l u l 2.Observăm c ă
în monetăria d i n S e r e z se bat în a n u l 1460/61 piese c u t i t l u l m a i r i d i ­
cat d e c î t în anul 1451 (984,58%o faţă de 980,05 %o), i a r p e n t r u m o n e -
tăria d i n K " " t+anti niya s a l t u l este v i z i b i l a o la ατ\ Μ%η fti 1460-61 l a
}

987,50%o în 1 4 7 0 - 7 1 . Insă a l i a j u l de cea m a i bună c a l i t a t e , f o a r t e a-;

p r o p i a t de perfecţiune - 1000%o, c a r a c t e r i z e a z ă o monedă emisă l a '
B u r s a , ce a r e t i t l u l de 994,55%o (existînd i m p o s i b i l i t a t e a de a obţine
un a l i a j omogen, se p e r m i t e o toleranţă a t i t l u l u i de 7-10960) .
în m e d i e , t i t l u l a n u l u i 1470/71 este s u p e r i o r c e l u i d i n 1451
(986,02%o) şi d i n 1460/61 ( 9 8 6 , 8 2 % o ) , r i d i c f n d u - s e l a 988,60%o, d e p ă ­
şind c u mult fineţea de 90% (900%o) .
A c e s t l u c r u schimbă p r o b l e m a r a p o r t u l u i între moneda f o r t e de
aur şi cea de a r g i n t - a c c e a u a . N u este o a r e p o s i b i l ca acest r a p o r t să
se modifice numai datorită s c ă d e r i i greutăţii monedei şi nu s c ă d e r i i f i -
neţei, a cantităţii de m e t a l preţios ? Deocamdată aceasta este d o a r o
ipoteză ce v a d e v e n i s a u n u c e r t i t u d i n e a t u n c i cînd se v o r ' a n a l i z a m a i
multe monede d i n a c e l a ş i an şi a c e e a ş i monetărie.
Un a l t element scos în evidenţă de a n a l i z e l e efectuate este c e l a l
provenienţei zăcămîntului m i n e r e u l u i o r i g i n a r . Deoarece r a p o r t u l A u /
Ag este s o c o t i t ca amprentă a m i n e i , cele t r e i r a p o a r t e de 0 , 1 3 , 0 , 5 7
şi 1,0 p r o c e n t e indică în mod c l a r u t i l i z a r e a a t r e i s u r s e de m a t e r i e
primă, d e c i t r e i zăcăminte d i f e r i t e .
Deoarece unele d i n t e z a u r e l e ce c u p r i n d e m i s i u n i ale l u i Mahomed
Π. au în componenţă monede i n c u s e , s - a a n a l i z a t ş i o monedă de acest
f e l d i n a n u l 1 4 6 0 / 6 1 , a l c ă r u i t i t l u este de 980,15%o, f a p t ce o înscrie,
în rîndul monedelor b u n e , b a t e r e a în n e g a t i v c o n s t i t u i n d d o a r o e r o a r e ,
de b a t e r e ş i nu o dovadă a î n c e r c ă r i i de f a l s i f i c a r e .
Nu a c e l a ş i l u c r u se poate spune ş i d e s p r e p i e s a n r . 4 2 7 ce e f o r ­
mată d i n t r - u n sîmbure de metal comun ( f i e r ) a c o p e r i t c u o pojghiţă de
a r g i n t , c a r e a început să se desprindă c u t i m p u l de pe m i e z . D i m e n s i ­
unile e i iniţiale au făcut totuşi posibilă a t r i b u i r e a e i l u i Mahomed Π ,
după unele elemente de t i p o l o g i e ş i a u n e i m i c i părţi de l e g e n d ă . D e s p r e
această monedă se poate a f i r m a c u c e r t i t u d i n e că este un f a l s .
F a l s i f i c a r e a monedelor a c r e a t probleme s t a t u l u i otoman şi l e g i s ­
laţia d i n t i m p u l l u i Mahomed Π p r e v e d e norme speciale în privinţa b a t e ­
r i i m o n e d e i , această operaţie f i i n d controlată c u atenţie de l a e x t r a g e ­
rea şi p r e l u c r a r e a m i n e r e u l u i pîhă l a punerea în circulaţie a b a n i l o r ^ .
C o n t r a f a c e r e a atrăgea după sine pedeapsa cu m o a r t e a , l u c r u ce n u t*

91

www.mnir.ro
Ifnepăimfittat Insa pe f a l s i f i c a t o r i ^ ^ « r e proveneau a t f t d i n r f h r i n r i l e m u ­
sulmanilor, cft ş i ale creştinilor .
Ş i fi» Ţ a r a Româneasca a v e n ş t i r i o ă se falsifică a s p r i , e d r e p t
d i n t r - o p e r i o a d a c e depăşeşte A^mia hai Mahomed Π , fii t i m p u l l u i R a d u
c e l Mare ( 1 4 9 5 - 1 5 0 e ) . 1 f

Prezenţa a s p r i l o r fii Ţ a r a Românească e s t e menţionată fii d o c u ­

mente încă d i n p r i m a jumătate a s e c . a l X V - l e a , pătrunderea masiva a
acestor monede f i i n d dovedita ş i de înmulţirea i z v o a r e l o r s c r i s e ce o
menţionează ca " " " « ^ fii c a r e se făceau cele m a i multe d i n operaţiile
de vîhaare—cuniparare, m a i ales după a n u l 1 4 8 1 , cfiad încetează e m i s i ­
unile p r o p r i i a l e d o m n i l o r munteni^ .
Pătrunderea a s p r u l u i se poate e x p l i c a ş i p r i n i n t e n s i f i c a r e a scbjra -
b u r i l o r c o m e r c i a l e t r a n a d o n a r e n e , s c h i m b u r i ce aduceau v e n i t u r i I m p e ­
r i u l u i otoman, p r o v e n i t e ş i d i n a p l i c a r e a de t a x e şi i m p o z i t e pentru
mărfurile ce t r e c e a u de' o p a r t e ş i de a l t a a Dunării^ 3 p r i n v e c h i l e va­
d u r i : C a l a f a t - V i d i n , Turna—Nicopol, Zimnicea-Şiştov, Giurgiu—Ruseiuc
ş i în sfîrşit Oraşul de F l o c i - H î r ş o v a . 1 4

L o c a l i t a t e a P i u a P e t r i i , unde s - a d e s c o p e r i t t e z a u r u l , este vechea

aşezare medievală - T f r g o l de F l o c i ^ . E a este amintită încă d i n anul
1 4 3 · . c a punct de vamă alături de R a c a r , Dîmboviţa, Cfmpulnng, Bră­
i l a ,faţă fii faţă ca Hfi-şova d i n D o b r o g e a , c e e r a acum fii s t a p f h i r e a
turcilor.
Săpaturile a r h e o l o g i c e efectuate a i c i de c e r c e t ă t o r i i c e l o r două
muzee •mfritî*» l a fitoepntnl l u c r ă r i i a a dos l a i d e n t i f i c a r e a a doua n i v e ­
le de l o c u i r e d i s t r u s e de p o t e r n i c e . N i v e l u l m a i r e c e n t de l o ­
cuinţe a r s e e s t e datat i p o t e t i c l a sffrşitnl s e c . a l XVI—lea, i n c e n d i e r e a
f i i n d pasă pe seaom l u p t e l o r d a s e a i c i fispotriva t u r c i l o r de t r u p e l e l u i
M i n a i V i t e a z u l . P e n t r u c e l m a i v e c h i n i v e l , datnad d i n s e c . a l X V - l e a ,
cauza mnendiahri a r f i a t a c a i v i o l e n t a l I n i Ştefan' c e l M a r e , d i n anul
1470 . 1 7

Despre acest montent a l i s t o r i e i n o a s t r e s—a s c r i s un amplu şi d o ­

cumentat s t u d i u de către M . Costăcheecu, pe baza ştirilor f u r n i z a t e de
un u r i c a l l u i Ştefan c e l M a r e , d e s c o p e r i t p r i n t r e actele moşiei Goleşti
d i n V a s l u i ce a aparţinut f a m i l i e i R o s e t t i , datat între sfîrşitul l u i iunie
şi înainte de 13 sept-1473- P r i n acest a r i e Ştefan c e l Mare întăreşte
panului Hanco, c e a ş n i c , pe ţiganul Dumbravă ş i femeia l u i , C h i r a n a , pe
c a r e i—a «if>hiwiït " f n ţara B a s a r a b i e i cînd am l o v i t c u r ă z b o i domnia şi
am a r s F l o c i i ş i Ialomiţa"^®.
I n a f a r a a c e s t u i a c t , a u t o r u l mai foloseşte ş i a l t e i z v o a r e ce l - a u
determinat să f i x e z e data a t a c u l u i l u i Ştefan c e l M a r e fii z i u a de 27
f e b . 1470 ' , i z v o a r e ce amintesc doar 'de " a r d e r e a Brăilei ş i a a l t o r ţ i ­
n u t u r i " , fără a pomeni lasă nimic ş i de d i s t r u g e r e a Oraşului de F l o c i .
Iata^însă, că fii t e z a u r u l d e s c o p e r i t a i c i se g ă s e s c 15 monede e m i ­
se fia anul H e g i r e i 8 7 5 , ce începe afi&bată, 30 i u n i e 1470 ş i se s f î r -
şeşte marţi, 21 m a i , 1 4 7 1 . D a c i e m i t e r e a a c e s t o r monede depăşeşte cn
- e l puţin p a t r u l u n i data stabilită p e n t r u a r d e r e a a ş e z ă r i i ca u r m a r e «

92

www.mnir.ro
V » o n i « i l o i Ştefan .cel M a r e - 27 f e b r u a r i e 1 4 7 0 , f a p t ce ne face să
propunem m o d i f i c a r e a a c e s t e i d a t e , p l a s î h d - o o r i c u m dupa 30 i u n i e
1470. A ş a d a r , a r d e r e a Oraşului de F l o c i t r e b u i a şa se f i p r o d u s între
30 i u n i e 1470 ş i 13 s e p t e m b r i e 1 4 7 3 , data u r i c u l u i c e menţionează în
mod c e r t a r d e r e a asezăriL.
E s t e p o s i b i l c a i n c e n d i e r e a Oraşului de F l o c i sft f i a r u t loc în
m a r t i e 1471 c u o c a z i a c o n f l i c t e l o r d i n t r e S t e f a n c e l M a r e ş i Radu c e l
F r u m o s , încheiate c u de l a S o c i ^ '
I n a f a r a de monede, t e z a u r u l m a i c u p r i n d e ş i obiecte de podoabă
- n a s t u r i s f e r i c i . Datorită c r e ş t e r i i n i v e l u l u i t e h n i c , a l s p e c i a l i z ă r i i
m e ş t e ş u g a r i l o r , ş i a i c i în O r a ş u l de F l o c i se d e s f ă ş o a r ă o a c t i v i t a t e
m e ş t e ş u g ă r e a s c ă , scoasa în evidenţă de săpăturile a r h e o l o g i c e ce au
i d e n t i f i c a t existenţa unui a t e l i e r p e n t r u p r e l u c r a r e a o s u l u i , în v e d e r e a
confecţionării u n o r bumbi asemănători c e l o r m e t a l i c i d i n te s a u r u l nos— -
. P r e z e n ţ a a c e s t o r n a s t u r i de a r g i n t alături de monede d m a c e l a ş i
metal ne face să sugerăm, c u t i t l u de r e l a t i v i t a t e , i p o t e z a existenţei
unui meşter ce p r e l u c r a a r g i n t u l p r o v e n i t poate ş i d i n t o p i r e a monede­
l o r . P e l i n i a continuării c o l a b o r ă r i i c u I . F . L . N . ne-am g f n d i t ş i l a o
analiză a a c e s t o r n a s t u r i , p r e c u m ş i a bulgărului de a r g i n t , analiză ce
a r putea c o n f i r m a s a u i n f i r m a i p o t e z a de m a i s u s .
Vom m a i r e v e n i c u p r e c i z ă r i a s u p r a a c e s t u i t e z a u r ce a r i d i c a t
atft probleme de i s t o r i e politică ş i economică, a Ţ ă r i i Româneşti, cît şi
de n u m i s m a t i c a otomasst, cînd vom f i f n p o s e s i a u n o r date ce a r duce l a
elucidarea l o r .

N O T E

1 Constanţa Ş t i r b a , N o i teaaure monetare i n t r a t e f n p a t r i m o n i u l Mu­

z e u l u i de i s t o r i e a l R . S . R o m a n i a - , f n " C e r c e t ă r i n u m i s m a t i c e " , 5",
Muzeul Naţional de I s t o r i e , B u c u r e ş t i , 1978, p . 9 1 .
2 N u r i P e r e , Q s m a n l i l a r d a Madem P a r a l a r , I s t a n b u l , 1968} Ibrahim
A r t u k , C e v r i y e A r t u k , I s t a n b u l A r k e o l o j i M U z e l e r i T e a h i r d e k i Islâmf
S i k k e l e r K a t a l o g u , ν ο Ι . Π , Istanbul, 1974.
3 A u r e l D e c e i , I s t o r i a I m p e r i u l u i otoman pîhă l a 1 6 5 6 , B u c u r e ş t i , 1978,
p. 36.
4 Ν i co a r ă B e M i c e a n u , L e monde ottoman d e s B a l k a n s ( 1 4 0 2 - 1 5 6 6 ) . I n ­
s t i t u t i o n s , s o c i é t é , economie, L o n d o n , 1 9 7 6 , p . 7 4 .
5 F r a n z B a h i n g e r , Mahomet Π l e Conquer a n t et son temps (1432-1481),
P a r i s , 1954, p . 5 4 3 .
6 Nicoară B e k t i c e a a u , L e s actes des p r e m i e r o s sultans c o n s e r v é s
dans l a m a n u s c r i t s t u r c s de l a BibJiotéque Nationale à P a r i s , L a
Haye, 19*0, p . 1 7 6 .
7 R o b e r t D c l o r t , I n t r o r i u r r i o n a u x sciences «n^fifaHres de l ' h i s t o i r e ,
P a r i s , 1969, ρ . 3 Ί θ .
j! Nicoară B e l d i o e a n u , L e s actes . . . . D . 8 3 , n o t a 1 .

93

www.mnir.ro
9 Ibidem , p . 7 9 - 8 2 .
10 Ν . Skender R i z a j , C o u n t e r f e i t of money on the B a l k a n P e n i n s u l a
from the X V to the X V I I c e n t u r y , fn " B a l c a n i c a " , 2 , Be a g ra d , 1 9 7 0 ,
p.71.
11 G r i g o r e T o c i l e s c u , 534 documente i s t o r i c e slavo—române d i n Ţara
Româneascâ şi Moldo"va, p r i v i t o a r e l a legăturile cu A r d e a l u l (1 346¬
1603), Bucureşti, 1 9 3 1 , n r . 2 0 0 .
12 Octavian I l i e s c u , V l a d l ' E m p a l e u r et l e d r o i t monétaire, "Revue
Roumaine d ' H i s t o i r e " , XVTTI, 1 , 1979, p . 128; P a r a s c h i v a S t a n c u ,
A s p r i turceşti d i n s e c a i X V - l e a d e s c o p e r i ţ i f n s a t u l C o l c e a g , corn.
Inoteşti, j u d . P r a h o v a , " C e r c e t ă r i n u m i s m a t i c e " , I I , p . 1 2 4 , a n e x a I L
13 M . M . A l e x a n d r e s c u - D e r s c a B u l g a r u , Aspecte ale vieţii economice
d i n oraşele şi tfrgnrfle D o b r o g e i sub stăpfnirea otomană (sec. X V -
X V n ) , " S t u d i i " , t o m . 2 6 , 1973, n r . 1 , p . 4 3 - 4 4 .
14 Dinu C . G i u r e s c u , Relaţiile economice ale T ă r i i Româneşti cu ţările
p e n i n s u l e i balcanice d i n s e c o l u l a l X T V - l e a pfnă l a m i j l o c u l s e c o l u ­
l u i a l X V I - l e a , fhTtomanoslavica" , X I , p . 1 7 6 - 1 7 7 .
15 M.Costăchescu, A r d e r e a Tîrguluide Floci s i a Ialomiţei f h 1470, Iaşi,
1935, p . 5 - 8 .
16 D . R . H . , B , v o l . I , E d i t . A c a d e m i e i , B u c u r e ş t i , 1 9 6 6 , n r . 6 9 .
17* L . C h i ţ e s c u , Cercetări arheologice l a P i u a P e t r i i (Oraşul de F l o c i )
jud.Ialomiţa) , fh " C e r c e t ă r i a r h e o l o g i c e " , Ι Π , Muzeul Naţional d"e
I s t o r i e , Bucureşti, 1979, p . 2 1 4 .
18 D . R . H . , A , ν ο Ι . Π , B u c u r e ş t i , 1976, n r . 1 9 1 .
19 M.Costăchescu, o p . c i t . , p . 8 - 1 1 ; N . G r i g o r a ş , Moldova l u i Ştefan
c e l M a r e , I a ş i , 1982, p . 9 7 .
20 N . G r i g o r a ş , o p . c i t . , p . 1 0 1 ; N . I o r g a , I s t o r i a l u i Ştefan c e l Mare,
E d i t . p e n t r u literatură, 1966, p . 1 0 9 .
21 Radu L u n g u , Contribuţii l a i s t o r i a meşteşugurilor medievale în T a r a
Românească, în " R e v i s t a de i s t o r i e " , 3. tom.34Ţ"Î 9 8 1 , p . 5 1 6 . '

NOTE PRÉLIMINAIRE SUR U N TRÉSOR D ' A S P R E S DU XVe S .

DÉCOUVERT DANS L A COMMUNE DE P I U A P E T R U , D E P . DE
IALOMIŢA
Résumé

On présente un t r é s o r formé par 427 monnaies ottomanes f r a p ­

pées p a r Mahomet 11 (1451-1481), 11 boutons sphéxiques, deux
fragments de boutons et deux boules en argent dont une contenant q u a - ,
t r e monnaies et un bouton collés e n t r e e u x . L e t r é s o r â été d é c o u ­
v e r t dans l a commune de Piua P e t r i i , d é p . de Ialomiţa en 1971 à l ' o c ­
casion des t r a v a u x de modernisation de l a r o n t e nationale entre
Ţăndărei et Vadul O i i .
Les 427 monnaies sont émises pendant l e s années de 1 ' Hégyrei
855 (1451 de n . è . ) - 13 p i è c e s , 865 (1460/61) 398 p i è c e s et 875

94

www.mnir.ro
(1470/71) - 15 p i è c e s dans l e s c e n t r e s monétaires de Serez (59
p i è c e s ) , N o v a r ( 1 2 4 p i è c e s ) , E d i r n e (131 p i è c e s ) , K o s t a n t i n i y e (15 p i ­
è c e s ) , B u r s a (29 p i è c e s ) , Ayasuluk (9 p i è c e s ) et Amasya (7 p i è c e s ) .
P o u r 52 p i è c e s on n ' a pas pu établir l e l i e u d ' é m i s s i o n à cause d u
f a i t que p l u r i e u r s monnaies se t r o u v e n t dans un mauvais état de
c o n s e r v a t i o n et d ' a u t r e s présentent de défauts de f r a p p e .
L a localité de P i u a P e t r i i e s t , en f a i t , l ' a n c i e n n e c i t é médiévale
"Oraşul de F l o c i " incendiée pendant l ' a t t a q u e de S t e f a n c e l M a r e ( E -
tienne l e G r a n d ) c o n t r e l a V a l a c h i e l e 27 f é v r i e r 1470. Mais l e s 15
monnaies du t r é s o r , frappeés au c o u r s de l ' a n n é e de l'Hégyre
8 7 5 , année q u i commence l e 30 j u i n 1470 et f i n i t l e 21 m a i 1471 n o u s
o h l igent à m o d i f i e r l a date l e 1 ' i n c e n d i e de l a l o c a l i t é provoqué
p a r S t e f a n c e l Mare (Etienne l e G r a n d ) entre 30 j u i n 1470 et 13 sep -
tembre (la date f i n a l e de 1 ordonnance p r i n c i è r e émanant ' d ' E t i e n n e
1

le G r a n d , se r a p p o r t a n t à l ' i n c e n d i e de "Oraşul de F l o c i " d e I a l o m i ­

ţa).
L ' e x p o s é met e n d i s c u s s i o n a u s s i l a q u e s t i o n du poids et du
t i t r e des monnaies frappées p a r Mahomet Π. A l a s u i t e des ana -
l y s e s efféctuées à I . F . I . N . s u r un nombre de 11 monnaies frappées
à dates et e n c e n t r e s monétaires d i v e r s , o n a p u c o n c l u r e que
la purité du métal ne diminue pas pendant l e s 3 émissions s u c c e s i -
ves de Mahomet I I , mais tout a u c o n t r a i r e , l a moyenne du titre
des monnaies émises en 1470/71 est plus haute que c e l l e des années
1451 et 1 4 6 0 / 6 1 , et l e t i t r e l e p l u s é l e v é a p p a r t i e n t à une monnaie
frappée en 1 4 6 0 / 6 1 .
E n o u t r e o n avance l ' h y p o t h è s e de l ' e x i s t e n c e en " O r a ş u l de
F l o c i d'une orfèvrerie.

Explicaţia planşei

P l . I . - n r . 1 - 4 , a s p r i emişi f h a n u l 1 4 5 1 : n r . 1 - 2 monetari a d i n S e r e z
( a v . ş i r e v . ) , n r . 3 - monetăria d i n N o v a r ( r v . ) n r . 4 - monetă-
r i a d i n E d i r n e ( r v . ) ; n r . 5 - 1 2 - a s p r i emişi îh a n u l 1640/61j
n r . 5 - 6 - monetar i a d i n S e r e z ( a v . ş i r v . ) , n r . 7 - monetari a d i n
N o v a r ( r v . ) , n r . 8 - monetari a d i n E d i r n e ( r v . ) , n r . 9 - monetă-
r i a d i n K o s t a n t i n i y e ( r v . ) , n r . 1 0 - monetari a d i n B u r s a ( r v . ) ,
n r . 1 1 - monetăria d i n Amasya ( r v . ) , n r . 1 2 - monetăria d i n
A y a s l u k ( r v . ) ; n r . 1 3 - 1 6 - a s p r i e m i ş i în a n u l 1470/71 : n r . 1 3 -
monetăria d i n N o v a r ( a v . ş i r v . ) , n r . 1 4 - monetăria d i n Bursa
( a v . ş i r v . ) , n r . 15 - monetăria d i n K o s t a n t i n i y e ( a v . ş i r v . ) , n r .
16 - monetăria d i n Amasya ( a v . ş i r v . ) ; n r . 17 - monedă placată;
n r . 1 8 - bulgăre de a r g i n t f o r m a t d i n 4 monede ş i an n a s t u r e ;
' n r . 19 - b u l g a r e de a r g i n t .

95

www.mnir.ro
 T E Z A U R U L DE L A BĂLESTI, JUD. V A S L U I
SI I M P O R T A N T A L U I ISTORICA

de CONSTANŢA ŞTIRBU
şi A N A - M A R I A V E L T E R

T e z a u r u l de l a Băle ş t i , j u d . V a s l u i , a f o s t d e s c o p e r i t f n j u r u l a n u ­
l u i 1936. Numărul de piese ce compuneau t e z a u r u l l a d e s c o p e r i r e a sa
nu se cunoaşte c u p r e c i z i e . A f o s t achiziţionat de colecţionarul Saint
Georges f n a c e l a ş i an şi a f i g u r a t fn i n v e n t a r u l m u z e u l u i s ă u . I n anul
1948 a i n t r a t f h c o l e c ţ i a M u z e u l u i Naţional de Antichităţi de unde, f n a¬
nul 1 9 7 1 , a f o s t t r a n s f e r a t M u z e u l u i Naţional de I s t o r i e a l R . S . R o m â ­
nia.
L o t u l a f l a t l a C a b i n e t u l Numismatic a l m u z e u l u i c u p r i n d e 918 m o ­
nede de a r g i n t e m i s e : f h P a t r i a r h a t u l de A q u i l e i a , deAntonius Gaetani
(1395-1402) - 2 bucăţi, şi de L o d o v i c o de T e c k (1412-1437) - 6 bucăţi;
fn U n g a r i a , de M a t e i C o r v i n (1458-1490) - 673 bucăţi, de V l a d i s l a v Π
(1490-1516) - 204 bucăţi, şi de L u d o v i c Π (1516-1526) - 11 bucăţi; ş i f n
Moldova de Despot Vodă (1561-1563) - 18 bucăţi, ş i de Ştefan Tomşa
(1563-1564) - 4 bucăţi.
Prezenţa monedelor P a t r i a r h a t u l u i de A q u i l e i a fh t e z a u r u l m o n e ­
t a r de l a Băleşti n u este s u r p r i n z ă t o a r e , acesta f i i n d c e l de a l t r e i l e a
tezaur cunoscut pîhă acum îh M o l d o v a ^ , c a r e c u p r i n d e a s t f e l de m o n e ­
de. E l e c i r c u l ă alături de monedele ungureşti şi pătrund pe calea
s c h i m b u r i l o r c o m e r c i a l e c u T r a n s i l v a n i a sau c u s t a t e l e d i n n o r d u l I t a ­
liei.
Monedele ungureşti, f r e c v e n t pomenite fn documentele de e p o c ă ,
sînt pregnant i l u s t r a t e de d e s c o p e r i r i l e m o n e t a r e . Măneda măruntă m a ­
ghiară - d i n a r u l - , confecţionată d i n t r - u n a r g i n t de bună c a l i t a t e , a
r e z i s t a t mult t i m p şi a fost preferată îh Moldova îh s c h i m b u r i l e corner-!
c i a l e . T e z a u r u l de l a Băleşti ilustrează şi e l preferinţa acestei m o ­
nede, cu p r e c ă d e r e a a c e l e i a d i n t i m p u l l u i M a t e i C o r v i n şi a u r m a ş i ­
lor săi imediaţi, monedă c a r e c i r c u l ă încă un s e c o l după data e i de
emisie .
Monedele d i n acest t e z a u r aparţinfnd l u i M a t e i C o r v i n sfnt emise
după marea reformă monetară d i n 1468-1470, m a i puţin o p i e s ă , d i n a r u l
tip C N H - 2 1 9 / 9 , emisă f n anul 1 4 6 4 . Monedele, d i n a r i , acoperă toată
perioada de e m i t e r e de după r e f o r m ă , r e s p e c t i v a n i i 1468-1490, fiind
reprezentate atft toate t i p u r i l e de d i n a r i c a r e s - a u bătut, cît şi p r i n c i ­
palele m o n e t a r i i . A s t f e l , de l a marea monetărie d i n K r e m n i t z sfnt 548
de d i n a r i , de l a B a i a Mare 9 9 , de l a monetăria d i n V i e n a 9, de l a Bud*
8, Sibiu 5, de l a monetăria d i n K a s s a u 2 , l a c a r e se adaugă şi douî

97

www.mnir.ro
monede i n c u s e , c ă r o r a nu Π s - a putut i d e n t i f i c a monetăria. Observăn
că şi în această d e s c o p e r i r e se menţine proporţia obişnuită d i n t e z a u ­
r e l e moldoveneşti.
De l a V l a d i s l a v Π sînt monede emise în monetăriile: K r e m n i t z 195
d i n a r i , B a i a Mare 5 d i n a r i , i a r 4 d i n a r i , c u s i g l e l e M—M,provin d i n t r - o
monetărie încă ne identificată.
De l a L u d o v i c Π t e z a u r u l c u p r i n d e 9 d i n a r i emişi în monetăria de
la K r e m n i t z , o monedă cu s i g l e l e A - V ( p r o b a b i l o monetărie d i n T r a n ­
s i l v a n i a ) şi o monedă incusă.
P e n t r u o mai bună i l u s t r a r e a a c e s t o r e m i s i u n i am întocmit un t a ­
bel c r o n o l o g i c cuprinzînd toate datele necesare identificării p i e s e l o r
în d i s c u ţ i e .
Deşi î n t r - o proporţie mică, c e l e 22 monede emise în monetăria de
la Suceava - de către Despot Vodă, 17 d i n a r i şi un mangîr şi de Ştefan
Tomşa 4 d i n a r i - completează datele cunoscute pîhă acum p r i v i n d e m i ­
s i u n i l e c e l o r d o i domni m o l d o v e n i , cu v a r i a n t e n o i pe c a r e l e - a m d e s ­
c r i s în anexa I .
De l a Despot Vodă îh t e z a u r se află un mangîr emis în a n u l 1562
după data de 19 a p r i l i e , p o t r i v i t r a p o r t u l u i l u i B e l s i u s , s e c r e t a r u l l u i
Despot, către M a x i m i l i a n Π. Pe lingă această piesă t e z a u r u l m a i c o n ţ i ­
ne 1 7 d i n a r i - d i n c a r e 6 emişi în a n u l 1562, 2 c u an de emisie n e d i s -
vinct şi 9 d i n a r i d i n anul 1563. Remarcăm o s e r i e de v a r i a n t e l a t i p u r i ­
le cunoscute pînă acum, p r i v i n d modul de a r e d a înfăţişarea madonei
(cu coroană deschisă şi cu n i m b , de pildă), p r i n modul cum sînt r e d a t e
s i g l e l e , cu cerculeţe sau cu puncte d e a s u p r a , p r i n semne heraldice v a ­
r i a t e , r o z e t e , puncte p r i n s e îh legendă, p r i n modul de transcriere a
l e g e n d e i . Dăm d e s c r i e r e a p i e s e l o r îh anexa I şi ilustraţia l o r în p l a n ­
şele 1 şi Π.
Ţiaînd seama de monedele p u b l i c a t e pîhă a c u m , ca şi de noile v a ­
4

r i a n t e prezente în t e z a u r u l de faţă, apreciem că Despot a emis o c a n ­

titate destul de mare 6e d i n a r i faţă de numărul mic de de d o m n i e .
De l a Ştefan Tomşa t e z a u r u l donţine numai 4 monede: un d i n a r e¬
mis în anul 1563 şi 3 bucăţi emise în anul 1564.
T r e b u i e să remarcăm f a p t u l că d i n a r i i a m b i l o r d o m n i t o r i au fost
copiaţi după monedele ungureşti, obişnuite îh circulaţia monetarăaMol-
d o v e i , cu atît mai mult cu cît t i p u l de d i n a r unguresc de l a Matei Cor­
v i n fusese preluat de monetăria moldovenească încă d i n t i m p u l l u i L ă -
puşneanu . Se încerca a s t f e l a l i n i e r e a monedei moldoveneşti l a c i r c u ­
laţia monetară c e n t r a l europeană.
Documentele v r e m i i , p e n t r u p e r i o a d a de c a r e ne ocupăm, r e s p e c ­
tiv domnit, i u i Despot şi Ştefan Tomşa, amintesc prezenţa la curtea
d o m n i t o r i l o r moldoveni a l u i Wolfgang - L u p u S a s u l - meşter monetar
ρ i c e p u i . In privinţa meşterului monetar a l l u i D e s p o t , ne permitem să
5

aJureii: unele p r e c i z ă r i p r i v i n d viaţa şi a c t i v i t a t e a s a , ţinînd seama de

s t u d i i l e mai v e c h i p r i v i t o a r e l a meşterii a u r a r i d i n Transilvania,cît ş i
ne c s-L-rie de documente recent c e r c e t a t e de n o i l a A r h i v e l e S t a t u l u i
•dir. B r a ? o v .
98

www.mnir.ro
 A s t f e l Wolfgang - L u p u S a s u l d i n c r o n i c i l e moldoveneşti,îhtîlnit îh
documente ş i sub numele de Wolf, Wolfgangus, Wolfgang M y d w e s c h e r
(din Mediaş) - e r a f i u l meşterului a u r a r d i n B r a ş o v , Hans sau Johann
von M y d w e s , menţionat f n documente sub numele d e : meşterul Hans von
Mytwees , f h 1517, 1 5 1 8 , 1 5 2 1 ; meşterul Hans - îh 1524, 1525; m e ş t e ­
r u l Hans von Mydwess - f n 1526 şi H e r r Hans Golsmydt - îh 1530 . D a ­
torită p r i c e p e r i i s a l e , meşterului Hans i se încredinţează îh 1528 a u ­
r i r e a c e a s u l u i d i n t u r n u l oraşului B r a ş o v , f n 1529 este s o l i c i t a t să a¬
jute l a c o n s t r u i r e a t u r n u l u i d i n l o c a l i t a t e a Ş o m a r t i n , c o m . B r a n , j u d . S i ­
b i u , i a r în 1530 î l găsim membru îh c o n s i l i u l de conducere a l o r a ­
şului B r a ş o v ^ .
F i u l s ă u , W o l f g a n g , este menţionat p e n t r u p r i m a oară îh actele
b r e s l e i a u r a r i l o r d i n B r a ş o v - îh c a i e t u l cu l i s t a c r o n o l o g i c ă a u c e n i ­
c i l o r b r e s l e i - îh a n u l 1539, cînd tatăl său îl da c a ucenic p e n t r u o p e ­
rioadă de p a t r u a n i , pe lîhgă m a r e l e meşter o r f e v r a r Andreas® , d e ş i
iniţial îi fusese l u i r e p a r t i z a t s p r e învăţătură ^ . A n d r e a s , sau E n d r e s
A u r i f a b e r , e r a l a acea dată s t a r o s t e l e b r e s l e i a u r a r i l o r d i n B r a ş o v ^ , 1

In 1543 Wolfgang î ş i încheie u c e n i c i a ş i î l reîhtîlnim în documentele

b r e s l e i îh 1549 c a meşter a u r a r . I n această c a l i t a t e este amintit c a d a ­
tor b r e s l e i cu 4 f l o r i n i , în c o n t u l c ă r o r a lăsa zălog un i n e l . I n a n u l 1 1

1554 meşterul a u r a r Wolfgang face p a r t e d i n c o n s i l i u l de conducere a l

oraşului, ocupîhd d e c i un loc de seamă în rîndul a u r a r i l o r braşoveni.
Va f i însă înlăturat d i n această funcţie,fiind acuzat de a d u l t e r , şi e x i l a t
din o r a ş . I n t i m p u l e x i l u l u i său presupunem că a stat l a S i b i u , d e o a ­
1 2

rece î n t r - o s c r i s o a r e d i n 2 a p r i l i e 1 5 5 5 ^ a m a g i s t r a t u l u i oraşului S i ­
1

biu, adresată m a g i s t r a t u l u i oraşului B r a ş o v , se face o intervenţie pen­

tru graţierea a u r a r u l u i Wolfgang "condamnat l a e x i l a r e " , ş i r e c h e m a r e a
sa l a B r a ş o v , l a f a m i l i a s a . De l a această dată meşterul Wolfgang nu
mai este amintit îh n i c i un document a l b r e s l e i o r f e v r a r i l o r d i n B r a ş o v .
Cam în a c e e a ş i p e r i o a d ă , m a i exact îh 1558, îh t i m p u l p r i m e i dom­
nii a l u i A l . L ă p u ş n e a n u , după o întrerupere de c f t e v a d e c e n i i , r e a p a r e
moneda moldovenească, însă într-un s i s t e m nou - c e l a l d i n a r i l o r un­
gureşti, monedele imitîhd şi t i p u l i c o n o g r a f i c a l a c e s t o r a . Acest t i p
monetar este p e r p e t u a t şi sub d o m n i i l e l u i Despot şi Ştefan T o m ş a , c u
unele modificări. T r e b u i e s u b l i n i a t ş i f a p t u l că t o a t e aceste emisiuni
poartă s i g l a S - M .
I n 1558, l a c u r t e a l u i Al.Lăpuşneanu 11 întîlnim pe loan H e r a c l i d e ,
v i i t o r u l Despot V o d ă , f o l o s i t c a i n t e r m e d i a r între domnul moldovean şi
T r a n s i l v a n i a . I n această c a l i t a t e Despot o vizitează pe r e g i n a I z a b e l l a
îh 1558. Cu această o c a z i e , trecîhd p r i n B r a ş o v , î ş i tipăreşte g e n e ­
1 4

alogia neamului s ă u , genealogie n e c e s a r ă intenţiilor l u i v i i t o a r e de o¬

cupare a t r o n u l u i M o l d o v e i . S e c o l u l a l X V I - l e a a însemnat p e n t r u a r t a
transilvăneană o e p o c ă de efervescenţă c r e a t o a r e , îh c a r e se î n t r e p ă ­
trund i d e i l e n o v a t o a r e a l e Renaşterii ş i R e f o r m e i , epoca îh c a r e m e ş ­
teşugul o r f e v r ă r i e i cunoaşte o puternică şi minunată î n f l o r i r e . Om de;
rultură şi r e p r e z e n t a t a l i d e i l o r umaniste d i n epoca s a , Despot Vodă

99

www.mnir.ro
 EXPLICAŢIA F I G U R I L O R

F i g . 1 . - Filă dip. r e g i s t r u l b r e s l e i a u r a r i l o r d i n B r a ş o v d i n a n u l 1 539

în care Wolf, f i u l a u r a r u l u i H a n s , este a m i n t i t c ă învaţă 4 a n i
l a meşterul E n d r e s d i n B r a ş o v . - A r h i v e l e Statului Braşov,
Colecţia B i s e r i c a Neagră, f . 8 .

F i g . 2 . - Document Γη c a r e Wolf Mydwescher este amintit îh a n u l 1 549

dator b r e s l e i a u r a r i l o r d i n B r a ş o v cu 4 f l o r i n i , în schimbul
c ărora a dat un i n e l . - I b i d e m , f . 21 .

F i g . 3 . - Document d i n anul 1554 în c a r e este a m i n t i t a u r a r u l W o l f g a n -

gus ca făcînd ρ a r t e d i n c o n s i l i u l oraşului B r a ş o v şi menţiu­
nea înlăturării l u i . - Ibidem, R e g i s t r u l de s o c o t e l i ΠΙ B / 1 1 ,
f .221.

F i g . 4 . - Intervenţia m a g i s t r a t u l u i oraşului S i b i u d i n a n u l 1 555 pe lîngă

m a g i s t r a t u l oraşului Braşov în v e d e r e a g r a ţ i e r i i aurarului
Wolfgangus condamnat l a e x i l a r e şi rechemării a c e s t u i a la
B r a ş o v , l a f a m i l i a l u i . - Ibidem, Colecţia S c h n e l l , f . 1 5 8 .

100

www.mnir.ro
 Jr *i vi^ - / M -

^fijr^^ Φ/ς

iff N o » - * - «*• J * - y ^ - r ^ Z f "

Fig. 1

toi

www.mnir.ro
 ' - A.

F i g . 2.

102

www.mnir.ro
 fimoMmniMbim

^rarr ^ bMian*tic \~f~~*}< r

Âltdâflchrr Am m trie hi ty" "

4
M
yméruim tir *rccfftf tX

7
c y Λ I S > ·•

www.mnir.ro
 , > 7

η>**> - Τ W -4J ^ 7 77

* «~»~ ο^*— **· ^Ντ*·-· /*^*·"*^ ^ v ' j * »

%4jffyL fe 'frt
K
+* \"u im
bb-J)~t,

»-3f> v^y^Co ^«-» v w ^ / . ' y j'irai- (^Qv—i U ~ j" £r-*-&*P JI*J*-

• L^»^»t^ yi^A-/. /^^.-v^.^ ^^ < v ^ »

t

Fig.4.

1Π4

www.mnir.ro
a f o s t a t r a s de i d é e s de a implanta f n M o l d o r a n o i l e c u r e n t e cultural­
a rt i s t i c e e u r o p e n e .
C r e d e m c a n u g r e ş i m a f i r m f n d c a a c e s t a este momentul f n care
meşterul a u r a r W o l f g a n g , a j u n s f n p l i n a m a t u r i t a t e c r e a t o a r e , îh j u r u l
v f r s t e i de 40 de a n i , nemulţumit de a t i t u d i n e a concetăţenilor săi şi î n -
cîntat poate de p e r s p e c t i v e l e d e s c r i s e de D e s p o t , a f o s t a t r a s de ideea
t r e c e r i i în Moldova p e n t r u a - ş i d e s f ă ş u r a meşteşugul ş i t a l e n t u l l a
c u r t e a domnească. C u siguranţă p l e c a r e a s a în M o l d o v a se încadrează
în p e r i o a d a d i n t r e 1558 ş i n o i e m b r i e 1 5 6 1 , data u r c ă r i i pe t r o n a l u i
Despot.
A u r a r u l Wolfgang n u a f o s t s i n g u r u l meşter transilvănean care a
l u c r a t p e n t r u d o m n i t o r i i d i n Moldova s a u ţ a r a Românească. Statutele
b r e s l e i a g r a r i l o r d i n 1 5 1 1 , 1559 ş i 1 5 6 1 p r e v ă d , într-un a r t i c o l s p e ­
1 j

c i a l , a s p r e măsuri împotriva m e ş t e r i l o r c a r e v o r dezvălui a r t a m e ş t e ­

şugului l o r în a t e l i e r e l e c e l o r două ţări r o m â n e . C e i c a r e încălcau a¬
ceastă p r e v e d e r e e r a u pedepsiţi c u e x c l u d e r e a d i n b r e a s l ă , r e p r i m i r e a
l o r f i i n d posibilă d o a r după p l a t a u n e i a m e n z i de 12 f l o r i n i în 1 5 1 1 ^, a¬1

poi de 8 f l o r i n i f h a doua jumătate a s e c . a l X V I - l e a .

P r e z e n ţ a l u i W o l f g a n g , meşter a u r a r d i n B r a ş o v , în f r u n t e a mo-
netăriei sucevene a r putea e x p l i c a ş i s i g l e l e de pe e m i s i u n i l e monetare
ale d o m n i t o r i l o r Despot şi Ştefan T o m ş a . Aceste s i g l e " S - M " l e întfl-
nim ş i pe s i g i l i i l e b r e s l e i a u r a r i l o r oraşului B r a ş o v . P e s i g i l i u l bres­
l e i d i n s e c a i XVI—lea a p a r e fn c e n t r u f i g u r a Sfîhtului M a r t i n , p a t r o n u l
o r f e v r a r i l o r , încadrată de s i g l e l e " S - M " : S a n c t u s - M a r t i n u s . P r e ­
1

zenţa a c e s t o r s i g l e pe monedele emise în v r e m e a l u i Despot Vodă şi

Ştefan Tomşa s - a r putea d a t o r a f a p t u l u i că aceste e m i s i u n i emanau d i n
mîna meşterului Wolfgang - L u p u S a s u l , membru a l breslei aurarilor
b r a ş o v e n i . D e c i , dacă " S - M " s - a r putea e x p l i c a p r i n semnul de b r e a s ­
lă a l o r f e v r a r i l o r b r a ş o v e n i , s i g l a " S " , de l a baza m o n e d e l o r , credem
pe bună d r e p t a t e că a r putea s u g e r a iniţiala oraşului S u c e a v a , l o c u l de
batere a l monedelor l u i Despot ş i T o m ş a , aşa cum de a l t f e l au s u g e r a t
şi alţi c e r c e t ă t o r i înaintea n o a s t r ă . Se pune a t u n c i î n t r e b a r e a , d e ce
1

figurează s i g l e l e " S - M " şi pe monedele l u i Lăpuşneanu ?Dacă luăm în

c o n s i d e r a r e i p o t e z a n o a s t r ă , a t u n c i s - a r putea c r e d e c ă o r i meşterul
a u r a r Wolfgang a v e n i t în Moldova încă d i n 1558, o r i c ă a l t a u r a r b r a ­
şovean v a f i l u c r a t monedele l u i Lăpuşneanu. Remarcăm f a p t u l că atft
d i n a r i i l u i Lăpuşneanu, cît şi c e i a i l u i Despot şi Tomşa p a r a avea
a c e l a ş i g r a v o r , sau m a i s i g u r a c e e a ş i şcoală de g r a v u r ă , deoarece atît
în modul de r e d a r e a l i t e r e l o r d i n legendă, cît şi în r e d a r e a însemnelor
h e r a l d i c e de pe a v e r s , sau a madonei de pe r e v e r s u l a c e s t o r dinari,
întflnim asemănări i z b i t o a r e .
Cauzele şi data îngropării t e z a u r u l u i , ţinfnd seama de data u l t i m e i
monede (aceea a d i n a r u l u i emis de Ştefan Tomşa în 1564), sînt a s e m ă ­
nătoare cu ale t e z a u r u l u i de l a Buhăieni, j u d . I a ş i , c a r e a r e o compo­
ziţie apropiată. A ş a cum s - a s u b l i n i a t şi în s t u d i u l a s u p r a amintitului
t e z a u r ^ , îh acele v r e m u r i de nesiguranţă, d a t o r a t e l u p t e i p e n t r u c u -
2

105

www.mnir.ro
părea t r o n u l u i , a r ă s c o a l e l o r ţărăneşti, a prezenţei unor armate s t r ă ­
i n e , chemate sau nechemate de d i f e r i t e l e p a r t i d e b o i e r e ş t i , mulţi au
căutat s ă - ş i ascundă a v e r i l e , sau să l e scoată peste graniţă. Această
s t a r e de nesiguranţă creată fn Moldova fn a doua jumătate a s e c a i XVI-
lea a făcut ca numărul t e z a u r e l o r să f i e mult mai m a r e .
S t u d i e r e a compoziţiei l o r ne v a p e r m i t e să cunoaştem m a i bine
căile şi direcţiile s p r e c a r e s-a o r i e n t a t comerţul M o l d o v e i f n această
jumătate de v e a c
P r i n comunicarea de faţă am d o r i t nu numai să valorificăm un t e ­
zaur c a r e se înscrie între b u n u r i l e n o a s t r e de p a t r i m o n i u cultural-
naţional, c i p r i n datele pe c a r e l e oferă s t u d i e r e a l u i , completate şi
cu cele ale a l t o r t e z a u r e de e p o c ă , să putem o f e r i elemente n o i c a r e
să întregească ştirile consemnate de documentele contemporane.

106

www.mnir.ro
 M O N E D E E M I S E DE M A T E I C O R V I N

Bigle ' monetăria bibliografie datare monetar nr.piese observaţii nr.inv.

1 8

η - £ Baia Mare C N H - 219 - 9

U - 563 1464 Cristophorus 7427
P A - 50 146-1
H L - p.572
H L - 708

K- Kremnitz CHH - 235A-8 7775-7789

U - 568 1468-70 loan Constorfer 15
P A - 86 1468
H L p.572 1468-69
H L = 717

η - fa Baia Mare CNH - 235A-14

U - 568 1468-70
Stefan Kovach 7426
P A - 87 1468
H L - p.572 1468-69
H L = 717

Β - S Buda CNH - 235A-4 7437

U -568 1468-70 7540
P A - 88 Mikola Stefan
1468 7797-7831
H L - p.572 1468-70
H L = 717
www.mnir.ro
 1 2 3 4 5 6 7 8

il Kass.au CNH-235A-6 1468-70 7433-7434

U-568 1468 emisiune
ΡΑ-89 1468-70 orăşenească
HL-p.572
H L = 717

h - T Sibiu CNH-235A-7 7423

U-568 1468-70 Thomas 7424
PA-90 1468 Altenberger 5 7425
HL-p.562 7795-7798
H L = 717

K- Ş Kremnitz CNH-235A~9 7624-7628

U-568 1468-70 loan C o n s t o r - 29 7629-7643'
PA-92 1469
'er 7705-7713i
HL-p.562 1468-69
HL-717

Buda CNH-235A-5 7435

U-5.68 1468-69 Stefan * 7436
PA-94 1469 Kovach 4 7504
HL-p.572 1468-70 75O5
H L =717

Κ - i Kremnitz CNH-235A-10 7441

U-568 1468-70 Vitus M W - 23 7428-7429
PA-95 1470 stein 7441
HL-p.562 1470 7563-7567
H L = 717 7568-7573
7585-7593

www.mnir.ro
www.mnir.ro
www.mnir.ro
www.mnir.ro
www.mnir.ro
 θ

η - y Baia Mare CNH-235A-13 pe a v e r s 7490-7496

U-568 1468-70 arendată 23 corbul 7514-7521
PA-96 1470 oraşului nu e s ţ e 7418-7419
HL-p.562 1470 în scut 7448-7449
H L = 717 7453-7456

η - Baia Mare CNH-235B 1468-70 arendată 44 pe a v e r s 7432 ; 7444

U-568 corbul 7459-7477
H L = 717 în scut 7478-7484
7487-7488
7498;7523-
7524;7527
7529;7534 ;

7 5 3 7 ; 7541
7550-7551
7757;7759
7763

η - η B a i a Mare CNH-235A-12 7430

U-568 1468-70 arendă 7526
PA-99 1471-79 orăşenească 7531
HL-p.572 1471-81 7536
H L = 717

Κ Kremnitz CNH-234-6 1 4 7 1 - 81 Vitus 7 4 4 3 ; 7 4 4 6 ;7606¬

U-570 1 4 7 2 - 78 MUhlstein 20 7619; 7 6 2 1 - 7 6 2 3 ;
PA-119 1478. 7772;7786-7788
HL-p.562
H L = 718

www.mnir.ro
 4 7 8

Κ renin il /, (JNH-234-2 7780-7785

U-570 1 4 7 1 - 81 Motlrtw P a l ( ? ) 21 7862;7867|
l'A-120 1472- 78 P o r k P a l (?) 7870;7894;
M r , - p . 572 1478 Î909-7922
HIJ = 718

Kremnitz CNH-234-5 7888-7890

U-570 idem Modrer P a l / 3 7902-7907
PA-121 V i t u s MUhlstein
HL-p.572
H L = 718

Kremnitz CNH-234-3 7714-7734

U-570 1 4 7 1 - 81 loan C o n s l o r - 21 78 32-7836
PA-122 1472- 78 fer 7841-7857
HL-p.572
H L = 718

Kremnitz CNH-234-2 7735-7752;7792;

U-570 idem Augustin 18 7794;7797;7799¬
PA-123 Langsfelder 7800 ,-7801-7803;
HL-p.562 7805-7807 ; 7809¬
H L = 718 7815

Kremnitz CNH-234 1471-78 7442

CN-p.64
Kremnitz CNH-235 1468-70 N i k o l a Stefan 1 7549
U-568
CN-p.62

www.mnir.ro
 1 2 3 4 5 6 7 8

Κ - . Kremnitz CNH-239A-4 7439-7440; 7530;

A
U-572 1482-86 Augustin 109 7 5 4 4 ; 7 5 4 8 ; 7552¬
PA-139 1479-85 Langsfelder/ 7553; 7 5 5 6 ; 7 5 5 8 ;

HL-p.573 1482-86 Vitus MUhl- 7 6 5 1 - 7 6 9 3 ; 7714¬

H L = 719 stein 7754; 7 7 6 0 - 7 7 6 2 ;
7 7 6 4 - 7 7 7 0 ; 7793?
7804-7808; 7 8 t 6 ;
7878-7887
7898-8008

Κ - Kremnitz CNH-239A-3
U-572 idem Peck P a l / 5 7903-7907
PA-140 Vitus MUhl-
HL-p.573 stein
H L - 719

K-P Kremnitz CNH-239A-1 7438; 7450-7451 ;

U-572 idem Peck P a l 64 7533; 7 5 4 3 ; 7 6 9 7 ;
PA-141 7 7 7 3 - 7 7 7 4 ; 7858¬
HL-p.573 7861 ; 7 8 6 3 - 7 8 6 6 ;
H L = 719 7868-7869; 7 8 7 1 - '
7877; 7954-7986

Κ - Kremnitz CNH-239A-2 Peck P a l 30 7431 ; 7545:7561 -

U-572 1482-86 7562; 7575;7823;-.
PA-142 1479-85 7827; 7891-7893;
HL-p.563 7895-7899 ; 7 8 9 1 -
H L = 719 7893 ; 7900-7901 ;
7908; 8097-8098

www.mnir.ro
Baia Mare CNH-233A-9 7445
U-573 1482-86 arendare 9 7457
PA-143 1479-85 orăşenească 7458
HL-p.563 7477
H L - 720 7485
7489
7525
7530ţ

B a i a Mare CNH-233-6 idem

mi
emisiune 4 7420-7421
U-573 orăşenească 7532
PA-145 7568
HL-p.563
H L = 720

Baia Mare CNH-233-12 7500-7501

U-573 1482-90 arendare
PA-146 1479-85 orăşenească
HL-p.563

B a i a Mare CNH-233A-11 7499

U-573 idem Jung A l b e r t 1
PA-147
HL-p.563
H L = 720

www.mnir.ro
 β

η - "If B a i a Mare CNH-233A-10 7417

U-573 1482-90 emisiune 7486 '
PA-148 1479-85 orăşenească 7497
HL-p.563 7502
H L » 720 7503
7522
7542

η - B a i a Mare CNH-233A-8 Vitus s i g l a inedită 7620 ;

U-573 1479-85 MUhlstein

Κ - φ Kremnitz CNH-232-1 7539; 7546 ; 7 5 5 4 -

U-574 1489 Peter 144 7559; 7574 ; 7 5 7 6 -
PA-154 1487-89 Schaider 7579; 7581 - 7 5 8 4 ;
HL-p.565 7594; 7596 - 7 5 9 7 ;
H L α 722 7600-7602 ; 7604<-
7605 ; 7699 ; 7 8 2 1 -
7822; 7825 -7826J
7828-7830; 7923^
7930; 7931 - 7 9 5 3 ;
7987; 8089 - 8 0 9 6 ;
8100-8101 ; 8103¬
8105

Κ -. Kremnitz CNH-232-2 1489 Peter 35 7422; 7560;7595*

U-574 1487-89 Schaider 7598-7599; 7603%
PA-155 7824; 8099
HL-p.563
H L = 722

www.mnir.ro
 8

Kremnitz CNH-232-4 Peter 7694-7696

U-574 1489 Schaider 7698
PA-156 1490 7700-7704
HL-p.563 1489-90
H L = 722

S - W Viena CNH-237 cu scutul l u i 7509

U-571 1475 Stefan
PA-161 1485-90 Szapolya
HL-p.564 1485-90
H L » 723

IS - W Viena CNH-238-1 7506

U-575 1489 7508
PA-162 1485-90 7510-7*512'
H L » 723 7513r
7507
7538

1470-1486 a v . i n c u s pe r v . ; 7447
d a t a r e după c a ­ 7547
racterele legen­
dei
MONEDE EMISE DE V L A D I S L A V I I
K - 4 Kremnitz CNH-276-2
U-641 1490-97 Peter 8321-8323
PA,AK,p.298 1490-94 Schaider
H L = 803

www.mnir.ro
 M CNH-276-3 Andreas
κ - Kremnitz
U-641 1490-97 Hellebrand/ 8312-8313
P A , A K , p . 298 1494 Franz Kornidel
H L = 803
M
Kremnitz CNH-276-4
Κ-A? 8172
Β U-641 1490-97 idem 8298
PA,AK,p.296 1495 8314-8319
H L » 803

Κ - Kremnitz CNH-276-5 Stefanos 18 7987

U-641 1490-97 Ryzmegl/ 8305-8307
PA,AK.p.298 1497 Erasmus Rezl 8309-8311
H L - 803 8326-8336

Κ - h Kremnitz CNH-276-7
U-641 1490-97 Hans T h u r z o 8303
P A , A K , p.298 1498
H L = 803

Κ - h Kremnitz CNH-272A-1 8139

U-643 1498-1503 idem 17 8 1 6 0 - 8162
PA,AK.p.298 1498-1503 8174-8176
H L = 806 8186-8188
8192
8196-8198
8236
8308
8324-8325

www.mnir.ro
Κ - H Kremnitz CNH-272A-2 8269
U-643 1498-1503 Hans T h u r z o
Ρ Λ , Α Κ , p.298 1498-1503
H L = 806

Κ - h Kremnitz CNH-272D-1 idem idem 11 coroana mare; 8147

U-644 vultur mare. 8164
PA,Ak.p.298 8230
H L = 807 8231
8233
8242
8251-8252
8264
8266
8268
Κ - h Kremnitz CNH-272B-1 8140
U-644 idem idem c o r o a n ă mare ; 8149
PA AK.p.298
( v u l t u r mic 8150
H L = 807 8159
8163
8173
8178-8179

Κ - h Kremnitz CNH-272B-1 c o r o a n ă mică; 8145

U-644 idem idem 37 vultur mic; 8227-8229
PA,Ak.p.298 madona cu 8232
Lakos J . , p . 2 6 turnuleţe
8234
H L = 807 8238-8241

www.mnir.ro
 8243
8245-8250
8276
8278
8282
8300-8301
8304
8142
8253
8262-8263
8279-8281
8284
8291 - 8 2 9 4
8302
8146

Kremnitz CNH-272B-1 1498-1503 Hans T h u r z o 11 c o r o a n ă mică; 8143-8144

U-644 1498-1503 vultur mic; 8166
PA, AK.p.298 madona c u glob 8235
Lakos J . p . 2 6 8260-8261
A L = 807 8265
8267
8277
8290
8341
Kremnitz CNH-275
U-646 idem idem 16 8141
co r o η tui m a r e ;
PA(l965)p.30
v t f l t u r mare 8237
H L = 808
8167

www.mnir.ro
 5 . 6 7 8

8169-8171
8175
8177
8182
8257
8275
8283
8285-8286
8288
8296
Κ - H Kremnitz CNH-272B-2 c o r o a n ă mare ; 8151
U-644 1498-1503 Hans T h u r z o 11 v u l t u r mic 8Î53-8155
PA,AK.p.298 1498-1503 8158
H L = 805 8168
8180-8181
8185
8189-8191
8244
8289
Κ - H Kremnitz CNH-272B-2 8152
U-644 idem Idem 16 coroană mică; 8156
PA,AK.p.298 v u l t u r mic 8193-8195
H L = 807 8254-8256
8270-8274
8295
8297
8299

www.mnir.ro
η - A B a i a Mare CNH-272B-3
U-644 1498-1503 Alexius 8338-8340
PA(1965)p.30 1498-1503 Thurzo
G.Radoczy, p.17
H L = 807

M - M CNH-272
U-644 idem 8200
PA (1965) p.30

CNH-272
U-644 idem 8287
PA (I965)p.30

C- h Kremnitz CNH-274-1 madona c u 8184

U-645 idem Hans coroană şi
PA, AK.p.299 Thurzo nimb
H L = 805

Κ - h Kremnitz CNH-272C-1 v u l t u r îh s c u t ; 8148

U-647 idem idem coroana mare 8165
PA,AK.p.298

Κ - H Kremnitz CNH-272C-2 v u l t u r în s c u t ; 8157

U-647 idem idem coroana mare 8183
PA,Ak.p.298 8258-8259
H L = 809
Κ - Β Kremnitz CNH-272C idem s i g l a inedită 8337

www.mnir.ro
 η- β B a l a Mare CNH-272C 1498-1503 Hans T h u r z o s i g l a InedltS ; 8320
1498-1503 v u l t u r fh scut

Κ - h Kremnitz CNH-277-1
U-648 1503-1511 idem 1 vultur fn scut 8216
PA,AK.p.299
H L = 811

Κ - H Kremnitz CHN-277-2 20 d a t e l e t 1503, 8201-8203

U-648 idem idem 1505,1506, 8204
PA,AK.p.299 1507 ş i 1508 8206-8207
H L β 811 8205
B208-8211
8212
8213-8214
8226
8217-8221

M - M ? . CNH-277-3
U-648 1508-1510 2 d a t a t 1508 8215
PA(1965)p,31 1508-1510 8222
H L = 811

"Κ - G Kremnitz CNH-278-2

U-649 1506-16 Georgius 3 d a t a t 1510 ş i 8223-8224
ΡΑ,ΑΚ.ρ.299 Thurzo 1511 8225
H L = 811
η - Baia Mare CNH-278-4 Alejclua 8199
U-649» 1512 Thurzo

www.mnir.ro
 P A (1965)p.31
HL.811

MONEDE E M I S E D E L U D O V I C I I
Κ - G Kremnitz CNH-306A-1
J.p.138 n r . 1 1316-20 Georgius 2 d a t a i 1517 8366
PA,AK.p.30O Thurso s i 1518 8361
H L - 841

Ζ - A Kremnits CNH-306A-2 Alexius data 1520 8363

J.p.138 n r . 2 1519-21 Thuri s i 1521 8365
P A , A K . p . 300
H L - 841

Κ - Β Kremnits CNH-306A-3 d a t a i 1525 8364

J.P.142 nr.61 1321-26 Bernhard s i 1526 8369
PA, AK.p.300 Peheim 8367-8368
H L - 841

Κ - i l i z i - Kremnits CNH*306A 1321-26 1 d a t a i 1526 8362

bil

A - V CNH-306A 1521-26 1 datat 1526 8371

H L ·- 841

1516-26 1 datat 1518; 8370

a v . i n c u s pe r r .
www.mnir.ro
 MONEDE E M I S E D E P A T R I A R H A T U L DE A Q U I L E I A - A N T O N I U 5 I G A I E T A N I

A - Ci Aquileia CNI,vol.VI,p.35,nr.4 1395-1402 ? 2 8353

E n g e l - S e r r u r e , III/1905 8357
p.1357} T h e m e s l - 5 7
Bernardi-656

MONEDE E M I S E D E L O D Q V I C O D I T E C K

Aquileia C N I , V I , p . 38, n r . 2 8354-8356

Temessl-61 1412-1437 ? 6 8358-8360
Bernardi-69a

www.mnir.ro
Α Ν Ε X A I .
Dinari.
T i p I . A n u l 1562 ( u l t i m a cifră inversată).Madona c u v a l , î h
-
cîmp sigla
S-M.
1 . A v . 156S.IOHAV1M . D . G . W A I V O D A . între două cercuri lineare.
Scut s c a r t e l a t avînd în p r i m u l c a r t i e r t r e i f a s c i i , în a l d o i l e a o
c r u c e dublă, în c a r t i e r u l a l t r e i l e a două capete încoronate, îh
a l p a t r u l e a un l e u r a m p a n t ; l a m i j l o c , într-un scut m i c , c o r b u l
cu i n e l îh c i o c .
R v . P A T R O H V S MOLDAWI între 2 c p . M a d o n a c u v a l , ş e z î n d , în
d r e a p t a c u p r u n c u l I s u s . De o p a r t e şi de a l t a a madonei s i g l e ­
le S - M .
A R . N * 15,5 m m , 0 , 4 6 g , n r . i n v . 6 3 4 3 . C N , I , p . 4 5 , n r . 2 . M B R , n r . 7 8 7 .
2 . A v . 1 5 6 W O H A H H . D . G . W A I V O D A , între 2 c p . Ca m a i s u s , d a r mo­
neda ştearsă în p a r t e a i n f e r i o a r ă .
R v . P A T R O H V . S MOLDAWI între 2 c p . Ca m a i s u s ; monedă u z a ­
tă, nu se d i s t i n g e s i g l a M şi se d i s t i n g e g r e u începutul legendei.
AR, 15,80 mm, 0,46 g, n r . i n v . 6 3 3 6 . C N , I , p . 4 5 , n r . 2
3. A v . 1 5 6 S . IOHAHH . D . G . W A I V O D A între 2 c l . Ca m a i sus, dar
moneda c e v a m a i bine c o n s e r v a t ă .
R v . P A T R O H V S M O L D A V I între 2 c l . Ca m a i s u s , d a r i n s c r i p ­
ţia m a i bună.
AR,*\, 16 m m , 0 , 3 4 g , n r . i n v . 6 3 4 8 . C N , I , p . 4 5 , n r . 1 p t . r v . ş i n r .
2 pt.av.
4 . A v . 1 5 6 S . I O H A H . . G . W A I V O . . î n t r e 2 c p . Ca m a i s u s , d a r ş t e ­
arsă în p a r t e a s t g . j o s .
R v . P A T R O . . . M O L D A V . între 2 c p . Ca m a i s u s , d a r moneda l u ­
crată m a i n e g l i j e n t .
ARjV 16 mm, 0,55 g , n r . i n v . 6 3 3 5 . C N , I , p . 4 5 - 4 6 .
T i p ΙΠ. A n u l 156Ş (ultima cifră i n v e r s a t ă ) . Madona cu coroana d e s c h i ­
să, sigla S - M .
5. A v . 156 S * IOHAHH D . G . W A I V O D A între 2 c p . Ca m a i s u s .
R v . P A T R O H V S M O L D A V I între 2 c p . Ca m a i s u s .
A r , — » 1 5 , 6 0 m m , 0,348 g , n r . i n v . 6 3 4 1 .
T i p I I I . A n u l 156Z .Madona cu c o r o a n a d e s c h i s ă , în cîmp s i g l a M - S .
6. A v . 1 5 6 2 . I O H A H M . D . G . W A I V O D A . î n t r e 2 c . l . Ca mai s u s .
R v . P A T R O H V MOLDAWI între 2 c l . Ca m a i s u s , d a r în cîmp s i ­
glele M - S .
A R , x * 1 5 , 5 mm, 0 , 5 3 g , n r . i n v . 6 3 3 4 .
T i p I . A n u l 1562 sau 1563. Madona c u v a l , îh cîmp s i g l a S - M .
7. A v . 1 5 6 . I . . . H . D G WAIVODA. între 2 c p . Ca mai s u s , d a r moneda
- perforată în p a r t e a i n f e r i o a r a .

123

www.mnir.ro
 R v . P A T R O H V S MOLDAWI I n t r e 2 c p . Ca m a i s u s , în cîmp s i ­
gla S - M .
AR, -,16 mm, 0 , 3 8 g , n r . i n v . 6 3 3 2 . C N , I , p . 4 5 - 4 6 .
8. A v . 1 5 6 . . . H A MM D . G . WATVODA. între 2 c p . Ca m a i s u s , d a r
mai uzată.
R v . PATROM . S M O L D A V I între 2 c l . Ca mai s u s , d a r m a i uzată.
A R , * \ 15,50 mm, 0,35 g , n r . i n v . 6 3 3 3 . C N , I , p . 4 5 - 4 6 .
T i p ΠΙ. A n u l 1563. Madona cu coroana d e s c h i s ă . I n cîmp s i g l a S - M .
9 . A v . 1563. IOHAM D . G . W A I D A între 2 c l . Ca m a i s u s .
R v . PATROM . MOLDAWI între 2 c l . Ca mai s u s , în cîmp s i ­
glele S - M .
A R , —* 15 mm, 0 , 4 8 g , n r . i n v . 6 3 4 2 . C N , I , p . 4 7 - 4 8 .
10. A v . 1563. IOHAM . D . G . WAIV . . c . l . i . , c p . e . Ca mai s u s .
R v . P A . R O M A . " MO I D A I c . l . i . , c p . e . Ca m a i s u s , în cîmp
siglele S-M.
A R , —*15 mm, 0,63 g , n r . i n v . 6 3 3 9 .
T i p ΠΙ. A n u l 1563.Madona cu coroana d e s c h i s ă . I n cîmp s i g l e l e M - S .
1 1 . A v . 1563. IOHAM . D . G . W A I D A c p . e . Ca m a i s u s .
R v . P A T R O M A . . . MOLDA * c . l . i . , c p . e . Ca m a i s u s , în cîmp
siglele M - S .
A R , « — 1 4 , 8 0 mm, 0,45 g , n r . i n v . 6 3 3 0 .
12. A v . 1563. IOHAHH . D . G . W A I V O D A c . l . e . Ca m a i s u s , d a r p e r ­
forată în două p u n c t e .
R v , P A T R O H V S M O T D . W între 2 c p . Ca mai s u s .
A R , \ * . 16 mm, 0,43 g , n r . i n v . 6 3 4 6 , m o n e d a ruptă şi perforată.
13. A v . 1563. IOHA A I D A . c . l . e . Ca m a i s u s , d a r perforată în
două puncte.
Rv MOTD A W I între 2 c l . Ca mai s u s , s i g l a M - S . .
A R , —» 15 mm, 0,21 g , n r . i n v . 6 3 4 4 .
14. A v . 15.3.IOHAMM . D . G . WAP/ODA între 2 c p . Ca m a i s u s , dar
moneda perforată îh partea s u p e r i o a r ă .
R v . P A T R O M V S M O L D A V Intre 2 c p . Ca m a i s u s , s i g l e l e M . S .
A R , * — 1 6 mm, 0,40 g , n r . i n v . 6 3 3 1 .
o o
T i p I I I . A n u l 1563. Madona c u coroana d e s c h i s ă . Sigla M - S .
o o
15. A v . o1563o IOHAM oDoGoVAIDA între 2 c l . Ca mai s u s . o o
R v . P A T R O M A . M O L D A V I c . p . i . Ca m a i s u s . I n cîmp s i g l e l e M - S .
AR, t 15 mm, 0,30 g , n r . i n v . 6 3 4 0 . 0
°
T i p I V . A n u l 1563. Madona cu coroana deschisă şi n i m b . S i g l e l e M - S .
16. A v . 1 563. IOHA M M . D . G . W A I V O D A . între 2 c p . Ca m a i s u s .
R v . P A T R O M V S MOLDAWI între 2 c l . Ca mai s u s , d a r îh j u r u l
c o r o a n e i un nimb. I n cîmp siglele M - S .
A R , * 16 mm,0,50 g , n r . i n v . b 3 3 8 .
124

www.mnir.ro
1 7 . A v . 1 5 6 3 . I O H A H H . D . G . W A I W O D A . i n t r e 2 c p . Ca m a i s u s .
R v . P A T R O H V . S . M O L D A W I între 2 c p . C a m a i s u s .
AR,N\ 16 mm, 0 , 5 1 g , n r . i n v . 6 3 3 7 .
MANGÎR - a n u l 1565
1 8 . A v . 1 5 6 S . I O H A H H . D . G . W A I V O D . între 2 c p . L a m i j l o c cap de
b o u r c u stea între c o a r n e , avînd în cîmpul s t g . o r o z e t ă , iar
în d r . o semilună.
R v . * P A T R O M A * *> * MOLDAWI între 2 c p . I n cîmp cap l a u ­
r e a t , d i n p r o f i l s p r e d r e a p t a . A r e f r u n t e a proeminentă, barbă
şi mustăţi.
AE, f , 1 6 , 5 0 mm, 1,05 g , n r . i n v . 6 3 4 7 . C o n s t . M o i s i l , C r e ş t e r e a
c o l e c ţ i i l o r , 1913, m . 2 5 0 .

Monede de l a Ştefan Tomşa

• «
T i p I . A n u l 1 5 6 3 . Madona c u v a l , fn cîmp s i g l a M - S .
19. A v . 1 5 6 3 . . . F A H . D . D . W A I D A . între 2 c i . Scut s c a r t e l a t . I n p r i ­
mul c a r t i e r t r e i b a r e o r i z o n t a l e , în a l d o i l e a o c r u c e dublă, în a l
t r e i l e a două capete î n c o r o n a t e , în a l p a t r u l e a un l e u r a m p a n t . La
m i j l o c , într-un scut m i c , c o r b u l c u i n e l în c i o c .
Rv. PATROHA M O L . . . . c p . e . Madona c u v a l , ş e z î n d , ţine fn
d r . pe p r u n c u l I s u s . De o p a r t e şi de a l t a a madonei s i g l e l e M . £ .
A R , f ,15 mm, 0 , 4 1 g , n r . i n v . 6 3 4 5 .
Tip Ι Π . A n u l 1 5 6 4 . Madona c u c o r o a n a d e s c h i s ă . I n cîmp s i g l e l e M - S .
2 0 . A v . 1564 S T E P A H D . O . W A I D A . între 2 c l . C a m a i s u s .
R v . P A T R O H . M O L D A I între 2 c . l . C a m a i s u s . I n cîmp s i g l e l e
M-S.
AR, \ , 1 5 , 2 0 mm, 0 , 4 9 g , n r . i n v . 6 3 5 0 .
T i p ΠΙ. A n u l 1 5 6 4 . Madona c u c o r o a n a d e s c h i s ă . I n cîmp s i g l a M - S .
2 1 . A v . 1564, S T C F A M . D . 9 . W A I D A . între 2 c l . Ca m a i s u s , ' d a r
de o p a r t e şi de a l t a a s c u t u l u i cîte un p u n c t .
Rv. P A T R O H A . M O L D A V I c . l . e . Ca m a i s u s . S i g l e l e M - S .
AR, S 15 mm, 0 , 6 1 , n r . i n v . 6 3 5 1 .
T i p ΙΠ. A n u l 1564.Madona c u c o r o a n a d e s c h i s ă . I n cîmp s i g l e l e S - M .
22. A v . 1 5 6 4 . S T C F A H . D . 0 . M A I D A . între 2 c l . Ca m a i s u s .
Rv. PATROM M O L D A I între 2 c l . Ca m a i sus.În cîmp s i -
g lele S - M .
AR, \ , 1 5 , 5 0 mm, 0 , 3 7 g , n r . i n v . 6 3 4 9 .

125

www.mnir.ro
 N O T E

1 Constanţa Ştirbu , C a r m e n - M a r i a P e t o l e s c u , P a r a s c h i v a S t a n c u , Un
t e z a u r d i n s e c . a l X V I - l e a d e s c o p e r i t fn satul B u h a i e n i , c o m . A n d r i e -
şeni, j u d . I a ş i , în C e r c e t ă r i numismatice(= C N ^ I , B u c u r e ş t i , 1978,
p.42-82.
2 A r h . S t . B r a ş o v , Fond "Primăria oraşului B r a ş o v " , Colecţia F r o -
n i u s , v o l . I , p . 2 4 7 : document d i n 23 a p r i l i e 1535, dat de l a F ă g ă ­
r a ş . A c t u l emana d i n c a n c e l a r i a v o i e v o d u l u i T r a n s i l v a n i e i , Ştefan
Maillât; p r i n e l v o i e v o d u l porunceşte braşovenilor ca fn tranzacţii­
le comerciale să f o l o s e a s c ă moneda veche maghiară, " d i n a r i buni de
l a Matei C o r v i n " , v e z i şi H u r m u z a k i , X V / 1 , p.375 şi 608; C o s t i n C.
K i r i ţ e s c u , Sistemul bănesc a l l e u l u i şi p r e c u r s o r i i l u i , v o l . I B u c u -
r e ş t i , 1967, p . 1 0 7 - 1 0 8 ; Constanţa Ştirbu,Carmen-Maria Petolescu,
Paraschiva Stancu, b p . c i t . , p . 56-57.
3 Călători străini în ţările române, v o i . Π , B u c u r e ş t i , 1 9 7 0 , p . 147.
4 Constantin M o i s i l , Creşterea colecţiunilor C a b i n e t u l u i Numismatic a l
Academiei RSR , 1 9 1 1 , p . 2 3 ; 1 9 1 3 , p . 2 8 - 2 9 ; v e z i l i s t a de descope­
r i r i monetare de l a Despot şi Tomşa, în C N , I , p . 7 6 - 7 3 şi nota 15;
A l e x a n d r u A r t i m o n şi I . Mit r e a , T e z a u r u l monetar de l a Budeşti-
P l o p a n a , judeţul Bacău , " C a r p i c a " , X I , 1 9 7 9 , p . 2 4 1 - 2 4 6 .
5 Johan Sommer, fn Călători s t r ă i n i . . . , ν ο Ι . Π , p . 2 6 7 ; v e z i şiGrigore
U r e c h e , Letopiseţul Ţării Moldovei , E S P L A , B u c u r e ş t i , 1955,p.163¬
164; Nicolae C o s t i n , Letopiseţul Ţ ă r i i M o l d o v e i , B u c u r e ş t i , 1942,
p.45?.
6 Tihamér G y â r f â s , A B r a s s a i StvBsség tb'rténete,Braşov, 1 9 1 2 , p . 153.
7 Ibidem, p . 8 4 .
8 A r h . S t . B r a ş o v , "Colecţia B i s e r i c a N e a g r ă " , f i l a 8 .
9 T.Gyârfâs, o p . c i t . , p . 8 4 .
10 Ibidem , p . 8 7 - 8 8 .
11 A r h . S t . B r a ş o v / ' C o l e c ţ i a B i s e r i c a Neagră",fila 2 1 .
12 I b i d e m , " R e g i s t r u l de s o c o t e l i " , Π Ι / Β / 1 1 , p . 2 2 1 .
13 I b i d e m , "Colecţia S c h n e l l " , Π, d o c . 1 5 8 .
14 Adina B e r c i u - D r ă g h i c e s c u , O domnie umanistă fn Moldova - Despot
Vodă, Bucureşti, 1980, p . 4 3 - 4 4 .
15 A r h . S t . B r a ş o v , fond "Primăria oraşului S i g h i ş o a r a , B r e a s l a a u r a ­
r i l o r d i n B r a ş o v " , n r . 6 şi 7.
16 T . G y â r f â s , o p . c i t . , p . 1 5 .
17 A r h . S t . B r a ş o v , fond "Primăria oraşului S i g h i ş o a r a , B r e a s l a au­
r a r i l o r d i n B r a ş o v " , n r . 6 şi 7.
18 T . G y â r f â s , o p . c i t . , p . 166-167.
19 V e z i discuţia p r i v i t o a r e l a această siglă f n : T a b r e a , Monedele lui
Despot în lumina u l t i m e l o r c e r c e t ă r i , îh S C N , V , 1 9 7 1 , p . 1 6 1 - 1 7 6 ;
E.Chirilă şi St.Dănilă, Un d i n a r inedit de l a Despot Vodă d i n te­
z a u r u l de l a Slătiniţa , îh F i l e de i s t o r i e . Culegere de s t u d i i , a r t i -

126

www.mnir.ro
 c o l e şi comunicări , B i s t r i ţ a , 1972, p . 2 4 3 - 2 4 5 ; O . L u c h i a n , Cfteva
ş t i r i şi ipoteze f n numismatica românească , f n S C N , V I , 1 9 7 5 , p . 2 5 1 .
20 Constanţa Ştirbu , C a r m e n - M a r i a P e t o l e s c u , P a r a s c h i v a Stancu ,
op.cit., p.58.

L E T R É S O R D E B Ă L E Ş T I , D Ê P . D E V A S L U I E T SON
IMPORTANCE HISTORIQUE

Résumé
L e s a u t e u r s présentent un t r é s o r d u X V I s i è c l e découvert dans
e

la commune de B ă l e ş t i , d é p . d e V a s l u i en 1936, t r é s o r comprenant un

nombre de 918 d e n i e r s frappés comme s u i t : P a t r i a r c a t d' A q u i l e i a , A n -
1

tonius Gaetani (1395-1402) - deux pièces et L o d o v i c o de T e c k

(1412-1437) - 6 p i è c e s ; Hongrie, Mathias C o r v i n (1458-1490)- 673
pièces, Vladislav Π (1490-1516) - 204 et Louis I I (1516¬
1526) - 11 p i è c e s , Moldavie, Despot-Vodă (1561-1563)-18pièces
(17 d e n i e r s et 1 mangur) et S t e f a n Tomşa (1 563-1564) - 4 d e n i e r s .
On y f a i t r e s s o r t i r l ' i m p o r t a n c e de ce t r é s o r tant p o u r une m e i l ­
l e u r e connaissance de l a v i e économique et de l a c i r c u l a t i o n monétaire
de l a Moldavie au m i l i e u d u X V I s i è c l e que p o u r l ' é t u d e des
e
émis­
sions monétaires m o l d a v e s . A i n s i , on a pu augmenter et e n r i c h i r l a
c l a s s i f i c a t i o n des monnaies frappées pendant les r è g n e s de Despot
Vodă et de Ştefan Tomşa avec des v a r i a n t e s n o u v e l l e s des t y p e s de d e ­
n i e r s connus j u s q u ' à p r é s e n t .
E n o u t r e , d ' a p r è s l e s documents inédits c o n s e r v é s aux A r c h i v e s
de* l a v i l l e de B r a ş o v et en tenant compte des matériaux publiés j u s ­
q u ' k présent et q u i concernent l ' a c t i v i t é de l ' o r f è v r u W o l f g a n g - L u p u
S a s u ( l e S a x o n ) , on f a i t c e r t a i n e s considération s u r l a v i e et l ' o e u v r e
de ce monnayeur q u i a travaillé p o u r Despot-Vodă et Ştefan Tomşa et
très probablement a u s s i p o u r A l e x a n d r u Lăpuşneanu.

127

www.mnir.ro
 O L U P T A MONETARA LN SEC. A L X V I - L E A :
PADIŞAHÎ CONTRA ASPRU

de M I H A I M A X I M

L a r g a r ă s p î n d i r e a a s p r u l u i otoman, c a r e devine monedă p r e p o n ­

derentă şi în ţările române încă d i n a doua jumătate a s e c . a l X V - l e a ,
s-a d a t o r a t calităţii a c e s t e i monede, e c h i l i b r u l u i şi stabilităţii e c o n o ­
mice a l e I m p e r i u l u i otoman o lungă perioadă de v r e m e , pîhă c ă t r e m i j ­
l o c u l s e c . a l X V I - l e a , p r e c u m şi i m p u n e r i i o f i c i a l e a a s p r u l u i oa
monedă de c a l c u l şi de plată a s o l d e l o r pe un v a s t spaţiu g e o g r a f i c ,
de l a c a t a r a c t e l e N i l u l u i l a porţile V i e n e i . D a r " s c l e r o z a " ce a c u ­
p r i n s t r e p t a t instituţiile otomane, v i g u r o a s e iniţial, ca ş i d e p l a s a r e a
c e n t r u l u i c o m e r c i a l a l l u m i i d i n M e d i t e r a n a îh A t l a n t i c au făcut ca e - ,
1

conomia otomană, m a i mult tentaculară şi de consum decît productivă

şi expansivă (ca ş i cea spaniolă, de a l t f e l ) , s ă nu m a i poată acoperi
m a r i l e c h e l t u i e l i , m e r e u s p o r i t e , c e r u t e de campaniile c a r e altădată
aduceau numai b e n e f i c i i . Faţă2
în faţă cu o economie occidentală d i ­
namică, ce adoptase n o i metode de producţie şi c o m e r ţ , economia' o¬
tomană s c l e r o z a t ă p i e r d e a m e r e u t e r e n , nu m a i găsea r e s u r s e sufici­
ente în ea însăşi de a l i m e n t a r e a i m p e r i u l u i , de a c o p e r i r e a c h e l t u ­
i e l i l o r t o c m a i î n t r - o vreme cînd e r a m a i mult ca oricînd nevoie de b a n i ;
numărul i e n i c e r i l o r şi s p a h i i l o r de Poartă c r e s c u s e îh d e c u r s de un se­
c o l de cfteva o r i , se majoraseră de asemenea soldele şi bacşişurile
aproape l a f i e c a r e s c h i m b a r e de p a d i ş a h P . A r m e l e de f o c , achiziţi­
onate în număr t o t m a i m a r e , costau t o t mai s c u m p . Sume m a r i se t r i -
4

mit eau anual în p l u s de l a I s t a n b u l p e n t r u întreţinerea g a r n i z o a n e l o r

otomane de l a Buda după 1540 ( 2 6 0 . 0 0 0 - 2 8 0 . 0 0 0 de g a l b e n i ) , în C i p r u
după 1570 (50.000 de ducaţi), p e n t r u f l o t a d i n Mediterana după L e p a n -
to (1 . 2 0 0 . 0 0 0 piese de a u r ) , ceea ce ne duce a s t f e l l a un t o t a l s u p l i ­
mentar de peste 2 . 0 5 0 . 0 0 0 de g a l b e n i - ' . F o a r t e c o s t i s i t o a r e s - a u do­
vedit a f i şi campaniile de l a S z i g e t v a r (1565-1566), de l a A s t r a h a n
(1569, cu o tentativă de a săpa un c a n a l V o l g a - D o n , p e n t r u a f a c e
legătura între Marea Neagră şi Marea C a s p i c ă ) , bătălia de l a L e p a n t o
(1571), d a r m a i ales l u n g i l e r ă z b o a i e c u I r a n u l (1578-1590, 1602¬
1612, 1616-1618, 1623-1639), c a r e au dovedit i n e f i c a c i t a t e a s i s t e m u ­
l u i s i p a h i - t i m a r i o t în zonele t r a n s caucaziene nou c u c e r i t e şi care
au întrerupt în bună măsură tradiţionalul comerţ de t r a n z i t c u mă­
tase iraniană şi m i r o d e n i i i n d i e n e , l i p s i n d a s t f e l V i s t i e r i a otomană
de un v e n i t a n u a l de c i r c a 300 . 0 0 0 - 5 0 0 . 0 0 0 de g a l b e n i , d a r ş i a t e ­
l i e r e l e prelucrătoare de m a t e r i a primă n e c e s a r ă ( mătase, argint
e t c . ) 6 . Toate aceste c h e l t u i e l i fără p r e c e d e n t , ca şi p i e r d e r e a con-

129

www.mnir.ro
t r o l u l u i a s u p r a d r u m u l u i blănurilor I s t a n b u l - A s i a Centrală, v i a C r i -
meea, au făcut să c r e a s c ă continuu d e f i c i t u l " b u g e t u l u i " c e n t r a l oto­
man, care a apărut p r i m a oară f n u l t i m i i a n i a i s u l t a n a t u l u i l u i Kanuni
S u l t a n Siileyman ş i a ajuns f n 153,1 la uriaşa sumă de 56.255.412
a s p r i (aproape 1 m i l i o n de galbeni) .
E f o r t u r i l e depuse de autorităţile otomane p e n t r u a face r o s t de
bani e r a u tot m a i m a r i . încă L t i t f i P a ş a , mare v i z i r între 1539 şi
1 5 4 1 , arăta că "e o adevărată minune s ă găseşti cu ce s ă plăteşti
15.000 de oşteni"** , pentru ca Sinan P a ş a , v i i t o r u l a d v e r s a r a l l u i M i ­
n a i V i t e a z u l , s ă admită după 1588 c ă v e n i t u r i l e s t a t u l u i otoman nu
mai acopereau decft 2/3 d i n c h e l t u i e l i ^ .
Şi cum moneda este o oglindă sintetică a unei e c o n o m i i , a s t a b i l i ­
tăţii şi dinamismului său, a s p r u l otoman a început a f i p r i v i t cu tot mai
multă n e î n c r e d e r e , c a r e a f o s t alimentată şi de s c ă d e r e a treptată
1 0

a conţinutului său f n a r g i n t , greutatea ("masa") monedei scăzfnd la

1 / 3 după m a i multe devalorizări de l a 1,152 g r l a 1326, cînd a fost
bătută p r i m a o a r ă , l a 0 , 681 g r l a 1565 ş i 0 , 3 8 4 g r l a 1 5 6 4 - 1 5 8 6 ,
cînd a f o s t r a d i c a l devalorizată o f i c i a l . A c e s t e r e d u c e r i succesive ale
1 1

cantităţii de a r g i n t urmăreau a c o p e r i r e a , f i e şi parţială, a d e f i c i ­

t u l u i , lansfhd pe piaţă o cantitate sporită de monedă d i n a c e e a ş i c a n ­
t i t a t e de metal preţios şi fncasfnd unele v e n i t u r i ş i taxe suplimentare
l a f i e c a r e b a t e r e nouă de m o n e d ă . Asemenea e m i s i u n i s e r v e a u
1 2
în­
deosebi l a a c o p e r i r e a c h e l t u i e l i l o r p r e s a n t e , p r i l e j u i t e de u r c a r e a pe
t r o n a unui nou s u l t a n (cînd obişnuit se ş i făceau b a t e r i de monedă no­
uă), p e n t r u plata unor bogate b a h ş i ş - u r i , p r e c u m şi a unor majorări
de l e f u r i .
Această "politică monetară", f o a r t e periculoasă în condiţiile scle­
r o z ă r i i economiei, d e c i a l e r e s t r î n g e r i i s u r s e l o r i n t e r n e de v e n i t u r i ,
a l e diminuării v e n i t u r i l o r e x t e r n e ( d i n motivele arătate) ş i ale luptei
- i r e m e d i a b i l pierdute - cu economia sănătoasă a O c c i d e n t u l u i ^ , a fă­ 1

cut să c r e a s c ă t r e p t a t d e c a l a j u l d i n t r e c u r s u l o f i c i a l ş i c e l r e a l , d e pe
piaţă, a l a s p r u l u i f n r a p o r t cu a u r u l şi monedele de a r g i n t s t r ă i n e , d e ­
c a l a j constatat documentar fncepînd cu u l t i m u l s f e r t a l s e c . a l XVI-lea.
A s t f e l , l a 1579, cînd s u l t a n i n u l ş i ducatul (ţechinul) se soco­
teau l a V i s t i e r i a otomană l a încasări l a 59 de a s p r i ( i a r l a c u r s u l o f i ­
c i a l de pe piaţă l a 60 de a s p r i ) , i a r f l o r i n u l unguresc l a 57 de a s p r i , p e
piaţa otomană toate aceste monede se vindeau . " l a n e g r u " cu 63 de
a s p r i . După documente otomane d i n a c e e a ş i v r e m e , p i e s a
1 4
de aur
se vindea pe piaţă cu 70 de a s p r i în multe părţi ale i m p e r i u l u i ( Kast*-
monu, B u r s a , S a l o n i c , R u s c i u k , S i l i s t r a ) , i a r l a Caffa c h i a r l a un
c u r s dublu faţă de c e l o f i c i a l 5 . L a f r o n t i e r e l e o r i e n t a l e , unde a r g i n ­
1

t u l e r a mai abundent,schimbul mai puţin d e z v o l t a t , i a r g u s t u l podoabe­

l o r mai m a r e , a u r u l e r a mult mai scump (fenomenul î n s c r i i n d u - s e în
scumpirea t o t mai accentuată a metalelor preţioase pe măsură ce ne
api-opiem de O r i e n t , s p r e c a r e se s c u r g aceste m e t a l e ) ^ , c u r s u l pie­
1

s e i de a u r ridicîhdu-se pe piaţă l a 75-80 de a s p r i către 1580, deci cu

13C

www.mnir.ro
15-20 a s p r i peste c u r s u l o f i c i a l *. C o n t r i b u a b i l i i r e f u z a u s ă - ş i
1
plă­
t e a s c ă i m p o z i t e l e f n monedă f o r t e , cum p r e t i n d e a u i l e g a l şi a b u z i v u n i i
d r e g ă t o r i , c a r e , de f a p t , o făceau p e n t r u a ş i - o păstra fn buzunare,
trimiţînd l a c e n t r u d o a r a s p r i ° . i n c r i z ă de a u r , se luă h o t ă r f r e a
1

ca d e f t e r d a r i i de A l e p ^ , D a m a s c ^ , Diyarbakîr^ şi E r z u r u m 2 2
1 1
s g
trimită o b l i g a t o r i u l a I s t a n b u l i m p o z i t e l e t r a n s f o r m a t e f n a u r ( d i n r e ­
z e r v e l e v i s t i e r i i l o r a c e s t o r p r o v i n c i i o r i e n t a l e ) , d a r a s t f e l de c o n v e r ­
t i r i nu e r a u admise decft numai p e n t r u n e v o i l e s t a t u l u i ^ . T o t o d a t ă , S B
dădură p o r u n c i de r e s t r f n g e r e a activităţii a t e l i e r e l o r , c a r e confec­
ţionau stofe ţesute f n f i r de a u r şi a r g i n t ^ , de e c o n o m i s i r e a m e ­
2 4

t a l u l u i preţios l a împodobirea d o c u m e n t e l o r ^ de r e d r e s a r e a p r o d u c ­
0
f

ţiei unor m i n e 2 7 , f n s p e c i a l d i n părţile o r i e n t a l e , învecinate cu I r a ­

n u l , de d e s c h i d e r e a a l t o r a noi ® s i c h i a r de a c a p a r a r e a unora a¬
2

f l a t e în t e r i t o r i i l e s t a t e l o r v e c i n e , f n f i n e de r e v i t a l i z a r e a a c t i v i ­
tăţii m o n e t a r i i l o r vechP^1 şi de înfiinţare a a l t o r a noP 1 .
P a r a l e l s - a u t r i m i s f i r m a n e b e i l e r b e i l o r şi d e f t e r d a r i l o r d i n p r o ­
v i n c i i l e o r i e n t a l e (Yemen-* , E g i p t - - ' , A l e p ^ , Damasc, B a s r a , L a h s a ,
2 3 4

Ş e h r i z o l , B a g d a d , Rum, Diyarbakîr, V a n , E r z u r u m ^ ) , p r e c u m ş i d i n
A n a t o l i a şi R u m e l i a ^ , c e r î n d u - l e să o p r e a s c ă s c u r g e r e a a u r u l u i şi ar­
0

g i n t u l u i către I r a n , India şi ţinuturile a r a b e , să i n t e r z i c ă c o n t r a b a n d a

cu metal p r e ţ i o s ; de asemenea, s-a o r d o n a t k a d i i l o r să vegheze ca
strîngerea d ă r i l o r ^ , şi p l a t a s o l d e l o r o ş t e n i l o r - ^ , să nu se f a c ă
c a

fn monedă f a l s ă , ciuntită sau cu lipsă l a g r e u t a t e , c i aceasta să fie

strîhsă şi predată monetăriilor s p r e a f i rebătută ( p o t r i v i t n o r m e i l e ­
gale : 450 a s p r i d i n 100 d i r h e m i de a r g i n t ) ^ .
Pregătită de desele e m i s i u n i de a s p r i a l e s u l t a n i l o r şi de lansa­
r e a pe piaţă a unei i m p r e s i o n a n t e cantităţi de monedă falsă şi ciuntită,
bătută în a t e l i e r e c l a n d e s t i n e , şi c h i a r de s t a t , inflaţia
4 0 4 1
monetară
otomană f u g r a v accentuată de către i n v a z i a a u r u l u i , d a r m a i ales a
a r g i n t u l u i a m e r i c a n după 1580 (pe r u t a S e v i l l a - G e n o v a - R a g u z a ) , s u b 4 2

forma monedelor m a r i de a r g i n t europene ( r e a l i i s p a n i o l i , t a l e r i i aus-

t r i a c i , l e i i o l a n d e z i ) - ' , p a r a l e l cu răspîndirea t o t m a i largă a mo­
4

nedelor de a r g i n t mai p u t e r n i c e , d i n t e r i t o r i i l e a r a b o - i r a n i e n e , madin -

u l ( p a r a - u a ) şi şahf (padişahî)-ul. I n această f a z ă , influenţa mone­
d e l o r europene a s u p r a a s p r u l u i otoman încă nu t r e b u i e e x a g e r a t ă , cum
a a t r a s atenţia H a l i i S a h i l l i o g l u , c a r e a arătat c ă aceste piese - n u ­
mite t u r c e ş t e , i n v a r i a b i l , guruş (cei a u s t r i a c i - tam g u r u ş , c e i olan­
d e z i - e s e d î guruş) - r e p r e z e n t a u în exerciţiul f i n a n c i a r 1582/1583 d o a r
2,5% d i n v e n i t u r i .
Adevărata i n v a z i e a a r g i n t u l u i a m e r i c a n , c a r e avea s ă dea o g r e a
lovitură activităţii m i n e l o r de a r g i n t a u t o h t o n e , devenite n e r e n t a b i l e , 4 4

a început însă în I m p e r i u l otoman abia către 1584, c î n d , după a p r e c i -

erea l u i F . B r a u d e l , " u n u l d i n a r t i c o l e l e c o m e r c i a l e c a r e intrau în
Turc.<a e r a u r e a l i i s p a n i o l i , trimişi ladă după l a d ă " ^ . Un c a p t i v 4
ger­
man, a f l a t în Egipt f n a n i i 1606-1610, nota că veneţienii şi e n g l e z i i a—
duceau l a A l e x a n d r i a butoiaşe întregi de t a l e r i , c a r e - i desfăceau . pe

131

www.mnir.ro
piaţa c a i r o tă ca pe o r i c a r e altă m a r f ă . 4 0

S-a demonstrat c ă , f n p r i m u l r f n d ca u r m a r e a d e p r e c i e r i i as­

p r u l u i , avu loc şi o umflare artificială a preţurilor (inflaţia).
I n aceste condiţii, autorităţile otomane hotărfră s ă r e c u r g ă la d e ­
v a l o r i z a r e a oficială a a s p r u l u i .
Această d e v a l o r i z a r e , despre care s-a s c r i s d e s t u l de mult , nu
s-a întreprins Însă b r u s c , în 1584, cum se crede îndeobşte pe baza u¬
nui pasaj d i n T a r i h - i S e l a n i k f ( I s t o r i a l u i Selânikî), c i treptat;în i n ­
t e r v a l u l 1583-1586 (din decembrie 1583, adică p r a c t i c d i n 1584, de a¬
ceea se vorbeşte de marea d e v a l o r i z a r e oficială a a s p r u l u i d i n 1584¬
1586).
Mai întîi, d i n decembrie 1583 (exerciţiul f i n a n c i a r 11 m a r t i e 1583/
11 m a r t i e 1584), c u r s u l p i e s e i de a u r f u u r c a t l a V i s t i e r i a otomană ,
l a încasări de l a 59 de a s p r i l a 73 de a s p r i ( l a plăţi şi o f i c i a l pe p i a ­
ţă de l a 60 l a 75 de a s p r i ) , i a r a l t a l e r i l o r de l a 39 l a 53 a s p r i ( r e s ­
p e c t i v , l a plăţi ş i o f i c i a l pe piaţă de l a 40 l a 55 a s p r i ) . Aproape 2
a n i mai t î r z i u , l a 17 r a m a z a n 993/12 septembrie 1585 (exerciţiul f i ­
nanciar 1585/1586) i se poruncea m a r e l u i ceauş (cavuşbaşi) a l Porţii
să anunţe " p o p o r u l u i " că noul c u r s a l p i e s e i de a u r a f o s t urcat la
108 a s p r i l a încasări şi 110 a s p r i l a plăţi şi o f i c i a l pe piaţă, i a r a l t a ­
l e r u l u i l a 63, r e s p e c t i v 6 5 , a s p r i ^ .
4

î n a c e l a ş i a n f i n a n c i a r 1585/1586, n o i l e c u r s u r i monetare s t a b i ­
l i t e l a V i s t i e r i a imperială, după cum rezultă d i n r e g i s t r e l e s a l e , e r a u
de 118 a s p r i l a încasări (şi 120 a s p r i l a plăţi şi o f i c i a l pe piaţă) pen­
t r u piesa de a u r , 68 ( r e s p e c t i v 70) a s p r i p e n t r u t a l e r i i s i m p l i , o l a n d e z i
( L o w e n r i k s d a l e r - i i ) şi 78 ( r e s p e c t i v 80) a s p r i p e n t r u t a l e r i i m a r i aus-
t r i a c i ( J o a c h i m s t a l e r - i i ) , c u r s u r i c a r e v o r rămîne o f i c i a l neschimbate
(cu o excepţie p e n t r u t a l e r i f n i n t e r v a l u l 1590-1600) pîhă l a 1640^°.No­
i l e r a p o r t u r i monetare au f o s t s t a b i l i t e p a r a l e l cu c o b o r î r e a c o n ţ i n u ­
t u l u i în a r g i n t a l a k ç e - l e i de l a 0,682 grame l a 0 , 3 8 4 g r a m e , "după m a i
multe măsuri de a j u s t a r e între 1584 ş i 1 5 8 6 " 5 . Cum preţurile măr­
1

f u r i l o r şi alimentelor urcară subit şi dezordonat şi cum soldele se plă­

tiră în noua monedă (ceea ce însemna o r e d u c e r e a p u t e r i i de cumpă­
r a r e a sumei r e s p e c t i v e l a c i r c a 1 / 2 d i n cea anterioară) i e n i c e r i i s t a ­
ţionaţi în capitală se r ă s c u l a r ă îh 1589 şi obţinură d e c a p i t a r e a l u i
Mehmed P a ş a , b e i l e r b e i u l , cu r a n g de v i z i r , a l R u m e l i e i , ş i a l u i Mah-
mud E f e n d i , marele d e f t e r d a r , însărcinaţi d i n 1587-1588 (anul H e g i r e i
996) cu operaţiunea de " r e d r e s a r e a monedei împărăteşti" ( tashîh-i
s i k k e - i humâyun)^ . Răscoala se explică şi p r i n aceea că această o¬
2

peraţiune " s - a făcut prea în pripă, V i s t i e r i a neputînd strîhge c a p i t a l u l

necesar p e n t r u a r e t r a g e de pe piaţă vechea monedă, îh timp ce de­
creta devalorizarea"53.
în Imperiu această r e t r a g e r e f u împlinită către 1590, f n Moldova
însă mai c i r c u l a u încă a s p r i i v e c h i l a 1 5 9 1 , după cum rezultă d i n c u ­
noscutul catastif de goştina o i l o r , întocmit de P e t r u Şchiopul-* . 4

Rezultatele r e f o r m e i n - a u fost însă n i c i pe departe l a înălţimea

132

www.mnir.ro
a ş t e p t ă r i l o r . A s p r i i b u n i au dispărut t r e p t a t de pe piaţă, l u f n d f i e c a ­
lea p i e ţ e l o r p e r i f e r i c e , f i e aceea a a t e l i e r e l o r de p r e l u c r a r e a a r g i n ­
t u l u i . U n e o r i aceste monede e r a u d i v i z a t e i n 3 - 4 bucăţi şi f o l o s i t e a s t ­
f e l Γη c i r c u l a ţ i e ^ .
Autorităţile otomane au t r e b u i t d e c i să impună c u r s u r i forţate pen­
t r u t a l e r i , Γη i n t e r v a l u l 1590-1600, după cum rezultă d i n registrele
P o r ţ i i , sau p u r ş i s i m p l u să interzică f n mai multe r f n d u r i , f n perioada
următoare, i n t r a r e a l o r f n t e r i t o r i i l e o t o m a n e ^ , 0
i a r fn a n i i 1600,
1618, 1624 şi 1641 au Întreprins n o i r e f o r m e m o n e t a r e , constînd fn
d e v a l o r i z a r e a a s p r u l u i , a cărui g r e u t a t e a f o s t d i n nou redusă l a 0,323
ş i 0,307 grame de a r g i n t 5 7 . A b i a către m i j l o c u l sec. a l Χ ν Π - l e a se
va înregistra o anume s t a b i l i z a r e relativă a c u r s u l u i a s p r u l u i şi a
p r e ţ u r i l o r , fapt v a l a b i l , d e a l t f e l , şi p e n t r u "zona de economie atlan­
tică"^.
în c u r s u l a c e s t e i d e v a l o r i z ă r i t r e p t a t e a a s p r u l u i , moneda o t o m a ­
nă a t r e b u i t să l u p t e c u a r g i n t u l a m e r i c a n ( t a l e r i i e u r o p e n i ) ^ , cu p a ­
raua egipteană 0
şi c u a l t e monede de a r g i n t , s u p e r i o a r e a s p r u l u i în
ce priveşte c a n t i t a t e a de a r g i n t conţinută. A f o s t o luptă i n e g a l ă , c ă c i ,
de f a p t , în spatele monedelor e r a l u p t a pe t e r m e n l u n g a unor economii:
e r a v o r b a , pe de o p a r t e , de economiile o c c i d e n t a l e , de c a r e am a m i n ­
t i t m a i sus ş i c a r e b e n e f i c i a u după 1569 de a v a n t a j e l e unor " c a p i t u l a -
ţ i i " , c a r e l e a c o r d a u r e d u c e r e a t a x e l o r vamale l a mărfurile l o r p r o ­
duse în s e r i e şi m a i i e f t i n e pînă l a 3% ad v a l o r e m , sau de cea e g i p ­
teană, c a r e a cunoscut o conjunctură favorabilă datorată r e vitalizării
d r u m u l u i m i r o d e n i i l o r p r i n M a r e a Roşie f n i n t e r v a l u l 1550-1570 şi m a ­
r e l u i boom a l c a f e l e i şi g r i u l u i f n p e r i o a d a următoare, pînă l a 1655^ ; 2

pe de altă p a r t e , de economia otomană, în c a r e d e z i n t e r e s u l p e n t r u p r o .

ducţie şi l i p s a unei concepţii m e r c a n t i l i s t e (deşi n i c i u n a , n i c i a l t a n u
t r e b u i e e x a g e r a t e ) ^ au s l e i t t r e p t a t , alături de alţi f a c t o r i , r e s u r s e ­
0

l e de v e n i t u r i ş i posibilităţile de a u t o r e g l a r e 6 4 .
în acest c a d r u a l l u p t e i a s p r u l u i cu monedele mai p u t e r n i c e de a r ­
g i n t , î n t r - o perioadă în c a r e a r g i n t u l , ca ş i a u r u l d e a l t f e l , se s c u r g e a
masiv c ă t r e I r a n şi Oceanul I n d i a n , se plasează ş i l u p t a aspru-şahî
(padişahf), puţin cunoscută îh i s t o r i o g r a f i e .
*
De fapt p r o b l e m a c e n t r a l ă , c a r e a r e nevoie de c l a r i f i c ă r i , n u este
a t f t aceea a desfăşurării ş i r e z u l t a t e l o r a c e s t e i l u p t e , c a r e răzbat l i m ­
pede d i n documente ( a s p r u l p i e r z f n d t r e p t a t t e r e n îh f a v o a r e a c e l e i l a l ­
t e monede), c i m a i ales aceea a însăşi "identităţii" a c e s t e i c o n t r o v e r ­
sate monede, r i v a l ă a a s p r u l u i .
Pînă nu demult s - a văzut în această monedă o piesă de a u r bătută
de Selim I ( f i l o r f - s a h f ) . începînd d i n 1512 . A b i a în 1965, î n t r - o teză
65

de docenţă, nepublicată î n c ă , c e r c e t ă t o r u l t u r c H a l i i S a h i l l i o g l u , as­

tăzi c e l m a i m a r e i s t o r i c economist a l T u r c i e i , a a f i r m a t c ă e s t e
v o r b a de o monedă de a r g i n t , de o r i g i n e iraniană, adoptată ş i de o t o -

133

www.mnir.ro
mani d i n 1513 . Această afirmaţie a fost reluată de a c e l a ş i autor fn
1978, cfnd s c r i a c ă şahf, "de o r i g i n e iraniană şi bătută l a monetăriile
d i n B a s r a , B a g d a d , V a n , GumUşhane, D i y a r b a k f r şi A l e p , a j u c a t cel
mai a c t i v r o l f n circulaţia monedelor de metal d i n s e c o l u l X V I , după
a s p r u şi p a r a " ' . S-a emis şi opinia (neconfirmată u l t e r i o r ) a unei o¬
0

r i g i n i otomane a a c e s t e i monede, datînd fncă de l a O r b a n I (5,965 g ,

v a l o r f n d 5 a s p r i ) * * . In ce ne p r i v e ş t e , ocupfndu-ne de monedele de pla­
0

tă a h a r a c i u l u i moldo-muntean către Poartă f n a doua jumătate a sec .

a l X V I - l e a , am putut constata c u acest p r i l e j ^ că sub denumirea de
0

padişahf, şahi n i , ş a i n i ^ , moneda a pătruns p r i n g e l e p i ? şi p r o b a b i l

0 1

p r i n i e n i c e r i şi pe piaţa românească, după i z b u c n i r e a războiului osma-

n o - i r a n i a n d i n 1578-1590. încă l a 1585, f n p e r i o a d a m a r i i d e v a l o r i z ă r i
o f i c i a l e a a s p r u l u i , ea este menţionată ca p r i n c i p a l a monedă de plată
a t r i b u t u l u i muntean, cu c a r e P e t r u C e r c e l fugise f n A r d e a l 7 2 . L 1589, a

călătorul englez F o x , t r e c f n d p r i n Ţara Românească, citează preţuri

l o c a l e f n ş a h i y e ^ , ceea ce indică o largă răspfndire a a c e s t e i m o ­
nede pe piaţă, i n d e t r i m e n t u l a s p r u l u i . Confirmarea a c e s t u i f a p t o
avem şi f h f a p t u l că t o t a t u n c i , adică f n anul f i n a n c i a r 1588/1 589, t r i ­
butul Ţării Româneşti a f o s t aproape i n t e g r a l (93,76%) achitat f n p a ­
dişahf l a c u r s u l o f i c i a l de 8 a s p r i p i e s a 7 4 . Moneda t r e b u i e s ă f i fost
destul de răspfndită şi f n M o l d o v a , c ă c i fn a c e l a ş i exerciţiu f i n a n c i a r
36,3% d i n t r i b u t u l a c e s t e i ţări e r a plătit f n padişahf l a a c e l a ş i c u r s de
8 a s p r i i . Ş i a ş a - z i s u l " i m p o z i t p e n t r u r e d r e s a r e a monedei împără­
t e ş t i " (akçe-i t a s h f h - i s i k k e - i humâyun) d i n a n i i 1586, 1587 ş i 1 588,
a fost achitat de munteni şi moldoveni tot f n padişahf ( i n t e g r a l şi l a a¬
c e l a ş i c u r s ) ? . Din a c e l e a ş i documente otomane rezultă că f n 1590, p a ­
0

r a l e l cu impunerea unui c u r s forţat p e n t r u t a l e r i (cotaţi toţi cu 68 a s ­

p r i , i n d i f e r e n t că e r a u m a r i sau m i c i ) ' ? , P o a r t a a c e r u t d o m n i l o r r o ­
mâni şi t u t u r o r dregătorilor otomani să interzică o r i c e tranzacţie în
padişahf (deci ele e x i s t a u ! ) , motivfndu-se că această monedă venind
d i n " P a r t e a de S u s " ( Y u k a r u Canibden), adică d i n s p r e t e r i t o r i i l e i r a ­
n i e n e , anexate I m p e r i u l u i otoman, "este fh cea mai mare p a r t e calpă şi
de aramă"78. Deşi fenomenul falsificării padişahf-i l o r în u l t i m u l s f e r t
a l sec. a l X V I - l e a este o r e a l i t a t e , verificată documentar,totuşi f i r ­
manul amintit exagera această r e a l i t a t e , s p r e a d i s c r e d i t a numita mo -
nedă, a c ă r e i largă răspfndire pe piaţă, f n s p e c i a l în t e r i t o r i i l e o r i e n ­
t a l e , f h dauna a s p r u l u i , care nu m a i a r e căutare, r e i e s e limpede din
sursele turceşti.
Dar ce spun cataloagele numismatice ? Acestea n-o menţionează.
H a l i i S a h i l l i o g l u , care este un excelent cunoscător a l documente­
l o r economice otomane, nu ş i - a pus întrebarea c a r e este această mo­
nedă pe piaţă, η-a avut c u r i o z i t a t e a s-o vadă şi s-o pipăie î n t r - o e x ­
poziţie numismatică. Numismaţii, l a rîndul l o r , s - a u l i m i t a t l a materia­
l u l numismatic, fără a î n c e r c a însă o c o r e l a r e a acestuia cu informa­
ţiile documentare, p e n t r u a lămuri această problemă.
Singur eminentul n o s t r u numismat Octavian I l i e s c u , aplecat deopo-

134

www.mnir.ro
trivă a s u p r a documentului n u m i s m a t i c , ca şi a s u p r a c e l u i de c a n c e l a ­
r i e , a s c r i s în 1979^9· "Incepînd d i n domnia l u i Soliman I (1520-1566),
alături de monedele s p e c i f i c a t e m a i sus - f i l u r î - ş a h î de a u r , a s p r i de
a r g i n t şi mangîri de b r o n z - se bat în cfteva m o n e t a r i i orientale ale
I m p e r i u l u i otoman d i r h e m i de a r g i n t , o monedă cu o g r e u t a t e de 4,5g.
E m i s i u n e a a c e s t o r d i r h e m i s-a e x t i n s sub S e l i m a l I I - l e a (1566-1574) şi
m a i a l e s sub M u r a d a l ΙΠ-lea^l 5 7 4 - 1 5 9 5 ) , cînd noua monedă otomană
pătrunde şi în ţările române** · Ne putem întreba dacă aceşti dirhemi
nu r e p r e z i n t ă Γη r e a l i t a t e monedele denumite f n i z v o a r e contemporane
padişahf sau ş a h i , şahini, ş a i n i , u l t i m u l t e r m e n f i i n d menţionat i n t r - u n
document emis îh Ţ a r a Românească de către G a b r i e l Movilă,la data de
25 f e b r u a r i e 1619 . P r o b l e m a r ă m f n e încă d e s c h i s ă , pfnă ce vom c u ­
noaşte r e z u l t a t e l e obţinute de c ă t r e c e r c e t ă t o r u l t u r c m a i sus c i t a t "
(subl.ns.- M.M.).
A s t ă z i , după ce am avut p o s i b i l i t a t e a să reluăm f n T u r c i a c e r c e t a ­
r e a unor documente de arhivă ş i să urmărim d i r e c t c e r c e t ă r i l e p r o ­
f e s o r u l u i H . S a h i l l i o g l u , d a r şi a l e a l t o r s p e c i a l i ş t i t u r c i ( I b r a h i m A r -
tuk® , Merçil E r d o g a n " e t c . ) , după ce am c o n f r u n t a t sistema t i e p e n ­
2

t r u f i e c a r e s u l t a n f h p a r t e şi f i e c a r e emisiune monetară informaţiile

documentare é d i t e ® ş i i n e d i t e 5 u datele c a t a l o a g e l o r şi a l t o r
4 0
C Iu -
c r ă r i numismatice ( I s m a i l Galib*^ , N u r i P e r e ®7 I b r a h i m A r t u k ^ , E -
0
f
0

k r e m K o l e r k i l i ç , A n t o n Schaendlinger®9),am constatat c ă , în a d e v ă r , e
v o r b a de una şi a c e e a ş i m o n e d ă ^ . 0

D a r de unde c o n f u z i a , m i s t e r u l a c e s t e i monede ? Mai întû,din l i p ­

sa c o r e l ă r i i c e l o r două c a t e g o r i i de. i z v o a r e de c a r e am v o r b i t mai sus .
C o n f r u n t a r e a l o r atentă, minuţioasă, arată fără putinţă de tăgadă că e
v o r b a de a c e l e a ş i e m i s i u n i , începînd c u S e l i m I , de a c e l e a ş i monetării
(Van , D i y a r b a k î r / A m i d , B a g d a d , Damasc, A l e p , T e b r i z , Gence e t c . ) ,
de a c e e a ş i g r e u t a t e (de l a 4,7—4,6 g l a 2 g ) ^ , de a c e e a ş i v a l o a r e (de
1

l a 6 l a 8 a s p r i ) a l e d i r h e m i l o r d i n cataloage cu cele a l e ( p a d i ) ş a h f - l o r
d i n documente. Pe de altă p a r t e , confuzia a p r o v e n i t şi d i n f a p t u l c ă ,
începînd c u S e l i m I , s u l t a n i i otomani ş i - a u a t r i b u i t t i t l u l de şah nu n u ­
m a i pe a c e ş t i d i r h e m i , d a r şi pe monedele de a u r ş i c h i a r şi pe a s p r i , '
de unde şi denumirea de şahîr . O r , t e r m e n u l de ş a h î p r o v i n e nu a t f t
de l a acest epitet ("moneda î m p ă r ă t e a s c ă " ) , cum s - a c r e z u t , c i de l a
moneda iraniană de a r g i n t c a r e a p r e c e d a t - o , şahruhf, bătută f h s e c a i
X V - l e a de s u v e r a n i i t u r c o m a n i d i n I r a n (de A k k o y u n l u ) Şahruh, Kilic
B e y şi Uzun Hasan şi c a r e l a Şirvan se m a i numea tengçe sau tenge .
Sub asemenea d e n u m i r i această monedă a f o s t depistată r e c e n t de H .
S a h i l l i o g l u şi în r e g i s t r e l e k a d i i l o r ( s i c i i d e f t e r l e r i ) de l a B u r s a d i n
a doua jumătate a s e c a l X V - l e a , f i i n d adusă de n e g u s t o r i i r a n i e n i ^ . 4

C u c e r i r i l e o r i e n t a l e a l e l u i S e l i m I (1512-1520), SUleyman 1(1520-

1566) şi Murad U I (1574-1595) au adus I m p e r i u l u i otoman i m p o r t a n t e l e
c e n t r e producătoare de a r g i n t de l a GumUşhane şi Diyarbakîr (Amid),
p r e c u m şi r e n u m i t e l e monetării a r a b o - i r a n i e n e de l a E r z u r u m , E r z i n -
c a n , Diyarbakîr, V a n , Ş i r v a n , T e b r i z . Adana, A l e p , D a m a s c , B a g d a d .

135

www.mnir.ro
Cairo şi A l e x a n d r i a ^ , i n a u g u r f n d u - s e a s t f e l "o nouă e p o c ă în i s t o r i a
monetară otomană«96. Cum în aceste c e n t r e e r a v i e p r a c t i c a e m i t e r i i
şahruni-ilor (în t e r i t o r i i l e e s t - a n a t o l i e n e ) , d a r şi a d i r h e m - i l o r a r a b i
de a r g i n t (din t e r i t o r i i l e mameluce), s—a p r e l u a t această p r a c t i c ă , p o ­
t r i v i t tradiţiei otomane de r e s p e c t a r e ş i adaptare l a o b i c e i u r i l e şi
p r a c t i c i l e l o c a l e , i n c l u s i v pe p l a n m o n e t a r ^ ' , unde continuă, b u n ă o a ­
r ă , v e c h i l e e m i s i u n i de aahrafî de a u r ş i muHiwi de a r g i n t l o c a l e . Ş i
cum împăratul otoman se numea padişah, i s - a spus o f i c i a l , în d o c u ­
mentele P o r ţ i i , padişahî ( " i m p e r i a l u l " ) a c e s t e i monede a r a b o - i r a n i e n e .
Această denumire se IntDneşte în s p e c i a l în t i m p u l l u i M u r a d a l I Π-lea
poate şi datorită f a p t u l u i că acum d i r h e m i i e r a u prevăzuţi cu t u g r a - u a
împărătească ( t u g r a - i p a d i ş a h î ) 9 . P e n t r u p e r i o a d a a n t e r i o a r ă , cînd,
a

e d r e p t , şi emisiunile sînt m a i r a r e , moneda e cunoscută sub d e n u m i ­

r i l e de şahî sau c h i a r , sub S e l i m I I , de s e l i r n î " .
A fost bătută această monedă p r i m a oară l a 1513 de către Selim I ,
cum crede S a h i l l i b g l u ? Nu cunoaştem s u r s a documentară a i s t o r i c u l u i
t u r c , d a r în o r i c e caz t r e b u i e s ă observăm c ă l a acea dată t e r i t o r i i l e
est-anatoliene , c u c e n t r e l e a m i n t i t e , încă nu e r a u c u c e r i t e şi a n e x a ­
te de o t o m a n i , ca a t a r e otomanii n-aveau cum bate moneda a c o l o .
1 0 0

Schaedlinger menţionează p r i m u l d i r h e m l a 921 H . / 1 5 1 5 - 1 5 1 6 , adică

după t e r m i n a r e a campaniei d i n I r a n , noua monedă f i i n d emisă l a G e n -
ce în greutate de 3,40 g r . 1 0 1
. T r e b u i e , de asemenea, făcută p r e c i ­
z a r e a că dirhemii-şahî au început a f i emişi nu de c ă t r e SUleyman
I , c i , cum am văzut, de către S e l i m I .
Noua monedă avea să f i e d i n ce îh ce m a i căutată pe piaţa o t o m a ­
nă, pe de o p a r t e datorită conţinutului său mai r i d i c a t îh a r g i n t , f i i n d
bătută î n t r - o zonă spre c a r e se s c u r g e a , î n drum s p r e I r a n , a r g i n t u l o t o ­
man, pe de altă p a r t e şi graţie f a p t u l u i că oferea posibilităţi s p o r i t e
de achiziţionare de mătase iraniană p e n t r u m a r i l e a t e l i e r e prelucră­
t o a r e de l a B u r s a şi I s t a n b u l i n acest c a d r u , n e întrebăm dacă a d o p t a ­
r e a a c e s t e i monede de s o r g i n t e iraniană de către S e l i m I , c a r e , se
ştie, a impus şi o "blocadă economică" împotriva I r a n u l u i , nu va f i u r ­
mărit şi scopul de a putea pătrunde mai uşor pe piaţa iraniană,în v e d e ­
r e a procurării preţiosului a r t i c o l a m i n t i t . M a j o r a r e a treptată a c u r s u ­
l u i padişahf-ului l a V i s t i e r i a otomană şi pe piaţă : 6 - 6 , 5 a s p r i sub S e ­
l i m I , 7-72>5 a s p r i către 1583, 8 a s p r i d i n ultimele l u n i a l e a c e s t u i an
înainte , 10 a s p r i sub I b r a h i m I (1 6 4 0 - 1 6 4 8 ) , a p a r e ca f i r e a s c ă în
1 0 3

urma c r e ş t e r i i neîncrederii în a s p r u , d a r şi a s p o r i r i i însemnătăţii u¬

nei monede, c a r e se bătea în c h i a r zonele t e a t r u l u i de operaţiuni din
timpul l u n g u l u i război cu I r a n u l ( 1 5 7 8 - 1 5 9 0 e t c . ) , f i i n d folosită la
plata oştenilor, dar şi p e n t r u achiziţionarea m a t e r i e i prime necesare
m a r i l o r a t e l i e r e otomane, t o t m a i d i f i c i l de p r o c u r a t ' .
0 4

M a r i l e speculaţii cu această monedă, c a r e b i r u i s e a s p r u l şi c a r e

la 1582/1583 r e p r e z e n t a 1 7 , 1 1 % d i n v e n i t u r i l e V i s t i e r i e i otomane (Ex­
terioare) , falsificările numeroase l a c a r e este supusă în diverse
părţi ale I m p e r i u l u i , i n c l u s i v în RumeUa 1
, precum şi- încercarea

136

www.mnir.ro
P o r ţ i i de a - ş i susţine moneda tradiţională - akçeaua - p o t r i v i t con­
cepţiei i s l a m i c e c ă t o t p r e s t i g i u l s u v e r a n u l u i stă i n h utbe ve s i k k e ( r o s -
t i r e a p r e d i c i i de v i n e r i f n numele său ş i b a t e r e a de m o n e d ă ) 07 1
au
impus i n t e r z i c e r e a e i temporară f n i n t e r v a l u l 1590-1600, f i x a r e a u n u i
c u r s forţat de numai 5 a s p r i f n a n i i 1606-1615 , p e n t r u ca f n p e r i ­
oada următoare padişahf s ă r e v i n ă totuşi pe piaţa otomană , dar fn
c o n f r u n t a r e a inegală c u monedele m a r i de a r g i n t e u r o p e n e . De f a p t ,
însuşi t r i u m f u l a c e s t e i monede, cu un conţinut f n a r g i n t de aproape
10 o r i m a i r i d i c a t decît a l a s p r u l u i , a s u p r a monedei otomane t r a d i ţ i o ­
n a l e , e un i n d i c i u c ă economia otomană resimţea încă în s e c . a l X V I -
l e a , d a r m a i a l e s după i n v a z i a a r g i n t u l u i a m e r i c a n , nevoia unei mone­
de de a r g i n t m a i p u t e r n i c e , c a r e s ă facă faţă concurenţei p i e s e l o r stră­
i n e . I n acest context se î n s c r i e şi î n c e r c a r e a l u i Osman I I d i n 1618
de a bate o n l u k - o monedă de 10 a s p r i f n g r e u t a t e de 3 g ^ ; c a r e 1
a¬
nunţă într-un f e l e m i t e r e a p i a ş t r i l o r otomani (kuruş) de l a 1687 î n a i n ­
te. "
I n c o n c l u z i e , l u p t a a s p r u - ( p a d i ) ş a h f , înfăţişată m a i s u s , a f o s t
în r e a l i t a t e o luptă a s p r u - d i r h e m , c a r e se constată nu numai docu­
mentar , d a r ş i n u m i s m a t i c , p r i n n o i l e d e s c o p e r i r i m o n e t a r e , i n c l u ­
s i v pe t e r i t o r i u l R o m â n i e i .
1 1 0

N O T E

1 M i n a i M a x i m , I m p e r i u l otoman f n s e c o l u l a l X V I - l e a ş i p r i m a jumăta­
te a s e c o l u l u i a l X V H - l e a , în I s t o r i a e v u l u i mediu ( c o o r d o n a t o r ; R a ­
d u M a n o l e s c u ) , v o i . I U , B u c u r e ş t i , 1978, p . 3 2 3 - 3 4 4 .
2 Un s i n g u r e x e m p l u : B u s b e c q , s o l u l h a b s b u r g i c l a Curtea d i n I s t a n ­
b u l l a m i j l o c u l s e c . a l X V I - l e a , r e l a t e a z ă că o singură campanie
în E u r o p a aducea o t o m a n i l o r 5-6000 de r o b i , adică (la preţul de 40¬
50 de coroane un r o b ) pînă l a 300.000 coroane ( c i r c a 250.000 d u ­
c a ţ i ) . B u s b e c q , Tîirk m e k t u p l a r i ( S c r i s o r i t u r c e ş t i ) , t r a d , t u r c ă :
H i i s e y i n Cahit Y a l ç i n , I s t a n b u l , 1939, p . 1 3 2 , 3 4 , 2 4 6 . O r , s i s t e m u l
avea s ă n u m a i funcţioneze în c u r s u l l u n g i l o r r ă z b o a i e cu I r a n u l '
(1578-1639, c u unele î n t r e r u p e r i ) , ţară c u o populaţie musulmană ş i
o oaste p r e p o n d e r e n t turcomană.cu puţine cîmpii ("o ţară atît de
puţin fertilă în comparaţie cu a n o a s t r ă " , s c r i e B u s b e c q , p . 139¬
140), în f i n e cu o tactică " s c i t i c ă " a d i s t r u g e r i i şi p f r j o l i r i i pă —
m i n t u i u i în faţa i n a m i c u l u i ( i b i d e m , p . 1 4 2 ) .
3 E f e c t i v e l e o a s t e i c e n t r a l e (permanente) otomane au evoluat a s t f e l :
7 866 i e n i c e r i şi 5.088 s p a h i i (total : 12.954 oameni) în e x e r c i ţ i u l
f i n a n c i a r 1527/1528 ; 12.798 i e n i c e r i ş i 8.739 s p a h i i (total :
21 .537 oameni) în 1567/1568 ; 18.905 i e n i c e r i şi 8.366 s p a h i i ( t o ­
t a l : 27.371) în 1582/1583 ; 53.499 i e n i c e r i şi 14.070 s p a h i i ( t o ­
t a l : 67.569 oameni) în 1 6 6 9 / 1 6 7 0 . I n exerciţiul f i n a n c i a r 1 527/1528
l e f u r i l e oştenilor permanenţi se r i d i c a u l a 4 6 . 3 8 0 . 7 2 6 a s p r i ( c i r c a
800.000 g a l b e n i ) , f n vreme ce l a 1582/1583 însumau 8 8 . 7 8 7 . 7 8 6

137

www.mnir.ro
 a s p r i ( c i r c a 1,5 milioane de g a l b e n i l a c u r s u l o f i c i a l sau a p r o x i m a ­
t i v 5.250 k g a u r ) . De notat că i e n i c e r i i p r e t i n d e a u să l i se p l ă ­
tească solda în a u r , pe c a r e a p o i Û r e v i n d e a u " l a n e g r u " l a preţ
dublu sau c h i a r t r i p l u . Ponderea s o l d e l o r i e n i c e r i l o r în bugetul sta­
t u l u i otoman e r a de 10,26% îh 1527/1528 (a s p a h i i l o r : 2 0 , 6 0 % ) , de
15,42% în 1567/1568 (a s p a h i i l o r : 2 6 , 8 4 % ) , de 15,15% îh 1582/1583
(a s p a h i i l o r : 18,06%) şi de 21,02% în 1669/1670 ( a s p a h i i l o r :
1 0 , 9 0 % ) . Alte d e t a l i i apud: D . L . B a r k a n , The P r i c e Revolution on
the Sixteenth Century ; a t u r n i n g point i n the economic h i s t o r y of the
Near E a s t , f n " I n t e r n a t i o n a l J o u r n a l of Middle East S t u d i e s " , 6
(1975), p . 2 0 (Table 4 ) . P e n t r u b a h ş i ş - u r i v e z i Ţ a r i h - i Selânikî
( I s t o r i a l u i Selânikx), e d . I s t a n b u l , 1281/1864, p . 6 8 , 129-135 şi
O . L . B a r k a n , H.974/975 (M. 1567/1568) Malt Y u m a A i t B i r Osmanii
BUtçesi (Un buget otoman d i n anul H e g i r e i 9 7 4 / 9 7 5 - 1 5 6 7 / 1 5 6 8 e . n . ) ,
în "Istanbul U n i v e r s i t e s i I k t i s a t F a k U l t e s i M e c m u a s i " , v o l . 1 9 , oct.
1957-iul.1958, n r . 1 - 4 , p.288,305.
4 Primele i n d i c i i a l e superiorităţii tehnologice a O c c i d e n t u l u i apar în
c u r s u l războiului osmano-habsburgic d i n 1593-1606, cînd otomanii
au rămas surprinşi de c a l i b r u l t u n u r i l o r a u s t r i e c e . c o n s i d e r a t e "ciu­
d a t e " , "nemaivăzute", ca cele găsite în cetatea E s z t e r g o n (Gran),Ih
oct.1605. Cf.Cengiz Orhonlu, Telhisler (1597-1607)(Telhis-uri...),
I s t a n b u l , 1970, d o c . 1 2 1 , p . 1 0 2 - 1 0 3 .
5 Mihai Maxim, o p . c i t . , p.344-345 (tot acolo şi v e n i t u r i l e s t a t u l u i o¬
toman, comparativ cu cele r e a l i z a t e de Spania şi V e n e ţ i a ) .
6 H a l i i I n a l c i k , Osmanii Imparatorlugunun kuruluşye inkişafi devrinde
T u r k i y e n i n i k t i s a d i v a z i y e t i Uzerinde b i r t e t k i k munasebetiyle ( In
legătură cu o c e r c e t a r e p r i v i n d situaţia economică a T u r c i e i în pe­
r i o a d a fondării şi dezvoltării I m p e r i u l u i otoman), în " B e l l e t e n " , An­
k a r a , X V , n r . 6 0 , 1 9 5 1 , p . 6 7 2 - 6 7 3 , 666-667 ; i d e m , L ' E m p i r e Otto­
man, r a p p o r t au I e r
Congrès i n t e r n a t i o n a l d'études du S u d - E s t eu­
ropéen, S o f i a , 1966, p . 3 7 , 3 9 ; H a l i l S a h i l l i o g l u , B i r A s i r l i k Os­
manii P a r a T a r i h i 1640-1740 (Un s e c o l de i s t o r i e monetară otomană),
Istanbul, 1965 (teză de docenţă, m s s . ) , p . 6-7 ; i d e m , Osmanii icte­
r e sinde K i b r i s ' i n i l k y i l l bUtçesi (Bugetul C i p r u l u i Γη p r i m u l an de
administraţie otomană), " B e l g e l e r " , A n k a r a , v o l . I V , n r . 7 - 8 , 1970,
p . 9 ; pentru c h e l t u i e l i l e g a r n i z o a n e i d i n Buda în exerciţiul f i n a n c i ­
a r 1559/1560, v e z i Gyula Kaldy-Nagy.îh "Nepszabatsag" d i n 15 nov.
1970 ( t r a d . t u r c ă : " B e l l e t e n " , v o l . X X X T V , n r . 1 3 6 , p . 6 9 6 ) ; v e z i şi
B e k i r KUtUkoglu, O s m a n i i - I r a n s i y a s î mUnasebetleri, I 1 578-1590
(Relaţiile p o l i t i c e o s m a n o - i r a n i e n e . . . ) , I s t a n b u l , 1962 .Otomanii erau
conştienţi de efectele negative ale războiului a s u p r a v e n i t u r i l o r pro¬
venind d i n taxele vamale; a s t f e l , în vederea înviorării d r u m u l u i co­
m e r c i a l pe r u t a I r a n - B a g d a d - Ş e h r i z o l , c a r e , el s i n g u r , a d u c e a Vis­
t i e r i e i otomane 4-5 milioane de a s p r i d i n taxe vamale (bac),Poarta a
ordonat s e r d a r u l u i a r m a t e i l a 14 r e c e b 992/22 i u l . 1 584 construi­
r e a unei cetăţi pe această rută, .aproape de f r o n t i e r a cu Iranul

138

www.mnir.ro
 (Baştakanlik A r ş i v i , I s t a n b u l , MUhimme D e f t e r i (Condică a a f a c e r i -
l o r i m p o r t a n t e ) , v o l . 5 2 , p . 356, doc.955) sau r e p a r a r e a şi l ă r g i ­
r e a cetăţii H a y b e r , s a n g e a c b e i l i k u l D e r t e n k , b e i l e r b e i l i k u l Bagdad
( i b i d e m , p . 3 6 4 , d o c . 9 8 4 d i n 19 r e c e b 992/27 i u l . 1584).
7 H . S a h i l l i o g l u , Années s i v i s et c r i s e s monétaires dans 1 ' E m p i r e
Ottoman, " A n n a l e s E . S . C . " , 24 année, n o . 5 , s e p t . - o c t . 1 9 6 9 , p . 1082,
E d r e p t însă c ă în exerciţiul f i n a n c i a r următor (1581 / 1 5 8 2 ) bugetul
s t a t u l u i otoman î n r e g i s t r e a z ă , dimpotrivă, un excedent de 2071967
a s p r i (34.532 g a l b e n i ) . Cf . O . L . B a r k a n , The P r i c e R e v o l u t i o n on
the Sixteenth C e n t u r y , p . 1 7 (Table 3 ) .
8 H . S a h i l l i o g l u , Années s i v i s et c r i s e s monétaires dans 1 ' E m p i r e
Ottoman, p . 1079.
9 Ibidem.
10 L u c r u l se reflectă nu numai în goana după g a l b e n i ş i t a l e r i , c i ş i în
preferinţa populaţiei p e n t r u monedele l o c a l e , în dauna a s p r u l u i : p a -
r a - u a egipteană, p e n e z - u l d i n ţinuturile s î r b e ş t i , a s p r u l de Caffa
?Kefe a k c e s i ) e t c . Başbakanlîk Arşivi.. I s t a n b u l , MUhimme D e f t e r i ,
v o i . 5 , p . 1 6 7 , o r d . 4 0 6 d i n 27 r e b i U l e v v e l 973/22 o c t . 1 5 6 5 către k a -
d i u l de B e l g r a d ; i b i d e m , v o l . 3 1 , p . 3 5 2 , o r d . 7 8 5 d i n 27 r e c e b 9 8 5 /
10 o c t . 1577; v e z i , de asemenea, Voyages en Egypte de Johann Wild
1606-1610, I F A O , l e C a i r e , 1973, p . 2 5 0 .
11 G r e u t a t e a ("Masa") a s p r u l u i a evoluat a s t f e l : 1326,- 1 ,152 g , 1431¬
1,181 g , 1460- 0,931 g , 1 4 8 0 - 0,768 g , 1492- 0,731 g , 1 5 6 5 - 0 , 6 8 1
g , 1586- 0 , 3 8 4 g , 1 6 0 0 - 0,323 g , 1618- 0,307 g , 1624- 0,307 g,
1 6 4 0 - 0 , 3 0 7 g , 1 6 5 9 - 0 , 2 5 7 g , 1 6 6 6 - 0,229 g , 1685- 0 , 1 8 8 . g , 1 696¬
0,178 g , 1 6 9 9 - 0,139 g , 1705- 0,169 g , 1 7 4 0 - 0 , 1 8 0 g , ( H . S a - ,
h i l l i o g l u , Osmanii P a r a T a r i h i n d e DUnya P a r a ve Maden Hareke—|
t i n i n Y e r i Ţi 300-1750y(Locul circulaţiei monetare mondiale în i s t o r i a
monetară otomană. 1300-1750), în (Ankara) " O r t a Dogu T e k n i k U n i ­
v e r s i t e s i Gelişme D e r g i s i " , 1978, O z e l S a y i s i (număr s p e c i a l ) , T a ­
belul 8.
12 S-a c a l c u l a t , bunăoară, c ă Mehmed Π obţinea în acest c h i p , l a f i e ­
c a r e emisiune monetară, un cîştig net echivalent c u uriaşa sumă dej
8 0 0 . 0 0 0 de g a l b e n i , v e z i E k r e m Kolerkiliç Osmanii Im p ă r ă t o r -
lugunda P a r a ( B a n i i în I m p e r i u l otoman), Doguş L t d . Ş i r k e t i M a t -
b a a s i , A n k a r a , 1958, p . 2 4 .
13 Mihai M a x i m , o p . c i t . , ρ . 3 4 2 .
14 Z i n k e i s e n , Geschichte des osmanischen R e i c h e s , ΙΠ, p . 8 0 0 ; M .
B e r z a , H a r a c i u l M o l d o v e i şi T ă r i i Româneşti în s e c o l e l e X V - X I X ,
în " S t u d i i şi m a t e r i a l e de i s t o r i e m e d i e " , I I , Bucureşti, 1 9 5 7 , p . 12,
n . 3 ; M i h a i Maxim, Considérations s u r l a c i r c u l a t i o n monétaire
dans l e s Pays Roumains et l ' E m p i r e Ottoman dans l a seconde m o i ­
tié du X V I s i è c l e , în "Revue des études s u d - e s t
e
européennes* ,
X I I I , 3 , 1975, p . 4 0 9 - 4 1 0 .
15 Başbakanlîk A r ş i v i , I s t a n b u l , MUhimme D e f t e r i , v o l . 4 7 , o r d . 2 2 4 , p .
8 8 , d i n 6 rebiUlâhir 9 9 0 / 3 0 a p r i l i e 1582 (pentru s a n g e a c b e i l i k u l de

139

www.mnir.ro
 Kastamonu) ; i b i d e m , o r d . 255, p . 9 9 d i n 12 rebililahXr 990/12 mai
1582 (pentru B u r s a şi împrejurimile e i ) ; i b i d e m , v o l . 4 8 , p . 3 5 , doc.
98 d i n 23 r e c e b 990/13 a u g . 1582 (pentru S a l o n i c şi R u s c i u k ) ; i b i -
dem, p . 5 5 , doc. 1 58 d i n 5 şaban 990/25 a u g . 1582 (pentru C i p r u ) e t c .
P e n t r u c u r s u l p i e s e i de a u r l a Caffa, dat de genovezi (600 " a s p r i
de C a f f a " , fn loc de 300, cum se s t a b i l i s e o f i c i a l ) , i b i d e m , v o i . 3 4 ,
o r d . 159, p . 7 1 , d i n 28 muharrem 986/6 a p r i l i e 1576.
16 S a h i l l i o g l u , Osmanii- P a r a T a r i h i n d e , p . 13-14 ( r a p o r t u l aur-ar­
gint f n Europa e r a de 1 / 1 3 , f h t i m p ce fn O r i e n t u l A p r o p i a t e r a de
1/10).
17 Piesa de a u r v a l o r a pe piaţă 80 de a s p r i f h l i v a u a ( s a n g e a c b e i l i k u l )
I . e l , Încă l a 14 rebittlâhfr 9 8 5 / 1 i u l i e 1577 (MUhimme D e f t e r i , v o i .
30, p . 324, o r d . 753) şi 75 a s p r i f h v i l a i e t u l Uşak, l a 18 z i l h i c c e
987/6 f e b r u a r i e 1580 (ibidem, v o l . 4 1 , o r d . 1017, Ρ· 474 ) . V e z i
şi MUhimme D e f t e r i , v o i . 39, p . 1 5 5 , o r d . 3 4 2 d i n 23 z i l h i c c e
987/11 f e b r . 1580.
18 Başbakanlîk A r ş i v i , MUhimme D e f t e r i . v o i . 3 6 , p . 5 1 , o r d . 153 d i n 6
z i l h i c c e 986/3 f e b r . 1579 (către k a d i u l de S i v a s ibidem ; v o l . 3 3 , ρ .
365, o r d . 7 4 8 d i n 29 z i l h i c c e 985/9 m a r t . 1578 (către b e i l e r b e i u l de
D a m a s c ) . C o n t r i b u a b i l i i t r e b u i a u să plătească dările f n monedă bu -
nă, i n c l u s i v în a s p r i (buni), şi nu I n a u r , cum se c r e d e îndeobşte,
fără cunoaşterea documentelor. V e z i M i h a i M a x i m , Culegere de t e x ­
te otomane, Bucureşti, 1974, d o c . 1 4 ; i d e m , L ' A u t o n o m i e de la M o l ­
davie et de l a V a l a c h i e dans les actes o f f i c i e l s de l a Po r t e , auΦ_ c p -
u r s de l a seconde moitié du X V I s i è c l e , "Revue des études
e
sud-
est européennes", X V , 2 / 1 9 7 7 , p . 2 2 9 - 2 3 0 ; v e z i , de asemenea,
F e r i d u n Ruxanzade, MUnşe ' a t Us-selâtin (Corespondenţa s u l t a n i l o r ) ,
în c a r a c t e r e a r a b e , Π, p . 3 9 8 - 3 9 9 (berat către A l e x a n d r u Uiaş,
domnul M o l d o v e i , d i n 1620).
19 Başbakanlîk A r ş i v i , MUhimme D e f t e r i , v o i . 36, p . 2 3 , o r d . 6 8 d i n 15
zilkade 986/13 i a n . 1579.
20 MUhimme D e f t e r i (din a c e e a ş i arhivă, c a r e se va c i t a în c o n t i n u a r e ) ,
v o i . 3 4 , p . 3 , o r d . 7 d i n 7 muharrem 986/16 m a r t i e 1578 (către bei­
l e r b e i u l şi d e f t e r d a r u l de Damasc); i b i d e m . v o l . 4 0 , p . 2 7 1 , o r d . 6 3 3
din 27 ramazan 987/26 m a r t i e 1579 (către d e f t e r d a r u l de Damasc).
21 Ibidem, v o l . 3 0 , p . 105, o r d . 254 d i n 17 s a f e r 9 8 5 / 7 m a i 1577 (către
b e i l e r b e i u l şi d e f t e r d a r u l de Divarbakîr); i b i d e m , v o l . 3 2 , p . 300 ,
o r d . 549 d i n 27 z i l k a d e 986/25 i a n . 1579 către d e t f e r d a r u l d i n D i ­
varbakîr .
22 Ibidem, v o l . 3 3 , p . 1 8 5 , o r d . 3 7 1 d i n 9 z i l k a d e 985/18 i a h . 1 578 către
b e i l e r b e i u l de E r z u r u m ; i b i d e m , v o l . 4 1 , p . 3 6 9 , o r d . 7 9 2 , din
g u r r e - i z i l k a d e 987/20. dec. 1579 către d e f t e r d a r u l de E r z u r u m .
23 Ibidem, v o l . 3 6 , p . 5 1 , o r d . 153 d i n 6 z i l h i c c e 9 8 6 / 3 . f e b r . 1579 către
k a d i u l de S i v a s .
24 M_dem, v o l . 2 6 , p . 2 1 4 , o r d . 6 0 3 d i n 21 cemaziUlevvel 982/15 sept .
Ί 574 către k a d i u l de B u r s a ( c e r i h d u - i s ă interzică funcţionarea

140

www.mnir.ro
 a l t o r a t e l i e r e de confecţionare a s t o f e l o r cu f i r de a u r kârhane. în
afară de cele de s t a t , c ă c i , ţesfndu-se p r e a multe s t o f e cu f i r de
a u r , c a n t i t a t e a de a u r " s - a m i c ş o r a t " ) .
25 I b i d e m , τ ο ΐ . 3 0 , p . 103, o r d . 249 d i n 17 s a f e r 9 8 5 / 4 i u l . 1 5 7 7 c ă t r e
k a d i u l de I s t a n b u l , menţionfndu-se că l a I s t a n b u l , Γη p r i m a jumătate
a s e c . a l X V I - l e a e x i s t a u 268 a t e l i e r e (tezgâh) de confecţionare a
s t o f e l o r cu f i r de a r g i n t ; în c o n t e x t u l unei "foame" ere scinde de a r ­
g i n t , s u l t a n u l SUleyman (Magnificul) a p o r u n c i t r e d u c e r e a număru­
l u i l o r l a l o o , c i f r ă c a r e însă nu s - a r e s p e c t a t , f i i n d nevoie de noul
f i r m a n d i n 1577, c a r e s t a b i l e a numărul maxim a l a c e s t o r ateliere
consumatoare de a r g i n t l a 128, impunîhdu-le să producă mai mult
kemha, c a r e consuma m a i puţin a r g i n t , de cît s e r a s e r (apud M i h a i
M a x i m , I m p e r i u l otoman Γη s e c o l u l a l X V I - l e a . . . , p . 3 3 4 - 3 3 5 ) ; MU-
h i m m e . D e f t e r i , v o i . 41",Γρ. 180, o r d . 3 9 6 d i n 6 şevval 9 8 7 / 26 n o v .
1579 către k a d i u l de B u r s a , p o r u n c i n d u - i s ă i n t e r z i c ă , în juris­
dicţia s a , a c t i v i t a t e a a t e l i e r e l o r p a r t i c u l a r e de p r o d u c e r e a s t o ­
f e l o r c u f i r de a r g i n t .
26 MUhimme D e f t e r i , v o i . 6 7 , p . 2 4 , o r d . 5 4 d i n g u r r e - i m u h a r r e m 9 9 9 /
30 o c t . 1590 către k a d i u l de I s t a n b u l .
27 I b i d e m , v o l . 3 3 , p . 198 , o r d . 401 d i n 8 z i l k a d e 9 8 5 / 1 7 i a n . 1 578
c ă t r e b e i l e r b e i u l de E r z u r u m (cu p r i v i r e l a activitatea minei
Canice d i n Kazaua T r o l ) ; i b i d e m , v o l . 4 2 , o r d . 368, p . 9 3 şi 3 69,
p . 9 4 , ambele d i n 9 r e c e b 9 8 9 / 9 a u g . 1 5 8 1 , p r e c u m şi ord.382 şi
383, p . 1 0 0 , ambele d i n 9 r e c e b 9 8 9 / 9 a u g . 1 5 8 1 , documente c o o -
semnfnd p o r u n c a de a se t r i m i t e m i n e r i (madenci) din diverse
s a n g e a c u r i (de C a f f a , A d a n a ) , d i n b e y l e r b e y l i k u l Rumeliei e t c . l a
minele de a r g i n t de l a S i r v a n .
28 I b i d e m , v o l . 3 0 , p . 238, o r d . 558 d i n 19 r e b i U l e v v e l 9 8 5 / 7 iun.1577,

29 I b i d e m , v o l . 5 2 , p . 3 7 2 , o r d . 1 0 0 6 d i n 19 rebiUlâhfr 992/12 mai 1583

către b e i l e r b e i u l B o s n i e i ( s a n g e a c b e i l i k u l B o s n i e i a f o s t r i d i c a t l a
r a n g u l de b e i l e r b e i l i k Γη 1580 - M . M . ) , arătfhdu-se c ă Γη a p r o p i e ­
r e a f r o n t i e r e i (Γη ţinuturile a u s t r i e c e ) , lfngă cetatea Rastonice
e x i s t f n d o mină de a r g i n t , să se c u c e r e a s c ă cetatea şi mina
r e s p e c t i v ă , d a r Γη mod d i s c r e t şi p r u d e n t , s p r e a nu se c r e a
complicaţii în zonă ( i m p e r i u l otoman se afla îh r ă z b o i cu I r a n u l şi
avea nevoie de relaţii paşnice cu I m p e r i u l h a b s b u r g i c - M . M . ) .
30 I b i d e m , v o l . 6 4 , p . 7 9 , o r d . 233 d i n 21 r a m a z a n 9 9 6 / 1 4 a u g . 1588
către k a d i u l de E d i r n e ( A d r i a n o p o l ) , c e r î n d u - i să trimită c îţi va
m e ş t e r i , cu i n s t r u m e n t e l e l o r , de l a monetăria ( d a r b h a n e ) E d i r n e -
u l u i ( A d r i a n o p o l u l u i ) , l a monetăria I s t a n b u l u l u i .
31 I b i d e m , v o l . 3 6 , p . 2 8 6 , o r d . 7 5 4 ' d i n 27 r e b i U l e v v e l 9 8 7 / 24 mai
1579 (porunca de înfiinţare a unei n o i monetării în C i p r u , p e n t r u

141

www.mnir.ro
 a r e b a t e monedă nouă d i n a s p r i i m i c i ş i ciuntiţi).
32 Başbakanlîk A r ş i v i , MUhimme D e f t e r i , v o i . 5, p . 6 2 9 , o r d . 1 7 5 5 d i n
12 zilkade 973/31 mai 1566 către b e i l e r b e i u l de S a n ' a (interdicţia
t r i m i t e r i i de arme şi a r g i n t "în părţile I n d i e i " ) ; v o i . 7 3 , p . 2 2 7 , o r d .
531-532 d i n 25 r a m a z a n 1003/3 i u n i e 1595 ( " d i n vechime b r e a s l a n e ­
g u s t o r i l o r l u a d i n T ă r i l e - b i n e - p ă z i t e ( i m p e r i u l otoman - M . M . ) a s p r i
şi mărfuri şi l e ducea în Yemen şi în a l t e ţări a r a b e , i a r de a c o l o ,
luînd(alte) mărfuri, şe îhtorcea(şi) făcea negoţ, în vreme ce acum
u n i i n e g u s t o r i nu mai i a u (cu e i ) mărfuri, c i i a u kuruşi de a r g i n t
ş i - i duc în acele părţi, vfnzîndu-i . . . " ) .
33 Ibidem, v o l . 6 1 , p . 3 9 , o r d . 105 d i n 28 r e c e b 994/15 i u l i e 1586 c ă ­
t r e b e i l e r b e i u l E g i p t u l u i (în t r e c u t n e g u s t o r i i otomani c a r e veneau
în E g i p t , aduceau cu e i mărfuri şi luau în schimb mărfuri, în
timp ce acum e i aduc cu sine " a u r c u r a t " ceea ce provoacă " r e d u ­
c e r e a " (cantităţii de) a u r şi c r i z a (acestui metal în t e r i t o r i i l e o t o ­
mane); în consecinţă, se porunceşte r e v e n i r e a l a vechea practică
şi vechea interdicţie p r i v i n d scoaterea a u r u l u i în a f a r ă ) .
34 Ibidem, v o l . 2 8 , p . 1 1 , o r d . 2 1 şi 22 d i n 19 cemaziUlevvel 9 8 4 / 14
a u g . 1576, către k a d i u l de H a l e b (unele corăbii fac contrabandă cu
a r g i n t , pe c a r e - 1 cumpără în taină şi i e f t i n d i n A l e p şi a p o i îl vînd
scump "în ţinuturile p e r s a n e " (Acem d i y a n n a ) ; v o i . 5 2 , p . 3 1 0 , o r d .
824 d i n 13 r e b i U l e v v e l 992/3 i u l i e 1574 către b e i l e r b e i u l şi d e f t e r ­
d a r u l de Alep şi c o p i i b e i l e r b e i l o r de Damasc(Sam) , B a g d a d , B a s ­
r a , L a n s a , Yemen şi şerifului de Mecca şi Medina (un negustor a l
Curţii d i n Istanbul mergea c u a r g i n t , stofe şi postav/çuha în p ă r ţ i ­
le o r i e n t a l e , p e n t r u a cumpăra p e n t r u Palat p i e t r e p r e ţ i o a s e , în
condiţiile s c u t i r i i de plata t a x e l o r v a m a l e ) .
35 Ibidem, v o l . 3 , p . 4 4 8 , o r d . 1341 către b e i l e r b e i u l de E r z u r u m ( s e
i n t e r z i c e ducerea în " P a r t e a de S u s " - Y u k a r u Canib - I r a n ,de că­
t r e n e g u s t o r i , a v a s e l o r de a u r şi a r g i n t , precum şi a b a n i l o r - g h e a -
ţă (nakid akca) ; v o i . 2 1 , p . 216, o r d . 517 d i n 21 z i l k a d e 980 / 25
m a r t i e 1 573 către b e i l e r b e i u l de E r z u r u m şi c o p i i către b e i l e r b e i i
de V a n , Diyarbekîr, Bagdad, B a s r a , Şehrizol şi Lahsa (faţă de u¬
nele încălcări de pînă acum, pe d r u m u r i t a i n i c e , şi în ciuda unor
avertismente repetate a n t e r i o a r e , se r e i t e r e a z ă interdicţia f e r m a
de scoatere a aramei-bakîr, a r g i n t u l u i , a s p r i l o r buni - i r i akça,
c a i l o r buni şi c e r e a l e l o r , cu un t e r m e n mai g e n e r a l muhimmat-pro-
v i z i i , înspre I r a n ) ; v o i . 2 2 , p . 2 3 8 , o r d . 4 6 1 d i n 1 4 r e b i u l â h î r 981 /
13 a u g . 1573 (repetarea interdicţiei a n t e r i o a r e , cu adaosul i n t e r ­
z i c e r i i s c o a t e r i i puştilor); v o i . 2 6 , p . 1 9 9 , o r d . 5 4 9 d i n 19 c e m a ­
ziUlevvel 982/6 sept. 1574 către b e i l e r b e i u l şi d e f t e r d a r u l de E r ­
zurum (majoritatea monedelor de a r g i n t bătute în tîrgul Çatha, s u ­
bordonat E r z u r u m u l u i , sînt, se afirmă, cu lipsă l a g r e u t a t e şi c h i a r
şi acelea sînt duse de n e g u s t o r i în I r a n , încît nu se mai găseşte
monedă bună, adevărată-sahîh p a r a , pe piaţă, c a l p u z a n i i ( k a l -
bazaiûar) i n t r o d u c în comerţ monedă calpă, i a r c o n t r i b u a b i l i i

142

www.mnir.ro
 ( r e a y a ) nu au cu c e - ş i plăti i m p o z i t e l e ; se i n t e r z i c c a t e g o r i c ast-|
f e l de p r a c t i c i , p o r u n c i n d u - s e şi mutarea t a r a p a n a l e i d i n Çatha în
oraşul E r z u r u m ( n e f s - i E r z u r u m ) ; v o i . 3 9 , p . 128, o r d . 3 0 3 d i n 8
z i l h i c c e 9 8 7 / 2 6 i a n u a r i e 1580 către b e i l e r b e i u l de E r z u r u m şi c o ­
p i i către b e i l e r b e i i de Diyarbakîr, V a n , Bagdad, Ş e h r - i z o i , R u m ,
B a s r a , L a n s a , A l e p , Damasc (se i n t e r z i c e s c o a t e r e a în v i l a i e t e l e
o r i e n t a l e , adică i r a n i e n e , a a u r u l u i , a r g i n t u l u i , a r a m e i , c o s i t o r u ­
l u i , p l u m b u l u i şi k u r u ş - i l o r , se i n s t i t u i e în acest scop paza d r u ­
m u r i l o r şi t r e c ă t o r i l o r ) .
36 Başbakanlîk A r ş i v i , I s t a n b u l , MUhimme D e f t e r i , v o i . 2 8 , p . 1 7 4 , o r d .
405 d i n 25 r e c e b 984/18 o c t . 1576 către k a d i i i Rumenei şi A n a t o -
l i e i : n e g u s t o r i i d i n " Ţ ă r i l e bine p ă z i t e " (MemâlikjMiahruse) a¬
dică d i n I m p e r i u l otoman - i a u aramă d i n U n g a r i a i N K c a r i s t a n ) ş i o
t r e c în A n a t o l i a , c e e a ce p r o v o a c ă pagubă m i n e l o r de araină de a¬
i c i ; de aceea, în v i i t o r arama să se vîndă doar în Rumelia,să nu'
mai f i e trecută în A n a t o l i a ; v o l . 5 1 , p . 7 0 , o r d . 217 d i n 2 şaban
991/21 a u g . 1583 c ă t r e i n t e n d e n t u l monetăriei ( d i n I s t a n b u l ) N e s i m i
Cavuş : să f i e prinşi c e i c a r e duc îh "Cealaltă P a r t e " (Ote Yaka),
adică în I r a n , " a s p r i i g r o s o l a n i " (kaba a k ç e ) . bătuţi cu lipsă la
g r e u t a t e , anume 470 şi 480 akçele d i n 100 de d i r h e m i de a r g i n t
(Γη l o c de 450 a k ç e l e , cît prevedeau normele l e g a l e ) . Cu a l t e
c u v i n t e , f a l s i f i c a t o r i i bat akçele s u p l i m e n t a r e d i n a r g i n t u l e c o n o ­
m i s i t d i n baterea cu lipsă l a g r e u t a t e şi l e t r e c , p r i n c o n t r a b a n ­
dă, Γη părţile i r a n i e n e . V e z i şi MUhimme D e f t e r i , v o i . 5 1 , p , 1 , o r d .
1 d i n r e c e b 991/21 i u l . - 1 9 a u g . 1583 către k a d i u l şi eminul de
G a l l i p o l i (Gelibolu) : interdicţie similară c e l e i p r e c e d e n t e , menţi-
o n f n d u - s e , în p l u s , t r e c e r e a clandestină de a r g i n t (gUmUş), k u r u ş - i ;
şi aramă s p r e "Cealaltă P a r t e " . f
37 I b i d e m , v o l . 3 3 , p . 7 3 , o r d . 1 4 9 d i n 8 r a m a z a n 985/19 n o v . 1577 c ă t r e '
k a d i u l de S e r e b r e n i ç e ( d i n t e r i t o r i i l e s î r b e ş t i ) :"strfngătorul de
h a r a c i , Mehmet, a adus o mare p a r t e d i n suma încasată în a s p r i
falşi ( K a l p ) , c a r e , s-a c o n s t a t a t , p r o v i n d i n satele Hama şi Za­
le n d i y e , situate îh a p r o p i e r e a m i n e i S e r e b r e n i ç e . V e z i şi p o r u n c a
adresată b e i l e r b e i u l u i şi d e f t e r d a r u l u i de E r z u r u m l a 19 cema-l
z i î i l e w e l 9 8 2 / 6 s e p t . 1574 ( i b i d e m ), v o l , 2 6 , p . 199, o r d . 549 ) , i
mai sus c i t a t , în c a r e se aminteşte c ă , d i n cauza abundenţei de m o ­
nedă calpă şi a l i p s e i de monedă bună în p r o v i n c i a r e s p e c t i v ă , r a ­
i a l e l e n u - ş i pot plăti d ă r i l e .
38 Ibidem, v o l . 4 1 , p . 1 3 4 , o r d . 299 d i n 15 r a m a z a n 987/5 n o v . 1579 :
soldele oştenilor de pază ( m u s t a h f i z l a r ) d i n cetatea Rhodosului ,
plătite d i n v e n i t u r i l e m u k a t a a ' l e i (arenda v e n i t u r i l o r ) l o c a l e , au
constat "în cea m a i mare p a r t e d i n bani cu lipsă l a greutate(zUylif)" ,
ceea ce necesită strîngerea d i n nou a a c e s t o r a l a un loc şi t r i -
m i t e r e a l a I s t a n b u l , p e n t r u a f i rebătute l a monetărie ; v o i . 6 4 , ρ .
109, o r d . 297 d i n 15 ş e w a l 9 9 6 / 7 n o v . 1588 către k a d i i i de Chilia,
(Kili), Cetatea Albă ( A k k e r m a n ) , T i g h i n a (Bender) ş i Sorocaj
(Sărata !) : n e g u s t o r i i şi ţăranii ( r e a v a j . nu v o r s ă primească b a n i i

143

www.mnir.ro
 p e n t r u a l i m e n t e l e date o ş t e n i l o r , spunînd că " a t u n c i cînd nu sînt de
aramă şi d i n p l u m b , akcelele adevărate sînt m i c i ( h u r d a ) " .
39 Ibidem, v o l . 4 1 , p . 5 6 , o r d . 118 d i n 20 şaban 997/12 oct.1579 că¬
t r e (sangeac)beii de Aydîn ş i S a r u b a n ( A n a t o l i a ) ; i b i d e m , v o l . 4 8 ,
p . 15, o r d . 38 d i n 15 r e c e b 990/5 a u g . 1582 către k a d i u l de K a r a -
tova ( K r a t o v o ) ; v o i . 4 8 , p . 1 2 , o r d . 31 d i n 15 r e c e b 9 9 0 / 5 aug.
1582 către (sangeac)beiul şi k a d i u l de tîskflb (Skoplje) e t c . A cţiu -
nea a continuat după r e f o r m a d i n 1584-1586 (de e x . Miihimme D e f -
t e r i , v o i . 7 0 , p . 7 3 , o r d . 146 d i n 14 c e m a z i U l e w e l 1001 / 1 6 f e b r .
1593 către k a d i u l de I s t a n b u l ) .
40 Başbakanlîk A r ş i v i , I s t a n b u l , MUhimme D e f t e r i , v o i . 3 , p . 4 9 1 , o r d .
1459 d i n £ 3 z i l k a d e 967/27 august 1559 către k a d i u l de B u r s a şi p .
4 9 2 , o r o * « 460 d i n a c e e a ş i z i către a c e l a ş i kadiu (unii indivizi
acumulează şi topesc a r g i n t în c a s e l e l o r ) ; v o i . 3, p . 3 8 7 , ord.
1150 d i n 22 şaban 967/18 mai 1560 către k a d i u l de E d i r n e (să t r i -
mită l a Istanbul pe un anume Mehmed, c a r e bate a s p r i falşi) ; v o i .
26, p . 154, o r d . 407 d i n 22 rebiUlâhîr 982/11 a u g . 1574 c ă t r e b e i ­
l e r b e i u l Rumeliei (8 c a l p u z a n i d i n kazaua Tîrnovo s ă f i e trimişi l a
Istanbul) ; v o l . 3 0 , p . 113, o r d . 273 d i n 17 s a f e r 9 8 5 / 7 mai 1577
către sangeacbeiul ş i k a d i u l de Yenişehir ( A n a t o l i a ) (în rîndul p o ­
pulaţiei se află " f o a r t e multă moneda calpă şi ciuntită") ; v o i . 3 1 , ρ .
4 8 , o r d . 123 d i n 4 c e m a z i U l e w e l 9 8 5 / 2 0 i u l . 1577 c ă t r e sangeac-
b e i u l de Ηamide l i şi k a d i u l de Gonan ( s - a u găsit foarte multe
" k a l b a k ç e " în sangeacurile l o r ) ; v o i . 3 3 , p . 1 7 1 , o r d . 385 din 2
cemaziUlâhîr 985/18 i u l . 1577, p . 2 1 3 - 2 1 4 , o r d . 473-474 d i n 14 c e -
maziUlâhîr 9 8 5 / 3 0 i u l . 1577 către sangeacbeii de Menteşe, Aydîn şi
S a r u b a n , p . 2 1 5 , o r d . 477" d i n a c e e a ş i z i către k a d i u l de E d i r n e ;
v o i . 3 3 , p . 8 3 , o r d . 170 d i n 8 r a m a z a n 985/19 n o v . 1577 către s a n -
geacbeiul B o s n i e i (kalb akce în acest sangeac) ; v o i . 3 3 , ρ . 195 ,
o r d . 394 d i n 8 zilkade 985/17 i a n . 1578 către sangeacbeiul de A -
masya şi k a d i u l de Havza (SUleymanoglu Hasan d i n s a t u l Mahmud
împreună cu alţi 15 i n d i v i z i fac monede f a l s e ) ; i b i d e m , p . 3 1 0 , o r d .
642 d i n 15 z i l h i c c e 985/23 f e b r . 1578 către sangeacbeiul de A m a ­
sya ; i b i d e m , p . 3 2 1 , o r d . 670 d i n 17 z i l h i c c e 9 8 5 / 2 5 f e b r . 1578
şi v o i . 3 5 , p . 2 1 7 , o r d . 545 d i n 12 r e c e b 986/14 s e p t . 1578, c ă t r e
sangeacbeiul de UskUb (Skoplje) p r i v i t o a r e l a c a l p u z a n i ; v o i . 34 ,
p . 1 3 0 , o r d . 281 d i n 12 s a f e r 986/20 a p r i l i e 1578 către sangeac­
b e i u l şi k a d i u l de B u r s a (să se t a i e mîna unui anume B u d a k , p r i n s că
falsifică a s p r i ) ; v o i . 3 5 , p . 4 6 , o r d . 104 d i n 19 rebiUlâhîr 986/25
iunie 1578 către k a d i i i s a n g e a c b e i l i k u r i l o r de HUdavendigâr ,K a r e si
şi Biga (majoritatea a k c e l e l e o r f o l o s i t e îh comerţ în sangeacul K a -
r e s i sînt ciuntite şi " r o ş i i " deci de aramă) ; v o i . 3 5 , p . 2 3 3 , o r d .
582 d i n 16 r e c e b 986/18 s e p t . 1578 către b e i l e r b e i u l de T i m i ş o a ­
r a , în jurisdicţia căruia s - a r bate kuruş-i ( t a l e r i ) f a l ş i . P e n t r u
falsificări de monede v e z i , de asemenea, MUhimme D e f t e r i , v o i . 40 ,
p . 2 3 4 , o r d . 531 d i n 4 ramazan 987/27 o c t . 1579 către k a d i i i de Ş i -

1 AA

www.mnir.ro
 v a s , A r t i k a b a d . H u s e y i n a b a d , T o k a t , Z i l e , A m a s y a , MecitbzU şi
S o r g u n , şi p . 2 5 3 , o r d . 581 d i n 13 r a m a z a n 9 8 7 / 3 n o v . 1 5 7 9 ; v o l . 4 1 ,
p . 2 2 0 , o r d . 488 d i n 18 ş e w a l 9 8 7 / 8 d e c . 1579 p r i v i n d l i v a u a ( s a n -
g e a c b e i l i k u l ) de M e n i e r e ; v o l . 4 2 , p . 53, o r d . 260 d i n 13 cema­
ziUlâhîr 989/26 i u l . 1580 p r i v i n d sangeacul Aydîn şi p . 6 6 , ord .
291 d i n 23 cemaziUlâhîr 9 8 9 / 5 a u g . 1580 ( a t e l i e r e c l a n d e s t i n e în
munţii B o s n i e i ) ; v o i . 4 6 , p . 9 9 , o r d . 186 d i n 21 şaban 9 8 9 / 2 0 s e p t .
1581 c ă t r e k a d i i i de K u l a şi G o r e S i l i n d i , p . 102, o r d . 192
d i n 22 şaban 9 8 9 / 2 1 s e p t . 1581 c ă t r e s a n g e a c b e i l i k u l d e A y d f n ;
v o i . 4 7 , p . 105, o r d . 269 d i n 17 rebiUlâhîr 990/13 d e c . 15»2 c ă ~
t r e k a d i u l de B a l a t , p . 1 9 2 , o r d . 446 d i n 17 cemaziUlâhîr 9 9 0 / 9 i u n .
1582 către b e i l e r b e i u l B o s n i e i , p . 2 5 6 , o r d . 617 d i n 5 rebiUlâhîr 990/
29 a p r i l i e 1582 către k a d i u l de Geyve ; v o i . 4 8 , p . 9 0 , o r d . 2 4 4 d i n
25 şaban 9 9 0 / 1 4 s e p t . 1582 ş i p . 2 0 9 , o r d . 5 8 6 d i n 3 z i l k a d e 9 9 0 /
29 d e c . 1582, ambele c ă t r e k a d i u l de R u s c i u k ; v o i . 4 8 , p . 1 5 2 , o r d .
421 d i n 6 ş e w a l 990/3 n o v . 1582 c ă t r e k a d i u l de Cernova ; v o i . 48 ,
p . 1 6 9 , o r d . 471 d i n 6 ş e w a l 990/3 n o v . 1582 ; p . 1 8 8 , o r d . 5 2 4 d i n
15 ş e w a l 9 9 0 / 12 n o v . 1582 ş i p . 2 7 6 , o r d . 796 d i n 4 m u h a r r e m 9 9 1 /
28 i a n . 1583, toate t r e i c ă t r e k a d i u l de Uskûb ( S k o p l j e ) ; v o l . 4 8 , p .
352, o r d . 1032 d i n 28 s a f e r 991/22 m a r t . 1583 către s a n c e a k b e i u l
de A l a c a h i s a r ş i o r d . 1034 d i n a c e e a ş i z i către k a d i u l de B u r s a ;
v o l . 5 2 , p . 3 1 6 , o r d . 840 d i n 18 r e b i U e l e w e l 9 9 2 / 1 1 a p r i l . 1583 p r i ­
vind a r e s t a r e a b i j u t i e r u l u i Y o r g i d i n o r . O h r i d a , dovedit a f i c a l ­
puzan e t c . P e n t r u părţile b a l c a n i c e v e z i şi d r . S k e n d e r R i z a j , C o u n ­
t e r f e i t of money on the B a l k a n P e n i n s u l a f r o m X V to t h e - X V I I Cen­
t u r y , " B a l c a n i c a " , I , Beograd,"Ï970, ρ.71 - 7 9 .
41 Başabakanlîk A r ş i v i ( I s t a n b u l ) , MUhimme D e f t e r i , v o l . 2 6 , p . 1 9 9 , o r d .
549 d i n 19 c e m a z i U l e w e l 9 8 2 / 6 s e p t . 1574 către b e i l e r b e i u l şi def -
t e rd a r u l de E r z u r u m (monede de a r g i n t c u lipsă l a g r e u t a t e , bătu­
te în tîrguşorul Catha de l a f r o n t i e r a c u I r a n u l ) ; v o i . 3 1 , ρ . 1 7 1 , o r d .
385 d i n 2 cemaziUlâhîr 9 8 5 / 1 8 i u l i e 1577 (unui meşter de l a Monetă­
r i a I s t a n b u l u l u i i se t a i e o mînă p e n t r u f a l s i f i c a r e a m o n e d e l o r ) ; v o i .
3 3 , p . 6 , o r d . 1 1 , d i n 13 şaban 9 8 5 / 2 6 o c t . 1577 ş i p . 2 0 6 , o r d . 4 2 1 :

d i n 8 z i l k a d e 995/17 i a n . 1578 ş i v o i . 3 5 , p . 2 7 5 , o r d . 6 9 6 d i n 27
r e c e b 986/29 s e p t . 1578 ; p r i v i n d f a l s i f i c ă r i de a s p r i l a monetăria
A d r i a n o p o l u l u i ( E d i r n e ) s v o l . 3 5 , p . 1 6 4 , o r d . 417 d i n 15 cema­
z i U l e w e l 9 8 6 / 1 9 a u g . 1578 şi p . 276, o r d . 698 d i n a c e e a ş i z i , p r e ­
cum şi v o i . 4 6 , p . 2 4 2 , o r d . 539 d i n 15 z i l k a d e 989/11 d e c . 1581 p r i ­
v i n d toată monetăria d e l à S k o p l j e ; v o l . 3 5 , p . 2 7 5 , o r d . 696 d i n
27 r e c e b 986/29 s e p t . 1578 şi p . 2 8 1 , o r d . 712 d i n a c e e a ş i z i , p r e ­
cum şi v o l . 4 8 , p . 8 5 , o r d . 235 d i n 3 şaban 990/23 a u g . 1582 p r i ­
v i n d monetăria de l a Novobrdo ( p r i m u l document priveşte ş i K r a -
tova) ; v o i . 5 1 , p . 7 0 , o r d . 217 d i n 2 şaban 991/21 a u g . 1583 către.
Nesimi Cavuş, intendentul Monetăriei ( d i n Istanbul) : se bat a s p r i c u
lipsă l a g r e u t a t e , c a r e t r e c în "Cealaltă P a r t e " (Dte Yaka),adică îh

145

www.mnir.ro
 părţile i r a n i e n e .
42 I n t r e 1550 ş i 1570 aceste metale preţioase d i n Lumea Nouă apărură
l a Genova, d a r fncă nu invadară Raguza, c ă c i f n a r h i v e l e sale nu
se fntûnesc fncă menţiuni a l e r e a l i l o r ş i ducaţilor s p a n i o l i , c i ale
ducaţilor veneţieni şi a s p r i l o r otomani ( H . I n a l c i k , B i r t e t k i k mil -
n a s e b e t i y l e . . . , p . 656). După 1580 începură să c u r g ă , venind de
l a S e v i l l a , p r i n Genova, f n cantităţi t o t mai m a r i şi într-un r i t m tot
mai susţinut, r e a l i i s p a n i o l i , c a r e invadară I m p e r i u l otoman ( v e z i
mai .ios nota 5 9 ) .
43 H . S a h i l l i o g l u , Osmanii P a r a T a r i h i n d e , T a b e l u l 5.
44 Başbakanlîk A r ş i v i , I s t a n b u l , MUhimme D e f t e r i , v o i . 7 3 , p . 9 7 , o r d .
2 2 1 , d i n 17 ş e w a l 1003/25 i u n i e 1595 către b e i l e r b e i u l R u m e l i e i : se
menţionează c ă " f n Rumelia unele mine ş i - a u r e d u s producţia, iar
a l t e l e au ajuns c u t o t u l în s t a r e de p ă r ă s i r e . . . " .
45 F . B r a u d e l , L a Méditerranée et l e monde méditerranéen à l ' é p o q u e
de Philippe D", P a r i s , 1949, p . 393 ; v e z i ş i c o n f i r m a r e a după s u r ­
se turceşti l a O . L . B a r k a n , L a "Mediterrannée" de F e r n a n d B r a u -
del vue d ' I s t a n b u l , "Annales E . S . C . " , 1954, p . 1 9 5 - 1 9 7 .
46 Voyages e n Egypte de Johann Wild 1606-1610, t r a d u i t s de l ' a l l e ¬
mand, présentés et annotés p a r Oleg V . V o l k o f f , în c o l . Voyageurs
occidentaux en E g y p t e , v o l . I X , I F A O , C a i r e , 1973, p . 9 6 , t r a d . r o m .
Mihai Maxim, i n Oraşul m e d i e v a l . Culegere de texte ( c o o r d . : R . Ma-
nolescu), Bucureşti, 1976, p . 199.
47 H . I n a l c i k , Osmanii I m p a r i o r l u g u n u n k u r u l u ş . . . , p . 6 5 1 - 6 6 1 ; Ν.
Beldiceanu, L a c r i s e monétaire ottomane au X V I s i è c l e et son i n ­e

fluence s u r l e s Principautés Roumaines, " S u d o s t - F o r s c h u n g e n " ,

Band X V I , MUnchen, 1959, S . 7 0 - o 6 ; O . L B a r k a n , X V I . Asnn
i k i n c i yaris^ada T'Jrkiyede f i y a t h a r e k e t l e r i (Dinamica preţurilor
în T u r c i a în a doua jumătate de s e c o l u l u i a l X V I - l e a ) , " B e l l e t e n " ,
X X X I V , n r . 136/1970, p.557-607 (variantă: L e s Mouvemerts des
p r i x en T u r q u i e e n t r e 1490 et 1650, în v o l . H i s t o i r e économique
du monde méditeranéen (1450-1650) . Mélanges en l ' h o n n e u r de
F e r n ^ c T ^ r a u d e l , P a r i s , 1973~TpT65^79~;"ïdem, The P r i c e R e v o l u ­
t i o n on the Sixteenth Century p . 3 - 2 8 ; Mihai Maxim, C o n s i d é ­
rations sur la cjxcu^Uonjnonétaire..., p.407-41 5 ; VukVinaver,
Monetarna K r i z a u Turskoj"(1575^16507, în " I s t o r i s k i Glasnik
S r b i j e " , 3-4 ( B e o g r a d , 1958), p.113-153 j i d e m , P r e g r e d i s t o r i -
j e novca u Jugoslovenskim Zemljama ( X V I - X V I I I v e k ) . (Aperçu de
l ' h i s t o i r e des monnaies aux Pays Yougoslaves X V I - X V I i r ® s i è ­ e

c l e s ) , B e o g r a d , 1970, p . 6 3 - 6 7 ş . a . ; Liuben B e r o v , Dvizenieto na

cenite na Balkanite prez X V I - X I X v . i . e v r o p e i s k a t a r e v o l j u c j a na
c e n i t e . ( P r i c e s i n the Balkans d u r i n g the 16th - 19th centuries
and the European r e v o l u t i o n of p r i c e s ) , S o f i j a , 1976, p.37-60,151¬
181 ş . a .
48 Eaşbakanlfk Arşivi (Istanbul), K P T , Ruznâmçe D e f t e r i ( J u r n a l al
T r e z o r e r i e i otomitne e x t e r i o a r e ) . 186 » PJ, ρ . 7 7 , 8 8 , 93 ş . a .
e

Φ;-.

www.mnir.ro
49 Başbakamlfk A r ş i v i , MUhimme D e f t e r i , v o i . 5 8 , p . 288, doc. 7 3 4 .
50 H . S a h i l l i o g l u , B i r A s i r l i k Osmanii P a r a T a r i h i , p . 12 ; H . I n a l -
c i k , Adaletnâmeler ("Cărţi ale d r e p t ă ţ i i " ) , f n " B e l g e l e r " , v o i . IV,·
n r . 7 - 8 , A n k a r a , 1967, p . 131 ; M . M a x i m , Considérations sur la c i r ­
c u l a t i o n monétaire, p . 4 1 0 , 4 1 4 .
51 O . L . B a r k a n , L e s Mouvements des p r i x en T u r q u i e , p . 7 2 .
52 I s m a i l G a l i b . T a k v i m - i Meskûkât-i Osmaniye (fn c a r a c t e r e arabe ) ,
I s t a n b u l , 1307, 1889-1890, p . 150 j I.H.Danfşmend, I z a h l i O s m a n i i
Ţarihi K r o n o l o j i s i ( C r o n o l o g i a explicativă a i s t o r i e i otomane),
10, T U r k i y e Y a y i n e v i , I s t a n b u l , 1 9 7 1 , p . 1 1 1 - 1 1 3 .
53 O . L . B a r k a n , L e s Mouvements des p r i x en T u r q u i e , p . 1 2 .
54 D I R , A , v e a c . X V I , v o l . I V , d o c . 2 4 . P e n t r u influenţa d e v a l o r i z ă ­
r i i a s u p r a obligaţiilor e c o n o m i c e - f i n a n c i a r e ale ţărilor române ,
v e z i : Mihai M a x i m , Considérations s u r l a c i r c u l a t i o n m o n é t a i r e ' ,
p . 4 1 2 - 4 1 5 ; i d e m , Culegere de t e x t e otomane, doc. 13, p . 58-61 ;
i d e m , Regimul economic a l dominaţiei otomane fn Moldova şi Ţara
Românească Γη a doua jumătate a s e c o l u l u i a l X V I - l e a , " R e v i s t a de
i s t o r i e " , t o m . 3 2 , n r . 9 , 1979, p . 1738-1739, 1749, 1755-1757·
55 I.H.Danfşmend, o p . c i t . , l o c . c i t .
56 M . M a x i m , Considérations s u r l a c i r c u l a t i o n monétaire, p . 4 1 4 ; J .
W i l d , Γη Oraşul m e d i e v a l ( t r a d . M . M a x i m ) , p . 199.
57 H . S a h i l l i o g l u , Osmanii P a r a T a r i h i n d e . . . , p . 15·
58 I b i d e m ; O . L . B a r k a n , L e s mouvements des p r i x en T u r q u i e , ρ.75·
59 E m . C o n d u r a c h i , începuturile penetraţiei t a l e r i l o r a u s t r i a c i l a S u ­
dul Dunării, f n " B u l e t i n u l S N R " , X X X V I I , 1943, n r . 9 1 , p - 7 1 - 7 5 ;
O . I l i e s c u , Moneda Γη România, B u c u r e ş t i , 1970, p . 4 1 , 4 3 , 5 0 ş.a. ;
H . S a h i l l i o g l u , Osmanii P a r a T a r i h i n d e . . . , p . 12-13 ; p e n t r u p r i m a i
jumătate a sec. a l X V I I - l e a , v e z i Katiuşa P f r v a n , A s p r u l otoman fn
c o n t e x t u l circulaţiei monetare d i n ţările române d i n p r i m a jumătate
a sec, a l X V I I - l e a , teză de licenţă, Bucureşti, 1980 ( m s s . ) .
60 Mihai M a x i m , E g i p t u l otoman f n s e c o l e l e X V I - X V I I f n lumina unor noi
i z v o a r e şi c e r c e t ă r i , " R e v i s t a de i s t o r i e " , t o m . 3 3 , 4 , 1 9 8 0 , p . 7 3 7 ,
nota 3 0 ; H . S a h i l l i o g l u , Osmanii P a r a T a r i h i n d e , p . 9 ; J . W i l d , aflat
fn Egipt între 1 6 0 6 - 1 6 1 0 , s c r i a c ă " a s p r u l nu mai a r e căutare în
E g i p t " (Voyages en Egypte de Johann W i l d , 1 6 0 6 - 1 6 1 0 ) , p . 9 6 .
61 P e n t r u influenţa "capitulaţiilor" a c o r d a t e ţ ă r i l o r occidentale după
1 569, v e z i Mihai Maxim, I m p e r i u l otoman în s e c o l u l X V I şi p r i m a
jumătate a s e c o l u l u i a l X V I I - l e a , în Istoria* e v u l u i mediu^coorcL:
R . M a n o l e s c u ) , ΠΙ, Bucureşti, 1978, p . 3 4 2 - 3 4 3 ; i d e m , E g i p t u l o t o ­
man în secolele X V I - X V I I , p . 7 3 6 - 7 3 7 . M a i r e c e n t şi cu u n punct de
vedere n o u , F . B r a u d e l , L ' e m p i r e t u r c e s t - i l une économie-monde?,
Γη v o l . Mémorial Orner Lûtfi B a r k a n , P a r i s , 1980, p . 4 3 - 4 9 .
62 M i h a i M a x i m , E g i p t u l otoman Γη s e c o l e l e Χ V I - X V I I , p . 7 3 9 .
63 F . B r a u d e l , L ' e m p i r e t u r c e s t - i l une é c o n o m i e - m o n d e ? , p . 3 9 - 5 0 .
V e z i şi A n d r e a s T i e t z e , Mustafa ' A l i ' s Counsel f o r Sultans of 1581,
E d i t i o n , T r a n s l a t i o n , Notes, I , W i e n , 1 9 7 9 , p . 5 9 - 6 0 ( a u t o r u l r e c o -

147

www.mnir.ro
 manda s u l t a n u l u i ca c h e l t u i e l i l e s ă n u - i depăşească v e n i t u r i l e ) .
64 M i h a i Maxim, I m p e r i u l otoman f n s e c o l u l X V I şi p r i m a jumătate a
secolului a l X V I I - l e a , p.333.
65 I . G a l i b , T a k v i m - i Meskllkât-i Osmaniye, p . 8 0 ; Ahmed R a s i m , O s ­
m a n i i T a r î h i , I , I s t a n b u l , 1326-1328/1908-1910, p . 3 3 4 ; M . Ζ P a k a -
l i n , Osmanii T a r i h D e y i m l e r i ve T e r i m l e r i SSzlugU (Dicţionar de
t e r m e n i şi e x p r e s i i i s t o r i c e otomane), m , I s t a n b u l , 1954, ρ . 304 j
E k r e m K o l e r k i l i ç , Osmanii Imparatorlugunda P a r a ( B a n i i f n Impe­
r i u l otoman), A n k a r a , 1958, p . 3 1 (şahf bătut după c u c e r i r e a T a b r i -
z u l u i ) ; O . I l i e s c u , Une monnaie o r i e n t a l e peu connue signalée en
Valachie v e r s 1600. " S t u d i a et A c t a O r i e n t a l i a " , 3, 1 9 6 1 , p . 1 9 7 ¬
200 + p l .
66 H . S a h i l l i o g l u , B i r A s i r l i k Osmanii P a r a T a r i h i 1 6 4 0 - 1 7 4 0 , p . 3 .
67 H . S a h i l l i o g l u , Osmanii P a r a T a r i h i n d e . . . , p . 10.
6 8 M . A k d a g , T u r k i y e ' n i n i k t i s a d f v a z i y e t i , " B e U e t e n " , ΧΙΠ, A n k a r a ,
1949, p . 5 1 6 - 5 1 7 .
69 M . M a x i m , Considérations s u r l a c i r c u l a t i o n monétaire, p.415¬
70 O . I l i e s c u , Une monnaie o r i e n t a l e peu connue, p . 1 9 7 ; M a r i a Soveja,
Acte inedite d i n c a n c e l a r i a domnească a T ă r i i Româneşti f n s e c o ­
l e l e X V I - X V I I , f n " R e v i s t a A r h i v e l o r " , v o i . X X X V , n r . 1 , 1973, p .
•145, doc. 2 .
71 Başbakanlîk A r ş i v i , I s t a n b u l , Mtihimme D e f t e r i , v o i . 6 6 , p . 2 2 0 , o r d .
465.
72 A . V e r e s s , Documente p r i v i t o a r e l a i s t o r i a A r d e a l u l u i , M o l d o v e i şi
Tării Româneşti, ΙΠ, Bucureşti, 1 9 3 1 , p . 2 9 - 3 0 , d o c . 14 ş i p . 7 4 ,
doc.35.
73 Călători străini despre ţările române ( r e d . r e s p . M a r i a Holban), v o l . ;
ΙΠ, Bucureşti, 1 9 7 1 , p . 2 9 5 .
74 Başbakanlîk A r ş i v i , K P T , Ruznâmce D e f t e r i , 1 7 7 2 / 9 , p . 3 0 , 5 8 , 1 2 5 ,
135 ; M i h a i Maxim, Considérations s u r l a c i r c u l a t i o n monétaire,
p . 4 1 0 , 415.
75 Başbakanlfk A r ş i v i , K P T , Ruznâmce D e f t e r i , 1 7 7 2 / 9 , p . 5 5 , 6 9 , 7 0 ,
7 4 , 1 0 4 , 125 ; M . M a x i m , Considérations , p . 4 0 9 - 4 1 5 .
76 M . M a x i m , Considérations, p . 4 0 9 , 4 1 3 .
77 Ibidem, p . 4 1 4 .
78 Ibidem, p . 4 1 5 .
79 O . I l i e s c u , Cu p r i v i r e l a h a r a c i u l ţărilor române în s e c o l u l a l X V I -
l e a , " R e v i s t a de i s t o r i e " , t o m . 2 1 , 2 , 1979, p . 5 5 8 - 5 5 9 .
80 R e f e r i r e (ibidem, p . 5 5 8 , n.17) l a Elena I s ă c e s c u , L e s monnaies
en Valachie au X V I s i è c l e (Le t r é s o r de T ă r i c e n i ,
e
district de
L e h l i i Q T " S t u d i a et Acta O r i e n t a l i a " , V H , 1968, p . 2 6 3 - 2 7 1 + p l .
81 R e f e r i r e ( O . I l i e s c u , o p . c i t . , p . 5 5 8 , n.18) l a un act (publicat în
DIR, vec. Χ ν Π , Β . , v o l . Π Ι , p . 3 2 4 ) , c a r e aminteşte vînzarea unei
păduri p e n t r u 80 şaini ( t r a n s c r i s greşit şrini) în vremea l u i M i h a i
Viteazul.
82 I . A r t u k , Kanunf Sultan SUleyman adina b a s i l a n s i k k e l e r ( Monedelt,

148

www.mnir.ro
 bătute în numele l u i Kanunî S u l t a n SUleyman), T T K B a s i m e v i , A n ­
k a r a , 1972, p . 2 3 , 6 8 , 173-174 ; i d e m , a r t . SjkJse (Moneda) în Işr
j a m A n s i k l o p e d i s i ( E n c i c l o p e d i a I s l a m u l u i ) , v o l . X , I s t a n b u l , 1966 ,
p.621-640.
83 E r d o g a n M e r c i l , a r t . Ş a h î în Islam A n s i k l o p e d i s i , X , p . 2 8 1 .
84 Aceste informaţii a u f o s t r e u n i t e în a r t i c o l u l c i t a t în nota p r e c e d e n ­
t ă . I n p l u s , amintim un f i r m a n d i n 1573, " c a r e c e r e a s ă se bată
s e l i m f în l o c de ş a h î l a Diyarbakîr ( A m i d ) , p e n t r u a f i folosiţi ca
i r s a l i y e ( t r i m i t e r e ) ( l a Istanbul) l a p l a t a oştenilor şi p e n t r u r a i a l e ­
l e de pe h a s s - u r i l e împărăteşti" ( E . K o l e r k i l i ç , o p . c i t . , p . 4 0 ) .
V e z i şi A . T i e t z e , M u s t a f â ' A U ' s Counsel f o r Sultans of 1581 , p . 79
( M . A i i r e l a t e a z ă căzui unei p e r c e p e r i de amendă de către un ca -
d i u d i n zona A l e p u l u i , către 1 5 8 1 , în şahî) şi p . 8 1 ( a u t o r u l asemuie
g a l b e n i i cu s o a r e l e , ş a h î cu luna şi a s p r i i - d o a r - cu s t e l e l e ) .
Prezenţa masivă a ş a h î (padişahf)-ilor ca monedă de a r g i n t , f o l o s i -
tă c e l m a i des (după a s p r i ) în cumpărături, împrumuturi, dote de
c ă s ă t o r i e , plată a i m p o z i t e l o r , c h i r i i l o r e t c . este dovedită de n u ­
meroase documente d i n r e g i s t r e l e de judecată a l e k a d i u l u i de A n ­
k a r a d i n a n i i 1583-1590 ( v e z i H a l i t Ongan, A n k a r a ' n i n 1 Număr a i i
Ş e r ' i y e S i c i l i . A n k a r a , 1958, d o c . 4 7 , 8 9 , 1 7 7 , 2 3 3 , 4 1 9 , 4 2 6 , 4 5 6 ,
7 2 7 , 9 4 4 , 999 ş . a . ; i d e m , A n k a r a ' n i n I k i N u m a r a l i Ş e r ' i y e S i c i l i ,
A n k a r a , 1974, d o c . 7 , 2 0 9 , 2 3 5 , 2 6 2 , 2 7 0 , 4 8 7 , 6 7 1 , 8 0 6 , 1000 ,
1393, 1441 ş . a . ) .
85 Başbakanlîk A r ş i v i , MWiimme D e f t e r i , v o i . 3 9 , p . 2 4 2 , d o c . 477 d i n
21 m u h a r r e m 9 8 8 / 9 m a r t . 1580 : s ă se bată p a r a , osmanî(akçe) şi
ş a h î îh monetăria d i n A l e p , d a r c u a l i a j ( a y a r ) autentic ş i î n t r e g ;
i b i d e m , v o l . 4 8 , p . 4 1 , o r d . 1 1 6 d i n 24 r e c e b 9 9 0 / 1 4 a u g . 1582 către
b e i l e r b e i u l , k a d i u l şi d e f t e r d a r u l de Damasc (Sam); trimiţîhd s e r i -
s o a r e , a c e ş t i a a u arătat P o r ţ i i c ă , d e ş i d i n vechime s-a bătut t o t ­
deauna p a r a l a Damasc, acum îhsă se bate totdeauna numai şahî, a
cărui v a l o a r e , odinioară de 3,5 p a r a l e , a ajuns acum l a 5 p a r a l e ; d e
a c e e a , toată lumea bate ş a h î ; d i n 100 d i r h e m i de a r g i n t se bat
200 de p a r a l e s a u , l a b a t e r e a şa h f - u l u i , 80 de ş a h î , c a r e , cîte 5
p a r a l e p i e s a , fac 400 p a r a l e . O r , au c e r u t numiţii d r e g ă t o r i , cîtă
v r e m e g r e u t a t e a ( v e z i n ) p a r a l e i şi cea a şahî-ului n u v o r f i făcute
e g a l e , situaţia r a i a l e l o r n u va putea f i pusă în o r d i n e ; de aceea
se ordonă b a t e r e a c e l o r două monede l a a c e e a ş i g r e u t a t e ( document
d i n c a r e rezultă limpede că şahî-ul e r a o monedă de a r g i n t , c u o
g r e u t a t e de 3 , 7 4 7 g a r g i n t şi cu o v a l o a r e de 5 , 6 - 6 a s p r i , c e e a ce
corespunde p e r f e c t cu indicaţiile c a t a l o a g e l o r numismatice ( N u r i
P e r e , n r . 2 9 0 - 2 9 1 e t c . ; S c h a e n d l i n g e r . o p . c i t . , p . 7 3 ) , p r e c u m şi
c u r s u r i l o r o f i c i a l e de l a V i s t i e r i a otomană, consemnate în Ruz-
panic.e_JDefterleri ( v e z i notele 48 şi 100) ; MUhimme D e f t e r i , v o i . 5 8 ,
p . 2 8 0 , o r d . 7 1 3 , d i n 17 r a m a z a n 993/13 s e p t . 15»5 către b e i l e r b e ­
i u l , k a d i u l şi d e f t e r d a r u l de Egipt ( M i s i r ) ; b a n i i p e n t r u c h e l t u i e ­
l i l e p e l e r i n a j u l u i , trimişi p e n t r u Mecca şi Medina ( H a r e m e y n ) , f i i n d

149

www.mnir.ro
 "şahf r o ş i i " (adică f a l ş i ) , nu au t r e c e r e a c o l o , d e c i să se trimită f n
loc f l o r i n i ( g a l b e n i ) ; v e z i şi MUhimme D e f t e r i , v o i . 6 2 , p . 1 7 3 , ordr
385 d i n 12 s a f e r 996/12 i a n . 1588 către b e i l e r b e i u l , k a d i u l şi d e f ­
t e r d a r u l de Alep ( c o p i i şi către omologii l o r de Sam-Damasc, şi
T r a b l u s - T r i p o l i ) , c e r f h d u - l e să se r e s p e c t e c u r s u l o f i c i a l a l galbe¬
n i l o r (altun), kuruş-ilor şi p a d i ş a h f - i l o r , c a r e este mai mare fn
acele părţi decît l a I s t a n b u l , o r o i u r e i t e r a t către a c e i a ş i f n plus
către b e i l e r b e i i A n a t o l i e i şi R u m - u l u i şi către sangeacbeiul de
A n k a r a , l a 21 r e b i U l e v v e l 9 9 6 / 2 0 m a r t . 1588 (ibidem, p . 212, ord.
478), p r e c i z f n d u - s e şi c u r s u r i l e o f i c i a l e : 120 a s p r i p e n t r u 1 a l t u n ,
80 a s p r i p e n t r u 1 kuruş(guruş) şi 8 akçe p e n t r u 1 padişahf. N u m e ­
r o a s e documente d i n MUhimme. Defter I e r i v o r b e s c de b a t e r e a c l a n ­
destină de şahf(padişahf) : ~ v o l . 4 8 , p . 3 6 9 , o r d . 1075 d i n 991 / 1 583
(în s a n g e a c b e i l i k u l de Beyşehri-Anatolia, se bat şahf, altîni şi a s ­
p r i falşi ) ; v o i . 6 4 , p . 3 0 , o r d . 7 9 d i n e v a h i r - i r e b i U l e v v e l 997/28
i a n . - 16 f e b r . 1589 (şahf falşi se bat f n kazaua M a r m a r a de către
c r e ş t i n i i - z m m i - " I s t r a t i Dimo" şi " I s t r a t i Y o r g i " ) şi p . 123, o r d .
321 d i n 9 9 6 / î 588 (calpuzani de şahf f n s a n g e a c b e i l i k u l H e r ţ e g o v i -
nei) ; v o i . 4 8 , p . 2 9 1 , o r d . 853 d i n 13 m u h a r r e m 9 9 1 / 6 f e b r . 1583
(şahf c a l p i şi ciuntiţi v i n l a Istanbul d i n părţile o r i e n t a l e : E r z u r u m ,
"Amid/Diyarbakîr, Alep şi B a g d a d ) . V e z i şi MUhimme D e f t e r i , v o i .
68, p . 35, d o c . 73 d i n 9 9 9 / 1 590-1591 către b e i l e r b e i u l de Rum
(Anatolia) şi k a d i i i d i n sangeacbeilikul de Canik, în care se a -
rată că un anume K a n l i o g l u A i i , ceauş a l P o r ţ i i , împreună cu un
mare număr de c ă l ă r e ţ i , colindînd s a t e l e , a luat cu forţa cîte 3 0 ¬
40 altînî(galbeni) d i n f i e c a r e s a t , precum şi kuruşi, împărţind în
schimb 20.000 de k a l p padişahf (padişahî f a l ş i ) .
86 I s m a i l G a l i b , o p . c i t . , p . 7 9 - 8 0 , 113-132, 152-153, 179 ; n r . 2 7 9 ,
280, 324, 329, 332-334, 3 6 1 , 362, 365-366, 368, 3 6 9 , 3 7 2 , 3 7 5 - 3 7 7 ,
382-383, 386-387, 419, 4 2 0 , 428 ş . a .
87 N u r i P e r e , Osmanlilarda Madenî P a r a l a r (Banii de metal l a otomani),
I s t a n b u l , 1968, n r . 196-202 (sub SUleyman I) ; n r . 2 4 7 - 2 5 0 (Selim
II) ; n r . 2 8 4 - 2 9 5 (Murad ΠΙ) ; n r . 3 3 1 - 3 3 9 (Mehmed I I I ) ; n r . 364-365
(Ahmed I ) ; n r . 4 3 2 - 4 3 3 (Ibrahim I ) ; n r . 4 5 2 - 4 5 5 (Mehmed I V ) .
88 V e z i supra nota 8 1 . -
89 Anton C. Schaendlinger, Osmanische Numismatik, p.95-111 + T a b e l 2.
90 Cu această opinie s-a d e c l a r a t de a c o r d şi I b r a h i m A r t u k . p e c a r e
l - a m consultat l a I s t a n b u l , l a 14 o c t . 1981 , pe această temă. De a l t ­
f e l , şi H a l i i S a h i l l i o g l u s c r i a în 1978 (Osmà'nli P a r a t a r i h i n d e DU —
nya P a r a , p . 8 ) că monedele şahî se puteau numi şi d i r h e m i .
91 V e z i supra nota 8 4 . I n p l u s , M . A k d a g , T u r k i v e n i n i k t i s a d f v a z i y e t i .
p.518-519 (şahî cu greutatea de 3,656 g bătuţi de Selim I I şi Mu­
r a d III) ; H . S a h i l l i o g l u , Osmanii Para T a r i h i n d e Dunya P a r a Ha-
r e k e t i , p.15 ( f e b r . 1566 : şahî de 4,77 g ) , ceea ce concordă cu da¬
tele numismatice.
92 I . G a l i b , o p . c i t . , p.151-1_53.

150

www.mnir.ro
93 H . S a h i l l i o g l u , Osmanii P a r a T a r i h i n d e . . . , p . 8. Această o r i g i ­
ne iraniană a s a h f - i l o r d i n epoca S a f a v i z i l o r , Z e n d - i l o r şi K a -
d j a r - i l o r a f o s t sugerată şi de M . B e l i n ( T U r k i y e i k t i s a d f t a r i h f
hakkinda t e t k i k l e r , t r a d . t u r c ă de M . Z i y a , I s t a n b u l , 1 9 3 1 , p . 1 1 ,
nota 3 ) .
94 H . S a h i l l i o g l u , B u r s a K a d i S i c i l l e r i n d e Ic ve Piş Odemeler A r a c i
O l a r a k " K i t a b U " l - K a d i " ve " S U f t e c e ' l e r ( " k i t a b U ' l - K a d i " şi "SUf-
t e c e " - l e ca i n s t r u m e n t e de plăti i n t e r n e şi e x t e r n e , Γη r e g i s t r e l e
k a d i i i o r de B u r s a ) , Γη T l i r k i y e IktisadT t a r i h i / S e m i n e r i . M e t i n l e r /
Tartişmalar ( S e m i n a r de i s t o r i e economică a T u r c i e i . T e x t e şi dis­
c u ţ i i ) , Hacettepe TJniversitesi Y a y i n l a r i , A n k a r a , 1975. p . 108-109
(documente d i n 1479). V a l o a r e a a c e s t e i monede e r a , Γη g e n e r a l , d e
6 a s p r i (ibidem).
95 M i h a i M a x i m , Un t r é s o r d ' a s p r e s t u r c s des X V - X V I s i è c l e s d é ­
e e

c o u v e r t à B e r t e ş t i , département de B r ă i l a , f n " S t u d i a et Acta

O r i e n t a l i a " , X , ( B u c a r e s t , 1980), p . 9 3 .
96 H . S a h i l l i o g l u , O s m a n i i P a r a T a r i h i n d e . . . , p . 8 .
97 S . C a h o t i n , Γη " Z a p i s k i vostocnogo o t d e l e n i j a I m p e r a t o r s k o g o russ-
kogo a r h e o l o g i c e s k o g o obscestva", tom V I , p . 4 ; E k r e m Koler-
k i l i ç , Osmanii Imparatorluftunda P a r a , p . 30 ; M i h a i M a x i m , E g i p ­
t u l otoman f n secolele X V I - X V I I , p.729 ş i p . 7 3 6 , η . 3 0 .
98 I s m a i l G a l i b , o p . c i t . , p . 1 5 2 - 1 5 3 .
99 V e z i Γη acest sens f i r m a n u l l u i S e l i m I I d i n 22 z i l k a d e 9 8 0 / 2 6 mart.
1573 Γη E . K o l e r k i l i ç , o p . c i t . , 9.40
100 Faimoasa v i c t o r i e a l u i S e l i m I a s u p r a a r m a t e i s a f a v i d e , J a Cal-
d i r a n , a a v u t loc l a 23 a u g . 1514, i n t r a r e a f n T a b r i z a s u l t a ­
n u l u i a 16 s e p t . 1514, i a r c u c e r i r e a cetăţii A m i d , c e n t r u l p r o v i n ¬
c i e i Diyarbakîr ("ţara c u p r u l u i " ) l a 19 s e p t . 1515 ( I . H . Danfş -
mend, I z a h l i Osmanii Ţarini K r o n o l o j i s i ( C r o n o l o g i a explicativă
a i s t o r i e i otomane), I s t a n b u l , 1 9 7 1 , f a s c . 5, p . 1 1 - 1 3 şi 2 2 .
101 A . S c h a e n d l i n g e r , Osmanische N u m i s m a t i k , p . 7 3 . După Sahillio­
g l u ( B i r A s i r l i k Osmanii P a r a T a r i h i ) , p . 3 , moneda avea (la 1513)
1 m i s k a l (4,608 g ) .
102 Başbakanlîk A r ş i v i , I s t a n b u l , K e p e c i t a s n i f i ( K P T ) , 1 8 6 9 / 9 , p . 21 ,
2 3 , 2 5 , 6 0 , 6 2 , 67, 8 2 , 90 e t c . (7,5 a s p r i l a plăţi, 7 a s p r i l a f n -
c a s ă r i , i a r de sfîrşitul l u i 1583, d e c e m b r i e , - v e z i s u p r a nota 4 8 -
c u r s u l padişahf- u l u i devine u n i c : 8 a s p r i pie sa)£onf i r marea c u r s u l u i
o f i c i a l de 7,5 a s p r i pe piaţă, v e z i l a A n k a r a ( i u l i e 1583) în re­
g i s t r e l e k a d i u l u i : H a l i t Ongan, A n k a r a ' n i n 1 N u m a r a l i Şer'iye
S i c i l l i , doc. 89 ; v e z i şi Oraşul m e d i e v a l . Culegere de t e x t e , d o c .
116 ( t r a d . M i h a i Maxim).
103 E r d o g a n M e r c i l , a r t . Şahf, în Islam A n s i k l o p e d i s i , X , p.281 .
104 M u r a t Çizakça, A S h o r t H i s t o r y of the B u r s a S i l k I n d u s t r y ( 1 500¬
1900), în " J o u r n a l of the Economic and S o c i a l H i s t o r y of the Ori­
e n t " ( J E S H O ) , ( L e y d e n ) , v o l . X X I I I , P a r t I - I I (1980), p . 144, 148¬
149.

1S1

www.mnir.ro
105 H . S a h i l l i o g l u , Osmanii P a r a T a r i h i n d e . . . , T a b e l 5.
106 V e z i s u p r a , nota 8 5 .
107 C . O r h o n l u , T f t l h f s W (1597-1607) ( T e l h i s - u r i . . • ) , I s t a n b u l , 1 9 7 0 ,
p . 1 2 , 13, 2 9 , 3 0 , 120, 126.
108 E v o r b a , e v i d e n t , de un c u r s forţat, oficial (Halii Sahilloglu ,
X V I I . A s r i n Dk Y a n s i n d a Istanbulda TedavUldeki S i k k e l e r i n R â i -
ci_, f h " B e l g e l e r " , 1 ( 1 - 2 ) , A n k a r a , 1964, p . 2 3 2 - 2 3 3 .
109 I b r a h i m A r t u k , C e v r i y e A r t u k , Istanbul A r k e o l o j i MUzeleri Teş-
h i r d e k i Îslamf S i k k e l e r Kataloftu, I I , I s t a n b u l , 1974, p . 5 7 7 , n r .
1683.
110 Elena I s ă c e s c u , T e z a u r u l monetar d i n a doua jumătate a s e c o l u l u i
a l X V I - l e a , d e s c o p e r i t l a Rfmnicu V f l c e a , f n B S N R , a n . L X X -
LXXTV (1976-1980), n r . 124-128, Bucureşti, 1 9 8 1 , p . 3 3 1 - 3 3 9 şi
notele 32-33 (tezaurele de l a Tăriceni şi Gălbinaşi , j u d . I l f o v ,
şi B a i a , j u d . Suceava, d i n a doua jumătate a sec. a l X V I - l e a ) ,

UNE GUERRE M O N E T A I R E A U X V I S I E C L E . L E e
PADIŞAHÎ
CONTRE L ' A S P R E

Résumé

En s'appuyant s u r une documentation inédite, tirée des A r c h i v e s

de l a Présidence du Conseil (Başbakanlfk Arşivi), d ' I s t a n b u l a i n s i que
s u r l a c o n f r o n t a t i o n des sources documentaires et des données n u m i s -
matiques, l ' a u t e u r a p u constater que l a monnaie connue dans les
sources documentaires sous l e nom de şahf ou padişahf' ( " l a monnaie
impériale") n'était que l e d i r h e m des catalogues numismatiques. En
e f f e t , l e s dirhems émis p a r S e l i m I et p a r ses s u c c e s s e u r s ,
e r
a¬
p r è s l e u r s conquêtes i r a n i e n n e s (donc après 1514-1515) à V a n , D i ­
yarbakîr (Amid), Bagdad, Damas, Aleppo, T e b r i z , Gendje e t c . ,
avaient l e s mêmes l i e u x d ' é m i s s i o n , l e même poids (de 4 , 7 - 4 , 6 g à
2 g) et l a même v a l e u r (de 6 à 8 a s p r e s au X V I s i è c l e ) e
que les
padişahf s dont p a r l e n t les documents d ' a r c h i v e s . Π s ' a g i t
1
donc
d'une monnaie ottomane d ' o r i g i n e a r a b o - i r a n i e n n e , q u i - sous une d é ­
nomination nouvelle - continuait l a t r a d i t i o n des şahruhf 's iraniens
(attestés sur le marché de B r o u s s e dans l a deuxième moitié du XV e

s i è c l e ) dans les t e r r i t o i r e s de 1 ' Anatolie o r i e n t a l e s i n s i que la

pratique monétaire des d i r h e m s arabes dans l e s t e r r i t o i r e s a r a ­
bes annexés à l ' E m p i r e ottoman après 1516-1517.
On explique a u s s i les r a i s o n s du triomphe du padişahf s u r l ' a s ¬
p r e ottoman au cours du X V I e
siècle.

152

www.mnir.ro
 MONEDELE DESCOPERITE ÎN C I M I T I R U L DE LA
RA LX) VA N U , JUD. CĂLĂRAŞI ŞI SEMNIFICAŢIA LOR
SIMBOLICA

de M A R I A COMŞA

L a s u d - v e s t de a c t u a l u l sat Radovanu se află L a c u l Coadele şi v a ­

l e a numită după lac V a l e a C o a d e l o r . E s t e o vale sinuoasă,mărginită
1

de o p a r t e şi de a l t a de t e r a s e înalte. Pe v a l e a C o a d e l o r odinioară
c u r g e a un p î r î i a ş ( a z i ş e c a t ) , c a r e se v ă r s a în L a c u l C o a d e l e , avînd şi
e l acum un d e b i t de apă mult m a i s c ă z u t . E x i s t e n ţ a a c e s t u i pîrîiaş care
i n t r a pe V a l e a C o a d e l o r d i n s p r e " V a l e a L a c u l u i P o r c u l u i " a făcut p o ­
sibilă d e z v o l t a r e a unor a ş e z ă r i omeneşti d e - a l u n g u l m a i m u l t o r secole.
A s t f e l pe t e r a s a j o a s ă a pîrîului ( a z i secat) d i n V a l e a C o a d e l o r a
e x i s t a t o p r o s p e r ă a ş e z a r e d i n s e c . V l - X , i a r poalele t e r a s e i înalte
pînă l a m i j l o c u l p a n t e i au f o s t ocupate de o întinsă a ş e z a r e , d a t a b i l ă în
a doua jumătate a s e c a i X V - l e a şi pînă pe l a m i j l o c u l s e c a i X V n i - l e a . 2

C i m i t i r u l u l t i m e i a ş e z ă r i se află în v a l e , în p u n c t u l " P e N e g u l e a -
s ă " , suprapunîndu-se peste o p a r t e a l o c u i r i i d i n s e c . V l - X . D i n acest
c i m i t i r , în c u r s u l c a m p a n i i l o r de săpături d i n a n i i 1964-1969 şi 1972¬
1973 au f o s t săpate 159 de m o r m i n t e - , o r i e n t a t e
3
creştineşte vest-est
(capul l a v e s t ) , c u unele d e v i a ţ i i .
M a i bine de o t r e i m e d i n c e i decedaţi aveau cîte o monedă de a r ­
g i n t , i z o l a t ă , depusă intenţionat.
în cele ce urmează nu vom p r e z e n t a n e c r o p o l a medievală de l a R a ­
dovanu în ansamblul e i , c i ne vom r e f e r i d o a r l a mormintele c a r e conţin-
monede i z o l a t e , indicînd d a t a r e a l o r şi poziţia l o r în m o r m î n t . 4

" P e Neguleasă"
1 . - M . 2 (1964), U n g a r i a , M a x i m i l i a n , d i n a r 1568 (mîha d r e a p t ă , p e umăr)
2 . - M . 3 (1964), I m p . o t o m a n , p a r a , s e c . X V I I ( c o p i l , pe p i e p t ) .
3 . - M . 1 1 ( 1 9 6 4 ) , I m p . o t o m a n , p a r a , s e c . X V U (mîha d r . ? pe abdomen).
4 . - M . 1 4 (1965), I m p . o t o m a n , a s p r u , s e c . X V I I ( c o p i l a i n f . I I , pe şoldul
dr.).
5. - M . 16 (1965), U n g a r i a , Rudolf Π, d i n a r , 1576-1612 (mîha s t . p e a b d o ­
men) .
M . 1 6 (1965), Ragusa, G r o s e t t o , începutul s e c . X V I I (prinsă cu un f i r
la urechea s t . ) ^ .
6 . - M . 1 9 (1965), Ragusa, G r o s e t t o , începutul s e c . X V T I (mîha d r . pe
piept).
7 . - M . 2 1 (1965), I m p . o t o m a n , a s p r u , s e c . X V T I (mîna d r . p e p i e p t ) .
8 . - M . 2 3 (1965), I m p . o t o m a n , Mustafa I , a s u p r u , 1617-1618 (mîna d r . pe
piept).
9 . - M . 2 4 ( 1 9 6 6 ) , I m p . o t o m a n , A h m e d ΓΠ,aspru, 1703-1730(mîha s t . p e piept).

153

www.mnir.ro
10. - M . 2 7 (1966), U n g a r i a , R u d o l f , d i n a r , 1576-1612 (pe p i e p t ) .
1 1 . - M . 2 8 (19°°)f I m p . o t o m a n , Mustafa Π , p a r a 1695-1703 ( c o p i l m i c , pe
piept).
1 2 . - M . 2 9 (1966), U n g a r i a , Rudolf Π,dinar 1602 (mîna d r . p e abdomen).
1 3 . - M . 3 0 (1966), I m p . o t o m a n , p a r a , s e c . X V U I (mina s t . ? pe p i e p t ) .
1 4 . - M . 3 2 (1966), Imp.otoman, f r a g . p a r a , s e c . X V m (femeie, mina s t . pe
abdomen).
15. - M . 3 3 (1966), Imp.otoman,Mustafa I I , p a r a , s e c . X V T I ( c o p i l « inf.Π ,
pe p i e p t ) .
1 6 . - M . 3 4 (1966), U n g a r i a , Rudolf Π, d i n a r , 1576-1612 ( c o p i l = inf.Π ,
pe p i e p t ) .
1 7 . - M . 3 5 (1966), I m p . o t o m a n , f r a g m . p a r a , s e c . X V T H ( c o p i l = i n f . Π , pe
piept).
1 8 . - M . 3 6 (1966), Imp.otoman, Mohamed I V , p a r a , 1 6 4 8 - 1 6 8 7 ( p a r t e a d r .
a s c h e l e t u l u i d e r a n j a t , mîna d r . p e abdomen).
19. - M . 3 7 (1966), Imp.otoman, Mahomed m , a s p r u , 1595-1603 ( c o p i l =
I n f . I pe p i e p t ) .
2 0 . - M . 3 8 (1966), I m p . o t o m a n , f r a g m . p a r a , s e c . X V I I I (mina s t . p e ab­
domen).
2 1 . - M . 3 9 (1967), I m p . o t o m a n , Ahmed ΓΠ, p a r a p t . I s t a m b u l , 1703-1730
- (mina d r . pe b a z i n ) .
2 2 . - M . 4 0 (1967), I m p . o t o m a n , f r a g m . p a r a , s e c . X V I I I (mîna d r . pe ab­
domen).
23. - M . 4 2 (1967), U n g a r i a , F e r d i n a n d I , d i n a r , 1564 (mîha s t . pe ab­
domen).
2 4 . - M . 4 3 (1967), Imp.otoman, Soliman I , a s p r u , s e c . X V T I ( l a glezna
piciorului drept).
2 5 . - M . 4 7 (1967), Imp.otoman, Mahomed Π, a s p r u p t r . A d r i a n o p o l , 1 4 5 1 '
( c o p i l , oasele d e r a n j a t e , pe p i e p t ) .
2 6 . -M.48 (1967), moneda distrusă (scheletul d e r a n j a t , a fost l a baza
p i e p t u l u i , în mîha stingă ? ) .
2 7 . - M . 5 1 (1967), I m p . o t o m a n , Soliman I , a s u p r u , 1520-1566 (mîha d r .
pe b a z i n ) . I
2 8 . - M . 5 4 (1967), U n g a r i a , Rudolf Π, d i n a r , 1576-1612 ( mîha s t . pe
piept).
2 9 . - M . 6 1 (1967), Imp.otoman, Soliman I , a s p r u , s e c . X V I (mînadr.?pe
abdomen).
3 0 . - M . 6 6 (1968), monedă distrusă (a fost pe p i e p t , schelet matur prost
păstrat).
31 . - M . 6 8 (1968), U n g a r i a , Rudolf Π, f r a g m . d i n a r , K r e m n i t z , s e c . X V I
( c o p i l , mîha d r . , pe b a z i n ) .
3 2 . - M . 7 0 (1968), U n g a r i a , Rudolî Π, 2 fragm . d i n a r , K r e m n i t z , s e c . X V I
(copil = I n f . I , pe p i e p t ) .
3 3 . - M . 7 1 (1968), U n g a r i a , F e r d i n a n d I , d i n a r , K r e m n i t z , 1 575, postum
(copil = I n f . Π , pe p i e p t ) .

154

www.mnir.ro
3 4 . - M . 7 3 (1968), U n g a r i a , Rudolf I I , d i n a r , K r e m n i t z , 1591 (mîna d r .
pe p i e p t ) .
3 5 . - M . 7 5 ( 1 9 6 8 ) , U n g a r i a , F e r d i n a n d I , d i n a r , K r e m n i t z , 1547 (mfna
dr.).
3 6 . - M . 7 7 ( 1 9 6 8 ) , U n g a r i a , F e r d i n a n d I , f r a g m . d i n a r , 1527-1564 (mina
d r . p e abdomen).
3 7 . - M . 8 3 ( 1 9 6 8 ) , U n g a r i a , F e r d i n a n d I , d i n a r , K r e m n i t z , 1535,mfna d r .
(?) pe abdomen).
3 8 . - M . 8 4 ( 1 9 6 9 ) , I m p . o t o m a n , I b r a h i m I , a s p r u (Constantinopol 1049),
1639-1648 (mfna s t . ? pe p i e p t ) .
3 9 . - M . 8 5 ( 1 9 6 9 ) , I m p . o t o m a n , I h r a h i m I , a s p r u , s e c . X V T I (legată cu
un f i r l a un deget a l m f i n i i d r . pe b a z i n ) .
4 0 . - M . 8 6 ( 1 9 6 9 ) , I m p . o t o m a n , I b r a h i m I , a s p r u , s e c . X V T I (fată = I n f . I I ,
l a mfna d r . pe p i e p t ) .
4 1 . - M . 8 7 ( 1 9 6 9 ) , I m p . o t o m a n , M u r a d ΠΙ, a s p r u 1574-1595 (mfna d r . pe
bazin).
4 2 . - M . 9 1 ( 1 9 6 9 ) , I m p . o t o m a n , M u r a d I V , a s p r u ( C a i r o , 1032)1623-1639.
(mfna d r . p e abdomen).
4 3 . - M . 9 2 ( 1 9 6 9 ) , R a g u s a , g r o s , 1581-1594 (mfna s t . p e abdomen).
4 4 . - M . 9 8 (1972), I m p . o t o m a n , a s p r u , s e c . X V I (mfna d r . p e p i e p t ) .
4 5 . - M . 9 9 (1972), I m p . o t o m a n , M u r a d U I , a s p r u 1574-1595 (mfna d r . pe
piept).
4 6 . - M . 100 ( 1 9 7 2 ) , I m p . o t o m a n , S e l i m Π, a s p r u , 1566-1574 (mfna su(?)
pe p i e p t ) .
4 7 . - M . 1 0 1 (1972), I m p . o t o m a n , a s p r u , s e c . X V I ( c o p U = I n f . I I , mîha d r .
pe abdomen).
4 8 . - M . 1 0 2 (1972), I m p . o t o m a n , Mahomed U I , a s p r u , Constantinopol
(1595-1603) (copilUnf . 1 , mfna d r . p e abdomen).
4 9 . - M . 1 0 6 ( 1 9 7 2 ) , I m p . o t o m a n , M u r a d I V , a s p r u , C o n s t a n t i n o p o l , 1623¬
1640 ( c o p i l = Inf.Π pe abdomen).
50. - M . 1 1 6 (1972),Ungaria, V l a d i s l a v Π, d i n a r , 1494-1503,Unger n r .
643 (legată c u un f i r de i n e l a r u l m f i n i i d r . pe b a z i n ) .
51 . - M . 121 ( 1 9 7 2 ) , U n g a r i a , Mat b i a s , d i n a r , 1616 ( c o p i l = I n f . Π , pe a b ­
domen).
5 2 . - M . 1 2 3 ( 1 9 7 2 ) , U n g a r i a , d i n a r , s e c . X V T I (mfna s t . ? pe p i e p t ) .
5 3 . - M . 1 2 4 (1972), U n g a r i a , d i n a r f a l s i f i c a t , s e c . X V I ( c o p i l = I n f . U ,
mfna s t . ? pe umăr).
5 4 . - M . 1 3 0 (1972), I m p . o t o m a n , S e l i m U I , a s p r u , 1789-1807 (la degetul
i n e l a r a l m f i n i i d r . pe p i e p t ) .
5 5 . - M . 1 3 4 (1973), I m p . o t o m a n , Ahmed T U , a s p r u , 1703-1730 (mîha d r .
pe umăr).
5 6 . - M . 135 (1973), I m p . o t o m a n , Mahomed ΠΙ, a s p r u 1595-1603 ( c o p i l =
I n f . I , legată c u un f i r l a mfna d r . pe b a z i n ) .
5 7 . - M . 1 3 7 (1973), I m p . o t o m a n , Murad I V , a s p r u , 1623-1640 (mîna d r . ?
pe b a z i n ) .
5 8 . - M . 144 (1973),Imp.otoman,Ahmed Τ Π , a s p r u , s e c X V n (mîha s t . ? ) .

155

www.mnir.ro
59. - M . 1 4 5 (1973), I m p . o t o m a n , Ahmed I , a s p r u , 1603-1617 ( c o p i l = I n f .
Π, mîha d r . pe abdomen).
60. - M . 1 4 8 (1973), I m p . o t o m a n , a s p r u , s e c . X V T I (mfna d r . p e p i e p t ) .
6 1 . - M . 1 5 2 (1973), I m p . o t o m a n , a s p r u , s e c . X V T I (mfna d r . p e abdomen).
6 2 . - M . 1 5 3 (1973), I m p . o t o m a n , a s p r u , s e c . X V T I (mfna d r . p e p i e p t ) .
63. - M . 1 5 5 (1973), I m p . o t o m a n , Ahmed ΠΙ, a s p r u , 1703-1730 (oasele
refhhumate grămadă, moneda p r i n t r e o a s e ) .
Un mormfht, deocamdată i z o l a t , a apărut şi fn p u n c t u l " L a M u s -
c a l u " , aflat f h imediata vecinătate s p r e s u d - v e s t de p u n c t u l " P e N e g u -
l e a s ă " . A ş e z a r e a d i n p u n c t u l " P e Neaguleasă", fn s e c . X V I - X V O şi fn
s e c o l u l următor, s-a e x t i n s atft l a poalele g o r g a n u l u i numit " L a M o s -
c a l u " , cît şi d e a s u p r a , pe t e r a s a înaltă, în s p e c i a l pe adîncitura c a r e
s-a foimat peste şanţul c a r e separa a ş e z a r e a neolitică de r e s t u l t e ­
rasei.
Mormîhtul a apărut pe t e r a s a înaltă, suprapunîhd r e s t u r i de l o ­
c u i r e d i n epoca neolitică.
S c h e l e t u l , o r i e n t a t creştineşte v e s t - e s t , cu mîînile pe p i e p t , avea
o monedă: U n g a r i a , F e r d i n a n d I , 1550-1564 (mîha d r . p e p i e p t ) .
*
* D i n cele 159 de m o r m i n t e , în 63 s - a u găsit monede, adică în mai
bine de o t r e i m e . Monede au fost depuse i n d i f e r e n t de v î r s t ă ( c o p i i , t i ­
n e r i , m a t u r i e t c . ) şi i n d i f e r e n t de sex (bărbaţi sau f e m e i , băieţi sau
f e t e ) . N u am putut face o deosebire dacă l e g a r e a monedei l a mîna
dreaptă sau l a mîna stingă se făcea eventual în funcţie de s e x .
Monedele e r a u p e r f o r a t e şi se a f l a u legate cu un f i r ° l a degetul
i n e l a r a l m f i n i i d r e p t e sau a l mîinii s t i n g i . I n t r e i c a z u r i - la M.70
(1968), M . 8 5 (1969) şi M . 9 2 (1969) - s - a u păstrat r e s t u r i carbonizate
din f i r u l c u c a r e fusese legată moneda de d e g e t u l o e l u i d e c e d a t . I n t r - u n
singur caz (M.43) moneda e r a legată l a glezna p i c i o r u l u i drept, iar
într-altul (M.14) pe ş o l d , f i i n d pusă iniţial în buzunar ( ? ) .
O b i c e i u l se m a i păstrează şi a z i l a Radovanu. D i n unele i n f o r m a ­
ţii pe c a r e l e - a m putut culege de l a cîte va femei m a i în vîrstă am aflat
că moneda perforată se leagă de deget p e n t r u a nu o p i e r d e , urmînd
" a - ş i plăti cu ea v ă m i l e " .
După n o i , credinţa populară a păstrat o veche tradiţie păgînă,care
îşi a r e o r i g i n e a l a d a c i şi m a i ales l a r o m a n i . Este v o r b a de o b o l u l l u i
C h a r o n , credinţă c a r e în D a c i a postromană a fost tolerată de c r e ş t i ­
nism şi datorită a c e s t u i fapt s-a putut păstra pînă în z i l e l e n o a s t r e .
A c e s t o b i c e i a r e o răspîhdire m a i largă în epoca medievală. E l
este cunoscut în numeroase necropole d i n T a r a Românească,ca de e x ­
emplu l a : Cetăţeni-Argeş ίη s e c X m - X I V ' ; V e r b i c i o a r a ( j u d . D o l j ) * şi 1

Coconi ( j u d . C ă l ă r a ş i ) ' în a doua jumătate a s e c a i X T V - l e a ; B u f t e a , în

sec.XTV-XV ; Străuleşti-Măicăneşti începînd d i n a doua jumătate a
s e c a i X V - l e a pîhă în s e c a i X V I - l e a i n c l u s i v ; C e r n i c a , în s e c . X V I -
X V n ; Tînganu în s e c . X V I - X I X ; Olteniţa-Renie în a doua jumătate
1 d
1 3

156

www.mnir.ro
a s e c a i X V I - l e a ş i i n p r i m a jumătate a s e c a i X V T I - l e a ,1a Buzău-est 1

i n s e c . X V I - X V n ^ ; B u c o v - T i o c a i n s e c . X V I - începutul s e c a l X V I I -
l e a ; Grâdiştea-Cuneşti ( j u d . C ă l ă r a ş i ) ( s e c . X V I - X V U ? ) ;
1 6 1 7
Cătălui-
C ă s c i o a r e l e ( j u d . C ă l ă r a ş i ) ® , a doua jumătate a s e c a i X V I - l e a - î n c e ­
1

p u t u l s e c a i X T X - l e a ; pe t e r i t o r i u l B u c u r e ş t i l o r în s e c . X V - X I X ^, 1
la
c a r e s - a r putea adăuga ş i a l t e l e . 2 0

Un l u c r u i m p o r t a n t c a r e s - a d e s p r i n s d i n r e l a t ă r i l e l o c a l n i c i l o r în
legătură c u d i s p u n e r e a monedelor l a c e i decedaţi este acela că se pun
numai b a n i c a r e sînt în c i r c u l a ţ i e , b u n i p e n t r u a plaţi de către cel
decedat t r e c e r e a pe cealaltă l u m e . A c e a s t ă situaţie e s t e valabilă şi pen­
t r u c i m i t i r u l de l a R a d o v a n u , c a ş i p e n t r u alte cimitire din Munte­
n i a , monedele s e r v i n d l a o d a t a r e exactă a m o r m i n t e l o r în c a r e se află,
a c i m i t i r e l o r d i n c a r e fac p a r t e în g e n e r a l , p r e c u m şi a a c e s t u i o b i c e i
în s p e c i a l .
ANEXA I
Radovanu ( j u d . C ă l ă r a ş i ) , c i m i t i r u l m e d i e v a l .
T a b e l c r o n o l o g i c c u monedele t u r c e ş t i (determinate de O c t . U i e s c u )

Nr.crt. sultanul f e l u l monedei data n r . mormînt.

1. Mahomed (Mehmed) Π aspru - 1451 47
Adrianopol
2. S o l i m a n (Suleiman) I aspru 1520-1566 51
3. Selim Π aspru 1566-1574 100
4. M u r a d ΓΠ aspru 1574-1595 87
5. M u r a d ΠΙ aspru 1574-1595 99
6. aspru s e c XVI 61
7. aspru sec. X V I 101
8. aspru sec. X V I 98
9. Mahomed (Mehmed) ΓΠ aspru 1595-1603 37
10. Mahomed (Mehmed) ΓΠ aspru (1595-1603 102
)Constantinopol
11. Mahomed (Mehmed) ΓΠ aspru 1595-1603 135
12. Ahmed I aspru 1603-1617 145
13. Mustafa I aspru 1617-1618 23
14. Murad I V aspru (1623-1639 91
) Cairo
15. Murad I V aspru (1 623-1640 106
)Constantinopol
16. Murad I V aspru (1623-1640 137
17. Ibrahim I aspru )1639-1648 84
(Constanti-
)nopol 1049
1 8 . Mahomed I V para 1648-1687 36
1 9 . Mustafa Π para 1695-1703 28

157

www.mnir.ro
* ·
1 γ
sultanul f e l u l monedei data nr.mormîht.
crt.
2 0 . Ahmed m aspru 1703-1730 24
2 1 . Ahmed m para -
I s t a m b u l 1703-1730 39
2 2 . Ahmed ΓΠ aspru 1703-1730 155
23. para sec.XVTI 3
24. para sec.XVn 11
25. para sec.XVTI 33
26. aspru sec.XVTI 14
27. aspru sec.XVn 21
28. aspru sec.XVTI 43.
29. aspru sec.XVTI 134
30. aspru sec.XVTI 144
31. aspru sec.XVTI 148
32. aspru sec.XVTI 152
33. aspru sec.XVTI 153
34. aspru sec.XVTI 85
35. aspru sec.XVTI 86
36s para sec.XVm 30
37. fragment p a r a s e c . X V I I I 32
38. fragment p a r a sec.XVTTI 35
39. fragment p a r a s e c . X V T H 38
40. fragment p a r a s e c . X V m 40
4 1 . S e l i m ΓΠ aspru 1789-1807 130
!

ANEXA Π
Radovanu ( j u d . C ă l ă r a ş i ) , c i m i t i r u l medieval " P e N e g u l e a s ă " .
T a b e l c r o n o l o g i c c u monedele ungureşti (determinate de O c t . I l i e s c u )

Nr.crt. împăratul f e l u l monedei data n r . morm ·

1. Vladislav Π dinar 1498-1503 116
Unger.nr.643
2. Ferdinand I fragm. dinar 1527-1564 77
3. Ferdinand I dinar (1535 83
) Kremnitz
4. Ferdinand I dinar (1547 75
) Kremnitz •

5. Ferdinand I dinar 1564 42

6. Ferdinand I dinar (1565 71
) Kremnitz
7. Maximilian Π dinar 1568 2

158

www.mnir.ro
N r . c r t . Împăratul f e l u l monedei data nr.morm.
8. Rudolf Π dinar 1576-1612 16
9. Rudolf Π Hinar 1576-1612 27
10. Rudolf Π dinar 1576-1612 34
11. Rudolf η dinar 1576-1612 54
12. Rudolf Π dinar (1599 73
) Kremnitz
13. Rudolf Π dinar 1602 29
14* Mathias Π Hinar 1616 121
15. fragm. din ar sec. X V I 68
16. 2 fragm.dinar sec. X V I 70
17. dinar falsificat sec. X V I 124
18. Hinar sec.XVTI 123
Radovanu ( j u d . C ă l ă r a ş i ) , " L a M o s c a l u "
19. Ferdinand I dinar 1550-1564

A N E X A ΓΠ
Radovanu ( j u d . C ă l ă r a ş i )
Monede emise de o r a ş u l Ragusa (determinate de O c t a v i a n I l i e s c u )

Nr.crt. locul emiterii f e l u l monedei data nr.morm.

1. Ragusa grosetto începutul s e c . X V I I M . 1 6
2. Ragusa .grosetto începutul s e c . X V I I ~ M.19
3. Ragusa gros 1581-1594 M.92

N O T E

1 L a c u l Coadele ş i - a p r i m i t numele după f o s t u l sat C o a d e l e , c a r e a p r o ­

x i m a t i v pe l a m i j l o c u l s e c o l u l u i n o s t r u s - a unit c u s a t u l v e c i n R a d o ­
v a n u , formînd împreună s a t u l a c t u a l .
2 N u a r f i exclus c a a ş e z a r e a d i n epoca f e u d a l i s m u l u i d e z v o l t a t , c a şi
c i m i t i r u l său d i n v a l e să f i e x i s t a t ş i îh a doua jumătate a sec. a l
Χ ν Τ Π - l e a , p e n t r u c a r e avem unele i n d i c i i (de exemplu M . 1 5 5 / i a t a t c u
monedă t u r c e a s c ă de l a Ahmed ΙΠ, 1 7 8 9 - 1 8 0 7 ) . P e n t r u cunoaşterea
d a t e i de sfîrşit a a ş e z ă r i i , ca şi a n e c r o p o l e i sînt îhsă necesare n o i
cercetări.
3 L a săpături a p a r t i c i p a t şi E l e n a Gheannopoulos, fostă muzeografă l a
M u z e u l de I s t o r i e d i n Olteniţa, în p r e z e n t profesoară l a Radovanu.
4 Monedele pe c a r e l e prezentăm îh cele ce urmează au f o s t d e t e r m i n a ­
te de O c t a v i a n I l i e s c u , căruia Û aducem mulţumiri ş i pe această c a l e .

159

www.mnir.ro
ţ> Moneda c a r e se afla atîrnată l a u r e c h e a stîhga a avut funcţia de p o ­
doabă ( c e r c e l ) c u altă semnificaţie decît cele aflate l a m f i n i . A s u p r a
e i intenţionăm să ne o p r i m cu a l t p r i l e j .
6 D i n u V . R o s e t t i afirmă că l a unele morminte de l a Cetăţeni-Argeş mo­
neda fusese legată l a d e g e t u l c e l u i decedat cu un f i r de a r n i c i ( = b u m -
bac răsucit într-un f i r şi v o p s i t îh d i f e r i t e c u l o r i ) , c f . D . V . R o s e t t i ,
Moneda şi podoaba în r i t u a l u l f u n e r a r d i n Ţara Românească fn veacu­
r i l e X m - X T V , în S t u d i i şi c o m u n i c ă r i , 2 , P i t e ş t i , 1971 , p . 1 8 7 - 1 9 2 .
7 A i c i , deasupra a ş e z ă r i i p r i n c i p a l e (A) d i n epoca b r o n z u l u i , a u a p ă ­
r u t morminte d i n epoca f e u d a l i s m u l u i d e z v o l t a t . I n unele d i n ele au
fost d e s c o p e r i t e i n e l e şi monede de aramă şi de a r g i n t . M o n e d e l e r o ­
mâneşti sînt de l a V l a i c u Vodă (1359-1369), p r o b a b i l de l a Radu I .
Monedele bulgăreşti aparţin ţarului I v a n A l e x a n d r u (1331-1371).
8 D . B e r c i u şi c o l a b . A ş e z ă r i l e şi c i m i t i r e l e d i n s o c i e t a t e a primitivă
în O l t e n i a , I , Şantierul a r h e o l o g i c V e r b i c i o a r a - D o l j , S C r V , 1,1950,
1 , p . 1 0 6 . I n unele c a z u r i monedele se aflau l a mîini, a l t e o r i lîngă
c r a n i u . T o t a i c i , în săpăturile l u i C . S . N i c o l ă e s c u - P l o p ş o r , l a un
s c h e l e t , l a un d e g e t , a apărut şi o monedă t u r c e a s c ă , p e r f o r a t ă . O
n e c r o p o l ă a p r o x i m a t i v contemporană c u cea de l a , V e r b i c i o a r a a
fost descoperită şi l a Z i m n i c e a , c f . I . N e s t o r şi c o l a b . , Săpăturile
arheologice de l a Z i m n i c e a . i u d . T e l e o r m a n . " S t u d i i " , 2 , 1949, 1,
p . 1 2 1 , 125, unde îhsă nu sînt amintite monede.
9 L a Coconi au fost d e s c o p e r i t e monede în două morminte d i n c i m i t i ­
r u l n r . 2 , una în M . 1 2 , un ban de a r g i n t , f o a r t e bine păstrat, de la
M i r c e a c e l Bătrîn (1386-1396), cf . N . C o n s t a n t i n e s c u , C o c o n i , un
sat d i n Cîmpia Română în epoca l u i M i r c e a c e l Bătrfn, Bucureşti ,
1972, p . 1 0 5 . A doua a apărut în M.13 (ibidem , p.101 şi 105,precum
şi f i g u r i l e n r . 3 1 şi 3 2 ) . Este o monedă de b r o n z , găurită ( s legată
la deget) de l a despotul Ivanco T e r t e r , f i u l l u i D o b r o t i c i ( l 370-1380),
c f . P . D i a c o n u . O formaţiune statală l a Dunărea de Jos l a sfîrşitul
s e c o l u l u i a l XTV-lea necunoscută pînă în p r e z e n t , S C I V A , 2 9 , 1978,
2, p . 1 9 0 - 1 9 4 .
10 A r i s t i d e Stefănescu, Consideraţii arheologice privind necropola
s a t u l u i Măneşti-Buftea (secolele X I V - X V ) , în v o i . B u c u r e ş t i , X^
1981, p . 1 4 3 - 1 4 4 . A u fost descoperite 13 monede şi numeroase po­
doabe . N e c r o p o l a îh bună parte contemporană de l a T î r g ş o r u l V e c h i ,
datată în a doua jumătate a s e c a i X I V - l e a - s e c . a l X V I - l e a ^ h schimb,
este aproape lipsită de i n v e n t a r . I n 47 de morminte (1957) n u au fost
descoperite monede; c f . D . P o p e s c u şi c o l a b . Şantierul arheologic
T î r g ş o r , în M a t e r i a l e . V I , 1959, p . 7 3 6 - 7 3 7 .
11 Panait I . P a n a i t în r a p o r t u l Săpăturile de l a Străuleşti-Măicăneşti ,
C A B , I I , 1965, p . 199. .La Străuleşti-Măicăneşti, în mormintele d i n
p r i m a jumătate a s e c a i X V - l e a nu s - a u d e s c o p e r i t monede. Se pare
că a i c i monede au fost depuse în morminte abia în a doua jumătate a
s e c a i X V - l e a . Ibidem.
12 Gh.Cantacuzdno, Unele probleme i s t o r i c e p r i v i n d a ş e z ă r i l e m e d i e -

160

www.mnir.ro
 v a l e muntene în lumina c e r c e t ă r i l o r a r h e o l o g i c e de l a Ce m i c a ,
S C I V , X I V , 1963, 2 , p . 3 7 1 - 3 7 9 . D i n cele 70 de m o r m i n t e , 35
( = 50%), aveau monede ungureşti (11 piese) sau t u r c e ş t i (19 piese)
l a mînă sau pe p i e p t , i b i d e m , p . 3 7 1 ; G h . C a n t a c u z i n o , G h . T r o h a n ^
C e r c e t ă r i l e a r h e o l o g i c e de l a C e r n i c a - M ă n ă s t i r e , în Cercetări
a r h e o l o g i c e , I V , M u z e u l Naţional de I s t o r i e , B u c u r e ş t i , 1 9 8 1 , p .
2 2 3 - 2 3 2 . Monedele se află l a mîha dreaptă sau l a mîna stîhgă, ca
excepţie l a c o t u l stîhg (M.6) sau pe c r a n i u ( M . 3 6 ) . I n s e c X V I - X V I I
sînt monede ungureşti şi p o l o n e z e , i a r îh s e c a i X V I I - l e a predo­
mină cele t u r c e ş t i .
13 M i o a r a T u r c u , N e c r o p o l a feudală, în r a p o r t u l C o m p l e x u l m e d i e v a l
Tîhganu, C A B , Π , 1965, p . 2 6 4 - 2 7 0 . A u fost d e s c o p e r i t e peste 240
m o r m i n t e , d i n c a r e l a 46 ( = c i r c a 1 / 5 ) s - a u găsit monede,în mare
m a j o r i t a t e l a mîha stingă, ibidem , p . 2 6 9 ; I u l i a Constantinescu,
Descoperiri monetare, ibidem, p.277-284.
14 Done S e r b ă n e s c u , Laurenţia G e o r g e s c u , N e c r o p o l a feudală de l a
Olteniţa, în v o i . I l f o v . F i l e de i s t o r i e , B u c u r e ş t i , 1978, p . 1 57¬
158. I n anexa I c f . d e t e r m i n a r e a monedelor de O c t . I l i e s c u , în
i b i d e m , p . 1 6 3 . D i n c e l e 21 de morminte l a 10 ( c i r c a 50%) s-au
d e s c o p e r i t monede t u r c e ş t i de l a s u l t a n i i Murad ΓΠ, Ahmed I şi O s ­
man Π .
15 V a s i l e Drîmboceanu, Săpăturile a r h e o l o g i c e de s a l v a r e în n e c r o ­
pola feudală d i n p u n c t u l " b a l a s t i e r a " B u z ă u - e s t , îh M o u s a i o s , I I ,
Buzău, 1980, p . 2 6 şi u r m . C f . ş i a l t e monede d e s c o p e r i t e i n zonă
l a A l d e n i , B e r e a , B r a d u , Cîrligu M a r e , Năeni, c a r e p r o v i n , în
p a r t e , probabil tot din morminte.
16 M a t e r i a l p r o v e n i t d i n săpăturile n o a s t r e , încă i n e d i t .
17 D o r i n P o p e s c u , L e s f o u i l l e s de Cuneşti, în " D a c i a " , V - V I , 1935¬
1936, p . 1 0 9 .
18 G h . C a n t a c u z i n o , G h . T r o h a n i , Săpăturile de l a C ă t ă l u i - C ă s c i o a r e -
l e , j u d . I l f o v , în C e r c e t ă r i a r h e o l o g i c e , Ι Π , M u z e u l Naţional de I s ­
t o r i e , B u c u r e ş t i , 1979, p . 3 0 9 - 3 1 0 şi 3 1 7 - 3 1 9 . Monedele se află
mai ales în morminte de c o p i i . I n M . 5 , M . 6 , M . 3 4 - 3 6 , M . 3 9 , M . 4 1 ,
M . 4 2 ş i M . 4 4 s - a u d e s c o p e r i t m a i multe monede l a m U n i , i a r unele
pe c r a n i u . I n M . 6 1 e r a u cîte 4 monede l a u r e c h i , c a podoabe.
19 P e n t r u c i m i t i r u l de l a B i s e r i c a S f . G h e o r g h e N o u , a doua jumătate
a s e c a l X V - l e a pînă îh s e c a i X V I - l e a i n c l u s i v , c f . D . V . R o s e t t i ,
Şantierul a r h e o l o g i c B u c u r e ş t i , îh M a t e r i a l e , V , 1 9 5 9 , p . 5 6 0 , m o -
rfede turceşti şi ungureşti, şi M a t e r i a l e , V I , 1959(o imitaţie după
o monedă s u e d e z ă ; o monedă t u r c e a s c ă ) , p . 7 7 9 - 7 8 0 . Pentru
c i m i t i r e l e de l a b i s e r i c a Albă d i n P o s t ă v a r i , îh sec. a l X V I - l e a
(monedă ungurească), i a r a p o i în s e c . X V m - X I X (monede turceşti),
v e z i G h . C a n t a c u z i n o , Şantierul a r h e o l o g i c Bucureşti,în M a t e r i a l e ,
V , p . 6 3 6 şi 641 .
20 I n cele de mai sus am avut îh v e d e r e d o a r acele c i m i t i r e fh c a r e
au fost depuse monede l a mîini sau s i l a mîini. A l t e c i m i t i r e , în

161

www.mnir.ro
 o a r e monedele sînt depuse pe cap sau -îh g u r a defuncţilor, constituie
grupe a p a r t e , c a r e n u se leagă d i r e c t de situaţia de l a Radovanu,
a s u p r a c ă r o r a vom r e v e n i e v e n t u a l c u a l t p r i l e j .

L E S MONNAIES D E C O U V E R T E S D A N S L E CIMETIÈRE MÉDIÉVAL

DE RADOVANU ET LEUR SIGNIFICATION SYMBOLIQUE

Résumé
Dans cet o u v r a g e sont présentées 41 monnaies t u r q u e s ,18+1 hon­
g r o i s e s et t r o i s monnaies de Raguse, découvertes dans les tombeaux
datant de l a deuxième moitié du X V s i è c l e jusque v e r s l e m i l i e u
e
du
ΧνΤΓΓ s i è c l e ( c f . l a l i s t e des monnaies et l e s Annexes Ι,Π et ΠΙ). L e
5

cimetière (oh l ' o n a découvert 159 tombes) se t r o u v e au l i e u - d i t "Pe

N e g u l e a s ă " . Une tombe isolée a été découverte e n c o r e au l i e u - d i t " L a
M o s c a l u " · L e s deux l i e u x se t r o u v e n t dans l a vallée de Coadele au SE
du v i l l a g e Radovanu, d é p . d e C ă l ă r a ş i .
L a plupart des monnaies (61 ) à été trouvée s o i t à l a main d r o i t e
soit à l a main gauche d u défunt, une monnaie a été l i é e s u r l a c h e v i l l e
d r o i t e et une s u r l ' h a n c h e d r o i t e , c e l l e q u i a été mise probablement
dans l a poche.
L ' a u t e u r est d ' o p p i n i o n q u ' à Radovanu i l s ' a g i t d ' u n e v i e i l l e p r a ­
tique d ' o r i g i n e p a y e n n e , " 1 obole de C h a r o n " q u i a p e r s i s t é de l'époque
1

dace et romaine j u s q u ' à nos j o u r s s u r l e cours inférieur de l a r i v i è r e

Argeş.

162

www.mnir.ro
 MONEDĂ VENE Π Α NÀ DESCOPERITĂ LA "ORAŞUL DE
F L O C I " - PIUA P E T R I I , COM. GIURGENI, JUD. IALOMIŢA

de A N C A P A U N E S CU

Continuarea c e r c e t ă r i l o r a r h e o l o g i c e , efectuate în v a r a a n u l u i
1979 în v a t r a a ş e z ă r i i urbane de l a Oraşul de F l o c i ' , a p r i l e j u i t d e s ­
c o p e r i r e a , între a l t e l e , şi a unei monede veneţie n e , d i n b r o n z . M o ­
2

neda a f o s t găsită în secţiunea X X X I , trasată l a 134 m s u d - y e s t de b i ­

s e r i c a n r . 2 , î n t r - o zonă c u locuinţe d i s t r u s e în urma u n u i p u t e r n i c i n ­
c e n d i u , r ă s c o l i t e de arătura p r o a s p ă t ă . I n acest c o n t e x t , l a adîncimea
de - 0 , 6 0 m faţă de n i v e l u l a r a t a apărut moneda în d i s c u ţ i e .
A v . Chenar f o r m a t d i n t r - u n c e r c . p e r l a t , în i n t e r i o r u l căruia este
este s c r i s S O L - D I N O pe două r î n d u r i , cu o r o z e t ă d e a s u p r a .
şi t r e i dedesubt.
R v . Chenar f o r m a t d i n t r - u n c e r c p e r l a t , i a r f n i n t e r i o r u l l u i este
r e p r e z e n t a t l e u l veneţian, c u l c a t , între două stele şi pe e x -
e r g o T . 4 ( v a l o a r e a de p a t r u t o r n e s i ) .
Α . Ε . , d i a m . =19 m m , g r e u t a t e a = 2 , 1 5 g r .
P r i m e l e monede bătute p e n t r u C r e t a sînt piese d i n b r o n z , făcute
la Veneţia în 1 6 3 2 . Prezenţa unei n o i monede veneţie ne îh - t e r i t o r i u l
3

Oraşului de F l o c i atestă permanenta circulaţie a mărfurilor în a c e s t

c e n t r u vamal a f l a t l a v ă r s a r e a Ialomiţei t a Dunăre. A i c i se f n c ă r c a u
şi d e s c ă r c a u o mulţime de mărfuri ce plecau îh O r i e n t sau v e n e a u , p r i n
i n t e r m e d i u l n e g u s t o r i l o r d i n ţările române sau levantini,reprezentanţi
a i i n t e r e s e l o r economice a l e I m p e r i u l u i otoman. Aşa cum s-a mai a r ă ­
tat , comerţul Ţării Româneşti cu Veneţia s - a c a n a l i z a t spre anumite
p r o d u s e , c a r e p r o b a b i l e r a u adunate pe piaţa de d e s f a c e r e şi în d e p o ­
z i t e l e n e g u s t o r i l o r . E x t i n d e r e a c e r c e t ă r i l o r în această z o n ă , c u u r m e
de locuinţe i n c e n d i a t e în c a r e a f o s t descoperită moneda prezentată
mai s u s , va îmbogăţi cu n o i mărturii ştirile c a r e le avem d e s p r e viaţa
comercială a a c e s t u i o r a ş dispărut.

N O T E

1 Dar. M . I l i e s c u , Un v e c h i oraş dispărut : Cetatea de F l o c i ( î n c e r c a r e

de m o n o g r a f i e ) , Bucureşti, 1930 ; N . C o n o v i c i , D e l i m i t a r e a Oraşului
de F l o c i fn vederea o c r o t i r i i v e s t i g i i l o r a r h e o l o g i c e în " R e v i s t a m u ­
z e e l o r şi m o n u m e n t e l o r " , a n . X I I , 2, 1975, şi m a i nou L . Cbiţescu ,
N . C o n o v i c i , R . L u n g u , A . P ă u n e s c u , V . R ă d u l e s c u , Cercetări a r h e ­
ologice l a Piua P e t r i i (Oraşul de F l o c i ) , j u d . Ialomiţa, în C e r c e t ă r i

163

www.mnir.ro
 a r h e o l o g i c e , ΓΠ, Muzeul Naţional de I s t o r i e , B u c u r e ş t i , 1 9 7 9 , p . 199·
2 Radu L u n g u , O moneda de a u r descoperită l a Oraşul de F l o c i f n C e r ­
cetări numismatice, Π, Muzeul Naţional de I s t o r i e , Bucureşti, 1979,
p.149.
3 V . Fado van, L e monete d e l l a Republica Veneţia d a i secolo I X - a l al
X V I I I , Veneţia, 1879, p.133 ; «J. A . B l a n c h e t , Nouveau manuel de n u ­
mismatique du moyen âge et moderne, 2 , P a r i s , 1890, p . 2 2 8 ; A .
E n g e l , R . S e r r u r e , T r a i t e de numismatique moderne et c o n t e m p o r a i ­
ne. I-ère p a r t i e , Epoque moderne, X V I - X V n i s . , P a r i s , 1897, p .
482.
4 L . L e h r , Comerţul Tării Româneşti şi Moldovei Γη a doua .jumătate a
sec, a l X V I - l e a şi p r i m a jumătate a s e c , a l X V I I - l e a , f n S t u d i i şi ma­
t e r i a l e de i s t o r i e medie, v o l . I V , Bucureşti, 1960, i d e m , Comerţul
Tării Româneşti şi Moldovei f n a doua jumătate a s e c o l u l u i a l X V I I -
lea, f n " S t u d i i " , 2 1 , 1 , 1968, p . 4 7 .

L A MONNAIE VÉNITIENNE D E C O U V E R T E A
"ORAŞUL D E F L O C I "

Résumé
Pendant l ' é t é de l'année 1979 dans le c e n t r e de l'agglomération
urbaine de Oraşul de F l o c i , p a r m i d ' a u t r e s matériaux archéologiques,
on a r e c u e i l l i une monnaie de bronze vénitienne, appelée " s o l d i n o " .
Cette monnaie frappée pour l a Crète a été confectionnée à V e n i s e en
1632.
L ' e x i s t e n c e de cette monnaie atteste les r e l a t i o n s commerciales
qui s ' étaient établies au X V T n s i è c l e avec
e
Venise.

164

www.mnir.ro
 CONSIDERAŢII A S U P R A T E Z A U R E L O R M E D I E V A L E
D E S C O P E R I T E ÎN T R A N S I L V A N I A

de I U D I T A WINKLER

T e z a u r e l o r medievale n u l i s - a a c o r d a t - după cum se ştie - a c e ­

eaşi atenţie c a c e l o r a n t i c e , pe de o p a r t e , p e n t r u că importanţa l o r c a
i z v o a r e i s t o r i c e este s e n s i b i l diminuată p r i n m u l t i p l e l e informaţii d e s ­
p r e viaţa e c o n o m i c ă , c u p r i n s e în m a t e r i a l u l a r h i v i s t i c , în c r o n i c i şi
alte l u c r ă r i ale c ă r t u r a r i l o r v r e m i i , pe de altă p a r t e , p e n t r u că ele
rămîh, în g e n e r a l , ş i c a v a l o a r e muzeistică în urma e m i s i u n i l o r antice.
Menţionate începînd d i n a doua jumătate a s e c o l u l u i t r e c u t , cele
peste 200 de t e z a u r e medievale cunoscute d i n a r c u l i n t r a c a r p a t i c au a¬
juns să c o n s t i t u i e o b i e c t u l u n o r s t u d i i a b i a în ultimele d e c e n i i . 1

P e n t r u s e c . X I - Χ Ι Π informaţiile o f e r i t e de d e s c o p e r i r i l e monetare
c u p r i v i r e l a relaţiile marfă-bani, c ă i l e de pătrundere a d i f e r i t e l o r
nominale şi răspîndirea l o r au fost a n a l i z a t e de I . S a b ă u ^ , K . H o r e d P
şi I . G e d a y , c a r e l e - a u c o r o b o r a t c u d a t e l e c u p r i n s e în documente,
4

ajungînd a s t f e l l a e l u c i d a r e a u n o r probleme p r i v i n d circulaţia moneta­

ră.
C o n c l u z i a a u t o r i l o r c ă p e r i o a d a de a c u m u l a r e a t e z a u r e l o r de la
F r a t a - şi T u r d a
5
poate f i luată c a r e p e r p e n t r u a s t a b i l i p e r i o a d a în
c a r e T r a n s i l v a n i a a fost cucerită şi organizată de r e g a t u l U n g a r i e i 7

este d i s c u t a b i l ă , deoarece ambele t e z a u r e , cuprinzîhd monede emise

între 1 0 7 7 - 1 0 9 5 , sînt u l t e r i o a r e l u p t e i de l a Chirilaş (1068),unde r e ­
gele Salomon i - a învins pe pecenegi , v i c t o r i e după c a r e au f o s t r e p a ­
r a t e cetăţile de l a Dăbfca, Şirioara, M o r e ş t i , Moldoveneşti ş . a . . O r ,
este puţin p r o b a b i l c a u n g u r i i să f i întreprins asemenea l u c r ă r i pe un
t e r i t o r i u unde dominaţia l o r n u e r a încă asigurată. O c o n s t a t a r e s i m i ­
lară se d e s p r i n d e şi d i n documentul emis de Geza I în 1075, în c a r e se
p r e c i z e a z ă c ă jumătate d i n vama s ă r i i de l a T u r d a r e v i n e mănăstirii
Sf . B e n e d i c t ^ , d e c i l a acea dată t e r i t o r i u l s a l i n e l o r şi a l
1
castrului
T u r d a e r a u subordonate U n g a r i e i .
P e n t r u s e c . X I V şi X V t e z a u r e l e monetare nu sînt concludente,
c ă c i c e l e ş a s e depozite monetare ^ nu r e f l e c t ă n i c i frămîntările e p o c i i
c u numeroasele i n v a z i i ş i r ă z v r ă t i r i atît ale ţ ă r a n i l o r , cît şi ale n o b i ­
l i m i i , n i c i p r o g r e s e l e vieţii economice, consemnate de documente, d i n
c a r e rezultă că pe t e r i t o r i u l T r a n s i l v a n i e i au c i r c u l a t 61 de nominale
provenite d i n diferite s t a t e ^ .
In legătură cu d e p o z i t e l e monetare d i n s e c . X V I - X V T I I vom r e l e ­
v a , în cele ce urmează, cîteva probleme nesemnalate sau menţionate

i6 .
r

www.mnir.ro
numai f h s u b s i d i a r f h c o m e n t a r i i l e i s t o r i c o - e c o n o m i c e c a r e Însoţesc
d e s c r i e r e a unora d i n t r e aceste t e z a u r e . 1 3

Urmărind data finală a c e l o r peste 200 de depozite monetare p r e ­

c i s databile i n t r e 1503-1790, observăm că numai f h a n i i : 1528, 1578,
1591, 1592, 1593, 1 6 0 1 , 1609, 1 6 1 1 , 1627-1632, 1637, 1640, 1654,
1667, 1674, 1686, 1689, 1699, 1704, 1715 se încheie cîte două t e z a u ­
r e ; în 1613, 1626, 1630, 1668, 1693, 1695, 1706, 1780 c î t e
1 4
trei
t e z a u r e ; f h 1625, 1648, 1694, 1696 cîte p a t r u t e z a u r e ; în 1598,
1 3 1 6

1627, 1635 cfte c i n c i t e z a u r e ; f h 1599, 1600, 1633 c i f r a maximă

1 7
de
ş a s e ® ; r e s t u l de 64 de d e p o z i t e , d e c i m a i mult decît o t r e i m e d i n t o ­
1

t a l , se încheie f i e c a r e f n a l t a n . De aceea t e z a u r e l e , c h i a r admiţînd

cîţiva a n i p e n t r u o d a t a r e post q n e m , n u pot f i puse în conexiune c u e¬
venimentele p o l i t i c e , exceptînd cele îngropate între 1598-1601 , puse
în legătură c u luptele p u r t a t e de M i h a i V i t e a z u l . D a r şi în acest caz
numărul l o r (22) rămîhe c u mult în urma c e l o r îngropate îh a n t i c h i t a t e ,
de e x e m p l u , cu ocazia i n c u r s i u n i i c a r p i l o r l i b e r i îh D a c i a (29 de t e ­
zaure) sau a goţilor în Moesia şi T r a c i a (peste 1 0 0 ) ^ . 1

A s t f e l se m i c ş o r e a z ă , d e s i g u r , importanţa documentară a t e z a u ­
r e l o r , c a r e în l i p s a a l t o r i z v o a r e , nu numai că nu reflectă e v e n i m e n ­
tele p o l i t i c e , d a r a r putea da o imagine deformată a realităţilor eco­
nomice, a p o n d e r i i monedei îh e f e c t u a r e a s c h i m b u l u i de produse şi în
alte operaţii executate p r i n i n t e r m e d i u l b a n i l o r în c u r s u l e v u l u i mediu
îh comparaţie c u a n t i c h i t a t e a . Explicaţia poate f i găsită în r o l u l ora­
ş e l o r , c a r e făceau posibilă păstrarea a v e r i i mobile ş i , în consecinţă,
v e h i c u l a r e a e i . D o v e z i în acest sens c o n s t i t u i e pe de o p a r t e l i p s a t o ­
tală a t e z a u r e l o r în unele c e n t r e urbane c u un c i r c u i t economic intens:
Timişoara, A r a d , B i s t r i ţ a , D e j , S i b i u , Mediaş, S i g h i ş o a r a , S f în tu
Gheorghe ş . a . , i a r pe de altă p a r t e , numărul r e l a t i v mic şi c a r a c t e r u l
i r e l e v a n t p e n t r u i s t o r i a politică a t e z a u r e l o r d e s c o p e r i t e îh alte oraşe:
C l u j - N a p o c a , cu 11 t e z a u r e , A l b a I u l ia cu 4 , B a i a Mare c u 4 , T u r d a cu
3, Oradea şi Satu Mare cu cîte 2 ş . a .
Importanţa documentară a t e z a u r e l o r medievale stă îh p r i m u l r i h d
i n informaţiile pe c a r e le oferă îh privinţa idendificării n o m i n a l e l o r şi
a t i p u r i l o r monetare d i n circulaţia curentă, precum şi a a r i e i l o r de
răspîndire şi a schimbărilor r a p o r t u l u i d i n t r e ele d e - a l u n g u l s e c o l e ­
lor.
P r i n bogatele sale e m i s i u n i îh a u r şi nominale m a r i de a r g i n t ,
p r i n c i p a t u l T r a n s i l v a n i e i se situează pe a l d o i l e a loc p r i n t r e statele
d i n c e n t r u l şi s u d - e s t u l E u r o p e i , f i i n d întrecut numai de A u s t r i a . Cu
toate acestea pîhă în prezent nu s - a u găsit piese de 5 , 1 0 , 2 5 , 5 0 şi 100
de ducaţi îh tezaurele m o n e t a r e , i a r monede de a u r au ieşit l a iveală
numai în depozitele de l a B a i a Mare (984 de p i e s e , emise în 19 state
şi o r a ş e , între 1438-1 61 3 ) , C l u j - N a p o c a (în t e z a u r u l d e s c o p e r i t în
1808, 235 piese, i a r în c e l d e s c o p e r i t în 1 9 7 1 , 28 de ducaţi şi 184 de
t a l e r i , emişi între 1458-1655 în 11 state) şi Braşov (452 de nominale
d i f e r i t e , emise între 1647-1772 îh T r a n s i l v a n i a , Ungaria, Polonia,

166

www.mnir.ro
A u s t r i a , S i l e s i a , Germania, I t a l i a , Knaia s i T u r c i a ) ; fn mediul r u ­
2 2

r a l numărul t e z a u r e l o r c u monede de a u r se r i d i c ă numai l a ş a s e , c u - '

prinzîud piese i n t r e 1 ş i 10 monede.
L i p s a n o m i n a l e l o r de r a l o a r e m a r e f n d e s c o p e r i r i l e monetare a¬
rată c ă ele se s c u r g e a u - după cum se ştie - f n I m p e r i u l o t o m a n , d a r şi
c ă e r a u păstrate s e p a r a t , t r a n s m i s e multă Treme pînă au ajuns f n d i f e ­
r i t e c o l e c ţ i i . A c e a s t ă c o n s t a t a r e e s t e valahi Ut ş i p e n t r u nominalele p o ­
l i g o n a l e de a r g i n t ş i de a u r : se cunosc t i p u r i v a r i a t e f n cabinete n u ­
m i s m a t i c e , d a r ele n u a p a r fh tezaure. S t r u c t u r a majorităţii t e z a u r e ­
l o r , îh c a r e numărul e m i s i u n i l o r l o c a l e rămfne f h u r m a c e l o r s t r ă i n e ,
indică d r e p t c a r a c t e r i s t i c ă a mecanismului c i r c u l a ţ i e i monetare d i n e¬
poca p r i n c i p a t u l u i preponderenţa monedei d i v i z i o n a r e poloneze, m a ­
g h i a r e şi a u s t r i e c e . E m i s i u n i l e c e l o r l a l t e state europene sfnt repre­
zentate îh p r i m u l r f n d p r i n t a l e r i şi ducaţi; de e x e m p l u , l a - B a i a Mare
(peste 100), B r a ş o v (105), C l u j ( 3 3 ) . Monedele d i v i z i o n a r e ale a c e s t o r
state nu a p a r d e c f t s p o r a d i c . F a p t u l că numai într-un număr mic de d e ­
p o z i t e monetare s - a u găsit ş i obiecte de podoaba arată c ă ele c o n s t i ­
t u i e îh m a j o r i t a t e a c a z u r i l o r sume de bani r e p r e s e n t f h d c a p i t a l c u r e n t
şi n u acumulări t r e p t a t e .
V o l u m u l t e z a u r e l o r oferă date u t i l e m a i ales f h ceea ce priveşte
s t a r e a economică ş i circulaţia m o n e t a r a d i n m e d i u l r u r a l , p e n t r u c a r e
sfnt puţine i z v o a r e de altă natură: m a j o r i t a t e a d e p o z i t e l o r sfnt f o r m a t e
d i n c f t e v a sute de monede mărunte s a u n i c i n u a t i n g c i f r a de 1 0 0 , d a r
există şi t e z a u r e c a r e c u p r i n d nominale m a r i ş i m i j l o c i i ce se r i d i c ă l a
sume însemnate.
Dacă încercăm să r a p o r t a m v a l o a r e a c e l o r c i r c a 250 de t e z a u r e
medievale l a cele cunoscute d i n a n t i c h i t a t e de pe t e r i t o r i u l i n t r a c a r ­
p a t i c ; 115 datate în s e c . I Î . e . n . - I e . n . ^ şi c i r c a 100 Îngropate
2
îh1

epoca p r o v i n c i e i D a c i a ^ , constatam c ă c e l e m e d i e v a l e , extinzîndu-se

2

pe un i n t e r v a l de peste B00 de a n i , rămîn f h netă i n f e r i o r i t a t e . Dis­

proporţia e ş i m a i m a r e , dacă avem f h v e d e r e d e n s i t a t e a populaţiei.
P e n t r u a n t i c h i t a t e n u dispunem de date s t a t i s t i c e , d a r relatarea l u i
C r i t o n că T r a i a n a dus l a Roma 5 0 . 0 0 0 de p r i z o n i e r i d a c i p e r m i t e a¬
p r e c i e r e a populaţiei daco—getice l a a p r o x i m a t i v 5O0.000^5 , Armata
p r o v i n c i e i D a c i a se c i f r a l a 5 5 . 0 0 0 ; numărul r e s t u l u i populaţiei r ă ­
mfne în d o m e n i u l i p o t e z e l o r ; în cele 10 o r a ş e şi c i r c a 500 de tîrguri
şi sate s t a b i l i t e pe baza c e r c e t ă r i l o r a r h e o l o g i c e , p o p u l a ţ i a t r e b u i a
26

să f i e c e l puţin t o t de o jumătate de m i l i o n . N i c i p e n t r u evul mediu

t i m p u r i u n u există date absolute d e s p r e numărul populaţiei,pentru sec.
a l X T V - l e a ea este apreciată l a 1 . 0 0 0 . 0 0 0 2 7 . C e r c e t ă r i l e pe bază de
m a t e r i a l s t a t i s t i c se r e f e r ă l a s e c X V U I şi X I X . D i n ele rezultă o
c r e ş t e r e medie de 0 , 3 - 1 % . Luînd ca punct de r e p e r a n u l 1869 şi i n t e r ­
v a l u l 1 7 8 0 - 1 7 8 4 , cînd se ştie c ă populaţia Transilvaniei e r a de
4 . 1 7 4 . 8 1 2 , r e s p e c t i v 2 . 4 8 8 . 1 4 7 , se poate aproxima
2 8 2 9
că în tot
c u r s u l e v u l u i mediu populaţia a fost c e l puţin de două o r i m a i mare d e -
cît fn a n t i c h i t a t e . S c ă d e r e a d e p o z i t e l o r monetare reflectă schimbările

167

www.mnir.ro
c a l i t a t i v e p e t r e c u t e f n viaţa economică a e v u l u i mediu faţă de a n t i c h i ­
t a t e , i n t e n s i f i c a r e a s c h i m b u l u i p r i n i n t e r m e d i u l b a n i l o r , c a r e duce fn
mod i n e v i t a b i l l a c r e ş t e r e a v i t e z e i de c i r c u l a ţ i e . I n a c e l a ş i timp c r e ş ­
te şi r o l u l o r a ş e l o r fn viaţa economică. Cu toate că populaţia urbana
c o n s t i t u i a un procent f o a r t e mic ( îh 1869 ea e r a abia de 8 , 5 % , îh s e ­
colele precedente t r e b u i e să f i fost ş i m a i mică), numărul t e z a u r e l o r
provenite d i n mediul urban se cifrează l a 4 6 , r e p r e z e n t f n d d e c i peste
18>c d i n t o t a l u l d e s c o p e r i r i l o r , i a r ca v a l o a r e ele se situează cu mult
deasupra c e l o r l a l t e . A v f n d f n vedere c ă un ducat v a l o r a peste 200 de
d i n a r i , numai c e i 984 de ducaţi de l a B a i a Mare ş i c e i 235 d i n p r i m u l
tezaur d e s c o p e r i t l a C l u j - N a p o c a echivalează c u 243.800 de d i n a r i ,
d e c i mai mult decft însumează toate t e z a u r e l e cu monede d i v i z i o n a r e
provenite d i n mediul r u r a l ( c i r c a 150.000 de p i e s e ) ; a c e s t e a , c h i a r dacă
am adăuga şi monedele de a u r şi nominalele m a r i , a r întrece numai cu
puţin cele două depozite de a u r d i n mediul u r b a n .
F a p t u l că t e z a u r e l e c u un număr m a r e de monede de a u r p r o v i n d i n
mediul u r b a n subliniază, de asemenea, r o l u l dominant a l oraşului me­
d i e v a l în viaţa economică.

N O T E

1 V e z i Numismatische L i t e r a t u r Osteuropas und des B a l k a n s , Graz,

1960; B . M i t r e a , 1 5 a n i de a c t i v i t a t e numismatică îh Republica P o p u ­
l a r a Română, îh S C N , ΓΠ, 1960; îh S C N , I V - V E , 1 9 6 8 - 1 9 8 0 . B . M i -
t r e a continuă b i b l i o g r a f i a numismatică. O p a r t e d i n t e z a u r e l e s t u d i a ­
te sînt i n e d i t e , ele au fost înregistrate l a C a b i n e t u l numismatic a l
Muzeului de i s t o r i e a T r a n s i l v a n i e i ; date a s u p r a l o r se găsesc în
E N R ; c f . A M N , ΙΠ, 1966, p . 1 9 7 - 1 9 8 .
2 I . S a b ă u , îh S C N , Π, 1958, p . 2 6 9 - 2 9 9 .
3 K . H o r e d t , în S C N , ΠΙ, 1960, p . 2 5 5 - 2 6 2 .
4 I . G e d a i , Fremde MUnzen im K a r p a t e n b e c k e n aus den 1 1 . - 1 3 . Jahr-
h u n d e r t e n , în A A r c h A S H , 1969, p . 1 0 5 - 1 4 8 .
5 E . C h i r i l ă - V . F e n e ş a n , în SC S i b i u , 1 8 , 1974, p . 4 3 - 4 8 .
6 G . A n g h e l , A.Hopârtean, îh " A p u l u m " , V i n , 1 9 7 1 , p . 5 1 - 5 3 .
7 E.Chirilă-V.Feneşan, l o c . c i t . , p . 4 8 ; G.Anghel-A.Hopârtean,
o p . c i t . , p.53.
8 Ştefan P a s c u , V o i e v o d a t u l T r a n s i l v a n i e i , I , C l u j , 1 971 , p . 8 4 - 8 5 .
9 Ibidem, p . 9 5 .
10 I b i d e m , p . 9 6 - 9 7 .
11 F l o r e ş t i , Orşova, Săsarin, S o i m e n i , T u r d a şi V i n e r e a .
12 I . S a b ă u , în S t u d i i şi materiale de i s t o r i e medie , I V , 1960, p . 7 - 5 7 ;
C . C . C h i r i ţ e s c u , Sistemul bănesc a l l e u l u i şi p r e c u r s o r i i lui, I ,
Bucureşti, 1 9 6 4 , p . 7 1 - 8 1 , 9 5 - 9 6 .
1 3 V e z i nota 1 .
1 4 E n c i u , I a r a j Lechinţa d e Mureş, Măderad; Sinteşti, Radna; S l a t i -

168

www.mnir.ro
 niţa , Z a u ; A b r u d , P a n t i c e u ; C u c i u l a t a , S a l d a b a g i u ; B a i a M a r e ,
B e r c b e z ; C l u j - N a p o c a , V a d ; A ţ i n t i ş , S e n e r e u ş ; B i e r t a n , Ţigman-
d u ; D e d a , T î r n ă c e n i ; Cămin, Zalău ; P e c e i u , R ă s c r u c i ; C h e c h i ş ,
P a l a t c a ; B o h o l t , S f n n i c o l a u Român; A r d u e e l , B l a j ; B i s t r a , Zer-
d e n i ; R ă s c r u c i , C l u j - N a p o c a ; B e r e t ă u , Halasztélek ( l o c a l i t a t e n e ­
identificată); A l b a I u l i a ( s t r . M o ţ i l o r ) , C o r o i u ; B a i a M a r e , Tîrgu
M u r e ş ; Cape n i , Cenade; A l b a I u l i a (piaţa E r o i l o r ) , P l o s c o ş .
15 L u n c a T î r n a v e i , R i c b t i ş ; Haţeg, S t u p i n i , Tîrnăveni; jud. Cluj,
S o l o c m a , V a d ; B i s t r a , D e l e n i , Hărănglab; A r u n c u t a , C o a ş , Zalău.
16 B a i a M a r e , D i o ş o d , N o u a , T u l e a ; N i r e ş , S i e u , Ş e i c a Mică, Şim-
leul Silvaniei; Cluj (str.Dragalina), Feleac, Josani,Zalău; Chir-
păr, Dezmir, Iacobeni, Malfncrav; Bezdel, Diosig, Uilac, Zalău;
Corneni, Suatu, Ineu, Vîrşolţ.
17 A l b a I u l i a , S c h i t , B o r ş a , C l u j - N a p o c a , I g h i u , S t u p i n i ; C u i e j d , O¬
r a ş u l N o u , Sîhmartin, Tăuţi, V a l e .
18 A l b a I u l i a , Cetatea V e c h e , R une a n i , O r a d e a , P o z m u ş , Seica Mică;
C i n c i ş , Cluj-Mănăştur, D e v a , SÎngiorgiu de P ă d u r e , S i n i a c o b , V i -
s u i a ; B ă g a c i u , B o r z e ş t i , C i r e ş o a i a , Moldoveneşti, M i h a i V i t e a z u l ,
L ă p u ş n i c ; A g h i r e ş , C u g i r , F e i s a , H u e d i n , S a r o şui U n g u r e s c , U l -
ciug. '
19 A b r u d , Cetatea V e c h e , L u n c a n i , P o z m u ş , O r a d e a , Sălbagiu de
Munte, Ş e i c a M i c ă ; C i n c i ş , Cluj-Mănăştur, C i r e ş o a i a , SÎngiorgiu
de P ă d u r e ; B ă g a c i u , B o r z e ş t i , C i r e ş o a i a , Lăpuşnic, Moldove­
neşti, Sighişoara; A b r u d , Panticeu, Şieu; Cinciş, Cluj-Napoca,
D e v a , SÎngiorgiu de P ă d u r e , S i n i a c o b , V i s u i a .
20 B . M i t r e a , în S C I V , I V , 1953, p . 6 1 1 - 6 2 8 ; i d e m , în N o u v e l l e s é t u ­
des d ' h i s t o i r e p r é s e n t é e s aux X Congres des sciences
e
histori­
q u e s , B u c u r e ş t i , 1955, p . 1 4 9 - 1 6 0 ; G . P o p i l i a n , Date n o i cu p r i v i ­
r e l a i n v a z i a c a r p i l o r în O l t e n i a , C r a i o v a , 1967; C . P r e d a fii S C N ,
I V , 1968, p . 1 7 5 - 1 9 6 ; i d e m , îh S C N , I V , 1968, p . 1 9 7 - 2 0 6 , 209¬
2 1 1 ; D . T u d o r , în H i s t o r i c a , 1 , 1970, p . 6 7 - 8 8 ; G . L a z i n , în S C N ,
V , 1 9 7 1 , p.335 şi u r m .
21 B . G e r o v , D i e gotische I n v a s i o n i n Moesien und T h r a k i e n unter D e -
c i u s im L i c h t e d e r H o r t f u n d e , în A c t a antiqua P h i l o p p o p o l i t a n a , So¬
f i a , 1963, p . 1 2 7 - 1 4 7 .
22 P . H a r s â n y i , în N K , ΧΓΠ, 1914, p . 2 3 - 2 4 , exprimă p ă r e r e a că a¬
cest t e z a u r a aparţinut unui z a r a f .
23 I . G l o d a r i u , D a c i a n T r a d e w i t h the H e l l e n i s t i c and Roman W o r l d ,
O x f o r d , 1976, p . 2 4 1 şi u r m . , n r . 3 , 7 , 1 0 , 1 1 , 1 4 - 1 6 , 1 8 , 2 0 , 2 1 , ~22,
25, 27, 2 9 - 3 1 , 33, 35, 36, 39, 4 2 , 4 6 , 52, 56, 62, 68, 6 9 , 7 1 , 7 3 ,
8 6 , 9 3 , 9 6 , 9 8 , 108, 1 1 1 , 1 1 4 , 116, 127, 133, 1 4 2 , 149, 1 5 0 , 1 5 2 ¬
154, 159, 1 6 0 , 1 6 7 , 168, 1 7 0 - 1 7 2 , 1 7 4 , 176, 1 8 2 , 1 8 3 - 1 8 5 , 190,
197, 199, 2 0 4 , 2 1 9 , 2 3 1 , 233, 2 3 8 , 2 4 2 , 248, 2 5 6 , 2 5 9 , 263-65,
2 6 7 , 2 7 5 , 2 7 7 , 2 8 2 , 288, 293, 2 9 8 , 3 0 3 , 3 0 4 , 3 0 5 , 3 0 7 , 309, 316,
3 1 7 , 320, 323, 3 2 6 , 3 3 1 , 333, 3 3 6 , 3 4 1 , 343, 358, 3 6 4 , 365, 371
şi 3 7 2 .

169

www.mnir.ro
2 4 D . P r o t a s e , ta a r t i c o l u l său p u b l i c a t f h Congresso i n t e r n a t i o n a l e d i
numismatica. Roma, 11-16 settembre 1961 , ν ο Ι . Π , Roma, 1965,
p.423—432, a înregistrat 77 de t e z a u r e cunoscute pînă în 1 9 6 0 . P e n ­
t r u t e z a u r e l e d e s c o p e r i t e după 1960,vezi B . M i t r e a , în S C N , IV,
1968, p . 4 7 4 / 5 3 , 4 7 5 / 6 0 , 4 7 5 / 6 2 - 6 2 a ; V , 1 9 7 1 , p . 4 0 7 / 5 0 , 408/51 ,
5 4 , 57, 5 8 ; V I , 1975, p . 2 7 0 / 8 5 , 89 , 9 1 , 9 4 , 98 , 9 9 , 101,271/105¬
107, 1 1 0 - 1 1 1 , 114, 117; V H , 1980, p . 1 8 2 / 2 5 1 , 257, 2 8 0 ; 1 8 3 / 2 8 9 ,
290, 304, 3 0 5 .
25 I s t o r i a României, I , B u c u r e ş t i , 1960, p . 2 6 7 , 389.
26 D . T u d o r , O r a ş e , tîrguri şi sate în D a c i a r o m a n ă , B u c u r e ş t i , 1968.
27 S t . P a s c u , îh D i n i s t o r i a T r a n s i l T a n i e i , I , ed« a ΓΠ-a,Bucureşti ,
1963, p . 1 6 1 - 1 6 2 .
28 I o s i f I . A d a m , în Populaţia şi s o c i e t a t e a , I V , C l u j - N a p o c a , 1980 ,
p.101.
29 N . G i u r g i u , în Populaţie ş i s o c i e t a t e . S t u d i i de demografie i s t o r i c ă ,
I , C l u j , 1972, p . 1 0 2 .

CONSIDERATIONS SUR L E S T R E S O R S M E D I E V A U X
DÉCOUVERTS E N T R A N S Y L V A N I E

Résumé

L ' a u t e u r présente quelques conclusions d ' o r d r e h i s t o r i q u e d é ­

gagées de l'étude d ' e n v i r o n 200 t r é s o r s monétaires datés du X I e

au X V I i r s i è c l e et découverts en T r a n s y l v a n i e . A s u r a v i s , la.
8

plupart de ces t r é s o r s ne sont pas susceptibles de r e f l é t e r cer-j

t a i n s événements d ' o r d r e s o c i o - p o l i t i q u e , comme c ' e s t le cas des'
t r é s o r s monétaires enfouis pendant l'antiquité . P a r c o n t r e , l ' i m ­
portance des t r é s o r s médiévaux r é s i s t e dans les informations
concernant l ' i d e n t i f i c a t i o n des nominaux et des types monétaires
présents dans l a c i r c u l a t i o n c o u r a n t e . De ce point de v u e , les
loonnaies émises p a r l a T r a n s y l v a n i e occupent l a deuxième place
( après 1 ' A u t r i c h e ) dans l a composition des t r é s o r s datés du
X V r e et du XVDT s i è c l e .
3

170

www.mnir.ro
 SECŢIA A m - A
MEDALISTICĂ, HERALDICĂ SI S I G I L O G R A F I E

171

www.mnir.ro
 D E S P R E G R A V O R U L M E D A L I E I COMEMORÎND
E L I B E R A R E A TIMIŞOAREI D E S U B T U R C I (1716)

de F R A N C I S C P A P P

L a 12 o c t o m b r i e 1716, după un îndelungat şi g r e u a s e d i u , c e t a t e a

T i m i ş o a r e i f u eliberată de oastea imperială condusă de prinţul Euge-
n i u de S a v o i a . 164 de a n i de ocupaţie otomană luară a s t f e l s f î r ş i t în
B a n a t , d a r ş i înlocuiţi f i i n d c u o nouă supremaţie, cea habsburgică.
P e n t r u I m p e r i u l h a b s b u r g i c , v i c t o r i a de l a Timişoara e c h i v a l a n u n u ­
mai c u un răsunător succes m i l i t a r , d a r ş i c u substanţiala înlesnire a
d e s c h i d e r i i de d r u m m a i d e p a r t e , s p r e r ă s ă r i t . Curîhd f u ocupată O l ­
t e n i a , oastea prinţului E u g e n i u ajungîhd c h i a r pîhă îh Moldova.După i z -
bîhda a c e l u i a ş i conducător m i l i t a r de m a r e t a l e n t l a B e l g r a d (16 a u g u s t
1717), s - a ajuns îh v a r a a n u l u i 1718 l a pacea de l a P a s s a r o w i t z , m o ­
ment de seamă îh p r o c e s u l de d e c l i n a l p u t e r i i otomane şi d e c o n s o l i ­
d a r e a c e l e i h a b s b u r g i c e pe l i n i a Dunării.
E v e n i m e n t u l de l a Timişoara a fost c e l e b r a t , l a f e l ca a l t e s u c c e s e
m i l i t a r e a u s t r i e c e , ş i p r i n e m i t e r e a u n o r m e d a l i i comemorative care
formează o frumoasă ş i închegată s e r i e medalistică. E a a a t r a s atenţia
a numeroşi c e r c e t ă t o r i , c a r e au s t u d i a t - o f i e î h întregime , f i e o c u p î n -
d u - s e de probleme legate de unele piese ce o c o m p u n .
L a începutul v e a c u l u i n o s t r u , I s t v a n B e r k e s z i s t a b i l e a 12 t i p u r i
p r i n c i p a l e ale Π Β d a l i e i , c u numeroase v a r i a n t e , c r i t e r i u l d e d i s t i n c ­
1

ţie f i i n d , îh p r i m u l r î h d , c e l a l p e r s o a n e i g r a v o r u l u i (sao g r a v o r i l o r , ,
îh c a z u l p i e s e l o r - se p a r e , m a j o r i t a r e c a număr - cu a v e r s u l , res­
p e c t i v r e v e r s u l d a t o r a t e unor meşteri d e o s e b i ţ i ) , d a r şi a l d e o s e b i r i ­
l o r de imagine ş i legendă pe r e v e r s u l a c e l o r a d i n t r e m e d a l i i l e seriei
c a r e reprezintă pe a v e r s p o r t r e t u l împăratului C a r o l a l V I - l e a . ( d e a l t ­
f e l , îh c l a s i f i c a r e a l u i B e r k e s z i , 9 d i n c e l e 12 t i p u r i prezintă a s e m e ­
nea a v e r s , cu v a r i a n t e de legendă ş i de execuţie a feţei, capilaţiei,
vestimentaţiei). în a m i n t i t a c l a s i f i c a r e , d o u ă t i p u r i p r i n c i p a l e ( n r . 4 ş i
n r . 7 ) , p r i m u l c u două s u b t i p u r i ( n r . 5 , 6 ) , i a r c e l de a l d o i l e a cu u n u l
s i n g u r ( n r . 8 ) , înfăţişează pe r e v e r s p l a n u l cetăţii T i m i ş o a r a . D i s t i n c ­
ţia tipologică se j u s t i f i c a - ş i , pe bună d r e p t a t e - p r i n deosebirile n e t e
ale i m a g i n i i ş i , p a r ţ i a l , ale l e g e n d e i a m b e l o r feţe ale m e d a l i i l o r res­
p e c t i v e . Cît p r i v e ş t e a v e r s u l , în imagine împăratul a p a r e , pe m e d a l i i l e
n r . 4 - 6 , în cămaşă de zale peste c a r e îmbracă o m a n t i e ; în s c h i m b , m e -
d a l i i l e n r . 7 - 8 îl reprezintă fără cămaşă de z a l e , numai în mantie p r i n ­
să l a umăr cu un gen de cataramă; se deosebesc ş i poziţia feţei, d e t a ­
l i i l e e i , c a p i l a ţ i a . ( D e o s e b i r i l e de legendă nu mai sînt a t î t d e c o n c l u -

T75

www.mnir.ro
d e n t e , f h t r u c f t legenda s u b t i p u l u i 6 este identică c u cea a n u m e r e l o r 7¬
8 ) . R e v e r s u l m e d a l i i l o r B e r k e s z i n r . 4 - 6 prezintă altă legendă decît
cea de pe r e v e r s u l n u m e r e l o r 7 - 8 , i a r i n imagine , p l a n u l Timişoarei
apare c u d e o s e b i r i a s u p r a c ă r o r a vom r e v e n i .
în privinţa a u t o r i l o r acestor m e d a l i i , un amplu s t u d i u a l l u i Gyula
Rudnay a s u p r a vieţii şi o p e r e i g r a v o r u l u i D a n i e l Warou , precum şi o
notă publicată ciţiva a n i m a i tîrziu de L a j o s Huszâr^, c l a r i f i c ă , se p a ­
r e , fn deplină măsură p a t e r n i t a t e a p i e s e l o r B e r k e s z i n r . 4 — 6 . E s t e v o r ­
ba, f n c a z u l a v e r s u l u i p i e s e i n r . 4 , de D a n i e l Warou ( s i g l a de pe A v . :
W), i a r a l p i e s e l o r n r . 5 şi 6, de M a r t i n B r u n n e r ( s i g l a de pe A v . : MB
şi n u V B cum o dădea B e r k e s z i ) . W a r o u , de o r i g i n e s u e d e z ă , f u s e s e în
bună p a r t e a vieţii meşter g r a v o r l a K r e m n i c a , d a r m a j o r i t a t e a l u c r ă ­
r i l o r le executase,totuşi,la V i e n a , c a Hof médaille u r . B r u n n e r este legat
p r i n a c t i v i t a t e a sa de N u r n b e r g . I n ceea ce priveşte r e v e r s u l acestor
m e d a l i i , Rudnay'* şi H u s z â r se gîndesc amîndoi f i e
3
l a persoana l u i
Warou ca g r a v o r , f i e l a cea a unui r e n u m i t meşter a u g s b u r g h e z , C h r i s ­
t i a n Wermuth, g r a v o r de m e d a l i i , pe a t u n c i , a l curţii r e g a l e p r u s i e n e .
H us z a r aminteşte că p e n t r u imaginea p l a n u l u i T i m i ş o a r e i există ştanţa
originală în c o l e c ţ i a de ştanţe a monetăriei v i e n e z e , i a r c a t a l o g u l de
ştanţe menţionează s i g l a de g r a v o r W; a u t o r u l c i t a t înclină p e n t r u p e r ­
soana l u i Warou corespunzîhd a c e s t e i s i g l e , t o c m a i p e n t r u că ştanţa se
afla depozitată l a V i e n a . H us z a r demonstrează că această r e p r e z e n ­
6

t a r e a p l a n u l u i cetăţii Timişoara r e p r o d u c e , pînă fh cele mai m i c i amă­

nunte, p a r t e a de m i j l o c a unei g r a v u r i executate c u o c a z i a aceluiaşi e¬
veniment i s t o r i c c a r e a dat naştere şi s e r i e i m e d a l i s t i c e în discuţie,
şi c a r e se intitulează " P l a n d e r k a y s e r . Attaque v o r Teme s s v a r ange-
fangen dë 7 b r i s Anno 1 7 1 6 " . 7

Deşi f o a r t e asemănătoare m a i ales cu piesa B e r k e s z i n r . 6 , .totuşi

piesele n r . 7 şi 8 prezintă o seamă de d e o s e b i r i pe ambele feţe ale me­
d a l i e i , d e o s e b i r i c a r e a t r a g atenţia a s u p r a g r a v o r u l u i c a r e v a f i e x e ­
cutat acest t i p . E s t e , de a l t f e l , t i p u l d e s c r i s şi r e p r o d u s de. Resch în
cuprinzătorul său r e p e r t o r i u de monede şi m e d a l i i transilvănene®. P i e ­
sa B e r k e s z i n r . 7 , d i n a r g i n t , este d e s c r i s ă după cum urmează:
A v . : bustul l u i C a r o l V I s p r e d r . , îh m a n t i e , fără cămaşă de zale},
de j u r - î m p r e j u r , legenda: C A R O L V S V I . D*G* - ROM'IMP*
SEMP'AVG. Sub umărul împăratului, s i g l a V .
R v . : în i m a g i n e , cetatea T i m i ş o a r e i . De j u r - î m p r e j u r , legenda:
TRANSSYLA/ANIA ΠΕΤΥ AC INSIDHS LIBERATA.
J o s , în exergă: THEMESWARIO O C C V P . / D . 1 2 . 0 C T . 1 7 1 6 .
P i e s a n r . 8 , d i n c o s i t o r , prezintă d e o s e b i r i minime îh r e p r e z e n ­
t a r e a i m a g i n i i de be a v e r s ş i , în l o c u l l i t e r e i V , s i g l a este ν (mai mică
decît p r e c e d e n t a ) ' .
A u t o r i i c a r e au s t a b i l i t i d e n t i t a t e a g r a v o r i l o r a v e r s u l u i p i e s e l o r
B e r k e s z i n r . 4 - 6 nu se ocupă de acestea două m a i f h urmă a m i n t i t e , şi
din motive lesne de înţeles; e i n u se i n t e r e s a u , a t u n c i , de c e l ce se
marca cu s i g l a V . A t a r e p r e o c u p a r e m i - a fost însă sugerată de piess

174

www.mnir.ro
www.mnir.ro
 5

www.mnir.ro
analoga c u B e r k e s z i n r . 8 pe c a r e , documentîndu-mă p e n t r u Întocmirea,
u n u i album a l monedei ş i m e d a l i e i t r a n s i l v a n e d i n s e c . X V I - X V m , ara
întUnit-o în p a t r i m o n i u l M u z e u l u i Ţ ă r i i B î r s e i .
Faţă de a v e r s u r i l e semnate de Warou ş i B r u n n e r , a v e r s u l p i e s e i
în cauză ( d e c i , a l m e d a l i e i B e r k e s z i n r . 8 ) ( f i g . 2 ) este c e l mai a p r o p i a t
de a c e l a a l p i e s e i B e r k e s z i n r . 6 ( f i g . 1 ) . E s t e s i n g u r u l c a r e prezintă o
legendă c u t e x t i d e n t i c , i a r în imagine vestimentaţia împăratului este
f o a r t e asemănătoare; lipseşte cămaşa de z a l e , e d r e p t , d a r mantaua,
c ă d e r e a e i pe u m e r i i f i g u r i i înfăţişate, sînt înrudit concepute c u B e r ­
k e s z i n r . 6.
Faţa m a i plină, trăsăturile m a i p l a s t i c r e d a t e denotă un meşter
v e r s a t , îh p o f i d a unei anume rigidităţi a poziţiei (poate p e n t r u că m e ş ­
t e r u l c u s i g l a V a c o r d a c a p u l u i un spaţiu m a i m a r e , decît B r u n n e r c a r e
imprimă b u s t u l u i c e v a m a i multă naturaleţe). Ceva m a i g r o s i e r decît l a
B r u n n e r a p a r e ş i d e s e n u l b u c l e l o r părului. D e c i , un o a r e c a r e scher-.a
t i s m î h d e t a l i i l e capilaţiei ş i vestimentaţiei; în s c h i m b , calităţi în m o ­
delarea feţei.
D a r c i n e e s t e acest meşter V ?
Atît R e s c h , c î t ş i , cîţiva a n i m a i t î r z i u , B e r k e s z i ne dezvăluie
numele său; V e s t n e r . E s t e v o r b a d e s p r e c u n o s c u t u l g r a v o r d i n ş c o a l a
de l a N U r n b e r g G e o r g Wilhelm V e s t n e r ( n ă s c . l a S c h w e i n f u r t , 1 s e p t .
1677 ş i decedat l a N U r n b e r g , 24 n o v . 1740), c a r e semna, p r i n t r e a l ­
t e l e , c u iniţiala V . G r a v o r a l e p i s c o p u l u i de WUrzburg îh 1 7 2 0 , g r a ­
v o r de m e d a l i i a l c u r ţ i i ş i cămării bavareze îh 1 7 3 2 , V e s t n e r a fost a u ­
t o r u l a sute de m e d a l i i dedicate u n o r personalităţi ş i evenimente con­
t e m p o r a n e . D i n s u r s e l e a c c e s i b i l e nouă-nu am putut dobîhdi c e r t i t u ­
1 2

d i n e a - pe c a r e R e s c h ş i B e r k e s z i o v o r f i avut - că V e s t n e r a e x e c u ­
tat ş i o medalie ( sau m e d a l i i ) ce comemorează evenimentul de l a 1 2 o c ­
t o m b r i e 1716; pînă l a a ne a s i g u r a , rămîhe să acceptăm, i p o t e t i c , a t r i ­
b u i r i l e c e l o r d o i a u t o r i acum amintiţi.
D a r această a t r i b u i r e cîştigă în importanţă a t u n c i cînd t r e c e m la
r e v e r s u l m e d a l i e i braşovene ( r e s p e c t i v , B e r k e s z i n r . 8 ) .
Confruntînd i m a g i n e a p l a n u l u i de cetate de pe r e v e r s u l medaliei
semnate de M a r t i n B r u n n e r ( B e r k e s z i , n r . 6 ) ( f i g . 3 ) c u cea a acelui
" P l a n d e r k a y s e r . Attaque . . . " ( f i g . 4 ) , observăm d i n p r i m u l moment
corespondenţa între c e l e două r e p r e z e n t ă r i , fapt r e m a r c a t încă de
H u s z â r . Se p o t r i v e s c nu numai d e t a l i i l e ( ca sa exemplificăm numai cu
numărul ş i f o r m a t u r n u r i l o r de apărare ale i n c i n t e i ) , d a r ş i unghiul suta
c a r e p r i v i m g r a v u r a ; o e x a c t i t a t e - utilizînd t e r m e n i m o d e r n i - de-a
d r e p t u l f o t o g r a f i c ă . A c e a s t a este i m a g i n e a a c ă r e i ştanţă se află în c o ­
l e c ţ i a monetăriei v i e n e z e ş i a l c ă r e i a u t o r , d i n t r e Warou ş i Wermuth,
Huszâr înclină s ă - 1 vadă în c e l d i n t î i . Ş i să p r i v i m , a c u m , imaginea de
pe r e v e r s u l m e d a l i e i braşovene ( f i g . 5 ) . C h i a r abstracţie făcîhd d e t e x ­
t u l d i f e r i t a l l e g e n d e i , remarcăm de l a început d e o s e b i r e a de poziţie a
c e l o r două r e p r e z e n t ă r i .Cea de pe r e v e r s u l m e d a l i e i l u i B r u n n e r apare
îh unghi înclinat c i r c a 4 5 ° , exact c a în g r a v u r a o r i g i n a l ă , p e cînd c e a

175

www.mnir.ro
de pe r e v e r s u l m e d a l i e i l u i V e s t n e r se situează îh axă verticală p e r ­
f e c t ă , de 9 0 ° , pe o r i z o n t a l a dată de l e g e n d a d i n e x e r g ă . D i n c o l o de a¬
ceasta însă, sînt evidente ş i d e o s e b i r i l e de d e t a l i u : t r a s a r e a rigidă a
c o n t u r u r i l o r i n c i n t e i i n t e r i o a r e , f o r m a de asemenea m a i r i g i d desenată
a b a s t i o a n e l o r , disproporţiile spaţiului d e l i m i t a t p r i n l i n i i e x t e r i o a r e
i n c i n t e i ( c o n t u r u l şanţului de apărare ş . a . ) . C h i a r nedîhd atenţie d e o ­
s e b i r i i de înclinaţie a întregii r e p r e z e n t ă r i faţă de cea a n t e r i o r a m i n ­
tită (ea s - a r putea d a t o r a şi a p l i c ă r i i în a l t unghi a ştanţei pe p l a c a a¬
flată în l u c r u ) , nu putem face abstracţie de numeroasele d e t a l i i deose­
bite prezente îh această imagine, c a r e vădesc u t i l i z a r e a unei alte
ştanţe decît în c a z u l medaliei c u a v e r s u l B r u n n e r .
E s t e ştiut că s e r i a medalistică îh c a u z ă , supusă unui procedeu
g e n e r a l a p l i c a t , a apărut p r i n asamblarea a d i v e r s e r e p r e z e n t ă r i pe a-'
v e r s cu un r e v e r s i n v a r i a b i l - . A s a m b l a r e a a c e s t o r medalii se f ă c e a la
1 3

V i e n a ; i a r dacă a u t o r u l r e v e r s u l u i B e r k e s z i n r . 6 (ca şi a l a c e l o r a n r .
4 şi 5) este Warou, însăşi execuţia a c e l e i i m a g i n i se v a f i operat l a V i ­
e n a . L a e l a b o r a r e a d i v e r s e l o r t i p u r i ale m e d a l i e i Timişoarei au c o n ­
t r i b u i t , e d r e p t , artişti nu numai v i e n e z i , c i şi d i n A u g s b u r g , NUrn­
b e r g e t c . (e şi c a z u l l u i B r u n n e r ) . V e s t n e r e r a ş i e l n U r n b e r g h e z , şi
totuşi, pe r e v e r s u l ambelor sale m e d a l i i apare o i m a g i n e , d e ş i f i n l u ­
c r a t ă , totuşi inexact a p l a n u l u i de atac c u n o s c u t . D e c i , e x e c u t a n t u l a¬
c e s t e i imagini n u poate f i identic c u c e l a l reprezentării îh unghi de 45°
a p l a n u l u i de c e t a t e .
în această situaţie, fără a ne putea pronunţa acum d e f i n i t i v asu­
p r a p e r s o a n e i g r a v o r u l u i şi l o c u l u i unde a fost executat r e v e r s u l me­
d a l i i l o r B e r k e s z i n r . 7 şi 8 , t r e b u i e să presupunem că e l este o p e r a l u i
V e s t n e r sau a a l t u i g r a v o r n U r n b e r g h e z , lucrată f i i n d l a N U r n b e r g , pe
baza unei g r a v u r i o r i g i n a l e sau a unui desen c a r e se deosebea p r i n
unghiul de înclinaţie de " P l a n " - u l a n t e r i o r menţionat, f i i n d şi de un
schematism s e n s i b i l m a i pronunţat decît a c e l p l a n .
Aşadar, semne de întrebare m a i planează încă deasupra p r o b l e ­
m e i ; ele merită îhsă c h i a r şi răspunsuri i p o t e t i c e . Continuarea p r e o ­
cupărilor este îndreptăţită de c a l i t a t e a a c e s t e i s e r i i m e d a l i s t i c e p r e ­
mergătoare c r e ă r i i , în 1727, a A c a d e m i e i de g r a v o r i d i n V i e n a , c a r e va
marca izbînda deplină a b a r o c u l u i şi în a r t a medalistică a u s t r i a c ă .

N O T E

1 Istvân B e r k e s z i , Temesvâr emlékérmei, îh T o r t R é g É r t . X X r V (1908)

p . 105. S e r i a tipologică se bazează pe m a t e r i a l u l înregistrat de a u ­
t o r l a muzeele d i n Timişoara, Budapesta, V i e n a , precum ş i pe ace­
la d i n unele m a r i c o l e c ţ i i p a r t i c u l a r e ale v r e m i i .
2 Gyula Rudnay, Warou D a n i e l kSrmb'cbahyai fSvésnok (1674-1729), îh
N K , ΧΧΧΠ-ΧΧΧΠΙ (1933-1934), p . 3 4 - 8 3 .

176

www.mnir.ro
 3 L a j o s H u s z â r , Temesvâr v i s s z a v é t e l é r e késztllt érem mets z e t m i n t a -
k é p e , în N K , X L I I (1943), p . 6 2 - 6 3 .
4 Rudnay, o p . c i t . , p . 7 3 .
5 Huszâr, o p . c i t . , p . 6 3 .
6 Ibidem şi nota 5.
7 Ibidem.
8 A d o l f R e s c h , SiebenbUrgische MUnzen und M e d a i l l e n v o n 1 538 b i s
zur Gegenwart, Hermannstadt, 1901, p.233, n r . 129-130,pl.T0/129.
9 Berkeszi, o p . c i t . , p.109-110.
10 N r . i n v . 1 3 . 7 8 9 . Mulţumesc fncă o dată c o l e g e i L u a n a P o p a , şef de
s e c ţ i e l a Muzeul Ţ ă r i i B î r s e i , p e n t r u a m a b i l i t a t e a de a - m i f i pus l a
d i s p o z i ţ i e , p r i n t r e alte piese monetare şi m e d a l i s t i c e , şi pe aceasta
fn d i s c u ţ i e .
11 C f . G . K . N a g l e r , D i e ?lonogrammisten , V , M U r . c h e n - L e i p z i g , 188T,
p . 196-197 ( n r . 9 8 5 ) . P r e c i z a m c ă n i c i W a r o u , n i c i Wermuth n u u t i l i ­
zează d r e p t monogramă această iniţială.
12 C f . A l l g e m e i n e s L e x i k o n d e r bildenden K U n s t l e r v o n d e r A n t i k e b i s
z u r G e g e n w a r t , b e g r . v . U l r i c h Thieme und F e l i x B e c k e r . H r s g . v .
Hans V o l l m e r , B d . 3 4 , L e i p z i g , 1940, p . 3 1 3 .
13 V e z i H u s z â r , o p . c i t . , p . 6 2 .

AUTOUR DU GRAVEUR DE L A M E D A I L L E DEDIEE À L A L I B É ­

R A T I O N D E TIMIŞOARA D E SOUS L E S T U R C S (1716)
Résumé
On confronte deux pièces d ' u n e s é r i e de médailles commémorant
l a v i c t o i r e des H a b s b o u r g à Timişoara (le 12 O c t . 1 7 1 6 ) . E l l e s sont p u ­
bliées p a r Istvân B e r k e s z i ( v o i r note 1 ) .
L e d r o i t de l a p i è c e B e r k e s z i n o . 6 ( f i g .1) est gravé p a r M a r t i n
B r u n n e r , pendant que c e l u i de l a p i è c e B e r k e s z i n o . 8 ( f i g . 2 ) appar­
t i e n t au g r a v e u r G e o r g Wilhelm V e s t n e r , tous les deux d e N U r n b e r g .
E n d i s c u t a n t les t r a i t s communs et l e s différences des deux p i è c e s ,
l ' a u t e u r aboutit à l a c o n c l u s i o n que le r e v e r s de l a pièce B e r k e s z i no.
8 ( f i g .5) a eu comme modèle - t r è s probablement - un e x e m p l a i r e n U r n -
b e r g e o i s de l a g r a v u r e représentant le P l a n d ' a t t a q u e de l a f o r t e r e s s e
de T i m i ş o a r a , dont un e x e m p l a i r e se t r o u v a n t à V i e n n e ( f i g .4) a s e r v i
comme modèle p o u r l e r e v e r s de l a p i è c e s B e r k e s z i n o . 6 ( f i g . 3 ) . Le
r e v e r s en d i s c u s s i o n peut être l ' o e u v r e de V e s t n e r ou bien d ' u n a u t r e
g r a v e u r de N û r n b e r g .

177

www.mnir.ro
P L A C H E T A C E L E I DE A X - A CONFERINŢĂ DE DREPT
M A R I T I M INTERNAŢIONAL - PARIS, 1911

de A U R I C A S M A R A N D A

Cu p r i l e j u l a n i v e r s ă r i i c e l e i de a X - a Conferinţe de D r e p t M a r i ­
t i m Internaţional, C o m i t e t u l de o r g a n i z a r e d i n P a r i s a bătut o plachetă
jubiliară ihfăţişîhd următoarele:
A v . p l a n u l 1 : O V i c t o r i e şezfnd î n t r - o poziţie c a r a c t e r i s t i c ă , cu
mfna stfngă ridicată fn semn de " c a r t b u n " , i a r mfna dreaptă o ţine pe
lîhgă c o r p împodobită c u f r u n z e de măslin. L a p i c i o a r e se văd aruncaţi
t r a n d a f i r i ş i un c o l ţ de s t î h c ă . P l a n u l d o i : marea,o" ambarcaţie c u v e ­
l e , două v a p o a r e , i a r l a o r i z o n t se vede s o a r e l e r ă s ă r i n d . I n p a r t e a
de sus este s c r i s : " X - e C O N F E R E N C E " , i a r îh e x e r g ă : " D E DROIT
MARITIME I N T E R N A T I O N A L " .
R v . G l o b u l pămfhtesc, împodobit c u r a m u r i de măslin, printre
c a r e se văd: o a n c o r ă , o baba c u parfmă, un p a l a n e , o elice de navă,
un c l o p o t de c a b e s t a n , o ramă. Sub g l o b u l pămîhtesc se vede m a r e a pe
c a r e pluteşte o baliză c u fanion de s e m n a l i z a r e . I n partea centralii,
peste g l o b u l pămîhtesc se află un cartuş pe c a r e este s c r i s pe doua
r f n d u r i : " P A R T I C I P A T I O N DE L A ROUMANIE". I n exergă: ' "PARIS
1911".
Placheta este d i n b r o n z , avfnd lungimea de 7 c m , lăţimea de 6 cm
d i n bază pînă l a e x t r e m i t a t e a l a t u r i i s u p e r i o a r e c a r e este arcuită şi a
fost gravată de M . S z i r m a i , s c u l p t o r - g r a v o r d i n P a r i s .
Atît a v e r s u l , cît şi r e v e r s u l sfnt de o mare dimensiune a r t i s t i c ă ,
caracterizată de o profundă fineţe şi g i n g ă ş i e .

* *
Constituită ca i n s t i t u ţ i e de d r e p t cu c a r a c t e r internaţional, C o n ­
ferinţa de D r e p t M a r i t i m Internaţional î ş i a r e s o r g i n t e a în înfiinţarea
C o m i t e t u l u i m a r i t i m internaţional p e n t r u u n i f i c a r e a D r e p t u l u i maritim
c a r e a avut loc îh i u n i e 1897 l a B r u x e l l e s , ca u r m a r e a dezvoltării
construcţiilor de nave şi a t r a n s p o r t u r i l o r internaţionale m a r i t i m e ,
f a c t o r i c a r e au det e r m i n a t începutul reglementării unor probleme ce se
impuneau ca: a b o r d a j e l e m a r i t i m e , s a l v a r e a şi asistenţa pe n a v e , r ă s ­
punderea p r o p r i e t a r i l o r de nave e t c . ^
P r i m a o r d i n e de z i a a c e s t u i f o r u m s p e c i a l i z a t a c u p r i n s ;
. - s t u d i i a s u p r a d r e p t u l u i m a r i t i m în d i f e r i t e ţ ă r i , cu reglementă­
rile la z i ;
- s t u d i i c o m p a r a t i v e cu p r i v i r e l a contradicţiile d i n t r e l e g i s l a ţ i i -

179

www.mnir.ro
le de d r e p t m a r i t i m d i n d i f e r i t e ţ ă r i ;
- anchete şi r a p o a r t e a s u p r a a v a n t a j e l o r şi i n c o n v e n i e n t e l o r din
legislaţia de d r e p t m a r i t i m d i n d i f e r i t e ţ ă r i ;
- e x p u n e r i documentate a s u p r a r e z u l t a t e l o r obţinute c u p r i v i r e la
p r i n c i p i i l e preconizate a f i adoptate ca r e g u l i u n i v e r s a l e şi c a r e fac
parte c h i a r d i n legislaţia existentă a d i f e r i t e l o r ţ ă r i ;
- e d i t a r e a unui " B u l e t i n " cu apariţie trimestrială, c a r e să i n f o r ­
meze şi să t r a t e z e problemele de d r e p t m a r i t i m internaţional.
P r i m a rezoluţie a C o m i t e t u l u i a c u p r i n s u n i f i c a r e a D r e p t u l u i ma­
r i t i m fh m a t e r i e de abordaje maritime şi a p r o b l e m e l o r adiacente ca:
pagube, răspunderi, despăgubiri e t c . .
Pe măsura aderării m a i multor ţări l a acest f o r u m , Începînd c u a
doua r e u n i u n e , C o m i t e t u l s - a t r a n s f o r m a t fn Conferinţă de D r e p t M a r i ­
t i m Internaţional.
L u c r ă r i l e Conferinţelor se desfăşurau l a i n t e r v a l e de 1-2 a n i fn
d i f e r i t e oraşe,astfel: A n v e r s - 1 8 9 8 , L o n d r a - 1 8 9 9 , P a r i s - 1 9 0 0 , H a m -
3 4 5

b u r g - 1 9 0 2 , Amsterdam-1904 , Liverpool-1905 , Veneţia-1907 , B r e -

6 7 9

m e n - 1 9 0 9 , P a r i s - 1 9 1 1 (şedinţă jubiliară p e n t r u cea de a X - a C o n ­

1 0

ferinţă de Drept M a r i t i m Internaţional).

Problemele d i s c u t a t e fh această etapă şi c ă r o r a t r e b u i a să l i se
găsească r e z o l v a r e s - a u axat fh p r i n c i p a l pe următoarele:
- d r e p t u l uniform de abordaje maritime ;
- d r e p t u l uniform de s a l v a r e şi asistenţă maritimă.
Concomitent şi pe măsură ce pariticipanţii ajungeau l a puncte de
vedere unanime cu p r i v i r e l a problemele d i s c u t a t e , acestea e r a u e x a ­
minate îh c a d r u l Conferinţelor d i p l o m a t i c e l a n i v e l de miniştri de e x ­
t e r n e . A s t f e l l a B r u x e l l e s , îh anul 1905, au avut loc două s e s i u n i ale
Conferinţei diplomatice l a n i v e l de miniştri de e x t e r n e : p r i m a sesiune
s-a ţinut fn f e b r u a r i e şi cea de a doua fn o c t o m b r i e . Cu acest p r i ­
1 2 1 3

lej s-au d i s c u t a t p r o i e c t e l e de Convenţii internaţionale p r i v i n d Dreptul

uniform de abordaje m a r i t i m e şi D r e p t u l uniform de s a l v a r e maritimă.
Este de menţionat că l a cele două Conferinţe d i p l o m a t i c e a fost
prezent şi M . M a v r o d i t r i m i s e x t r a o r d i n a r şi m i n i s t r u plenipotenţiar al
României fn B e l g i a , c a r e a p a r t i c i p a t l a l u c r ă r i ca p a r t e interesată.
În luna octombrie 1909, l a B r u x e l l e s , s-a ţinut a 3-a sesiune a
Conferinţei diplomatice a miniştrilor de e x t e r n e , fn p r o g r a m u l căreia
au f i g u r a t u r m ă t o a r e l e :14

- d i s c u t a r e a unui p r o i e c t de Convenţie asupra limitării răspunde­

r i i p r o p r i e t a r i l o r de nave, supus spre s t u d i e r e g u v e r n e l o r i n t e r e s a t e ;
- d i s c u t a r e a unui p r o i e c t de Convenţie asupra i p o t e c i i p r i v i l e g i i ­
l o r m a r i t i m e , supus s p r e s t u d i e r e g u v e r n e l o r i n t e r e s a t e ;
- d e f i n i t i v a r e a de către reprezentanţii împuterniciţi a i ţărilor i n ­
t e r e s a t e , a unificării r e g u l i l o r îh materie de abordaje m a r i t i m e ;
- d e f i n i t i v a r e a de către reprezentanţii împuterniciţi a i ţărilor i n ­
teresate a unificării r e g u l i l o r îh materie de asistenţă şi s a l v a r e m a r i t i ­
mă .

180

www.mnir.ro
www.mnir.ro
 între 2 3 - 2 6 s e p t e m b r i e 1910 delegaţii împuterniciţi s - a u r e u n i t din
nou l a B r u x e l l e s şi au semnat în numele s t a t e l o r i n t e r e s a t e cele două
Convenţii: p e n t r u u n i f i c a r e a r e g u l i l o r în m a t e r i e de a b o r d a j e maritime
şi p e n t r u u n i f i c a r e a r e g u l i l o r în m a t e r i e de asistenţă şi s a l v a r e m a r i ­
timă.
P r i n t r e s e m n a t a r i i c e l o r două Convenţii s - a a f l a t şi r e p r e z e n t a n ­
t u l României c a p a r t e interesată . 5

* *
I n a n u l 1 9 1 1 , S e r v i c i u l m a r i t i m român făcea p a r t e d i n M i n i s t e r u l
l u c r ă r i l o r p u b l i c e şi d i s p u n e a de o flotă compusă d i n 10 nave m a r i t i m e
c u o c a p a c i t a t e de peste 2 6 . 0 0 0 t d w . , d i n c a r e ; 5 c a r g o u r i şi 5 nave de
p a s a g e r i , cu c a r e se t r a n s p o r t a u mărfuri şi p a s a g e r i d i n porturile C o n ­
stanţa, Galaţi, Brăila pe m a i multe r e l a ţ i i , nave c a r e atingeau p o r t u r i
ca: Rotterdam, C a r d i f f , M a r s i l i a , precum şi Istambul, Smirna, A l e x a n ­
dria etc.
I n legătură c u t e x t u l dedicaţiei " P a r t i c i p a t i o n de l a Roumanie" de
pe p l a c h e t a prezentată a p r e c i e m c ă a c e s t a reprezintă "de f a c t o " şi "de
j u r e " r e c u n o a ş t e r e a pe p l a n internaţional a a p o r t u l u i României prin
p a r t i c i p a r e a s a ca p a r t e interesată l a soluţionarea şi r e g l e m e n t a r e a u¬
n o r probleme de d r e p t m a r i t i m internaţional în s c o p u l dezvoltării flo­
t e l o r m a r i t i m e , a r e z o l v ă r i i cît m a i e c h i t a b i l e a i n t e r e s e l o r e c h i p a j e ­
l o r şi a r m a t o r i l o r şi în g e n e r a l a e x t i n d e r i i pe cît m a i multe relaţii a
comerţului pe mare

N O T E

1 "Revue i n t e r n a t i o n a l e d u d r o i t m a r i t i m e " , 1896-1897, P a r i s , p . 3 7 3 -

384.
2 I b i d e m , 1897-1898, p . 2 3 1 - 2 3 3 , 4 9 6 - 4 9 9 , 7 3 4 - 7 3 9 .
3 I b i d e m , 1898-1899, p . 4 2 7 - 4 3 5 .
4 F r a n z Wit te mans, L a Conference de L o n d r e s , în " R e v u e . . . " , 1899¬
1900, p . 2 7 5 - 2 8 0 .
5 Georges M a r a i s , L e Congres I n t e r n a t i o n a l de D r o i t M a r i t i m e de P a ­
r i s , în " R e v u e . . . " , 1 9 0 0 - 1 9 0 1 , p . 2 7 6 - 2 9 9 .
6 H e n r i F r o m a g e o t , Conference de H a m b o u r g , îh " R e v u e . . . " , 1901¬
1902, p . 5 1 8 - 5 2 7 şi 1902-1903, p . 2 3 8 - 2 5 7 , 2 5 8 - 2 7 9 .
7 L o u i s K r a n k , Conférence d Amsterdam (1904), în "Revue . . . " , 1 9 0 3 -
1

1904, p . 8 0 0 - 8 0 2 , 9 3 7 - 9 3 8 ; 1904-1905, p . 8 0 6 ; 1910-1911,p.242-256;

René V e r n e a u x , îh " R e v u e . . . " , 1904-1905, p . 4 7 3 - 4 8 5 şi p . 807¬
808 ş i 1905-1906, p . 1 4 6 - 1 5 5 .
8 Georges M a r a i s , îh " R e v u e . . . " 1 9 0 5 - 1 9 0 6 , p . 2 4 9 - 2 6 9 .
9 Georges B a r b e y , Conférence de V e n i s e , în " R e v u e . . . " , 1907-1908,
p.556-575, 715-733.

181

www.mnir.ro
10 F . C . A u t r a n s i A . G . G a u t i e r , L e Cortgres i n t e r n a t i o n a l de D r o i t Ma­
r i t i m e de Brème, îh "Revue . . . " , 1 9 0 9 - 1 9 1 0 , p . 2 8 3 - 3 0 5 .
11 A . G . G a u t i e r , Conférence de P a r i s , f h " R e v u e . . . " , 1 9 1 1 - 1 9 1 2 , p.
406-443.
12 Comandant Duchâteau, îh " R e v u e . . . " , 1904^1905, p . 6 5 7 - 6 5 9 .
13 " R e v u e . . . " , 1905-1906, p . 2 7 0 - 2 7 8 .
14 " R e v u e . . . " , 1909-1910, p . 7 0 2 - 7 1 8 .
15 " R e v u e . . . " , 1 9 1 0 - 1 9 1 1 , p . 2 5 6 - 2 6 7 , 5 7 8 - 5 7 9 .

L A P L A Q U E T T E DE L A X C O N F E R E N C E D E
e

DROIT M A R I T I M E I N T E R N A T I O N A L - P A R I S ,
1911

Résumé

On présente l a plaquette de bronze de l a X Conférence de d r o i t

e

maritime i n t e r n a t i o n a l ( P a r i s , 1911), e x e m p l a i r e q u i p o r t e au r e ­
v e r s l a légende : P A R T I C I P A T I O N DE L A ROUMANIE . L ' a u t e u r passe
en r e v u e à cette occasion l ' a c t i v i t é déployée par les c o n f é r e n c e s
successives de d r o i t m a r . t . a ; i n t e r n a t i o n a l , de 1867 à 1911, en
: ;

faisant mention de l a p a r t i c i p a t i o n de l a Roumanie à cette a c t i v i t é .

182

www.mnir.ro
CU PRIVIRE LA ORIGINEA STEMEI ŢÂRII ROMÂNEŞTI

de J E A N Ν . MÂNES C U

I n c e r c e t ă r i l e româneşti de heraldică p r o b l e m a o r i g i n i i stemei Ţ ă ­

r i i Româneşti s - a pus datorită f a p t u l u i - c u n o s c u t , f n f o n d , de multă
vreme - c ă v o i e v o z i i d i n s e c a i X I V - l e a şi a l X V - l e a au f o l o s i t s i m u l ­
t a n două t i p u r i deosebite de armării şi anume:
T i p î . - I n s i g i l i u l mare h e r a l d i c : un scut c u p r i n z f n d un v u l t u r p l e ­
şuv c u a r i p i l e strînse şi c a p u l î n t o r s , p r i v i n d s p r e o c r u c e episcopală
a c ă r e i hampă i se înfige în s p i n a r e ; în colţul stîng de sus o semilună
d e s c r e s c î n d însoţită, între c o a r n e , de o stea c u şase r a z e ( p l . l / 1 ) .
T i p I I . - L a b a t e r e a monedelor: un scut d e s p i c a t , f a s c i a t în d r e a p ­
t a şi p l i n în stîhga, t i m b r a t de un c o i f ce poartă în c i m i e r o acvilă a s e ­
mănătoare întru t o t u l v u l t u r u l u i d i n stema sigilară ( p l . l / 2 ) .
Cele m a i v e c h i i z v o a r e i n t e r n e ale h e r a l d i c i i de stat muntene d a ­
tează d i n v r e m e a d o m n i e i l u i V l a d i s l a v I (1364-1377). E l e atestă f o l o s i ­
r e a încă de pe a t u n c i a a m b e l o r t i p u r i de stemă: stema de t i p u l I a f i g u ­
r a t în m a r e l e s i g i l i u a l l u i V l a d i s l a v I atîrnat l a p r i v i l e g i u l acordat b r a ­
şovenilor l a 20 i a n u a r i e 1 3 6 8 . Există îh acest sens o mărturie' formală
de pe l a 1 8 0 0 , confirmată de absoluta i d e n t i t a t e între v e s t i g i i l e a c t u a ­
2

le ale a c e s t u i s i g i l i u şi p e c e ţ i l e de a c e l a ş i t i p ce n i s - a u c o n s e r v a t d i n
domniile u l t e r i o a r e ; stema de t i p u l Π a p a r e descompusă pe monedele
3

a c ă r o r e m i s i u n e începe a c u m , p r o b a b i l în 1 366: s c u t u l este r e p r e z e n t a t

pe a v e r s , t i m b r u l pe r e v e r s .
F a p t u l că a c e e a ş i f i g u r ă , " a c v i l a c r u c i a t ă " , apărea şi în s c u t u l
stemei s i g i l a r e şi în c i m i e r u l stemei monetare f ă c e a n e c e s a r ă d e t e r m i ­
narea j u s t u l u i r a p o r t între c e l e două t i p u r i de stemă , r a p o r t c a r e r e ­
p r e z e n t a , în ultimă a n a l i z ă , " p u n c t u l n e v r a l g i c a l i s t o r i e i stemei V a -
l a h i e i " . Plecînd p r o b a b i l de l a o afirmaţie
4
m a i veche a g e n e r a l u l u i
P . V . N ă s t u r e l după c a r e , pe monedele Ţ ă r i i R o m â n e ş t i , c r u c e a d i n s p a ­
tele a c v i l e i n u a r f i f o s t d e c î t " c r u c e - a j u t ă " , invocaţia simbolică cu c a ­
r e începe legenda , şi neglijînd totodată existenţa s i g i l i u l u i h e r a l d i c a l
l u i V l a d i s l a v I , i s t o r i c u l Gheorghe Brătianu e l a b o r a în 1931 t e o r i a f o r ­
mării s t e m e i Ţ ă r i i Româneşti p r i n " c o b o r î r e a c i m i e r u l u i în s c u t " . N i c i6

una d i n p r e m i s e l e a c e s t e i t e o r i i n u se v e r i f i c ă însă; s i g i l i u l l u i V l a d i s ­
lav I , c o n s t a t a t în 1368, d a r datîhd p r o b a b i l de l a începutul d o m n i e i ,
este a n t e r i o r p r i m e l o r e m i s i u n i m o n e t a r e , i a r a p a r e n t a funcţie e p i g r a -
fică a c r u c i i d i n spatele a c v i l e i de pe monedele de t i p u l comun e i n f i r ­
mată de monedele de t i p u l " c u a c v i l a conturnată" (astăzi c o n s i d e r a t e ca

183

www.mnir.ro
f i i n d p r i m e l e e m i s i u n i ) , unde c r u c e a urmează întoarcerea a c v i l e i ( p l . 1/3)
ca şi de cele anepigrafe unde c r u c e a î ş i păstrează l o c u l . Aceasta s - a
demonstrat încă d i n 1935 de d r . G . S e v e r e a n u .
Nouă, stema monedelor l u i V l a d i s l a v I ne apare mai c u r i i i d ca o c o n ­
strucţie heraldică de dată m a i r e c e n t ă , îh c a r e s c u t u l r e p r o d u c e p r o b a ­
b i l b a n i e r a , de inspiraţie ungară, a domnului Ţării Româneşti, i a r t i m ­
b r u l p r e i a , transformîhd-o îhsă d i n v u l t u r în acvilă, f i g u r a principală a
s c u t u l u i d i n marele s i g i l i u . Credem că momentul c o n f e r i r i i sau al
l i b e r e i adoptări de către domnul Ţării Româneşti a a c e s t e i steme poate f i
pus în legătură cu i h t f l n i r e a d i n anul 1 343 sau 1 344dintre r e g e l e U n g a r i e i
Ludovic I c e l Mare şi v o i e v o d u l român N i c o l a e Anexadru,cînd acesta din
urmă - s u b s t i t u i n d u - s e , f i e şi numai pe p l a n u l d i p l o m a t i c , tatălui său - a
luat iniţiativa normalizării relaţiilor d i n t r e Ţara Românească şi U n g a r i a ,
rupte de l a războiul d i n 1330®.
I z v o a r e s u p l i m e n t a r e , datîhd d i n t i m p u l domniei l u i Radul I (1377¬
1384), aduc unele lămuriri asupra f o l o s i r i i diferenţiate a c e l o r două s t e ­
me :
1 . N a s t u r i i de a r g i n t a u r i t şi email v e r d e a i h a i n e i cu c a r e s-a în-
mormîhtat v o i e v o d u l sînt împodobiţi cu s c u t u l despicat a l stemei moneta­
re^.
2 . Pe monedele unei e m i s i u n i , pe c a r e o credem comemorativă a u¬
n e i v i c t o r i i g r e u cîştigate ( p L U / 4 ) , v o i e v o d u l s - a r e p r e z e n t a t pe r e v e r s
îh armură uşoară de r ă z b o i , ţinîhd îh mîna dreaptă o suliţi scurtă şi r e -
zemîndu-se cu stîhga pe acelaşi scut despicat (pe a v e r s , a r m e l e comple-
te) .
1 C

3. Pe stîlpul de N E a l naosului B i s e r i c i i Domneşti de l a C u r t e a de

Argeş este r e p r e z e n t a t , îh atitudine orantă, un c a v a l e r în platoşă de s o l ­
z i ( c a v a l e r u l "fără c a p " ) . I n faţa l u i , r e z e m a t e , suliţa şi s c u t u l . Pe c o l ­
ţul s c u t u l u i , un coif r o t u n d de luptă a u r i t şi cu acoperămînt r o ş u . Scutul
a fost d i s t r u s în t i m p u l l u c r ă r i l o r de d e z v e l i r e a f r e s c e i , dar n i s-a
păstrat o f o t o g r a f i e d i n t r - o fază mai veche a acestor l u c r ă r i , d i n care r e ­
iese că e r a un scut de luptă, întărit cu o bordură (fizică, nu heraldică) de
tablă profilată şi a cărui suprafaţă liberă r e p r o d u c e a împărţirea scutului
despicat şi fasciat de pe m o n e t e . 11

Reiese d i n aceste t r e i exemple că s i n g u r u l scut p u r t a t efectiv de

domnii Ţării Romaneşti d i n ultima treime a s e c a i XPV-lea e r a scutul des­
picat j j i fasciat a l stemei de pe monete.
In lumina acestui f a p t , s c u t u l cu v u l t u r u l din marele s i g i l i u pare a
nu rnai f i f o s t , l a aceeaşi e p o c ă , decît a m i n t i r e a unor v r e m i revolute în
c a r e se crease cea dintîi pecete domnească. N u - 1 mai poartă efectiv n i ­
meni, d a r e l supravieţuieşte în v i r t u t e a cunoscutei tendinţe conservatoa­
r e a s i g i l i i l o r importante.şi - nemaireprezentînd h e r a l d i c persoana f i z i ­
că a domnului - e l reprezintă deja instituţia domniei ca persoană juridică.
Cu alte c u v i n t e , perimat ca stemă de f a m i l i e , scutul rlin marele sigiliu
devenise încă de pe atunci stema de stat a T ă r i i Româneşti.
Dar n i c i o stemă nu e p e r f e c t definită atît timp cît n a - i cunoaştem

184

www.mnir.ro
smalţurile. C u p r i v i r e l a stema d i n s i g i l i u , credem c u M a t e i C a r a g i a -
le 1 2
că s c u t u l va f i fost a l b a s t r u , v u l t u r u l n e g r u şi a ş t r i i de a u r . C r u ­
cea v a f i f o s t însă t o t de a u r , aşa cum a p a r e În m i n i a t u r i l e h r i s o a v e l o r
de mai t î r z i u , şi nu r o ş i e . N i c i c i o c u l şi g h i a r e l e nu c r e d e m să f i f o s t
" p o l e i t e " , c ă c i acest d e t a l i u a r f i împiedicat t r a n s f o r m a r e a , către 1500,
a păsării cruciate fn c o r b .
D e s p r e smalţurile s t e m e i de pe monede, am arătat mai d e m u l t •* c ă 1

f a s c i i l e e r a u p r o b a b i l a u r şi r o ş u , i a r c f m p u l p l i n , a l b a s t r u . Ne bazam
pe urme de c u l o a r e o b s e r v a t e " i n s i t u " l a C u r t e a de A r g e ş , acolo unde
fusese s c u t u l " c a v a l e r u l fără c a p " şi pe variaţiile de i n t e n s i t a t e a l u m i ­
n i i f n f o t o g r a f i a amintită, i a r p e n t r u c f m p u l a l b a s t r u , şi pe semiluna ce
apare f n acest cfmp pe a v e r s u l c e l o r m a i v e c h i monede, s i n g u r e l e pe c a ­
r e s c u t u l este r e d a t c u s c r u p u l o z i t a t e , a s t f e l fncft şi m e t a l u l f a s c i i l o r
este m a r c a t p r i n d a m a s c h i n a r e .
Cu p r i l e j u l t r a n s f e r ă r i i v u l t u r u l u i d i n stema sigilară f n c i m i e r u l a¬
c e s t e i n o i steme şi a transformării l u i î n t r - o - m a i nobilă - a c v i l ă , c r e ­
dem că şi smalţul păsării a f o s t schimbat d i n n e g r u f h a u r . A s t f e l nu s - a r
e x p l i c a p e n t r u ce în s e c . X V I - X V U I , cînd pasărea cruciată e r a unanim
considerată c o r b , în f r o n t i s p i c i u l h r i s o a v e l o r ea este totuşi a d e s e o r i
pictată c u a u r .
P r o b l e m a o r i g i n i i s t e m e i Ţ ă r i i Româneşti se complică şi mai mult
datorită a d u c e r i i în discuţie a u n o r i z v o a r e n o i . Se constată în p r i m u l
rînd c ă , în a f a r a c e l o r două steme p r e z e n t a t e pînă a c u m , p a t r i m o n i u l h e ­
r a l d i c a l v o i e v o z i l o r d i n s e c . a l X I V - l e a m a i c u p r i n d e a şi o a t r e i a s t e ­
mă, d i n c î t e ştim, puţin folosită: un scut c u un l e u h e r a l d i c . P r i n a c e a s ­
ta se confirmă a u t e n t i c i t a t e a stemei c u l e u n e g r u (sau r o ş u ) în cîmp de
a u r (sau a r g i n t ) atribuită " d u c e l u i V a l a b l e i " de a r m o r i a l e l e germane d i n
s e c a i X V - l e a şi a l X V I - l e a şi r putată pînă n u de mult ca apocrifă ^.
1

Acest scut apare în s i g i l i u l mic h e r a l d i c a l l u i M i r c e a c e l Bătrîn c u l e ­

genda: + ΐω WITH A BE/IMIG1 Β Ο Ε Β Ο β Α 1 5
, întipărit în c e a r ă neagră şi
atîrnat, fn rfnd c u s i g i l i i l e b o i e r i l o r , lîngă m a r e l e s i g i l i u domnesc de
ceară r o ş i e , l a t r a t a t u l c u P o l o n i a d i n 17 m a r t i e 1411 ( p l . U / 5 ) . A m a r ă ­
tat, în două comunicări p r e z e n t a t e l a C o m i s i a de H e r a l d i c ă , Genealogie
şi S i g i l o g r a f i e de pe lîngă I n s t i t u t u l de i s t o r i e " N , I o r g a " , c ă acest scujt
1 6

nu c u p r i n d e a o imagine neclară a a c v i l e i ţ ă r i i , cum c r e z u s e r ă , nu ştim

de c e , p r e d e c e s o r i i , c i un l e u h e r a l d i c , lesne de r e c u n o s c u t în pofida
r e l e i imprimări. A p r e c i a m în a c e l e a ş i comunicări că s c u t u l c u l e u v a f i
fost adevărata stemă de neam a " B a s a r a b i l o r " şi e x p l i c a m prezenţa l u i
într-un s i g i l i u p e r s o n a l , d i n a cărui legendă slavă l i p s e a o r i c e r e f e r i r e
l a domnia Ţării Româneşti, p r i n aceea că M i r c e a c e l Bătrîn îl v a fi f o l o ­
sit îh p e r i o a d a 1 394—1396 cînd nu a domnit e f e c t i v , t r o n u l T ă r i i Româ­
neşti fiind ocupat de V l a d I . I n o r i c e c a z , în 1411 M i r c e a n u se mai s e r ­
vea p e r s o n a l de acest s i g i l i u , c i fl. t r e c u s e p r o b a b i l f i u l u i său Mihail
(sau a l t u i f i u ) , c a r e c o s i g i l e a z ă împreuuă c u b o i e r i i t r a t a t u l cu P o l o n i a .
Dacă i p o t e z a noastră este j u s t ă , M i r c e a c e l Bătrîn p a r t i c i p a s e sub a¬
c e e a ş i stemă şi l a c r u c i a d a antiotomană d i n 1396, terminată p r i n d e z a s -

185

www.mnir.ro
 186

www.mnir.ro
 Pill
187

www.mnir.ro
t r u l de l a N i c o p o l e , şi aşa s - a r e x p l i c a de ce a r m o r i a l e l e germane au
perpetuat - c a arme ale " d u c e l u i V a l a h i e i " - tocmai acest s c u t , pe care
l - a u putut p r e l u a d i n t r - o - c r o n i c ă ilustrată a bătăliei de l a N i c o p o l e ,
cronică, astăzi pierdută.
Recent au i n t r a t f h atenţia c e r c e t ă t o r i l o r români şi cele două steme
a t r i b u i t e unui rege a l V a l a h i e i - " l e r o i de B l a q u i e " - de c e l m a i vechi
a r m o r i a l f r a n c e z c u n o s c u t , a r m o r i a l u l " W i j n b e r g e n " , r e d a c t a t între anii
1265 f i 1285, a n t e r i o r d e c i d a t e i de 1290 l a c a r e , p o t r i v i t tradiţiei, s-a
întemeiat Ţara Românească. S - a u ocupat de acest a r m o r i a l Marcel
S t u r d z a - S ă u c e ş t i ^ şi Dan Cernovodeanu . Stemele
1
din armorialul
Wijnbergen sînt: 1) f a s c i a t mărunt a u r şi r o ş u ; 2) f a s c i a t mărunt a u r şi
r o ş u peste c a r e broşează două labe n e g r e de l e u , Î n c r u c i ş a t e . Cea din
urmă a f o s t preluată şi de un a r m o r i a l englez d i n sec «al X V - l e a , d i n c a ­
re pagina ce o c u p r i n d e a a f o s t reprodusă f h The E n c y c l o p a e d i a Bri­
tanica , ediţia 1926, v o i . Χ Γ Π , p.320-321 , ρ Ι . Γ Π , f i g . 1 6 , de unde ne e r a
cunoscută m a i de demult ( ρ Ι . Π / 6 ) .
Nu putem i n s i s t a , a i c i şi acum, a s u p r a a c e s t u i " r e g e a l V a l a h i e i " .
I I considerăm, fh p r i n c i p i u , unul şi a c e l a ş i c u c e l a m i n t i t de c r o n i c a r i ­
mată a l u i P h i l i p p Mousket f h legătură c u evenimentele d i n a n u l 1242 şi
nu excludem o eventuală continuitate între r e g a t u l v a l a h de l a 1242 şi
voievodatul oltean a l . l u i L y t u o n - L i t o v o i amintit f h D i p l o m a Ioaniţilor,
c i n c i a n i m a i tîrziu . Stemele d i n a r m o r i a l u l " W i j n b e r g e n " p r o v i n proi-
b a b i l d i n i z v o a r e ceva m a i v e c h i , i a r d e o s e b i r i l e d i n t r e cele două s c u ­
t u r i s - a r putea e x p l i c a şi p r i n provenienţa l o r d i n două s u r s e d i f e r i t e . I n
o r i c e c a z , s c u t u r i l e d i n a r m o r i a l u l " W i j n b e r g e n " atestă m a r e a vechime
a f a s c i i l o r şi a l e u l u i d i n p a t r i m o n i u l h e r a l d i c a l d o m n i l o r Ţării Româ­
neşti. R e c i p r o c , p r i n stema de pe monedele v o i e v o z i l o r d i n s e c a i X I V -
lea şi p r i n s c u t u l c u l e u l d i n s i g i l i u l mic a l l u i M i r c e a c e l Bătrîn se
confirmă autenticitatea s c u t u r i l o r H i n a r m o r i a l u l " W i j n b e r g e n " .
In continuitatea i s t o r i c ă d i n t r e s c u t u r i l e f a s c i a t e păstrate în acest
a r m o r i a l d i n s e c . a l ΧΓΠ-lea şi cele două s c u t u r i , c e l despicat şi c e l cu
l e u l , ale " B a s a r a b i l o r " d i n s e c a i X T V - l e a , s c u t u l c u v u l t u r u l d i n ma­
r e l e s i g i l i u a l Ţării Româneşti apare c a un element c u d e s ă v î r ş i r e stră­
in.
S p r e deosebire de f a l n i c e l e armării de s u v e r a n i sau de m a r i f e u -
d a t a r i p u r t a t e de " B a s a r a b i " , e l se prezintă ca o stemă ^ aparent mo­ 2

destă, h e r a l d i z a r e în s t i l u n g a r o - t r a n s i l v a n a unei simple embleme s i ­

g i l a r e p r e h e r a l d i c e , poate de t i p b i z a n t i n . D a r f a p t u l că această em­
2 1

blemă este de fapt un s i m b o l e r m e t i c , îndeaproape înrudit c u c e l a l J u -

nonei d i n Samos , stă mărturie p e n t r u ceea ce putea f i l a acea epocă
un "summum"de rafinament i n t e l e c t u a l : c e l ce a ales un a t a r e simbol spre
a - i s e r v i c a stemă nu putea f i decît o p e r s o n a l i t a t e de e x c e p ţ i e .
Faptele h e r a l d i c e analizate p a r să confirme tradiţia i s t o r i c ă a în­
t e m e i e r i i Ţ ă r i i Româneşti p r i n N e g r u - V o d ă , c e l coborît de peste munte
în 1290 şi căruia i s-a închinat feudalitatea locală în f r u n t e c u puternica
dinastie voievodale olteană, urmaşii l u i L y t u o n - L i t o v o i şi Bărbat,

188

www.mnir.ro
 "banoveţii" B a s a r a b i a i Letopiseţului C a n t a c u z i n e s c . întemeietor de 2

s t a t f e u d a l , N e g r u Vodă a f o s t necesarmente şi c r e a t o r u l p r i m u l u i s i g i ­
l i u domnesc, f n c a r e a a ş e z a t , f i r e ş t e , p r o p r i u l său b l a z o n nobiliar ,
s c u t u l c u v u l t u r u l c u c r u c e a Înfiptă i n t r e a r i p i .
I n t r e i m p o s i b i l u l . N e g r u V o d ă , d e f i n i t cînd v a de D i m i t r i e One i u l
4
ca:
" . . . domn român, v e n i t a c i d i n altă p a r t e şi n u d i n O l t e n i a , domn c a r e
întemeiază a c i s t a t u l , d a r n u d i n a s t i a , domn căruia i se închină B a s a r a ­
b i i O l t e n i , f o ş t i înainte de dînsul şi urmaşi după e l . . . " şi scutul d i n
m a r e l e s i g i l i u domnesc: stemă nobiliară c u p r i n z f n d un s i m b o l bizantin,
d a r sub veşmînt h e r a l d i c t r a n s i l v a n , stemă a s t a t u l u i pe c a r e , în sec.
. a l X T V - l e a , n u o poartă e f e c t i v n i c i unul d i n t r e reprezentanţii d i n a s t i c i ,
stemă ce se inferă - întrerupîhd-o - în c o n t i n u i t a t e a dintre scuturile
a r m o r i a l u l u i f r a n c e z d i n v e a c u l a l XEH-lea şi cele ale Β as a r a b i l o r din
v e a c u l următor, corespondenţa e s t e , î n t r - a d e v ă r punct c u p u n c t , p e r ­
fectă.
Posesoare a unor arme p r o p r i i , scutul cu l e u l , d a r şi probabilă
depozitară a v e c h i i tradiţii v e z i l a r e a b a n i e r e i cu d u n g i galbene şi r o ş i i ,
d i n a s t i a olteană î ş i v a aduce contribuţia s a l a c o n s t i t u i r e a p a t r i m o n i u l u i
h e r a l d i c a l n o u l u i s t a t . Cînd l u i N e g r u Vodă îi v a urma îh scaun B a s a -
r a b I , f i u l l u i T h o c o m e r - T i h o m i r d i n d i n a s t i a olteană ( ş i , p r o b a b i l , g i n e r e
a l " d e s c ă l e c ă t o r u l u i " ţ ă r i i ) , acesta nu v a abandona s c u t u l cu l e u l , pe
2 3

c a r e - 1 r e g ă s i m l a strănepotul său M i r c e a c e l Bătrfn, d a r f h marele s i ­

g i l i u v a p ă s t r a stema p r e d e c e s o r u l u i s ă u , c a r e devine acum stemă de
s t a t . Pe t e m e i u l v e c h i i tradiţii v e x i l a r e - transfigurată p r i n împuţinarea
f a s c i i l o r ş i adăugarea cîmp u l u i a l b a s t r u - , d a r şi pe t e m e i u l emblemei
d i n s i g i l i u l domnesc, v a l u a naştere mai tîrziu stema complexă a v o i e v o ­
z i l o r d i n a doua jumătate a s e c . a l X I V - l e a .
A m i n t i r e a s c u t u l u i c u l e u l v a f i păstrată de a r m o r i a l e l e germane ,
f i i n d u n e o r i reluată de pretendenţi domneşti p r i b e g i în O c c i d e n t ? . S t e m a 2

complexă c u s c u t u l d e s p i c a t şi " a c v i l a c r u c i a t ă " în c i m i e r nu va putea

susţine concurenţa c u stema simplă d i n s i g i l i u l domnesc şi v a d i s p a r e în
a doua jumătate a s e c . a l X V - l e a , odată c u încetarea activităţii monetă-
r i e i m u n t e n e , c a r e , în u l t i m e l e d e c e n i i de fiinţare, îi perpetuase poate
d o a r a m i n t i r e a . Tradiţia vexilară d i n c a r e p r o v e n i s e v a supravieţui,mai
mult sau m a i puţin l a t e n t , p e n t r u a reînvia în 1834, îh forme n o i , în d r a ­
p e l u l m o d e r n a l o ş t i r i i Ţ ă r i i Româneşti, d i n c a r e a d e r i v a t a p o i d r a p e ­
l u l naţional a l României ®. 2

Singură v a dăinui, s u b s t i t u i n d u - s e t u t u r o r c e l o r l a l t e steme d i n s i ­

g i l i u l domnesc. Către 1500 pasărea cruciată v a s u f e r i o nouă m e t a m o r ­
f o z ă , p r e f ă c î h d u - s e f n c o r b , d a r adoptfnd, p a r a d o x a l , atitudinea unei
a c v i l e a n t i c e . C r u c e a n u m a i apare acum înfiptă între a r i p i l e p ă s ă r i i , c i
se plasează îh faţa c o r b u l u i c a r e o p r i n d e c u p l i s c u l de sub t r a v e r s ă .
Cum influenţa stemei H u n i a z i l o r n i se p a r e a i c i evidentă, presupunem că
noua r e p r e z e n t a r e a f o s t e i " a c v i l e v a l a h i c e " v a f i fost adusă cu sine ds
V l a d Călugărul 0 4 8 1 - 1 4 9 5 ) d i n p e r e g r i n ă r i l e sale ca pretendent în A r ­
d e a l şi U n g a r i a " . Constatată n u poate f i decît pe stema p i s a n i e i d i n 1499
2

189

www.mnir.ro
de l a clopotniţa mănăstirii D e a l u l •* , i a r în s i g i l i u l domnesc n u v a p ă ­
trunde decît sub domnia l u i Neagoe Bas a r a b (1512-1521 ) . S i m e t r i a r e ­ 3 1

lativă a n o i i reprezentări h e r a l d i c e v a d e t e r m i n a s e p a r a r e a s t e l e i de s e ­
milună şi s i t u a r e a e i Îh colţul opus, p r i m pas s p r e t r a n s f o r m a r e a s t e l e i
într-un s o a r e . Cu aceasta, şi c u d i m i n u a r e a d i m e n s i u n i l o r c r u c i i , se
constituie în s e c a i X V I - l e a t i p u l d e f i n i t i v a l stemei T ă r i i Româneşti,
care va fiinţa pînă către 1 8 3 0 , cînd, sub a l t e influenţe, c o r b u l se va p r e ­
face d i n nou în a c v i l ă .
Am lăsat dinadins în a f a r a acestei c e r c e t ă r i stema c u t r e i capete de
h a r a p i atribuită T ă r i i Româneşti în unele l u c r ă r i s t r ă i n e , Începînd cu
Chronologia l u i L e v i n u s H u l s i u s (1595). A r m o r i a l e l e germane mai vechi
nu o a t r i b u i e niciodată " d u c e l u i V a l a h i e i " , r e p r e z e n t a t consecvent prin
s c u t u l c u l e u l , c i unui enigmatic "duce de A s c h o l o t t de d i n c o l o de V a l a -
h i a " . N u ştim ce poate însemna n i c i " A s c h o l o t t " , n i c i " d i n c o l o de V a l a -
3 2

h i a " . Poate f i v o r b a de- o r e a l i t a t e românească dinainte de 1290,cum c r e ­

deam mai d e m u l t , d a r şi de ţ a r a l u i D o b r o t i c i sau de a v r e u n u i p r i n c i ­
3 3

pe tătar. U l t i m a eventualitate n i se p a r e astăzi cea m a i p r o b a b i l ă .

N O T E

1 Am d e s c r i s s i g i l i u l l u i M i r c e a c e l Bătrfn d i n p r i m a s a domnie (1386¬

1394) ce " v a f i fost şi în t i m p u l l u i V l a d i s l a v v o i e v o d " ( A . S a c e r d o ţ e a -
n u , S i g i l i u l domnesc şi stema ţării . . . , în " R e v i s t a A r h i v e l o r " , a n .
X I , 1968, n r . 2 , p . 1 4 ) . L u c r a r e a de referinţă: C . M o i s i l , S i g i l i i l e l u i
M i r c e a c e l Bătrfn, f n " R e v i s t a A r h i v e l o r " , a n . V I I , 1 9 4 4 - 1 9 4 5 , p . 2 5 6 -
286. Discuţii a s u p r a s p e c i e i o r n i t o l o g i c e a păsării d i n s c u t u l stemei
s i g i l a r e l a D . C e r n o v o d e a n u , Ştiinţa şi a r t a heraldică în România ,
Bucureşti, 1977, p . 4 3 - 4 4 .
2 L . J . M a r i e n b u r g , KIeine siebenbUrgische Geschichte z u r Unterhaltung
und B e l e h r u n g , P e s t , 1806. p . 1 8 9 . S i g i l i u l e r a încă de pe atunci spart
îh t r e i , d a r s c u t u l nu se fărâmiţase şi se m a i d i s t i n g e a pe e l ceea ce
a u t o r u l ştia că este " S t e m a V a l a h i e i , un c o r b cu o c r u c e îh g u r ă " .
3 C . M o i s i l , o p . c i t . , p . 2 8 5 - 2 8 6 ; E . V î r t o s u , Note şi discuţii s i g i l o g r a ­
fice , în " S t u d i i şi c e r c e t ă r i de numismatică", TU, 1 9 6 0 , p . 5 2 .
4 M . C a r a g i a l e , O contribuţie heraldică l a i s t o r i a B r f n c o v e n i l o r , îh Ope­
r e , e d . îngrijită de P e r p e s s i c i u s , Bucureşti, 1936, p . 2 9 4 .
5 P . V . N ă s t u r e l , I n t e r p r e t a r e a m o b i l e l o r h e r a l d i c e de pe monedele Ţării
Româneşti ( i n t e r v i u ) în " B u l e t i n u l Societăţii Numismatice Române'JXI,
1914, b r . 2 1 , p . 1 9 - 2 3 ; i d e m , Nova P l a n t a t i o şi r e g i i României moşte­
n i t o r i a i împăraţilor Bizanţului . , . ( e x t r a s d i n " R e v i s t a p e n t r u isto¬
r i e , arheologie şi f i l o l o g i e " , X V , 1914), Bucureşti, 1 9 1 5 , p . 6 şi 1 5 .
6 G.I.Brătianu, O r i g i n i l e stemelor Moldovei şi Ţării Româneşti, î n " R e -
v i s t a istorică română", I , f a s c . T , 1 9 3 1 , p . 5 0 - 6 2 . V . , î n a c e l a ş i sens,
M . C a r a g i a l e , o p . c i t . , p a s s i m ; C . M o i s i l , Stemele p r i m e l o r monede
româneşti (extras d i n A A R M S I , s.m, t . X X I , n r . 4 ) , B u c u r e ş t i , 1938,

190

www.mnir.ro
 p . 5 - 6 ; i d e m , O pagină' de heraldică românească veche (extras din
B S A R P R , Π , 1 9 5 0 ) , B u c u r e ş t i , 1 9 4 9 , p . 3 - 4 . Recent s i S z . d e V a j a y ,
Pas " A r c h i r e g n u m H ungar ic um" und seine Wappensymbolik i n der
I d e e n w e l t des M i t t e l a l t e r s , e x t r a s d i n U b e r l i e f e r u n g und A u f t r a g .
F e s t s c h n i f f t f U r M i c h a e l de F e r d i n a n d y , Wiesbaden, 1 9 7 3 , p . 6 5 4 , 6 5 6 .
7 G . S e v e r e a n u , Monetele l u i Dan I Β as a r a b , domn a l T ă r i i Româneşti ,
1384-1386, fh "Bucureştii", 2 , 1935, p.251-252.
8 I . C . F i l i t t i , D e s p r e N e g r u V o d ă , f h A A R M S I , s.m, t . r v , 1 9 2 4 , p . 6 1 -
6 2 ; S z . d e V a j a y , o p . c i t . , p . 6 6 4 , n o t a 5; S . I o s i p e s c u , Românii d i n
Carpaţii M e r i d i o n a l i l a Dunărea de Jos de l a i n v a z i a mongolă (1241 -
1243) pfnă l a c o n s o l i d a r e a domniei a toată Ţara Românească. R ă z b o ­
i u l v i c t o r i o s p u r t a t l a 1330 împotriva c o t r o p i r i i u n g a r e , f h C o n s t i t u ­
i r e a s t a t e l o r feudale româneşti, B u c u r e ş t i , 1980, p . 9 4 . O m a g i u l pre¬
s t a t în 1343 de N i c o l a e A l e x a d r u e c o n s t a t a t de M . H o l b a u , C o n t r i b u ­
ţii l a s t u d i u l r a p o r t u r i l o r d i n t r e Ţara Românească şi U n g a r i a a n g e -
v i n ă , îh " S t u d i i " , X V , 1 9 6 2 , 2 , p.325 şi u r m . , r e p u b l i c a t de a u t o a ­
r e îh v o i . D i n c r o n i c a r e l a ţ i i l o r româno-ungare în s e c o l e l e ΧΓΠ-
X T V , B u c u r e ş t i , 1 9 8 0 . P e n t r u o eventuală c o n c e s i u n e , dacă nu de
arme c e l puţin a u n e i b a r d e r e , pledează p a s a j u l d i n proclamaţia d i n
1365 a r e g e l u i U n g a r i e i împotriva l u i V l a d i s l a v I , denunţat ca i n f i d e l
faţă de " r e g e suo a quo sua de bent dependere i n s i g n i a " ( H u r m u z a c h i ,
1/2, p . 9 2 ) .
9 V . D r ă g h i c e a n u , C u r t e a domnească d i n A r g e ş . Note i s t o r i c e şi a r ­
h e o l o g i c e , în C u r t e a domnească d i n A r g e ş , ( B C M I , X - X V T J , 191 6¬
1923), B u c u r e ş t i , 1923 p . 6 4 - 6 5 , f i g . 6 4 a , b . O c t . D i e s c u , îh mai
multe comunicări i n e d i t e , c o n s i d e r a pe l a 1970 că n a s t u r i i în c h e s ­
tiune pot f i luaţi ca i z v o r p e n t r u smalţurile s c u t u l u i ( c f . D . C e r n o v o -
d e a n u , o p . c i t . , p . 6 7 ) . Credem îhsă c ă e m a i l u l v e r d e nu a avut decît
r o s t u r i d e c o r a t i v e , n a s t u r i i f i i n d în fond gîndiţi şi realizaţi în " a l b -
n e g r u " , asemenea b u t o n i l o r de manşetă c u v e c h i motive h e r a l d i c e r o ­
mâneşti c r e a ţ i de a r t i z a n a t u l d i n z i l e l e n o a s t r e .
10 C . M o i s i l , Monetele l u i Radu I B a s a r a b în C u r t e a domnească d i n A r ­
geş ( B C M I , X - X V n , 1 9 1 6 - 1 9 2 3 ) , p . 1 2 3 - 1 3 3 , f i g . 1 3 1 - 1 3 2 . T o t a i c i ,
distincţie c l a r ă între stema " B a s a r a b i l o r " de pe monete şi cea a ţării
din pecete, l a p.129.
11 D . O n c i u l , I n chestiunea B i s e r i c i i Domneşti de l a Curtea de A r g e ş , în
B C M I , I X , 1 9 1 6 , p . 6 0 - 6 1 , f i g . 1 4 . Atît D . O n c i u l , cît şi C . M o i s i l ( o p _ .
c i t . , p . 1 3 0 ) c o n s i d e r a u c ă acest " c a v a l e r fără cap" este Radu I . In
legătură c u dispariţia s c u t u l u i d i n f r e s c ă amintim p r e s u p u n e r e a c u m ­
p l i t a c u z a t o a r e a l u i O . T a f r a l i ( B i s e r i c a Domnească - Datele c l ă d i ­
r i i şi d e c o r ă r i i s a l e , îh R I A F , X V I , 1 9 1 5 - 1 9 2 2 , p . 1 5 2 ) , p o t r i v i t că¬
r e i a c a p u l aceluiaşi c a v a l e r a r f i fost s u s t r a s de un "amator de artă
p r o f a n a t o r de monumente".
12 M.Caragiale, o p . c i t . , p.294.
13 I.Mănescu, Cu p r i v i r e l a vechimea t r i c o l o r u l u i r o m â n e s c , comunicare
prezentată l a C o m i s i a de Heraldică şi S i g i l o g r a f i e de pe lîngă I n s t i t u -

191

www.mnir.ro
 t u l de I s t o r i e " N . I o r g a " , l a 27 i a n u a r i e 1972.
14 C . K a r a d j a , Delegaţii din ţara noastră l a C o n s i l i u l d i n Constanţa (ih
Baden) în anûTT415, în A A R M S I , s . m , t o m . V n , mem.2, 1 9 2 7 , p . 5 9 -
91 ; idem, Despre stemele româneşti ale l u i R i c n e n t a l , în " R e v i s t a
A r h i v e l o r " , Π, 1927-1928, n r . 4 - 5 , p . 4 5 8 - 4 6 0 ; M . P o p e s c u , Capetele
de a r a b i d i n stema Bas a r a b i l o r , îh " R e v i s t a A r h i v e l o r " , Π, 1927¬
1928, n r . 4 - 5 , p . 1 5 0 - 1 5 5 ; D . C e r n o v o d e a n u , o p . c i t . , ρ , 78-79 şi
p.208-211, ρΙ.Ι-Π.
15 I . B o g d a n , B i b i . A c a d . R . S . R . , m s . r o m , n r . 5 2 1 9 , f i l a 67-69 c u s c h i ­
ţă d e s t u l de c o r e c t ă ) ; C . M o i s i l , S i g i l i i l e l u i M i r c e a c e l Bătrîn,p.267,
f i g . 9 şi ρΙ.ΓΠ, f i g . 4 ; E . V Î r t o s u , D i n s i g i l o g r a f i a M o l d o v e i şi Ţării
Româneşti, în D I R , I n t r o d u c e r e , Π, Bucureşti , 1956, p , 333-537,
p a s s i m . C . M o i s i l a p r e c i a că îh s i g i l i u se vede "stema s t r i c a t ă , scut
cu o r e p r e z e n t a r e nedesluşită, c a r e îhsă p a r e a f i a c v i l a c r u c i a t ă " .
Totuşi, îh desenul de l a f i g . 9 se recunoaşte c l a r l e u l , ca şi îh s c h i ­
ţa d i n m a n u s c r i s u l l u i I . B o g d a n , c a r e şi e l c r e d e a totuşi acelaşi l u ­
cru. ,
16 I.N.Mănescu, L e u l v a l a h i c îh i z v o a r e româneşti, l a 8 i a n u a r i e 1975
(citată de D . C e r n o v o d e a n u , D i n însemnele h e r a l d i c e ale l u i Mihai
V i t e a z u l , în " B i s e r i c a Ortodoxă Română", X C I V , n r . 7 - 8 , 1976, p .
" 742, nota 78) şi T r i p l u l p a t r i m o n i u h e r a l d i c a l d o m n i l o r Ţ ^ ^ Ro­
r

mâneşti şi implicaţiile sale i s t o r i c e l a 8 decembrie 1 977 (citată sub

t i t l u l redacţiunii germane d i η 1974 Das d r e i f a c h e Wappen d e r F U r -
sten von Walachei de D . C e r n o v o d e a n u , Ştiinţa s i a r t a heraldică
în România, p . 7 8 , nota 1 0 1 ) .
17 M . S t u r d z a - S ă u c e ş t i , Anciens blasons roumains du ΧΠΙ-e s i è c l e co¬ f

c o munie are destinată c e l u i de a l X H J - l e a Congres Internaţional de Ge­

nealogie şi Heraldică ( L o n d r a , 1 976) şi a l cărui rezumat a apărut în
ΧΓΠ I n t e r n a t i o n a l Congres of Genealogical and H e r a l d i c S c i e n c e s , 31
August-7 S e p t e m b e r 1976 - P r o c e e d i n g s , L o n d o n , 1979, p . 5 2 - 5 3 . N u
putem accepta punctul de vedere a l a u t o r u l u i , p o t r i v i t căruia aceste
blazoane au fost ale Asăneştilor, c a r e l e - a u c o n f e r i t şi aliaţilor lor
din Oltenia îh 1204.
18 D . C e r n o v o d e a n u , Pas A r m o r i a l Wijnbergen und die H e r a l d i k d e r wa-
lachischen D y n a s t e n , în " D e r T a p p e r t " , X V I I I , 1980., p . 1 - 1 5 . Aici
scutul f a s c i a t este a t r i b u i t v o i e v o d a t u l u i l u i L y t u o n - L i t o v o i şi c e l cu
adaosul l a b e l o r de l e u , I m p e r i u l u i româno-bulgar a l A s ă n e ş t i l o r .
19 Ibidem, p . 6 - 8 . I n t e r p r e t a r e a istorică diferă întrucîtva de a noastră.
20 Definită ca atare p r i n semiluna şi steaua d i n colţul stîng de s u s , f r e c ­
vente (dar cu c a r a c t e r f a c u l t a t i v ) în această heraldică atunci cînd
cîmpul s c u t u l u i este a l b a s t r u , i a r mobile principală nu respectă r e ­
gula heraldică a c u l o r i l o r . P e t a l i i l a D . C e r n o v o d e a n u , Ştiinţa şi a r ­
ta heraldică, p.43 , nota 1 .
21 G . S c h l u m b e r g e r , S i g i l l o g r a p h i e de l ' E m p i r e B y z a n t i n . P a r i s , 1884,
p . 2 8 . Bouă s i g i l i i cu a c v i l e ca cea d i n stema Ţării Româneşti(una are
c h i a r capul î n t o r s ) , d a r cu o secure în l o c u l c r u c i i .

192

www.mnir.ro
22 E . L e v i , H i s t o i r e de l a m a g i e , P a r i s . 1865 ( r e e d i t a r e 1 9 2 2 ) , p . 429
şi p . 1 2 5 , p l . V T i i
23 P e n t r u t o t ce p r i v e ş t e p r o b l e m a l u i N e g r u V o d ă , v e z i G . I . B r ă t i a n u ,
Tradiţia i s t o r i c ă a descălecatului Ţării Româneşti, B u c u r e ş t i , 1942,
s t u d i u i n c l u s u l t e r i o r i h i d e m , Tradiţia i s t o r i c ă d e s p r e Întemeierea
s t a t e l o r româneşti, B u c u r e ş t i , 1945 ( r e e d i t a t Îh 1980).Acum şi s t u d i u l
l u i N . S t o i c e s c u , " D e s c ă l e c a t " sau întemeiere ? O veche p r e o c u p a ­
r e a i s t o r i o g r a f i e i r o m â n e ş t i . Legendă şi adevăr i s t o r i c , îh C o n s t i ­
t u i r e a s t a t e l o r feudale româneşti, B u c u r e ş t i , 1 9 8 0 , p . 9 7 - 1 6 4 .
24 D . O n c i u l , O r i g i n i l e P r i n c i p a t e l o r R o m â n e , B u c u r e ş t i , 1 8 9 9 , p . 3 3 .
25 A m susţinut această ipoteză genealogică îh cele două comunicări a¬
mintite ( v . s u p r a , n o t a 1 6 ) . Independent, a c e l a ş i punct de v e d e r e a
fost e x p r i m a t de a r h e o l o g u l L i a Milencovici-Bătrîha în 1 9 8 0 , în c a ­
d r u l unei s e s i u n i de comunicări o r g a n i z a t e de I n s t i t u t u l de Istorie
" N . I o r g a " pe tema: întemeierea s t a t e l o r feudale româneşti .
26 N u excludem intenţia conştientă de a se r e a l i z a o m a i apropiată s i m i -
l a r i z a r e c u stema r e g e l u i U n g a r i e i . Noua banieră îhmînată p e r s o n a l
de r e g e v o i e v o d u l u i c u p r i l e j u l învestiturii putea f i e f e c t i v a s t f e l a l ­
cătuită.
27 A s t f e l , bunăoară, P e t r u C e r c e l a avut şi un s i g i l i u c u un scut cu l e u
însoţit de semilună ş i s t e a ( C f . M . B u n t a , U n t i p a r de s i g i l i u d i n s e ­
c o l u l X V I în " A c t a M u s e i N a p o c e n s i s " , Π, 1965, p . 6 7 9 - 6 8 3 ) .
28 I . N . M ă n e s c u , C u p r i v i r e l a vechimea t r i c o l o r u l u i românesc ( v . s u ­
p r a , nota 13); D.Cernovodeanu, Les o r i g i n e s lointaines du t r i c o l o r e
r o u m a i n , c o m u n i c a r e l a a l VΠΙ-lea Congres Internaţional de Vexi-
l o l o g i e , V i e n a 1 9 7 9 ; i d e m , L ' é v o l u t i o n d u d r a p e a u t r i c o l o r e de 1834
à 1881 , c o m u n i c a r e l a a l ΓΧ-lea Congres Internaţional de V e x i l o -
l o g i e , Ottawa, 1981.
29 Considerăm f o a r t e probabilă în acest sens o c o n f i r m a r e e x p r e s ă de
arme d i n p a r t e a r e g e l u i M a t e i C o r v i n c ă t r e v i i t o r u l V l a d Călugărul
îh c a d r u l u n e i diplome de r e c u n o a ş t e r e a nobilităţii a c e s t u i a s p r e a
i se s t a b i l i un statut convenabU c a p r e t e n d e n t p r i b e a g . I n l o c u l a r ­
m e l o r " c u r a t e şi n e ş t i r b i t e " ale Ţării Româneşti i se v a f i pus însă
îh s c u t u l s t e m e i n o b i l i a r e o figură h i b r i d ă , ţinîhd şi de " a c v i l a v a - <
lahică" ş i de c o r b u l d i n a r m e l e r e g e l u i . A c e a s t a d i n urmă provenea
însă d i n t r - o veche legendă occidentală, legenda S f . O s v a l d .
30 D . C e r n o v o d e a n u , Ştiinţa şi a r t a heraldică , p . 6 8 şi p . 2 4 6 - 2 4 7 , p l .
XX, fig. 2.
31 Ibidem , p . 4 4 şi p . 2 1 4 - 2 1 5 , p l . I V , f i g . 5 ; p e n t r u întreaga evoluţie a
" a c v i l e i v a l a h i c e " , p . 4 1 - 5 2 , 60-63 şi p . 2 1 4 - 2 4 1 , p l . I V - Χ ν Π ; pen­
t r u stema complexă, p . 6 3 - 6 8 ş i p p . 2 4 2 - 2 4 5 , p l . X V m - X I X ; pentru
s c u t u l c u l e u l , p . 7 8 - 7 9 şi p . 2 0 8 - 2 1 1 , p l . Ι - Π .
32 M . P o p e s c u , o p . c i t . , ( v . s u p r a , nota 1 4 ) ; D . C e r n o v o d e a n u , o p . c i t , ,
p.77-81 ş i p . 2 1 2 - 2 1 3 , ρΙ.ΙΠ.
33 D . C e r n o v o d e a n u , o p . c i t . , p . 7 7 ; N . S t o i c e s c u , o p . c i t . , p . 1 4 2 .

193

www.mnir.ro
 SUR L ' O R I G I N E D E S A R M E S D E V A L A C H I L
Résumé
L a question de l ' o r i g i n e des armes de l a principauté de Valachie
est réexaminée en tenant compté de quelques découvertes relativement
r é c e n t e s : l a r é a l i t é de l ' é c u au l i o n ( p l . I l / 6 ) et les écus du " r o i
de B l a q u i e " de l ' a r m o r i a i " W i j n b e r g e n " du ΧΙΠ-e s.
L a théorie classique de l a f o r m a t i o n des armes de l a V a l a c h i e par
descente d ' u n ancien c i m i e r ( p l J / 2 , 3 ;pl.n/4)dans un nouvelécu(pLl/l)ébau­
chée p a r l e g é n . P . V . N ă s t u r e l , et développée p a r l ' h i s t o r i e n G . I .
Brătianu et p a r Γ h é r a l d i s t e Mathieu I . C a r a g i a l e , est combatue, étant
démontré: 1 ° que l ' é c u des armes " s i g i l l a i r e s " s ' a v è r e contemporain,
sinon antérieur, aux premières émissions monétaires v a l a q u e s , et 2°
çue l a fonction épigraphique qu'assume en c e r t a i n s cas ( p l . l / 2 ) l a croix
du c i m i e r (argument e s s e n t i e l de l a théorie classique) est secondaire
( p l . l / 3 ) . D. s ' e n s u i t que l e s a r m c i r e s " m o n é t a i r e s " , et seules effec­
tivement portées p a r ( p l . I l / 4 ) l e s p r i n c e s de V a l a c h i e sont une construc­
t i o n complexe oh e n t r e n t : a) une bannière d ' i n s p i r a t i o n h o n g r o i s e dé­
r i v a n t des écus de l ' a r m o r i a i " W i j n b e r g e n " ( l ' é c u ) et b) l e meuble de
l ' é c u des armes " s i g i l l a i r e s " transfiguré en a i g l e (le c i m i e r ) . Les
armes du grand sceau p r i n c i e r ( p l . l / 1 ) , héraldisation à l a hongroise
(croissant et étoile au canton sén.du chef) de quelque ancien emblème
préhéraldique et plutôt byzantin (vautour r e g a r d a n t , p e r c é dans son
échine d ' u n e c r o i x épis c o p a i e ) , symbole hermétique apparenté de près
à c e l u i de l a Juno Samienne, sont déjà à cette époque ( 2 ~ n d e
moitié
du XTV-e s . ) l e s armes du p a y s . L ' é c u a i i l i o n ( p l . I l / 5 ) porté par M i r ­
cea l ' A n c i e n , probablement e n t r e 1394—1396 quand i l n ' a pas régné ef­
fectivement, est le blason f a m i l i a l des " B a s s a r a b a " . Son s o u v e n i r sera
perpétué p a r des a r m o r i a u x allemands ( X V - e - X V J - e s . ) : l i o n de sable,
couronné d ' o r en champ d ' o r . L ' é c u a t r o i s têtes de maure des mêmes
armoriaux ( (duc " d ' A s c h o l o t t , d ' a u - delà de l a V a l a c h i e " ) est p r o b a ­
blement c e l u i de quelque p r i n c e t a r t a r e .
n s ' e n s u i t comme hypothèses héraldiques et h i s t o r i q u e s :
1 . " R o i de B l a q u i e " , E t a t hypothétique, détaché v e r s 1215 d'une
éphémère fédération v l a c h o - b u l g a r e et anéanti p a r les Mongols immé­
diatement après 1242: les écus bureUés d ' o r et de gueules, avec ou
sans adjonction de deux pattes de l i o n de sable passées en santoir,de
l ' a r m o r i a i " W i j n b e r g e n " . Ces écus attestent l'ancienneté des fasces et
du l i o n des " B a s s a r a b a " du X I V - e s .
2 . Voivodat de L y t u o n en P e t i t e V a l a c h i e (mentionné en 1247 et
1276), héritier présumé du "royaume de B l a q u i e " , assuré* l a continuité
de l ' é c u au Uon et de l a bannière rayée jaune et r o u g e .
3. Principauté de V a l a c h i e , fondée en 1290 p a r l e légendaire " V 0 1 -
ţ ode"Noir (Negru Vodă) de l a t r a d i t i o n h i s t o r i q u e valaque (qui ne fonde
pas une dynastie): l ' é c u d ' a z u r au vautour r e g a r d a n t de s a b l e , percé
de la c r o i x d ' o r .

194

www.mnir.ro
 4 . N o u v e l l e s a r m o i r i e s de l a V a l a c h i e ( X I V - e s . ) sous les " B a s ­
s a r a b a " , c o n t i n u a t e u r s de l a dynastie de P e t i t e V a l a c h i e : écu parti
d ' u n f a s c é (4 p i è c e s ) d ' o r et de gueules et d ' a z u r p l e i n ; c i m i e r une
a i g l e r e g a r d a n t e d ' o r p e r c é è d ' u n e c r o i x , dérivant des armes p r é c é ­
d e n t e s . B l a s o n f a m i l i a l des " B a s s a r a b a " : d ' o r au l i o n de sable cou­
ronné du c h a m p . L a p e r s i s t e n c e des fasces et d u l i o n c o n f i r m e l'authen­
ticité des écus de l ' a r m o r i a i " W i j n b e r g e n " .
A p r è s 1500 l ' é c u des armes " s i g i l l a i r e s " , subissant mainte m o ­
d i f i c a t i o n , s u b s i s t e s e u l , les a u t r e s t r a d i t i o n s se p e r d e n t . L ' é c u p a r t i
des armes "monétaires" s u r v i v r a dans une t r a d i t i o n v e x i l l a i r e q u i d e ­
v i e n t patente en 1834 dans le t r i c o l o r e valaque d ' o h d é r i v e r a ensuite
le t r i c o l o r e roumain.

195

www.mnir.ro
 C U P R I V I R E L A U N S I G I L I U D E COMERŢ D I N S E C .
A L X V - L E A D E S C O P E R I T L A C U R T E A D E ARGEŞ

de L I A BÀTRÎNA
şi A D R I A N BĂTRÎNA

Relaţiile economice întreţinute în e v u l mediu de Ţara Românească

au f o s t s t u d i a t e de i s t o r i c i i români în lumina i z v o a r e l o r s c r i s e ( d o c u ­
mente i n t e r n e şi e x t e r n e , p r i v i l e g i i şi corespondenţe c o m e r c i a l e , r e -
latări de călătorie şi r e g i s t r e vamale) şi a c e l o r n u m i s m a t i c e , o m i -
ţîndu-se o anumită c a t e g o r i e de i z v o a r e : cele s i g i l o g r a f i c e , d e o s e ­
b i t de preţioase şi ele în r e c o n s t i t u i r e a t a b l o u l u i circulaţiei mărfuri -
l o r ş i a legăturilor c o m e r c i a l e întreţinute de societatea românească.
Recent s - a a t r a s atenţia p e n t r u p r i m a dată în i s t o r i o g r a f i a r o m â ­
nească a s u p r a unor piese de c a r a c t e r s i g i l a r - i n t e r p r e t a t e c o r e c t de
a u t o r d r e p t " p l u m b u r i de p o s t a v " - d e s c o p e r i t e în c u r s u l cercetărilor
a r h e o l o g i c e d i n unele complexe m e d i e v a l e , p r e c u m cele de l a V o i v o z i
(corn.Popeşti, j u d . B i h o r ) , de l a Hălmagiu (com.Hălmagiu, j u d . A r a d )
sau de pe p l a t o u l d i n faţa Cetăţii de Scaun a S u c e v e i . Răspunzînd a p e ­
l u l u i l a n s a t cu acest p r i l e j , f i i n d convinşi l a rîndul n o s t r u de v.aloarea
ş i semnificaţia a c e s t o r mărturii i s t o r i c e , n e - a m p r o p u s să prezentăm
o piesă, din categoria celor amintite, a cărei descoperire ne-a fost
prilejuită de c e r c e t ă r i l e a r h e o l o g i c e pe c a r e l e - a m întreprins în a n u l
1979 îh c u p r i n s u l a ş e z ă r i i de l a Curtea de A r g e ş . Cu această 2
oca­
z i e au putut f i i n t e r c e p t a t e şi c e r c e t a t e u r m e l e a p a t r u locuinţe me -
d i e v a l e , din rîndul c ă r o r a una (denumită de n o i L 4 ) , prezentînd o
structură c o m p l e x ă , cu două n i v e l u r i - pivniţă şi p a r t e r - , p r e c u m şi
soluţii c o n s t r u c t i v e şi de c o n f o r t d e o s e b i t e , a f o s t atribuită unor e l e ­
mente înstărite o r ă ş e n e ş t i în măsură să beneficieze de ştiinţa şi a r t a
de a c o n s t r u i a unor meşteşugari s p e c i a l i z a ţ i . M a t e r i a l e l e a r h e o l o g i ­
ce d e s c o p e r i t e în umplutura pivniţei pledează p e n t r u î n c a d r a r e a sa
c r o n o l o g i c ă între a doua jumătate a s e c . a l X I V - l e a şi începutul c e l u i
următor . 3

în acest context a r h e o l o g i c - umplutura locuinţei 4 de l a Curtea de

A r g e ş - a apărut şi piesa l a c a r e ne vom r e f e r i : un s i g i l i u dublu ( s i -
g i l l u m d u p l e x ) , compus d i n do uă plăci r o t u n d e de p l u m b p r i n s e
4
prin
două puncte de l i p i r e , pe ambele feţe f i i n d i m p r i m a t e cu a j u t o r u l ma­
t r i c e i - mai mult ca s i g u r un i n s t r u m e n t în formă de c l e ş t e ^ - emblema
şi l e g e n d a . între cele două plăcuţe, înainte de i m p r i m a r e , v o r f i f o s t
t r e c u t e două şuviţe de mătase sau cînepă, răsucite sau împletite. S t a -
r e a de c o n s e r v a r e este r e l a t i v bună, a s t f e l încît a m p r e n t e l e de pe a m ­
bele plăcuţe se pot d e s c i f r a c u destulă uşurinţă. Totuşi, o singură
plăcuţă se păstrează i n t e g r a l , d i a m e t r u l său f i i n d de 23 mm, p e n t r u

197

www.mnir.ro
ca cea de a doua s ă ne apară f n s t a r e fragmentară, adică sub forma a
două sectoare de c e r c ce au rămas l i p i t e de r e s t f n momentul r u p e r i i
s i g i l i u l u i . Diametrul acesteia din.urmă pare s ă f i f o s t mai mic de 23
mm. Greutatea totală a p i e s e i , f n momentul de faţă, este de 3 , 4 g r .
C a r a c t e r u l emblematic a l r e p r e z e n t ă r i l o r aflate pe ambele p l ă c i
indică un s i g i l i u de t i p h e r a l d i c .
A v e r s u l , în s t a r e fragmentară, după cum am arătat, prezintă în
cfmp c e n t r a l un scut t r i u n g h i u l a r (scuta t r i a n g u l a ) , de t i p a n t i c ^ ( f i g .
1 b ) . Cfmpul s c u t u l u i este despicat de o trăsătură şi c o n t r a f a s c i a t ^
cu cîte t r e i f a s c i i s p a r t e îh f i e c a r e secţiune. Emblema,reprezentată
8

de acest s c u t , este timbrată de o c r u c e - obişnuita invocaţie simbolică

(invocatio simbolica) - urmată de s i g l a S , adică abreviaţiunea t e r m e ¬
nului " S i g i l l u m " ^ . A c e s t a , în mod f i r e s c , a r f i t r e b u i t s ă f i e urmat de
un cuvînt în legătură directă cu emblema şi d e c i cu a u t o r i t a t e a r e p r e ­
zentată de s i g i l i u . Deşi în s t a r e fragmentară, se p a r e c ă totuşi a¬
v e r s u l nu a conţinut a l t e l i t e r e în a f a r a s i g l e i S, întru cît s c u t u l o -
cupa cea mai mare p a r t e a cîmpului p a s t i l e i , nepermiţfhd r e d a r e a u ¬
n e i l e g e n d e în e x e r g ă .
Pe r e v e r s c e n t r u l este ocupat de un c v a d r i l o b , în c a r e
1 0
este
înscrisă o f l o a r e de c r i n - figură naturală ( f i g . 1 a) - , avînd o f o r ­
mă- particulară şi convenţională, f o a r t e des folosită d r e p t mobilă h e ­
raldică în c u p r i n s u l s t e m e l o r . Şi în c a z u l n o s t r u ea nu r e p r e z i n t ă
1 1

altceva decît o mobilă heraldică desprinsă d i n s c u t , d e c i o emblemă

plasată d i r e c t în cfmpul s i g i l a r . I n punctele de i n t e r s e c ţ i e a c e l o r p a ­
t r u l o b i se află cîte o frunzuliţă stilizată. Emblema este î n c o n j u r a ­
tă de o legendă - situată îh e x e r g ă , între două c e r c u r i c o n c e n t r i c e ,
p e r l a t e - ce nu face a l t c e v a decît să continue t e x t u l început pe a¬
v e r s . Limba folosită este l a t i n a , i a r c a r a c t e r e l e g o t i c e , c a p i t a l e . Deşi
este strîns legată de cea de pe a v e r s , şi pe r e v e r s legenda este p r e ­
cedată de obişnuita invocaţie simbolică, reprezentată de această dată
de o cruce lobată. Cuvintele sînt despărţite între ele p r i n două puncte,
i a r de cruce p r i n cîte o rozetă flancată l a rîndul e i de cîte două
puncte. T e x t u l porneşte d i n a p r o p i e r e a c e n t r u l u i părţii superioare ,
desfăşurîndu-se c i r c u l a r de l a stînga s p r e d r e a p t a ş i menţionează
oraşul căruia îi aparţine s i g i l i u l : + DE T O U R N A I . împrejurarea că
l i t e r e l e U şi R sînt mai g r e u l i z i b i l e se d a t o r e ş t e , p r o b a b i l , a p l i c ă ­
r i i defectuoase a m a t r i c e i , dacă nu cumva g r a d u l u i de uzură a a c e s ­
teia .
Din punct de vedere a r t i s t i c , c a l i t a t e a r e p r e z e n t ă r i l o r de pe a¬
v e r s şi r e v e r s constituie fără îndoială o r e u ş i t ă , dovadă a faptului
că c e l e două t i p a r e ' au fost r e a l i z a t e de un meşter s p e c i a l i z a t , p r o ­
babil un b i j u t i e r sau un membru a l b r e s l e i g r a v o r i l o r de peceţi c u n o s ­
cuţi în evul mediu, d i n documente, sub numele de " s c u l p t o r s i g i l l o r u m " ,
" g r a v a t o r e s " sau " i n c i s o r e s " ^ .
2

Cît priveşte r o s t u r i l e p i e s e i descoperite - avînd în v e d e r e m a t e ­

r i a l u l , modul de confecţionare şi p r o c e d e u l de întrebuinţare, e m b l e -

198

www.mnir.ro
mele şi legenda s a , p r e c u m şi a n a l o g i i l e ce se pot s t a b i l i cu p i e s e
s i m i l a r e - nu încape îndoiala că avem de a face c u un s i g i l i u a t i r nat
a l cărui r o l a f o s t acela de a închide un balot de p o s t a v . S i g i l a r e a
b a l o t u r i l o r sau a bucăţilor de postav e r a îndeplinită în evul mediu de
o anumită c a t e g o r i e de s l u j b a ş i , c u s c o p u l de a - i autentifica c a l i t a ­
t e a , d a r şi de a c o n t r i b u i l a a f i r m a r e a c e n t r u l u i de producţie menţi­
onat pe s i g i l i u 1 3
şi l a s p o r i r e a î n c r e d e r i i în acesta a unui c e r c cît
mai l a r g de cumpărători. .
I n l i t e r a t u r a de s p e c i a l i t a t e sînt semnalate s i g i l i i de p l i m b , d i n
a c e l a ş i c e n t r u de producţie - T o u r n a i , mai mult sau m a i puţin asemă -
nătoare cu c e l i d e n t i f i c a t l a Curtea de A r g e ş . E l e au f o s t d e s c o p e r i t e
tot în c u r s u l unor săpături a r h e o l o g i c e efectuate în 1977 l a N o v g o r o d ,
în zona Tîrgului (pe a c t u a l a stradă S u v o r o v ) , îh 1978 lîngă N o v g o ­
1 4

r o d , l a G o r o d i ş t e ^ şi în oraşul suedez L u n d .
1 1

In funcţie de s t a r e a de c o n s e r v a r e şi d i m e n s i u n i , de c a r a c t e r u l
l i t e r e l o r d i n legende sau de a s p e c t u l g e n e r a l a l e m b l e m e l o r , între p i e ­
sele d e s c o p e r i t e în cele p a t r u a ş e z ă r i se pot r e m a r c a atît asemănări,
cît şi d e o s e b i r i .
A s t f e l , e x e m p l a r u l de l a Curtea de A r g e ş , prezentînd ambele com­
ponente ( a v e r s şi r e v e r s ) ale s i g i l i u l u i de t i p d u b l u , a putut f i a n a l i ­
zat în m a i bune condiţiuni decît cele de l a N o v g o r o d sau L u n d , ce
păstrează d o a r plăcuţa cu imaginea f l o r i i de c r i n înconjurată de una
şi a c e e a ş i legendă : DE T O U R N A I . Aceasta a f o s t socotită de c e r c e ­
tătorii s o v i e t i c i d r e p t a v e r s a l unui s i g i l i u ce se p r i n d e a de cea de a
doua jumătate p r i n două proeminenţe ( n i t u r i ) ^. Cunoscînd, î n s ă , atît
1

legenda cît şi amîndouă emblemele, avem toate m o t i v e l e să socotim

plăcuţa c u s c u t u l h e r a l d i c d r e p t a v e r s , i a r cea cu c r i n u l , de a s e m e ­
nea h e r a l d i c , d r e p t r e v e r s .
Dacă d i a m e t r e l e p i e s e l o r s i g i l a r e (mai exact a r e v e r s u l u i a c e s ­
t o r a ) de l a C u r t e a de A r g e ş , N o v g o r o d (zona Tîrgului) şi L u n d sînt
i d e n t i c e , c e l a l e x e m p l a r u l u i d e s c o p e r i t lîngă Novgorod (Gorodişte)
este m a i m i c , de numai 2o mm.
Asemănări, c h i a r dacă nu pînă l a i d e n t i t a t e - aşa după cum a p r e ­
c i a z ă c e r c e t ă t o a r e a s o v i e t i c ă E . A . R Î b i n a , cînd
1 8
compară sigiliul
d e s c o p e r i t l a N o v g o r o d cu c e l d i n Lund - se pot o b s e r v a t o t între p i e ­
sele egale ca d i a m e t r u şi în cesa ce priveşte a s p e c t u l emblemei şi
c e l a l l e g e n d e i . F l o a r e a de c r i n încadrată de c v a d r i l o b este stilizată
în a c e e a ş i manieră, c e l e m a i evidente a p r o p i e r i putînd f i făcute între
emblemele de pe p i e s e l e d i n Novgorod şi Curtea de A r g e ş . î n ceea ce
priveşte l e g e n d a , ea este redată cu a c e l e a ş i c a r a c t e r e gotice c a p i t a l e
situate între două c e r c u r i c o n c e n t r i c e p e r l a t e , c u v i n t e l e f i i n d s e p a r a ­
te p r i n puncte şi r o z e t e dispuse în a c e e a ş i succesiune şi p r e c e d a t e de
f i e c a r e dată de invocaţia simbolică.
Cele mai f r a p a n t e asemănări putînd f i sesizate între piesele de la
Curtea de Argeş şi d i n N o v g o r o d (zona Tîrgului), nu este exclus ca ele
să f i fost imprimate cu una şi aceeaşi matrice, diferenţele

19Q

www.mnir.ro
existente i n t r e ele putînd f i puse pe seama g r a d u l u i de uzură al ma­
t r i c e i şi d e c i a momentelor d i f e r i t e de a p l i c a r e , dacă nu cumva c h i a r
a unei neglijenţe manifestate în momentul s i g i l ă r i i . O r i c u m , impresia
degajată de s i g i l i i l e descoperite l a Curtea de A r g e ş , N o v g o r o d ( z o n a
Tîrgului) şi L u n d este cea a imprimării l o r , dacă nu c u una şi a c e e ­
aşi m a t r i c e , a t u n c i cu două sau t r e i , concepute ' după un s i n g u r m o d e l
de a c e l a ş i g r a v o r şi în a c e e a ş i e p o c ă ,
î

S p r e deosebire de cele t r e i s i g i l i i mai s u s - a m i n t i t e , c e l d e s c o p e ­

r i t lîngă Novgorod (Gorodişte) este r e z u l t a t d i n a p l i c a r e a unei cu
t o t u l a l t e m a t r i c e , mai puţin reuşită d i n punct de v e d e r e a r t i s t i c . In.
acest c a z , c r i n u l s t i l i z a t este r e d a t într-un cîmp c i r c u l a r s i m p l u , f ă r ă
c a d r u l c v a d r i l o b a t , şi înconjurat de o legendă cu u n conţinut a s e m ă - '
nător c e l o r l a l t e , dar în c a d r u l c ă r e i a se remarcă absenţa r o z e t e l o r .
Cît priveşte r a p o r t u l cronologic d i n t r e cele două t i p u r i de m a t r i ­
ce este d i f i c i l de făcut p r e c i z ă r i în s t a d i u l a e t u a l a l c e r c e t ă r i l o r .
Deşi nu excludem p o s i b i l i t a t e a ca ele să f i e contemporane, n i se p a r e
mai firească existenţa unei s u c c e s i u n i , c h i a r dacă aceasta v a f i f o s t
f o a r t e strînsă în timp . Aceasta cu atît m a i mult cu cît r e a l i z a r e a u n u i
număr s p o r i t de m a t r i c e , începînd cu sec. a l X I V - l e a , este cerută de
c r e ş t e r e a producţiei de p o s t a v u r i în n o r d u l E u r o p e i , ce presupune o
grijă deosebită p e n t r u a c t i v i t a t e a de s i g i l a r e a a c e s t o r a . în acest sens,
n i se pare deosebit de semnificativă informaţia p o t r i v i t c ă r e i a în ves-j
t i t u l c e n t r u de p o s t a v u r i de l a Y p r e s ( F l a n d r a occidentală) numărull

200

www.mnir.ro
m ă r c i l o r de plumb p e n t r u s i g i l a t p o s t a v u r i c r e ş t e , într-un interval
s c u r t (1306-1312), de l a 1 0 . 5 0 0 l a 9 2 . 5 0 0 , d e c i într-ua r i t m vertigi­
n o s " , împrejurare ce t r e b u i e s ă f i condus şi l a r e a l i z a r e a unui n u ­
1

măr i m p o r t a n t de m a t r i c e s i g i l a r e .
Dacă d i n c u p r i n s u l l e g e n d e i de pe r e v e r s u l c e l o r p a t r u s i g i l i i de
c o m e r ţ , ce n e - a u f o s t a c c e s i b i l e , rezultă c u c l a r i t a t e originea lor
(din T o u r n a i ) şi a mărfurilor însoţite de a c e s t e a , m a i puţin evidentă
e s t e apartenenţa emblemelor de pe a v e r s şi r e v e r s . Arătam mai sus
c ă acestea constau d i n t r - u n scut despicat şi c o n t r a f a s c i a t , r e d a t pe
a v e r s , şi d i n t r - u n c r i n h e r a l d i c î n s c r i s într-un c v a d r i l o b , pe r e v e r s .
Acest u l t i m element emblematic n i se p a r e a f i deosebit de s u g e s t i v
datorită, pe de o p a r t e , t o c m a i împrejurării de a f i f o s t î n s c r i s î n t r -
un c a d r u l o b a t - modalitate de t r a t a r e heraldică f r e c v e n t întîlnită pe
s i g i l i i l e o r ă ş e n e ş t i d i n a doua jumătate a s e c . a l X I V - l e a ş i începutul
c e l u i u r m ă t o r ^ . Pe de altă p a r t e , apariţia c r i n u l u i h e r a l d i c pe s i g i -
2

l i i l e d i n T o u r n a i , i n c l u s i v pe c e l e c o m e r c i a l e , c o n s t i t u i e un r e p e r
c r o n o l o g i c , d a r şi în ceea ce priveşte apartenenţa, de primă impor­
tanţă, dacă se a u în v e d e r e unele momente d i n i s t o r i a oraşului şi e¬
voluţia stemei s a l e .
Oraşul b e l g i a n T o u r n a i , s i t u a t în p r o v i n c i a Haina u t , pe f l u v i u l
E s c a u t , se manifestă ca un i m p o r t a n t c e n t r u u r b a n (sub numele de T u r -
nacum sau T u r r i s N e r v i o r u m ) încă d i n epoca romană, p e n t r u ca după
431 să devină c a p i t a l a r e g a t u l u i f r a c a l M e r o v i n g i e n i l o r , de unde C l e ­
v i s va p l e c a p e n t r u c u c e r i r e a v i i t o a r e i F r a n ţ e . R e g i l o r m e r o v i n g i e n i
l e succede a u t o r i t a t e a politică a e p i s c o p u l u i de T o u r n a i . i n v a z i i l e n o r ­
mande afectează în 881 o r a ş u l , c a r e , odată r e f ă c u t , va atinge dezvol­
t a r e a sa maximă în s e c . a l ΧΠΙ-lea, cînd este înconjurat cu ziduri
(1295). încă de l a m i j l o c u l s e c a i X I I - l e a oraşul se d e c l a r ă r e p u b l i c ă
municipală,devenind un i d e a l p e n t r u c e l e l a l t e c o m u n e . I n 1187 r e g a l i t a ­
t e a capeţiană, p r i n F i l i p A u g u s t , este prezentă l a T o u r n a i , unde e p i s ­
c o p u l î l încredinţează p u t e r i l e r e s t r î h s e pe c a r e l e m a i a v e a . A p o i ,
p r i n c h a r t e l e c o n s t i t u t i v e d i n 1188 şi 1211, se v o r i n s t a u r a r a p o r t u r i l e
de v a s a l i t a t e a l e T o u r n a i - u l u i faţă de coroana f r a n c e z ă , r a p o r t u r i ce
v o r d u r a pînă în 1 5 2 1 . Acestea v o r avea l a b a z ă , pe de o p a r t e , f i d e ­
l i t a t e a totală faţă de c o r o a n ă , i a r pe de altă p a r t e , o autonomie a¬
p r o a p e totală de guvernămînt. L a m i j l o c u l s e c . a l X T V - l e a o r a ­
şul atinge apogeul p u t e r i i sale p o l i t i c e şi ca u r m a r e a n o i l o r p r i ­
v i l e g i i obţinute d i n p a r t e a regalităţii f r a n c e z e d r e p t răsplată p e n ­
t r u rezistenţa opusă e n g l e z i l o r l a începutul Războiului de 100 de a n i .
După o r e t r a g e r e temporară a d r e p t u r i l o r comunale în 1367, t o u r n a i -
s i e n i i l e recapătă t o t ca u r m a r e a fidelităţii l o r m a n i f e s t a t e , în c u r s u l
războiului a m i n t i t , faţă de d e l f i n u l F r a n ţ e i , m i c u l "rege de Bourges';
2 1

v i i t o r u l C a r o l a l V U - l e a , d e c l a r a t n e l e g i t i m în 1 4 2 1 . In acest c o n ­
2 2

text i s t o r i c oraşul T o u r n a i va p r i m i , între a l t e p r i v i l e g i i , şi pe a¬

2 3

cela de a - ş i adăuga (în 1426) un " c h e f " cu a r m e l e Franţei l a v e c h i u l

l o r b l a z o n 4 , intrînd îh rîndul aşa-numitelor "bonnes v i l l e s " - o r a ş e
2

201

www.mnir.ro
c r e d i n c i o a s e ^ . A s t f e l , v e c h i u l u i blazon - r e p r e z e n t a t de u n scut îrn -
2

podobit, pe un fond r o ş u , cu un f o r t de a r g i n t , încadrat de t r e i tur­

n u r i de a r g i n t şi t i m b r a t de o coroană de a u r ^ - i se adaugă2
un
"chef" împodobit cu t r e i f l o r i de c r i n pe fond de a z u r . T o t c u acest
p r i l e j va f i înlocuit şi v e c h i u l s i g i l i u a l oraşului - de formă c i r c u l a -
r ă , prezentînd în cîmp o incintă crenelată c u p a t r u t u r n u r i ce încon­
j o a r ă c a t e d r a l a - cu un a l t u l , a l cărui cîmp c e n t r a l
2
p o l i l o b a t este
împodobit de acum înainte, în jumătatea sa s u p e r i o a r ă , cu numeroase
f l o r i de c r i n .2 B

Tinînd cont de modificările de o r d i n h e r a l d i c şi s i g i l o g r a f i c , p e ­

t r e c u t e în 1426, în contextul i s t o r i c schiţat, este lesne de înţeles că
şi piesele s i g i l a r e descoperite l a Curtea de A r g e ş , Novgorod şi L u n d
nu pot f i încadrate c r o n o l o g i c decît l a o dată ulterioară a n u l u i 1426 ,
întrucît n i se pare puţin p r o b a b i l ca orăşenii d i n T o u r n a i să f i folo -
s i t , înainte de această dată, c h i a r şi în c a z u l s i g i l i i l o r de p o s t a v , î n ­
semnul emblematic a l f l o r i i de c r i n . Dat f i i n d , însă, c o n t e x t u l a r h e o ­
l o g i c ^ în c a r e au fost descoperite s i g i l i i l e de l a Curtea de Argeş şi
2

N o v g o r o d , putem opera c h i a r o mai strînsă încadrare c r o n o l o g i c ă în

sensul a t r i b u i r i i l o r unei prime s e r i i de m a t r i c e r e a l i z a t e imediat d u ­
pă 1426, dacă nu cumva c h i a r în acest a n .
Dacă r e p r e z e n t a r e a c r i n u l u i h e r a l d i c de pe s i g i l i i l e de plumb a¬
pare evident d r e p t element emblematic d e s p r i n s d i n stema sau de pe
s i g i l i u l T o u r n a i - u l u i de după 1426 şi reflectînd a u t o r i t a t e a a c e s t u i o¬
r a ş , mai puţin explicită este p e n t r u n o i emblema de p? a v e r s : s c u t u l
despicat şi c o n t r a f a s c i a t . Totuşi, se poate observa cu uşurinţă că
aceasta nu prezintă n i c i o asemănare cu stema oraşului. A s t f e l stînd
l u c r u r i l e nu ne rămîhe decît să avansăm ipoteza - luîhd în c o n s i d e r a ­
ţie r o s t u r i l e p r e c i s e ale s i g i l i i l o r de acest gen - că a v e r s u l conţine
emblema unei c o r p o r a ţ i i , p r o b a b i l cea a ţesătorilor ( f r a t e r n i t a s t e x -
torum) sau postăvarilor™ d i n T o u r n a i . In c a z u l în c a r e situaţia se
prezintă a s t f e l , asistăm l a o interesantă a s o c i e r e de insemne
3 1
em­
blematice şi deci de autorităţi în c u p r i n s u l aceluiaşi s i g i l i u , a v e r s u l
conţinînd însemnele şi reprezentînd a u t o r i t a t e a unei c o r p o r a ţ i i , i a r
r e v e r s u l pe cea a oraşului.
Piesa sigilară descoperită l a Curtea de Argeş c o n s t i t u i e o p r e ­
ţioasă mărturie, ce se adaugă c e l o r l a l t e ş t i r i , cu p r i v i r e l a p r o d u c ­
ţia şi a r i a de răspîndire a ţesăturilor r e a l i z a t e în Europa o c c i d e n ­
tală şi în mod s p e c i a l în T o u r n a i în c u r s u l e v u l u i m e d i u .
Odată cu sec. a l X l l - l e a p r e l u c r a r e a t e x t i l e l o r cunoaşte un deo­
sebit avînt, a t e l i e r e l e monastice şi orăşeneşti d i n Europa de nord-vest
,şi d i n I t a l i a de nord producînd p o s t a v u r i şi mătăsuri în cantităţi ce
tind să se apropie de cele ale unei i n d u s t r i i . Dacă pîhă în 3 2
sec.
a l X I I I - l e a asistăm l a o intensă d e z v o l t a r e a producţiei de posta v
atît fn p r o v i n c i i l e din noîdji! Franţei ( P i c a r d i a , P o n t h i e u , Champagne,
Bourgogne, ILe-de-Fraafce şi Normandia), cît şi în cele d i n Ţările de
Jos ( F ) a n d r a , B r a b a n t , Hainaut. A r t o i s ) , odată cu sfîrşitul s e c o l u -
3 3

202

www.mnir.ro
l u i a m i n t i t o r a ş e l e f r a n c e z e v o r ceda p a s u l în acest domeniu în f a v o a ­
r e a c e l o r d i n Ţ ă r i l e de J o s . P o s t a v u l f l a m a n d , c a r e p r i n
3 4
calitatea
sa excepţională - dată de supleţe, m o l i c i u n e şi frumuseţea c u l o r i l o r -
a întrecut în s e c . a l X I V - l e a c h i a r postăvăria e n g l e z ă , va ajunge să
j o a c e îh domeniul t e x t i l u n r o l s i m i l a r c u acela a l m i r o d e n i i l o r în ali­
mentaţie -' . 3

T o u r n a i - u l , d e ş i rămîhe pe mai departe ataşat c o r o a n e i f r a n c e z e

(pîhă în 1521), continuă s ă se manifeste ca un c e n t r u t e x t i l de p r i m or­
d i n ce aparţine m e d i u l u i economic a l Ţ ă r i l o r de J o s . E l apare m e n ţ i ­
onat în rîndul p r i n c i p a l e l o r o r a ş e producătoare de p o s t a v u r i de f o a r t e
bună c a l i t a t e " , mătăsuri f i n e ' şi t a p i s e r i i ^ , îh
3 3 3
această a c t i v i t a t e
f i i n d angajaţi în 1332 nu mai puţin de 2 . 2 0 0 de ţesători d i n c e i 40-
5O.OOO l o c u i t o r i a i o r a ş u l u i ' .3

Dată f i i n d cantitatea mare de produse t e x t i l e r e a l i z a t e în c u p r i n ­

s u l T o u r n a i - u l u i , şi c a l i t a t e a a c e s t o r a , este lesne de înţeles că o m a ­
r e p a r t e e r a u d e s t i n a t e e x p o r t u l u i . Pe de o p a r t e , mărfurile locale
e r a u v e h i c u l a t e de asociaţia n e g u s t o r i l o r l o c a l i " L a Charité Saint -
C h r i s t o p h e " , c a r e e r a afiliată l a a l t e două asociaţii negustoreşti pu -
t e r n i c e : Hansa de l a L o n d r a şi Hansa c e l o r 17 o r a ş e 4 0 , ultima c u p r i n ­
zfnd n e g u s t o r i d i n localităţile producătoare de ţesături din nordul
Franţei şi d i n Ţ ă r i l e de J o s , asociaţii destinate legăturilor cu r e g i u ­
nea C h a m p a g n e ş i cu ţările m e d i t e r a n e e n e , cu A n g l i a ş i Austria.42.
41

Pe de altă p a r t e , comerţul cu ţesături atrăgea numeroşi vizitatori ,

tîrgurile d i n mai şi s e p t e m b r i e găzduind n e g u s t o r i d i n o r a ş e l e
4 3
Ţă­
r i l o r de J o s , d a r şi d i n r e g i u n i ceva mai îndepărtate, precum acei
" O s t e r l i n g s " , c e i h a n s e a t i c i sau i t a l i e n i ^ . I n t e r e s u l p e n t r u
4 4 4
tîrgu­
r i l e d i n T o u r n a i este s p o r i t şi de un p r i v i l e g i u ce scutea de vamă
mărfurile ajunse a i c i d i n Franţa şi îndreptate a p o i s p r e F l a n d r a sau
I m p e r i u l r o m a n o - g e r m a n . Această situaţie a c o n f e r i t pentru multă
vreme T o u r n a i - u l u i c a l i t a t e a de a n t r e p o z i t permanent cu statut de
" p o r t o - f r a n c o " ^ . Cu toate a c e s t e a , o bună p a r t e d i n ţesăturile p r o ­
4

duse în T o u r n a i se îndreptau s p r e a n t r e p o z i t e l e d i n Ţările de J o s , d i n

rîndul c ă r o r a f n s e c . X I I I - X V se detaşează ca importanţă B r u g e s - u l -
şi a c e s t a un i m p o r t a n t c e n t r u producător de postav f o a r t e scump - ,
punct de contact între comerţul n o r d u l u i cu sudul şi răsăritul E u r o p e i
şi a n t r e p o z i t a l a c e s t e i a cu numeroase l o j i şi comptoare a l e negus­
t o r i l o r veneţieni, f l o r e n t i n i , g e n o v e z i , c a t a l a n i , b r e t o n i , bayonezi şi
h a n s e a t i c i ' . De a i c i , amintiţii n e g u s t o r i t r a n s p o r t a u pe mare şi pe
4

u s c a t , pînă l a m a r i distanţe, s u l u r i şi bucăţi de p o s t a v , între c a r e şi

pe cele produse în T o u r n a i .
A s t f e l pe m a r e , p r i n i n t e r m e d i u l n e g u s t o r i l o r h a n s e a t i c i , încă d i n
s e c . a l ΧΠ-lea p o s t a v u r i l e d i n F l a n d r a şi B r a b a n t ajung în P o l o n i a şi
pînă în îndepărtatul Novgorod . A i c i , îh s e c . X I V - X V , este p r e z e n t
şi postavul de T o u r n a i , v e h i c u l a t de a c e e a ş i n e g u s t o r i , aşa după cum
ne arată i z v o a r e l e s c r i s e ^ ş i cele s i g i l o g r a f i c e ^ .
4 0

S p r e sud ţesăturile t o u r n a i - s i e n e ajung în s e c . a l X H I - l e a pîn à

203

www.mnir.ro
în C a s t i l i a ş i f n P o r t u g a l i a ^ .
1

L a r f n d u l l o r , n e g u s t o r i i i t a l i e n i frecventează a s i d u u , fncă d i n
sec. a l X I - l e a , t f r g u r i l e d i n n o r d u l E u r o p e i ^ , avînd p e n t r u sud şi
2

comerţul mediteranean un r o l s i m i l a r cu c e l a l h a n s e a t i c i l o r în n o r d u l
c o n t i n e n t u l u i . E i deţin monopolul comerţului s p r e sud , a c t e l e n o t a ­
r i l o r genovezi menţionîhd,odată cu sec. a l Χ Π - l e a , a p r o v i z i o n a r e a cu
postav nu numai d i n F l a n d r a , c i şi d i n a l t e o r a ş e , între c a r e sînt po­
menite A m i e n s , Beauv a i s , C a m b r a i , L i è g e , T o u r n a i ( s u b i . η . ) e t c . ^ 4

Dacă p e n t r u început n e g u s t o r i i t o s c a n i ş i l o m b a r z i transportă pe uscat

m a r i cantităţi de stofe d i n n o r d u l E u r o p e i pîhă l a Genova - a n t r e p o z i ­
t u l de p o s t a v u r i flamande - , de unde navele genoveze l e expediază pînă
în Levant sub numele de " p a r m i f r a n c e s i " ^ , d i n p r i m a jumătate a sec.
a l X I V - l e a Genova şi Veneţia v o r i n a u g u r a r e l a ţ i i m a r i t i m e d i r e c t e c u
portul "Bruges^ . 6

O altă cale de d i f u z a r e a ţesăturilor aflate în a n t r e p o z i t e l e din

n o r d u l E u r o p e i e r a cea a d r u m u l u i t r a n s c o n t i n e n t a l v e s t - e s t . Odată c u
m i j l o c u l sec. a l X I V - l e a mărfurile d i n i m p o r t a n t e l e c e n t r e t e x t i l e o c ­
cidentale v o r c i r c u l a m a i uşor pe u n d r u m ce pornea d i n F l a n d r a spre
Colonia pe R i n , apoi l a F r a n k f u r t pe Main şi de a i c i l a P r a g a ; în
continuare d r u m u l se r a m i f i c a s p r e Viena şi Buda şi mai departe spre
T r a n s i l v a n i a , de u n d e p r i n i n t e r m e d i u l t r e c ă t o r i l o r Carpaţilor,
r po­
poseau în ţările romşjie şi p o r t u r i l e a c e s t o r a l a Marea N e a g r ă " , JQ ca­
d r u l a c e s t u i drum un r o l deosebit îl a r e V i e n a , o r a ş c u d r e p t de d e p o ­
z i t , c h i a r d i n s e c . a l ΧΓΠ-lea şi c a r e a c o r d ă p r i v i l e g i i negustorilor
d i n Colonia ş i F l a n d r a ^ , aşa după c u m , l a r f n d u l l o r , r e g i i U n g a r i e i
8

v o r c r e a avantaje a c e l o r a ş i n e g u s t o r i ^ , cît ş i c e l o r v i e ne z i 6 0
în sec .
al XIV-lea.
Ţesăturile d i n T o u r n a i sînt menţionate odată c u sec. a l ΧΓΠ-lea
l a V i e n a 1 . D i n acest o r a ş , ca şi de l a Buda s a u P r a g a , n e g u s t o r i i oc­
0

c i d e n t a l i , central—europeni ş i , alături de a c e ş t i a , c e i transilvăneni -

în v i r t u t e a p r i v i l e g i i l o r obţinute d i n p a r t e a regalităţii a n g e v i n e - v o r
0 2

t r a n s p o r t a s p r e cele t r e i m a r i c e n t r e c o m e r c i a l e : S i b i u , B r a ş o v şi
Bistriţa, între a l t e a r t i c o l e de l u x , ţesături fine de f e l u l postavului
sau mătăsii d i n Ţările de J o s , Germania sau C e h i a . A s t f e l ajunge în
T r a n s i l v a n i a şi p o s t a v u l de T o u r n a i , menţionat într-un document d i n
23 noiembrie 1351 d r e p t un "postav g r e u ° , d e c i de bunăB 3
calitate,
alături de c e l de F l a n d r a pomenit într-un document d i n 22 i u l i e 1 3 5 3 0 4

în rîndul unor b u n u r i de p r e ţ . Odată sosite în o r a ş e l e cu d r e p t de tîrg

d i n T r a n s i l v a n i a - situaţie f h c a r e se aflau Braşovul ş i S i b i u l d i n d e ­
c e n i u l 7 a l s e c . a l X I V - l e a 5 - f n mod deosebit p o s t a v u r i l e occidentale
0

e r a u reţinute în v i r t u t e a p r i v i l e g i u l u i de etapă şi de depozit de c a r e be­

neficiau cele două o r a ş e a m i n t i t e . Cu toate că în S i b i u p r i v i l e g i u l de
6 6

etapă şi d e p o z i t ' va f i a p l i c a t cu s t r i c t e ţ e * , p o t r i v i t documentelor ,

6 6

l a sfîrşitul s e c . a l XTV-lea ş i c h i a r l a începutul c e l u i următor b r a ş o ­

v e n i i nu-şi e x e r c i t a u î n c ă , decît parţial, p r i v i l e g i u l a m i n t i t , permiţîhd
unor n e g u s t o r i străini s ă treacă cu mărfurile l o r s p r e Ţara Româneas-

204

www.mnir.ro
c ă ° , datorită f a p t u l u i c ă n u e r a u în măsură s ă a s i g u r e p r i n m i j l o a c e
p r o p r i i desfacerea integrală a a c e s t o r a l a s u d de Carpaţi' . A c e a s t ă
situaţie de f a p t c r e e a z ă p o s i b i l i t a t e a ca unele mărfuri ajunse în T r a n ­
s i l v a n i a pîhă l a începutul s e c . a l X V - l e a , între c a r e şi p o s t a v u r i l e ,
s ă t r e a c ă îh Ţara Românească t r a n s p o r t a t e c h i a r de n e g u s t o r i i o c c i d e n ­
tali.
Ca u r m a r e a p r i v i l e g i i l o r obţinute de n e g u s t o r i i transilvăneni d i n
p a r t e a regalităţii m a g h i a r e ş i a v o i e v o z i l o r munteni şi a p o l i t i c i i e -
conomice p r o m o v a t e de a c e ş t i a d i n urmă, Începînd c u u l t i m u l s f e r t a l
s e c o l u l u i a l X I V - l e a se o b s e r v ă o i n t e n s i f i c a r e a c i r c u l a ţ i e i mărfu­
r i l o r pe segmentul transilvane—muntean a l d r u m u l u i t r a n s c o n t i n e n t a l , un
r o l deosebit în a c e s t sens avîndu-1 şi n e g u s t o r i i braşoveni " t o t m a i
legaţi de negoţul c u Ţara Românească "7 ' . E i v o r f i p r i n t r e c e i mai
importanţi v e h i c u l a t o r i de p o s t a v u r i s p r e Ţara Românească, unele d i n
p r i v i l e g i i l e a c o r d a t e l o r c o n s t i t u i n d p r e ţ i o a s e mărturii cu p r i v i r e la
calităţile şi cantităţile de postav apusean desfăcute l a sud de Carpaţi.
A s t f e l , atît în documentul de c o n f i r m a r e , de c ă t r e v o i e v o d u l S t i b o r a l
T r a n s i l v a n i e i , a t a x e l o r vamale s t a b i l i t e de braşoveni p e n t r u mărfuri -
l e ce t r e c în Ţara R o m â n e a s c ă ? , î t şi în p r i v i l e g i i l e c o m e r c i a l e o b ­
2
c

ţinute de b r a ş o v e n i , în i n t e r v a l u l d i n t r e 1 4 1 3 - 1 4 3 7 , d i n p a r t e a d o m n i ­
t o r i l o r munteni? , a p a r menţionate de f i e c a r e dată, postavurile de
Y p r e s (de Y p p r i e n s i ) , de L u v i a (de L o b i e n s i ) , de Colonia ( de C o l o n i -
e n s i ) ş i de Boemia (de B o b e " " ™ » ) f - n i i + a t o n diferită à a c e s t o r a de -
18

termină în mod f i r e s c t a r i f e vamale diferenţiate. I n funcţie de a c e s t e a

se poate o b s e r v a c ă c e l m a i b u n postav e r a c e l de Y p r e s , urmîhdu-i în
o r d i n e c e l e de L u v i a , de Colonia şi de B o e m i a . Alături de p o s t a v u l
de Y p r e s , îh t r e i documente a p a r e menţionat ş i p o s t a v u l franţuzesc
(de G a l l i c a l i ) ? , t r a f i c u l vamal i d e n t i c - 24 de ducaţi - ce t r e b u i a p l ă ­
4

t i t p e n t r u amfndouă s i t u f h d u - l e în a c e e a ş i c a t e g o r i e calitativă. N - a r f i
e x c l u s ca t e r m e n u l m a i g e n e r a l de postav franţuzesc să includă,în a¬
f a r ă de p o s t a v u r i l e p r o d u s e în o r a ş e l e d i n n o r d u l Franţei, ş i pe c e l
d i n T o u r n a i - o r a ş c a r e p e n t r u o perioadă d e s t u l de îndelungată s - a
a f l a t ataşat c o r o a n e i f r a n c e z e .
O r i c u m d e s c o p e r i r e a unui s i g i l i u de p o s t a v de f e l u l c e l u i de la
C u r t e a de A r g e ş este de natură să a t e s t e prezenţa ş i a postavului
de T o u r n a i f n c u p r i n s u l p r i m e i r e ş e d i n ţ e de s c a u n a Ţ ă r i i Româ­
neşti l a începutul s e c , a l X V - l e a , alături de c e l e l a l t e pomenite de i z ­
v o a r e l e s c r i s e , completîhd imaginea c u p r i v i r e l a s o r t i m e n t e l e de pos­
t a v scump ajunse ş i desfăcute l a s u d de Carpaţi.
Dacă a r f i să ne pronunţăm îh legătură cu d r u m u l urmat de p o s ­
t a v u l de T o u r n a i p e n t r u a ajunge în Ţ a r a Romanească, c r e d e m c ă a¬
cesta v a f i f o s t c e l t r a n s c o n t i n e n t a l v e s t - e s t , u l t i m i i purtători a i a c e s ­
t e i mărfi putînd f i identificaţi c u n e g u s t o r i i b r a ş o v e n i , c e i c a r e d i n a l
doilea s f e r t a l s e c . a l X V - l e a î ş i v o r e x e r c i t a pe d e p l i n privilegiul
de etapă, reţinînd toate a r t i c o l e l e de l u x o c c i d e n t a l e , între c a r e şi
p o s t a v u r i l e , p e n t r u a l e r e v i n d e l a s u d de Carpaţi n e g u s t o r i l o r mun­
teni.
205

www.mnir.ro
 Arătam în rîhdurile a n t e r i o a r e că r o l u l s i g i l i u l u i a f o s t acela de
a închide un balot de postav?^ i ş n u 0 cantitate m a i mică, p r e c i z a r e ce
n i se pare a f i deosebit de importantă f n s t a b i l i r e a cantităţilor f n c a r e
circulă şi este achiziţionat p o s t a v u l de T o u r n a i f h T a r a Românească .
Din documente se cunoaşte că p o s t a v u r i l e e r a u t r a n s p o r t a t e sub f o r -
mă de b a l o t u r i ( v a l u r i sau s u l u r i ) , bucăţi întregi sau tăiate, de d i m e n ­
s i u n i v a r i a t e ? , f n t r - u n balot de postav intrînd, l a un moment d a t , a -
0

p r o x i m a t i v 25 de b u c ă ţ i ? ? . D e o s e b i r i l e de o r d i n c a n t i t a t i v v o r impune
modalităţi d i f e r i t e de împachetare ş i totodată de s i g i l a r e , o d i f e r e n ­
ţiere putfndu-se observa şi în rîndul s i g i l i i l o r . I n ceea ce ne p r i v e ş ­
t e , socotim c ă t i p u l de s i g i l i u (atîrnat) d e s c o p e r i t l a N o v g o r o d , L u n d şi
Curtea de Argeş e r a m a i degrabă destinat s i g i l ă r i i unor cantităţi m a r i
de postav - b a l o t u r i , s u l u r i - p e n t r u ca c e l semnalat l a V o i v o z i , H ă l ­
magiu sau S u c e a v a ? s ă se p r e t e z e l a s i g i l a r e a unor bucăţi,prin p r e ­
8

s a r e a c e l o r două plăcuţe unite de o t i j ă .

Este lesne de înţeles că un balot de postav de f e l u l c e l u i adus la
Curtea de Argeş t r e b u i e să f i avut un preţ d e s t u l de r i d i c a t , d a t o r i t ă a -
tît calităţii, cît şi cantităţii s a l e , neputînd f i achiziţionat decît de un
mare negustor a r g e ş e a n . Acesta îl va f i o f e r i t , sub formă de bucăţi,în
p r i m u l rînd d o m n i e i , înaltei feudalităţi l a i c e şi e c l e s i a s t i c e - c e l o r ca­
r e -aveau p r i o r i t a t e în alegerea mărfurilor şi totodată posibilităţi d e o ­
sebite în p r o c u r a r e a unor a r t i c o l e de l u x de f e l u l p o s t a v u r i l o r fine oc­
cidentale - ş i abia apoi orăşenimii bogate.
O r , n e g u s t o r u l argeşean de p o s t a v u r i credem a f i fost ş i p r o p r i e ­
t a r u l locuinţei ( L 4 ) de l a Curtea de A r g e ş , ale c ă r e i rămăşiţe i n c e n ­
diate au putut f i descoperite în urma c e r c e t ă r i l o r d i n anul 1979 ·

N O T E

1 Radu Popa, P i u m b u r i de postav medievale, în " S a r g e t i a " , X I V , 1979 ,

p.275-279.
2 L i a Bătrîna şi A d r i a n Bătrîna, Cercetări a r h e o l o g i c e efectuate în a¬
nul 1979 în c u p r i n s u l a ş e z ă r i i Curtea de A r g e ş , j u d . A r g e ş , în Cer­
cetări a r h e o l o g i c e , Muzeul Naţional de I s t o r i e , I V , Bucureşti, 1980,
p.144.
3 Ibidem, p . 153.
4 Dintre toate metalele " p e n t r u s i g i l a t " plumbul a fost c e l m a i des fo -
l o s i t d i n a n t i c h i t a t e pîhă în epoca modernă ( A . Chassant ş i J . P . D e l -
b a r r e , D i c t i o n n a i r e de s i g i l l o g r a p h i e p r a t i q u e contenant toutes les
notions p r o p r e s à f a c i l i t e r l ' é t u d e et 1 ' i n t e r p r e t a t i o n s des sceaux d u
Moyen  g e , P a r i s , 1860, p . 1 4 6 ) . "
5 Cleşti p e n t r u a p l i c a r e a s i g i l i i l o r de plumb se p ă s t r e a z ă , de pildă, l a
B r i t i s h Museum d i n L o n d r a sau l a A r h i v e l e d i n F U r s t l i c h - W i e d s c h e n
(vezi l a W . E w a l d , Siegelkunde, MUnchen şi B e r l i n , 1 9 1 4 , p . 1 2 0 , p l .
1/3 şi 3 / 8 ) .

206

www.mnir.ro
6 J . d ' E s c h a v v a n n e s , Traité complet de l a science du b l a s o n , P a r i s ,
f . a . , p.24.
7 I n scut f a s c i i l e s f n t opuse unele a l t o r a .
8 W . L e o n h a r d , Das g r o s s e d e r Wappenkunst, MUnchen, 1976, p . 145 ,
fig.34.
9 A . Chassant, I . P . D e l b a r r e , o p . c i t . , p . 2 1 2 .
10 C a d r u l l o b a t , înconjurat de legendă, este f r e c v e n t fntûnit f n s i g i ­
l i i l e o r ă ş e n e ş t i d i n a doua jumătate a s e c . a l X I V - l e a şi de l a î n ­
c e p u t u l c e l u i următor ( E . F r h . v o n B e r c h e m , S i e g e l , B e r l i n , 1923 ,
p.141).
11 Cu p r i v i r e l a d i f e r i t e l e r e p r e z e n t ă r i a l e c r i n u l u i în h e r a l d i c ă a se
vedea l a W . L e o n h a r d , o p . c i t . , p . 2 5 6 - 2 5 7 .
12 W . E w a l d , o p . c i t . , p . 1 3 7 - 1 3 8 .
13 C . E n l a r t , Manuel d ' a r c h é o l o g i e f r a n ç a i s e , v o l . I I I , P a r i s , 1916, p .
5 j H . P i r e n n e , H i s t o i r e économique et s o c i a l e du Moyen A g e , P a r i s ,
1963, p . 1 2 0 .
14 E . A . R Î b i n a , Tovarnîe p l o m b î i z T u r n e v N o v g o r o d a , în " S o v e t s k a i a
arheologhiia", 1 , 1981, p.298-300.
15 E . N . N o s o v , N . P . P a h o m o v , Novîe dannle o Novgorodskom ( R i u r i -
kovom) g o r o d i ş t e , în " A r h e o l o g h i c e s k i e o t k r î t i i a " , Moscova, 1979 ,
p.26.
16 A . W.Marteas von, C.Wahloo, Lundafynd en B i l d e r b o k , f n " A r c h a e o -
l o g i c a L u n d e n s i a " , t . V I , L u n d , 1970, p . 9 0 , p l . 139.
17 E . A . R Î b i n a , o p . c i t . , p . 2 9 8 .
18 I b i d e m , p . 3 0 0 .
19 G . H . D u m o n t , H i s t o i r e des B e l g e s , t . I , B r u x e l l e s , 1954, p . 1 5 1 .
20 E . F r h . v o n B e r c h e m , o p . c i t . , p . 1 4 1 .
21 P . R o l l a n d , T o u r n a i t e l q u ' i l f u t , B r u x e l l e s , 1947, p . 3 2 - 3 4 .
22 Gaston Dodu, L e s V a l o i s . H i s t o i r e d ' u n e maison r o y a l e , P a r i s , 1934,
*p.107 ; L . H . P a r i a s , H i s t o i r e du peuple f r a n ç a i s , v o l . I I ( 1380¬
1715), P a r i s , 1952, p . 1 5 - 2 3 . Cu p r i v i r e l a f i d e l i t a t e a oraşului T o ­
u r n a i v e z i l a j M a u r i c e M o n t a r t , L e s T o u r n a i s i e n s et l e r o i de Bo ­
u r g e s , T o u r n a i , 1908.
23 L o c u i t o r i i T o u r n a i - u l u i p r i m e s c i n c o r p o r e p r i v i l e g i u l c o l e c t i v de
nobleţe constînd d i n : s c u t i r e a de a j u t o r şi i m p o z i t e neconsimţite ,
d r e p t u r i de a se achiziţiona b u n u r i n o b i l i a r e e t c . ( P . R o l l a n d , op .
cit., p.35).
24 Ibidem, p . 3 4 .
25 G . D a n s a e r t , L ' a r t héraldique et ses d i v e r s e s a p p l i c a t i o n s , B r u x e l ­
l e s , 1912, p . 1 0 7 .
26 L a grande e n c y c l o p é d i e , v o l . 3 1 , P a r i s , f . a . , p . 2 4 1 .
27 E . G e v a e r t , L ' h é r a l d i q u e , son e s p r i t , son langage et ses applica­
tions , P a r i s , f . a . , p.108, f i g . 1 7 7 .
28 Ibidem, p . 3 6 8 , f i g . 508.
29 Contextul a r h e o l o g i c este acela a l u m p l u t u r i i unor locuinţe dezafec ­
tate în i n t e r v a l u l d i n t r e sfîrşitul s e c . al X I V - l e a şi începutul c e l u i

207

www.mnir.ro
 de a l X V - l e a ( L i a Bătrîna şi A d r i a n Bătrîna, o p . c i t . , p . 153} Ε . Α.
Rîbina, o p . c i t . , p . 2 9 8 - 2 9 9 ) .
30 Corporaţia postăvarilor a p l i c a s i g i l i i de plumb c u t i t l u de marcă şi
control (C.Enlart, o p . c i t . , p . 5 ) .
31 Un semn de întrebare îl r i d i c ă împrejurarea că s i g i l i i l e c o r p o r a ţ i i -
l o r de meşteşugari conţineau " s i m b o l u l c e l mai r e p r e z e n t a t i v a l p r o ­
f e s i u n i i l o r " ( A . Chassant, J . P . D e l b a r r e , o p . c i t . , p . 6 5 - 6 6 ) , o r în
acest caz avem de a face cu o stemă şi nu cu un simbol de p r o f e s i ­
une.
32 J . L e Goff, Civilizaţia Occidentului m e d i e v a l , Bucureşti, 1970, p.
132 şi 299.
33 O listă a c e n t r e l o r de p o s t a v u r i d i n sec. a l ΧΓΠ-lea v e z i l a : C. E n -
lart, op.cit., p.4.
34 H . P i r e n n e , G.Cohen şi H . F o c i l l o n , L a c i v i l i s a t i o n occidentale au
Moyen Age du X I - e au m i l i e u du XV—e s i è c l e , în H i s t o i r e du Moyen
Age, t . V n i , P a r i s , 1933, p . 1 3 6 } H . P i r e n n e , o p . c i t . , p . 1 1 9 - 1 2 0 .
35 Ibidem.
36 C . E n l a r t , o p . c i t . , p . 4 ; H . P i r e n n e , G . Cohen şi H . F o c i l l o n , o p • c i t .
p . 3 6 - 3 7 ; P . Roland, o p . c i t . , p . 3 5 .
37 G . M i g e o n , L e s a r t s du t i s s u , P a r i s , 1929, p . 8 0 - 8 1 .
38 A t e l i e r e l e d i n T o u r n a i sîht~cele mai p r e s t i g i o a s e , alături de cele din
A r r a s , m a r i l e personalităţi a l e sec. X I V - X V comandînd a i c i t a p i s e ­
r i i d i n t r e c a r e unele au ajuns c e l e b r e , p r e c u m : " I s t o r i a l u i Gede-
o n " (1449), " I s t o r i a l u i H e r c u l e " (1468), "Bătălia de l a Roncevaux"
e t c . ( G . M i g e o n , o p . c i t . , p . 239-244 ţ P . R o l l a n d , o p . c i t . , ρ . 43-44).
39 P . R o l l a n d , o p . c i t . , p . 3 6 .
40 R . S é d U l o t , H i s t o i r e des marchands et des m a r c h é s , P a r i s , 1 9 6 4 , p .
170 ; P . R o U a n d , o p . c i t . , p . 3 2 - 3 3 .
41 H . P i r e n n e , o p . c i t . , p . 7 9 .
42 R . S é d i l l o t , o p . c i t . , p . 1 7 0 .
43 F i l i p c e l îndrăzneţ sancţionează favorabiï în 1284 tîrgul d i n s e p ­
t e m b r i e , ale cărui o r i g i n i sînt d i n 1090 ( P . R o U a n d , o p . c i t . , p . 3 5 ) .
44 Este v o r b a de s c a n d i n a v i şi germani d i n zona B a l t i c i i ( J . Lacour-
Gayet, H i s t o i r e du commerce, v o l . I V , P a r i s , 1 9 5 1 , p . 1 2 4 ) .
45 P . R o l l a n d , o p . c i t . , p . 3 5 .
46 Ibidem, p . 3 6 .
47 H . P i r e n n e , o p . c i t . , p . 120.
48 H . P i r e n n e , Drap d ' I p r e s à Novgorod au commencement du ΧΙΙ-e s i ­
è c l e , în "Revue belge de p h i l o l o g i e et d ' h i s t o i r e " , t . I X , 1930, p.
563 ; i d e m , H i s t o i r e économique et sociale du Moyen A g e , p . 3 0 - 3 2 şi
121.
49 Document d i n 1389 ( E . A . Rîbina, o p . c i t . , p.298 ; c f . A . L J i o r o ş k e -
v i c i , T o r g o v a l i a Velikogo Novgoroda s P r i b a l t i k o i i Z a p a d n o i E v r o -
poi v XTV-XV v e k a h , Moscova. 1963).
50 E . N . N o s o v , N . P . Pahomov, o p . c i t . , p.26 } E . A . R Î b i n a , o p . c i t . ,
loc. cit.

208

www.mnir.ro
51 P . R o l l a n d , o p . c i t . , p . 3 5 .
52 J . L e s t o c q u o y , A u i o r i g i n e s de l a b o u r g e o i s i e ; L e s v i l l e s de F l a n ­
d r e et d ' I t a l i e sous l e gouvernement des p a t r i c i e n s ( Y T - e - X V - t » s i ­
è c l e s ) . P a r i s , 1952, p . 1 1 5 .
53 H . P i r e n n e , o p . c i t . , p . 120.
54 H . P i r e n n e , G . C o h e n ş i H . F o c i l l o n , o p . c i t . , p . 3 6 - 3 7 şi 126 ; H.
Pirenne, o p . c i t . , p.30-32.
55 Ibidem ; H . P i r e n n e , G . C o h e n şi H . F o c i l l o n , o p . c i t . , l o c . c i t . ; W.
H e y d , H i s t o i r e du commerce du L e v a n t au m o y e n - â g e , v o l . I , L e i p ­
z i g , 1885, p . 5 2 8 - 5 3 2 . I n 1281 n o t a r u l genovez Guglienno G a n d u l f i
înregistra l a P e r a între a l t e mărfuri şi p o s t a v u l franţuzesc ( G . B r ă -
t i a n u , Actes des n o t a i r e s Génois de P e r a et de Caffa de l a f i n du
trezième s i è c l e (1281-1291), B u c u r e ş t i , 1927, p . 1 0 6 ) . L a rîndul lui,
p o s t a v u l de T o u r n a i ajunge pînă l a graniţele B u l g a r i e i ş i S e r b i e i ,
unde este consemnat în 1333 ( P . R o l l a n d , o p . c i t . , 3 6 ) .
56 H . P i r e n n e , o p . c i t . , p . 1 2 0 .
57 Dinu C . G i u r e s c u , Ţ a r a Românească îh s e c o l e l e X I V - X V , B u c u r e ş t i ,
1973, p . 1 5 0 .
58 G h e r o n Net t a , C u r s de i s t o r i a comerţului, B u c u r e ş t i , 1937, p . 317¬
318.
59 P r i v i l e g i u l c o m e r c i a l a c o r d a t de L u d o v i c c e l Mare în 1344 este r e ­
înnoit îh 1365 ş i c o n f i r m a t în 1384 de M a r i a şi îh 1393 de S i g i s -
mund de L u x e m b u r g (Gheron N e t t a , o p . c i t . , p . 3 5 4 ) .
60 încă d i n 1318 C a r o l R o b e r t a c o r d ă n e g u s t o r i l o r d i n V i e n a d r e p t u l de
a f a c e negoţ îh U n g a r i a ( v e z i : D I R , C, v e a c . X I V , v o l . I , n r . 2 9 9 , p .
287).
61 P . R o l l a n d , o p . c i t . , p . 3 5 .
62 I n 1367 L u d o v i c c e l Mare îngăduie n e g u s t o r i l o r d i n S i b i u comerţ l i ­
b e r c u V i e n a , P r a g a , Ζ a r a şi Veneţia ( E . Hurmuz a k i , Documente p r i ­
v i t o a r e l a i s t o r i a r o m â n i l o r , v o l . I , p a r t e a 2 , B u c u r e ş t i , 1890, n r .
102, p . 140), i a r în 1370, 1372 şi 1373 a c e l a ş i r e g e maghiar a c o r d ă
tot s i b i e n i l o r un p r i v i l e g i u s i m i l a r p e n t r u comerţul d i n A u s t r i a , B o ­
emia şi Dalmaţia (ibidem, n r . 117, p . 152 ; n r . 145, p . 197 şi n r . 1 5 6 ,
p.211).
63 D R H . C , v o l . X (1351-1355), E d i t . A c a d e m i e i , B u c u r e ş t i , 1 9 7 7 , n r . 8 2 ,
p.83.
64 Ibidem, n r . 2 0 8 , p . 2 2 5 .
65 Braşovia obţine d r e p t u l de tîrg în 1364 ( E . H u r m u z a k i , o p . c i t . , n r .
67, p . 9 0 ) , coa.ii.mat în 1365 (ibidem, u r . 6 8 , p.90), i a r S i b i u l în
d e c e n i u l 7 a l s e c . a l X I V - l e a (Gheron N e t t a , o p . c i t . , p . 3 5 8 ) .
66 Braşovenii obţin d i n p a r t e a l u i L u d o v i c c e l Mare p r i v i l e g i u l de e-
tapâ şi depozit îh 1369 ( E . H u r m u z a k i , o p . c i t . , n r . 1 1 0 , p . 1 4 6 ) iar
s i b i e n i i în 1382 ( D R H , D , Relaţii între ţările române, v o l . I , (1 2 2 2 ¬
1456), E d i t . A c a d . , Bucureşti, 1977, n r . 6 9 , p . 1 1 3 - 1 1 4 ) .
67 P r i v i l e g i u l d i n 1382 este reînnoit îh 1384 de E l i s a b e t a ( D R H , D , v o l .
I , n r . 7 1 , p . 117) ş i în 1387 de S i g i s m u n d de L u x e m b r u g (ibidem, n r .
72,p.118-119).
209

www.mnir.ro
-68 R . M a n o l e s c u , Comerţul Ţârii Româneşti ş i Moldovei cu Brasovul(se^
c o l e l e X I V - X V I ) , Bucureşti, 1965, p . 2 8 .
69 I n documentele d i n 17 i a n u a r i e 1390 ( D R H , D , v o l . I , n r . 7 4 p . 120¬
121), 18 f e b r u a r i e 1395 ( i b i d e m , n r . 8 6 , p . 1 3 4 - 1 3 8 ) şi d i n 23 m a r ­
t i e 1412 (ibidem, n r . 116, p . 187-188) Sigismund de L u x e m b u r g p o ­
runceşte braşovenilor s ă a p l i c e c u stricteţe interdicţia t r e c e r i i n e ­
g u s t o r i l o r străini c u mărfurile l o r s p r e Ţ a r a Românească.
70 R . M a n o l e s c u , o p . c i t . , p . 2 7 - 2 8 .
71 Ibidem, p . 2 7 .
72 D R H , D , v o l . I , n r . 1 1 8 , p.192 şi 194.
73 P r i v i l e g i u d i n 25 august 1413 (ibidem, n r . 1 2 1 , p . 1 9 8 - 2 0 0 ) , întărit
l a 21 noiembrie 1421 ( i b i d e m , n r . 134, p . 2 1 8 - 2 2 0 ) , . 23 o c t o m b r i e
1422 (ibidem, n r . 1 3 6 , p . 2 2 1 - 2 2 2 ) , 10 n o i e m b r i e 1424 ( i b i d e m , n r .
1 4 1 , p . 2 2 7 - 2 3 0 ) , 30 i a n u a r i e 1431 ( i b i d e m , n r . 175, p . 2 7 6 - 2 7 8 ) şi
8 a p r i l i e 1437 (ibidem, n r . 2 4 3 , p . 3 4 0 - 3 4 1 ) .
74 Ibidem, n r . 1 1 8 , p.192 ; n r . 1 2 1 , p.199 şi n r . 175, p . 2 7 6 .
75 O i n t e r p r e t a r e asemănătoare este oferită şi de c e r c e t ă t o a r e a s o v i e ­
tică E.A.RÎbina ( o p . c i t . , p . 2 9 9 ) p e n t r u p i e s e l e d e s c o p e r i t e l a N o v ­
gorod.
76 D i n p r i v i l e g i i l e amintite rezultă c ă p e n t r u un balot se percepeau
taxe vamale ( v e z i : D R H , D , v o l . I , n r . 1 1 8 , p.192 ; n r . 1 2 1 , p . 199;
n r . 1 3 4 , p.218-219 } n r . 1 3 6 , p . 2 2 1 - 2 2 2 ; n r . 1 4 1 , p . 2 2 7 î n r . 175 ,
p . 2 7 6 - 2 7 8 ) , dar p e n t r u bucăţile începute se a c o r d a s c u t i r e de vamă
(vezi : i b i d e m , l o c . c i t . , ş i n r . 122, p . 2 0 1 ) .
77 în r e g i s t r e l e vigesimale d i n 1543 şi 1549 ( v e z i : R . M a n o l e s c u , op.
c i t . , p . 1 5 4 ş i 157) un v a l de postav de B r e s l a u costînd 5.000 de
a s p r i , i a r o bucată 200 a s p r i , se poate s o c o t i că l a aceste date î n ­
t r - u n v a l i n t r a u 25 de bucăţi.
78 R . P o p a , o p . c i t . , l o c . c i t .

CONSIDÉRATIONS SUR UN S C E A U D E COMMERCE D U

X V S I E C L E DÉCOUVERT λ C U R T E A D E ARGEŞ
e

Résumé

A u cours des f o u i l l e s archéologiques effectuées en 1979 à

Curtea de Argeş dans une habitation de type u r b a i n datant de l a
f i n du X I V e
et du début du X V on a découvert l e sceau
e
qui
forme l ' o b j e t du présent e x p o e é .
IL est question d ' un sceau p o u r l e d r a p provenant de l a v i l l e
belge T o u r n a i , v i l l e q u i s ' e s t trouvée sous domination f r a n ç a i s e
entre 1187-1521.
Daté d ' a p r è s l e s enseignes héraldiques q u ' i l contient comme
appartenant à une période ultérieure à l'année 1426, le sceau
dont i l y est question prouve les r e l a t i o n s économiques entre la
Valachie et les grands c e n t r e s éowionûques s p é c i a l i s é s dans l e s

210

www.mnir.ro
t i s s u e et l e s d r a p s de 1 Europe Occidentale de l a
1
première moitié
du X V e
siècle.

LÉGENDE D E S F I G U R E S

1 a et b - Sceau p o u r l e d r a p de l a v i l l e de T o u r n a i , trouvé à Curtea

de A r g e ş .

211

www.mnir.ro
 C U P R I N S

SECŢIA I - a
NUMISMATICĂ A N T I C A
Pag.
O C T A V I A N I L I E S C U - S t a d i u l e c o n o m i e i monetare a societăţii
g e t o - d a c i c e în a doua jumătate a s e c a i I I - l e a î . e . n . . 7
D A N B E R I N D E I - Contribuţii p r i v i t o a r e l a c o l e c ţ i a de monede
" t r a i a n e " a l u i Cezar Bolliac 25
P E T R E D I A C O N U - D e s p r e momentul îngropării t e z a u r u l u i de
la Suluc, j u d . T u l c e a 33
N I C U L A E C O N O V I C I - N o i d e s c o p e r i r i monetare îh p e r i m e t r u l
d a v e i getice de l a P i s c u l Crăsani 39

SECŢIA a I l - a
NUMISMATICĂ MEDIEVALĂ S I MODERNĂ
I

A D R I A N B E J A N - Documente p r i v i n d conţinutul şi componenţa

d e s c o p e r i r i l o r monetare de l a D e t a , j u d Timiş în
a n i i 1880-1881 Γ. 53
ROMEO M A S C H I O , S P I R I D O N CÎRSTOCEA - T e z a u r u l de m o ­
nede medievale româneşti şi bizantine d i n sec.
X I V - X V d e s c o p e r i t l a ansamblul f e u d a l G l a v a c i o c ,
jud.Argeş 69
E C A T E R I N A ŢINŢĂREANU, C O R N E L I U BEDA - Date p r e l i m i ­
n a r e a s u p r a t e z a u r u l u i de l a B a l t a S ă r a t ă , corn.
Crîngeni, j u d . T e l e o r m a n &3
P A R A S C H I V A S T A N C U , V I O R E L C O J O C A R U - Notă p r e l i m i ­
nară a s u p r a unui t e z a u r . d e a s p r i d i n s e c a i XV-
lea d e s c o p e r i t în corn. P i u a P e t r i i j u d . Ialomiţa.. . 85
CONSTANŢA ŞTIRBU,ΑΝΑ-MARIA V E L T E R - T e z a u r u l de la
B ă l e ş t i , j u d . V a s l u i şi importanţa l u i i s t o r i c ă . . . . 97
M I H A I M A X I M - O luptă monetară în s e c a i X V I - l e a : padişahf
contra aspru 129
MARIA CO MŞA - Monedele d e s c o p e r i t e îh c i m i t i r u l de l a R a ­
d o v a n u , j u d . C ă l ă r a ş i ş i semnificaţia l o r s i m b o ­
lică 153
ANCA PÀUNESCU - Monedă veneţiană descoperită l a ."Oraşul
de F l o c i " - P i u a P e t r i i . c o m . G i u r g e n i , j u d . I a l o m i ­
ţa 163

213

www.mnir.ro
I U D I T A WINKLER - Consideraţii a s u p r a t e z a u r i l o r medievale
d e s c o p e r i t e îh T r a n s i l v a n i a 165

SECŢIA a m-a
MEDALISTICĂ, HERALDICĂ ŞI,SIGILOGRAFIE
F R A N C I S C P A P P - D e s p r e g r a v o r u l medaliei comemorîhd e¬
l i b e r a r e a Timişoarei de sub t u r c i (171 6 ) . . . 173
AURICĂ SMARANDA - Placheta c e l e i ae-a X - a Conferinţe de
d r e p t m a r i t i m internaţional - P a r i s , 1911 . . . . 179
J E A N N.MĂNESCU - Cu p r i v i r e l a o r i g i n e a stemei T a r i i R o ­
mâneşti 183
L I A BĂTRÎNA,ADRIAN BĂTRÎNA - C u p r i v i r e l a un s i g i l i u
de comerţ d i n s e c a i X V - l e a descoperit la
C u r t e a de A r g e ş . . . 197

214

www.mnir.ro
 S O M M A I R E

Γ SECTION
NUMISMATIQUE ANTIQUE Page
O C T A V I A N I L I E S C U - L e stade de l ' é c o n o m i e monétaire dans
l a s o c i é t é g é t o - d a c e durant l a seconde moitié du
I I siècle a v . n . è
e
.7
D A N B E R I N D E I - C o n t r i b u t i o n s r e l a t i v e s à l a c o l l e c t i o n de
monnaies " t r a j a n e s " de C e z a r B o l l i a c 25
P E T R E D I A C O N U - S u r l a date de l ' e n f o u i s s e m e n t de t r é s o r
de S u l u c 33
N I C U L A E C O N O V I C I - N o u v e l l e s d é c o u v e r t e s monétaires dans
l ' a i r e de l a " D a v a " Gète de P i s c u Crăsani 39

I I SECTION
e

N U M I S M A T I Q U E MÉDIÉVALE E T MODERNE
A D R I A N B E J A N - Documents r e l a t i f s au contenu et à la c o m ­
p o s i t i o n des découvertes monétaires de D e t a , dhp_.
de T i m i ş , des années 1880-1881 53
ROMEO M A S C H I O , S P I R I D O N CÎRSTOCEA - L e t r é s o r de
monnaies médiévales roumaines et byzantines des
X I V - X V s i è c l e s découvert
e
dans le complexe
féodal G l a v a c i o c , d é p . d ' A r g e ş 69
E C A T E R I N A ŢÎNŢĂREÂNU, C O R N E L I U B E D A - Données p r é ­
l i m i n a i r e s s u r le t r é s o r de B a l t a Sărată,commune
de C r i h g e n i , département de T e l e o r m a n 83
P A R A S C H I V A S T A N C U , V I O R E L C O J O C A R U - Note, p r é l i m i ­
n a i r e s u r un t r é s o r d ' a s p r e s d u X V s. découvert
e

dans l a commune de P i u a P e t r i i , d é p . d e I a l o m i ţ a . . . 85
CONSTANŢA Ş T I R B U , A N A - M A R I A V E L T E R - L e t r é s o r de
B ă l e ş t i , d é p . d e V a s l u i et son i m p o r t a n c e h i s t o r i ­
que 97
MTHAI M A X I M - Une g u e r r e monétaire au X V I s i è c l e : le p a ­
e

d i ş a h ! c o n t r e 1'aspre 129
MARIA C O M Ş A - L e s monnaies découvertes dans le cimetière
médiéval de Radovanu et l e u r s i g n i f i c a t i o n s y m b o ­
lique 153
ANCA PÂUNESCU - L a monnaie vénitienne découverte à
" O r a ş u l de F l o c i " 1 63

215

www.mnir.ro
I U D I T A WINKLER - C o n s i d e r a t i o n s sur l e s t r é s o r s médiévaux
découverts en T r a n s y l v a n i e

ΙΠ® S E C T I O N
S C I E N C E DES M E D A I L L E S , H E R A L D I Q U E E T
SIGILLOGRAPHIE
FRANCISC P A P P - A u t o u r du g r a v e u r de l a médaille dédiée à
l a libération de Timişoara de sous les t u r c s
(1716) 173
AURICĂ SMARANDA - L a plaquette de l a X conférence
e
de
d r o i t maritime internaţional - P a n s , 1 9 1 1 . · . . 179
J E A N N.MÂNESCU - S u r l ' o r i g i n e des armes de V a l a c h i e . . . 183
L I A BĂTRÎNA, A D R I A N BĂTRÎNA - Considérations s u r un
sceau de commerce du X V s i è c l e découvert à
e
,
C u r t e a de A r g e ş 197

516

www.mnir.ro
 C O N T E N T S

SECTION I
ANCIENT NUMISMATIC p

O C T A V I A N I L I E S C U - The L e v e l of the G e t o - D a c i a n Monetary

Economy i n the 2 n d
Half of the 2 n
Century B . C . . . 7
D A N B E R I N D E I - C o n t r i b u t i o n s C o n c e r n i n g C e z a r B o l l i a c 's
" T r a j a n " Coin Collection 25
P E T R E D I A C O N U - O v e r the B e a r i n g Moment of the Hoard from
S u l u c , T u l c e a County 33
N I C U L A E C O N O V I C I - Recent Monetary D i s c o v e r i e s i n the
Gëtic F o r t r e s s of P i s c u l Crăsani 39

SECTION Π
M E D I E V A L A N D MODERN N U M I S M A T I C
A D R I A N B E J A N - Documents Concerning the Composition of
the Coins Found at D e t a , Timiş County i n 1880¬
1881 -. 53
ROMEO M A S C H I O , S P I R I D O N C I R S T O C E A - Medieval R o m a ­
n i a n and Byzantine Coins Dated i n the 14 -15 t n

C e n t u r i e s Found i n the Medieval Complex of G l a ­

v a c i o c , A r g e ş County 69
E C A T E R I N A ŢÎNŢÂREANU, C O R N E L I U B E D A - P r e l i m i n a r y
Data on Sărata Monteoru H o a r d , C r f n g e n i , Tele­
orman County 83
P A R A S C H I V A S T A N C U , V I O R E L COJOCARU - Preliminary
Note on an A s p e r H o a r d f r o m the 1 5 t n
Century
Found at P i u a P e t r i i , Ialomiţa County 85
CONSTANŢA ŞTIRBU,ANA-MARIA V E L T E R - The H o a r d from
Băleşti ( V a s l u i county) and I t s H i s t o r i c a l I m p o r ­
tance . 97
M I H A I M A X I M - Monetary S t r u g g l e i n the 1 6 C e n t u r y :
t h
Padi-
shahi against A s p e r 129
MARIA C O M Ş A - Coins Found i n the Cemetery of Radovanu (Că­
l ă r a ş i county) and T h e i r Symbolic Meaning 153
ANCA PÂUNESCU - V e n i t i a n Coin Found a l ''Oraşul de F l o c i "
- P i u a P e t r i i , G i u r g e n i , Ialomiţa County 163
I U D I T A W I N K L E R - C o n s i d e r a t i o n s on M e d i e v a l Hoards Found
in T r a n s y l v a n i a - . . . . . . . . . . . . . . .
r ^ 65

217

www.mnir.ro
 SECTION m .
MEDALS, HERALDIC, SIGILLOGRAPHY Page
FRANCISC P A P P - Over the E n g r a v e r of the Medal Commemora­
t i n g the L i b e r a t i o n of Timişoara f r o m the Tur­
k i s h Yoke . * . 173
AURICA SMARANDA - Plaquette Commemorating the 1 0 t n
Inter­
national Maritime Law C o n f e r e n c e , P a r i s , 1911 . . . 179
J A N N.MĂNESCU - Over the O r i g i n s of the Coat of A r m s of
Wallachia 183
L I A BĂTRÎNA, A D R I A N BĂTRÎNA - O v e r a T r a d e S e a l Found at
C u r t e a de A r g e ş , Dated i n the 15 Century 197

218

www.mnir.ro
L u c r a r e executată sub comanda n r . 3 8 1 4
d i n 1 7 . X . 1983 f n a t e l i e r u l de r e -
p r o g r a f i e a l M u z e u l u i Naţional de I s t o r i e ,
B u c u r e ş t i , Calea V i c t o r i e i 1 2 , s e c t o r 3.

www.mnir.ro
 U i 24

www.mnir.ro
muzEUL ηητιοηηί DE ISTORIE

www.mnir.ro