Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
“Nu da crezare vrajmasului tau in veacul veacului” , zice Sirah (12, 12). Nu te
increde nici in tine. Fiindca, dupa cum arama (bronzul) naste dintr-insa
rugina, tot astfel firea ta cea stricata naste dintr-insa rautatea. “Fiindca dupa
cum arama rugineste, asa si rautatea lui” (Ibid).
31. De aceea si marele Nil a zis: “Chiar de ti s-ar parea ca esti cu Dumnezeu, pazeste-te de dracul
curviei. E foarte amagitor si invidios. Vrea sa te tranteasca la pamant, inainte ca mintea-ti sa fie
trezita“. Iar pricina pentru care ne supara pofta trupeasca, este ca, dupa cum, fiecare, in chip
1/6
firesc se iubeste pe sine, tot astfel doreste a-si castiga partasi la pacat si semeni in ticalosie.
De aceea, dupa cum totdeauna iubirea de sine ne amageste, tot astfel si pofta trupeasca ne
incatuseaza greu, si anevoie scapam de ea, daca nu ne-am pus in paza la vreme.
32. Multi de multe ori au fost amagiti de astfel de fete imbunatatite si evlavioase, femeiesti ori
barbatesti, de neam rau, si locuind impreuna cu ele, ori chiar din neatentie intovarasindu-se
cu dansele, au cazut in patimile necurateniei, fiind furati de calitatile bune ale acestora: fapta
buna, cucernicia si evlavia. Iar noi adaugam aici ca nu numai din acestea prinde cineva patima
si dragoste, ci si daca ele sunt persoane din parinti bogati, de neam bun, mesteri la cuvant, cu
voce aleasa, frumoase la fata, inteligente, indemanatece la lucrul de mana si mestesuguri, ori
cu alte daruri de acest fel. Toate acestea cresc pasiunea si dragostea. De aceea trebuie sa ne
De aceea, frate, fugi de foc fiindca esti câlţ. Nu zice niciodata ca esti calt
udat ori imbibat cu apa. Nu te bizui pe o vointa puternica. Nu! Considera-te
calt uscat si indata ce vei mirosi focul, esti nimicit, cum este scris de
Samson: “A rupt vinele cum ar rupe cineva o ata de calti care ar atinge-o focul”
(Judec. 17,9). Nu te bizui nici pe hotararea ta. Oricat de ferma ti s-ar parea
si oricat de sarguitor te-ai socoti. Mai bine sa mori decat sa lovesti pe
Dumezeu cu pacatul. Fiindca, chiar de am presupune ca esti calt ud,
totusi printr-un neintrerupt contact de tovarasie, focul cu fierbinteala
lui, incet-incet, usuca apa voii tale celei bune si pe nesimtite atat te vei lipi
de diavolescul dor, incat nu te vei rusina de oameni, nu vei pazi rudenie ori
prietenie, nu te vei teme de Dumnezeu, nici nu vei recunoaste viata, nici
toate pedepsele iadului si ale muncii, ci vei savarsi pacatul.
De aceea, fugi, fugi cat poti. a) Intai de tovarasia persoanelor care sunt
piatra de scandal [sminteala], daca intr-adevar nu vrei sa fii prins de
pacat si sa mori 33 .
2/6
33. De aceea Solomon numeste intelept pe cel ce se teme si fuge de cauzele relelor, iar pe cel
ce se bizuie pe sine si nu fuge de ele il numeste nebun. “Inteleptul temandu-se se abate de la
rau, iar cel nebun nadajduindu-se intr-insul se amesteca cu pacatul” (Prov. 14,16) . Intelept a fost si
preafrumosul Iosif si de aceea lasandu-si haina si fugind de pacat, a scapat de el. Ca de n-ar fi
fugit, negresit ar fi cazut cu stapana sa, dupa cum socotesc multi dascali. Iar cum scrie ava
Macarie, nebun a fost acel ucenic al lui Hristos, care dupa ce a suferit multe munci pentru
Hristos, fiind in inchisoare, ispitit de o calugarita a cazut in preacurvie, fiindca s-a bizuit pe el si
e) Ia bine seama daca vei castiga vreun dar dumnezeiesc ori vei fi in vreo
buna stare sa nu iei in sine-ti vreo idee desarta ori vreo nalucire ca ai fi ceva
si ca vrajmasii tai nu te vor ataca, fiindca te arati ca-i urasti si te intorci de la
ei.
3/6
cuvintele si sunetele dulci, moliciunea si impodobirea cu haine scumpe,
parfumurile cele ales mirositoare, convorbirile, semnele, strangerile de maini
si pipairile care indeamna la acest pacat.
(…)
Iar pricinile dinauntru provin din: bunul trai al trupului, gandirile mintii care
vin din relele noastre deprinderi si patimi ori din indemnul diavolului.
Mai lesne iti aduce vatamare. Caci desi mintea ar lepada gandurile
deodata, cu astfel de cugetare, totusi ea-i neputincioasa si patimasa,
cand cugeta aceste lucruri si mai lesne isi imagineaza placerea si
dulceata si atunci cedeaza.
4/6
De aceea, adevarata doctorie a dulcetilor trupesti este, sa fugi totdeauna
nu numai de ele, ci si de orice alt lucru, chiar daca acel ceva ar fi opus lor
si ne-ar aduce aminte de ele.
Iar desi aceste ganduri trupesti te framanta mai mult decat de obicei, cum
deseori se intampla, nu te ingrozi nici nu lasa cugetarea celor mai de sus
si sa te intorci la ele ca sa le stai impotriva. Nu! Urmeaza cat mai cu luare
aminte aceste cugetari.
Fiindca nu-i mai bine a sta impotriva acestor ganduri, desi te-ar ataca
neincetat, sa te faci ca nu le iei in seama. In sfarsit sa termini cugetarea-ti
cu aceasta rugaciune:
De aceea, la aceasta ispita, cand n-ai cedat inca, ti-e destul a marturisi
aceasta pe scurt la duhovnicul tau, ramanand cu cugetul curat, fara a
mai gandi ceva, si fara a-i arata orice gand al tau, fara a mai fi stapanit
de vreo sfiala or rusine.
34. Sf. Ioan Scararul zice: “Cine a cazut in curvie ori in alt pacat trupesc acela dinainte avea
mandria. A cazut pentru a fi smerit. Unde-i caderea, acolo n-a fost smerenie, ci mandrie”. Ori,
5/6
Sa nu socotesti ca-i bine a te intovarasi cu ele, caci iti sunt rudenii,
imbunatatite ori binefacatoare.Si aceasta este o amagire a firii tale celei
rele si o cursa a vicleanului nostru vrajmas – diavolul, care se preface in
ingerul luminii ca sa ne arunce intuneric (2 Cor. 16, 14)”.
Legaturi:
***
6/6