FAMILIA NOBILIARA ROMÂNEASCĂ ARCA

DIN ŢARA HAŢEGULUI

(SFÎRŞITUL SEC. XV — ÎNCEPUTUL SEC. XVI)

In secolul al X V - l e a , s t a t u t u l clasei f e u d a l e r o m â n e ş t i d i n T r a n s i l v a n i a s-a

modificat, în g e n e r a l , s u b s t a n ţ i a l , ca f o r m ă şi c o n ţ i n u t , f a ţ ă eie secolele a n t e r i o a r e .
Cea m a i m a r e p a r t e a a c e s t e i clase, care s t ă p î n i s e posesiuni, adică p ă m i n t u r i şi
supuşi, în v i r t u t e a d r e p t u l u i cnezial, se v ă z u s e scoasă din p r e r o g a t i v e l e sale s t r ă ­
vechi şi r e d u s ă la s i t u a ţ i a juzilor săteşti ori direct la a c e e a a iobagilor p e moşiile
1
nobililor laici şi ecleziastici . I n t r o d u c e r e a noilor r î n d u i e l i feudale de tip a p u s e a n
;-a făcut l a î n c e p u t tacit, fără o b a z ă j u r i d i c ă specială, p r i n danii regale, u z u r p ă r i ,
încălcări, a c a p a r ă r i r e z u l t a t e d i n a p l i c a r e a forţei şi d i n m a n i f e s t a r e a a n a r h i e i f e u ­
d a l e , p e n t r u ca apoi, d u p ă j u m ă t a t e a secolului al X I V - l e a , in v r e m e a lui L u d o v i c I
de A n j o u şi a lui S i g i s m u n d d e L u x e m b u r g , să se d e s f ă ş o a r e a c ţ i u n i s i s t e m a t i c e
şi o r g a n i z a t e , î n c a d r a t e în d e c r e t e r e g a l e şi a l t e r e g l e m e n t ă r i cu p u t e r e de lege,
p e n t r u e x c l u d e r e a r o m â n i l o r ca e n t i t a t e (natio) din s i s t e m u l politico-religios al
r e g a t u l u i . Cele m a i c u n o s c u t e a c t e de acest fel sînt d i p l o m e l e lui L u d o v i c I de la
1366, p r i n c a r e s t ă p î nBCU Cluj / aCentral
i r e a legală s u p r a p ăUniversity
m î n t u i u i şi Library
supuşilorCluj n u se p u t e a e x e r ­
cita decît p r i n i n t e r m e d i u l d r e p t u l u i scris c o n s e m n a t în acte emise de c a n c e l a r i a
r e g a t u l u i ; de a s e m e n e a , nobilii necatolici e r a u excluşi de Ia d r e p t u l d e s t ă p î n i r e
a moşiilor, m ă s u r a v i z î n d u - i tot p e cnezii şi voievozii r o m â n i care, d i n p u n c t u i
d e v e d e r e al a u t o r i t ă ţ i l o r , e r a u „schismatici", r e s p e c t i v ortodocşi; în fine, tot a t u n c i
î n c e p e p r i g o a n a o r g a n i z a t ă î m p o t r i v a clericilor ortodocşi în a n s a m b l u şi cu atît
2
m a i m u l t c o n t r a celor ce e r a u şi s t ă p î n i t o r i d e p ă m î n t . Aceste m ă s u r i , deşi nu
s-au p u t u t aplica i m e d i a t din c a u z a u n e i r i d i c ă r i în m a s ă (insurrectio generalis)
3
a a p r o a p e î n t r e g i i T r a n s i l v a n i i , v o r d u c e cu v r e m e a la d e g r a d a r e a p r o g r e s i v ă a
situaţiei clasei f e u d a l e r o m â n e ş t i s a u la î n c a d r a r e a u n e i p ă r ţ i a ei în r i g o r i l e p r e ­
t i n s e a t î t d e i m p e r a t i v . A c e a s t ă î n c a d r a r e s-a făcut t r e p t a t , în etape, cu î n c e r c ă r i
de ieşire d e s u b i n c i d e n ţ a r î n d u i e l i l o r oficiale, cu a m î n ă r i î n d e l u n g a t e în a p l i ­
carea m ă s u r i l o r . Ba m a i m u l t , în u n e l e „ ţ ă r i " r o m â n e ş t i de m a r g i n e a l e T r a n s i l ­
v a n i e i , r ă m a s e c o m p a c t e p r i n s t r u c t u r a geografică specifică (depresiuni r e l a t i v
î n c h i s e , z o n e m o n t a n e etc.) şi p r i n r a p o r t u r i t r a d i ţ i o n a l e cu v o i e v o d a t e l e e x t r a -
c a r p a t i c e , a c t e l e d e l a 1366 n u au î n r e g i s t r a t nici u n ecou, o p r i n d u - s e la h o t a r e l e
lor. A b i a în v e a c u l al X V - l e a , c n e z i m e a din aceste locuri s-a v ă z u t a m e n i n ţ a t ă m a i
serios şi c h i a r lovită în s i t u a ţ i a s a social-economică, politică şi confesională. E s t e
a d e v ă r a t că şi în Ţ a r a H a ţ e g u l u i a u a v u t loc d e p o s e d ă r i sau î n c e r c ă r i de d e p o ­
4
s e d a r e a locuitorilor de c ă t r e s t r ă i n i încă în v e a c u l al X I V - l e a , d a r aceste acte

1
Şt. P a s c u , Voievodatul Transilvaniei, vol. I, ediţia a 2-a, Cluj, 1972, p . 2v'.i.
2
Ş e r b a n P a p a c o s t e a , La fondation de la Valachie et de la Moldavie et i- .
Roumains de Transylvanie: une nouvelle source, in RevRHist, 17, 1978, n r . :ì,
D. 396—407.
3
Şt. P a s c u , op. cit., p. 467.
* M. H o l b a n , Deposedări şi judecăţi în Haţeg pe vremea Angevinilor, în Din
cronica relaţiilor româno-ungare în secolele XIII—XIV, B u c u r e ş t i , 1981, p . 232—244.
 5
n u au fost nici p r e a n u m e r o a s e , nici semnificative ori d u r a b i l e în t i m p . Cu t o a t e
acestea, a m e n i n ţ a r e a a existat c h i a r din secolul al X l V - l e a , de aceea c n e z i m e a
h a ţ e g a n ă a î n c e p u t a c ţ i u n e a de o b ţ i n e r e a actelor de „ d a n i e " regală, care să-i
justifice s t ă p î n i r e a din v e c h i m e a c n e z a t e l o r s t r ă m o ş e ş t i . In e t a p a u r m ă t o a r e , c o n ­
vinşi de insuficienţa efortului de r e c u n o a ş t e r e a s t ă p î n i r i l o r de tip cnezial, aceşti
feudali r o m â n i vor cere şi v o r o b ţ i n e , în m a r e p a r t e , î n n o b i l a r e a , cu p r e ţ u l u n o r
6
servicii a d u s e s u v e r a n i l o r în politica de c e n t r a l i z a r e s t a t a l ă şi de c o m b a t e r e a
7
a n a r h i e i f e u d a l e s a u în efortul a n t i o t o m a n . P a r t i c i p ă r i l e m i l i t a r e au t r e c u t p e
p r i m p l a n în v r e m e a lui S i g i s m u n d de L u x e m b u r g , I a n c u de H u n e d o a r a şi M a t i a
C o r v i n u l . In sfîrşit, î n c a d r a r e a în ..legea r e g a t u l u i " a celor păşiţi p e calea î n n o ­
bilării a cunoscut a s p e c t e noi s p r e finele v e a c u l u i X V şi î n cel u r m ă t o r , cînd cei
m a i m u l ţ i a u r e n u n ţ a t la l i m b a şi c r e d i n ţ a s t r ă m o ş e a s c ă şi n u au m a i a c ţ i o n a t
în nici o î m p r e j u r a r e în n u m e l e n e a m u l u i lor, p e n t r u a-şi p ă s t r a şi consolida
s t a t u t u l nobilităţii. Această t r e c e r e t r e p t a t ă de la c a l i t a t e a d e cnezi r o m â n i l a
c a l i t a t e a de nobili s-a p r o d u s p e p a r c u r s u l a p e s t o u n secol şi j u m ă t a t e în Ţ a r a
8
Haţegului .
P r i n t r e familiile cneziale care s-au înscris în evoluţia m e n ţ i o n a t ă se c u v i n
a m i n t i ţ i Cîndeştii din R î u de Mori, M u ş i n a de D e n s u ş , altele din R î u B ă r b a t , Saz­
iasti, Ciula, F ă r c ă d i n , V a d , Rîu A l b , P o n o r s.a. G e n e a l o g i a familiilor m e n ţ i o n a t e , ca d e
altfel şi a m u l t o r a l t o r a din zona H a ţ e g u l u i , m e r i t ă o s p o r i t ă a t e n ţ i e . De la t i m i ­
9
dele schiţe de istorii f a m i l i a r e î n c e r c a t e de c ă t r e l o a n P u ş c a r i u , i n f o r m a ţ i a d o c u ­
m e n t a r ă s-a a c u m u l a t î n t r - u n r i t m c a r e să î n d r e p t ă ţ e a s c ă r e l u ă r i succesive, cu
finalităţi u n e o r i s p e c tBCU a c u l a r eCluj
. U n/aCentral
d i n t r e University
cele m a i i nLibrary
t e r e s a n t Cluj
e evoluţii sociale a
înscris în p a g i n i l e istoriei locale familia A r c e ş t i l o r din D e n s u ş . Cu t o a t e că apariţia»
e v o l u ţ i a şi sfîrşitul ei s-au r e s t r î n s î n t r - u n i n t e r v a l d e t i m p r e l a t i v scurt, p r i n
ea se i l u s t r e a z ă s e m n i f i c a t i v u n a d i n t r e posibilele căi d e m e t a m o r f o z a r e ale f e u ­
dalităţii r o m â n e ş t i t r a n s i l v ă n e n e . D e s t i n u l familiei se i n d i v i d u a l i z e a z ă şi p r i n b o ­
10
găţia r e l a t i v ă a s u r s e l o r d o c u m e n t a r e .
O r i g i n e a acestei familii este i n t e r e s a n t ă din m a i m u l t e p u n c t e d e v e d e r e . C e l
d i n t î i Arka ( s a u Archa) p o m e n i t în d o c u m e n t e e r a s t r ă i n d e H a ţ e g , în s e n s u l c ă
n u e r a n ă s c u t acolo. El v e n i s e c a m p e la m i j l o c u l secolului al X V - l e a în T r a n s i l ­
v a n i a , fiind c a r a c t e r i z a t m a i t î r z i u ca „ o m r o m â n " (Valachus homo), „ s t r ă i n şî

5
l o a n A u r e l P o p , încercări de imixtiur.e în Tara Haţegului în veacul XV,
în AÌIACN, 25, 1982, p . 39—52.
6
Vezi K o n r a d G. Giindisch, Cnezii români din Transilvania şi politica de
centralizare a regelui Sigismund de Luxemburg, în Stefan Metes la 85 de ani,
C l u j - N a p o c a , 1977, p. 235—237.
7
A c t i v i t a t e c u n o s c u t ă m a i ales p e n t r u enoca lui I a n c u d e H u n e d o a r a (vezi
Şt. P a s c u , Rolul cnezïlor din Transilvania în lupta antiotomană a lui Iancu de
Hunedoara, în Studii şi cercetări de istorie, C ' i j , 8, 1957, p . 25—67) şi d o a r p r e l i ­
m i n a t ă t a n g e n ţ i a l p e n t r u a l t e epoci.
8
P e n t r u î n ţ e l e g e r e a p r o c e s u l u i vezi R a r ' u P o p a , Structures socio-politiques
roumaines au Sud de la Transylvanie au commencement de moyen âge, în RevRHist,
14, 1975, n r . 2, p . 291—314; M. H o l b a n , Variations historiques sur le problème des
enèzes de Transylvanie, î n RevRHist, 4, 1965, n r . 5, p . 901—923; I. D r ă g a n , Indi­
vidualitatea istorică a Ţării Haţegului, î n AIÌACS, 25, 1982, p . 25—37.
9
Date istorice privitoare la familiile nobile române, vol. I—II, Sibiu, 1892—1895.
1 0
A l ă t u r i de a c t e l e c o n s e r v a t e în v e c h e a ' r h i v ă c a p i t u l a r ă de la A l b a I u l i a
( p ă s t r a t ă astăzi la A r h i v a N a ţ i o n a l ă M a g h i a r ă d i n B u d a p e s t a ) , u n n u m ă r i m p o r ­
t a n t d e d o c u m e n t e a t r e c u t , p r i n s i n u o a s e m o ş t e n i r i de secol X V I — X V I I , în p o s e ­
sia unei r a m u r i a familiei K e n d e f y din R î u d e Mori. L a r î n d u l e i , . a c e a s t ă d i n
u r m ă a r h i v ă f a m i l i a l ă a fost t r a n s m i s ă c ă t r e « o i î n fondul R é v a y al A r h i v e l o r
Statului din Bratislava.
 11
farà p r o p r i e t a t e " (advena et impossessionatus) . In u r m a unei a s e m e n e a c a r a c ­
t e r i z ă r i , deci, este clar că n u p u t e a fi localnic. Istoricul C s â n k i D. a f i r m a că a c e s t
12
A r c a e r a din B a n a t , d i n c o m i t a t u l T i m i ş (mai p r e c i s d e la Oszkola — S c u l i a ) ,
fără să a d u c ă î n s ă nici u n fel d e a r g u m e n t în acest s e n s . Noi c r e d e m că el p r o ­
v e n e a din a f a r a r e g a t u l u i U n g a r i e i . Altfel a r p ă r e a d e s t u l d e i n e x p l i c a b i l ă m e n ­
ţ i o n a r e a e x p r e s ă a calităţii sale d e „ v a l a h " . I n O l t e n i a d e la s u d d e C a r p a t i , i z ­
v o a r e l e a t e s t ă o î n t r e a g ă serie d e p e r s o n a j e cu n u m e i d e n t i c , t r ă i n d în v e a c u r i l e
X V — X V I I . l i v o m a m i n t i p e cîţiva c a r e e s t e posibil să se fi î n r u d i t î n d e a p r o a p e
cu o m u l n o s t r u . L a 1484, I v u l cu fiii săi, A r c a fiul lui A r c a ş i s o r ă sa E l e n a a u
p r i m i t în s t ă p î n i r e , de la V l a d C ă l u g ă r u l , Top.şa, j u m ă t a t e din P o i a n a , M u n ţ i i
13
P ă r ă g i n o ş i , Plăcicoi şi j u m ă t a t e din M u n t e l e M u i e r i i d i n j u d e ţ u l G o r j . De a s e ­
m e n e a , la 1505, R a d u cel M a r e a d ă r u i t j u p a n u l u i A r c a şi fiilor săi s a t u l C r i v i n a
14
M u r g e ş t i l o r d i n G o r j . D e la î n c e p u t u l secolului al XV-Iea, în Oltenia d e n o r d
15
se afla u n sat p e n u m e A r c a n i , r e c u n o s c u t d e S i g i s m u n d d e L u x e m b u r g , la 1428 ,
16
şi d e I a n c u de H u n e d o a r a , la 1444 , ca a p a r ţ i n i n d m ă n ă s t i r i l o r T i s m a n a şi Vodiţa.
I n l u m i n a acestor d a t e , o r i g i n e a o l t e a n ă a lui A r c a p a r e f o a r t e p r o b a b i l ă .
F a p t u l în sine n u p r e z i n t ă n i m i c e x c e p ţ i o n a l decît j u d e c a t d i n p e r s p e c t i v a
a d m i n i s t r a ţ i e i d e c u c e r i r e c a r e s e p a r a artificial o u n i t a t e r o m â n e a s c ă v e c h e d e
cel p u ţ i n d o u ă v e a c u r i (din v r e m u r i l e d i n a i n t e de Litovoi începute). De altfel, a ş a
c u m v o m v e d e a , d e p l a s a r e a lui A r c a n u r e p r e z e n t a decît u n u l d i n t r e p r i m e l e c o n ­
t a c t e b i l a t e r a l e înregistrate în documente, î n t r e r o m â n i i de p e a m b e l e v e r s a n t e
ale M u n ţ i l o r Retezat.
V e n i t în T r a n s i l v a n i a , acest p e r s o n a j s-a căsătorit cu o h a ţ e g a n c ă , a n u m e
17
N e a c ş a (Nexa), fiica lui l o a n , la r î n d u l său fiul lui S t o i a n (Zthoijan) de D e n s u ş .
l o a n , Stoian şi î n a i n t a ş u l lor M u ş i n ă (Muşina) r e p r e z e n t a u o p u t e r n i c ă f a m i l i e
cnezială î n n o b i l a t ă l a î n c e p u t u l v e a c u l u i al X V - l e a . C ă s ă t o r i a t r e b u i e să fi a v u t
Joc c a m p e l a 1450, d i n m o m e n t ce în 1473 fiul l u i A r c a şi al Neacşei a v e a la
r î n d u l său copii.
N u p o s e d ă m a l t e i n f o r m a ţ i i cu p r i v i r e la acel p r i m Arca. î n c l i n ă m să c r e ­
d e m că a d i s p ă r u t d eBCU s t u l d Cluj
e r e p /e dCentral
e . O r i c uUniversity
m , fiul său,Library L a d i s l a Cluj
u , a fost c r e s c u t î n
m e d i u l h a ţ e g a n şi n u o l t e a n . Posibilă n i se p a r e şi o s t a r e de t e n s i u n e cu r u d e l e
soţiei, m o ş t e n i t ă d e acelaşi fiu al său.
î n 1475, L a d i s l a u A r c a a î n c e p u t s e r i a nesfîrşită a j u d e c ă ţ i l o r c u r u d e l e sale
p e linie m a t e r n ă p e n t r u d r e p t u r i l e ce i se c u v e n e a u d i n m o ş t e n i r e a m a m e i s a l e .
P e n t r u î n c e p u t , î m p r e u n ă cu l o a n U n g u r d e N ă d ă ş t i a , el şi fiii săi, l o a n şi Ş t e f a n ,
a r e c l a m a t c a p i t l u l u i d i n A l b a I u l i a p e S a n d r i n M u ş i n ă şi pe fiii lui G h e o r g h e ,
Ş t e f a n şi l o a n , în l e g ă t u r ă cu o c u p a r e a , p r ă d a r e a şi d e ţ i n e r e a de c ă t r e a c e ş t i a
a p ă r ţ i l o r d i n p o s e s i u n i l e D e n s u ş , H ă ş d ă u , B u n i l a şi O h a b a d i n d i s t r i c t u l H a ţ e g ,
c a r e îi a p a r ţ i n e a u p r i n m o ş t e n i r e a m a m e i s a l e Neacşa. L a 10 i u n i e 1475, c a p i t l u l
a l b e n s a c o n s e m n a t c h e m a r e a în j u d e c a t ă a lui S a n d r i n M u ş i n ă p e n t r u p r i c i n a
13
a r ă t a t ă . A c e l S a n d r i n îi e r a de f a p t u n c h i lui L a d i s l a u Arca, fiind f r a t e b u n cu
19
N e a c ş a . El se socotea, p r o b a b i l , î n d r e p t ă ţ i t p r i n p r i v i l e g i u l m a s c u l i n i t ă ţ i i să
m o ş t e n e a s c ă t o a t e p o s e s i u n i l e lui l o a n d e D e n s u ş . D e m e r s u l d e la 1475 n u a a v u t
urmări.
î n 23 f e b r u a r i e 1480, c a p i t l u l d i n A l b a I u l i a a c o n s e m n a t din nou p r o t e s t u l
l u i L a d i s l a u A r c a d e D e n s u ş , a l fiului s ă u l o a n A r c a şi a l fiicelor sale A n a s t a s i a

1 1
A r h . S t a t u l u i B r a t i s l a v a , F o n d R é v a y , a r h . K e n d e f y , fase. 87, fase. 1 nr. 16,
c o p i e m i c r o f o t o A r h . S t a t u l u i B u c u r e ş t i , colecţia d e m i c r o f i l m e , r o l a 25/R. S. C e ­
hoslovacă, c a d r e l e 38—39 (în c o n t i n u a r e : A r h . Stat. B r a t i s l a v a , n r . . . . , c a d r e l e . . .
1 2
C s â n k i D., Magyarorszăg törtenelmi földrajza a Hunyadiak korâban, vol. V,
B u d a p e s t , 1913, p . 151 şi vol. I I , B u d a p e s t , 1894, p . 11, 54.
13
Documenta Romaniae Historica. B. Ţara Românească, vol. I, B u c u r e ş t i , 1966,
p . 309—310, n r . 191.
14
Idem, vol. II, 1972, p . 78—79, nr. 34.
15
Documenta Romaniae Historica. D. Relaţii între ţările române, vol. I, B u c u ­
reşti, 1977, p . 266—267, nr. 169.
16
Idem, p . 384—386, n r . 276.
1 7
A r h . S t a t . B r a t i s l a v a , n r . 10, c a d r e l e 26—27. P e n t r u a u ş u r a î n ţ e l e g e r e a
r e l a ţ i i l o r familiale, vezi a r b o r i i genealogici d i n t a b e l e l e a n e x e .
1 8
A r h . S t a t . B r a t i s l a v a , n r . 9, c a d r e l e 24—25.
18
Istoria dreptului românesc, vol. I, B u c u r e ş t i , 1980, p . 519.
 şi Elena, î m p o t r i v a n o b i l u l u i S a n d r i n M u ş i n ă cu fiii săi G h e o r g h e , Ştefan şi
A n d r e i , p r e c u m şi i n t e r d i c ţ i a ca aceştia din u r m ă să m a i o c u p e şi să d e ţ i n ă cu
f o r ţ a p ă r ţ i l e d i n posesiunile R ă c h i t o v a , L u n c a Cernii, C e r n i ş o a r a , C e r n a , L ă c u i a ,
28
Şteiu, C r i v a , Poieni, P ă u c i n e ş t i , G r ă d i ş t e (azi S a r m i z e g e t u s a ) , H ă ţ ă g e l , T o t e ş t i ,
c a r e se c u v e n e a u A r c e ş t i l o r d i n d r e p t u l d e m o ş t e n i r e a l Neacşei. Tot c a p i t l u l a l -
b e n s , la 18 i u n i e 1481, e m i t e a u n n o u d o c u m e n t l e g a t d e p r o t e s t u l l u i L a d i s l a u
A r c a şi al copiilor săi c o n t r a aceluiaşi S a n d r i n M u ş i n ă cu fiii săi, p r i v i n d ocu­
p a r e a şi d e ţ i n e r e a d e c ă t r e cei din u r m ă a p o s e s i u n i l o r B u n i l a , O h a b a , P e ş t e ş e l
21
şi a u n u i sfert d i n p o s e s i u n e a D e n s u ş . Aceleaşi moşii p o m e n i t e în actul d i n
23 f e b r u a r i e 1480 sînt r e c l a m a t e şi l a 23 m a r t i e 1482 d e c ă t r e L a d i s l a u Arca, d o ­
c u m e n t u l c a p i t l u l u i din A l b a I u l i a s p u n î n d în l e g ă t u r ă cu ele că e r a u o c u p a t e
î n c o n t i n u a r e d e S a n d r i n M u ş i n ă cu fiii săi. Din î n ş i r u i r e , c o m p a r a t i v cu actul
22
d i n 1480, lipsesc p o s e s i u n i l e C e r n a şi Toteşti, î n s c h i m b a p a r e în p l u s P e t r o s .
L a 29 a u g u s t 1493, d u p ă a p r o a p e 20 d e a n i d e s t r ă d a n i i r ă m a s e p r a c t i c f ă r ă
r e z u l t a t , L a d i s l a u A r c a se a d r e s a voievozilor T r a n s i l v a n i e i , L a d i s l a u d e L o s o n c z
şi B a r t o l o m e u Drâgffy, e x p u n î n d u - l e î n t r e a g a p r i c i n ă : v o r b e a d e s p r e c ă s ă t o r i a
m a m e i s a l e N e a c ş a cu „ v a l a h u l " A r c a , ce e r a „ s t r ă i n şi f ă r ă p r o p r i e t ă ţ i " , d e s p r e
r e l a ţ i a d e î n r u d i r e d i n t r e N e a c ş a şi S a n d r i n , d e s p r e d r e p t u r i l e d e s t ă p î n i r e a l e
m a m e i sale î n p o s e s i u n i l e R ă c h i t o v a , L u n c a C e r n i i , Eblew, Cerna, Cernişoara,
Şteiu, L ă c u i a , C r i v a , P ă u c i n e ş t i , P e t r o s , în j u m ă t a t e d i n p o s e s i u n i l e Poieni, T o ­
teşti şi H ă ţ ă g e l , p r e c u m şi în a t r e i a p a r t e d i n p o s e s i u n e a Wather ( p r o b a b i l i d e n ­
tică cu Warchel — S a r m i z e g e t u s a ) , t o a t e aflate în d i s t r i c t u l H a ţ e g , d i n c o m i t a t u l
23
H u n e d o a r a . L a d i s l a u A r c a a f i r m a p r i n c i p i u l egalităţii s e x e l o r la m o ş t e n i r e , a r ă -
t î n d că d r e p t u l m a s c u l i n egal cu cel f e m i n i n p r e s u p u n p o r ţ i u n i i d e n t i c e p e n t r u
fraţi d i n moşia p ă r i n t e a s c ă , în v r e m e ce voievozii T r a n s i l v a n i e i s u s ţ i n e a u că t r e ­
b u i a u r m a t ă legea r e g a t u l u i p r i v i t o a r e la r e s p e c t a r e a p ă t r i m e i fetelor (quarta
puellaris). U n act special, î n t r e aceiaşi p r o t a g o n i ş t i , d a r r e f e r i t o r în mod c o n c r e t
24
n u m a i la d i s p u t a l e g a t ă d e p o s e s i u n e a Toteşti, este d a t t o t în 1493 . î n t r e a g a
p r o b l e m ă p r i v i n d t o a t e p o s e s i u n i l e a m i n t i t e m a i sus e r e l u a t ă , c a m în a c e e a ş i
t e r m e n i , în f a ţ a v o i e vBCU o d u l uCluj
i t r a n/ sCentral
i l v a n B aUniversity Library înCluj
r t o l o m e u Drâgffy, a u g u s t 1494. V o i e ­
vodul scria capitlului albens, iar capitlul adresa scrisoare de chemare la judecată
25
l u i S a n d r i n M u ş i n ă şi fiilor săi, G h e o r g h e şi A n d r e i . D a r î n 1493—1494 n u s-a
r e z o l v a t n i m i c d i n m o m e n t ce î n t r e a g a p r o c e d u r ă e r a r e l u a t ă a p r o a p e i d e n t i c în
1496; L a d i s l a u Arca, p r i n o m u l său, l o a n d e Petherd, se adresa voievodului B a r ­
t o l o m e u Drâgffy; a c e s t a c e r e a c a p i t l u l u i d i n A l b a I u l i a să-şi t r i m i t ă o m u l d e
m ă r t u r i e p e n t r u r e z o l v a r e a pricinii d i n t r e L a d i s l a u , p e d e o p a r t e , şi S a n d r i n c u
fiii săi, p e d e a l t a ; c a p i t l u l r ă s p u n d e a v o i e v o d u l u i , d u p ă cea. o j u m ă t a t e d e a n ,
că a t r i m i s a t r e i a s c r i s o a r e d e c h e m a r e î n j u d e c a t ă l u i S a n d r i n şi fiilor s ă i ,
28
G h e o r g h e şi A n d r e i . D a r , deşi a u fost a ş t e p t a ţ i 14 zile d u p ă t e r m e n (13 i a n u a r i e ) ,
27
p î r î ţ i i n u s-au p r e z e n t a t l a j u d e c a t ă , legea d î n d astfel cîştig d e cauză r e c l a m a n ­
t u l u i , a d i c ă lui L a d i s l a u A r c a . D u p ă acel m o m e n t (1496—1497), d i s p u t a d i n t r e A r -
ceşti şi M u ş i n e ş t i a î n c e t a t , cel p u ţ i n p e n t r u u n t i m p . R e z o l v a r e a d i f e r e n d e l o r ,
p r e a m u l t şi f ă r ă folos solicitată d e la s c a u n e l e d e j u d e c a t ă v o i e v o d a l e , a fost»
în- sfîrşit, p l a s a t ă , la sfîrşitul a n u l u i 1499, p e s e a m a u n u i g r u p d e o p t a r b i t r i d i n
H a ţ e g şi c o m i t a t u l H u n e d o a r e i . I n i a n u a r i e 1500, P e t r u , v o i e v o d u l T r a n s i l v a n i e i »
îi convoca d i n n o u p e a r b i t r i p e n t r u a h o t ă r î a s u p r a u n e i p o r ţ i u n i a r a b i l e şi a
u n e i p ă d u r i d e g h i n d ă d i n p e r i m e t r u l posesiunii S a r m i z e g e t u s a şi a l r î u l u i C e r n a ,
28
r ă m a s ă încă în l i t i g i u .
D o c u m e n t e l e lasă să se î n t r e v a d ă că L a d i s l a u A r c a s-a î n s t ă p î n i t în m o ş t e ­
n i r e a m a m e i p r o b a b i l i m e d i a t d u p ă d e c e s u l a c e s t e i a . A c ţ i u n i l e sale v i z a u deci o-
e v i d e n t ă l ă r g i r e a d r e p t u r i l o r sale d e m o ş t e n i r e folosind ca t e m e i j u r i d i c u n p r e ­
cept al d r e p t u l u i r o m â n e s c . D u p ă c u m vom, constata, a t i t u d i n e a lui e r a c o n j u n c -

2 0
A r h . S t a t . B r a t i s l a v a , n r . 10, c a d r e l e 26—27.
21
Ildem, n r . 11, c a d r e l e 28—29.
2 2
I d e m , n r . 14, c a d r e l e 34—35.
2 3
I d e m , n r . 16, c a d r e l e 38—39.
s
< Ibidem.
2 5
I d e m , n u m e r o t a t greşit cu n r . 21, ca şi doc. a n t e r i o r , c a d r e l e 50—5Î.
2 G
I d e m , n r . 19, c a d r e l e 44—45.
2 7
I d e m , n r . 20, c a d r e l e 46—47.
2 3
I d e m , n r . 21, c a d r e l e 48—49.
t u r a l a , căci în a l t e p r i l e j u r i a d o v e d i t c u n o a ş t e r e a d e p l i n ă a n o r m e l o r d e d r e p t
oficiale. Categoric, el s-a p r e v a l a t de o bogată p r a c t i c ă j u d i c i a r ă , p e c a r e o d o b î n -
dise m a i ales în p r i c i n i l e familiei U n g u r d i n N ă d ă ş t i a , p r o b a b i l î n c ă î n a i n t e d e
1473, în d i v e r s e locuri d i n T r a n s i l v a n i a . A d o p t a r e a u n o r c o m p r o m i s u r i — a ş a c u m
r e z u l t ă d i n a c t u l de l a 1500 —, p a r e utilizată d u p ă d i s p a r i ţ i a u n c h i u l u i s ă u S a n d r i n .
S t a r e a t e n s i o n a t ă p r o v o c a t ă d e c ă t r e L a d i s l a u A r c a , ieşirea sa d i n c o n d i v i -
ziunea p a t r i a r h a l ă a u fost p r o b a b i l p r i n c i p a l e l e cauze p e n t r u c a r e cetatea R ă c h i -
tovei n u a e v o l u a t în felul în c a r e a u făcut-o M ă l ă i e ş t u l S ă r ă c i n i l o r din S ă l a ş u
de S u s şi Colţul Cîndeştilor din R î u d e Mori. E a a r ă m a s d o a r l a s t a d i u l s i m p i u
de donjon î n c o n j u r a t cu val şi ş a n ţ .
A r s e n a l u l m i j l o a c e l o r care l-au c o n d u s c ă t r e r e z o l v a r e a a r ă t a t ă a fost, în
m o d sigur, m a i c o m p l e x . O r i c u m eie i-au m a r c a t p e r s o n a l i t a t e a şi r e m i m e l e în
H a ţ e g . D e aici r e z u l t ă c a u z a s u b i e c t i v ă a conflictelor v i o l e n t e cu vecinii r e l a t i v
î n d e p ă r t a ţ i de satele d o m e n i u l u i său.
î n t r - u n d o c u m e n t d i n 1504, se r e l a t e a z ă o f a p t ă p e t r e c u t ă cu 40 d e ani î n a i n t e
(quadragesima cuiusiam annualis preterisset revoluţia), deci a p r o x i m a t i v p r i n 1464,
în care m e m b r i i familiei B a k o c h din C l o p o t i v a a u a t a c a t î n a r m a ţ i , î m p r e u n ă cu
29
familiarii şi o a m e n i i lor, c u r t e a şi casa n o b i l i a r ă a A r c e ş t i l o r , aflată în D e n s u ş .
La a d e v ă r u l conflictului cu clopotivenii n u t r e b u i e a d u s e decît c o r e c t u r i î n p r i ­
v i n ţ a d a t e i . l o a n A r c a t r e b u i e să fi fost p e a t u n c i p r e a t î n ă r , i a r i m p l i c a r e a lui
l o a n B a k o c h şi a fiului său P e t r u , în d o u ă a c ţ i u n i s i m i l a r e , l a d i s t a n ţ ă cronologică
c o n s i d e r a b i l ă (1464 şi 1504), n u p a r e nici ea posibilă.
L a 1481, deci î n a i n t e c h i a r de a-şi fi v ă z u t r e g l e m e n t a t e p r o b l e m e l e d e m o ş ­
t e n i r e , castelanii, comiţii şi juzii nobililor d i n c o m i t a t u l H u n e d o a r e i i-au c o n s e m ­
n a t r e c l a m a ţ i a faţă de n o b i l u l D r a g o t ă (Dragotha) de Silvaşu de Sus. Ladislau
A r c a îl acuza d e a t a c u l şi o c u p a r e a u n o r p ă r ţ i din posesiunile S a r m i z e g e t u s a şi
30
D e n s u ş . S-ar p u t e a ca s i t u a ţ i a să fi r e z u l t a t d i n t r - o n e î n ţ e l e g e r e a s i l v ă ş e n i l o r
cu cei d i n N ă d ă ş t i a , aflată m u l t m a i a p r o a p e . C u m v o m o b s e r v a m a i jos, c o m u ­

s t ă r u i t o r p r i n î n t r e a g a BCU
sa e xCluj
i s t e n ţ/ă .Central University Library Cluj
n i t a t e a d e i n t e r e s e a lui L a d i s l a u A r c a cu familia U n g u r d i n N ă d ă ş t i a v a r ă z b a t e

î n acelaşi a n , aceiaşi e m i t e n ţ i m a r c a u în scris p r o t e s t u l lui L a d i s l a u A r c a

c o n t r a lui D a n c i u l d e Sălaşu, ai c ă r u i iobagi, D a n şi R o m a n , jefuiseră p a t r u sesii
d e p e moşiile r e c l a m a n t u l u i şi fugiseră apoi î n Ţ a r a R o m â n e a s c ă (ad partes Trans­
3 1
alpinas), p r o v o c î n d u - i o p a g u b ă de o sută d e florini de a u r .
I s t o r i a familiei A r c a a fost m a r c a t ă în m o d cu t o t u l deosebit d e u n e v e n i ­
m e n t care a p r o v o c a t m a r i p e r t u r b ă r i în s i n u l c o m u n i t ă ţ i i h a ţ e g a n e d e la sfîrşitul
secolului al XV-Iea, c u n o s c u t î n d e o b ş t e sub n u m e l e d e p r o c e s u l d e m o ş t e n i r e al
32
S t r e i s î n g e o r g i u l u i . El l u a în a t e n ţ i e p ă r ţ i de s t ă p î n i r i d i n S t r e i s î n g e o r g i u , V a l e a ,
Săcel, O h a b a , G r i d , altă O h a b ă , Sălaşu de Sus, S ă l a ş u d e Jos, o a t r e i a O h a b ă ,
Mălăieşti, C r i v a d i a , M e r i ş o r şi î n c ă altele. A s u p r a lor vor a v e a p r e t e n ţ i i n u m e r o ş i
nobili h a ţ e g a n i şi s t r ă i n i , m a i m u l t ori m a i p u ţ i n î n d e p ă r t a ţ i : Arceştii, nobilii d i n
Sălaşu, condivizionalii d i n Streisîngeorgiu, L a d i s l a u G e r é b , episcopul d e A l b a Iulia,
î m p r e u n ă cu f r a t e l e său, P e t r u G e r é b , fost v o i e v o d al T r a n s i l v a n i e i , d e v e n i t î n t r e
t i m p j u d e al curţii r e g a l e , familia U n g u r d i n N ă d ă ş t i a , B a r n a b a Belay, b a n u l d e
S e v e r i n , L a d i s l a u d e Foit. M a j o r i t a t e a celor din u r m ă sînt n e r o m â n i şi toţi s t r ă i n i
de d i s t r i c t u l h a ţ e g a n . I n i ţ i a l d i s p u t a a a v u t d i m e n s i u n i locale, d e s f ă ş u r î n d u - s e
î n t r e A r c e ş t i , s ă l ă ş e n i şi cei d i n Streisîngeorgiu. Apoi, p e fondul a c e s t u i conflict,
s i m ţ i n d t e r e n u l p r i e l n i c , a u i n t e r v e n i t străinii.
P r e l i m i n a r i i l e a u fost s e m n a t e î n 1489, cînd a c t e l e î n r e g i s t r e a z ă o p r i c i n ă
î n t r e L a d i s l a u A r c a de D e n s u ş şi D a n d e Săcel, p e m o t i v u l u n o r b u n u r i d e z e s t r e
din p o s e s i u n e a S t r e i s î n g e o r g i u c u v e n i t e Vişei (Vys, Wyssa), soţia lui D a n şi fiica
33
iui D u m i t r u d e S t r e i s î n g e o r g i u . I n t e r e s u l lui L a d i s l a u A r c a se baza, c r e d e m .

2 9
A r h . N a ţ . Magh., Dl. 29. 591.
3 0
A r h . S t a t . B r a t i s l a v a , n r . 12, c a d r e l e 30—31.
S i
I d e m , n r . 13, c a d r e l e 32—33.
K
D e s p r e el şi m a i ales d e s p r e i m p l i c a r e a s ă l ă ş e n i l o r vezi V. E s k e n a s y , A d r i a n
A n d r e i Rusu, Cetatea Mălăieşti şi cnezatul văii Sălaşului, î n AUACN, 25, 1982,
p . 53—91.
" A r h . S t a t . B r a t i s l a v a , n r . 15, c a d r e l e 38—37; B i b l i o t e c a B a t t h y a n e u m , A l b a
lulsa, III, 105.

16 — A c t a M v s e i N a p o c e n s i s , v o l . X X I — 1984
 p e d r e p t u r i l e n e p o a t e i sale, A n c a , r e z u l t a t ă din c ă s ă t o r i a fiicei sale C l a r a cu D i o -
34
nisie d e S t r e i s î n g e o r g i u . P e d e a l t ă p a r t e , la 1498, sălăşenii, p r i n l o a n S ă r ă c i n
cu fiii săi, S ă r ă c i n , C î n d r e ş , M i h a i şi Nicolae, p r e c u m şi C î n d r e ş , fiul lui D a n c i u ,
cu fraţii săi, Iacob, Costea şi L a ţ c u , la r î n d u l lor r u d e cu Dionisie de S t r e i s î n g e o r g i u ,
a u d e p u s m ă r t u r i e în faţa c a p i t l u l u i d i n A l b a Iulia că Dionisie a m u r i t fără a
a v e a u r m a ş i p e linie m a s c u l i n ă . Ei îi o p r e a u p e s t r ă i n i d e a p r e t i n d e şi s t ă p î n i
b u n u r i ale aceluia, s u s ţ i n î n d că a v e r e a sa i m o b i l i a r ă r e v e n e a d e d r e p t fraţilor
35
săi c o n d i v i z i o n a l i . E r a o m ă s u r ă d e p r e v e d e r e justificată, fiindcă la 3 f e b r u a r i e
1498 V l a d i s l a v al II-lea, r e g e l e U n g a r i e i , a d ă r u i t t o a t e posesiunile r ă p o s a t u l u i
Dionisie de S t r e i s î n g e o r g i u episcopului L a d i s l a u G e r é b de V i n g a r d şi fratelui său,
36
P e t r u G e r é b , j u d e l e curţii r e g a l e . C a p i t l u l s-a g r ă b i t să facă i n t r o d u c e r e a G e -
r é b - i l o r în s t ă p î n i r e , d a r contrazicătorii a u a p ă r u t p r o m p t : Nicolae d e S t r e i s î n ­
georgiu, Ştefan d e Silvas p e n t r u d o a m n e l e E l e n a , soţia sa, şi Vişa, soţia l u i D a n
d e Săcel, a m b e l e fiice ale lui D u m i t r u de S t r e i s î n g e o r g i u , p r e c u m şi s ă l ă ş e n i i .
F i e c a r e g r u p a v e a în v e d e r e posesiuni din j u r u l S t r e i s î n g e o r g i u l u i , p e de-o p a r t e ,
37
şi a l t e l e din j u r u l S ă l a ş u l u i şi Crivadiei, p e d e a l t a . F ă r ă să m a i a ş t e p t e î n s ă
c o n f r u n t a r e a cu aceşti c o n t r a z i c ă t o r i ( c h e m a ţ i la j u d e c a t ă în a u g u s t 1498), c a r e
e r a u d e s t u l de h o t ă r î ţ i în a p ă r a r e a d r e p t u r i l o r lor şi d e s t u l de n u m e r o ş i p e n t r u
a fi p u t e r n i c i , L a d i s l a u şi P e t r u G e r é b au d ă r u i t , la 4 a p r i l i e 1498, toate acele
posesiuni şi p o r ţ i u n i d i s c u t a t e , î n a i n t e d e a fi i n t r a t efectiv în s t ă p î n i r e a lor,
f a m i l i a r u l u i lor l o a n A r c a de D e n s u ş , fiul lui L a d i s l a u , ca r ă s p l a t ă p e n t r u n u ­
m e r o a s e l e servicii a d u s e şi p e n t r u n e s t r ă m u t a t a c r e d i n ţ ă m a n i f e s t a t ă încă din t i ­
38
n e r e ţ e . I n 1511, l o a n A r c a n e d e z v ă l u i e că d a n i a episcopală se făcuse în a n u ­
39
mite condiţii c a r e , p r e s u p u n e m noi, i m p l i c a u v a s a l i t a t e a . I g n o r î n d p a r c ă acest
fapt, l a 26 i u n i e 1498, L a d i s l a u A r c a , î n d i s p u t ă cu r u d e l e g i n e r e l u i său Dionisie
d e Streisîngeorgiu, a p r e t i n s i m p e r a t i v d r e p t u r i l e n e p o a t e i sale Anca, î n p o s e ­
siunile Streisîngeorgiu, Săcel, V a l e a , Grid şi O h a b a , c u v e n i t e d e p e u r m a m a m e i
40
acesteia, C l a r a . L u c r u r i l e p a r m u l t m a i c o m p l i c a t e , i n t e r v e n i n d o zălogire, d a r u r i
d e n u n t ă , c o n t r o v e r s e în l e g ă t u r ă cu d r e p t u r i l e f e m i n i n e şi m a s c u l i n e d e m o ş t e ­
n i r e . Tot în pofida d aBCU Cluj / Central
n i e i făcute d e G e r é bUniversity
i lui l o a n Library
A r c a deCluj D e n s u ş , la 17 m a i
1499 a a v u t loc î m p ă c a r e a î n t r e L a d i s l a u G e r é b şi Sălăşeni, în s e n s u l că e p i s c o p u l
a r e c u n o s c u t d r e p t u r i l e h a ţ e g a n i l o r a s u p r a posesiunilor S ă l a ş u de Sus, O h a b a d e
41
s u b P i a t r ă , Merişor, C r i v a d i a şi M ă l ă i e ş t i . Se p o a t e însă ca G e r é b i i să fi a c ţ i o ­
n a t î n acest caz în n u m e l e f a m i l i a r u l u i lor l o a n A r c a , sau, m a i plauzibil, s e
p o a t e să fi făcut d o n a ţ i e d i n 1498, c ă t r e Arca, de f o r m ă , p e n t r u a-i d e z o r i e n t a şi
potoli p e contrazicători, şi a realiza, de facto, s t ă p î n i r e a a s u p r a r e s p e c t i v e l o r p ă -
m î n t u r i . O r i c u m , dacă d i s p u t a cu sălăşenii e r a c u r m a t ă , m a i r ă m î n e a n e r e z o l v a t ă
p r o b l e m a r u d e l o r d i n S t r e i s î n g e o r g i u ale lui Dionisie, î n t r e c a r e foarte a c t i v e se
a r ă t a u d o u ă femei, a n u m e Doroteea, v ă d u v a lui C î n d r e ş - C h i n d r i ş (Kendrys) de
Streisîngeorgiu, r e c ă s ă t o r i t ă cu Nicolae de S t r e i s î n g e o r g i u , şi l u d e a , fiica D o r o t e e i .
Cele d o u ă d o a m n e a u r e c l a m a t , la 7 f e b r u a r i e 1499, p e L a d i s l a u A r c a d e D e n s u ş ,
care, î m p r e u n ă cu fiul s ă u l o a n , cu f a m i l i a r u l lor Nicolae de V a d şi iobagii I v a ş c u
d i n Băieşti, G h e o r g h e din H ă ş d ă u , P e t r u din N ă d ă ş t i a şi L u p ş a din Ocoliş, d e ­
v a s t a s e r ă şi o c u p a s e r ă c u r t e a şi casa de la S t r e i s î n g e o r g i u , p r e c u m şi p o s e s i u n i l e
Streisîngeorgiu, Săcel, V a l e a , Toteşti, G r i d , O h a b a , p r o v o c î n d u - l e s u b s t a n ţ i a l a p a ­
42
g u b ă d e o m i e d e florini de a u r . M a i apoi, în acelaşi an, c a p i t l u l din A l b a I u l i a
a c o n s e m n a t î m p ă c a r e a î n t r e A r c e ş t i şi l u d e a , d e v e n i t ă soţia lui M a t i a de P e s t i s ,
î n sensul că p l î n g e r e a e r a r e t r a s ă . T o a t e p r o c e s e l e şi a c t e l e de c h e m a r e în j u d e ­
43
cată e r a u a n u l a t e . î n fine, la 12 m a i 1500, V l a d i s l a v al II-lea, r e g e l e u n g a r i e i ,
d ă r u i a lui L a d i s l a u şi l o a n A r c a de D e n s u ş t o a t e p o s e s i u n i l e lui L a d i s l a u G e r é b ,

3 4
Biblioteca B a t t h y a n e u m , I I I , 111.
3 5
J. K e m é n y , Diplomatarium Tr. Supplementum, tom. V, p . 189, ms. B i b l i o ­
teca Acad., filiala C l u j - N a p o c a .
3 6
I d e m , Appendix, V I I , p. 182.
3 7
Biblioteca B a t t h y a n e u m , III, 105.
3 8
A r h . N a ţ . M a g h . Dl. 29.571.
3 9
I d e m , Dl. 29.611.
4 0
Biblioteca B a t t h y a n e u m , III, 111.
4 1
I d e m , III, 156.
4 2
I d e m , I I I , 116.
4 3
I d e m , III, 125.
foste ale lui Dionisie de Streisìngeorgiu. P r o c e d u r a c a p i t u l a r ă de p u n e r e î n s t ă p î -
n i r e se î m p l i n e a la 15 i a n u a r i e 1501, d a r p e n t r u p o r ţ i u n i l e d i n S a l a ş u d e S u s ' şi
de J o s , O h a b a , C r i v a d i a , Mălăieşti şi M e r i ş o r au r i d i c a t d i n n o u c a p u l p o t r i v n i c i .
E r a v o r b a d e s p r e M i h a i l (de fapt M a t i a d e Pestis) în n u m e l e soţiei sale l u d e a şi
44
al copiilor l o r . L a 1502 a i n t e r v e n i t d i n nou o s c h i m b a r e î n d a t e l e p r o b l e m e i ,
căci regele V l a d i s l a v , d e c l a r î n d u - l m o r t p e l o a n Arca, îi d o n a posesiunile lui l o a n
45
şi Nicolae U n g u r de N ă d ă ş t i a . Sînt g r e u de î n ţ e l e s t e m e i u r i l e acestei noi s i ­
tuaţii. P o a t e că este o confuzie cu L a d i s l a u Arca, care, î n t r - a d e v ă r , nu m a i a p a r e
m e n ţ i o n a t d u p ă s e p t e m b r i e 1502 ca fiind în v i a ţ ă . D a r familia Ungur, î n r u d i t ă cu
Arceştii, t r e b u i a să cunoască e x a c t s i t u a ţ i a m o ş t e n i r i i . A r fi posibil ca să a v e m
de-a face cu u n nou a r a n j a m e n t m e n i t să a v a n t a j e z e d e o p o t r i v ă p e beneficiarii
a c t u l u i r e g a l , cît şi pe s t ă p î n u l r e a l .
P r o c e s u l m o ş t e n i r i i d o m e n i u l u i S t r e i s ì n g e o r g i u se î n c h e i a î n linii g e n e r a l e ,
cu beneficii m u l t m a i p u ţ i n i m p o r t a n t e p e n t r u Arceşti decît p r o m i s e s e iniţial. I n
p e r m a n e n ţ ă a e x i s t a t o î m p l e t i r e î n t r e s i t u a ţ i a de f a p t şi c e a d e d r e p t . P a t i m i l e
au fost suficient de a p r i n s e p e n t r u a p r o v o c a o p e r m a n e n t ă s t a r e d e n e l i n i ş t e .
P r o b a b i l a t u n c i a fost p u s ă la adăpost, î n capitlul de la A l b a Iulia, z e s t r e a n e ­
3
poatei lui L a d i s l a u A r c a , A n c a ' .
U n alt mijloc p r i n c a r e L a d i s l a u A r c a a î n c e r c a t să-şi m ă r e a s c ă s t ă p î n i r i l e
a fost acela al zălogirilor. F e n o m e n u l fusese i n a u g u r a t î n H a ţ e g , p r i n C î n d e ş t i i
din Rîu d e Mori, l a mijlocul v e a c u l u i . In 1494, î m p r u m u t î n d u ~ l p e M i h a i l d e
47
F ă r c ă d i n , L a d i s l a u a o b ţ i n u t zălog p ă r ţ i din satul C r ă g u i ş .
I m p o r t a n t e a u fost şi a c ţ i u n i l e î n t r e p r i n s e î n t r e anii 1493—1495, c a r e i n a u g u ­
rează în p ă m î n t u r i l e H a ţ e g u l u i t e n d i n ţ e l e d e s t a b i l i r e a u n o r s i s t e m e d e v a s a l i t a t e .
Un g r u p d e m ă r u n ţ i nobili d i n L i v a d i a , r e p r e z e n t a ţ i d e S t a n , Costea, P e t r u , B a -
s a r a b , D a n c i u l , L a d i s l a u , a l t B a s a r a b , L u p ş a şi Matei, îi r e c u n o ş t e a u lui L a d i s l a u
A r c a d r e p t u l a s u p r a u n o r p ă r ţ i s t ă p î n i t e de ei î n L i v a d i a , î n s p r e V a l e a L u p u l u i ,
în m ă s u r a î n c a r e acela a r fi reuşit să le o b ţ i n ă c o n f i r m a r e a stăpînirii din p a r t e a
voievozilor T r a n s i l v a n i e i . I n t e r e s a n t şi d e s t u l de n e o b i ş n u i t e s t e f a p t u l că în 1493
voievozii a u e m i s două BCU acte,Cluj
l a /d Central
a t e diferite University
(17 a u g uLibrary
s t şi 28Cluj noiembrie), p e n t r u
48
aceeaşi i n t r o d u c e r e în s t ă p î n i r e . O r i c u m , c e r c e t a r e a c a p i t l u l u i s-a p r o d u s o s i n ­
g u r ă d a t ă , p e n t r u a m b e l e m a n d a t e , la 3 d e c e m b r i e . S-au m a r c a t a t u n c i , s e p a r a t ,
contrazicerile nobililor N a n d r a , Haliba, D a n c i u l , M i h a i l , L a d i s l a u , alt Mihail, Ş t e ­
fan, Simion, L a d u şi A n d r e i de P u i , p r e c u m şi ale n o b i l i l o r l o a n , P e t r u , l o a n
O a n ă , V î l c u l şi R o m a n de P o n o r , a l e lui M i h a i l K e n d e f y şi P e t r u K e n d e r e s y d e
49
Rîu de M o r i . î n 1495 t e n t a t i v a s-a r e p e t a t , c o n t î n d u - s e p r o b a b i l p e o n o u ă con­
j u n c t u r ă . D a r g r u p u l de î m p o t r i v i t o r i d i n P o n o r şi Rîu d e M o r i a i n t e r v e n i t cu
p r o m p t i t u d i n e . C u m alte ecouri ale i n t e r v e n ţ i i l o r în L i v a d i a n u a u m a i fost t r a n s ­
m i s e de d o c u m e n t e , b ă n u i m că î n c e r c ă r i l e lui L a d i s l a u A r c a de a se î n s t ă p î n i în
sud-estul Haţegului au eşuat.
D u p ă 1501, L a d i s l a u A r c a d i s p a r e d i n d o c u m e n t e . F ă r ă î n d o i a l ă , el a fost u n
p r e c u r s o r al u n o r p r a c t i c i şi m e n t a l i t ă ţ i ce a v e a u să se s t a t o r n i c e a s c ă î n H a ţ e g
p e p a r c u r s u l v e a c u l u i al X V I - l e a . P e r s o n a l i t a t e a sa a p i e r d u t m u l t din t r ă s ă t u r i l e
a n c e s t r a l e ale n o t a b i l i l o r locali. E x a c e r b a r e a i n d i v i d u a l i s m u l u i familial a fost r e ­
z u l t a t u l izolării în sinul c o m u n i t ă ţ i i n o b i l i l o r h a ţ e g a n i . El a a v u t p e r s p e c t i v a a p a r ­
t e n e n ţ e i l a o s t a r e p r i v i l e g i a t ă t r a n s i l v ă n e a n ă . S i n g u r a lui r e l a ţ i e a u t e n t i c ă cu
zona a fost s t ă p î n i r e a a s u p r a p ă m î n t u l u i .
L a d i s l a u A r c a s-a căsătorit, p r o b a b i l la g r a n i ţ a î n t r e deceniile ş a p t e şi o p t
ale v e a c u l u i al X V - l e a , c u A n a d e N ă d ă ş t i a , fiica lui P e t r u U n g u r . Din a c e a s t ă
căsătorie a u r e z u l t a t ş a p t e copii, d e noi cunoscuţi. D i n cei doi fii, Ş t e f a n şi l o a n ,
p r i m u l m o a r e t î n ă r . L a fel s-a î n t î m p l a t cu A n a s t a s i a . V e r o n i c a , C a t e r i n a şi C l a r a
s-au m ă r i t a t t o a t e în a f a r a H a ţ e g u l u i . N u c u n o a ş t e m cine a fost soţul Elenei, d a r ,
j u d e c i n d d u p ă n u m e l e fiului ei, Danciu, ea p a r e s i n g u r a c a r e s-a c ă s ă t o r i t cu u n
robii r o m â n din Haţeg.

4 4
A r h . N a ţ . M a g h . Dl. 30.497.
15
A r h . S t a t . B r a t i s l a v a , nr. 22, c a d r e l e 52—53.
4 6
Z e s t r e r e c u p e r a t ă d e A n c a în 1512. Vezi Dl. 30.075, p u b l i c a t in extenso
în Er:-M 24, 1907, p . 129—130.
7
A r h . Stai:. B r a t i s l a v a , nr. 17, c a d r e l e 40—41.
13
A r h . N a ţ . M a g h . Dl. 31.156 si, respectiv, t r a n s u m p t în Dl. 29.560.
9
' I d e m , Dl. 30.489.
 M o a r t e a l u i L a d i s l a u n u a p r o v o c a t p e r t u r b ă r i î n m o ş t e n i r e a familiei. S i ­
t u a ţ i a a fost u ş u r a t ă d e r ă m î n e r e a în v i a ţ ă a u n u i s i n g u r fiu, l o a n . L a d i s l a u p a r e
50
că s-a o r i e n t a t i n i ţ i a l c ă t r e alţi erezi. U n fiu a l s ă u , Ştefan, m e n ţ i o n a t l a 1473 ,
r e u n e a o d a t ă cu p r i v i l e g i u l p r i m o g e n i t u r i i şi a l e g e r e a p ă r i n t e l u i . T r i m i t e r e a l u i
l o a n la c u r t e a episcopiei d e la A l b a I u l i a t r e b u i e că a s c u n d e d e s t i n a r e a sa c a r i e r e i
religioase şi î n d e p ă r t a r e a de l a p a r t a j u l b u n u r i l o r p a t r i m o n i a l e . D i s p a r i ţ i a l u i
Ştefan, î n î m p r e j u r ă r i n e c u n o s c u t e , a s c h i m b a t d e s t i n u l lui l o a n A r c a . Din u l t i ­
m e l e d o u ă d e c e n i i a l e v e a c u l u i al X V - l e a îl v o m găsi p e r m a n e n t a l ă t u r i d e t a t ă l
său.
L a m o a r t e a t a t ă l u i său, l o a n A r c a p r e i a d i n m e r s g r e a u a m o ş t e n i r e j u d i c i a r ă
lăsată, a d ă u g î n d u - i î n c u r î n d , cu d e s t u l ă n e c h i b z u i n ţ ă , şi altele.
P r i m e l e s e m n e se v e s t e s c p r i n r e l u a r e a conflictului cu cei din Clopotiva. L a
1503, î n f a ţ a c a s t e l a n u l u i de H u n e d o a r a şi a juzilor nobililor, d e p u n e p u n g e r e î m ­
p o t r i v a lui P e t r u B a k o e z d e Clopotiva şi a f a m i l i a r u l u i acestuia, n o b i l u l I v a ţ c u
(Iwaczko) d e Băieşti, î n l e g ă t u r ă cu o v i o l e n ţ ă s ă v î r ş i t ă d e ei, p r o b a b i l cu ocazia
51
t î r g u l u i d e l a S î n t ă m ă r i e O r l e a . P r i c i n i l e a c ţ i u n i i r ă m î n n e î n ţ e l e s e . I n orice caz,
r i p o s t a l a r e c l a m a ţ i e s-a t r a d u s cu t o t u l altfel decît se a ş t e p t a l o a n A r c a : a t a c u l
52
cu m î n ă a r m a t ă a s u p r a c u r ţ i l o r sale d i n D e n s u ş , l a m i j l o c u l l u n i i a u g u s t 1504 .
L a î n c e p u t u l aceluiaşi a n , u n n o u d o c u m e n t r e l e v ă o r e l u a r e a p r o c e s u l u i d e m o ş t e ­
53
nire a Streisîngeorgiului .
Tot în 1504, l o a n A r c a a s ă v î r ş i t o m a r e g r e ş e a l ă . Nesocotind p r e r o g a t i v e l e
j u d i c i a r e regale, a d i s p u s o r b i r e a a doi h o ţ i ţ i g a n i . A b u z u l , s ă v î r ş i t cu i n d i s c r e ţ i e ,
a a j u n s p î n ă l a u r e c h i l e regelui, foarte p r o b a b i l p u r t a t p r i n s t r ă d a n i a n e p r i e t e n i ­
lor. C a u r m a r e , l o a n A r c a d e D e n s u ş a fost d e p o s e d a t d e c ă t r e s u v e r a n , m o ş i i l e
54
sale fiind d ă r u i t e l u i B a r n a b a B e l a y şi lui l o a n şi L a d i s l a u d e F o i t . î n f a ţ a
p e r i c u l o s u l u i v e r d i c t r e g a l , r u d e l e s-au solidarizat. L a p u n e r e a în s t ă p î n i r e se v o r
o p u n e u n p r o c u r a t o r al lui l o a n A r c a , verii săi l o a n şi Nicolae U n g u r d e N ă -
d ă ş t i a , d o a m n a A n a s t a s i a , soţia lui D o m i n i c d e Poztho, d o a m n a Veronica, s o r a Iui
l o a n A r c a şi soţia lui BCU Ş t e f a nCluj
B r a/d Central University nLibrary
a c h d e Lodomercz, o b i l a A nCluj
ca, nepoata de soră
a lui l o a n A r c a , p r e c u m şi A n d r e i şi G h e o r g h e M u ş i n ă d e R ă c h i t o v a , a l ă t u r i de
D a n c i u l , fiul E l e n e i . A c e ş t i a v o r a v e a î n v e d e r e p o s e s i u n i l e H ă ş d ă u , B u n i l a , O h a b a ,
Streisîngeorgiu, Valea, altă Ohabă, părţi din Densuş, Hăţăgel, Sarmizegetusa, a
t r e i a O h a b ă şi S ă l a ş u . Se m e n ţ i o n e a z ă că Streisîngeorgiu, Valea, O h a b a şi H ă ţ ă ­
55
gel e r a u d e j a o c u p a t e şi u z u r p a t e d e B a r n a b a Belay şi L a d i s l a u d e F o i t . U r m ă ­
t o a r e l e a c t e p a r să i n d i c e cîştigarea cauzei d e c ă t r e h a ţ e g a n i şi, implicit, r ă m î ­
n e r e a lui l o a n A r c a î n p o s e s i u n i l e sale. î n s c h i m b , c u m n a t u l B a r n a b a B e l a y s-a
î n s t ă p î n i t la D e n s u ş în a ş a fel încît în 1508, î m p r e u n ă cu G h e o r g h e M u ş i n ă , l o a n
56
a t r e b u i t să-i i n t e n t e z e p r o c e s .
S o l i d a r i t a t e a î m p o t r i v a s t r ă i n i l o r nu-1 v a î m p i e d i c a p e l o a n A r c a să-i r e ­
c l a m e la r e g e p e nobilii G h e o r g h e şi A n d r e i M u ş i n ă d e R ă c h i t o v a p e n t r u clă­
57
d i r e a u n e i m o r i p e u n p ă m î n t litigios d i n D e n s u ş (1505) .
î n t o a m n a lui 1506 m o a r t e a lui l o a n U n g u r d e N ă d ă ş t i a a d e c l a n ş a t a l t e
procese. L a 10 s e p t e m b r i e , l o a n A r c a î n c e r c a să p u n ă o p r e l i ş t e t e n d i n ţ e l o r d e î n ­
53
s t r ă i n a r e a b u n u r i l o r d i n T r a n s i l v a n i a şi U n g a r i a . L a sfîrşitul lui n o i e m b r i e ,
c a p i t l u l d i n C e n a d făcea c u n o s c u t că s-a p r e z e n t a t î n a i n t e a sa o m u l d i n D e n s u ş
a l lui l o a n A r c a p e n t r u p u n e r e a a c e s t u i a în s t ă p î n i r e a p o s e s i u n i l o r d e c e d a t u l u i
59
l o a n U n g u r d e N ă d ă ş t i a . T r e i din p o s e s i u n i l e lui U n g u r , a n u m e N ă d ă ş t i a , C ă l a -
n u l M i c şi Ocoliş, îi e r a u c o n t e s t a t e lui A r c a , p e l a 1507, de u n o a r e c a r e M i h a i l ,

5 0
C s â n k i D., op. cit., V, p . 540, 616.
5 1
A r h . S t a t . B r a t i s l a v a , n r . 23, c a d r e l e 54—55.
5 2
A r h . N a t . M a g h . Dl. 29.591.
5 3
I d e m , Dl. 29.910.
5 4
H u r m u z a k i - D e n s u ş i a n u , Documente privitoare la istoria românilor, vol. II/2,
B u c u r e ş t i , 1891, p . 526—527 si t r a n s u m p t în Dl. 29.589.
5 5
A r h . N a ţ . M a g h . Dl. 29.590 si Dl. 29.907.
5 6
I d e m , Dl. 29.917.
5 7
A r h . S t a t . B r a t i s l a v a , n r . 25, c a d r u l 59.
5 8
J . K e m é n y , Appendix, V I I I , p. 71.
5 9
A r h . S t a t . B r a t i s l a v a , fase. 2, n r . 3, c a d r e l e 60—61 şi J. K e m é n y , Appendix,
V I I I , p . 72. alai
 60
fiul lui P e t r u d e Z o b . Acela a v u s e s e o î n ţ e l e g e r e î n c ă din 1473 cu l o a n U n g u r .
Este a d e v ă r a t că şi d r e p t u r i l e lui l o a n A r c a a v e a u la b a z ă î n r u d i r e a p r i n
m a m a sa A n a de N ă d ă ş t i a . Mai ş t i m apoi că, încă din 1499, L a d i s l a u A r c a fusese
61
s t ă p î n de iure, î n p o s e s i u n i l e m e n ţ i o n a t e . D e o c a m d a t ă M i h a i l de Z o b a fost
m u l ţ u m i t p r i n r e n u n ţ a r e a lui A r c a la p o s e s i u n i l e d i n T r a n s i l v a n i a ale lui l o a n
U n g u r şi a n g a j a m e n t u l f o r m a l că v a d e v e n i m o ş t e n i t o r u l b u n u r i l o r h u n e d o r e n e .
î n a n u l u r m ă t o r , r e g e l e îi legaliza p r e t e n ţ i i l e , d e c l a r î n d u - 1 s t ă p î n la N ă d ă ş t i a , C ă -
02
ian şi O c o l i ş .
î n 1507 s-a î n c e r c a t o n o u ă d o n a ţ i e a b u n u r i l o r lui l o a n A r c a c ă t r e B a r n a b a
Belay, d a r , se p a r e , tot fără rezultat, ca şi d a n i a din 1504, d a t o r i t ă opoziţiei i n ­
sistente a v e c h i u l u i s t ă p î n şi a r u d e l o r : Veronica şi A n c a , A n d r e i şi G h e o r g h e
Muşină. Ei s u s ţ i n e a u că s t ă p î n i r e a lor fusese r e c u n o s c u t ă de r e g e . Se a j u n g e acolo
încît l o a n (Iuan), cnezul d i n D e n s u ş , se o p u n e a cu sabia î n m î n ă l a i n t r o d u c e r e a
63
în s t ă p î n i r e , î n n u m e l e s t ă p î n u l u i său, n o b i l u l l o a n A r c a . Veronica, în c a l i t a t e
de s o r ă a lui l o a n , s u s ţ i n e a că d i n v e c h i m e — î n d r e p t u l r o m â n e s c , a d ă u g ă m
noi —, m o ş t e n i r e a fetelor e r a egală cu cea a băieţilor.
î n a i n t e d e 17 a p r i l i e 1511, în p l i n ă m a t u r i t a t e , d a r d u p ă o v i a ţ ă p l i n ă d e
z b u c i u m , l o a n A r c a d e D e n s u ş m o a r e . C i n s t i n d u - i m e m o r i a , capitlul din A l b a
64
Julia îl n u m e a „ p r i e t e n u l n o s t r u foarte d r a g " (amicus noster carissimus} . După
acest e v e n i m e n t l u c r u r i l e p r i v i n d s t ă p î n i r e a p o s e s i u n i l o r p o m e n i t e m a i sus se
complică în c o n t i n u a r e , m a i ales că l o a n A r c a n u lăsase u r m a ş i p e linie m a s ­
culină.
C h i a r în 1511, r e g e l e V l a d i s l a v a d ă r u i t p ă r ţ i l e din Streisîngeorgiu, foste a l e
lui l o a n A r c a , lui M a r t i n şi E m e r i c Czobor şi lui L a u r e n ţ i u , Ştefan, E m e r i c şi
65
G h e o r g h e B r a d a c h . S-au î m p o t r i v i t acestui act B a r n a b a Belay, soţia sa I l e a n a
şi l o a n de R a p o l t . Tot în 1511, B a r n a b a Belay şi Ştefan B r a d a c h se g ă s e a u p e
poziţii opuse, î n faţa lui l o a n Z â p o l y a , v o i e v o d u l T r a n s i l v a n i e i , p e n t r u s t ă p î n i r e a
u n o r p ă r ţ i d i n N ă d ă ş tBCUi a , C ăCluj
l a n /şiCentral
Ocoliş, University
a p a r ţ i n ă t o aLibrary
r e p î n ă Cluj
d e c u r î n d lui l o a n
66
A r c a de D e n s u ş . Şi tot în 1511, sălăşenii, p r i n l o a n , M i h a i l şi C î n d r e ş S ă r ă c i n ,
ca şi C î n d r e ş , L a d i s l a u şi Iacob, fiii lui D a n c i u , se j u d e c a u cu Deica, fiica lui
Dionirie de .Streisîngeorgiu, şi fiii ei, l o a n şi M i h a i l de Z e i e a n i , p e n t r u p ă r ţ i d i n
67
O h a b a de sub P i a t r ă , Sălaşu, Merişor, C r i v a d i a şi M ă l ă i e ş t i . î n 1512, a l t ă fiică
a lui Dionisie de Streisîngeorgiu, A n c a , n e p o a ' ă a Iui L a d i s l a u Arca şi soţie a
68
Jui Mihail S ă r ă c i n de S ă l a ş u , cerea d r e p t u r i l e sale din S t r e i s î n g e o r g i u şi V a l e a ,
p e n t r u ca în 1514 să r e v e n d i c e p ă r ţ i l e din Sălaşu de Sus şi de J o s şi d i n M ă l ă i e ş t i
69
ile la r u d e l e soţului e i . P r e t e n ţ i i l e A n c ă i vor c o n t i n u a să fie 'susţinute şi în a n i i
a r m a t o r i . î n 1521, v ă d u v ă fiind, se a l ă t u r ă C a t e r i n e ; , v ă d u v a lui D o m i n i c d e
V'czthdh, şi V e r o n i c ă i , soţia lui Ştefan B r a d a c h de Lodomercz, m ă t u ş i l e sale, p e n ­
t r u a p r e t i n d e în faţa lui Z â p o l y a d r e p t u r i l e îor de la M u ş i n e ş t i . S p u n e a u ele c u m
eă p ă r ţ i l e lui l o a n A r c a aflate în D e n s u ş , B u n i l a , H ă ş d ă u . O h a b a , S a t u N o u
(Wijffalw, d;sp.) şi M e r i a a u î n c ă p u t p e m i i n i l c lui C a s p a r d e Măcicaş, i a r a l t e
p ă r ţ i din S a r m i z e g e t u s a şi o O h a b ă , m a i întîi în s t ă p î n i r e a lui P e t r u de B r ă n i ş c a ,
70
iar apoi l a des p o m e n i t u l B a r n a b a B e l a y . î n ceea ce p r i v e ş t e p o s e s i u n i l e d i n
Streisîngeorgiu şi V a l e a , le d i s p u t a u , p e l a 1536, A n c a şi copiii ei, l o a n S ă r ă c i n
ele Sălaşu, Veronica, m ă r i t a t ă cu s p ă t a r u l Draghici d i n Ţ a r a R o m â n e a s c ă , şi E u f r o ­
71
s i n a . Muşineştii n u au r ă m a s nici ei m a i prejos. î n m a r t i e 1516, r e g e l e V l a d i s l a v
Ie d o n e a z ă R ă c h i t o v a , P e t r o s , P ă u c i n e ş t i , Şteiu, C r i v a , S u l i ţ a (disp.), L ă c u i a , Zoes
(disp.), C e r n a , M e r i a , C e r n i ş o a r a , L u n c a Cernii şi p o r ţ i u n i d i n D e n s u ş , H ă ţ ă g e l ,

6 0
C s â n k i D., op. cit., V, p. 616.
61
Idem, p . 209.
e 2
A r h . N a ţ . M a g h . Dl. 29.918.
f 3
C s â n k i D., op. cit., V, p . 209.
01
Idem, p . 210.
6 5
J. K e m é n y , Appendix, V I I I , p . 147.
2
" A r h . Stat. B r a t i s l a v a , fase. 2, n r . 2, c a d r e l e 58—59.
6 7
J. K e m é n y , Supplementum, V, p . 387—389.
G i
Biblioteca B a t t h y a n e u m , IV, 26.
S 3
A r h . N a ţ . M a g h . Dl. 29.947 şi J. K e m é n y , Supplementum, VI, p . 9—10.
7 0
A r h . N a ţ . M a g h . Dl. 29.984.
7 1
Biblioteca B a t t h y a n e u m , V, 19.
 loan de Densuş
(sf. sec. X t V - încep. X V )

Sandrin Muşină Neacşa

(vezi tab. nr. 2) cea 1430 - cea 1475
= Arca din Oltenia

Ladislau Arca
cea 1450 — cea 1501
= Ana Ungur de Nădăştia

Ştefan
cea 1460 ~ cea 1480
loan Arca
BCU Cluj / Central University Library Cluj
cea 1 4 7 0 - 1 5 1 1
Anastasia
+
Iţlena Veronica
cea 1485 - cea 1530
< Clara
cea 1475 - cea 1520
+ + = Ştefan Bradach = Dionisie de Streisìn-
= Dionisie de Poztoh. georgiu
-- Myhls BelmosawyUi

Danciu Sofia Milita Anca Dei ca

(mijlocul - Nicolae - Mihail Sărăcin = Nicolae de
sec. Kendefy Zeicani
XVI).

l o a n Sărăcin Veronica Eufrosina loan Miliail

= Draghici
Spătarul

Tabelul nr. 1. Arborele genealogic al familiei Arca.

 Muşină de I^unca Cernii şi Deasuş
(sf. sec. X I I I — încep. sec. X I V }

Stoian de Densuş
(sec. X I V )

loan de Densuş
(sf. sec. X I V încep. XV)

Sandrin Muşină
(prima jum. a sec. XV)

Gheorghe Ştefan loan Andrei Ana

ca 1460 - cea 1515 cea 1470 — cea 1520 Csorba de Also Borsa

Francise Gheorghe Ştefan I«adislau Gaspar Matia Ştefan Andrei Csorba de

prima jum. a sec. X V I ) Also Borsa

Ta':tlul nr. 2. Arborele BCU Clujal/ familiei

genealogic Central University
Muşină. Library Cluj
72
Toteşti, S a r m i z e g e t u s a , O h a b a şi P o e n i . P e n t r u u n e l e d i n satele e n u m e r a t e v a
a r a t a i n t e r e s e , în 1518, şi A n d r e i C h o r b a d e Also Borsa, p e t e m e i u l u n e i r e l a ţ i i
3
de r u d e n i e ce u r c ă p î n ă i a A n a , fiica lui S a n d r i n M u ş i n ă ' . P o r ţ i u n i l e din D e n s u ş ,
S a r m i z e g e t u s a şi altele, o b ţ i n u t e p e cale l e g a l ă d e l a B a r n a b a Belay, v o r face
obiectul d e s f ă ş u r ă r i i e n e r g i e i Miliţei, soţia lui Nicolae K e n d e f y d e R î u d e M o r i ,
î m p o t r i v a p r o p r i e i sale m a m e , Veronica. P r o c e s e l e î n c e p î n a n u l 1521 şi c o n t i n u ă
ani î n şir, cu i m p l i c a r e a t u t u r o r f o r u r i l o r j u d i c i a r e m a i i m p o r t a n t e ale T r a n s i l ­
74
vaniei .
C e r c e t a r e a în c o n t i n u a r e a evoluţiei l u c r u r i l o r este a n e v o i o a s ă şi n u p r e z i n t ă
i n t e r e s d i n m a i m u l t e p u n c t e d e v e d e r e : p r i n m o a r t e a lui l o a n , fiul lui L a d i s l a u ,
n e a m u l A r c e ş t i l o r s-a s t i n s ; fetele şi a p o i f e m e i l e a u a c ţ i o n a t o v r e m e p e n t r u
a p ă r a r e a d r e p t u r i l o r lor d e c u r g î n d d i n c a l i t a t e a l o r de m e m b r e ale familiei A r c a ,
d s r m a i p e u r m ă s-au i n t e g r a t în p r o b l e m e l e familiilor soţilor lor; p e m ă s u r ă
ce se î n a i n t e a z ă î n v e a c u l a l X V I - l e a , p r e o c u p ă r i l e acestor noi generaţii ce-1 a v e a u
ca s t r ă m o ş p e A r c a se î n c a d r e a z ă tot m a i p l e n a r î n felul de a gîndi şi a a c ţ i o n a
al n o b i l i m i i t r a n s i l v ă n e n e , f ă r ă să m a i p r e z i n t e p a r t i c u l a r i t ă ţ i deosebite.
L a c a p ă t u l acestor evoluţii s e i m p u n cîteva concluzii g e n e r a l e :
1. U r m a ş i i lui A r c a , deşi f o r m a ţ i î n m e d i u l h a ţ e g a n , ce c o n s e r v a m u l t e d i n
caracteristicile societăţii f e u d a l e r o m â n e ş t i , se v o r a d a p t a r e p e d e noilor r e a l i t ă ţ i ,
aflate s u b p e c e t e a o r d i n i i f e u d a l e d e t i p c e n t r a l - e u r o p e a n . V o r s t ă p î n i p ă m î n t u r i
în c a l i t a t e d e nobili, v o r u z a d e d r e p t u l r e g a t u l u i şi d e d o c u m e n t u l scris, îşi v o r
d i s p u t a p o s e s i u n i l e a t î t c u r u d e l e , cît şi cu v e c i n i i s a u cu s t r ă i n i i , c ă l ă u z i n d u - s e
n u m a i d u p ă p r o p r i u l lor i n t e r e s . S e v o r r i d i c a d e l a s i t u a ţ i a de a fi „ o a m e n i " a i
u n o r familii n o b i l i a r e m a i p u t e r n i c e l a aceea d e a a v e a ei înşişi p r o p r i i i lor f a ­
m i l i a r i nobili şi iobagi. î n faţa s t r ă i n i l o r d o r n i c i să le a c a p a r e z e p o s e s i u n i l e , se

7 2
A r h . N a ţ . M a g h . Dl. 29.951.
7 3
C s â n k i D., op. cit., V, p. 210.
7 4
A r h . Stat. B r a t i s l a v a , fase. 2, nr. 3, 8, 6, 9 etc.
 Iaroslav (Iarul) de Sălaşu
(încep. sec. XV)

Iarul Dna Cîndreş Costea

(prima jum.
sec. X V )

Nicolae de Strei­ Dumitra Şerbul Danciu Nicolae Dionisie Cîndreşde Strei­ Ştefan Danciu de Sălaşu Dionisie Sârâcin
sîngeorgiu
c= Doroteea de BCU Cluj / Central University Library Cluj
sîngeorgiu
— Doroteea de
(cea 1420 -
cea 1464)

Grid I^adislau Petru Grid

Slena Vişa Dionisie ludea Cindreş lacob Costea I^adislau Cindreş

Dan de Silvas « Dan de Săcel (miji. sec. X V — = Matia de
cea 1490) Peştiş
= Clara Arca
de Densuş
« Margareta

loan S l e n a Doroteea Cîndreş l o a n Gheorghe Danciu Nandra Mihai l o a n Minai Sărăcin Nicolae Cîndreş
— Anca de
Streisîngeorgiu

Tabelul n r . 3 . Genealogia parţială a sălafenilor şi streisîngeorzenilor implicaţi în istoria familiei Arca.

 vor m a n i f e s t a solidar ca r u d e , d a r , d u p ă t r e c e r e a pericolului, nu vor m a i ezita
să se î n v r ă j b e a s c ă î n t r e ei. Vor o c u p a şi d e v a s t a posesiuni a s u p r a c ă r o r a a v e a u
d r e p t u r i s a u p r e t i n d e a u că au, a c ţ i o n î n d d u p ă c a n o a n e l e a n a r h i e i f e u d a l e şi a l e
moralei n o b i l i a r e .
2. T r a s e u l p a r c u r s de familia A r c a , de la mijlocul v e a c u l u i a l X V - l e a p î n ă
la î n c e p u t u l celui d e - a l X V I - l e a , este tipic p e n t r u c e a m a i m a r e p a r t e a f e u d a l i ­
tăţii locale h a ţ e g a n e . De l a a n o n i m a t u l s t r ă m o ş i l o r (Arca şi Neacşa), se a j u n g e Ia
o p e r i o a d ă de s t r ă l u c i r e , c o r e s p u n z ă t o a r e î m p l i n i r i i u n o r a m b i ţ i i de a s c e n s i u n e s o ­
cială r e a l i z a t e cu a r s e n a l u l p r a c t i c i l o r c o m u n e î n t r e g u l u i r e g a t , d a r folosite în
H a ţ e g c o m p e t i t i v , în d a u n a n e i n i ţ i a ţ i l o r ( L a d i s l a u Arca). U r m e a z ă apoi o a l t ă
etapă, în c a r e r e d i s t r i b u i r e a s t ă p î n i r i l o r ocupă locul p r i n c i p a l . Ea se u r m ă r e ş t e
cu î n c r î n c e n a r e şi egoism d i n ce în ce m a i p r o n u n ţ a t (loan Arca).
3. P r i n felul d e a acţiona, p r i n p r o c e s e şi j u d e c ă ţ i , p r i n î n c ă l c ă r i , cotropiri şi
o c u p ă r i d e moşii, p r i n căsătorii, A r c e ş t i i p r e g ă t e s c t e r e n u l f a v o r a b i l i m i x t i u n i i
nobililor s t r ă i n i în Ţ a r a H a ţ e g u l u i . P î n ă în p r e a j m a a n u l u i 1500, v o r a c ţ i o n a şi
ei solidari î n c a d r u l c o m u n i u n i i de i n t e r e s e a n o b i l i m i i r o m â n e ş t i h a ţ e g a n e , con-
t i n u î n d v e c h i l e t r a d i ţ i i ale obştii cneziale, d a r m a i tîrziu n u vor u r m ă r i d e c î t
p r o p r i u l i n t e r e s l e g a t de m ă r i r e a sau c o n s e r v a r e a p o s e s i u n i l o r lor. I n g e n e r a l se
p r o d u c e o î n d e p ă r t a r e de c u t u m e l e r o m â n e ş t i şi d e f e u d a l i s m u l local şi o a p r o ­
p i e r e v ă d i t ă p r i n n u m e şi c o n d u i t ă de m i c a n o b i l i m e a v o i e v o d a t u l u i . E s t e d r e p t
că, d u p ă 1500, şi a m e s t e c u l s t r ă i n i l o r a fost m a i insistent, d a r n u f o a r t e eficient,
din m o m e n t ce nici G e r é b , nici Belay, nici Foit n u p a r să-şi fi m a t e r i a l i z a t s t a ­
tornic v e l e i t ă ţ i l e d e s t ă p î n i r e î n H a ţ e g . P e d e altă p a r t e , A r c e ş t i i înşişi, p r i n s t ă ­
p î n i r e a u n o r p o s e s i u n i BCUca NCluj
ă d ă ş t i/aCentral
, Ocoliş,University
C ă l a n u Mic, Library Clujd i n c a d r u l t e r i ­
v o r ieşi
t o r i a l h a ţ e g a n . Ei v o r i l u s t r a , î m p r e u n ă cu alţii, e x t e n s i u n e a v i g u r o a s ă a n o b i l i m i i
h a ţ e g a n e î n T r a n s i l v a n i a şi U n g a r i a , a l e c ă r e i p r e l i m i n a r i i a u fost m a r c a t e î n v r e ­
m u r i l e lui I a n c u d e H u n e d o a r a .
4. Scopul u n i c al z b a t e r i i lor a fost p ă m î n t u l , cel m a i i m p o r t a n t mijloc de
p r o d u c ţ i e şi izvor de b o g ă ţ i e şi s t a r e s u p e r i o a r ă în e v u l m e d i u . R e m a r c a b i l ă a
fost poziţia femeilor. Ele l u p t ă cu î n v e r ş u n a r e şi a p r i g p e n t r u d r e p t u r i l e lor d e
m o ş t e n i r e eclipsîndu-şi d e s t u l de des consorţii.
5. A r c a , r o m â n de p e s t e m u n ţ i , se c ă s ă t o r e ş t e în v e a c u l al X V - l e a cu Neacşa,
u r m a ş ă a u n e i familii r o m â n e ş t i cneziale din Ţ a r a H a ţ e g u l u i , i a r Veronica, o s t r ă -
n e p o a t ă d e - a ei, se c ă s ă t o r e ş t e , în v e a c u l al X V I - l e a tot cu u n r o m â n d e p e s t e
m u n ţ i . I n t r e cele d o u ă căsătorii, doi iobagi r o m â n i din H a ţ e g t r e c m u n ţ i i în Ţ a r a
R o m â n e a s c ă . F a p t e l e , fără să a i b ă d o a r semnificaţia u n o r c o i n c i d e n ţ e ori a c c i d e n t e ,
dovedesc osmoza s t r u c t u r i i de civilizaţie r o m â n e a s c ă de o p a r t e şi de a l t a a C a r -
paţilcr, c o n s e r v a r e a în t i m p a u n o r s t r ì n s e r a p o r t u r i , în pofida noilor g r a n i ţ e p o l i ­
tice i m p u s e d e c ă t r e s t r ă i n i , şi b a z a t e p e c a d r e l e politice t r a d i ţ i o n a l e .

ADRIAN ANDREI RU SU—IO AN AUREL POP

LA FAMILLE NOBILIAIRE ROUMAINE ARCA DU PAYS DE HAŢEG

e e
(LA FIN DU X V SIÈCLE — LE COMMENCEMENT DU X V I SIÈCLE)
(Résumé)

L ' é t u d e p r é s e n t e le d e s t i n d ' u n e famille d u district r o u m a i n de H a ţ e g (Sud-

Ouest de la T r a n s y l v a n i e ) . Son f o n d a t e u r fut u n R o u m a i n de V a l a c h i e qui a v a i t
épousé, a v a n t 1450, Neacşa, la fille d ' u n e famille d ' a n c i e n s c n è z e s de D e n s u ş . L e u r
His, L a d i s l a u Area, se m o n t r a n t plein d ' é n e r g i e et e n t r e p r e n a n t , s'intégra r a p i d e -
m e n t d a n s les r é a l i t é s d e l'époque. A p r è s s'être a s s u r é , p a r son m a r i a g e , l ' a p p u i
des n o b l e s r o u m a i n s d u voisinage du P a y s d e H a ţ e g , il se fit r e m a r q u e r p a r ses
procès c o n t r e les M u ş i n a de D e n s u ş , ses cousins m a t e r n e l s . P o u r é l a r g i r son d o ­
m a i n e , îl e m p l o y a tous les m o y e n s (prêts, p r o t e c t i o n s , r e l a t i o n s a v e c les p e r s o n n a ­
lités m a r q u a n t e s de la vie p o l i t i q u e de T r a n s y l v a n i e , de r a p t s ou d ' a t t a q u e s a r m é e s ) .
À sa m o r t , en 1501, il légua à son fils u n e f o r t u n e c o n s i d é r a b l e , m a i s contestée,
aussi bien q u ' u n e l o n g u e série de p r o c è s j u d i c i a i r e s . Assez m a l a d r o i t et a v e n t u r e u x ,
le fils e x a g é r a les côtés négatifs d u p è r e , en s ' a t t i r a n t l ' o p p r o b e d u roi et l ' i n t e r ­
v e n t i o n des é t r a n g e r s de la c o m m u n a u t é de H a ţ e g . Il m o u r u t en 1511, s a n s h é r i ­
t i e r s directs. Ses soeurs e t ses nièces se d i s p u t è r e n t l ' h é r i t a g e j u s q u ' à la fin du
XVIe siècle.
L'histoire d e la famille A r c a p r o u v e les r a p p o r t s étroits q u i e x i s t a i e n t e n t r e
les c o m m u n a u t é s r o u m a i n e s au N o r d et au Sud des C a r p a t h e s , quel q u e fut l e u r
r é g i m e p o l i t i q u e . Elle est aussi u n m o d è l e de l ' a d a p t a t i o n g r a d u e l l e de la féodalité
r o u m a i n e a u x i n s t i t u t i o n s et a u x m o e u r s créées et i m p o s é e s a p r è s la c o n q u ê t e
h o n g r o i s e . L e s A r c a r e f l è t e n t d ' u n e m a n i è r e e x e m p l a i r e les é t a p e s p a r c o u r u e s p a r
t o u t e la féodalité locale: l ' a n o n y m a t des origines, l'ascension et la gloire, suivies
p a r la d é c a d e n c e , l ' e n f o n c e m e n t d a n s de m e s q u i n s i n t é r ê t s d e famille e t l o c a u x .
Les f e m m e s j o u e n t u n t r è s g r a n d rôle d a n s cette évolution. Elle agissent c o n t r e
la v o l o n t é de l e u r s m a r i s a u n e e p o q u e ou le d r o i t t r a d i t i o n n e l , qui leur r e c o n n a i s -
sait u n e p a r t i c i p a t i o n égale d a n s la succession, fut r e m p l a c é p a r „le q u a r t d û a u x
filles".

BCU Cluj / Central University Library Cluj

BCU Cluj / Central University Library Cluj