Cercetari Numismatice VI 1990 PDF

MUZEUL NATIONAL DE ISTORIE
cercetări
numismatice
VI
https://biblioteca-digitala.ro
BIBLIOTECA
H T
MUZËOLOGO
M fit
Muzeul National de Istorie
cercetări
numismatice
VI
Sub r e d a c ţ i a :
OCTAVIAN I L I E S C U ş i CONSTANŢA ŞTIRBU
Bucureşti, 1990
Coperta : Mariana Gavrilă
D o i n a Ra f a i1 i d i s
Desene Mariana Gavrilă
S i m o n a Mov M ă
Tehnoredactare şi Daniela Ia covache

d a c t i 1 o g ra f i e r e V a s i 1i c a F 1 e ş u
UN TEZAUR DE MONEDE GETO-DACICΕ REDESCOPERIT:
POPEŞTI (VÎLCEA)
de OCTAVIAN I LIESCU
L i t e r a t u r a mai v e c h e p r i v i t o a r e l a d e s c o p e r i r i mo
n e t a r e a păstrat, între a l t e l e , informaţii adesea lacuna
r e , u n e o r i e r o n a t e , d e s p r e cîteva t e z a u r e de monede g e t o -
d a c i c e , c a r e au r ă m a s n e p u b l i c a t e p î n ă a s t ă z i . Drept u r
m a r e , e l e au r ă m a s n e î n t e g r a t e în t a b l o u l g e n e r a l a l e v o
luţiei m o n e t ă r i e i g e t o - d a c i c e , s ă r ă c i n d a s t f e l d o c u m e n t a
rea de c a r e d i s p u n e m p e n t r u mai buna î n ţ e l e g e r e a condi
ţ i i l o r în c a r e a a v u t . l o c a c e s t f e n o m e n e c o n o m i c . Cerce
t ă r i î n t r e p r i n s e în a r h i v e a r p u t e a t o t u ş i a d u c e , î n unele
c a z u r i , d a t e c o m p ) i m e n t a r e , c a r e , l a rîndul l o r , a r p e r m i
t e r e c u p e r a r e a sau c h i a r r e d e s c o p e r i r e a unor asemenea
t e z a u r e m o n e t a r e . Un e x e m p l u î n a c e s t s e n s n i - 1 o f e r ă t e
z a u r u l de l a Comana ( j u d . G i u r g i u ) , de c a r e ne-am ocupat
cu a l t p r i l e j . 1
F o l o s i n d a c e l a ş i g e n d e i n v e s t i g a ţ i i , vom
î n l ă t u r a astăzi vălul uitării ce a c o p e r ă pe nedrept un
a l t t e z a u r de monede g e t o - d a c i c e ; va f i v o r b a de d a t a a¬
c e a s t a de c e l d e s c o p e r i t în 1903 l a Popeşti, multă vre
me g r e ş i t l o c a l i z a t , i a r a l c ă r u i c o n ţ i n u t a r ă m a s nepre-
c i z a f p î n ă în u l t i m i i ani .
2
, Cea d i n t î i ş t i r e c u p r i v i r e l a a c e s t t e z a u r a f o s t
p u b l i c a t ă e x a c t l a un d e c e n i u d e l a d e s c o p e r i r e a l u i şi
o d a t o r a m l u i Con s t . M o i s î 1 , c a r e , i n i ţ i i n d î n 1 9 1 3 cunos
cutul său r e p e r t o r i u , consemnează sub n r . 8 c e l e ce u r
mează :
"La P o p e ş t i ( j u d . C o n s t aη ţ a ) 2**0 t e t r a d r a h m e barba
r e d e a r g iη t g,ă s i t e î n 1 90 3 · I m i t a ţ i u n i d u p ă s t a t e r i i de
argint ai l u iFilip I I . Se p ă s t r e a z ă l a Academia Româ
nă."^
O b s e r v ă m mai întîi că o l o c a l i t a t e cu d e n u m i r e a de
P o p e ş t i nu a e x i s t a t n i c i o d a t ă în judeţul Constanţaţîn
al d o i l e a rînd, p o t r i v i t vechii -terminologii, C. Moisil
î n t r e b u i n ţ a d e n u m i r e a de s t a t e r î ( a d i c ă d i d r a h m e ) pentru
a d e s e m n a în r e a l i t a t e t e t r a d r a h m e 1 e e m i s e de Filip I I ,
regele Macedoniei (359-336 î.e.n.).5
T r e i . a n i m a i t î r z i u , C o n s t . M o i s iΓ s e r i a d e s p r e a¬
celaşi t e z a u r c e l e ce urmează r
"In l e g ă t u r ă c u t e z a u r e l e de m o n e t e g r e c e ş t i , tre
b u i e p u s un t e z a u r de m o n e t e d a c e , d e s c o p e r i t în judeţul
C o n s t a n ţ a l a 1 9 0 3 . E l c u p r i n d e a 2k0 p i e s e d e a r g i n t , imi
taţii b a r b a r e d u p ă t e t r a d r a h m e 1 e l u i F i l i p I I . Tipurild
sunt f o a r t e degenerate, i a r în l o c u l călăreţului de pe
r e v e r s se a f l ă d o u ă s a u t r e i g l o b u l e . " 6
Ε de r e ţ i n u t de d a t a a c e a s t a p r e c i z a r e a cu privi
re l a t i p u r i l e m o n e d e l o r c e i n t r a u în c o m p o n e n ţ a acestui
t e z a u r ; într-adevăr, călăreţul r e d a t p r i n două sau t r e i
g l o b u l e se î o t î l n e ş t e numai l a e m i s i u n i l e de t i p A d î n c a -
ta', C o j a s c a " s a u V î r t e j u ^ . Deşi a u t o r u l citat nu mai
m e n ţ i o n e a z ă l o c a l i t a t e a î n c a r e s-a g ă s i t acest tezaur,
rezultă totuşi cu c l a r i t a t e , p r i n t r i m i t e r e a la reperto
r i u l p u b l i c a t în 1 9 1 3 . d e j a c i t a t , că e s t e v o r b a de c e l
d e s c o p e r i t l a Popeşti.
U l t e r i o r , în s t u d i u l său m o n o g r a f i c d e s p r e monede
l e d a c i l o r , C o n s t . M o i s i l se va r e f e r i d o a r în general la
descoperiri în D o b r o g e a de m o n e d e g e t o - d a c i c e clasificate
d e e l s u S d e n u m i r e a d e t i p u l V'^ ( d e n u m i r e sub c a r e a u t o
rul citat înglobează t i p u r i l e M î n ă s t i r e a , 1 1
Adîncata şi
V î r t e j u ) ; t e z a u r u l d e l a P o p e ş t i nu e s t e a m i n t i t în c o n
t e x t . \ln f i î n s ă m e n ţ i o n a t î n c ă o d a t a , în e n u m e r a r e a t e
z a u r e l o r d e m o n e d e a n t i c e d e s c o p e r i t e în Dobrogea, cînd
Con s t .Ι',ο i s i 1 v a r e l u a î n 1 9 2 8 , amp 1 i f i c î n d u - 1 , s t ud i u 1 s ă u
mai v e c h i d e s p r e n u m i s m a t i c a Dobrogei 1 2
P î n ă în 1 9 5 5 , t e z a u r u l de monede g e t o - d a c i c e de l a
P o p e ş t i v a m a i f i m e n ţ i o n a t d o a r î n t r e a c ă t de c ă t r e K a r l
P i n k ^, c a r e c i t e a z ă în a c e s t s c o p d a t e l e consemnate de
Const.Moisi1 î n 1 9 1 3 · i n c l u s i v l o c a l i z a r e a l u i în j u d e ţ u l
C o n s t a n ţ a . D a r în a n u l 1 9 5 5 , c e r c e t ă t o a r e a l u d t t a Winkler
îl î n r e g i s t r e a z ă a s t f e l î n t a b l o u l c e c u p r i n d e descope
riri de monede g e t o - d a c i c e :
"1i7. P o p e ş t i , r . B ă b e n i - B i s t r i ţ a , r e g . Ρ I t e ş t î - t e z a u r - AR
- Γ· k 0 ( m o n e d e ) d a c o - g e t i c e - s e c . l l l - l l î.e.n. - C o n s t a n -
t a M o i s i l , BSN R , X, 1 9 1 3 , ρ . 2 1 - T i p F i 1 . M " 1 *». F i 1 . p e n -
t r u F i l i p ) . A c e l e a ş i d a t e v o r f i g u r a şi î n t r - o versiune
r,,f i s u c c i n t ă , î n l i m b a c e h ă t r a t î n d n u m a i d e s p r e monede-
Ί g e t o - d a c i c e şi p u b l i c a t ă d e a c e e a ş i a u t o a r e l a Praga,
< r e i a n i ma i t î r z i u . '
I n t r - o r e c e n z i e p r i l e j u i t ă de a p a r i ţ i a a c e s t e i u l
t i m e l u c r ă r i , C o n s t a n t i n P r e d a a o b s e r v a t , pe bună d r e p
t a t e , că n o u a l o c a l i z a r e a a ş e z ă r i i Popeşti şi anume
r a i o n u l Băbeni-Βistriţa, r e g i u n e a Piteşti - localizare
c a r e , p o t r i v i t o r g a n i z ă r i i a d m i η ί s t r a t î v e d î η 1 955 , c o r e s -
punde c u judeţul V î l c e a de a z i - nu e s t e a c o p e r i t ă de
t r i m i t e r e a pe c a r e o f a c e a u t o a r e a I a Con s t . M o i s i 1 , BSNR,
Χ, I 9 I 3 , Ρ · 2 1 , n r . 6 ( r e c t e 8 ) , deoarece aco1 o,Popeşti f i
g u r e a z ă c a a p a r ţ i n î n d j u d e ţ u l u i Con s t a n ţ a ; 1 o c a 1 i z a r e a în
j u d . V î l c e a se d a t o r e ş t e l u i B u c u r M i t r e a , c * r e a obser
vat că p r o c e s u l v e r b a l cu d e c l a r a ţ i a descoperitorului ,
t r i m i s Τη 1903 l a M u z e u l N a ţ i o n a l de A n t i c h i t ă ţ i , poartă
ş t a m p i 1 a : C o m . P o p e ş t i P l a s a C e r n a d e Sus Jud. Vîlcea.16
P r i n u r m a r e , t e z a u r u l de m o n e d e g e t o - d a c i c e , s e m n a l a t în
1903 d e c ă t r e Con s t . M o i s i 1 , a f o s t d e s c o p e r i t î n realita
te l a Popeşti ( j u d . V î i l c e a ) şi n u î n j u d . C o n s t a n ţ a , unde
nici nu a e x i s t a t o l o c a l i t a t e c u a c e s t nume.
Ultima menţiune despre acest tezaur a a p ă r u t în
m o n o g r a f i a c o n s a c r a t ă de C o n s t a n t i n P r e d a s t u d i u l u i mone
d e l o r e m i s e de g e t o - d a c i ; a u t o r u l c i t a t îl înregistrează
în A n e x ă , l a D e s c o p e r i r i m o n e t a r e c u t i p u l n e p r e c i z a t , în
termeni i următori :
"47.Popeşti (jud.Vî1 c e a ) , t e z a u r alcătuit din circa 240
t e t r a d r a h m e b a r b a r e de a r g i n t g ă s i t e în 1 9 0 3 - S î n t imi
taţii d u p ă s t a t e r i i l u i F i l i p a l I 1 - l e a şi s e a f l ă l a A¬
cademia Română ? ( D o s a r MNA, 1 9 0 3 , f . 3 9 ; pe ştampila
de p e a c t e s e c i t e ş t e : P o p e ş t i , p l a s a C e r n a d e Sus, j u d .
Vîlcea ; Const. Moisil, î n 3SNR, X, 1 903 , ρ . 21 ( 6 ) ,
d a r s p u n e j ud . C o n s t aη ţ a ; K . P i n k , M i i n z p r a g u n g p.35 ;
I . W i n k l e r , 0 m iη c i c h . .. , ρ . 3 3 Ο 1 7 ) ; C P r e d a , îη SCN , I I I ,
1 9 6 0 , ρ . 57 ΐ Ρ 1
^
In legătură cu a c e a s t ă ultimă m e n ţ i u n e , avem de
remarcat următoarele :
1 . Semnul de î n t r e b a r e d u p ă A c a d e m i a R o m â n ă , deşi
pus între s e m n e l e c i t ă r i i , n u - i a p a r ţ i n e l u i C o n s t . M o i s i l
cum s - a r p ă r e a , c i l u i C o n s t a n t i n P r e d a ; p r e z e n ţ a l u i nu
are n i c i un r o s t , d e o a r e c e t e z a u r u l d e I a P o p e ş t i a i n
t r a t r e a l m e n t e în c o l e c ţ i a C a b i n e t u l u i n u m i s m a t i c a l A c a
demiei R o m â n e , unde a f o s t p ă s t r a t p î n ă în 1 9 1 7 , cînd
întreaga colecţie numismatică a a c e s t e i instituţii a f o s t
evacuată l a Moscova. Despre s o a r t a ulterioară a tezau
rului d e l a P o p e ş t i vom a d u c e u n e l e p r e c i z ă r i ceva mai
departe.
2. I n n o t a b i b l i o g r a f i c ă , a u t o r u l t r i m i t e l a C o n s t .
M o i s i l , BSNR.X.1913, p.21 ( 6 ) , d e ş i l a l o c u l c i t a t , tezau
r u l f i g u r e a z ă s u b n r . 8 şi n u s u b n r . 6 (eroare preluată
t a l e q u a l e de l a l u d i t a W i n k l e r , 0 m î ne i c h . . . ,1 o c . c i t . ) .
3 . A u t o r u l n u a c u n o s c u t s t ud i u 1 cTëspre Numi sma-
t i c a D o b r o g e i , p u b l i c a t de C o n s t . M o i s i l în 1 9 1 6 , unde se
arată c l a r că p i e s e l e ce compun a c e s t t e z a u r sînt imita
ţii a l e t e t r a d r a h m e l o r (şi n u a l t e s t a t e r î l o r ) l u i Filip
II, iar detaliile p r i v i t o a r e l a călăreţul de pe revers
p e r m i t oricărui cunoscător a l m o n e d e l o r g e t o - d a c i c e să-şi
dea seama că p i e s e l e c o m p o n e n t e sînt e m i s i u n i de t i p u r i
le A d î n c a t a , C o j a s c a s a u V î r t e j u ; r ă m î n e d e c i de p r e c i
zat numai c a r e d i n t r e a c e s t e t i p u r i e s t e r e a l m e n t e re
p r e z e n t a t p r i n m o n e d e l e c e compun t e z a u r u l în d i s c u ţ i e .
Acesta f i i n d stadiul actual a l cercetărilor privi
t o a r e l a t e z a u r u l de monede g e t o - d a c i c e descoperit în
1903 l a P o p e ş t i ( j u d . V î l c e a ) , să v e d e m d a c ă mai p u t e m o b
ţine d a t e n o i , p e n t r u c o m p l e t a r e a documentării de care
d i s p u n e m î n p r e z e n t . M a i întîi-, o p r e c i z a r e c u p r i v i r e l a
l o c u l u n d e se g ă s e ş t e a s t ă z i t e z a u r u l n o s t r u . Aşa cum
a f i r m a C o n s t . M o i s i l în 1 9 1 3 . t e z a u r u l d e l a Popeşti se
p ă s t r a l a a c e a d a t ă î n c o l e c ţ i a A c a d e m i e i R o m a n e ' " şi a¬
nume l a C a b i n e t u l n u m i s m a t i c , d e c u r î n d î n f i i n ţ a t ^ , p u p ă
1
i n t r a r e a României în p r i m u l r ă z b o i m o n d i a I , c o 1 e c ţ i I 1 e C a
b i n e t u l u i n u m i s m a t i c a l A c a d e m i e i R o m â n e au f o s t evacuate
din B u c u r e ş t i , s p r e a nu c ă d e a în m î i n i l e armatelor duş
mane, m a i î n t î i l a l a ş i , în t o a m n a a n u l u i 1916, apoi la
M o s c o v a , î n v a r a a n u l u i u r m ă t o r ^ O . T e z a u r u 1 de l a P o p e ş t i
a î m p ă r t ă ş i t aceeaşi s o a r t ă , ceea ce explică de ce a
ieşit c o m p l e t d i n o b i e c t i v u l cercetărilor de n u m i s m a t i c ă
g e t o - d a c i c ă în p e r i o a d a . d i n t r e c e l e d o u ă r ă z b o a i e . La 11
iuή i e 1 9 5 6 , C o n s i l i u l d e M i n i ş t r i a l U n i u n i i Sovietice a
h o t ă r î t ş a r e s t i t u i e ţ ă r i i a o a s t r e t e z a u r u l e i i s t o r i c şi
a r t i s t i c * , e v a c u a t l a Moscova în c o n d i ţ i i l e
1
expuse mal
sus; d i n a c e s t t e z a u r , f ă c e a p a r t e şi c o l e c ţ i a Cabinetu
l u i n u m i s m a t i c a l A c a d e m i e i R o m â n e , ca de a l t f e l şi a c e e a
a M u z e u l u i N a ţ i o n a l d e A n t i c h i t ă ţ i . Cu p r i l e j u l inventa
rierii a c e s t o r c o l e c ţ i i , s - a h o t ă r î t c a e l e să f i e îm
p ă r ţ i t e î n t r e B i b l i o t e c a A c a d e m i e i şi M u z e u l N a ţ i o n a l de
A n t i c h i t ă ţ i , i n d i f e r e n t de p r o v e n i e n ţ a reală a pieselor
c o m p o n e n t e şi a n u m e d u p ă u r m ă t o a r e l e c r i t e r i i : monedele
g r e c e ş t i , g e t o - d a c i c e , r o m a n e şi b i z a n t i n e a u fost re
p a r t i z a t e M u z e u l u i N a ţ i o n a l de A n t i c h i t ă ţ i (η I stitutu1 de
A r h e o l o g i e ) , i a r m o n e d e l e m e d i e v a l e şi m o d e r n e , medaliile
şi s i g i l i i l e a u r e v e n i t C a b i n e t u l u i n u m i s m a t i c a l B i b l i o
t e c i i A c a d e m i e i . P r i n p u n e r e a în a p l i c a r e a acestei hota-
r î r i , s-a a j u n s l a d e z m e m b r a r e a v e c h i i c o l e c ţ i i numisma7
t i c e a Academiei Române, ce fusese întemeiată încă din
I871 şi s e Î m b o g ă ţ i s e u l t e r i o r în mod c o n s i d e r a b i l , prin
n u m e r o a s e şi g e n e r o a s e d o n a ţ i i . A s t f e l , t e z a u r u l d e m o n e
d e g e t o r d a c i c e d e l a P o p e ş t i a c ă z u t şi e l î n l o t u l re
partizat I n s t i t u t u l u i de A r h e o l o g i e d i n B u c u r e ş t i , în a l e
cărui colecţii urmează a f i i d e n t i f i c a t prin cercetări
viitoare.
Un p a s î n a i n t e î n a c e a s t ă d i r e c ţ i e îl v a m a r c a , f ă
ră î n d o i a l ă , p u b l i c a r e a unor materiale d i n a r h i v a Ca -
b i n e t u l u i numismatic a l B i b l i o t e c i i Academiei, materiale
ce aduc o lumină neaşteptată a s u p r a conţinutului tezauru
l u i d e l a P o p e ş t i şi p e c a r e l e vom p r e z e n t a şi comenta
în c e l e c e u r m e a z ă .
M a t e r i a l e l e de a r h i v ă l a c a r e ne r e f e r i m au mal
f o s t p r e z e n t a t e nu de m u l t , c u p r i l e j u l cercetărilor în
t r e p r i n s e p e n t r u r e c o n s t i t u i r e a u n u i - a l t t e z a u r de monede
g e t o - d a c i c e , g ă s i t î n 1 9 1 5 l a C o m a n a ( j ud . G i u r ş i u ) ; r e 2 2
a m i n t i m că d o c u m e n t a r e a d e c a r e ne f o l o s i m , aici ca şi
a t u n c i , c u p r i n d e u r m ă t o a r e l e p i e s e de a r h i v ă :
I . 0 c o l e c ţ i e d e m u l a j e în g i p s , m o n t a t e pe 27
p l a n ş e ( t a b e l e ) şi r e p r o d u c î n d un număr de 436 monede
b a r b a r e de d i f e r i t e tipuri ; aceste reproduceri au fost
e x e c u t a t e în 1 9 1 3 " 1 9 1 6 p e n t r u W i l h e l m K n e c h t e l 3 , 2
ca ma
t e r i a l d e s t ud i u .
2 i t
II. Un r e g i s t r u - c a t a 1 o g s u m a r a l a c e s t o r mulaje,
c u p r i n z î n d 27 f i l e , c î t e u n a d e f i e c a r e p l a n ş ă ; î n t o c m i t
de W i l h e l m K n e c h t e l , a c e s t r e g i s t r u c u p r i n d e d a t e suma-»
r e p r i v i t o a r e l a f i e c a r e d i n c e l e 4 3 6 m o n e d e r e p r o d u s e în
c o l e c ţ i a d e mυ 1 a j e 5 , 2
III. Un m a n u s c r i s n e s e m n a t , s c r i s î n s ă de Wilhelm
K n e c h t e l şi p u r t î n d t i t l u l M o n e t e b a r b a r e *. 2- 6" .; a c e s t manu-
s c r i s r e p r e z i n t ă o v e r s i u n e m a i amp 1 ă a studiului publi-
c a t în ^913 d e a c e l a ş i autor 7. 2
In a c e s t m a n u s c r i s , l a f i l a 5, K n e c h t e l reIatează
următoarele despre tezaurul de l a Popeşti :
"Monetele b a r b a r e cu t i p u l c a p u l l u i Zeus pe a v e r s
şi c a l u l p e r e v e r s u n d e c ă l ă r e ţ u l e s t e m a r c a t n u m a i prin
două p u n c t e s u n t c e l e mai numeroase în R o m â n i a . Spre a
arăta d i f e r i t e l e variaţiuni a l e a c e s t u i t i p , s-a ales
aici p e n t r u r e p r o d u c e rê 9 e s e m p l a r e ( s i c ) d i n t r e v r e o 200
g ă s i t e l a A d î n c a t a " c u n r . 1 2 1 p î n ă l a 1 2 9 şi 17 e s e m p l a -
2
r e ( s i c ) d i n c a n t i t a t e a de 2 4 0 p i e s e p ă s t r a t e în c o l e c ţ i -
unea Academiei c u n r . 1 3 0 p î n ă l a 134 şi 1 3 9 - 1 5 0 găsite
la P o p e ş t i 9 , 2
i a rrestul celor r e p r o d u s e pe T a b . IX şi X
provin din alte locuri".
Manuscrisul s t u d i u l u i l u iKnechtel despre Mon e t e
b a r b a r e a r e c a a n e x ă u n n u m ă r d e 27 t a b e l e , n u m e r o t a t e de
l a I l a XXVI I şi c a r e c o n ţ i n d a t e s u m a r e d e s p r e pieselè
d u p ă c a r e s-au făcut m u l a j e în g i p s ; r e p r o d u c e m a i c i ţ a J
b e l e l e I X ş i X, c e se r e f e r ă l a tt e z a u r u l de l a P o p e ş t i 3 0 .
Ta; . IX
121 AR 23 mm 8,90 gr. Κ 27
11
122 " 23 mm 6,78 gr . 28
' 1 »
123 » 22 mm 8,53. gr . 24
1 24 M 25 mm 8,70 gr. 1 1
29
11 găsit l a
125 " 24 mm 8,52 gr . 33
11 Adî nea t a
1 26 » 23 mm 8,75 gr. 21
1 1
127 " 25 mm 8,60 gr . 32
128 " 23 mm 8,60 gr . 11
30
129 " 24 mm 8,68 gr . II 36
130 AR 24 mm 8,53 g r . Ac . 231
131 " 23 mm 8,65 gr . 1 1 291
132 ι· 22 mm 8,55 gr. 1 1
285 găsit l a
133 " 24 mm 8 , 3 0 9Τ · 1 1 217 Ρο ρ e ş t i
134 " 23 mm 7,90 gr. 1 1
223
135 " 23 mm 7,10 gr. κ. 23
136 " 22 mm 7,25 gr. Ac . 2 5 3
137 M 22 mm 7,75 gr. Mi h 5
138 .. 22 mm 8,32 gr. Mi h 6
Tab . X
139 AR 2 2 mm 7,25 gr Ac. 303

140 ι, 2 4 mm 8,45 gr " 249
141 " 23 mm 7,90 gr 213
142 η 23 mm 7,10 gr
11
429
143 " 2 2 mm 7,30 9r 321
144 "
"
2 3 mm
2 4 mm
7,75
8,05
gr " 297 găsit l a
145 gr 363 Popeş t i
146 " 23 mm 8,45 gr " 333
147 " 22 mm 7,75 gr " 605
148 " 23 mm 7,85 gr " 219
149 η 23 mm 8,50 gr 351
150 π 23 mm 8,13 gr " 441
151 " 2 3 mm 7,18 gr Sz . 61
152 u 22 mm 8,05 g r Msg r .
.. 23 Netzr
1 53 mm 8,00 g r
'339
Ac.
154 " 25 mm 8,60 gr Ac . 4 2 3
1 55 M 24 mm 7,30 gr Ac . 31 5
156 " 22 mm 8,13 gr Mi h . 2
Tabelele corespunzătoare din r e g i s t r u i - c a t a 1og,

n o t a t e a i c i c u i n d i c a t i v e l e T . 9 şi T . 1 0 , d e s i s e r e f e r ă ,
fireşte, l a aceleaşi r e p r o d u c e r i de monede, prezintă
î n s ă u n e l e d e o s e b i r i d e d a t e , d u p ă cum vom v e d e a de î n
d a t ă ; e l e au u r m ă t o r u l cuprinsul;
T.9
121 Κ. Phi l i p ba r ba r i s a t 2 3 mm 8,90 g r D. 4 2 9
122 Κ. 2 3 mm 8 ,78 gr. 1245
123 Κ. 2 5 mm 8,7 0 gr . 430
1 2 4 Κ. 2 4 mm 8,52 gr . 430
1 2 5 Κ. 25 mm 7,60 gr. 1 245
1 2 6 Κ. 2 3 - 2 4 mm 8,75 gr. 429
127 Κ. 2 5 mm 7,60 gr . 1 244
1 28 Κ. 23 mm 8,68 gr. 1 244
1 29 Κ. 23 mm 8,52 g r . 1244
1 30 Ac . Constanţa 432
131 Ac . *»35
132 Ac . 434
133 Ac . 430
134 Ac. n o n 32
1 35 Κ. f o u r e ^ 23 mm 7,10 gr 435
136 Ac. Constanţa non
1 37 M. 429
138 M. 429
T .1 0
139 Ac. Philipp barbarisat D. non
140 Constanţa non
1 40 Ac . non
141 Ac. non
142 Ac . 430
143 Ac . 430
144 Ac. 1245
145 Ac . 1 245
146 Ac. 435
147 Ac . C ornaη a 434
148 Ac . Con s t aη ţ a 435
149 Ac . 435
1 50 Ac . 1244
151 Sz . 1244,435
1 52 Msg N e t z h . 22 mm 8,05 g r . 1244
Ac . C o n s t a n ţ a
153 435
154 Ac .
non
Ac.
1 55 1244
156 M.
1 244
Comp a r îη d c e l e d o u ă s e r i i de t a b e l e şi a n u m e , T a b .
IX şi X, pe de o p a r t e , şi T . 9 şi 1 0 , p e d e a l t ă parte,se
c o n s t a t ă în p r i m u l r î n d c a t a b e l e l e registrul cata-
l o g , n u m e r o t a t e de 1 a 1 l a 2 7 , reprezintă un s t a d i u i n -
c i p i e n t al documentă r i i î n t r e p r i n s e de W i l h e l m Knechtel,
în v e d e r e a e l a b o r ă r i i s t u d i u l y i s ă u d e s p r e m o n e d e l e bar-
b a r e d e s c o p e r i t e în R o m ă n i a . I n t r - a d e v ă r , pe t a b e l e l e d i n
r e g i s t r u 1 - c a t a 1og , d a ţ e l e t e h n i c e privitoare la diametrul
şi g r e u t a t e a p i e s e l o r după c a r e s-au făcut mulajele re-
spective a u f o s t n o t a t e n u m a i l a un număr restrîns de
e x e m p l a r e , în v r e m e c e p e t a b e l e l e a n e x a t e lucrării în
m a n u s c r i s , a c e s t e da t e a u f o s t c o m p l e t a t e p e s t e t o t . In
schimb, t r i m i t e r i l e la c a t a l o g u l c o l e c ţ i e i de m o n e d e b a r -
b a r e D e s s e w f f y sînt c o n s e m n a t e numai în tabelele din
registrul-catalog.
I n a l d o i l e a r î n d , o b s e r v ă m că în manuscrisul
H o n e t e b a r b a r e şi î n t a b e l e I X - X , K n e c h t e l menţionează
l o c a l i t a t e a P o p e ş t i , c a l o c de d e s c o p e r i r e a tezaurului
în d i s c u ţ i e , d a r în t a b e l e l e 9 - 1 0 d i n r e g i s t r u 1 - c a t a 1 og ,
în l o c de P o p e ş t i a p a r e C o n s t a n ţ a , j u d e ţ u l d i n c a r e s-a
p r e s u p u s I n i ţ i a l , î n mod g r e ş i t , c ă a r f i p r o v e n i t a c e s t
t e z a u r . A c e a s t a î n s e a m n ă că l a d a t a î n t o c m i r i i registru-
l u i - c a t a l o g de m u l a j e , K n e c h t e l nu c u n o ş t e a î n c ă locali
t a t e a de p r o v e n i e n ţ ă a t e z a u r u l u i intrat în colecţiile
Academiei Române, reţinînd doar numele p r e s u p u s u l u i j u
deţ c ă r u i a i - a r f l a p a r ţ i n u t a c e a s t ă localitate.
în s f î r ş l t , d i n c o n f r u n t a r e a a c e s t o r i z v o a r e do
cumentare, constatăm şi l i n e l e n e p o t r i v i r i în identifi
c a r e a m o n e d e l o r c e p r o v i n d i n t e z a u r u l de la Popeşti.
Astfel,în manuscrisul lucrării Monete b a r b a r e , am vă
z u t c ă l a f i l a 5» K n e c h t e l m e n ţ i o n e a z ă ca f ă c î n d parte
din acest tezaur p i e s e l e înregistrate sub n r . 1 3 0 - 1 3 4 ,
1 3 9 - 1 50·: î n t a b e l e l e a n e x ă IX-.X, acolada cu I n d i c a ţ i a
" g ă s i t l a Popeş t i " c u p r i nd e numerele 130-13 », 1
139-151,
d a r e s t e c l a r c â p i e s a η r . 1-51 » d i n c o l e c ţ i a M.C. Sutzu,
a fost Inclusă d i n e r o a r e , întrucît t e z a u r u l de l a Po
peşti, cu c e l e 240 p i e s e c o m p o n e n t e , a i n t r a t în î n t r e
g i m e î n c o l e c ţ i a A c a d e m i e i R o m â n e . Pe d e a l t ă p a r t e , în
t a b e l e l e 9-10 d i n r e g i s t r u l - c a t a 1 o g , menţiunea Constanţa
( p e n t r u P o p e ş t i ) f i g u r e a z ă în d r e p t u l n u m e r e l o r 130-134,
1 3 6 , 139-1*»6 , 1 4 8 - 1 5 0 , 1 5 3 - 1 5 5 . M o n e d a η r . 1 4 7 , i nc 1υ s ă î n
primul i z v o r în t e z a u r u l de l a P o p e ş t i , p o a r t ă în t a b e l u l
10 i n d i c a ţ i a d e p r o v e n i e n ţ ă C o m a n a , c e e a c e e s t e foarte
p l a u z i b i l , j u d e c î n d d u p ă n u m ă r u l de o r d i n e al mulajelor
r e s p e c t i v e , n e p o t r i v i t cu c e l e a l e t e z a u r u l u i de l a Po-
peşti34 ţ ·] s c h i m b , t a b e l e l e 9 - 1 0 m e n ţ i o n e a z ă
π ca p r o v e
n i n d d i n a c e s t t e z a u r m o n e d e l e cu n u m e r e l e 1 3 6 , 153-155,
o m i s e c a a t a r e în m a n u s c r i s u l M o n e t e b a r b a r e şi î n t a b e
lele IX-X. .
F o l o s i n d î n mod c u m u l a t i v i z v o a r e l e documentare
p r e z e n t a t e în r î n d u r i l e p r e c e d e n t e , putem deci conchide
că d i n c e l e 2 4 o p i e s e c o m p o n e n t e a l e t e z a u r u l u i de la
Popeşti, Knechtel a a l e s un n u m ă r de 20 e x e m p l a r e re
p r e z e n t a t i v e , d u p ă c a r e s-.au c o n f e c ţ i o n a t mulajele cu
n u m e r e l e 1 3 0 - 1 3 4 , 136, 13'9-1"46, 1 4 8 - 1 5 0 , 1 5 3 - 1 5 5 de pe
p l a n ş e l e I X - X d i n c o l e c ţ i a s a d e r e p r o d u c e r i (ρ 1 aη ş e 1 e a¬
lăturate cu n r . l - l l ) .
Examinînd aceste r e p r o d u c e r i ,ş i c o n f r u n t î n d t r i
miterile l u i W.Knechtel l a d i v e r s e v a r i a n t e d i n catalo
g u l c o l e c ţ i e i De s s e w f f y •* , c o n s t a t ă m cϋ
i
m a r e u ş u r i n ţ ă că
în t o a t e c a z u r i l e , avem de a f a c e c u e m i s i u n i monetare
10
g e t o - d a c i c e d e t i p A d î n c a t a , d e t e r m i n a r e c o n f i r m a t ă şi p e
temeiul criteriului m e t r o l o g i c , d e c a r e n e vom o c u p a c e v a
mai d e p a r t e . D o u ă e x e m p l a r e şi a n u m e nr.144 (AR 2 3 mm
7 , 7 5 g ) şi 1 4 5 (AR 2 4 mm 8 , 0 5 g ) , p e n t r u care Knechtel
trimite l a D e s s e w f f y 1 2 4 5 , l a c a r e n o i am a d ă u g a şi n r .
146 (AR 23 mm 8 , 4 5 g ) , c u t r i m i t e r e la Dessewffy 435,
p r e z i n t ă pe r e v e r s urme d i n c ă l ă r e ţ , d e a s u p r a c e l o r două
g l o b u l e ; ca a t a r e , a c e s t e e x e m p l a r e r e p r e z i n t ă o verigă
de l e g ă t u r ă î n t r e e m i s i u n i l e d e t i p M î n ă s t i r e a ^ " şi cele
de t i p A d î n c a t a , m u l t mai n u m e r o a s e şi m a i r ă s p î n d i t e , în
r a p o r t cu c e l e d i n t î i .
C e l e l a l t e 18 e x e m p l a r e d i n t e z a u r u l d e l a P o p e ş t i ,
r e p r o d u s e d e K n e c h t e l î n t a b . I X - X şi p e n t r u c a r e autorul
citat face t r i m i t e r i l a Dessewffy 4 3 0 , 432, 4 3 5 şi 1244,
iar pentru a l t e l e ( n r . 1 3 4 , 1 3 6 , 1 3 9 , 1 4 0 , 1 4 2 şi 145) nu
găseşte a n a l o g i i în c a t a l o g u l citat, reprezintă t o a t e d i
verse variante a l e t i p u l u i A d î n c a t a , atît de b i n e c u n o s
cute d a t o r i t ă c e r c e t ă r i l o r r e c e n t e , c a r e au d a t a t emisi
u n i l e de a c e s t t i p d i n a d o u a j u m ă t a t e a secolului II
î . e .η .
D i n p u n c t de v e d e r e m e t r o l o g i c , c e l e 20 exemplare
din t e z a u r u l de l a Popeşti p r e z i n t ă v a l o r i ponderale ce
s e î n s c r i u î n t r e l i m i t e l e 7 , 1 0 g ( n r . 1 4 2 ) şi 8 , 6 5 g (nr.
131), e ş a l o n a t e pe u r m ă t o a r e a s c a r ă de f r e c v e n ţ ă :
7 , 0 1 - 7 , 5 0 g : 5 e x . ( n r . 1 4 2 , 7 . 1 0 g ; n r . 1 3 6 şi
139. 7 . 2 5 g ; n r . 1 3 3 şi 1 * 3 ,
7.30 g) ;
7,51-8,00 g : 5 ex. (nr.l44, 7,75 g ; nr. 148,
7,85 g; nr.134 ş: 141,7,90
9; n r . 1 53 , 8 , 00 g) ;
8,01-8,50 g : 6 ex. ( n r . 1 4 5 , 8 , 0 5 g ; n r . 15 0 ,
8,13 g; n r . 1 5 5 , 8 , 3 0 g ;
n r . 1 4 0 şi 1 4 6 , 8 , 4 5 g ;
nr.149, 8,50 g ) ;
8,51-9,00 g : 4 ex. ( n r . 1 3 0 şi 1 3 2 , 8 , 5 5 g;
n r . 1 5 4 , 8 , 6 0 g şi n r . 131 ,
8,65 g ) .
Un a s e m e n e a e v a n t a i a l v a l o r i l o r p o n d e r a l e , cu o
medie generală de 7 , 9 6 5 g, né a r a t ă fără nici un d u b i u
că m o n e d e l e d i n t e z a u r u l de l a P o p e ş t i i n t r ă în c a t e g o r i a
d i d r a h m e l o r g e t o - d a c i c e , •nomiη a 1 c a r a c t e r i s t i c p e n t r u e¬
m i s i u n i l e de t i p A d î n c a t a , p r e z e n t e în n u m e r o a s e d e s c o p e -
riri c e s e e x t i n d pe o a r i e l a r g ă de l a j j spre
u t
e S k
î n t r e C a r p a ţ i şi D u n ă r e , d a r şi l a s u d d e m a r e 1 e f 1 u v i u3?>
La c a p ă t u l a c e s t e i c e r c e t ă r i , n e vom o p r i cîteve
c l i p e asupra unei probleme a l cărei i n t e r e s n u m a i în
aparenţă poate părea mărunt ; e s t e v o r b a de localizarea
I 1
e x a c t ă a t e z a u r u l u i de c a r e ne-am o c u p a t a i c i . După cum
s-a a r ă t a t m a i s u s , î i i r e v i n e l u i Bucur M i t r e a meritul
de a f i o b s e r v a t c ă l o c a l i t a t e a P o p e ş t i f ă c e a parte la
1 9 0 3 , în m o m e n t u l d e s c o p e r i r i i t e z a u r u l u i n o s t r u , d i n pla
s a C e r n a d e S u s a j u d e ţ u l u i V î l c e a ' . Pe b a z a a c e s t e i o b
s e r v a ţ i i , l u d i t a W i n k l e r a l o c a l i z a t încă d i n 1955 loca
l i t a t e a P o p e ş t i în r a i o n u 1 Bă b e n i - Β i s t r i ţ a , r e g i u n ea P i
teşti, p o t r i v i t Împărţirii a d m i n i s t r a t i v e de la acea
dată39, l o c a l i z a r e c u c a r e se d e c l a r ă de a c o r d şi Con"
s t a n t iη P r e d a ^ O .Deşi n i c i ludita Winkler, nici Constantin
P r e d a n u a d u c n i c i un a r g u m e n t î n s p r i j i n u l acestei loca
l i z ă r i , ea e r a totuşi c o r e c t ă , în r a p o r t cu împărţirea;
administrativă ce e r a în v i g o a r e în a n i i 1955-1965. In¬
t r - a d e v ă r , f a p t u 1 c â în c o r e s p o n d e n ţ a d i n d o s a r u l pe anul
I 9 0 3 a l M u z e u l u i Naţional de A n t i c h i t ă ţ i , e x i s t a dovada
că l o c a l i t a t e a P o p e ş t i f ă c e a p a r t e l a acea dată d i n p l a s a
C e r n a de Sus a j u d e ţ u l u i V î l c e a , p e r m i t e a identificarea
e i fără n i c i o d i f i c u I t a t e . A s t f e l , s i n g u r a aşezare cu
a c e s t nume c a r e , în 1 9 0 3 , i n t r a î n c o m p o n e n ţ a administra
t i v ă a p l ă ş î i C e r n a d e S u s , s e a f l a l a o d i s t a n ţ ă d e 30 km
( s u d - v e s t , n . n . ) de R î m n i c u V î l c e a , e r a a l c ă t u i t ă d i n c ă
tunele Meeni, Popeşti ş'i F i l i j b a şi se învecina
la e s t c u F r î n c e ş t i , l a v e s t cu M o d o a i a , l a n o r d cu Urşi
şi l a s u d c u D ă e ş t i ^ . T o a t e aceste • localităţi făceau
p a r t e în 1 9 5 5 - 1 9 6 5 d i n r a i o n u l B ă b e n î - Β i s t r i ţ a , deci şi
l o c a l i z a r e a în a c e s t r a i o n , propusă de ludita Winkler
p e n t r u P o p e ş t i , a f o s t b i n e s t a b i l i t ă . E s t e v o r b a de ac
tualul s a t P o p e ş t i , corn.Popeşti d i n j u d e ţ u l V î l c e a ^ , 2
cu
aceleaşi c o o r d o n a t e geografice.
Cîteva documente d i n a n i i 1 9 0 3 şi 1 9 0 7 ,ρ ă s t r a t e l a
A r h i v e l e S t a t u l u i d i n Bucureşti**^ confirmă p e d e p l i n a¬
c e a s t ă l o c a l i z a r e , a d u c î n d şi u n e l e p r e c i z ă r i nu l i p s i t e
d e i n t e r e s . A s t f e l , p r i n a d r e s a d i n 14 m a i 1 9 0 3 ,Ρ r e f e c t u ¬
ra Judeţului Vîlcea comunica M i n i s t e r u l u i Cultelor şi
al Instrucţiunii P u b l i c e ' d e s c o p e r i r e a unui număr de 240
monede a n t i c e în comuna P o p e ş t i , pe p r o p r i e t a t e a locuito
r u l u i Stancu Mărăcine : Ministerul le trimite Muzeului
N a ţ i o n a l de A n t i c h i t ă ţ i ^ ^ , \ a î n t r - o p e t i ţ i e a d r e s a t ă a¬
r
c e l u i a ş i M i n i s t e r l a 7 s e p t e m b r i e 1 9 0 7 , un anume Ion G.
C ă r b u n e s c u d e c l a r ă c ă , s ă p î n d în 1 9 0 3 p e t e r e n u l locuito
r u l u i S t a n c u M ă r ă c i n e d i n corn.Popeşti " a z i P o p e ş t i - U r ş i " ,
a g ă s i t un n u m ă r d e 2 5 8 m o n e d e d e a r g i n t f o a r t e v e c h i , pe
c a r e l e - a d u s l a p r i m ă r i e i d e a i c i , e l e au f o s t luate de
Ion Romaşcanu, i n s p e c t o r u l p l a i u l u i Bistriţa ; p e n t r u a¬
c e a s t ă d e s c o p e r i r e , c e r e M i n i s t e r u l u i să-i dea "o mica
recompensă"* . Din c u p r i n s u l acestor documente, rezultă
mai î n t î i ! că t e z a u r u l n o s t r u c u p r i n d e a iniţial 258 mone-
12
d e ; în a l d o i l e a r î n d , se p r e c i z e a z ă c ă e l a f o s t desco
p e r i t pe p r o p r i e t a t e a l o c u i t o r u l u i S t a n c u M ă r ă c î n e , i a r în
a l t r e i l e a r î n d , p r i n f a p t u l că î n 1 9 0 7 » localitatea în
c a r e s-a f ă c u t a c e a s t ă d e s c o p e r i r e s e n u m e a P o p e ş t i - U r ş i ,
se f a c e d o v a d a d e p l i n ă c ă e a n u p o a t e f i d e c î t s a t u l Po
p e ş t i , corn.Popeşti de a s t ă z i , s i n g u r u l toponim vîlcean cu
a c e s t nume c a r e e s t e î n v e c i n a t c u s a t u l U r ş i , aparţinînd
şl e l a c e l e i a ş i c o m u n e P o p e ş t i * * ? .
Cu a c e s t e p r e c i z ă r i d e o r d i n topografic, Încheiem
aici c e r c e t a r e a noastră p r i v i t o a r e l a t e z a u r u l de l a Po
peşti, readucîndu-1 a s t f e l d i n u i t a r e după mai bine de
op t z e c i d e a n i .
N O T E
1 Octavian M i e s c u , Date n o i despre o veche d e s c o p e r i r e

d e m o n e d e g e t o - d a c i c e : T e z a u r u l d e l a C o m a n a , ιπ BSNR,
7 5 - 7 6 , 1 9 8 1 - 1 9 8 2 , ρ . 71 -"BT!
2 T e z a u r u l de i a Popeşti a făcut o b i e c t u l unei comuni
cări cu a c e l a ş i t i t l u de m a i s u s , c e a f o s t prezenta
tă l a 4 i u n i e 1 9 8 0 l a s e s i u n e a Ilfov -File de isto-
r i e, o r g a n i z a t ă de M u z e u l J u d e ţ e a n d i n G i u r g i u .
3 Con s t . M o i s i 1 , M o n e t e şi t e z a u r e m o n e t a r e g ă s i t e î n R o
m â n i a şi î n Ţ i n u t u r i l e r o m â n e ş t i î n v e c i n a t e (vechiul
t e r i t o r i u g e t o - d a c ) , î n BSNR, ΪΊΓ, 1 9 1 3 , ρ . 1 9 - 2 2 .
4 I b i d e m , ρ . 2 1η r . 8 .
5 I n l i t e r a t u r a de s p e c i a l i t a t e mai v e c h e , se c o n s i d e r a
că F i l i p I I a a d o p t a t p e n t r u m o n e d e l e s a l e de argint
etalonul p o n d e r a l f e n i c i a n , a cărui u n i t a t e -drahma-
era echivalentă cu 7,20 g t e t r a d r a h m e 1 e l u i Filip I I
c î n t ă r i n d 14,40-1 A,50 g , e r a u s o c o t i t e drept stateri
- d i d r a h m e - după a c e s t e t a l o n . U1terior,Con st.Moisi1
a v e a să r e v i n ă a s u p r a a c e s t e i d e n u m i r i , a d o p t î n d t e r
menul t e t r a d r a h m ă , p e n t r u a desemna aceste emisiuni
ale l u i F i l i p I I .
6 C o n s t . M o i s i 1 , N u m i s m a t i c a D o b r o g e i , în "Arhiva Do-
b r o g e i " , 1 , 1 9 1 6 , p.122.
7 P e n t r u d e n u m i r e , v . C o n s t a n t i n P r e d a , Monede l e geto-
dac i l o r , B u c u r e ş t i , 1 9 7 3 ,ρ . 1 9 8 ( A d î n c a t a - M ă n ă ş t i r e a )
Octavian M i e s c u , Precizări cu p r i v i r e l a r e z u l t a t e l e
unor cercetări de n u m i s m a t i c ă g e t o - d a c i c ă , i n SCIVA,
38, 1 9 8 7 , p.262 ( A d î n c a t a ) .
8 P e n t r u d e n u m i r e , v. O c t a v i a n M i e s c u , op.ci t . , p.262
şi 2 6 7 .
9 P e n t r u d e n u m i r e , v. C o n s t a n t i n Preda, op.c i t . , ρ . 2 1 5
(Vîrteju-Bucureşti).
13
10 C o n s t . M o i s i 1 , M o n e t e l e d a c i l o r , ï n BSNR, 1 5, 1 9 2 0 , p.'
70-71 .
11 D e s p r e a c e s t t i p , v . d i s c u ţ i a l a Octavian Miescu,
P r e c i z ă r i . . . , c i t . s up r a , p . 2 6 2 şiη . 1 4 .
12 Con s t . M oι sî1 , I n t r o d u c e r e î n n u m i s m a t i c a D o b r o g e i , Τη
v o l . D o b r o g e a 1 8 7 8 - 1 9 2 8 . C i n c i z e c i de a n i de v i a ţ ă r o
mânească , Bucureşti , 1928, ρ .154 ( r e p r o d u c T n d , c uν Τ η t
cu c u v i n t , t e x t u l d i n "Arhiva Dobrogei", deja citat.
13 K a r l P i n k , D i e M i i n z p r a g u n g d e r O s t k e l t e n und ihrer
N a c h b a r n , B u d a p e s t a , 1 9 3 9 , ρ . 35 , Γ4~3 η r . 24 9 .
14 I . U i n k l e r , C o n t r i b u ţ i i n u m i s m a t i c e l a i s t o r i a Daciei,
Τη S C S - C l u j , 6 , 1 9 5 5 , 1 - 2 , p . 8 8 - 8 9 n r . 1 1 7 ¬
15 l u d i t a W i n k l e r , 0 m i ne f c h D ă k u a G é t u , î n Ν S b , 5 , 1 9 5 8 ,
p.33 nr.117.
16 C . P r e d a , î n SCN, 3 , I 9 6 0 , p . 5 7 1 şi n . 1 .
17 C o n s t a n t i n P r e d a , M o n e d e l e g e t o - d a c i I o r , p . 4 3 5 - 4 3 6
nr .47 .
18 V. η . 4 d e m a i s u s .
19 Cu p r i v i r e l a i s t o r i c u l C a b i n e t u l u i n u m i s m a t i c a l A c a -
demiei, v.Octavian M i e s c u , Cabinetul numismatic, Τπ
vol. BibliotecaAçademiei Republicii Socialiste Româ-
n i a 1 ? 6 7 - 1 9 6 7 - C a r t e a c e n t e n a r u l u"T"| B u c u reş t i , 1 96 8 ,ρ .
2 1 1 - 2 2 3 , cu două planşe.
2 0 I b i dem, ρ . 2 1 7 .
21 Ibidem.
22 V. m a i s u s , n . 1 .
23 D e s p r e ' W i l h e l m K n e c h t e l , v . i b i d e m , ρ . 8 5 , η . 2 0 .
24 I b i dem, ρ . 7 9 .
2 5 I b i dem, p . 7 3 .
2 6 I b i dem, ρ . 7 4 .
27 W . K n e c h t e l , M p n e t e b a r b a r e d i n R o m â n i a , î n Β SΝ R , 10 ,
1913, p . 1 1 - l T T j c uο planşă.
28 P e n t r u a c e s t t e z a u r , K n e c h t e l t r i m i t e în n o t a de s u b
sol l a BSNR.X, p . 2 3 ; î n r e a l i t a t e , t r i m i t e r e a trebuia
f ă c u t ă l a C o n s t . M o i sΜ , M o n e t e şi t e z a u r e m o n e t a r e . . . ,
î n BSNR, 1 1 , 1 9 1 4 . p . 2 3 η r . 3C . . D e s p r e t e z a u r u l de l a
A d î n c a t a , j u d . D o l j , v . şi : V i c t o r Ν . P o p p , M o n e t e bar-
b a r e d i n A d î n c a t a d e J o s ( j u d . D o l j ) , î n BSNR, 1 3 , 1 9 1 6 ,
ρ . 57-60 ; mai n o u , C o n s t a n t i n P r e d a , Monede l e geto-
d a c i l o r , p. 2 0 6 n r . 1 .
29 P e n t r u t e z a u r u l de l a P o p e ş t i , K n e c h t e l t r i m i t e în n o
tă l a BSNR, I X , p. 21 ; t r i m i t e r e a c o r e c t ă e cea d i n
n o t a 4 d e mai s u s .
30 A b r e v i e r i f o l o s i t e în t a b . I X - X : AR: a r g i n t ; ^ c o l e c
ţ i a W . K n e c h t e l ; A c . : c o l e c ţ i a A c a d e m i e i R o m ă ne ; M i h . :
c o l e c ţ i a P . M i h ă i e s c u ; S z . : c o l e c ţ i a M.C.Sutzu ;Msgr .
Netzh.: colecţia R.Netζhammer.
14
31 Abrevieri f o l o s i t e î n T . 9 - 1 0 : D . : G r 6 f D e s s e w f f y M i k 1δ s,
Barbér pénze \ B u d a p e s t a , 1910- 1915 ; M . :c o 1 e c ţ iaΡ . M i -
h â i e s c u ; p e n t r u c e l e l a l t e , v. n o t a precedentă.
32 A c e s t n o n Î n s e a m n ă c ă a u t o r u l n u a g ă s i t analogii în
catalogul l u i Dessewffy p e n t r u monedele r e s p e c t i v e .
33 F o u r e ( s i c , p e n t r u f o u r r é e ) , m o n e d ă c u m i e z d i n metal
sau a l i a j c o m u n , de r e g u l a b r o n z a r g i n t a t .
34 P e n t r u a c e s t m o t i v , am î n r e g i s t r a t anterior această
m o n e d ă l a t e z a u r u l d e l a Comana ; v . O c t a v i a n Miescu,
Da t e n o i ... , c i t , s u p r a , p.79·
35 V . n r . 3 1 d e m a i s u s .
36 D e s p r e m o n e d e l e g e t o - d a c i c e d e a c e s t t i p , v . O c t a v i a n
1 1 i e s c u , Monede g e t o - d a c i c e . T e z a u r u l de l a Mîns s M r e a
( r . O l t e n i ţ a ) , i n C r e ş t C o l , 1 3 - 1 4 , 1 9 6 5 , ρ . 6 - 1 2 ," " c u ο
p l a n ş ă ; i d e m , P r e c i z ă r i . . . , c i t . s up r a , p . 2 6 2 şiη . 1 4 .
37 V . r ă sρ ΐ n d 1 r e a m o n e d e l o r d e t i p A d î n c a t a l a Constantin
P r e d a , M o n e d e l e g e t o - d a c i 1 o r , p.2 0 6 - 2 1 1 .
3 θ V. η . 1 6 d e m a i s u s .
39 V. η . 1 4 şi 15 d e m a i s u s .
40 V. n . l 6 d e m a i s u s .
41 G e o r g e l o a n L â h o v a r i , G - l C. I . Β r ă t i a n u , G r i g o r e G . T o c i
l e s c u , M a r e l e d i c ţ i o n a r g e o g r a f i c a l R o m â n i e i , V, Bucu
reşti, 1 9 0 2 , p.48-49¬
42 I o n I o r d a n , P e t r e G â ş t e s c u , D. I . P a n c e a , Iη d i c a t o r u 1 l o -
c a l i t ă ţ i l o r d i n R o m â n i a , B u c u r e ş t i , 1 97^~i ρ . 2 0 9 .
43 A c e s t e d o c u m e n t e n e - a u f o s t c o m u n i c a t e c u m u l t ă a m a b i
l i t a t e de c ă t r e c o l e g a n o a s t r ă C o n s t a n ţ a S t i r b u , care
a întreprins cercetări s i s t e m a t i c e l a A r h i v e l e Statu
lui pentru a culege informaţii p r i v i t o a r e l a d e s c o p e
riri m o n e t a r e îi a d u c e m şi a i c i mulţumirile n o a s t r e .
44 ASB A r h i v a M i n i s t e r u l u i C u l t e l o r şi a l Instrucţiunii
Publice, dos.792/I903, f . 5 2 .
45 I b i dem, f.53¬
4 6 I b i dem, f . 1 31 .
47 I o n I o r d a n , P e t r e G â ş t e s c u , D . I . O a n c e a , c p . c i t , p . 2 5 8 .
UN TRESOR DE MONNAIES GETO-DACES REDECOUVERT:

POPEŞTI (VILCEA)
Résumé
Sur l a base d ' i n v e s t i g a t i o n s d ' a r c h i v e s , l'auteur

apporte c e r t a i n e s précisions concernant l a composition et
la l o c a l i s a t i o n du trésor de monnaies géto-daces,décou
v e r t en 1903 a Popeşti ( d é p . de V î l c e a ) acquis a cette
d a t e pour l e s c o l l e c t i o n s de l'Académie Roumaine. De c e
15
t r é s o r , c o m p r e n a n t 2 4 0 p i è c e s , o n p r é s e n t e 20 e x e m p l a i r e s
ce s o n t d e s d i d r a c h m e s g é t o - d a c e s du t y p e A d î n c a t a , daté
de l a s e c o n d e m o i t i é du I I e
siècle av. n.ê.
En c e q u i c o n c e r n e l a l o c a l i s a t i o n d e c e t t e d é c o u -
verte, l'auteur évoque l e témoignage de c e r t a i n s docu-
ments d'archivé q u i précisent que ce trésor a été
t r o u v é en 1 9 0 3 à P o p e ş t i , comm.- d e Popèsti, d é p . de
Vî 1 c e a .
EXPLICATION DES PLANCHES
Pl. I . - Moulages en p l â t r e de m o n n a i e s géto-daces.(tab. IX)

Pl.11.- Moulages en p l â t r e de m o n n a i e s géto-daces.(tab. iX-
-X)
Pl. I l l - Moulages en p l â t r e de m o n n a i e s géto -daces. ( t a b . X )
16
Tabelul IX
TABELUL Χ
AL PATRULEA TEZAUR MONETAR DESCOPERIT LA
BIRCA (JUD.DOLJ)
CARMEN MARIA PETOLESCU
In v a r a a n u l u i 1 9 6 3 s-a d e s c o p e r i t l a Bîrca ( j u d .
D o l j ) , cu o c a z i a u n o r săpături Τη t T m p 1 ă t o a r e în punctul
"La c a r i e r ă " , un n o u t e z a u r d e monede r o m a n e imperiale
(vezi tabelul nr.l). A ş a cum a f o s t s e m n a l a t î n l i t e r a t u
ra de s p e c i a l i t a t e , e s t e a l p a t r u l e a t e z a u r (compus d i n
denari şi a n t o n i n i e n i ) a s c u n s î n a c e s t p u n c t .
Monedele e r a u d e p o z i t a t e într-un v a s m i c de l u t . d e
c u l o a r e c e n u ş i e , a c o p e r i t c u un a l t v a s f r a g m e n t a r . 2
Din
c e r c e t ă r i l e u l t e r i o a r e m a i r e z u l t ă că în a c e s t loc a
e x i s t a t o a ş e z a r e r o m a n ă ( a z i d i s t r u s ă în c e a mai mare
parte prin exploatarea c a r i e r e i de p i e t r i ş şi p ă m î n t ) , d e
unde s-au r e c o l t a t numeroase f r a g m e n t e de vase romane
datînd d i n s e c o l e l e l l - l l l e . n . . V a s u l în c a r e e r a u de
pozitate m o n e d e l e a r e o î n ă l ţ i m e de 0 , 1 0 m şi e s t e con
fecţionat d i n t r - o pastă fină, cenuşie,încadrîndu-se în
tipul cupelor-pahar.
Din c e l e p a t r u t e z a u r e d e s c o p e r i t e l a B î r c a , în
răstimpuri d i f e r i t e , d o a r două au făcut o b i e c t u l u n o r p u
blicări i n t e g r a l e : B î r c a I ( d e s c o p e r i t în 1 9 3 7 ,compus d i n
35 d e n a r i şi 32 a n t o n i n i e n i , e m i ş l î n t r e 1 9 2 şî 2 4 9 / 2 5 1 ) '
şi B î r c a I I ( d e s c o p e r i t î n 1 9 6 1 , t o t a l i z î n d 3 1 5 p i e s e , a ¬
dică,296 denari şi 19 a n t o n i n i e n i d a t î n d î n t r e 171-243/
244) . Al t r e i l e a tezaur, descoperit în 1 9 6 2 şi c o m p u s
din I92O d e n a r i şi a n t o n i n i e n i , e m i ş i de împăraţii ce
s-au s u c c e d a t de l a V e s p a s i a n l a F i l i p A r a b u l , p r e c u m şi
o d r a h m ă emisă de Geta l a C a e s a r e a ( C a p p a d o c i a ) , e s t e încă
inedit?.
Cel d e - a l p a t r u l e a tezaur este alcătuit d i n 127
m o n e d e ( 4 0 d e n a r i şi 6 7 a n t o n i n i e n i ) , emisiuni cuprinse
î n t r e 1 8 8 / 1 8 9 şi 2 5 0 / 2 5 1 , r e s p e c t i v de l a Commodus l a
D e c i u s şi H e r e n n i u s E t r u s s c u s . Urmărind repartiţia pe
1mpa raţ 1 rezultă următoarea situaţie :
1 . Commodus 1
2. S e p t î m i u s S e v e r u s 3
3 . I u 1 i a Do mη a 2
4 . Ca r a c a 1 1 a 3
5. G e t a 1
6. M a c r i n u s 1
7 . Ε 1 a g a ba 1 7 (6 d e n a r i ş i
1 anton i n ian)
8. S e v e r u s A l e x a n d e r 1 1
17
9. I u l i e Mamaea - 8
10. Maximinus Thrax -, 3 , .
1 1.Gordian I I I ' * 6
•ΊΙ9 ( 1 d é h a r ş i
48 a n t o n iη i en i )
12. Filip Arabul -2 0 ( a n t o n i η i en i )
. . . 13. Filip, I I . _ A - 4 ( a n t o n iη i en î )
14. Ô tac i l i a Severa - 2 ( a n t o n iη i en i )
1 5. D e c i u s - 9 ( a n t o n iη i en i )
16. Herennia Efruseilla ( a r i t o n Ιη I e n i )
1 7 · "iHe r e n n i us E t r u S c u S - 1 " ( a n t o n î n i àn)
'Se o b s e r v a c l p e r i - p a d ^ a m a x i m ă a acuMul i r T t -da*

tează d i n t i m p u l l u i G a r d i a n a l ; I UI - l e a, : & 4 9 m o n e d e - c e e a
r
ce r e p r e z i n t ă , 3 8 " , 5 8 % 4 i n t p t a l u l ţ e z{aujr,u \ M h ' şi m a i r»u l»t

de j u m ă t a t e d i n ρ t t a l.u.1 .an t p n iη i e n \ \p r . F-ă cî n-d
s à L v o> comp a -
r aţi e c u t eζ a u r u l d e 1 a »B..î r e a I , »coη s t a t i m o s i t u<a ţ>i ef -s 'V-J
r
mi i a r ă , a cT i că ρ r a t ă _a a c u m u l ă r i , ! , r îdii jo-jaită t o t î n timpu-ţ-

Iul G o r d i a n a l Ί IJ.-lea.,..; a s t f . e l , ; 4 ' -ft • * 1 u >- de 67
T 1
de
p i e s e , ,19 (2 d e n a r i ş'i 1JÎ. a n t o n i r y ' ^ n ^ i j ) ρ τ ί ΐ ν iη de l a a c e s t
î m p ă r a t , c e e a ' c e r e p r e z i n t ă ; 2 8 , 3 5 % d jη t p t a l u l m o n e d e l o V .
U r m ă r i n d ' f e l u l , cum a -, . d e c u r s f-ofrmia-r.ea t e z a u r u l u i '
n o s t r u , r e z u l t a , c a p roces.u.J d e t e z a u r ι zaj-ie a ^ i n c e p t u t
r "çe
v r eme a 1 u i S e p t î m i u s, Ş,e V f r u s , a cunp^^cuţ . o* c r e ş t e r e -T-ft
timpul l u i S e v e r u s ' A l e x a n d e r , a t i n g î n d -, c i.f ra-,r m a x i m ă s'Ub-
G o r d i a n a l I I 1 - 1 ea - F i 1 i p.- A r a b u l .si ş e ; îη Ciheri e î n v r e m e a
dBmniei l u i T r a i a ri u ş . D e ç i ,u.ş şi tyerenn i u*î i t E t r u s c u s (vezi
şi t a b e l u l a n e x ă η r . 2 c u -,ς e p a r t i t • 9 p t i em i t en ţ • ţ fi t e z a u
r e l e Ι ,.„'l 1 'şi I V ) . ' ,τ ' , ", „\ . ' c-. ... i r , . . ' i •:- ^
^'Din e x a m i n a r e a - m o n e d e I p r c e compunτ a 1 '> pa t r u i e a t e f c
z a u r de5cdpţe r i ţ " jâ, -B"î p c a .şe d,esp r d n;d u n e 1 e ; o b s e r v a ţ i 1 : ; ·

r ;
' 7 '. D e n a r i i r e p r e z i n t ă , , 3 1 4 9 % ,
w în-!tinip eearitonÎni«;
:
en i i a'\iη gί.,,^β ,'S0% (în c o n p a r a ţ i e n ou . . c e l e l a l t e " d â u ă t e

z a u r e p'ubl f c a t e , s i t u a ţ i ţ a e s t e u i m i t o a r e a :· B î r è â - I - d é -
n a ' r i i - rς ^ r e ^ί' η. t ă. · 5 i , . 2 Λ j
3 a a t C j n i.rt i en 1l niim* h > 6 , 0 3 ţ) · "
ΊΓ " M o n e d e 1 e t e z a u r u l u i p e c a r e - 1 p r e z e n t ă m e o n s f c P ^
t u i e, e m i s i u n i a l e m o n e , ţ ă r i i . l o r , . d j i iî Romat ( 1 1 k- - ë x e m p 1 a r e ) ş i
;
r
A n t i o c h j a . ( \£ ex;em,p 1 a re,), „j- l a A-ntiisoihti a «auτ β ι # Η : E lagabâ'-l ;
(2' a n t o n iη i ervi ) , S e v e r u s A l e x a n d e r r£j \deirCa r î.) £<£>o r*tf'Fan I I I

(7" a n t o n i n i e n i ) , F i •,Ι,ί-.ρ,.ίΑ^ bu 1 . (Τ; .an.torhiη ijain-Vi.- • - ' « '-·- ' ' •'
3· V a r i a ţ i i l e de. ^,r«,utalié, a-lê. rman eidîei l o-r x
se în
scriu în l i m i t e l e o b i ş n u ; i t e . D i n t r e p i.'ejsslîè -cJare d e p ă
ş e s c g r e u t a t e a c o n s i d e r a t ă r i o r mal ă ^ r « ţ i aernn den-ai'r i i em i ş i
d e S e v e r u s A l e x a n d e r ( 3 Λ 2 -g ) , I u l i a Mamaea ( 3 , - 5 8 g ) şi
M a x i m i n u s T h r a x ( 3 , 4 3 g ) . An t o n iη i en i i s e l iîîioetArează , în
g e n e r a l , în l i m i t e l e d e g r e u t a t e c u n o s c u t e , p e « r e le-a
parcurs acest nominal ; e x c e p ţ i e f a c un a n t o n i n i a n -de la
G o r d i a n a l I I I - 1 e a { £ , 6 4 g , e m i s l a An t i o c h i «.) ş i u n u l d e (
l a 0 1 a c i l i a . S e v e r a., (j}e η urna i 2 , 9 2 g ) . De a s e m e n e a , r e m a r -
18
căm e x e m p l a r u l emis sub Elagabal de 5,12 g , a p o i 5 piese
de l a G o r d i a n a l l l l - l e a c u g r e u t ă ţ i î n t r e 5 , 6 4 - 5 , 1 0 g . E -
misiunile l u i F i l i p Arabul s e î n c a d r e a z ă î n t r e 5,02 - 3 , 2 4
g, c e l e a l e l u i F i l i p I I între 4,11-3,98 g, i a r c e l e ale
l u i D e c i u s î n t r e 4 , 5 4 - 3 , 1 3 g.
4. I n c e e a c e p r i v e ş t e d a t a a s c u n d e r i i tezaurului,
t e r m i n u s p o s t quem e s t e s t a b i l i t de m o n e d e l e l u i T r a i a n u s
D e c i u s şi H e r e n n i u s E t r u s c u s : anii 249-251·
A s c u n d e r e a d e t e z a u r e e s t e un f e n o m e n b i n e cunos
c u t în a n t i c h i t a t e . M a i n e o b i ş n u i t ă n i s e p a r e descoperi
r e a , în a c e l a ş i p u n c t , a c e l o r p a t r u t e z a u r e menţionate,
ce c u p r i n d î n t o t a l u n n u m e r a r c o n s i d e r a b i l ( 2 4 3 0 d e p i e
s e ) şi c a r e se î n c h e i e l a d a t e diferite, d a r d e s t u l de
a p r o p i a t e . De r e m a r c a t , c ă d o u ă d i n t r e a c e s t e tezaure se
î n c h e i e c u e m i s i u n i d e l a T r a i a n u s D e c i u s şi H e r e n n i u s E-
t r u s c u s ; n u e s t e e x c l u s c a şi c e l e l a l t e două (probabil
nerecuperate în î n t r e g i m e ) s ă f i c o n ţ i n u t şi m o n e d e d e l a
a c e ş t i î m p ă r a ţ i ^ . De a l t f e l , u r m ă r i n d r e p a r t i ţ i a pe e m i
tenţi a m o n e d e l o r d i n c e l e t r e i t e z a u r e pub 1 i c a t e , cons t a -
t ă m o l i n i e c o m u n ă în c e e a c e p r i v e ş t e r e p r e z e n t a r e a mo
m e n t e l o r d e c r e ş t e r e şi m o m e n t e l o r d e s c ă d e r e a r a t e i a¬
cumulării (tabelul nr.2).
T o a t e a c e s t e a ne f a c să o p t ă m p e n t r u i p o t e z a e x i s
tenţei u n u i s i n g u r t e z a u r , a l cărui p o s e s o r ş i - a î m p ă r ţ i t
c o m o a r a în l o t u r i diferite ( d i n t r e c a r e 4 au a j u n s pînă
l a n o i ) şi p e c a r e l e - a a s c u n s î n a c e l a ş i loc ; e s t e mai
dificil să p r e s u p u n e m e x i s t e n ţ a mai m u l t o r p o s e s o r i , care
la i n t e r v a l e a p r o p i a t e şi-au ascuns v a l o r i l e în acelaşi
punct - ascundere care ar f i f o s t ρ rovocată,priη urmare,
de e v e n i m e n t e diferite.
A s c u n d e r e a t e z a u r u l u i şi î n c h e i e r e a p r o c e s u l u i de
t e z a u r i z a r e l a 249-251 p o t f i o r e f l e c t a r e a stării de
n e s i g u r a n ţ ă c r e a t ă de i n v a z i i l e g o ţ i l o r 0
P r e z e n t ă m în c o n t i n u a r e c a t a l o g u l m o n e d e l o r ; s-a
f ă c u t m e n ţ i u n e s p e c i a l ă n u m a i p e n t r u a n t o n i η i e n i ( c e 1e 1 a 1 -
t e sînt dena rι).
CATALOGUL MONEDELOR
1 . Commodus
I ; 2,40 g ; 17,5 χ 1 6 , 5 mm ; înv. 139493
Cohen 552 ; RIC 182 ; a. 1 8 8 - 1 8 9
2. Septimius Severus
i ; 2,69 g ; 17,5 χ 16 mm ; i n v . 139494

Cohen 42 ; RIC 4 0 ; a. 194-195
19
3. Idem
φ ; 2 , 7 2 g ; 19 x 16 mm ; I n v . 133*95
a v . :' C o h e n *2 ; R I C *0 ; a . 1 9 4 - 1 9 5
r v . : C o h e n * * * ; R I C 88 ; a . 1 9 6 - 1 9 7
Tip hibrid
V. Idem
f ; 3 , 2 2 g ; 2 0 , 5 x 1 8 , 5 mm ; I n v . 1 3 9 * 9 6
C o h e n 5 2 5 ; R I C 2 2 6 '·, a . 2 0 9
5. I u l I a Domne
t ; 3 , 0 7 g ; 1 8 , 5 mm ; I n v. 139*98
C o h e n 137 ; R I C 382 ; a. 211-217
6. Eadem
I ; 3 , 0 * g ; 18 mm ; l n v . 1.39*97
C o h e n 32 ; R I C 373 A ; a . 2 1 1 - 2 1 7
7· Caracal 1 a
tC o;h a3n, 150 9 g* ; 18 χ 17 mm ; l n v . 139*99

; Rl C 5 ; a . 1 9 6 7
8. Idem
tC o;h e3n. » 2606g ; 1$,5 χ 18 mm ; i n v . 139500

; R I C 196 ; a . 212
9· Idem
tC o;h e3n, 2 0151g ; 20 χ 19 mm ; l n v . 1 3 9 5 0 1

; R I C 235 ; a . 2 1 3
1O.Geta
ψ ; 2 , 6 9 Q ; 18 mm ; l n v . 139502
C o h e n 68 ; R I C 88 ; a . 2 1 0 - 2 1 2
1 1 . M a ç r I n us
I ; 2 . 9 1 g ; 18 χ 20 mm ; lnv.139503
R I C 22 A ; a.217
12.Elagabal
1 ; 3,33 9 ; 18,5 χ 1 8 mm ; Inv.13950*
Cohen 153 ; RIC 2 8 ; a . 22 0
13.Idem
* ; 2 . 9 5 9 ; 1 9 , 5 * 18 mm ; i n v . 139505
C o h e n 30 ; R I C 68
1*.Idem
tC o;h e2n, 9Ί93 g : ; R I19C x 18,5

77
mm ; I n v . 139506
15. Idem
tR I;C 38.206 g
; I n v . 139507
20
16. Idem
J, : 5,12 g ; 2 2 , 5 x 2 1 , 5 mm ; i n v . 1 39508
C o h e n 291 ; Ft I C 1 5 5 , 2 f ; a n t o n i n i a n
17. I dem
; 2 , 5 9 g ; 19 x 1 8 , 5 mm ; i n v . 139509
RIC 200 , A n t i o c h i a
18. Idem
; 3,32 g ; 1 8 , 5 mm ; i n v . 139510
RIC 200 var., Antlochia
19. Severus Alexander
; 3 , 4 2 g ; 1 9 , 5 x 1 8 , 5 mm ; J n v . 139511
C o h e n 231 ; R I C 23 ; a . 223
20. ; 2,99 g 19,5 χ 19 mm ; i n v . 139512
C o h e n 276 R I C 50 ; a.225
I dem
21 .
; 2 ,66 g 19 x 1 7 , 5 mm ; i n v . 139513
C o h e n 319 R I C 67 ; a . 2 2 7
I dem
22 .
; 3,09 g 20 χ 19 mm ; I n v . 13951*
C o h e n 325 R I C 7 0 ; a . 227
I dem
23.
; 2,70 g 18 χ 1 8 , 5 mm ; I n v . 139515
C o h e n 365 R I C 92 ; a . 2 2 9
I dem
21) .
; 2,29 g ; 20,5 χ 18 mm ; l n v . 139516
C o h e n 187 ; R I C 168
I dem
25.
; 2,81 g ; 20 mm ; i n v . 139517
C o h e n 191 ; R I C 208
I dem
26.
; 2 , 7 2 g ; 2 0 mm ; i n v . 139518
C o h e n 77 : R I C 236
I dem
27.
; 3 . 0 9 g ; 19 χ 1 7 , 5 mm ; I n v . 139519
C o h e n 1*9; R I C 2 8 5 , A n t l o c h i a
I dem
28.
; 2 , 6 8 g ; 1 8 , 5 x 18 mm ; i n v . 139520
C o h e n 559 ; R I C 3 0 1 , A n t i o c h l a
I dem
29. ; 2 , 2 7 g ; 19 x 1 8 , 5 mm ; i n v . 139521
C o h e n 561 ; R I C 3 0 2 , A n t i o c h l a
21
I u 1 i a Mamaea
; 3,29 g ; 20,5 x 19 mm ; înv. 139522
C o h e n 17 ; R I C 3 3 5
Eadem
; 2,68 g ; 19,5 χ 19 mm ; i n v . 139523
C o h e n 2 4 ; RIC 338
Eadem
; 3 , 1 8 ; 1 3χ 16,5 mm ; i n v . 139524
Cohen 35 ; RIC 3^3
Eadem
; 2 , 8 7 g ; 1 9 , 5 mm ; i n v . 139525
C o h e n 35 ; R I C 3 4 3
Eadem
; 2 , 7 3 g ; 1 8 , 5 mm ; i n v . 13 9 5 2 6
C o h e n 35 ; R I C 3 4 3
Ε a d em
; 2 , 4 8 g ; 20,5 x 17,5 mm ; i n v . 139527
C o h e n 35 ; R I C 3 4 3
Ε adem
; 3 , 5 8 g ; 18,5 χ 18 mm ; i n v . 139528
C o h e n 35 ; RIC 3 4 3
Eadem
; 2,88 g ; 20,5 x 19,5 mm ; i n v . 139529
C o h e n 8 5 ; RIC 3 6 2
Max i m i n u s Thrax
; 3,10 g ; 19,5 χ 19 mm ; i n v . 1 3 9 5 3 0
C o h e n 7 ; R I C 7 ; a. 2 3 5 - 2 3 6
I dem
; 3 , 4 3 g ; 20 χ 19 mm ; i n v . 139531
C o h e n 78 ; R I C 13 ; a. 235-236
I dem
; 3 , 0 5 g ; 2 0 , 5 x 1 9 , 5 mm ; i n v . 1 3 9 5 3 2
Cohen 99 ; RIC 1 6 ; a. 2 3 5 - 2 3 6
Gordian I I I
; 4 , 6 2 g ; 2 1 , 5 x 2 0 mm ; i n v . 1 3 9 5 3 3
C o h e n 8 6 ; R I C 1 ; a. 2 3 8 - 2 3 9 ; a n t o n l n i a n
I d em
; 4 , 8 1 g ; 22 χ 2 1 , 5 mm ; i n v . 1 3 9 5 3 4
C o h e n 8 6 ; RIC 1 ; a. 2 3 8 - 2 3 9 ; a n t o n l n i a n
I dem
I ; 4,10 g ; 2 4χ 21,5 mm ; I n v . 139535
22
Cohen 86 ; RIC 1 ; a. 238-239 ; antoninian
I dem
; 5,11 g ; 2 1 , 5 mm ; i n v . 1 3 9 5 3 6
RIC 3 ( c f . C o h e n 1 7 3 ) ; a. 2 3 8 - 2 3 9 ; antoninian
Idem
; 4,74 g ; 21,5 x 21 mm ; i n v . 1 3 9 5 3 7
RIC 3 ( c f . C o h e n 173) ; a. 2 3 8 - 2 3 9 ; a n t o n i n i a n
Idem
; 3,19 g 2 3 , 5 x 2 1 , 5 mm ; i n v . 1 3 9 5 3 8
Cohen 3 0 2 ; R I C 4 ; a. 2 3 8 - 2 3 9 ; a n t o n i n i a n
Idem
; 3,69 g ι 2 5 x 2 3 , 5 mm ; i n v . 1 3 9 5 3 9
Cohen 1 7 RIC 3 4 ; a . 2 4 0 ; a n t o n i n i a n
Idem
; 4,47 g ; 2 3 , 5 x 2 1 , 5 mm ; i n v . 1 3 9 5 4 0
Cohen 210 ; R I C 3 7 ; a. 2 4 0 ; a n t o n i n i a n
Idem
; 3,76 g ; 2 3 , 5 x 2 1 , 5 mm ; i n v . 1 3 9 5 4 1
Cohen 312 RIC 3 8 ; a. 2 4 0 ; a n t o n i n i a n
Idem
; 4,70 g 2 3 x 2 1 , 5 mm ; i n v . 1 3 9 5 4 2
C o h e n 312 RIC 3 8 ; a. 2 4 0 ; a n t o n i n i a n
I dem
; 3,91 g 23 , 5 x 2 0 , 5 mm ; i n v . 1 3 9 5 4 3
Cohen 312 RIC 3 8 ; a. 2 4 0 ; a n t o n i n i a n
I dem
; *,15 g 2 2 , 5 x 2 1 , 5 mm ; i n v . 1 3 9 5 4 4
Cohen 3 8 3 RIC 3 9 ; a. 2 4 0 ; a n t o n i n i a n
Idem
; 3,97 g 22 x 2 1 , 5 mm ; i n v . 1 3 9 5 4 5
Cohen 6 2 RIC 6 5 ; a. 2 4 0 ; a n t o n i n i a n
I dem
; 4,49 g 23 x 21 , 5 mm ; i n v . 1 3 9 5 4 6
Idem
; 4,08 g 2 2 , 5 x 21 mm ; i n v . 1 3 9 5 4 7
I dem
; 4 , 8 3 g ; 21 x 2 1 , 5 mm ; i n v . 1 3 9 5 4 8
RIC 6 7 ( c f . C o h e n 1 4 2 ) ; a. 2 4 0 ; a n t o n i n i a n
23
57 Idem
* ; **,15 g 23χ 2 0 mm ; i n v . 13 9 5 4 9
Cohen 3 1 4 RIC 70 ; a. 2 4 0 ; a n t o n i n i a n
58. Idem
ψ ; 3,95 g 2 2 , 5 x 2 2 mm ; i n v . 1 3 9 5 5 0
C o h e n 41 ; RIC 83 ; a. 2 4 1 - 2 4 3 ; a n t o n i n i a n
59. Idem
t ; 3,03 g
; 24 , 5 χ 2 3 , 5 mm ; i n v . 1 3 9 5 5 1
RIC 83 ; a. 2 4 1 - 2 4 3 ; a n t o n i n i a n
Cohen 41 ;
6 0. Idem
; 2 2 , 5 x 22 mm ; i n v . 1 3 9 5 5 2
t ; *.63 g RIC 83 ; a. 2 4 1 - 2 4 3 ; a n t o n i n i a n
C o h e n 41 ;
φ
61. Idem , 22 χ 2 0 mm ; i n v . 1 3 9 5 5 3
; 4,10 g ; R I C 84 ; a. 2 4 1 - 2 4 3 ; a n t o n i n i a n
Cohen 109
62. Idem
t ; 5,10 g ; 23,5 χ 2 0 , 5 mm ; i n v . 1 3 9 5 5 4
: R I C 84 ; a. 2 4 1 - 2 4 3 ; a n t o n i n i a n
Cohen 109
63. Idem
ψ ; 4,18 g ; 22 mm ; i n v . 1 3 9 5 5 5
Cohen 121 RIC 8 6 ; a . 2 4 1 - 2 4 3 ; antoninian
64. Idem
ψ ; **,65 g ; 2 5 x 2 1 mm ; i n v . 1 3 9 5 5 6
Cohen 121 , RIC 86 ; a. 2 4 1 - 2 4 3 ; a n t o n i n i a n
65. Idem
ψ ; 4,27 g ; 21 ,5 χ 2 0 mm ; i n v . 1 3 9 5 5 7
Cohen 250 ; R I C 8 8 ; a. 2 4 1 - 2 4 3 ; a n t o n i n i a n
66. Idem
t ; 3,Ίΐ g
; 2 0 , 5 x 2 0 mm ; i n v . 1 3 9 5 5 8
; RIC 8 8 ; a. 2 4 1 - 2 4 3 ; a n t o n i n i a n
Cohen 250
67. Idem
ψ ; 4,64 g , 2 1 , 5 x 2 0 , 5 mm ; i n v . 1 3 9 5 5 9
φ
68. Idem
;Ό 9 g ; 2 3 , 5 x 2 1 , 5 mm ; i n v . 1 3 9 5 6 0
69. Idem
t : *.29 g ; 2 2 , 5 x 2 0 , 5 mm ; i n v . 1 3 9 5 6 1
Cohen 242 ; RIC 9 1 ; a. 2 4 1 - 2 4 3 ; a n t o n i n i a n
7 0. Idem
t ; 3,58 g
; 24 χ 21,5 mm ; i n v . 139562
24
84. Idem
I ; 4 , 8 2 g ; 2 3 , 5 x 2 2 , 5 mm ; i n v . 1 3 9 5 7 6
Cohen 98 ; R I C 2 1 0 ; a. 2 4 2 - 2 4 4 ; A n t i o c h i a , a n t .
85. Idem
t ; 4 , 8 7 g ; 2 1 , 5 mm ; l n v . 139577
C o h e n 98 v a r . ; R I C 210 v a r . ; a . 2 4 2 - 2 4 4 ; Antiochia
a n t o n îη i a n
86. Idem
ψ ; 5 , 6 4 g ; 2 2 , 5 x 2 2 mm ; i n v . 139578
C o h e n 1 6 7 ; R I C 213 ; a . 2 4 2 - 2 * 4 ; A n t i o c h i a ,
a n t o n ! η i an
87. Idem
ψ ; i i , C7 g ; 2 2 , 5 mm ; i n v . 139579
C o h e n 167 ; R I C 213 ; a . 242-21)4 ; A n t i o c h i a ,
anton η i I an
88. Idem
ff ; 4,66 g : 23 x 2 2 mm ; i n v . 139580
C o h e n 319 : RIC 216 ; a. 242-244 4 A n t i o c h i a ,
an t o n l η i a n
89. Idem
t î 5,11 g ; 22 mm ; i n v . 139581
C o h e n 319 ; RIC 216 ; a 2*2-244 ; Antlochia,
a n t o n îη l a n
90. Filip Arabul
φ ; 4 , 1 9 g : 2 2 , 5 x 20 mm ; i n v . 139582
C o h e n 136 ; R I C 4 ; a . 2 4 7 ; a n t o n i n i a n
91. Idem
t : *,59 g 2 2 , 5 x 2 0 mm ; i n v . 139583
C o h e n 136 R I C * ; a . 2*7 ; a n t o n i n i a n
92. Idem
t ; >t ,13 g 2 3 , 5 x 2 2 , 5 mm ; î n v . 13958*
C o h e n 223 RIC 9 ; a. 248 ; a n t o n l n i a n
93- Idem
ψ ; 5 , 0 2 g . ; 23*x 2 0 , 5 mm ; i n v . 139585
Cohen 3 ; R I C 26 b ; a . 2 4 4 - 2 4 7 ; a n t o n i n i a n
94. Idem
t ; 3 , 8 6 ; 2 2 , 5 x 2 1 , 5 mm ; i n v . 139586
R I C 2 7 b ( c f . C o h e n 9) ; a . 2 * * - 2 * 7 ; a n t o n i n i a n
95. Idem
ψ ; 3 , 6 5 g ; 23 x 2 1 , 5 mm ; i n v . 139587
C o h e n 25 ; R I C 28 c ; a . 2**-2*7 ; a n t o n i n i a n
25
Cohen 242 ; R I C 91 ; a. 2 4 1 - 2 4 3 ; antoninian
71. Idem
/ ; 4,13 g ; 23 x 2 0 , 5 mm ; i n v . 1 3 9 5 6 3
Cohen 404 ; R I C 95 ; a. 2 4 1 - 2 4 3 ; a n t o n i n i a n
72. Idem
ψ ; 4,48 g ; 2 1 , 5 x 2 0 , 5 mm ; i n v . 1 3 9 5 6 4
Cohen 404 ; R I C 95 ; a. 2 4 1 - 2 4 3 ; a n t o n i n i a n
73. Idem
f ; 3,02 q , 2 0 , 5 x 1 9 , 5 mm ; i n v . 1 3 9 5 6 5
C o h e n 113 , RIC 112 ; a. 2 4 1 - 2 4 3
74. Idem
J ; * , 28 g 23,5 x 22 mm ; i n v . 1 3 9 5 6 6
r
Cohf.r, 7 1 RIC 1 4 0 ; a. 2 4 3 - 2 4 4 ; a n t o n i n i a n
7 5 ,Ufciii
t ; 4,3 0 u ; 2 3 , 5 x 2 1 mm ; i n v . 1 3 9 5 6 7
Cohen 7 ' R I C 1 4 0 ; a. 2 4 3 - 2 4 4 ; a n t o n i n i a n
76. Id e m
\ ; 4 , 0 6 g ; 22 x 2 1 , 5 mm ; i n v . 1 3 9 5 6 8
Crihen 7 1 ; RIC 140 ; a. 2 4 3 - 2 4 4 ; a n t o n i n i a n
7 7- I ci p rr
/ ' < » 1 9 g ; 23 , 5 x 2 0 , 5 mm ; i n v . 1 3 9 5 6 9
Cohen 72 ; RIC 141 ; a . 2 4 3 - 2 4 4 ; a n t o n i n i a n
78. Idem
ψ ; 4 , 3 6 g ; 2 4 , 5 x 2 2 , 5 mm ; i n v . 1 3 9 5 7 0
C o h e n 9 7 ; R I C 1 4 3 ; a. 2 4 3 - 2 4 4 ; a n t o n i n i a n
7 ') ι d em
t ; 3 , 8 4 g ; 22 x 2 0 mm ; i n v . 1 3 9 5 7 1
RIC 144 ( c f . C o h e n 9 8 ) ; a . 2 4 3 - 2 4 4 ; antoninian
80. Idem
t ; 9 ; 2 3 , 5 x 2 1 , 5 mm ; i n v . 1 3 9 5 7 2
Cohen 299 ; R I C 1 5 0 ; a. 1 4 3 - 2 4 4 ; a n t o n i n i a n
81. Idem
| ; 4 , 5 6 g ; 22 x 2 0 , 5 mm ; i n v . 1 3 9 5 7 3
C o h e n 3 5 3 ; R I C 1 5 6 ; a. 2 4 3 - 2 4 4 ; a n t o n i n i a n
82. Idem
\ ; 4 , 0 7 g ; 2 1 , 5 x 21 mm ; i n v . 1 3 9 5 7 4
C o h e n 92 ; R I C 2 0 9 ; a. 2 4 2 - 2 4 4 ; A n t i o c h i a ,
antoninian
83. Idem
f ; 4 , 4 5 g ; 23 x 21 mm ; i n v . 1 3 9 5 7 5
C o h e n 98 ; R I C 2 1 0 ; a. 2 4 2 - 2 4 4 ; A n t i o c h i a ,
a n t o n iη i a n
26
96. Idem
; A,19 g ; 22 χ 2 0 mm ; i n v . 139588
Cohen 25 ; R I C 28 c ; a. 244-247
97 I dem
; A,83 g ; 2 2 , 5 χ 2 1 , 5 mm ; I n v . 1 3 9 5 8 9
C o h e n 25 ; R I C 2 8 c ; a . 2kk-2k7 ; antonlnian
98. Idem
; 3,51 g ; 2 2 , 5 x 2 1 , 5 mm ; i n v . 139590
C o h e n 87 ; R I C 38 b ; a . 2kk-2k7 ; antoninian
99. I dem
; k,kl g ; 23 x 2 1 , 5 mm ; I n v . 139591
C o h e n 169 ; R I C 44 b ; a . 2 4 4 - 2 4 7 ; a n t o n l n i a n
1 00. I dem
; 4,39 g ; 23 χ 2 0 , 5 mm ; I n v . 139592
C o h e n 163 ; R I C kk b ; a . 2kk-2k7 ; antoninian
101 I dem
; 3 , 3 2 g ; 2 1 , 5 x 21 mm ; l n v . 139593
C o h e n 169 ; R I C kk b ; a 2kk-2k7 ; antoninian
102 Idem
; 3,21» g ; 2 3 , 5 χ 22 mm ; i n v . 139594
C o h e n I 6 9 ; R I C 44 b ; a . 2kk-2k7 ; antonlnian
103. I dem
; 4 , 4 4 g ; 2k χ 2 0 , 5 mm ; l n v . 139595
C o h e n 205 ; R I C 47 ; a . 2 4 4 - 2 4 7 ; a n t o n i n i a n
1 04 I dem
; 3,69 g ; 23 χ 2 1 , 5 mm ; I n v . 139596
C o h e n 215 ; R I C 48 b ; a . 2 4 4 - 2 4 7 ; a n t o n i n i a n
1 05. I dem
; 4 , 6 4 g ; 2 2 , 5 x 2 1 , 5 mm ; i n v . 1 3 9 5 9 7
C o h e n 2 4 0 ; R I C 53 ; a . 2 4 4 - 2 4 7 ; a n t o n i n i a n
1 06. I dem
; 3,44 g ; 2 4 , 5 x 2 1 , 5 mm ; I n v . 139598
R I C 57 ( c f . C o h e n 12) ; a. 247-249 ; a n t o n i n i a n
107 I dem
; 4 , 2 6 g ; 2 2 . 5 x 2 0 , 5 mm ; i n v . 139599
C o h e n 33 ; R I C 5 9 ; a . 2 4 7 - 2 4 9 ; a n t o n i n i a n
1 06. I dem
; 3 , 6 3 g ; 2 2χ 2 0 , 5 mm ; i n v . 139600
C o h e n 3 3 ; R I C 59 ; a . 2 4 7 - 2 4 9 ; a n t o n l n i a n
1 09. I dem
; 4,66 g : 2 2 , 5 x 2 1 , 5 mm ; i n v . 139601
27
Cohen 221 ; RIC 70 ; Antiochia, antoninian
110. F i I iρ I I
f ; 4 , 1 1 g ; 2 2 , 5 mm ; i n v . 1 3 9 6 0 2
C o h e n 13 ; R I C 2 1 3 ; a n l i 2 ^ * - 2 * 6 ; antoninian
111. Idem
f ; 4 , 0 9 g ; 2 3 x 1 9 , 5 mm ; i n v . 1 3 9 6 0 3
Cohen 48 ; RIC 218 d ; a. 2 4 4 - 2 4 6 ; a n t o n i n i a n
112. Idem
ψ ; 4 , 0 7 g ; 2 3 , 5 x 2 2 , 5 mm ; i n v . 1 3 9 6 0 4
C o h e n 4 8 ; R I C 2 1 8 d ; a. 2 4 4 - 2 4 6 ; a n t o n i n i a n
113· Idem
t ; 3 , 9 8 g ; 2 3 x 2 2 , 5 mm ; i n v . 1 3 9 6 0 5
C o h e n 7 2 ; R I C 2 2 4 ; a. 2 4 8 ; a n t o n i n i a n
114. O t a c i l i a Seve r a
ψ ; 2 , 9 2 g ; 2 3 x 2 0 mm ; i n v . 1 3 9 6 0 6
C o h e n 39 ; R I C 1 1 5 ; a. 2 4 8 ; a n t o n i n i a n
115. Eadem
ψ ; 3 , 7 9 g ; 2 2 , 5 x 2 1 , 5 mm ; i n v . 1 3 9 6 0 7
Cohen 4 ; RIC 125 c ; a. 2 4 6 - 2 4 8
116. T r a i a n u s D e c i us
ψ ; 4,29 g ; 22,5 x 2 0 , 5 mm ; i n v . 1 3 9 6 0 8
C o h e n 4 ; R I C 11 b ; a. 2 4 9 - 2 5 1 ; a n t o n i n i a n
117. Idem
φ ; 4 , 0 7 g ; 2 2 x 2 1 mm ; i n v . 1 3 9 6 0 9
C o h e n 4 ; R I C 11 b ; a. 2 4 9 - 2 5 1 , a n t o n i n i a n
118. Idem
ψ ; 4 , 2 7 g ; 2 2 x 2 1 , 5 mm ; i n v . 1 3 9 6 1 0
C o h e n 4 ; R I C 11 b ; a. 2 4 9 - 2 5 1 ; a n t o n i n i a n
119. Idem
f ; 4 , 2 9 g ; 2 2 x 2 1 , 5 mm ; i n v . 1 3 9 6 1 1
C o h e n 4 ; R I C 11 b ; a . 2 4 9 - 2 5 1 ; a n t o n i n i a n
120. Idem
f ; 3,13 g ; 2 1 , 5 x 20 mm ; i n v . 13 9 6 1 2
C o h e n T6 ; R I C 12 b ; a. 249-251 ; antoninian
121. I dem
j ; 4 , 3 0 g ; 2 2 , 5 x 2 1 , 5 mm ; i n v . 1 3 9 6 1 3
C o h e n 4 9 ; R I C 16 c ; a. 2 4 9 - 2 5 1 ; a n t o n i n i a n
122. Idem
1 ; 4 , 0 3 g ; 23 χ 2 K 5 mm ; i n v . 1 3961 4
C o h e n 4 9 ; R I C 16 c ; a. 2 4 9 - 2 5 1 ; antoninian
28
123 . Idem
t ; k.Sk g ; 2 3 , 5 κ 21 ,5 mm ; i n v . 139615
R I C 29 c ; a . 2 ^ 9 - 2 51 ; a n t o n i n i a n
124. idem
I ; 3 , 9 0 g ; 2 2 , 5 x 2 2 mm ; î n v . 139616
R I C 29 c ; a . 2*9-251 ; a n t o n η i i an
125. Herennia Etruscilla
I ; 3 , 6 9 g ; 2 2 , 5χ 2 2 mm ; i n v . 139618
C o h e n 17 ; R I C 5 8 b ; a n t o n η
i i an
126. Eadem
φ ; 3,81) g ; 2k x 21 ,5 mm ; i n v . 139619
C o h e n 19 ; R I C 59 b ; a n t o n i n i a n
127. Herennius Etruscus
I ; 3 , 8 0 g ; 2 2 x 2 0 m η ; i n v . 13 961 7
C o h e n 2 6 ; R I C 1 Ί 7 c ; a . 250-251 ( ? ); antoninian
29
TABELUL Nr. 1
Dena r i
An t o n i -
Emi t e n ţ i Tota 1
3-3.40 sub peste η i en i
3 g 3.40 g
Commod u s 1 1 0,79
Sep t i mi u s
Severus 1 2 3 2,36
1 u1 ia
Domna 2 2 1 .57
Caracal l a 3 3 2,36
Geta 1 1 0.79
Macri nus 1 1 0,79
E1agaba1 3 3 1 7 5,51
Seve r u s
Alexander 2 8 1 11 8,66
1 u1 i a
Mamaea 2 5 1 8 6,30
Max i m ! n u s 1 2 1 3 2,36
G o r d i an I I I 1 48 49 38,58
Filip 1 20 20 15,75
Filip I I 4 4 3,15
01 a c i 1 i a
Severa 2 2 1 ,57
Traianus
Dec i u 9 9 7,09
Et r u s e i 1 l a 2 2 1 ,57
Herennius
E t r u s eu s 1 1 0,79
16 21 3 87 127 %
30
TABELUL Nr. 2
Γ" _ I s. é. t B î r c a II Bîrca I I Bîrca IV

de- antonl- de- anton ! - de- an t o n 1 -
total total total
na r i η 1 en i na r i η 1 en i nari η i en 1
1 2 3 Ί 5 6 7 8 9 1 0
Marcus
Aurel iu s 1 1
Faustina
1 un i o r 1 1
Commodu s 1 1 1 1 1 1
Per 11nax 1 1
Sep t i m i u s
Severus 5 5 25 25 3 3
1 u 1 i a Dorana It 1 5 1 1 11 2 2
Caracal l a 1 2 1 2 3 3
Plautl Ma 2 2
Geta 11 11 1 1
M.icrinus 1» 4 1 1
E1agaba1 6 2 8 48 3 51 6 l 7
1u1i a Paula 5 5
Aqu i 1 i a S e v e r a 2 2
1 u 1 i a Soaem i a s 1 1 8 8
1u1 i a M a e s a 2 2 16 16
Severus
Alexande r 12 12 115 115 11 11
O r b i ana 1 1
1 1 3 4 Τ 6 7 8 9 10
I u 1 I a Mamaea 1 1 19 19 8
Max i m 1 n u s I 1 1 10 10 3
Pup 1 e n u s 1 1
Gordian I I I 2 17 19 2 16 18 48 49
Filip 1 5 5 20 20
F I 1I ρ I I 2 2 4 4
Otac i1I a
Severa 1 1
Traianus
Dec i us k 4
CM
E t r u s c i1 l a ci
H e r e n n i us
Et r u s c u s
Total : 35 32 67 296 19 315 40 87 127
N O T E
1 Gh. P o p i 1 i a n , N o i t e z a u r e r o m a n e i m p e r i a l e descoperite
în O l t e n i a , în S e s i u n e a de comunicări ştiinţifice a
muzee 1 o r de i s t o r i e , I , 1 9 6 4 , ρ . 3 5 6 - 3 5 8 .; Ô~. I 1 i e s e u ,
SCN, V, 1 9 7 1 , p. 3 2 7 - 3 2 8 ; D. T u d o r , O l t e n i a romană^,
B u c u r e ş t i , 1 978 , ρ .117.
2 Investigaţiile au fost e f e c t u a t e de cercetătorul
G h e o r g h e P o p i l i a n ( C r a i o v a ) , c ă r u i a îi m u l ţ u m i m şi pe
a c e a s t ă c a l e p e n t r u a m a b i l i t a t e a de a ne f i c e d a t spre
p u b l i c a r e c e l d e - a l p a t r u l e a t e z a u r de l a B î r c a .
3 Gh.Popilian, o p . c î t . , p. 3 5 6 .
4 După c l a s i f i c a r e a l u i G h . P o p i l i a n , Ceramica romană d i n
Oltenia. Craiova, 1 9 7 6 , p . 1 1 0 şi 2 0 5 , n r . 7 0 6 , p l . L I X :
tipul 3, v a r i a n t a d .
5 0. M i e s c u , P r i m u l t e z a u r monetar găsit l a Bîrca ( j u d .
D o l j ) , SCN, V, 1 9 7 1 , p. 3 2 7 - 3 3 3 .
6 C.Preda, Tezaurul m o n e t a r de l a B î r c a - D o l j şi unele
probleme p r i v i n d a t a c u r i l e c a r p i l o r d i n anii 242 ş~T
2 4 5 în D a c i a r o m a n ă , SCN, I V , 1 9 6 8 , p. 1 7 5 - 1 9 6 .
7 0. M i e s c u , op . c i t . , p . 3 2 7 ~ 3 2 8 ; G h . P o p i l i a n , Noi t e z a
u r e m o n e t a r e d e s c o p e r i t e î n O l t e n i a , î n RM, 1 965,
p. 4 3 2 .
8 Vezi t a b e l u l a n e x ă ; c f . C . P r e d a , o p . c i t . , ρ . 1 8 7-1 8 8 .
"9 Pentru r e c o n s t i t u i r e a unui t e z a u r , vezi B. M i t r e a şi
E m i l i a Z a h a r i a , D e s c o p e r i r e a m o n e t a r ă de l a O b o r o c e n i ,
A . M . V , 1 9 6 7 ,ρ . 8 8 ; v e z i şi C a r m e n M a r i a Ρ e t o 1 e s c u , No t ă a->
s u p r a t e z a u r u l u i de m o n e d e i m p e r i a l e r o m a n e d e s c o p e r i t
l a B T r g ă o a n i , j u d . N e a m ţ , Tri M u z e u l N a ţ i o n a l , I I I ,1 9 7 6 ,
p. 1 4 7 .
10 P e n t r u s i t u a ţ i a de l a s u d u l Dunării,vezi B o r i s Gerov,
Die E î n f a l l e d e r N o r d v o l k e r in den O s t b a l k a n r a u m im
L i c h t e d e r M u n z s c h a t z f u n d e . I.Das I I . und I I I . J a h r h u n - I
d e r t ( 1 01 -284 ) , în A u f s t i e g und N i e d e r g a n g d e r romis-ţ
c h e n W e l t , I I , 6 , B e r i i n , New Y o r k , 1 9 7 7 , p.163 şi u r m .
LE QUATRIÈME T R É S O R M O N É T A I R E DECOUVERT A BÎRCA

(DÉP. DE D O L J )
Résumé
En 1 9 3 7 , on à d é c o u v e r t à B î r c a (dép. de D o l j ) un
t r é s o r de m o n n a i e s impériales romaines (67 exemplaires),,
d a t a n t de Commodus à D e c i u s ( o . M i e s c u , SCN, V, 1 9 7 1 , P¬
3 2 7 - 3 2 8 ) . Un a u t r e trésor, contenant 315 m o n n a i e s datants
33
de M a r c A u r è l e à G o r d i e n I I I , a é t é m i s a u j o u r en 1961
d a n s l a m ê m e l o c a l i t é ( C . P r e d a , S C N , I V , 1 968 ,p. 1 75-1-96) .
Un t r o i s i è m e t r é s o r (1920 p i è c e s ) , e n c o r e i n é d i t , décou-
v e r t e n 1962 é g a l e m e n t à B î r c a , s · é c h e 1 o n n e d e V e s p a s i e n a
Philippe I e r
. E n f i n , e n 1 9 6 3 , on a d é c o u v e r t , d a n s l e m ê m e
e n d r o i t , un q u a t r i è m e t r é s o r , c o n t e n a n t 127 d e p i è c e s de
Commodus à D e c i u s e t H e r e n n i u s E t r u s c u s , q u i f a i t l'objet
de n o t r e article.
Pour l a répartition des monnaies dans c e s t r é s o r s ,
voir l e s tableaux annexés.
On r e m a r q u e q u e l e p l u s r i c h e d e c e s d é p o t s moné-
d i r e s (1920 p i è c e s ) d a t e d e Vespasien b Philippe I e
;
r
Α Π é c h a n g e , l e s a u t r e s , c o n t e n a n t un n o m b r e plus réduit|
de m o n n a i e s , commencent a v e c de p i è c e s émises par Marc
A u r è l e o u Commodus.
Bien que l e procès d ' a c c u m u l a t i o n de ces dépots
monétaires commençât â des écoques d i f f é r e n t e s , on
constate que l e s pièces l e s plus récentes datent vers
l a m o i t i é du I I I e
sîècle (Gordien I I I , P h i l i p p e I e r
ou
D e c i u s ) . C ' e s t p o u r q u o i , nous e x p r i m o n s l'hypothèse qu'il
s , a g i t en r é a ) f t é d'un s e u l t r é s o r m o n é t a i r e , d a t a r t de
de V e s p a s i e n à Decius et son f i l s , enfoui é l ' o c c a s i o n
des l'invasion des Goths et récupéré er étapes succe-
ssives.
3*
REPERTORIUL NUMISMATIC AL J U D E Ţ U L U I GORJ
de CARMEN MARIA PETOLESCU
Redactarea r e p e r t o r i u l u i descoperirilor monetare

d i n j u d . G o r j se î n s c r i e în p r e o c u p ă r i l e mai v e c h i de a l
cătuire a unui r e p e r t o r i u numismatic a l României. Astfel,
Secţia de ştiinţe i s t o r i c e a Academiei Române î n s c r i a în
p l a n u l s ă u de l u c r u pe a n u l 1954 începerea lucrărilor
p e n t r u r e a l i z a r e a unui r e p e r t o r i u general a ldescoperiri
lor monetare d i n România; repertoriul a rămas însă un
simplu deziderat^.
Pe p l a n i n t e r n a ţ i o n a l , r e m a r c ă m iniţiative de p u
b l i c a r e a unor mari repertorii de t e z a u r e monetare^-gre-
c e ş t i , r o m a n e , b i z a n t i n e , c e r e să c u p r i n d ă î n t r e g u l bazin
m e d i t e r a n e a n ; c r e d e m că a c e s t e i n i ţ i a t i v e nu exclud, c i
fac oportună r e a l i z a r e a r e p e r t o r i u l u i naţional.
L u c r a r e a d e f a ţ ă r e p r e z i n t ă u n p r i m pa s în v e d e r e a
î n t o c m i r i i a c e s t u i r e p e r t o r i u şi priveşte descoperirile
monetare d i n judeţul G o r j , p e n t r u p e r i o a d a antică.
Fără a avea intenţia de a f a c e i s t o r i c u l preocupă
r i l o r în a c e s t d o m e n i u ^ , c r e d e m n e c e s a r să j a l o n ă m c o n
t r i b u ţ i i l e de o r d i n i s t o r i c o - n u m i s m a t i c a l e celor care
s-au p r e o c u p a t d e a c e a s t ă r e g i u n e . I n p r i m u l rînd se c u
v i n e a a m i n t i pe A l . S t e f u l e s c u c u a sa încercare asupra
i s t o r i e i Tîrqu-Jlului ( 1 8 9 9 ) , p r e c u m şi c u G o r j u l istoric
şi p i t o r e s c ( 1 9 0 4 ) ; a p o i Iuliu Moisil cu R e p e r t o r i u l de
localităţi i s t o r i c e d i n j u d . G o r j , în "Arhivele Olteni-
e i " , V~, 1 9 2 6 , p r e c u m şl d r . A u r e l M e t z u l e s c u c u Un a 1 burr,
cu f o t o g r a f i i d e monede d a c i c e , î n " A r t a şi arheologia"
(laşi),13-14, 1937 - 1 9 3 8 .
I n t e r e s a n t e informaţii r e f e r i t o a r e l a zona Gorju-
l u i g ă s i m şi l a G r . G. T o c i l e s c u şi P a m f i l Polonic, a l e
c ă r o r m a n u s c r i s e a u f o s t s t u d i a t e şi valorificate îndeo
s e b i d e D . T u d o r . Un^ r o l d e o s e b i t de i m p o r t a n t în s t r î n g e -
r e a m a t e r i a l u l u i n u m i s m a t i c r o m a n şi sistematizarea l u i
pe z o n e l e d e d e s c o p e r i r e r e v i n e p r o f . D. T u d o r , p r i n car
t e a s a O l t e n i a r o m aη ă ( î n r e p e r t o r i u l n o s t r u am folosit
şi c i t a t u l t i m a e d i ţ i e , a I V - a , B u c u r e ş t i , 1 9 7 8 ) .
De un r e a l f o l o s î n a l c ă t u i r e a r e p e r t o r i u l u i ne-a
f o s t c r o n i c a n u m i s m a t i c ă p u b l i c a t ă de c ă t r e B . M i t r e a , î n
c e p îη d d i n a n u l 1 9 ^ 9 , a t î t î n r e v i s t a S C I V , c î t şi în
" D a c i a " ; c a r t e a l u i C.Preda, Monedele g e t o - d a c i l o r (Bucu
reşti, 1 9 7 3 ) ; de asemenea s t u d i u l l u i Mîhail M a c r e a , Mo
n e d e l e şi p ă r ă s i r e a D a c i e i (AISC, I I I , 1937-1940), lucra¬
rea l u i D.Ρ r o t a s e , P r o b i e m a c o n t i n u i t ă ţ i i în D a c i a în l u -
m i n a a r h e o l o g i e i şi n u m i s m a t i c i i (Sucureşti , 1966),sau cea
a l u i I .Glodariu, Relaţii c o m e r c i a l e a l e D a c i e i cu 1umeè
e l e n i s t i c ă şi r o m a n T ( C l u j , 1 9 7 Ό . Ă~r ma i Π de aminti t
d i v e r s e s t u d i i şi a r t i c o l e c u p r i n s e în publicaţiile e d i
t a t e în ţara n o a s t r ă .
In afară de informaţiile c u l e s e d i n d i f e r i t e pu
blicaţii, r e p e r t o r i u l cuprinde şi m a t e r i a l I n e d i t , rezul
t a t f i e d i n săpăturile a r h e o l o g i c e e f e c t u a t e în z o n ă , f i e
extras d i nregistre1e-iηventar a l eCabinetului Numismatic
a l B.A.R. ( r e g i s t r e p u s e l a d i s p o z i ţ i a n o a s t r ă d e cerce
t ă t o r u l O c t a v i a n M i e s c u , c ă r u i a îi a d u c e m calde mulţu
miri).
Nu am i n c l u s i n f o r m a ţ i i l e v a g i , n e s i g u r e , referi
toare l a d e s c o p e r i r i monetare d i nj u d . Gorj, pentru a nu
încărca r e p e r t o r i u l cu m a t e r i a l i n u t i l , c a r e de f a p t nu
ar putea f i f o l o s i t d i n punct de vedere ştiinţific.
D e s c o p e r i r i l e m o n e t a r e sînt p r e z e n t a t e în ordinea
alfabetică a localităţilor. 0 a r a n j a r e a l o r în o r d i n e a
cronologică a e m i t e r i i m o n e d e l o r nu a r f i f o s t posibilă
d e c î t în c a z u l t e z a u r e l o r în c a r e e s t e c u n o s c u t ă d a t a c e
l e i m a i r e c e n t e m o n e d e ( t e r m i n u s p o s t q u e m ) . La f e l , în
situaţia d e s c o p e r i r i l o r i z o l a t e , se impunea o d e t e r m i n a r e
strictă a monedei ( m o n e d e l o r ) r e s p e c t i v e după cataloagele
de spec i a1i t a t e .
In a c e s t c a z , t r e b u i a u e l i m i n a t e nu numai toate
menţiunile mai vechi despre d e s c o p e r i r i l e monetare d i n
G o r j , d a r c h i a r şi t e z a u r e l e c a r e n u a u p u t u t f i recupe
r a t e în î n t r e g i m e , a p o i tezaurele i n e d i t e p r e c u m şi m o n e
d e l e c a r e sînt p u b l i c a t e fără d a t e l e t e h n i c e necesare.Or,
a c e s t p r o c e d e u nu a r f i o g l i n d i t o situaţie reală a cir
culaţiei m o n e d e l o r a n t i c e pe t e r i t o r i u l a c t u a l a l J u d e ţ u -
1u i G o r j .
D i s p u n e r e a a l f a b e t i c ă a mai u r m ă r i t , pe lîngă r e
d a r e a c o r e c t ă a d e n u m i r i l o r a c t u a l e , şi c o n c o r d a n ţ a l o r
cu v e c h i l e d e n u m i r i de s a t e dispărute sau c o n t o p i t e cu
a l t e l o c a l i t ă ţ i . P e n t r u a c e a s t a , am utilizat Indicatorul
localităţilor d i nRomânia (Bucureşti, 197*); pentru con¬
f r u n t a r e a d e n u m i r i l o r m a i v e c h i am f o l o s i t I nd i ca t o r u l
a l f a b e t i c a l l o c a l i t ă ţ i l o r d i n R.P.R. ( B u c u r e ş t i , 1 9 5 6 ) .
Pen t r u g ă s i r e a u ş o a r ă şî r a p i d ă a descoperirilor
m o n e t a r e d a t î n d d i n t r - o a n u m i t ă p e r i o a d ă am î n t o c m i t i n
dici pe g e n u r i de monede: greceşti (descoperiri izolate
Şi t e z a u r e ) , d a c i c e ( d e s c o p e r i r i i z o l a t e şi t e z a u r e ) , r o
mane r e p u b l i c a n e şi r o m a n e i m p e r i a l e ( d e s c o p e r i r i izolate
şi t e z a u r e ) e t c . I n c a d r u l fiecărui i n d i c e , localităţile
sînt p r e z e n t a t e alfabe'tic, c i f r e l e d i n paranteze repre-
zentînd numărul s u b c a r e l o c a l i t a t e a se regăseşte în t e x t
şi p e h a r t ă . C e l e c i n c i h ă r ţ i - a n e x ă c u p r i n d e t a p e l e circu-
36
l a ţ i e i m o n e t a r e şi î n r e g i s t r e a z ă t o a t e d e s c o p e r i r i l e mo
n e t a r e . La b a z a r e a l i z ă r i i h ă r ţ i l o r a s t a t h a r t a j u d . G o r j
d iη Judeţele României S o c i a l i s t e (Bucureşti, 1969).
I n o r d o n a r e a şi o r g a n i z a r e a m a t e r i a l u l u i numisma
t i c am c ă u t a t să f o l o s i m c î t m a i p u ţ i n e s e m n e convenţio
n a l e , p e n t r u a nu î n g r e u n a c i t i r e a f i e c ă r u i p u n c t a l d e s
c o p e r i r i l o r m o n e t a r e . A s t f e l , pe b a z a a 5 r u b r i c i , nume
r o t a t e c u c i f r e r o m a n e , se p o a t e c u p r i n d e întreaga docu
mentaţie e x i s t e n t ă , angme: I : a n u l descoperirii,condiţii;
I I : d a t a r e a monedei sau a t e z a u r u l u i ; I I I : c u p r i n s u l des
coperirii î n s o ţ i t ă de t o a t e d a t e l e t e h n i c e ; I V : l o c u l un
de s e p ă s t r e a z ă în p r e z e n t ; V: bibliografia.
I n s t a b i l i r e a a c e s t e i r u b r i c a ţ i i , am ţ i n u t seama
a t î t de p r e o c u p ă r i l e mai v e c h i p e n t r u Î n t o c m i r e a u n u i r e
p e r t o r i u n u m i s m a t i c n a ţ i o n a l , c î t şi r e p e r t o r i u l întocmit
de M a r g a r e t T h o m p s o n , An I n v e n t o r y o f Greek Coin Hoards
(New Y o r k , 1973).
C o n c l u z i i l e c e se d e s p r i n d d i n c a r t o g r a f i e r e a des
c o p e r i r i l o r m o n e t a r e şi o l i s t ă b i b l i o g r a f i c ă a lucrări
l o r c i t a t e în t e x t Î n c h e i e l u c r a r e a p r i v i n d repertoriul
numismatic a l judeţului Gorj.
Cone 1 uz i i , A l ă t u r i d e c e l e l a l t e c a t e g o r i i de i z
v o a r e i s t o r i c e , m o n e d e l e a n t i c e - f i e ca d e s c o p e r i r i i z o
l a t e , f i e în t e z a u r e - r e p r e z i n t ă o s u r s ă de informaţii
d i r e c t ă şi v a l o r o a s ă p r i v i n d o r i e n t a r e a , o s c i l a ţ i i l e vie
ţii e c o n o m i c e şi c o m e r c i a l e a u n e i r e g i u n i . " 0 c o l e c ţ i e d e
n o n e d e e s t e un d e p o z i t d e a r h i v e o f i c i a l e cu documente
c o n t e m p o r a n e , c a r e n u a u p u t u t f i a l t e r a t e în decursul
t i m p u l u i p r i n t r a n s c r i e r i greşite, p r i n interpretări voi
te, prin suprimări a r b i t r a r e sau inconştiente" .
Reflectînd cu destulă f i d e l i t a t e a s p e c t e d i n rea
l i t a t e a e c o n o m i c ă , d e s e o r i o b s c u r ă în i z v o a r e l e a n t i c e a ¬
j u n s e p î n ă l a n o i , m o n e d e l e m a i o f e r ă şi i n d i c a ţ i i d e n a
t u r ă s o c i a 1 - p o 1 i t i c ă , m e n i t e să î n t r e g e a s c ă imaginea i s
torică d e s p r e a n u m i t e r e g i u n i sau populaţii d i n antichi
tate.
M o n e d a în s i n e , d e t a ş a t ă de c o n t e x t u l arheologic
ori scoasă d i n a n s a m b l u l circulaţiei monetare a epocii
d a t e , nu a r e n i c i o v a l o a r e . R ă s p î n d i r e a , frecvenţa şi
f e l u l monedelor d i n t r - o regiune determinată sau a p a r i ţ i a
m o n e d e l o r î n t r - u n m e d i u a r h e o l o g i c a n u m i t , c a şi c o m p o z i
ţia p a r t i c u l a r ă a u n o r t e z a u r e m o n e t a r e , p o t f u r n i z a însă
d a t e p r e ţ i o a s e cu p r i v i r e l a : n e v o i l e s c h i m b u l u i pe pia
ţa i n t e r n ă , l e g ă t u r i l e d e c o m e r ţ c u regiunile mai î n d e
părtate, date cu p r i v i r e la e t n i c u l populaţiei c a r e a în
t r e b u i n ţ a t moneda respectivă.5
R e p r e z e n t a t ă p r i n 53 d e l o c a l i t ă ţ i (şi numărul a¬
c e s t o r a s p o r e ş t e m e r e u în u r m a d e s c o p e r i r i l o r î n s ă p ă t u r i
37
arheologice s a u d a t o r a t e î η t ΐ m p 1ări i ) , c i r c u l a ţ i a m o n e d e
lor a n t i c e d i n a c t u a l u l judeţ Gorj poate f i împărţită du
pă e m i s i u n i l e m o n e t a r e în p a t r u e t a p e d i s t i n c t e : l . circu
laţia m o n e d e l o r g r e c e ş t i ; 2. c i r c u l a ţ i a m o n e d e l o r dacice;
3. c i r c u l a ţ i a m o n e d e l o r r e p u b l i c a n e şi i m p e r i a l e romane;
k. c i r c u l a ţ i a m o n e d e l o r t î r z i i (postaure1iene).
Prima etapă se c a r a c t e r i z e a z ă p r i n p ă t r u n d e r e a şi
răspîndirea monedelor v e n i t e d i n sud, a f l a t pe o t r e a p t ă
s u p e r i o a r ă de d e z v o l t a r e e c o n o m i c ă . R e l a ţ i i l e comerciale
cu sudul sînt d o c u m e n t a t e p r i n d e s c o p e r i r e a î n 10 locali
tăţi a m o n e d e l o r e m i s e d e : F i l i p a l I 1 - l e a ( C a r t i u - 1 3 A;
Cîmpofeni - 17 A; P o l o v r a g i - 33 A ) , T h a s o s
-
(Bărbăteşti-
4 A; Oha b a - B ă 1 ă n e ş t i - 2 5 ; S t o i n a - Ί 1 ) ; Ă"po 1 1 o n i a ( P o l o
vragi - 33 E ) , D y r r h a c h i u m ( C e r n a t u - 18 A ) , M~esemb r i a
(Polovragi - 33 Β) , M a c e d o n i a I ( B î r s e ş t i - 6 A ) ,Β i t h y -
nι a ( P r u s i a s a l I I - l e a l (Că r b u n e ş t i - 15 E ) . A c e s t e des
coperiri p r e z i n t ă m a j o r i t a t e a t i p u r i l o r d e m o n e d e c a r e au
c ' i'cu l a t î n D a c i a , î n t r - o p e r i o a d ă c î n d s c h i m b u l p r i n i n
t e r m e d i u l monedei e r a a b i a l a î n c e p u t . Nu e s t e e x c l u s să
fi p ă t r u n s şi m o n e d e d e l a A l e x a n d r u c e l M a r e (care, de
f a p t , au c i r c u l a t mai i n t e n s decît c e l e ale l u i Filip al
I i - 1 e a ) , d a r e l e nu sînt s i g u r d o c u m e n t a t e .
P ă t r u n d e r e a m o n e d e l o r nu u r m e a z ă c r o n o l o g i c o l i
n i e a s c e n d e n t ă ; c e l e m a i n u m e r o a s e se dovedesc a f i emi
siunile thasiene, f i e c a d e s c o p e r i r i i z o l a t e , f i e în t e
zaure.
In privinţa l o c u l u i de d e s c o p e r i r e , t r e b u i e remar
c a t c ă u n e l e p i e s e s - a u a f l a t în aşezări geto - dacice,
c e e a c e a r u n c ă şi o l u m i n ă s i g u r ă î n privinţa etnicului
c e l o r c a r e l e - a u f o l o s i t - g e t o - d a c i i ( p i e s a d e l a Mesem-
b r i a în c e t a t e a d e l a P o l o v r a g i - 33 B ) .
Pe m ă s u r ă c e p r o d u s e l e g e t o - d a c i l o r d i n a d o u a j u
mătate a sec. a l IV-lea şi începutul sec. a l I I I - lea
î . e . n . se Î n m u l ţ e s c , i a r v o l u m u l s c h i m b u r i l o r c r e ş t e s i m
ţ i t o r , m o n e d a s t r ă i n ă v e n i t ă d i n s u d se dovedeşte a f i
insuficientă. I n p l u s , odată cu destrămarea imperiului
c r e a t d e A l e x a n d r u c e l M a r e , s e r e d u c e şi n u m ă r u l m o n e d e
l o r m a c e d o n e n e c a r e i n t r a u pe p i a ţ a D a c i e i . G e t o - d a c i i v o r
rezolva necesitatea de n u m e r a r p r i n e m i t e r e a de monede
p r o p r i i . P e n t r u b a t e r e a a c e s t o r monede d a c i i v o r întrebu
inţa e x c l u s i v a r g i n t u l , i a r d r e p t model monedele macedo
n e n e , î n s p e c i a l pe c e l e a l e l u i F i l i p a l I I - 1 e a .
Descoperiri i z o l a t e de monede g e t o - d a c i c e sînt
s e m n a l a t e în 9 l o c a l i t ă ţ i ( A r c a n i - 2 ; B u z e ş t i - 1 2 A şi B;
C ă r b u n e ş t i - 15 A, b; C î m p o f e n i - 17 B; P e t r e ş t i i d e S u s -
29; P o l o v r a g i - 33 C şi D; R o g o j e n i - 3 * ; R o ş i a d e A m a r a
ţi i a - 3 6 ; V i e r ş a n i - 5 1 ) , i a r t e z a u r e în 2 localităţi
( A n i n o a s a şi C ă r b u n e ş t i ) . T i p u l d e m o n e d ă c a r e prédominé
38
în a c e a s t ă z o n ă e s t e t i p u l A n i n o a s a , d a t a t în a doua j u
m ă t a t e a s e c . a l l l - l e a î . e . n . La P o l o v r a g i ( 3 3 C) r e m a r
cam o m o n e d ă i n t e r e s a n t ă p r i n t i p u l d e o s e b i t adoptat de
c ă t r e g e t o - d a c i şi a n u m e Z e u s c u d u b l u c a p .
In s e c o l u l I î.e.n., cînd p u t e r e a romană e s t e în
plină e x p a n s i u n e l a D u n ă r e a de J o s , i a r d e n a r u l roman în
c e p e să d o m i n e c a m o n e d ă u n i v e r s a l ă , e m i t e r e a monedelor
dacice încetează^. Locul l o r va f i l u a t d e denarul repu
b l i c a n r o m a n , pe c a r e g e t o - d a c i i îl v o r i m i t a î n a t e l i e
r e l o c a l e ? . D e s c o p e r i r i l e de d e n a r i r e p u b l i c a n i în zona
Gorjului s î n t s e m n a l a t e în 7 l o c a l i t ă ţ i , c a descoperiri
i z o l a t e (Bărbăteşti - k Β ; Negreni - Ik ; P o l o v r a g i - 33 F
şi G; S o c u - kO A; S u s e n i - k3 A; V î r ţ u - 5 2 ) ; t e z a u r e se
cunosc d i n 3 localităţi ( B u m b e ş t i - 11 B; C o r n e t u - 18 B;
Tunşi-Ticleni - kt). Nu s î n t d o c u m e n t a t e imitaţii după
denari republicani în a c e a s t ă z o n ă .
0 c o n s t a t a r e c e se d e s p r i n d e d i n c a r t a r e a d e s c o p e
r i r i l o r e s t e a c e e a p r i v i t o a r e l a t e z a u r i z a r e ; ea s-a f ă c u t
în d o u ă e t a p e : p r i m a , l a sfîrşitul sec. a l l l - l e a î.e.n.,
i a r cea de-a doua l a î n c e p u t u l s e c . I î . e . n . ( v e z i tezau
r e l e m a i a l e s ) . M a j o r i t a t e a d e n a r i l o r s î n t b ă t u ţ i l a Roma
şi s e r e m a r c ă f a p t u l c ă g r e u t a t e a l a un n u m ă r mare de
p i e s e e s t e superioară c e l e i c o n s i d e r a t e n o r m a l e (de exem
plu, t e z a u r u l de l a T i c l e n i ) .
F a ţ ă de a l t e z o n e a l e O l t e n i e i , G o r j u l r ă m î n e î n s ă
p r i n t r e c e l e cu f o a r t e puţine d e s c o p e r i i de monede r e p u -
bl i c a n e romane.
Cu t o t u l a l t a e s t e s i t u a ţ i a î n c a z u l d e n a r i l o r i m
p e r i a l i , a căror abundenţă o constatăm atît în descope
riri i z o l a t e (18 l o c a l i t ă ţ i ) , c î t şi î n t e z a u r e (9 l o c a
l i t ă ţ i ) . P r i n t r e c e l e m a i m a r i t e z a u r e d e s c o p e r i t e î n Da
cia, f i g u r e a z ă şi c e l e d e l a S l o b o z i a ( c u 3000 de p i e s e ) ,
Dăneşti (2000 p i e s e ) , Pisteştii d i n V a l e (lîtO p i e s e ) .
0 r e m a r c ă s p e c i a l ă se c u v i n e t e z a u r u l u i de l a Po-
i a n a - G o r j , c a r e c o n ţ i n e şi b i j u t e r i i d a c i c e şi c a r e seîn-
încheie cu monede de l a D o m i ţ i a n . A u t o r u l c a r e publică
t e z a u r u 1 '(C.S.Νico1ăescu-P1opşor) s t a b i l e ş t e un raport
strîns î n t r e p ă r ă s i r e a c e t ă ţ i i d a c i c e de l a V î r t u şi a s
c u n d e r e a t e z a u r u l u i . M o n e d e l e de l a D o m i ţ i a n ' confirmă
c o n c l u z i a c ă t e z a u r u l a f o s t a s c u n s în t i m p u l r ă z b o a i e l o r
a c e s t u i împărat c o n t r a dacilor.
0 a l t ă e p o c ă de ascundere a t e z a u r e l o r este pro
v o c a t ă de a t a c u r i l e c a r p i l o r şi g o ţ i l o r , c a r e î n c e p î n c ă
din a n u l 2k8&. A c u m s î n t a s c u n s e o s e r i e d e t e z a u r e : Bă-
leşti, Brădiceni, B u m b e ş t i - J i υ , Leurda,S 1obozia,Strîmptu.
A c e s t e l o c a l i t ă ţ i s î n t în s t r î n s ă l e g ă t u r ă c u d r u
mul c a r e f ă c e a l e g ă t u r a D r o b e t e i c u c a s t r u l d e l a Bum
b e ş t i , d e u n d e c o n t i n u a un d r u m s p r e T r a n s i l v a n i a . Era
39
t o t o d a t ă c a l e a c a r e l e g a A p u l u m , p r i n c i p a l u l nod de d r u
m u r i a l D a c i e i r o m a n e , de D u n ă r e p r i n Sarmizegetusa, pa
sul VTlcan, Bumbeşti, Cătune, Drobeta". Ascunderea tezau
relor i n d i c ă , î n p a r t e , o b i e c t i v u l şl t r a i e c t o r i a acestor
atacuri carpo-gotice.
F i x a r e a u n o r c o n c l u z i i c u c a r a c t e r i s t o r i c pe b a z a
îngropării t e z a u r e l o r monetare cere multă prudenţă (nu
t o a t e t e z a u r e l e a u f o s t r e c u p e r a t e în î n t r e g i m e ) . T o t u ş i ,
nu p o a t e f i n e g l i j a t f a p t u l c ă în p e r i o a d a c r i z e i politi
c e şi m i l i t a r e a D a c i e i s î n t î n g r o p a t e f o a r t e m u l t e teza
u r e , p r i n t r e c a r e şi c e l e m e n ţ i o n a t e m a i s u s .
D u p ă cum r e z u l t ă d i n c a t a l o g u l d e s c o p e r i r i l o r mo
netare, î n G o r j nu s - a u d e s c o p e r i t tezaure imperiale ro
mane c a r e s ă c o n ţ i n ă şi p i e s e d e a u r .
M o n e d e l e d i n e t a p a p o s t - a u r e 1 i a n ă nu s î n t n u m e r o a
s e ; d a r e s t e i n t e r e s a n t de r e m a r c a t că e l e au a p ă r u t în
l o c a l i t ă ţ i unde s - a u d e s c o p e r i t monede s a u tezaure mone
tare din perioada anterioară (Cornetu - tezaur republi
can; R u n c u - monede i m p e r i a l e , d e s c o p e r i r i izolate; Sura-
monede i m p e r i a l e , d e s c o p e r i r i izolate); aceasta reflectă
d e s i g u r o c o n t i n u i t a t e d e v i a ţ ă şi o p e r m a n e n ţ ă a între
buinţării monedei romane, ca m i j l o c de s c h i m b , l a p o p u l a
ţia 1 oca 1ă.
M o n e d e l e b i z a n t i n e s î n t r a r e . De l a J u s t i n i a n şi
pînă t î r z i u , în s e c . a l X l l - l e a , s e pot n u m ă r a doar c î t e -
va p i e s e r ă z l e ţ e (Ohaba-Bo 1 boşi - 1 p i e s ă de l a Justini
a n ; T î n ţ ă r e n i - 1 de l a F o c a s ) .
' in c o n c l u z i e , repertoriul descoperirilor monetare
din j u d . Gorj reflectă următoarele caracteristici:
- p r i m e l e m a n i f e s t ă r i de u t i l i z a r e a m o n e d e i nu
s î n t mai v e c h i d e s e c . a l I V - l e a î.e.n.;
- i n t e n s i f i c a r e a circulaţiei monetare se constată
odată cu apariţia e m i s i u n i l o r l o c a l e , d u p ă model greco-
macedonean;
- în s e c . I I î . e . n . p ă t r u n d m o n e d e l e romane repuţ
blicane, care iau locul emisiunilor geto-dacice, locale;
- odată cu c u c e r i r e a D a c i e i , singura monedă care
circulă, cu o amploare remarcabilă, e s t e denarul roman
i m p e r i a l ; a t î t d e s c o p e r i r i l e i z o l a t e , c î t şi tezaurele,
oglindesc o v i a ţ ă e c o n o m i c ă i n t e n s ă în a c e a s t ă z o n ă ;
- după A u r e l i a n , se remarcă o pronunţată slăbire a
circulaţiei monetare, consecinţă firească a retragerii
a d m i n i s t r a ţ i e i şi a r m a t e i r o m a n e ; d a r l e g ă t u r i l e c o m e r c i
a l e a l e p o p u l a ţ i e i d a c o - r o m a n e c u s u d u l D u n ă r i i , d u p ă cum
a r a t ă şi d e s c o p e r i r i l e m o n e t a r e , n u a u î n c e t a t c u totul.
E l e sînt î n t ă r i t e de f a p t u l că î m p ă r a ţ i i d i n s e c . a l I V -
1 e a , a p o i şi m a i t î r z i u , a u r e c u c e r i t şi m e n ţ i n u t s u b a u
t o r i t a t e a l o r un t e r i t o r i u mai m u l t s a u mai puţin adînc
40
de-a l u n g u l Dunării - c o n t r i b u i n d l a m e n ţ i n e r e a legături
l o r d i n t r e r o m a n i t a t e a d e l a n o r d u l f l u v i u l u i c u c e a moe-
s i că .
N O T E
1 0. M i e s c u , P r o b l e m a r e a l i z ă r i i u n u i repertoriu al
d e s c o p e r i r i l o r m o n e t a r e d i n R o m â n i a , în BSNR, XL1 I —
LXVI ( 1 9 * 8 ' - 1 972 ) , n r . 9 6 - 1 2 0 , 1 97*, ρ . 6 3 - 6 * .
2 P î n ă în p r e z e n t a u a p ă r u t t r e i m a r i repertorii mone
t a r e : Emanuela Nohej1 ova-Prătovă, Nalezy minci ν
C e c h â c h , na M o r a v e a ve s l e z k u , Ρ raga, I (1 9 5 5 ) , M
( 1 9 5 6 ) , I I I ( 1 957 ) S i I V (1 9 5 8 ) ( c u p r i n d e descoperi-
r i l e m o n e t a r e d i n C e h i a , M o r a v i a şi S i l e z i a , d i n s e c .
al I V - l e a î . e . n . p î n ă în ? n u l 1 9 0 0 ) ; Hans J o r g K e l -
l n e r , D i e F u n d m û z e n d e r r o m i se h e n Z e i t i n D e u t s c h l a n d
B e r i i n~ (ΐη c u r s de a p a r i ţ i e ; e s t e c o n s a c r a t d e s c o p e ¬
r i r i l o r de t e z a u r e m o n e t a r e ) ; M a r g a r e t Thompson, O t t o
M o r k h o l m , C o l i n M . K r a a y , An i n v e n t o r y o f Greek Coin
H o a r d s , New Y o r k , 1 9 7 3 ¬
3 0 . M i e s c u , o p . c i t . , p. 6 3 - 6 9
4 Ernest Babelon, Traité des monnais g r e c q u e s e t roma
ines, I , P a r i s , 1 8 8 5 , c o l . 2 9 şi 32
5 D.Protase, Problema continuităţii . . . , p. 1 5 9 ·
6 B . M i t r e a , M o n e d a r e p u b l i c a n ă şi u n i t a t e a l u m i i geto-
d a c e , î n v o i . U n i t a t e şi c o n t i n u i t a t e î n i s t o r i a po
porului r o m â n , B u c u r e ş t i , 1 9 6 8 , p~! 5 5 - 5 8 .
7 I b i dem, p. 5 9 - 6 0 .
8 B.Gerov, D i e g o t i s c h e I n v a s i o n i n M o e s i e n und T h r a k i -
en u n t e r D e c i u s i m L i c h t e d e r H a r t f u n d e , î n A c t a a n -
t i q u a P h i I i p p o p o 1 i t a na ( S t u d i a p h i 1 o 1 o g i c a ) , Sofia,
1 9 6 3 , p^ 5 6 şi u r m . ; D . T u d o r , D i s t r u g e r e a ~ c a s t r u l u î
r o m a n d e l a S l ă v e n i , p e O l t , î n H i s t o r i c a , 1 , 1 9 7 0 , p.
80 şi u r i p ; G. P o p i l i a n , î n " D r o b e t a " , 1 9 7 * , ρ . 1 * 7 " 1 5 7 ·
9 Istoria Român i e i , I , Bucureşti, I960, ρ. *05·
A B RΕ V I E R I
AISC "Anuarul I n s t i t u t u l u i de Studii Clasi-

ce", C 1 uj .
AMN "Acta Musei N a p o c e n s i s "
B.A.R. B i b l i o t e c a Academiei Române
BSNR B u l e t i n u l Societăţii Numismatice Române"
CN'BAR Cabinetul numismatic a l B i b l i o t e c i i Aca
demiei Române.
I L Ion Icrcfen, Petre Cîştescu, D . l . Oancça,
i»1
- Indicatorul localităţilor d i n România,
Bucureşt i , 197*
M.N.I.R. - Muzeul Naţional de I s t o r i e a României.
MNA - M u z e u l Naţional de A n t i c h i t ă ţ i
0r4 - D.Tudor, O l t e n i a romană' , 1
Bucureşti,
1978
Rep. arh. - Repertoriul arheologic (manuscris la
I n s t i t u t u l de a r h e o l o g i e d i n Bucureşti
RIC - H a r o l d M a t t i n g l y , Edward Sydenham, The
Roman I m p e r i a l C o i n a g e , I , L o n d r a , 1 g 2 3 ·
SCS - " S t u d i i şi c e r c e t ă r i ş t i i n ţ i f i c e ' . ' C l u j .
SMMIM - " S t u d i i şi m a t e r i a l e d e m u z e o g r a f i e şi
i s t o r i e militară", Bucureşti.
SCIV - " S t u d i i şi c e r c e t ă r i d e i s t o r i e v e c h e "
SCIVA - "Studii şi c e r c e t ă r i d e i s t o r i e veche
şi a r h e o l o g i e " .
SCN - " S t u d i i şi c e r c e t ă r i numismatice".
CATALOGUL DESCOPERIRILOR
1 . An i n o a s a - C o r n i ş a n l ( s a t u l Cornişani, d e s f i i n
ţat şi î n g l o b a t l a s a t u l A n i n o a s a ; I L , P. 1 1 7 ) ·
I . D e s c o p e r i t în a n u l 193*, în r a z a s a t u l u i Corni
şani, p r i n t r e dărîmăturile unui bordei d i s t r u s de i n c e n
diu.
I I . A doua j u m ă t a t e a s e c . a l l l - l e a î.e.n.
I I I . T e z a u r de t e t r a d r a h m e d a c i c e compus d i n 100¬
1 5 0 p i e s e . D i n t r e a c e s t e a , *5 a u f o s t achiziţionate de
CNBAR, 3 d e c ă t r e MNA, i a r5 piese se a f l ă l a M u z e u l de
I s t o r i e d i n Suceava (în r e g i s t r u l i n v e n t a r al Muzeului
d i n C e r n ă u ţ i , c a r e se g ă s e ş t e în p r e z e n t l a S u c e a v a , f i
g u r e a z ă şi 5 m o n e d e d a c i c e d i n t e z a u r u l d e l a Anlnoasa-
G o r j , d ă r u i t e de C o r n e l i u S e c ă ş a n u c u p r i l e j u l Congresu
l u i d e n u m i s m a t i c ă şi a r h e o l o g i e d e l a C e r n ă u ţ i , 1 9 3 5 ; i n
f o r m a ţ i e O c t a v i a n M i e s c u , şeful C a b i n e t u l u i numismatic
al B i b l i o t e c i i Academiei Române). Restul pieselor a i n
t r a t în c o l e c ţ i a M i n a P a u k e r .
I V . *5 e x e m p l a r e l a M . N . I . R . ( t r a n s f e r a t e de l a
CNBAR); 3 e x e m p l a r e l a I n s t i t u t u l d e A r h e o l o g i e d i n B u c u
reşti; 5, l a Muzeul de I s t o r i e d i n S u c e a v a ; r e s t u 1 - dis
persate.
V. I . I s e rυ 1 e s e u , M o n o g r a f i a c o m u n e i Απ I n o a s a , 1 9 3 5 ,
p. 1 * ; A r h i v a MNA, d o s a r 1 9 3 5 , f i l a 2 2 5 , 2*6 şi 1 9 3 6 , f i ' a
3 8 ; A . M e t z u l e s e u , î n " A r t a şi a r h e o l o g i a " , 13 - 1*,1937"
1938, p . 1 0 , 1 2 ; C o n s t . M o i s i l , în " B u l e t i n lunar", p. 9 ;
l u d i t a W i n k l e r , SCS, I I I , 1 9 5 5 , p. 7 8 - 7 9 ( d a t e a z ă teza
urul în s e c . I I I - I I î . e . n . ) ; C o n s t . P r e d ? , M o n e d e l e g e -
*2
t o - d a c i 1 o r , p. 2 7 * - 2 8 θ , n r . 2 (îl d a t e a z ă în a d o u a jumă
tate a sec. a l l l - l e a î.e.n.).
2 . A r c a n i ( I L , p. 7 0 )
I . Condiţiile d e s c o p e r i r i - necunoscute.
I I . Sec. a l III - l I î.e.n.
I I I . 5-6 monede g e t o - d a c i c e , d e s c o p e r i r i izolate.
IV. 0 piesă l a I n s t i t u t u l de A r h e o l o g i e d i n Bucu->
reş t i .
V. I.Winkler, î n SCS, I I I , 1955, p.7*-75.
3 . B ă 1 e ş t i ( m u n i c i p i u l T î r g u - J i u ) ( I L , p. 7 6 ) .
A
I . D e s c o p e r i t în a n u l 1 9 3 0 .
I I . Sec. I - I Ie.n. ( a n i i 69/79 ~ 2**).
I I I . T e z a u r c o m p u s d i n 3*8 m o n e d e i m p e r i a l e romane
(288 d e n a r i şl 6 0 a n t o n i n i a n i ) , c a r e s e e ş a l o n e a z ă de l a
Vespasian l a Gordian a l III-1ea. Compoziţia l u i este cu
n o s c u t ă în f o r m a u r m ă t o a r e : I u l i a Domna ( 1 * denari + 1
a n t o n i n i a n ) , C a r a c a l l a (11 d e n a r i + 1 antoninian), Geta
Caesar ( * d e n a r i ) , M a c r i n u s ( l a n t o n i n i a n ) , Elagabal (55
denari + 1 a n t o n i n i a n ) , l u l i a P a u l a ( * d e n a r i ) , l u l i a So-
emias (5 d e n a r i ) , l u l i a fiaesa (19 d e n a r i + 1 antoninian),
S e v e r u s A l e x a n d e r ( 1 0 7 d e n a r i ) , l u l i a Mamaea ( 1 3 d e n a r i ) ,
Haximin Tracul şi f a m i l i a (13 d e n a r i ) , B a l b i n u s (1 anto
n i n i a n ) , P u p i e n u s ( 1 d e n a r ) , G o r d i a n a l I I I - 1 ea ( * d e n a r i
+ 5* a n t o n i n i a n i ) .
IV. T e z a u r u l e s t e păstrat l a I n s t i t u t u l de Arheo
logie d i n Bucureşti, i n v . 127/19*1.
V. D . P r o t a s e , î n SCN, I I , 1 9 5 8 , ρ . 2 5 9 ; D . T u d o r , O j Ţ ,
p. 1 1 7 .
C f . C. P r e d a , SCN, I V , 1 9 6 8 , ρ . 1 9 0 şi 1 9 3 ; C. V o i -
cu, în " B u l e t i n " , n r . *, p . 2 6 .
Β
I . C o n d i ţ i i l e de d e s c o p e r i r e n e c u n o s c u t e .
I I . Sec. I I - I I I e.n.
I I I . Monede romane i m p e r i a l e de l a S e p t i m i u s Seve
rus, G e t a , l u l i a Domna şi F i l i p A r a b u l ; d e s c o p e r i r i Izo
late.
IV. L o c u l de păstrare n e c u n o s c u t .
V. D . T u d o r , OR*, p. 1 1 7 ( d u p ă R e p . Arh.)
3 b i s . Bă 1 ă n e ş t i , vezi Pisteştii d i n Vale, 30
*. Bărbăteşti ( I L , p. 7 3 )
A
I . Condiţiile d e s c o p e r i r i i necunoscute.
Il- Sec. I I - I î.e.n. ,^,,.":.
y
I I I . T e t r a d r a h m ă thasiary£f, d e s c o p e r f f c * izolată
IV. Colecţie particulară.
V. I n f o r m a ţ i e G h e o r g h e C a l o t o i u , M u z e u l Judeţean
Gorj; P. G h e o r g h e , î n " A r h i v e l e O l t e n i e i " , s e r i e n o u ă , 2,
p. 5 8 .
Β
I . Condiţiile d e s c o p e r i r i necunoscute.
II. 13* î . e . n . ( ? )
III. Două monede r e p u b l i c a n e de a r g i n t (dintre ca
r e u n a d i n 13* î . e . n . , după informaţia l u i O c t a v i a n To-
ropu). Descoperiri izolate.
IV. L o c u l de p ă s t r a r e n e c u n o s c u t .
V. D . T u d o r , OR/ , .
4
p2 6 ; C . V o i c u , în " B u l e t i n "
2 p.
2 0 , n r . *.
I . D e s c o p e r i t ă în a n u l 1978.
M. 19-15 ( ? ) î.e.n.
I I I . M o n e d ă de b r o n z de l a A u g u s t u s , găsită în a¬
ş e z a r e a d a c i c ă , în c u r s u l s ă p ă t u r i l o r a r h e o l o g i c e din
1 978.
IV. Muzeul Judeţean G o r j .
V. R i c , * 9 , c l a s a V I , b r o n z a s i a t i c . D e t e r m i η a t ă d e
noi p e n t r u Muzeul Judeţean G o r j ; v e z i P.Gherete, în Ma
t e r i a l e s i cercetări a r h e o l o g i c e , Oradea, 1979, p-92.
D
I . D e s c o p e r i t ă în a n u l 1981.
Îl. 2 2 9 - 100 î . e . n .
I I I . Monedă Dyrrhachium ( m a g i s t r a t u l Zenon),barba -
r i z a tă .
V. P. G h e r g h e , î n " A r h i v e l e O l t e n i e i " , s e r i e n o u ă ,
2 , p. 5 8 , p l . 1 2 / 3 .
5 . B î 1 t e n i ( I L , p. 8 3 ) ·
I . C o n d i ţ i i l e d e s c o p e r i r i i nu se c u n o s c .
I I . 28*-305; 308-32* .
I I I . M o n e d e l e d e l a D i o c l e ţ i a n ţi L i c i n i u s p a t e r .
IV. Dispersate.
V. A l . S t e f u l e s c u , în " J i u l " , I , 1 1 - 1 2 , 1895,p.36;
D . T u d o r , OR *, p. 2 2 6 .
1
6. Bî r s e ş t i (municipiul Tîrgu-Jiu) ( I L , p.83).

A
I I . 158-1*8 î.e.n.
I I I . 0 tetradrahmă Macedonia Prima.
IV. C a b i n e t u l N u m i s m a t i c a l I n s t i t u t u l u i de Arheo-
**
logie d i n Bucureşti.
V. I o a n a B o g d aη - C ă t ăn i c i u , în SCN, V I , 1 975, p.18 »1
(apare Bîrsăneşti 7 - p r o b a b i l Bîrseşti; v e z i în acest

s e n s C . V o i c u , în " B u l e t i n " , ρ . 1 6 , n r . 1 ) .
Β
III. M o n e d e de l a D o m i ţ i a n , S e p t i m i u s S e v e r u s , Ge
t a , S e v e r u s A l e x a n d e r , l u l i a Nama e a , G o r d i a n a l , l l l - l e a ,
F i l i p Arabul, O t a c i l i a Severa.
V. Di s p e r s a t e
V. D . T u d o r , OR 4 p . 2 2 6 ; C . V o i c u , în " B u l e t i n " , |
26, n r
7. Bî r z e i u1 de G lort ( L, ρ . 8 Ό , vezi Cărbuneşt

nr . 15 D,
8, B o b u ( c o m . S c o a r ţ a ) ( I L , p. 85).
II. D a t a r e a nu se c u n o a ş t e .
I I I . M o n e d e d e b r o n z s î n t s e m n a l a t e în punctul
" G h e ţ ă r i a l u i B e r b e c e " pe malul rîului B l a h n i ţ a ; o altă
m o n e d ă , în l o c u l "Cetate".
I V . Di s p e r s a t e .
V. O c t . T o r o p u , î n S C I V A , 2 6 , 1 9 7 5 , ρ . 1 2 1 ; D . T u d o r ,
OR/ , ρ . 2 2 6 .
1
9 . B o r ă s c u ( I L , p. 8 7 ) .
II. 98 - 1 1 7 , 138-161.
III. Monede, p r o v e n i t e d i n d e s c o p e r i r i i z o l a t e , de
l a T r a i a n şi A n t o n i u s p i u s , s î n t s e m n a l a t e d e P. Polonic
în p u n c t u l " S e l i ş t e a " î m p r e u n ă c u u r m e r o m a n e , c ă r ă m iζ i
( c o n s e m n a t e în Rep. Arh.).
IV. Dispersate
V . D.Tudor, 0 R \ p. 2 2 6 .
1 0. Brăd i cen i (corn. Peştişani) ( I L , p.90)
A
I. Descoperit în a n u l 1866.
I I I . Tezaur a l c ă t u i t d i n monede de a r g i n t ce se
eşalonează d e l a l u l i a Domna l a F i l i p A r a b u l . Di η a c e s t
t e z a u r , d e s c o p e r i t în 1 8 8 6 î n t r - o " c ă l d a r e " , s-au r e c u p e -
rat 815 piese.
IV. I n s t i t u t u l de A r h e o l o g i e , Bucureşti
V. T u d o r , OR^, p. 117 ( d u p ă D o s a r MNA, 1 886 , f i
la 123)
ii 5
II. Sec. I I - I I I ( ? ) .
I I I . Sînt s e m n a l a t e monede romane, alături de că
r ă m i z i r o m a n e . Nu s e f a c a l t e p r e c i z ă r i .
IV. Di s p e r s a t e .
V. G r . G. T o c i l e s c u şi P . P o l o n i c , Mss.Acad.Române,
voi. 5, 1 4 1 , f i l a 5 - 1 8 , a p u d D . T u d o r , OR^, p.228.
11. Bumbeşt i - J i u ( I L , p.95)
I . Descoperi t î~n a n u l 1 9 7 2 .
I I I . T e z a u r de monede i m p e r i a l e r o m a n e , ce se e ş a
l o n e a z ă de l a Commodus l a F i l i p A r a b u l , p r e c u m urmează:
Commodus 2 ( a n u l l 8 l ) , A l b i n u s 1 ( 1 9 3 - 1 9 4 ) , S e p t i m i u s Se
v e r u s 20 ( 1 9 4 - 2 0 9 ) , l u l i a Domna 7 ( 1 9 6 - 2 1 7 ) , Caracalla
13 ( 2 0 0 - 2 1 5 ) , P l a u t i l l a 2 ( 2 0 2 - 2 0 5 ) , G e t a 2 ( 2 1 1 - 2 1 2 ) , M a -
crinus 1 (217), Elagabal 15 ( 2 1 8 - 2 1 ° ) , l u l i a Maesa 2, l u
l i a Paula 1, Severus Alexander 13 ( 2 2 2 - 2 3 5 ) , l u l i a Mamaea
5, M a x i m u s 7 ( 2 3 5 - 2 3 8 ) , B a l b i n u s 1 ( 2 3 8 ) , G o r d i a n a l I I I -
lea 90 ( 2 3 8 - 2 4 4 ) , F i l i p A r a b u l 2 ( 2 4 4 - 2 4 9 ) , O t a c i l i a 1.
Tezaurul e r a d e p o z i t a t î n t r - u n v a s de l u t , î m p r e u n ă cu
b i j u t e r i i l e de a r g i n t (4 f i b u l e t i p a n c o r ă , 2 brăţări, 1
l ă n ţ i ş o r î m p l e t i t , un f r a g m e n t d e f i b u l ă ) . E l a ieşit l a
i v e a l ă , în a n u l 1 9 7 2 , p r i n s u r p a r e a u n e i p o r ţ i u n i d i n ma
l u l J i u l u i , pe c a r e e s t e a ş e z a t c a s t r u l roman (colţul de
N - E ) . V a s u l e r a î n g r o p a t l a o a d î n c i m e de 0 , 5 0 m ; încer-
c î n d să-i g o l e a s c ă c o n ţ i n u t u l d e s c o p e r i t o r u l a scăpat
" c i r c a o m î n ă de m o n e d e " pe m a l u l a b r u p t a l J i u 1 u i . A c e s t e
m o n e d e nu au mai p u t u t f i r e c u p e r a t e , a s t f e l că t e z a u r u l
s e c o m p u n e a c u m d i n 185 p i e s e ( p l u s 2 m o n e d e înstrăinate
la colecţionarul L u b e n I o n d i n Bucυ r e ş t i ) . D i η t r e acestea,
97 s î n t d e n a r i , i a r 88 a n t o n i n i a n i . D i s t r i b u ţ i a pe mone
t a r i i : I 7 9 p i e s e s î n t e m i s e l a Roma, 5 l a A n t o c h i a (Gor
dian al l l l - l e a ) i a r 1 la Laodiceea (Septimius Severus).
V. E x s p e c t a t u s B u j o r , în " M a g a z i n " , 17, 1973, nr.
796; i d e m , în " R o m â n i a L i b e r ă " , 3 1 , 1973, n r . 8 9 0 3 (8 i u ^
n i e ) ; Β. M i t r e a , î n BSNR, L X V I I - L X I X ( 1 9 7 3 - 1 9 7 5 ) , nr.
1 2 1 - 1 2 3 , B u c u r e ş t i , 1975, p. 3 2 1 , n r . 5 9 ; c f . Β . M i t r e a , în
"Dacia", Ν. S., XIX, 1 975, p. 3 1 4 (unde t e z a u r u l a p a r e e¬
ş a l o n a t de l a A n t o n i u s P i u s l a F i l i p A r a b u 1 ) ; O t i 1 i a Gher-
g h e şi P e t r e G h e r g h e , î n " R e v i s t a m u z e e l o r şi monumente
lor", s e r i a m o n u m e n t e , X I V , 1 9 7 7 , 2 , p. 9 - 1 4 ; D . T u d o r , O R ^ ,
p. I I 8 ( t e z a u r u l a p a r e d i n c i r c a 1 5 0 d e n a r i şi antoninir
ani, d u p ă i n f o r m a ţ i a l u i Gh. Popilian).
46
I. Descoperite în a n u l 1 9 * 2 .
II. Sec. I î.e.n.
I I I . T r e i d e n a r i romani r e p u b l i c a n i , tezaur ( ? ) ,
găsiţi în 19*2 pe s u p r a f a ţ a c a s t r u l u i roman (după decla
raţia d e s c o p e r i t o r u l u i ) . A u t o r i i a r t i c o l u l u i unde se p u
blică mai întîi această d e s c o p e r i r e ( G h . P o e n a r u B o r d e a şi
Cr. V l ă d e s c u ) a r a t ă că d e s c o p e r i r e a se p r e z i n t ă s u b f o r m a
unui f r a g m e n t de b r ă ţ a r ă . C e i t r e i d e n a r i sînt de t i p u l :
P . S e r v i l i u s M.f . R u l l u s , — ţ , 19 mm, Grueber,Roma,
1672, a . 8 9 . S y d e n h a m , Roma, 6 0 1 , a n i i 93-91.
Man. Fonteius C.f. f , 1 8 - 2 0 mm. G r u e b e r , Roma,
2 * 7 6 , a n . 85 Sydenham - m o n e t ă r i e auxiliară
i t a l i a n ă B, 7 2 * , a n , 8 * . I n c i z i i superficiale
p e aν . şi r ν .
C . L i c i n i u s L . f . Macer, ^ , 1 7 2 0 mm,
_
Grueber,Roma
2*67, a n . 6 5 , Sydenham - monetărie auxiliară
i t a l i a n ă B, 7 3 2 , a n . 8 3 .
IV. Nu s e m e n ţ i o n e a z ă l o c u l d e păstrare.
V. Gh. P o e n a r u B o r d e a şi C r . M . V 1 ă d e s c u , î η "Revista
muzeelor", V I I I , 1 9 7 1 , 3 , ρ . 2 5 9 " 2 5 0 ;Β . H i t r e a , î n " D a c i a " ,
N.S., X V I , 1 9 7 2 , p. 3 6 5 , n r . 2 7 ; C. V o i c u . î n " B u l e t i n " , p.
20, n r . 10.
C
I I . Sec . I I - I I I e . n .
I I I . D e s c o p e r i r i i z o l a t e de monede i m p e r i a l e roma
ne d e l a F a u s t i n a I , G o r d i a n a l I I I - 1 ea s - a u a f l a t în a¬
ş e z a r e a c i v i l ă , î n t r e r u i n e l e c l ă d i r i l o r r o m a n e ( î n t r e km
81 , * 0 0 - 8 l , 9 5 0 ) .
IV. Nu s e c u n o a ş t e l o c u l p ă s t r ă r i i l o r .
V. D . T u d o r , OR , p. 2 1 8 .
I I . Sec. I I - I I I e.η.
I I I . Monede i m p e r i a l e r o m a n e , d e s c o p e r i t e în s ă p ă
t u r i l e d i n c a s t r u ( s ă p ă t u r i î n c e p u t e în 1897 de Gr. T o c i -
lescu p r i n i n t e r m e d i u l l u i P. P o l o n i c , r e l u a t e d e C . S . N i -
co1ăeseu-P1opşor î n 1 9 3 7 , a p o i d e G r . F l o r e s c u şi E x s p e c -
t a t u s B u j o r , " c a r e au scos l a iveală numai monede i m p e r i
ale r o m a n e ) ; ş i în a ş e z a r e a c i v i l ă î n v e c i n a t ă , l a f e l , î n -
cepînd cu e m i s i u n i de l a A n t o n i u s Pius".
IV. Nu s e c u n o a ş t e l o c u l p ă s t r ă r i i l o r .
*7
V. Gh. P o e n a r u B o r d e a şi C r . M. V l ă d e s c u , în "Re
vista Muzeelor", V I I I , 1971, 3, p. 2 5 9 .
12. Buzeş t i (com. Crasna) ( I L , p.96)
A
I . Condiţiile d e s c o p e r i r i i nu se c u n o s c .
II. M i j l o c u l sec. a l l l - l e a î.e.n.
I I I . Monedă g e t o - d a c i c ă de t i p Adînea ta-Mînăstirea
( d e s c o p e r i r e izolată). Cîntăreşte 8 grame.
IV. Muzeul de I s t o r i e d i n Suceava.
V. C.Preda, Monedele geto-daci1 or, p.200 , 207 , 2 1 1 .
i (Buzeşti?)
I . Condiţiile de d e s c o p e r i r e necunoscute.
I I. Sec. IIl - l I î.e.n.
I I I . D i n d e s c o p e r i r i i z o l a t e p r o v i n 3 monede g e t o -
dacice, t i p Filip I I . C.Preda m e n ţ i o n e a z ă o monedă de t i p
T o c - C h e r e 1uş . D e s c o p e r i r e a m o n e d e i în a c e a s t ă localitate
este d e f a p t n e s i g u r ă , c u a t î t m a i m u l t c u c î t ea s e s i
t u e a z ă în a f a r a a r i e i de circulaţie a a c e s t u i t i p monetar
( v e z i C. P r e d a , o p . c i t . , p. 3 0 9 , 31 5 ) .
IV. L o c u l de p ă s t r a r e necunoscut.
V. l u d i t a W i n k l e r , î n SCS, I I I , 1 9 5 5 , p . 7 6 - 7 7 ; C.
P r e d a , o p . c i t . , , p. 3 0 9 , 3 1 5 , 3 2 1 .
13· Ca r t i u (com. Turcineşti) ( I L , p.98)
A
I I . Ani i 359~336 î.e.n.
I I I . Monedă de a u r de l a F i l i p a l l l - l e a ; d e s c o p e
rire izolată.
IV. Di s p ă r u t ă .
V. l u l i u M o i s i l , î n " A r h i v e l e O l t e n i e i " , V, 1926,
24, ρ . 1 2 7 , n r . 8 ; l u d i t a W i n k l e r , î n SCS, I I I , 1 9 5 5 , p . 6 4 ¬
6 5 , n r . 4 ; C. V o i c u , î n " B u l e t i n " , p. 1 2 , n r . 4 .
B_
I . C o n d i ţ i i l e de d e s c o p e r i r e necunoscute.
I I. Sec.11-111 e.n.?
I I I . Monede romane (sînt m e n ţ i o n a t e alături de z i
duri romane).
V. D . T u d o r , OR/ ,1
. 2 2 6 (după Rep. a r h . ) .
p
14. Căpren i ( I L , p.101)

I . Anul d e s c o p e r i r i i necunoscut.
I I· 333-350 e.n.
I I I . 0 m o n e d ă de b r o n z de l a C o n s t a n s I , descope-
48
rită în
punctul "Grui".
V. C . P r e d a , î n S C I V , 2 6 , 4 , p. 4 6 1 ; Oct. Toropu,
Romanitatea p. 2 0 6 , n r . 2 5 .
15· Cărbuneşti ( s a t aparţinînd oraşului Tîrgu Căr
b u n e ş t i ) ( I L ,ρ . 101)
I I . S f î r ş i t u l s e c . a l l l l - l e a şi î n c e p u t u l s e c . a l
ll-lea î.e.n.
III. 6 monede de a r g i n t de t i p u l Ocniţa-Cărbuneşti
s e r i a a d o u a . P i e s e l e au f o s t a c h i z i ţ i o n a t e de Institutul
de A r h e o l o g i e d i n B u c u r e ş t i în a n u l 1 9 6 6 ( i n v . 1327 / 15"
2 0 ) ; d i n i n f o r m a ţ i i l e p r i m i t e de l a p o s e s o r u l lotului mo
n e t a r r e i e s e că p i e s e l e p r o v i n f o a r t e p r o b a b i l d i n împre
j u r i m i l e localităţii Cărbuneşti.
IV. Institutul de A r h e o l o g i e , Bucureşti.
V. B . M i t r e a , în S C I V , 1 8 , 1 9 6 7 , 1 , ρ .196, nr. 3*
( s u b v o c e O l t e n i a ) ; C. P r e d a , M o n e d e l e g e t o - d a c i 1 o r , p.
163, n r . 1 .
1
I I . Sec. I I I - I I î . e . n .
I I I . Două monede de a r g i n t , t i p F i l i p a l l l - l e a .
IV. In colecţia particulară Bălăcescu.
V. l u d i t a W i n k l e r , î n SCS, I I I , 1955, p. 76.
C. (Că r b u n e ş t i ? )
I I . A doua jumătate a sec. a l l l - l e a î.e.n.
III. 14 m o n e d e d e a r g i n t d e t i p A n i n o a s a ; m o n e d e l e
a l c ă t u i e s c , s e p a r e , un t e z a u r , şi p r o v i n p r o b a b i l de l a
Cărbuneşti ( a u f o s t a c h i z i ţ i o n a t e de l a f a m i l i a Magheru ,
care deţinea o p r o p r i e t a t e în a c e a s t ă 1 o c a 1 i t a t e ) . I η anul
1566, e l e a u i n t r a t în p a t r i m o n i u l Institutului de A r h e o -
l o g i e d i n B u c u r e ş t i . M o n e d e l e au u r m ă t o a r e l e d a t e tehni
c e : 4 m o n e d e AR, 1 4 , 0 2 - 1 4 , 5 2 g , 9 AR, 13,50-13,99 g;1 AR,
1 1 , 9 1 g. D i a m . 2 5 - 2 6 mm.
IV. I n s t i t u t u l de A r h e o l o g i e B u c u r e ş t i (inv.1327)·
V. B. M i t r e a , î n S C I V , 1 8 , 1967, 1 , ρ .196, n r . Ik
(sub voce O l t e n i a ) ; C.Preda, M o n e d e l e g e t o - d a c i 1 o r , ρ . 2 8 1 ,
η r . 6 ..
J)
I I . A doua jumătate a s e c . a l l l - l e a î.e.n.
III. 7 monede de a r g i n t g e t o - d a c i c e de t i p A n i n o a -
49
s a - D o b r e ş t i . E l e a u f o s t a c h i z i ţ i o n a t e Τη a n u l 1 3 7 1 de
c ă t r e M . N . I . R . d e l a un m e m b r u a l f a m i l i e i Magheru. Din
informaţiile p r i m i t e de l a p o s e s o r u l l o r r e i e s e că aces
tea au făcut p a r t e d i n t r - u n l o t mai mare, d e s c o p e r i t cu
ani în u r m ă pe p r o p r i e t a t e a a c e s t e i f a m i l i i (satul Co-
j aη i ) .
Monedele d e s c o p e r i t e constituie imitaţii tîrzii
ale tetradrahme1 or l u i F i l i p a l l l - l e a , specifice pentru
teritoriul O l t e n i e i . La K . P i n k s î n t d e n u m i t e Entenschna-
be1, i a r în p u b l i c a ţ i i l e româneşti apar sub numele de
t i p Aninoasa-Dobreşti ( l a I . W i n k l e r şi C . P r e d a ) . M o n e d e l e
au g r e u t ă ţ i c u p r i n s e î n t r e 1 3 , 6 3 - 1 * , 0 2 g , i a r diametrul
m ă s o a r ă î n t r e 2 5 - 2 7 mm. I n o r d i n e a stilizării l o r , ele
p r e z i n t ă u r m ă t o a r e l e d a t e t e h n i c e : 1 . 1 3 , 3 5 g; 26 m m , i n v .
9 9 3 ; 2 . 1 3 , 8 3 g ; 2 6 mm; i n v . 9 9 9 ; 3 . 1 3 , 6 3 g ; 27 m m , î n v .
9 9 8 ; * . 1 * , 0 2 g ; 2 5 , 5 mm; i n v . 9 9 6 ; 5 . 1 3 , 7 2 g ; 2 5 mm, i n v
997; 6. 1 3 , 8 5 g ; 2 6 mm; i n v . 9 9 5 ; 7- 1 3 , 8 5 g ; 2 5 m m , i n v .
99*; monedă suberată.
A c e s t l o t de monede p r e z i n t ă v ă d i t e asemănări cu
c e l e 1 * monede a c h i z i ţ i o n a t e de I n s t i t u t u l de Arheologie
în 1966 ( i n v . 1 3 2 7 ) . A s t e f l , p i e s e l e 1 3 2 7 / 1 - 5 a u a c e l e a ş i
c a r a c t e r e s t i l i s t i c e a t î t î n c e e a c e p r i v e ş t e a v . , c î t şi
rv., c u p i e s a d e l a M.N.I.R. n r . 1 ; i d e m i n v . 1 3 2 7 / 7 cu
p i e s a d e l a M.N.I.R. n r . 6 ; i d e m i n v . 1 3 2 7 / 8 - 9 c u piesa
de l a M.N.I.R. n r . 2 . D o u ă m o n e d e , e x i s t e n t e în c e l e d o u ă
loturi diferite, sînt a b s o l u t i d e n t i c e : i n v . 1327/6 cu
p i e s a M.N.I.R. n r . *. E x i s t e n ţ a a d o u ă e x e m p l a r e i d e n t i c e
î n c e e a c e p r i v e ş t e a v . şi r v . , d i a m e t r u l şi greutatea,
indică e m i t e r e a l o rcu aceeaşi ştanţă; de asemenea, între
e x e m p l a r e l e c e l o r două l o t u r i nu e x i s t ă d e o s e b i r i sensi
b i l e în p r i v i n ţ a m o d u l u l u i şi n o m i n a l u l u i (excepţie face
o singură p i e s ă , i n v . 1 3 2 7 / 1 0 de l a I n s t i t u t u l de Arheo
l o g i e , c a r e a r e 1*,52 g ) .
T o a t e a c e s t e a confirmă f a p t u l că m o n e d e l e aflate
în c e l e d o u ă l o t u r i f a c p a r t e d i n acelaşi tezaur.
I V . M.N.I.R.
V. C a r m e n M a r i a P e t o l e s c u , în " A p u l u m " , X I I , 1 9 7 * .
p. 5 7 2 - 5 7 6 , f i g . 1 şi 2 ( p e n t r u d e n u m i r e a tipului mone;
tar, v e z i : K.Pink, D i e M i i n z p r ă g u n g . . . , p. 7 1 ; I.Winkler,
în AMN, V I , 1 9 6 9 , ρ . 8 3 ; C . P r e d a , M o n e d e l e geto-daci1 or,
p. 2 7 * ) , în " D a c i a " , X V I I , 1 9 7 3 , p. * 0 6 , n r . 2 1 , monedeie
de l a C ă r b u n e ş t i a u a p ă r u t s e m n a l a t e ca p r o v e n i n d d i n l o
c a l i t a t e a Bîrzeiul de G i l o r t .
E^ ( C ă r b u n e ş t i ? )
I . Condiţiile d e s c o p e r i r i i necunoscute
II. I 8 3 ( ? ) - 1*9 î . e . n .
III. 0 m o n e d ă de b r o n z d e la Prusias (Bithynia),
50
descoperire izolată.
IV. L o c u l de p ă s t r a r e nu s e c u n o a ş t e .
V. B . M i t r e a , î n S C I V , 1 8 , 1967, p. 1 9 3 , n r . 14; I .
G l o d a r i u , Relaţiile c o m e r c i a l e . . . , p . 2 5 3 , n r . 7 .
16. Cătunele ( I L , p. 101)
A
I . D e s c o p e r i r e în a n u l 1 9 7 3 ·
II. Anii 253-268.
I I I . 1 a n t o n i n i a n d e l a S a l o n i n a ( R I C , V, 1,ρ.193,
nr. 13; fără s i g l ă ) . Moneda a ieşit l a iveală în cursul
s ă p ă t u r i l o r a r h e o l o g i c e d i n 1973 din castrul roman.
IV. M u z e u l R e g i u n i i P o r ţ i l o r de F i e r , Drobeta-Tur-
nu S e v e r i n .
V. D . T u d o r şi M i ş u D a v i d e s c u , în " D r o b e t a " , 1976,
p. 76.
II. A n i i 222 - 2 3 5 e.n.
I I I . M o n e d ă de l a S e v e r u s A l e x a n d e r . Face parte
"dintre vechile descoperiri făcute l a Cătunele".
IV. Muzeul- R e g i u n i i Porţilor de F i e r , Drobeta-Tur-
n u Seve r i n ( ? ) .
V. D . T u d o r şi M i ş u D a v i d e s c u , î n " D r o b e t a " , 1S76,
p. 79.
17· Cîmpofen i (com. Arcani) ( I L , p. 111).
A
I . Condiţiile d e c c o p e r i r i i necunoscute.
I I. 300-250 î.e.n.
I I I . Tetradrahmă, e m i s i u n e postumă F i l i p al l l -
lea; 1 4 , 3 8 g , d i a m . 25 mm. Pe r e v e r s , 1 e g e n d a 4 1 Μ Π /«y
sub c a l , f ă c l i e şi s i g l a λ , i a r s u b p i c i o r c aη t h a r o s ( ? ) .
M u l a j u l t e t r a d r a h m e i se a f l ă l a I n s t i t u t u l de A r h e o l o g i e
d iη Bucureş t i .
IV. I n t r - o colecţie particulară.
V. B . M i t r e a , în S C I V , 2 2 , 1971, 1, p.120-121, nr.
16; I d e m , î n " D a c i a " , N.S., XV, 1 9 7 1 , p. 4 0 0 , n r . 16 (pe
r e v e r s : t o r ţ a , s i g l a şi c a n t h a r o s ) ; C . P r e d a , M o n e d e l e g e -
t o - d a c i l o r , p. 3 5 ; O. S t o i c a , în " B u l e t i n " , ρ . 1 2 , n r . 6.
Cîmpofeni (vezi nr. 54).
1 8 . C o r n e t u ( c o r n . C ă p r e n i ) ( I L , p. 117).
A
I. Descoperite prin anul 1940.
I I . 229-100 î.e.n.
I I I T r e i d r a h m e Dy r r h a c h i um, f j c î r d evc-ntujl parte
51
dintr-un tezaur ( ? ) ,descoperit prin 19*0.
IV. L o c u l d e p ă s t r a r e n u se c u n o a ş t e .
V. Gh. P o e n a r u B o r d e a şi 0 . S t o i c a , Τ η Β M I , XLII,
1973, 1 , p. 2 7 , n r . 2 9 - 3 0 ; C . V o i c u , î n " B u 1 e t i η " , p . 1 8 , η r .
5 b.
I . D e s c o p e r i t în a n u l 1938.
I I . 229-100 î.e.n.; 187/150-76 î.e.n.
I I I . T e z a u r a l c ă t u i t d i n m o n e d e d e a r g i n t , c a r e s-a
r i s i p i t în p a r t e . Au f o s t r e c u p e r a ţ i 1 2 8 d e n a r i r e p u b l i -
cani r o m a n i şi 1 m o n e d ă D y r r h a c h i u m , î n t o t a l 129 exem
plare. Tezaurul a i e ş i t l a i v e a l ă în a n u l 1 9 3 8 : în mod
întîmplător a f o s t găsit l a s u p r a f a ţ ă o m o n e d ă de a r g i n t
a p o i l o c u i t o r i i c e r c e t î n d p ă m î n t u l au mai d e s c o p e r i t şi
a l t e p i e s e pe c a r e l e - a u î m p ă r ţ i t î n t r e e i . O p a r t e d i n t r e
a c e s t e a a u p u t u t f i r e c u p e r a t e şi a u i n t r a t în c c r i p o z i ţ i a
lotului c e n t r a l de m o n e d e . A l t e p i e s e a u i n t r a t în c o l e c
ţii particulare.
IV. La M u z e u l O l t e n i e i , C r a i o v a , 129 e x e m p 1 a r e ; r e
stul, în c o l e c ţ i i particulare.
V. 0 . M i e s c u , în " O l t e n i a " , I , 1 9 * 0 , 6 , p. 8 1 - 9 5 ;
I . W i n k l e r , î n SCS, 1955, p. 1 3 0 , n r . 38 (dă t e z a u r u l for
m a t d i n 1 2 6 p i e s e , şi a n u m e 1 2 5 d e n a r i r o m a n i republicani
şi 1 m o n e d ă D y r r h a c h i u m ; l a p. 1 1 0 - 1 1 1 , n r . 7 , dă t e z a u
r u l ca f o r m a t d i n 111 p i e s e , s e c o l e l e I I I - I î.e.n. , t r i -
miţînd l a 0 . M i e s c u , în " O l t e n i a " , I , p. 8 1 ) ; 0. M i e s c u ,
î n SCN, I I I , 1960, p. * 7 7 " * 3 6 ; C . V o i c u , în "Buletin", p.
18, n r . 5; G . P o p i l i a n , H i s t o r i c a I I I , 1 9 7 * , p. 6 1 , nota
3* - d i n t e z a u r m a i f a c p a r t e 2 0 m o n e d e , în p r e z e n t în
c o l e c ţ i i p a r t i c u l a r e ; una d i n t r e e l e e s t e o d r a h m ă Dyr
r h a c h i u m e m i s ă de m a g i s t r a ţ i i Z o i 1 o s - Z o p i r o u .
C
I . Condiţiile d e s c o p e r i i necunoscute.
I I· 3 3 3 - 3 5 0 .
I I I . M o n e d ă de b r o n z de l a C o n s t a n s ; d e s c o p e r i r e i -
zo 1 a t ă .
IV. L o c u l de p ă s t r a r e nu se c u n o a ş t e .
V. B . M i t r e a , în " D a c i a " , N.S., X X I , 1977, p. 378.
nr. *3·
19. Corn i şan i (corn. A n i n o a s a ) (vezi Aninoasa,ηr.1).
( C o rη i ş a n i , sa t d e s f i i η ţ a t , î n g l o b a t în s a t u l Aninoasa,com
An i n o a sa ; I L , ρ . 117)·
2 0 . D ă n e ş t i ( I L , p. 125)
I. Descoperit în a n u l 1 5 6 8 (?).
I I . A n i i 1 17-1 38-2 1 8 / 2 2 Î .
52
I I I . T e z a u r , a l c ă t u i t d i n c i r c a 2000 monede impe
r i a l e romane. E m i s i u n i l e se e ş a l o n e a z ă l a S a b i n a la E l a -
ga ba 1 .
IV. La M u z e u l J u d e ţ e a n G o r j ; 3 p i e s e sînt în co
lecţia U n i v e r s i t ă ţ i i d i n C r a i o v a ( e m i s i u n i de l a Sabina,
Commodus şi E l a g a b a l ) .
V. B. M i t r e a , î n S C I V , 2 2 , 1 9 7 1 , p. 127; i d e m , Τ nţ
" D a c i a " , XV, 1971, p. *07, n r . 62 ( t e z a u r u l figurează ca
d e s c o p e r i t în a n u l 1 9 5 8 ) ; D. T u d o r , OR*, p. 119 (tezaurul
f i g u r e a z ă c a d e s c o p e r i t în a n u l 1968Ţ7
21. Iζ v o a r e 1e (corn. Plopşoru) ( I L , p. I 6 l )
I. Condiţiile descoperirii necunoscute.
II. An i i 1 1 7 - 1 3 8 (?)
I I I . 2 monede i m p e r i a l e r o m a n e , d e s c o p e r i r i izola
te: 1 de l a H a d r i a n ; c e a l a l t ă t o c i t ă , i l i z i b i l ă .
IV. I n c o l e c ţ i a M i e Con s t a n t i η e s e u , C a r a c a l .
V. D.Tudor, OR*, p. 227¬
2 2 . L e u r d a ( o r a ş u l M o t r u ) ( I L , p. 166).
I . D e s c o p e r i t în a n u l 196*.
II. An i I 1 9*/1 9 5 - 2 * 9 / 2 5 1 .
I I I . Tezaur a l c ă t u i t d i n monede romane, d e s c o p e r i t
în a n u l 196*\] Tn e x t r e m i t a t e a de n o r d a s a t u l u i Leurda
(azi i n c l u s în o r a ş u l M o t r u ) , l a c i r c a *00 m Ε d e calea
f e r a t ă S t r e h a i a - Iη s u r ă ţ e i . D i n t e z a u r a u mai p u t u t f i r e
c u p e r a t e 26 e x e m p l a r e ( d e n a r i şi a n t o n i n i e n i ) , repartiza
te a s t f e l : S e p t i m i u s S e v e r u s 1, C a r a c a l l a 1, E l a g a b a l 2,
l u l i a S o a e m i a s 1, l u l i a M a e s a 1, S e v e r u s A l e x a n d e r 9, Ma
x i m i n u s 1, P u p i e n u s 1, G o r d i a n a l I I I -1 e a 5 antonjniani,
Filip Arabul 2 a n t o n i n i a n i , F i l i p lunior 1 antoninian ,
Traianus Decius 1 antoninian.
C o t e l e maxime de t e z a u r i z a r e s e o b s e r v ă sub împă
raţii E l a g a b a l şi S e v e r u s A l e x a n d e r . M a j o r i t a t e a monede
l o r s î n t b ă t u t e l a Roma (19 e x e m p l a r e ) ; l a A n t i o c h i a s î n t
3 (2 a n t o n i n i a n i d e l a G o r d i a n a l l l l - l e a şi 1 d e la F i
lip A r a b u l ) . G r e u t a t e a monedelor se înscrie între 3,*3~
1,27 g ( a t î t d e a maj m a r e , c î t şi c e a mai m i c ă aparţin
m o n e d e l o r de l a S e v e r u s A l e x a n d e r ) ,
D a t a î n g r o p ă r i i t e z a u r u l u i c o r e s p u n d e c u momen
tul î n c h e i e r i i p r o c e s u l u i de t e z a u r i z a r e , a n i i 2*9 ~ 2 5 1 .
Cauza a s c u n d e r i i : a t a c u r i l e g o ţ i l o r d i n t r e a n i i 2*8-251·
IV. Muzeul O l t e n i e i , Craiova.
V. G . P o p i l i a n , î n " D r o b e t a " , 197*. p. 1 * 7 - 1 5 7 ; D.
Tudo r , 0 R , p.A
120.
23. M ă g h e r e ş t i (corn. S ă c e l u ) ( I L , P. 171).
I . Anul d e s c o p e r i r i i n e c u n o s c u t .
I I . S e c . I I - I I I e.n. ( ? )
53
I I I . Monede romane sînt a m i n t i t e într-un raport
î n a i n t a t l u i G r . T o c i l e s c u în 1 9 0 7 - E l e a u ca l o c d e d e s
c o p e r i r e p u n c t u l d e n u m i t " J i d o v a " (sînt a m i n t i t e alături
de " r e s t u r i d e b ă i " , d e c i e p o c a i m p e r i a l ă ) . De f a p t , des
c o p e r i r i l e r o m a n e d e l a M ă g h e r e ş t i şi S ă c e l u ( v e z i mai
d e p a r t e , n r . 38) aparţin aceleaşi aşezări (cum au arătat
cercetările a r h e o l o g i c e d i n a n i i 1976-1980).
V. D . T u d o r , OR*, p. 2 2 7 .
23 b i s . M ă g h e r e ş t i ( c o r n S ă c e l u ) ( I L , p. 1 7 1 ) .
I . D e s c o p e r i t în p e r i o a d a d i n t r e c e l e d o u ă r ă z b o a
ie m o n d i a l e .
II. Mijlocul sec. a l l l - l e a î . e.η.-1 50/70 î.e.n.
I I I . T e z a u r ( ? ) a l c ă t u i t d i n 27 m o n e d e d a c i c e (16
p i e s e d e t i p A d î n c a t a - M î n ă s t i r e a = I l o t şi 11 p i e s e de
t i p Rădu1eşti-Hunedoara = a l l l - l e a l o t ) . Primul l o t are
greutăţi c e variază între 6 , 7 0 - 8 , 4 5 g, cu d i a m e t r u l între
2 1 - 2 3 mm; a l l l - l e a l o t a r e greutăţi c u p r i n s e între 7,92¬
10,45 g cu d i a m e t r u l între 26-29 mm.
După părerea a u t o r u l u i ce publică a c e s t "tezaur"
ar putea f i r e z u l t a t u l unor j u x t a p u n e r i a două tezaure
d i f e r i t e , căci e s t e p r i m u l t e z a u r d e s c o p e r i t în Oltenia
avînd asemenea componenţă ( t i p u l Rădu1eşti-Hunedoara f i
ind c a r a c t e r i s t i c p e n t r u monetăria tîrzie d i n zona intra
carpatică) .
IV. Colecţie particulară.
V. O n o r i u S t o i c a , Un t e z a u r d e m o n e d e geto-dacice
d e s c o p e r i t l a M ă g h e r e ş t i , corn. S ă c e l u ( j . G o r j ) , în BSNR,
LXX - L X X I V , ( I 9 7 6 - I 9 8 O ) , n r . 1 2 4 - 1 2 8 , B u c u r e ş t i , 1 9 8 1 , ρ .
101 - 1 0 9 .
24. Ν eg r en i (corn. Licurici) ( I L , p. 186)
I . C o n d i ţ i i l e d e s c o p e r i r i i nu se c u n o s c .
II. Sec. I I - I î .e.n. ( 7 ) .
III. Denari romani r e p u b l i c a n i ; d e s c o p e r i r i izola
te.
V. G . P o p i l i a n , î n " H i s t o r i c a " , I ,1970, p. 64; C.
Voicu, în " B u l e t i n " , p. 2 4 , n r . 5 1 .
2 5 . O h a b a ( c o r n . B ă l ă n e ş t i ) ( I L , p. 1 9 0 ) .
I I. Sec. I I - I î.e.n.
I I I . 0 tetradrahmă thasiană; d e s c o p e r i r e izolată.
IV. I n c o l e c ţ i a l u i Gh. C i s m a r u d i n C r a i o v a .
V. V . C i u c ă , c o m u n i c a r e l a S o c i e t a t e a Numismatică
Română, secţiunea C r a i o v a , l a 4 a p r i l i e 1 9 7 5 ; a p u d C. V o i -
c u , în " B u l e t i n " , p. 1 7 , n r . 1 0 .
54
26. Ohaba (com. Bolboşi) ( I L , p. 190)
I I. 527-565.
I I I . S o l i d u s de l a J u s t i n i a n I de * , * 8 g ; 21,5 mm;
e m i s l a Con s t aη t i n o p o 1 ( C é c i l e M o r i s s o n , I , p. 7 0 , 4,01).
Descoperire izolată.
V. B . M i t r e a , în " D a c i a " , N.S., X X I I , 1978, p. 367.
27. Pasul VTlcan.
I. Descoperit în a n u l 1869·
II. Sec. I - I V e.n.
I I I . T e z a u r d e m o n e d e r o m a n e de b r o n z , descoperit
Tn 1 8 6 9 , a l c ă t u i t d i n 35 m o n e d e c a r e s e e ş a l o n e a z ă ast
f e l : 10 p i e s e a p a r ţ i n î m p ă r a ţ i l o r d e l a T i b e r i u s l a F i l i p
A r a b u l , i a r c e l e l a l t e 2 5 de l a P r o b u s l a I u l i a n A p o s t a t u l
(1 P r o b u s , 1 , M a x i m i n D a z a , 3 L i c i n i u s I , 1 Licinius I I ,
5 Constantin I ,2 Constantin I I , 1 C o n s t a n s , 10 Constan-
t i u s a l l l - l e a , 1 I u l i a n A p o s t a t u l ; c e l e m a i m u l t e s î n t e¬
m i s e l a S i s c i a , una s i n g u r ă l a Nicomedia).
IV. L o c u l d e p ă s t r a r e nu se c u n o a ş t e .
V. C . G o o s , C h r o n i k . . . , ρ . 3 3 8 ( a p u d C . P r e d a , în
SCIV, 2 6 , 1 9 7 5 , * , p. * 7 5 ) ; M . M a c r e a , în A I S C , I I I , 1 9 3 6 ¬
15*0, p. 3 0 * ; K. H o r e d t , C o n t r i b u ţ i i . . . , p. 3 9 ; D. P r o t a s e ,
în SCN, I , 1957, p. 1 5 8 ; C . P r e d a , în S C I V , 2 6 , * , 1 9 7 5 , p .
Ί75.
28. Peş t e a n a - V u l e a n (com Ciuperceni) ( I L , p. 198).
I. Descoperire în a n u l 1906.
II. (?)-238/2*1».
I I I . D i n t r - u n t e z a u r d e s c o p e r i t în a n u l 1 9 0 6 , s-a
mai r e c u p e r a t un a n t o n i n i a n d e l a G o r d i a n a l l l l - l e a . Te
z a u r u l se a f l a d e p u s î n t r - o o a l ă .
V. C . V o i c u , în " B u l e t i n " , p. 2 2 , n r . 1 8 ; Β . M i t r e a ,
în " D a c i a " , N.S., X X I I , 1978, p. 3 6 6 ; D.Tudor,OR*, p . 2 2 7 -
29- Petreşt i l De S u s ( c o r n . Cărbuneşti) (în prezent
corn. B ă r b ă t e ş t i ; Γΐ~, p~! 198).
I. Descoperire în a n u l 1930.
II. Sec. I l - I î.e.n.
I I I . M o n e d ă g e t o - d a c i c ă de t i p F i l i p a l l l - l e a ;
d e s c o p e r i r e i z o l a t ă , în a n u l 1 9 3 0 , pe m a l u l Gilortului.
IV. I n t r - o colecţie particulară d i n Craiova.
V. C . S . Ν i c o 1 ê e s c u - P 1 o p ş o r şi Β . M i t r e a , î n Muzeul
Naţional de A n t i c h i t ă ţ i , d o s a r 19*5, 7*2, p. 7 - 8 ; B. Mir
t r e a , în " D a c i a " , N.S., X I V , 1 9 7 0 , ρ. * 7 1 , n r . 2*.
30. P i s t e ş t i i d i n Va l e ( I L , p. 2 0 0 ) (sat desfiin
ţat, î n g l o b a t l a s a t u l B ă l a n e ş t i , com. Bălăneşti).
I. Descoperit în a n u l 1915·
II. Nedeterminat.
I I I . T e z a u r a l c ă t u i t d i n 1**0 d e n a r i roma n i , pro¬
babi1 i m p e r i a l i . Teuaurul a f o s t d e s c o p e r i t în a n u l 1915
î n p u n c t u l " C o p ă c i o a s a " şi e r a d e p o z i t a t î n t r - u n v a s de
l u t . Nu s e c u n o a ş t e c o m p o z i ţ i a l u i , f i i n d inedit.
IV. I n s t i t u t u l de A r h e o l o g i e d i n B u c u r e ş t i (dosar
MNA, 1915, fila 216).
V. D . T u d o r , OR*, p. 1 2 1 .
31. Plopşoru ( I L , p. 20*).
I I. 359-336 î.e.n.
I I I . M o n e d e de a u r ( ? ) de l a F i l i p a l l l - l e a (nu
măr n e p r e c i z a t ) , d e s c o p e r i r e izolată..
I V . 0 p a r t e d i n a c e s t e m o n e d e se a f l ă l a B a n c a de
S t a t , Bucureşti (I.Winkler).
V. l u d i t a W i n k l e r , în SCS, I I I , 1 9 5 5 , p. 66-67,nr.
16; C . V o i c u , î n " B u l e t i n " , p. 1 5 , n r . 1 * ; C.Preda m e n ţ i o
n e a z ă în a c e a s t ă l o c a l i t a t e d o a r o t e t r a d r a h m ă d e l a F i
l i p a l l l - l e a , în S C I V , 7 , 1956, 3"*, p.276, n r . 20.
3 2 . P o i a n a (corn.Bî1 t e n i ) ( I L , p. 2 0 6 ) ( P o i a n a , sat
d e s f i i n ţ a t , î n g l o b a t acum l a s a t u l Roviη a r i , c o r n . Β î 1 1 e n i ) .
I I. 12*/31 î.e.n.-65/81.
I I I . T e z a u r a l c ă t u i t d i n 15 d e n a r i r e p u b l i c a n i r o
m a n i , d a t î n d i n t r e 1 2 * - 3 1 î . e . n . şi 13 d e n a r i r o m a n i im
periali d a t î n d î n t r e 6 5 - 8 I e . n . (1 T i b e r i u s , 2 "ere, 6
Vespasian, * Domiţian). Tezaurul a f o s t găsit împreună cu
27 d e o b i e c t e d e p o d o a b ă şi a n u m e : 2 t o r q u e s , 1 b r ă ţ a r ă , 2
i n e l e d e b u c l ă , 10 i n e l e d e c o r a t i v e , 8 p l ă c i d e c o r a t i v e , 1
placă rectangulară, 1 p a n d a n t i v l a n c e o l a t , 1 p e r l ă de am
bră, 1 p e r l ă de s t i c l ă ( t o r q u e s u r i 1 e sînt t e r m i n a t e în
f o r m ă de c a p e t e de ş a r p e ) .
Tezaurul a f o s t d e s c o p e r i t î n t î m p l ă t o r , în anul
1938, în t i m p u l a r ă t u r i l o r , pe m a l u l s t î n g a l J i u l u i ( la
m a r g i n e a u n e i t e r a s e ) , l a c î t e v a s u t e de m e t r i de casa
lui G.Tătărăscu.
C . S . N i c o l ăescir-Pl o p ş o r ( a u t o r u l c a r e p u b l i c ă teza
u r u l ) c o n s i d e r ă că î n g r o p a r e a t e z a u r u l u i ( c a r e se Î n c h e i e
c u r r o r . e d e d e l a D o m i ţ i a n ) s e d a t o r e ş t e r ă z b o a i e l o r pe c a
re e-a p u r t a t a c e s t î m p ă r a t c o n t r a dacilor).
I V . M o n e d e l e se p ă s t r e a z ă l a I n s t i t u t u l de Arheo
l o g i e d i n B u c u r e ş t i . O b i e c t e l e d e p o d o a b ă - l a M.N.I.R.
56
V. C . S . N i c o l ă e s c u - P l o p ş o r , 7n " D a c i a " , V I I - V I I I , '
1 9 3 7 - 1 9 * 0 , p. 2 0 3 - 2 1 5 ; l u d i t a W i n k l e r , î n S C S , 1 1 1 , 1 9 5 5 ,
p. 1 * 2 - 1 * 3 ; e a d e m , î n S C I V , 2 2 , 1 9 7 1 , 1, P - 9 8 , n r . 1 3 ; I.
G l o d a r i u , R e l a ţ i i c o m e r c i a l e . . . , p. 2 8 9 , n r . 225 ( d ă e r o
n a t t e z a u r u l c a a l c ă t u i t d i n 1* d e n a r i r e p u b l i c a n i , a n i i
12*-81 î . e . n . , şi 1* d e n a r i i m p e r i a l i ) ; C . V o i c u , în " B u
l e t i n " , p. 2 * , n r . 5 8 ; L i v i u M ă r g h i t a n , T e z a u r e de a r
g i n t d a c i c e , B u c u r e ş t i , 1976, p . * 1 - * 5 ( i n c o r e c t în corn.
T u r u r e a ) ; G . P o p i l i a n , î n SCN, V I , 1 9 7 5 , p . 2 1 5 .
c
33. Polovragi ( I L , p. 208)

A
I I. S e c . I V - I I I î.e.n. (7) .
I I I . S t a t e r i de l a r e g i i M a c e d o n i e i ( 7 ) ; " s - a r f i
g ă s i t l a P o l o v r a g i ( 7 ) o o a l ă p l i n ă c u monede a n t i c e de
a u r " , m e n ţ i o n e a z ă Iu1< u M o i s i l .
IV. D i s p e r s a t e .
V. l u l i u M o i s i l , Tn " A r h i v e l e O l t e n i e i " , V, 1926,
23, p. 1 3 ; C. V o i c u , în " B u l e t i n " , p. 1 5 , n r . 1 5 .
B_
I . 197*.
I I. Nedetermi nată.
I I I . 0 m o n e d ă a u t o n o m ă de b r o n z e m i s ă de M e s e m b r i a
I V . D e s c o p e r i ţ i Tn c e t a t e a g e t o - d a c i c ă .
V. F l o r i c e l M a r i n e s c u , c o m u n i c a r e l a s e s i u n e a ş t i
inţifică a I n s t i t u t u l u i de A r h e o l o g i e d i n B u c u r e ş t i , f e
b r u a r i e 1 9 7 * ; a p u d B . M i t r e a , î n " D a c i a " , N.S., XIX,. 1 9 7 5 ,
p. 3 2 0 , n r . 1 7 .
Ζ
I . D e s c o p e r i t ă î n a n u l 1951*
I I . Sfîrşitul s e c . a l III-lea-începutul secai ll-
lea.
I I I . 0 m o n e d ă g e t o - d a c i c ă de a r g i n t de t i p u l Zeus
cu d u b l u c a p a f o s t ^ d e s c o p e r i t ă în 1951 d e c ă t r e p r o f . A l .
Borza, l a i n t r a r e a d e f i l e u l u i c e duce s p r e p e ş t e r a Polo
v r a g i . Moneda e s t e b i n e c o n s e r v a t ă şi p r e z i n t ă u r m ă t o a r e
le d a t e t e h n i c e : 1 2 , * 7 g ; 23 mm.
IV. In c o l e c ţ i a C a b i n e t u l u i N u m i s m a t i c a l Biblio
tecii Academiei Române ( i n v . 966/1952).
V. 0 . M i e s c u , î n SCN, I I , 1 9 5 8 , p . * * 8 - * * 9 , n r . 3;
. P r e d a , M o n e d e l e g e t o - d a c i 1 o r , p. 1*6, n r . 9 , p . 1 * 9 .
I -
I I . Descoperite în a n u l 1969.
57
I I . Nedeterminate, probabil d i n sec. I l - I î.e.n.
I I I . D o u ă monede de a r g i n t g e t o - d a c e , indescifra
b i l e ( 1 f r a g m e n t a r ă şi s c h i f a ţ ă ) a u f o s t d e s c o p e r i t e în
cursul s ă p ă t u r i l o r d i n 1 9 6 9 , în a ş e z a r e a f o r t i f i c a t ă da
cică.
IV. Muzeul M i l i t a r C e n t r a l , Bucureşti
V. F l o r i c e l M a r i n e s c u , î n SMMIM, * - 5, 1971-1972,p.
11-12.
ί
I . D e s c o p e r i t ă în a n u l 197*.
I I . 2 2 9 - 1 00 î . e . n .
III. 0 d r a h m ă A p o l l o n i a d e s c o p e r i t ă în c e t a t e a g e
t o - d a c i că .
IV. M u z e u l M i l i t a r C e n t r a l , B u c u r e ş t i .
V. F l o r i c e l M a r i n e s c u , c o m u n i c a r e l a s e s i u n e a ş t i
i n ţ i f i c ă a I n s t i t u t u l u i de A r h e o l o g i e d i n B u c u r e ş t i , f e
bruarie 1 9 7 * ; a p u d B . M i t r e a , î n " D a c i a " N.S., X I X , 1 9 7 5 ,
p. 3 2 0 , n r . 1 7 ; C . V o i c u , î n " B u l e t i n " , p. 1 9 , n r . 1 5 .
II. 9 2 , 9 0 î.e.n.
III. Doi d e n a r i romani r e p u b l i c a n i , provenind d i n
descoperiri izolate.
I V . L o c u l de p ă s t r a r e nu se cunoaşte.
V. I . G l o d a r i u , R e l a ţ i i c o m e r c i a l e . . . , p. 2 8 9 , n r .
2 2 7 ; G. P o p i l i a n , î n " H i s t o r i c a " , I , 1 9 7 0 , p. 6 * ; C . V o i c u ,
în " B u l e t i n " , p. 2 * , n r . 5 9 .
G
I I . Prima jumătate a s e c . a I î.e.n.
I I I . T r e i d e n a r i romani r e p u b l i c a n i , descoperiri
izolate.
V. B. Mitrea, în " D a c i a " , N.S., XIX, 1975, nr.17¬
3*. R o g o j en i ( s a t ,o r . Tîrgu-Cărbuneşti ) ( I L , p.
219) ·
I . Condiţiile d e s c o p e r i r i i necunoscute,
l i . Sec. III- I I î.e.n.
I I I . 0 m o n e d ă g e t o - d a c i c ă de a r g i n t t i p F i l i p al
l l - l e a ; d e s c o p e r i r e .izolată.
I V . La I n s t i t u t u l d e A r h e o l o g i e B u c u r e ş t i (dosar
MNA, 1951).
V. ludita Winkler, î n SCS, I I I , 1955, ρ .90-91 .
58
35· Rogoj i na, v e z i Vierşanl (Rogojina, sat desfi
inţat, înglobat l a s a t u l Vierşanl, com. J u p î n e ş t i ) (IL,p.
219).
36. Roşia de A m a r a d i a ( I L , p.220)
II. Nedeterminate.
I I I . Monede g e t o - d a c i c e de a r g i n t p r o v e n i t e din
descoperiri i z o l a t e (informaţii v a g i l a A1.Stefu1 e s c u ) .
IV. Dispersate.
V. A l . S t e f u 1 e s e u , G o r j u l i s t o r i c şi p i t o r e s c , p.
III; I . V ' i n k l e r , î n SCS, I I I , 1 9 5 5 , p. 9 0 - 9 1 ; C . P r e d a , Mo¬
n e d e l e g e t o - d a c i l o r , p. * 3 è n r . 5 0 .
37. Runcu ( I L , p. 221)
I I . 222 - 235 e . n .
I I I . M o n e d ă de b r o n z d e l a S e v e r u s A l e x a n d e r (e¬
misă l a N i c a e a ) ; d e s c o p e r i r e izolată.
V. D . T u d o r , OR/ , p. 2 2 7 .
1
Β
I I . Sec . a l I V - l e a
III. 0 m o n e d ă de b r o n z de l a C o n s t a n t i n c e l Mare
(306-337 ) şi 1 d e l a C o n s t a n t i n a l l l - l e a ( 3*1-3*6) ( e m i s ă
la T h e s s a 1 o n i c ) . D e s c o p e r i r i i z o l a t e .
IV. I n colecţia p r o f . V.Stănciu1escu.
V. B . M i t r e a , î n " D a c i a " , Ν . S . , X X I , 1 9 7 7 , Ρ · " 3 7 9 ; 0 .
T o r o p u , Roman i t a t e a . . . , p. 2 1 5 , n r . 1 1 5 ·
38. Săcelu ( I L , p. 2 2 * )
A
I . Denar de l a H a d r i a n ( R I C , *0 a ) , d e s c o p e r i t în
1978, î n c u r s u l s ă p ă t u r i l o r d e l a t h e r m e l e r o m a n e d e l î n -
gă p o d u l d e p e s t e r î " l B l a h n i ţ a . P i e s a e s t e f o a r t e bine
conserva tă.
I I . Anul 118.
III. La M u z e u l J u d e ţ e a n G o r j .
IV. Determinat de n o i .
Β
I . D e s c o p e r i t e în a n u l 1976.
I I I . Monede romane i m p e r i a l e , de l a F a u s t i n a I I ,
C r i s p i n a , l u l i a Mamaea, S e v e r u s A l e x a n d e r ( r u p t ă în j u m ă
t a t e ) a u ieşit l a i v e a l a în s ă p ă t u r i l e a r h e o l o g i c e d i n
59
1976, l a t e r m e ( p u n c t u l " T u r i ţ a " , 1îngâ B l a h n i ţ a ) .
IV. La M u z e u l J u d e ţ e a n G o r j . ^
V. I d e n t i f i c a t e d e n o i î n 1 977; D . T u d o r , 0_R , p.
227 ( m e n ţ i o n e a z ă şi m o n e d e d e l a T r a i a n şi A n t o n i u s Pius
în p u n c t u l " T u r i ţ a " ) .
I. Descoperite în a n u l 1977.
II. 193-211 ; s e c . I I - I I I e . n .
III. Denar de l a Septimius Severus, çlsit în
p u n c t u l " T u r i ţ a " î n a n u l 1977, rezultat din sïpèturile
a r h e o l o g i c e . De a s e m e n e a , a u m a i i e ş i t l a i v e a l ă î n ace
laşi l o c 2 b r o n z u r i romane i l i z i b i l e (unul d i n t r e e l e es
t e dupond i u ) .
IV. La M u z e u l J u d e ţ e a n G o r j .
V. I d e n t i f i c a t e d e n o i , în a n u l 1977·
39. Slobozia ( I L , p. 233).
II. Sec. I i- I I I e.n.
I I I . T e z a u r d e m o n e d e i m p e r i a l e r o m a n e (3000 de
p i e s e ) , a z i î m p r ă ş t i a t . D i n a c e s t t e z a u r , Gr. T o c i l e s c u a
a d u s l a MNA m o n e d e e m i s e d e l a S e p t i m i u s S e v e r u s l a F i l i p
Arabul .
IV. I n s t i t u t u l de A r h e o l o g i e d i n B u c u r e ş t i .
V. D . T u d o r , OR*, p. 121, 227 (după R e p . a r h . ) .
40. Socu (corn. Bărbăteşti) ( I L , p. 23*).
A
I I. Nedeterminat.
I I I . 0 m o n e d ă r o m a n ă r e p u b l i c a n ă g ă s i t ă în p u n c t u l
D e a l u l S o c ş o r u l u i . D u p ă G. P o p i l i a n , a r p u t e a p r o v e n i d i n -
tr-un tezaur.
V. G . P o p i l i a n , î n " D r o b e t a " , 1978, p. 4 6 , n o t a 15-
B_
I I . Nu s e c u n o s c a n i i de e m i s i u n e .
I i i . Monede r o m a n e , d e s c o p e r i r i i z o l a t e (dosar MNA
1882, p. 2 4 ) .
IV. I n s t i t u t u l de A r h e o l o g i e d i n Bucureşti.
V. D . T u d o r , OR*, p. 227.
41 S t c i n a ( c o r n . S t o î n a ) ( I L , p. 237).
I . D e s c o p e r i t în a n u l 1973-
I I . Sec. I I - I î.e.n.
60
I I I . T e z a u r d i n c a r e s - a u r e c u p e r a t 30 d e tetra-
drahme de T h a s o s .
IV. I n t r - o colecţie particulară d i n Craiova.
V. Gh. P o e n a r u - B o r d e a , î n " C o i n H o a r d s " 2, 1976,p.
30, n r . 102; B . M i t r e a , în " D a c i a " , N.C. X X I , 1 9 7 7 , p.376,
C . V o i c u , în " B u l e t i r " , p.17, n r . 1 3 ·
42. Strîmtu (com. Slivileşti) ( I L , p. 2 3 8 ) .
π. 194/195-251/253.
I I I . T e z a u r d e monede roma ne i m p e r i a l e , descoperit
în a n u l 1910, d i n c a r e s - a u r e c u p e r a t 98 e x e m p i a r e ; 2 p i e -
se s - a u p i e r d u t în c u r s u l c e l o r d o u ă r ă z b o a i e m o n d i a 1 e ; î η
p r e z e n t s e p ă s t r e a z ă 96 p i e s e . T e z a u r u l s e c o m p u n e d i n 33
d e n a r i şi 63 a n t o n i n i a n i şi s e e ş a l o n e a z ă a s t f e l : Septi
m i u s S e v e r u s - 6 , l u l i a Domna - 3» P l a u t i l l a - 1, Macri-
n u s - 1, E l a g a b a l - 4, l u l i a S o a e m i a s - 1, S e v e r u s Alex
a n d e r - 13, l u l i a Mamaea - 1, M a x i m i n u s T h r a x - 2, Gor
d i a n a l I l l - l e a - 1 d e n a r şi 30 a n t o n i n i a n i , F i l i p Arabul
12 a n t o n i n i a n i , F i l i p l u n i o r - 4 a n t o n i n i a n i , Decius - 7
a n t o n i n i a n i , E t r u s c i l l a - 4 a n t o n i n i a n i . Herenius Etrus-
cus - 5 antoniniani, Trebonianus Gallus - 1 antononian.A¬
telierul de b a z ă în c a r e au f o s t e m i s e m o n e d e l e e s t e c e l
d i n Roma ( 8 6 , 4 6 1 ) , a p o i a t e l i e r u l d i n A n t i o c h i a prezent
c u 10 e x e m p l a r e ( 1 0 , 4 2 % ) şi M e d i o l a n u m (2 e x e m p 1 a r e ) . T e
z a u r u l f a c e p a r t e d i n grupa a c e l o r a c a r e încep cu monede
de l a S e p t i m i u s S e v e r u s şi s e î n c h e i e c u antoniniani la
mijlocul s e c . a l I I 1-1 e a .
Cauza î n g r o p ă r i i : i n v a z i a c a r p i l o r , avînd p r o b a b i l
ca o b i e c t i v o r a ş u l Drobeta.
V. 0 . M i t r e a , î n " D r o b e t a " , 1 9 7 4 , p. 55-64 (în
l i s t a m o n e d e l o r pe m o n e t a r i i a p a r : 8 d e n a r i de l a Septi
m i u s S e v e r u s , e m i ş i l a Roma, p r e c u m şi 2 d e n a r i d e l a C a -
racalla, e m i ş i t o t l a Roma; d a r a c e s t e d a t e n u concordă
c u c o m p o z i ţ i a t e z a u r u l u i d a t ă l a p. 5 6 ) ; i d e m , î n " D a c i a "
N.S., X V I , 1 9 7 2 , p. 3 7 2 , n r . 8 4 ; D . T u d o r , OR*, p. 122.
43. Susen i (com. Runcu) ( I L , p. 2 4 0 ) .
I . D e s c o p e r i t în a n u l 1946.
I I . A n i i U 3 -31 î.e.n.
III. Denar de ja Marcus A n t o n i us, emisiune pentru
l e g i u n i , d e s c o p e r i t în p u n c t u l " V ă r ă r i e " ( u n d e se g ă s e s c
şi f r a g m e n t e c e r a m i c e L a t è n e ) .
IV. I n colecţia căminului c u l t u r a l d i n Suseni.
V. C . P r e d a , în SCN, I I I , i 9 6 0 , p. 167; B.Mitrea,în
S C I V , 2 1 , I 9 7 O , 2, p. 3 4 0 , n r . 4 3 ; i d e m , î n " D a c i a " , N.S.
61
XIV, 1970, p. * 75 , n r . 4 3 ; I.G 1 o d a r i u , R e l a ţ i i comercia
l e . . . , p. 2 9 3 , n r . 3 0 2 ; C. V o i c u , î n " B u l e t i n " , p.25,nr.
70.
Β
I . A n u l d e s c o p e r i r i i nu se c u n o a ş t e .
I I. 161-18 0; 9 6 9 - 9 7 6 .
I I I . M o n e d ă romană i m p e r i a l ă de l a M a r c u s Aure-
lius, d e s c o p e r i t ă în p u n c t u l " V ă r ă r i a " ; t o t a i c i s-a d e s
c o p e r i t o m o n e d ă de l a l o a n T z i m i s k e s .
IV. Locul de p ă s t r a r e n u s e c u n o a ş t e .
V. D. T u d o r , OR*, p. 2 2 7 ( d u p ă R e p . a r h . )
44. Siacu (corn. Slivileşti) ( I L , p. 242).

I. C o n d i ţ i i l e şi a n u l d e d e s c o p e r i r e necunoscute.
II. Sec. I - l I I e.n. ( 7 )
I I I . 0 monedă romană e s t e m e n ţ i o n a t ă de P . P o l o n i c ,
( C a r n e t de n o t i ţ e , X p ă s t r a t l a I n s t i t u t u l de Arheologie
B u c u r e ş t i ) pe f o s t a m o ş i e B u n g e ţ e a n u , u n d e e r a o c e t a t e ,
din c a r e p r o v i n e şi m o n e d a r e s p e c t i v ă .
IV. L o c u l de p ă s t r a r e nu se c u n o a ş t e (probabil
pi erdută).
V. D. T u d o r , OR*, p. 2 2 7 .
45. Sura (corn Slivileşti) (IL, p.240).
I . Nu s e c u n o a ş t e l o c u l descoperirii.
I I . Sec. I I I - I V e.η .
III. Monede p r o v e n i n d d i n c o l e c ţ i a p r o f . Popescu
S u r a şi c a r e " s e p a r e c ă a u f o s t d e s c o p e r i t e p e r a z a sa
tului S u r a " ( O . T o r o p u ) . M o n e d e l e . îη t e m i s i u n i d i n bronz
ale împăraţilor: A u r e l i a n ( 2 7 0 - 2 7 5 ) - 2 , i n v . 1967, 1980;
Probus ( 2 7 6 - 2 8 2 ) - 3, i n v .3024, 3 0 2 8 - 9 ; Maximian Hercu
le ( 2 8 6 - 3 0 5 ) - 2 , i n v . 2 0 6 4 , 2 0 6 6 ; Diocleţian sau G a l e r i -
us ( 2 8 4 - 3 1 1 ) - 1, i n v . 2 8 5 3 ; L i c i n i u s ( 3 0 8 - 3 2 4 ) - 1, i n v
2144; C o n s t a n t i n c e l Mare ( 3 0 6 - 3 3 7 ) - 4 , i n v . 2 2 0 2 , 2 2 0 8 ,
2213, 2 2 2 1 ; Constantin a l l l - l e a (317*337) - 9, i n v . 2 6 5 7 ,
2347-2350, 2353 , 2 3 5 9 - 2 3 6 0 , 2376 ; C o n s t a n s ( 3 3 3 - 3 5 0 ) - 1 ,
inv. 2 3 0 5 ; C o n s t a n t i n c e l Mare sau unul d i n f i i ( 3 0 6 - 3 6 l )
2, i n v . 2 6 4 8 , 2 6 5 4 ; C o n s t a n t i n o p o l i s ( C o n s t a n t i n c e l Mare)
1, i n v . 2 2 4 8 ; 1 m o n e d ă d e b r o n z n e p r e c i z a t ă (sec.a l IV-
lea), i n v . 2656.
IV. Muzeul R e g i u n i i Porţilor de F i e r , Drobeta-Tur-
nu S e v e r iη ( c u n u m e r e l e de i n v e n t a r m e n ţ i o n a t e m a i s u s ) .
V. O . T o r o p u , R o m a n i t a t e a . . . , p. 2 1 6 , n r . 1 2 3 ; c
^ ·
B . : i i t r e a , în " D a c i a " , N.S., X X I , 1 9 7 7 , p. 3 8 0 ; D. Tudor,
0R^ , p. 2 2 7 ( m e n ţ i o n e a z ă în p l u s f a ţ ă d e c e i l a l ţ i
1
autori
c i t e o m o n e d ă d e l a S e v e r u s A l e x a n d e r şi G a 1 1 i eη u s ) .
62
46. Tî r g u - J i u ( I L , p. 2 4 9 )
I . Anul d e s c o p e r i r i i nu se c u n o a ş t e .
I I. 238-244.
I I I . M a i m u l t e m o n e d e de b r o n z d e l a G o r d i a n al
I I I - 1 ea s - a u g ă s i t , l a a d î n c i m e a d e 1 m, c u o c a z i a
rării s t r ă z i r T u d o r V1 a d i η I r c c e u . M o n e d e l e s î n t d e tipul
P ( r o v i n c i a e ) Κ (ose s iae ) S ( u p e r i o r i s ) C O L ( o n i a ) V I H ( iη a c i -
un) A N ( n o ) I .
IV. Dispersate.
V. A l . ţ t e f u l e s c u , î n c e r c a r e a s u p r a i s t o r i e i Tîr-
g u - J i u 1 u i , B u c u reş t i , 1 8 9 9 , P- 1 0 - 1 1 , n o t a 3.
47. Topeş t i (corn. Tisrnana) ( I L , p. 250).
II. Probab i 1 sec. I I - I I I e.n.
III. r.onede r o m a n e ( î m p r e u n ă c u c ă r ă m i z i ,
de m e t a l ) s - a u g ă s i t n a ş e z a r e a r o m a n ă r u r a l ă s i t u a t ă p e
T
m a r g i n e a de n o r d a p l a t o u l u i Cetăpuia.
IV. Dispersate.
C. G r . T o c i l e s c u , M s s . A c a d . R o m â n ă , v o i 5 1 4 4 , f i l a
2 8 1 ; a p u d D . T u d o r , OR*, p. 2 2 7 ¬
48. Tunş i (oraşul T i c l e n i ) ( I , p. 2 5 3 ) ( L o c a l i t a
t e a e s t e i n c l u s ă a c u m în o r a ş u l amintit)
I . D e s c o p e r i t în a n u l 1 9 6 8 .
I I . 2 2 8 - 1 00 î . e . n . ; 21 1 / 2 0 6 - 73 î.e .η .
I I I . T e z a u r d e s c o p e r i t în a n u l 1 9 6 8 , p e d e a l u l Bu-
jorului, l a i z v o a r e l e p î r î u l u i c u a c e l a ş i nume. Tezaurul
se c o m p u n e d i n 132 d e n a r i r o m a n i r e p u b l i c a n i şi o drahmă
A p o l l o n i a ; 70 e x e m p l a r e s - a u r i s i p i t l a 1 o c u i t o r i . T o t a 1u1
d e 133 d e m o n e d e a f o s t a c h i z i ţ i o n a t d e M u z e u l Olteniei.
Pe t e r e n u l unde au ieşit l a iveală m o n e d e l e s-au găsit
urme de l o c u i r e a n t i c ă .
Cuprinsul tezaurului: 4 exemplare d i n t r e anii 211¬
206 î . e . n . ; 1 d i n t r e a n i i 194-190 î.e.n.; 5 dirtre 157¬
147 î . e . n . ; ί d i n t r e 1 4 3 - 1 3 7 î . e . n . ; 4 d i n t r e 1 3 6 - 1 2 9 î e n
12 d i n t r e 1 2 3 - 1 1 9 î . e . n . ; 18 î n t r e 1 1 9 - 1 0 9 î . e . n . ; 1 9 d i n -
t r e 1 0 9 - 1 00 î . e . n . ; 22 d i n t r e 1 0 0 - 3 0 î . e . n . ; 34 d i n t r e 83¬
80 î . e . n . ; 7 d i n t r e 7 8 - 7 3 î . e . n . ; 1 d r a h m ă A p o l l o n i a .
Tezaurizarea s-a f ă c u t în d o u ă e t a p e , c a r e cores
pund cu e t a p e l e de p ă t r u n d e r e a d e n a r u l u i r e p u b l i c a n în
Dacia: prima, l a sfîrşitul s e c o l u l u i al ll-lea, i a r cea
de a doua l a î n c e p u t u l s e c . I î . e . n . ( m o m e n t u l culminant
se s i t u e a . z ă î n t r e 90 - 8 0 î . e . n . ) .
Majoritatea denarilor d i n a c e s t t e z a u r sînt bătuţi
l a Roma, i a r g r e u t a t e a l o r v a r i a z ă î n t r e 4 , 1 0 g - 2 , 3 0 g ( s e
r e m a r c ă m a r e l e n u m ă r de p i e s e cu o g r e u t a t e considerată
superioară c e l e i normale).
63
IV. M u z e u l O l t e n i e i , Craiova.
V. G . P o p i l i a n , în " H i s t o r i c a " , I , p. 6 4 ; i d e m , în
"Historica", I I I , 1 9 7 4 , p. 6 2 , n r . 1 2 ; Β . M i t r e a , în S C I V ,
24, 1973, 1 , P- 1 4 6 , n r . 4 1 ; i d e m , în " D a c i a " , N.S..XVII,
1973, p. 4 1 0 , n r . 41 ( t e z a u r u l a p a r e f o r m a t d i n 136 de-
nari r o m a n i r e p u b l i c a n i ) ; C . V o i c u , în " Β u 1 e t ί η " , ρ . 2 5 . n r .
7 1 ; G . P o p i l i a n , în " D r o b e t a " , 1978, p. 3 3 " 4 6 .
49. TTnţăren i ( I L , p. 2 55 ) .
I . D e s c o p e r i t în a n u l 1905·
II. Anii 602-610.
I I I . Un f o l l i s d e l a Focas, s u r f r a p a t peste unul
d e l a T i b e r i u , în a t e l i e r u l de l a C o n s t a n t i n o p o l , a f c ; - t
d e s c o p e r i t în a n u l 1 9 0 5 , cu o c a z i a săpăturilor î n t r e p r i n
se d e G r . T o c i l e s c u .
IV. In colecţii particulară a r e r. e r a ' '.' 1 u • Sever
P r e t o r i a n ; a f o s t c o m u n i c a t în 1 9 6 5 d e d r . E . R ă z m e r i ţ ă l a
S o c i e t a t e a Numismatică Română.
V. C . P r e d a , în S C I V , 2 3 , 1972, 3, p. 4 1 0 .
50. Va l e a P e r i l o r (com. Cătunele) ( I L , p.263).
I I . A n u l 261 .
III. Un a n t o n i n i a n d e l a G a l l i e n u s (S a 1 o n i η a , a v î η d
pe r e v e r s l u n o R e g i n a ) , t i p R I C , V, 1 , ρ . 1 9 3 , 1 3 , a fost
d e s c o p e r i t în c a s t r u l r o m a n ) A c e a s t ă e m i s i u n e a fost da
t a t ă în a n u l 2 6 1 d e A. C a t h e n e t şi H . H u v e l i n , în "Revue
numismatique", V I e
s é r i e , v o l . 1 4 , 1S 7 2, p . 1 7 6 .
I V . L o c u l de p ă s t r a r e n u se c u n o a ş t e .
V. ' c r , . Ds'v i d ? s c u
;
; ''Drcbeta' ,
1
·ί ? i , c.76-
5 1 . V i e rş an i (corn. J u p î n e ş t i ) ( I L , p. 2 6 9 ) (Rogo
jina, sat desfiinţat, înglobat l a s a t u l VierŞ^ni)
I I . Sec. I I - I î.e.n.
I I I . M o n e d ă de a r g i n t g e t o - d a c i c ă , de t i p V î r t e j u -
Bucureşti. Descoperire i z o l a t ă . Moneda a f o s t p r e d a t ă de
p r o f . P o p e s c u p e n t r u e x p o z i ţ i a d i n 1 9 0 6 şi se a f l ă în c o
lecţia I n s t i t u t u l u i de A r h e o l o g i e d i n B u c u r e ş t i (inv.2Sl/
D ·
V. C . P r e d a , în SCN, V, 1 9 7 1 , p. 6 7 ; idem, Monedeie
c e c o - d a c i l o r , p. 2 3 8 , n r . 32.
5 2 . VΤ r ţ u ( s a t d e s f i i n ţ a t , î n g l o b a t în satul Somă-
neşti, corn. T e l e ş t i ) ( I L , p. 272).
I I . 217 - 49 î . e . n .
I I I . Monede romane r e p u b l i c a n e , d e s c o p e r i r i izolat
te ( " d i n aceeaşi epocă cu L o c u s t e n i " ) . Număr n e p r e c i z a t .
IV. L o c u l de păstrare n e c u n o s c u t .
V. P a m f i l P o l o n i c , Tn Mss A c a d . R o m â n ă , 2 2 / 1 9 4 0 ,
vol. I I I , c a i e t 1 , f i l a 40; apud C.Preda, Descoper i rea de
monede r o m a n e r e p u b l i c a n e d e l a L o c u s t e n i , ιη SCN, I I I ,
I 960 , p~. 1 6 7 ; I . G 1 o d a r i u , R e l a ţ i i c o m e r c i a l e . . . , p. 296,
nr. 351;C.Voicu, î n " B u l e t i n " , p. 2 5 , n r . 7 4 .
53. Gorj (judeţ)

II. 174 î . e . n . ; s e c . I - I I I e . n .
III. T e z a u r de monede d e s c o p e r i t î n t r - o localitate
n e c u n o s c u t ă d i n j u d e ţ u l G o r j . C o n ţ i n e c i r c a 191 frag-
fragmentate, g ă u r i t e , d e n a r i şi a n t o n i n i a n i d e l a împă
raţi d i n s e c . I - I I I e.n. P r i n t r e acestea, un denar repu
b l i c a n r o m a n d i n a n u l 174 î . e . n . M o n e d e l e imperiale se
e ş a l o n e a z ă d e 'a V e s p a s i a n l a F i l i p A r a b u l şi F i l i p luni-
o r.
IV. C a b i n e t u l N u m i s m a t i c a l B i b l i o t e c i i Academiei
R o m â n e ( i n v . 5 5 3 ) ; t r a n s f e r a t l a M.N.I.R.
V. C o n s t . M o i s i l , î n " B u l e t i n l u n a r . B i b l i o t e c a A¬
c a d e m i e i R o m â n e " , I I , 3 , 1 9 4 7 , P- 10 ( d ă t e z a u r u l format
din d e n a r i romani i m p e r i a l i t o c a ţ i în 151 b u c ă ţ i ) ; D . P r o -
t a s e , Tn C o n g r e s s o Iη t e r n aζ i o n a 1 e d i N u m i s m a t i c a , I I .Roma,
1965, p. 4 3 2 ; D . T u d o r , 0_R*, p. 1 1 9 ( d ă c i f r a e x a c t ă a d e
p o z i t u l u i d e d e n a r i şi a n t o n i n i a n i d e 1 9 1 p î e s e ) ; C . V o i c u ,
în " B u l e t i n " , p. 2 5 , n r . 7 7 ; Inventarul general a l Cabi
netului numismatic a l B i b l i o t e c i i Academiei Române, p . 9 3 ,
nr. 553; I n v e n t a r u l s p e c i a l , d e p o z i t u l D.A.Sturdza a l B i
b l i o t e c i i Academiei Române.
54. Cîmpofen i 17 Β
II. 300-250 î.e.n.
III. 5 - 6 t e t r a d r a h m e d e t i p F i l i p a l l l - l e a . Nu s e
• t i e dacă e l e a p a r ţ i n u n u i t e z a u r , n i c i dacă sînt imi
taţii s a u p o s t u m e .
IV. L o c u l d e p ă s t r a r e nu se c u n o a ş t e .
V. B . M i t r e a , î n S C I V , 22 , 1 97 1 , 1 , p. 1 2 0 - 1 2 1 , n r .
16; i d e m , î n " D a c i a " , N.S., XV, 1 9 7 1 , p. 4 0 0 , n r . 1 6 ; C.
Ρ r e c , a , M o n e d e l e g e t o - d a c i 1 o r , p. 3 5 ; 0 . S t o i c a , Tn "Bule-
tin" 1 9 7 6 , p. 1 2 , n r . 6 .
65
I Ν D I C I x
Monede greceşti
Descoperiri izolate: Bărbăteşti 4 A ; D
Bîrseşti 6 A
Ca r t i u 13 A
Cărbuneşti 15 Ε
C împofeni 17 A
Ohaba-Bă 1ăneşti 25
Ρ 1 o p ş o r u 31
P o l o v r a g i 33 B; 33 Ε
Tezaure: C o r n e t u 18 A
Polovragi 33 A
S t o i n a 41
Monede dacice
Descoperiri izolate: Arcani 2
Buzeşti 12 A, 12 Β
Cărbuneşti 15 A, 15 Β
Cîmpofeni 17 Β
M ă g h e r e ş t i 23 b i s
P e t r e ş t i i d e S u s 29
P o l o v r a g i 33 C, 33 D
Rogojeni 34
Rogojina, v e z i Vierşani 51
R o ş i a de A m a r a d i a 36
V i e r ş a n i 51
Tezaure: Aninoasal
Bîrzeiul de G i l o r t , v e z i Căr
buneşti (15 0)
Cărbuneşti 15 C, 15 D
Cornişani, vezi Aninoasa 1
Monede republicane romane
Descoperiri izolate: Bărbăteşti 4 Β
Negreni 24
P o l o v r a g i 33 F, 33 G
S o c u 40A
S u s e n i 43 A
Vî r ţ u 52
Tezaure: Bumbeşti 11 8
C o r n e t u 18 Β
T u n ş i - T i c 1 en i 48
Cifrele î n s o ţ i n d n u m e l e l o c a l i t ă ţ i l o r se r e f e r ă la po
ziţia d i n c a t a l o g u l d e s c o p e r i r i l o r cnetare.
66
Monede romane imperiale
Descoper i r i i z o i a t e : Băleşti 3Β
Bărbăteşti 4 C
BTrseşti 6Β
Borăscu 9
B r ă d 1 c e n i 10 Β
B u m b e ş t i 11 C, 11 D
Car t i u 13 Β
C ă t u n e l e 16 A, 16 Β
Iζ v o a r e l e 21
Măghereşti, vezi Săcelu 38
R u n c u 37 A
S â c e l u 3 8 A, B, C
S u s e n i 43 Β
S i a c u 44
S u r a 45 A
Tî r g u - J i u 46
T o p e ş t i 47
Va 1 ea P e r i l o r 5 0
Tezaure : B ă 1eş t i 3 A
Β r ă d i c e n i 10 A
B u m b e ş t i - J i u 11
D ă n e ş t i 20
L e u r d a 22
P e ş t e a n a - V u 1 c a n 28
Pisteştii d i n V a l e , vezi Bă-
1ăneş ti, 3 b i s
Po i a n a Rov i n a r i 32
S 1 o b o z i a 39
S t r î m p t u 42
Monede r ornaη e 11 r zι ι
D e s c o p e r i r i Izo1 a t e :
sec. al IV-lea: B î1 t e n i 5
Căpren i 1 4
C o r n e t u 18
R u n c u 37 Β
S u r a 4 5 A, 4 5 Β
Oha b a - B o l b o ş i 26
(Justinian)
sec. a l V I I -1 e a : T î n t ă r e n i 4 9
(Foc as )
Tezau re :
sec . V: Pasu I Vî1 c a n 27
BIBLIOGRAFIA DESCOPERIRILOR S I GENERALA
Ioana Bogdan Cătăniciu, Tezaurul monetar de la Poiana
67
( j u d . T e l e o r m a n ) , Τη SCN, V I , 1 9 7 5 -
Mişu Davidescu, Săpăturile a r h e o l o g i c e d i n c a s t r u l roman
d e l a C ă t u n e l e , j u d . G o r j , în " D r o b e t a " , 1976.
I . G l o d a r i u , Relaţiile c o m e r c i a l e a l e D a c i e i cu lumea e¬
l e n i s t i c ă şi r o m a n ă " C l u j , 197*.
O t i l i a G h e r g h e şi P e t r e G h e r g n e , T e z a u r u l d e l a B u m b e ş t i -
J i u, Tn R e v i s t a m u z e e l o r şi m o n u m e n t e l o r (seria
Monumen t e ) , X I V , 1 9 7 7 , 2.
C.Goos, C h r o n i k d e r a r c h a o l o g i s c h e r i Funde S i e b e n b i i r g e n s ,
în " A r c h i v d e s V e r e i n s f u r S i e b e n b u r g i s c h e L a n d e s -
kunde", X I I I , 1876.
K.Horedt, Contribuţii la istoria Transilvaniei Tn sec.
I V - X I I I , Bucureşti, 1958.
0 . M i e s c u , D e s c o p e r i r i m o n e t a r e , î n SCN, I I , 1958.
Idem, Date n o i p r i v i t o a r e l a t e z a u r u l m o n e t a r de l a Că-
preni ( r e g . C r a i o v a ) î i SCfJ, I I I , I960.
M.M a c r e a , M o n e t e l e şi p ă r ă s i r e a D a c i e i , în A I S C , I I I , 1 9 3 6 ¬
194C, Cluj, I 9 4 1 , p. 2 7 1 - 3 0 5 .
Floricel M a r i n e s c u , Date n o i cu p r i v i r e la cetatea daci
c ă d e l a P o l o v r a g i , ΐη S MM I M , 4 - 5 , 1 9 7 1 - 1 9 7 2 .
L i v i u M ă r g h i t a n , T e z a u r u l de l a P o i a n a ( j u d . G o r j ) , în T e ¬
z a u r e de a r g i n t d a c i c e , B u c u r e ş t i , 1 9 7 6 .
A. M e t z u l e s c u , Un a l b u r n c u f o t o g r a f i i de m o n e t e decice.Co-
m u n i ca r e f ă c u t ă C o n g r e s u l u i d e a r h e o l o g i e şi nu
m i s m a t i c ă de l a C l u j , 1 9 3 6 , Γη " A r t a şi ar heo1o-
gla", 13-14, 1 9 3 7 - 1 9 3 8 , laşi, 1938.
B. M i t r e a , Le t r é s o r d e F ă r c a ş e l e I d è p . a e nomaη aν 1 ; , in
" D a c i a " , IX-X, 1 9 4 1 - 1 9 4 4 .
I d e m , D e s c o p e r i r i m a i n o i şi m a i v e c h i d e m o n e t e antice
şi b i z a n t i n e î n R o m â n i a " ] Γ 5 s e r i i, p u b 1 i c at e anual
Tn r e v i s t a S C I V , t o m u l 9 ( 1 9 5 8 ) - 24 ( 1 9 7 3 ) ; c f . şi
v e r s i u n e a în l i m b a f r a n c e z ă , D é c o u v e r t e s récentes
e t p l u s a n c i e n n e s de m o n n a i e s a n t i q u e e t b i z aη t i -
n e s en R o u m a n i e , în " D a c i a " , Ν . S . , î n c e p î n d e u v o l .
M, 1958.
I d e m , Un t e z a u r d e m o n e d e r o m a n e i m p e r i a l e d i n v e s t u l O l -
teniei" Tn " D r o b e t a " , Π 1974.
I d e m , D e s c o p e r i r i d e m o n e d e a n t i c e şi b i z a n t i n e Tn Româ
n i a ( X V I I ) , î n BSNR, L X V I I - L X I X ( 1 9 7 3 - 1 9 7 5 ) , n~r.
121-123 , Bucures t i , 1 975-
Const. M o i s i l , S t a t i s t i c a t e z a u r e l o r monetare i n t r a t e pî
nă l a 31 d e c e m b r i e 1 9 4 6 , f n " B u l e t i n lunar",Bibli
oteca Aradeniei Române, I I , 3, 1 9 4 7 -
I u iυ M
o i s i 1 , R e p e r t o r i u de l o c a l i t ă ţ i istorice dinj u d .
G o r j , Τη " A r h i v e l e O l t e n i e i " , V, 1 9 2 6 , 2 4 , p -
126¬
131 .
C é c i l l e M o r i s s o n , C a t a l o g u e des m o n n a i e s b y z a n t i n e s de l a
Bibliothèque N a t i o n a l e , f, d ' A n a s t a s e Ie r
à Justi-
68
n i e n I I ( 4S 1 - 71ί)t P a r i s , B i b i i o t h é g u e Naţionale,
1970.
K.Pink, D i e Munzpragung d e r O s t k e l t e n und i h r e r Nachbarn
( " D i s s e r t a t i o n e s P a n n o n i c a e " , M, 15), Budapesta ,
1 939.
C.S .Ν i c o 1 ă e s e u - P 1 o p s o r , Le t r é s o r d a c e d e P o i a n a - G o r j , în
"Dacia", V l l - V i l l , 1937-19*0.
Gh. P o e n a r u B o r d e a şi C r . M . V l ă d e s c u , D e n a r i r o m a n i r e p u
b l i c a n i descoperiţi l a Bumbeşti, j u d . Gorj, i n "Re
vista muzeelor", V I I , 1971. 3·
G . P o p i l i a n , T e z a u r u l de monede romane r e p u b l i c a n e desco
perit l a Dunăreni ( j u d . G o r j ) , Γη " H i s t o r i c a " , Γ,
1370, p. 5 3 - 6 5 .
Idem, T e z a u r u l de monede romane i m p e r i a l e descoperit la
L e u r d a - o r a ş u l M o t r u ( j u d . G o r j ) , în " D r o b e t a " , 1 9 7 * ,
p. 1 * 7 - 1 5 7 .
I d e m , N o t ă a s u p r a t e z a u r u l u i d e l a B u j o r u , corn. Vî r v o r
( j u d . D o l j ) , Tn SCN, V I , 1 9 7 5 -
I d e m , Un n o u t°. z a u r d e m o n e d e r e p u b l i c a n e descoperit Tn
01 t e n i a , î n " D r o b e t a " , 1 9 7 8 •
C. P r e d a , T r i b u r i l e g e t o - d a c e şi c i r c u l a ţ i a m o n e d e l o r l u i
F i l i p a l l l - l e a l a n o r d de D u n ă r e , în SCIV, 1956,
3-*, p. 2 6 7 - 2 8 5 .
Idem, D e s c o p e r i r e a de monede romane r e p u b l i c a n e de l a L o -
c u s t e n I ', î n SCN, I I I , I 9 6 0 .
Idem, Monede g e t i c e de t i p V î r t e j u - B u c u r e ş t i , î n SCN, V,
1971.
Idem, Monedele g e t o - d a c i l o r , Bucureşti, 1 9 7 3 ·
I d e m , C i r c u l a ţ i a m o n e d e l o r r o m a n e p o s t a u r e 1 i e n e în D a c i a ,
în SC I VA, 2 6 , 1 9 7 5 , * .
D. P r o t a s e , T e z a u r u l d e m o n e d e r o m a n e i m p e r i a l e d e l a N i -
r eş ( r . D e j , r e g . C I u j T I î n SCN, \, 1957-
I d e m , T e z a u r i z a r e a aη t o n ιη ι aη u 1 u i Tn D a c i a , î n SCN, I I ,
Idem, Les trésors monétaires de l a D a c i e r o m a i n e . Leur

siα ι i f i c a t i o n s o c i a 1 e - e c o n o m î g u e e t e t n h o - p o 1 i 1 1 gue
i n C o n g r e s s o i η t e r η aζ i o n a 1 e d i N u m i s m a t i c a , I I ,Roma,
1965.
Idem, Problema continuităţii în D a c i a în l u m i n a arheolo-
g i e i şi n u m i s m a t i c i i , I I , Roma , 1 9 6 5 .
O c t a v i a n T o r o p u , C T t eν a s c u l p t u r i romane d e s c o p e r i t e în
O l t e n i a , în SCIVA, 2 6 , 1 9 7 5 , 1 , ρ . " 2 1 r
I d e m , R o m a n i t a t e a t î rζ i e şi s ; r a r o m â n i i Tn D a c i a Τ r a i a n a
sud-carpatică, C r a i o v a , 1S7 6.
D u m i t r u T u d o r , O l t e n i a r oπ aη ă , B u c u r e ; t ι , 1 9 7 8 .
14
C r . M . V l ă d e s c u , •J eζ Gh. Γ o e r, s r u B o r d e a , ...
C.Voicu, Cataiogu! d e s c o p e r i r i l o r monetare d i n Ci t e n i a .
Monede s t r ă i n e ( s e c , i V î . e . n . - a n u l 102 e . n . ) , t n
" B j i e t • i n f o r m a t i v ' f S oc i e t a t e a n u m i s ma t i că
1
romă-
69
nă, secţiunea C r a i o v a ) , C r a i o v a , 1 9 7 6 , p. 8 - A l .
ludita W i n k l e r , Contribuţii n u m i s m a t i c e l a i s t o r i a Daci-
e j _ , î n SCS, I I I , 1 9 5 5 , 1 - 2 .
Eadem, T i p u r i l e m o n e t a r e a l e d a c o - g e t i 1 o r , în A M M , 6 , 1 9 6 9 .
LE REPERTOIRE NUMISMATIQUE DU DEPARTEMENT

DE GORJ
Rés umé
C e t t e p u b l i c a t i o n s ' i n s c r i t dans l ' i n i t i a t i v e de

mettre en o e u v r e l e r é p e r t o i r e n u m i s m a t i q u e de Roumanie.
Le c a t a l o g u e p r é s e n t e d e s d é p o t s m o n é t a i r e s e t d e s
pièces isolées c o n c e r n a n t l a n u m i s m a t i q u e g r e c q u e et ro-
maine, l a n u m i s m a t i q u e dace e t l a n u m i s m a t i q u e romano-by¬
z a n t i n e . Les i n f o r m a t i o n s p r o v i e n n e n t s o i t du d é p o u i l l e -
ment d e s p u b l i c a t i o n s de s p é c i a l i t é , s o i t des sources
inédites ( l e s i n v e n t a i r e s de l a B i b l i o t h è q u e de l'Acadé-
mie ou l e s f o u i l l e s a r c h é o l o g i q u e s ) .
Le c a t a l o g u e e s t s u i v i p a r l ' i n d e x et quelaues
c a r t e s des découvertes monétaires.
J U D E Ţ U L GORJ
JUDEŢUL GORJ
J U D E Ţ U L G O R J
. H u n e d o a r a >
j u d e ţ u l nu ^ r _ p
Qj
MONEDE ROMANE *4
REPUBLICANE
• Descoperiri ι z o l a t e
• Tp7aurc
9 10 Tt*m
JUDEŢUL GO R J
t
C I T E V A O B S E R V A Ţ I I ASUPRA S T R U C T U R I I S I
D A T Ă R I I UNOR TEZAURE B I Z A N T I N E I N CO
L E C Ţ I A MUZEULUI N A T I O N A L DE I S T O R I E A
ROMAN IΕ I
de ERNEST OBERLANDER - TARN OVLAN U
Ne p r o p u n e m să a n a l i z ă m s t r u c t u r a şi d a t a r e a teza
u r e l o r de monede b i z a n t i n e p r o v e n i t e d i n t r - o localitate
necunoscută d i n f o s t u l judeţ V l a s c a , Bucureşti - C i u r e l u ,
Tulcea, Tuzla, j u d . Constanţa, Cristeşti, jud.Mureş, păs
t r a t e în p r e z e n t în c o l e c ţ i a C a b i n e t u l u i N u m i s m a t i c al
R o m â n i e i ' . D e s c o p e r i r i l e au f o s t p u b l i c a t e , în general
s u m a r , c u m u l ţ i a n i în u r m ă , d a r i d e n t i f i c a r e a şi datarea
l o r s-a f ă c u t p e b a z a u n o r c a t a l o a g e d e r e f e r i n ţ ă c a r e a u
f o s t d e p ă ş i t e de c e r c e t ă r i l e r e c e n t e în d o m e n i u l numisma
t i c i i b i z a n t i n e . Acest f a p t impune o r e a n a l i z a r e a s t r u c
t u r i i , autorităţilor e m i t e n t e , a t e l i e r e l o r , nomina 1 u r i 1or
şi d a t ă r i i .
D a t e l e o b ţ i n u t e pe a c e a s t ă c a l e s î n t e x t r e m d e u¬
t i l e n u n u m a i n u m i s m a ţ i l o r , d a r şi i s t o r i c i l o r şi arheo
logilor i n t e r e s a ţ i de p r o b l e m a t i c a s e c o l e l o r X I I — XI I I la
D u n ă r e a de J o s ^ . P r e z e n t a r e a d e s c o p e r i r i l o r s-a f ă c u t î n
t r - o m a n i e r ă s i n t e t i c ă , a v î n d ca m o d e l f o r m u l a r u l f o l o s i t
l a e d i t a r e a t e z a u r e l o r de c ă t r e p u b l i c a ţ i a COIN HOARDS ?
Sînt o f e r i t e informaţii a s u p r a b i b l i o g r a f i e i anterioare,
l o c u l u i , c o n d i ţ i i l o r d e d e s c o p e r i r e şi s t r u c t u r i i tezau
relor. I d e n t i f i c a r e a p i e s e l o r c o m p o n e n t e s-a f ă c u t urmînd
l u c r a r e a de r e f e r i n ţ ă p e n t r u m o n e t ă r i a b i z a n t i n ă şi de
tip bizantin din secolele XII - XIII a cercetătorului
b r i t a n i c M.F.Hendy, C o i n a g e and Money i n B y z a n t i n e Empire
- 1081 - 1261, Dumbarton Oaks, 1969*.
D ă m în c o n t i n u a r e p r e z e n t a r e a descoosri r'lor:
1 . TEZAURUL "VLASCA" ( B i b l i o g r a f i e : I I.Bănc i 1 ă , S C N
1, 1957, p. 4 2 5 )
I s t o r i c : Se ş t i e c ă a f o s t d e s c o p e r i t î n t r - o l o c a
l i t a t e n e p r e c i z a t ă d e pe t e r i t o r i u l f o s t u l u i judeţ V1 a ş -
c a , în 1 9 3 9 şi c ă e r a c o m p u s d i n 33 m o n e d e d e " b r o n z " de
la T i b e r i u s I I C o n s t a n t i n , Manuel I , Andronic I şi Isa-
s: a l ll-lea.
Loc u1 de p ă s t r a r e : B u c u r e ş t i , K u z e u l Naţional de
I s t o r i e a Român i e i .
C o r e c t : C o n ţ i n e un f o l l i s şi 32 s t a m e n a d e bilon,
d u p ă cum u r m e a z ă :
IMPERIUL BIZANTIN
MONETAR I A A N T I O C H I A
Tiberius I I Constant înus (578-582 )
Fol 1 i s, an V I 1 / 5 8 1 - 582, C.Morrisson, BNP, I , p.169/04-1

ex.
MON ETAR I A CONSTANT INOPOL
STAMENA
Manuel I Comnenos And r o n i c I Comnenos
(1143 -1180)
1 ex.
ΓΓΤ8Τ" 1185)
Em. a I I I - a , f a z a 1 , v a r C Var A - 1 ex.
Em. a I I I - a , f a z a 2 , v a r C 2 ex. Var Β - 1 ex.
Em. a I V - a , v a r , A- 1 e x (tăi
i a t re -
Isaac al ll-lea An-
gula t - regu1ary c1 I p p e d )
Em. a I V - a , v a r .Β - 2 e x . (1 tăiat ge os
(1185-1195)
regulat)
Var , 2 ex.
Em. a I V - a , v a r . C - 2 e x .
Var. 11 e x .
Em. a I V - a , v a r . D , - 2 e x . ( 1 t ă i a t
Var. 2 ex.
r e g u1 a t )
Var. 3 ex.
Var. 1 ex.
CYPRU
MONETARIΑ Ν I COSIA7
Isaac Comnenos, u z u r p a t o r ( 1 1 8 4 - 1 1 9 θ
Tip Β • 1 ex. Data probabilă a a s c u n d e r i i :a n i i 11 85-1195.
2.TEZAURUL B U C U R E Ş T I - CIUREL ( B i b 1 i o g r a f i e : 0. I 1 i •
eseu , C r e s t . C o l . , 3 9 - 4 0 , 1 9 7 2 , p. 36 şi i dem, CH, I I I
247.)
I s t o r i c : Se ş t i e c ă a f o s t d e s c o p e r i t în B u c u r e ş t i
în c a r t i e r u l Ciurelu, pe m a l u l D î m b o v i ţ e i î n 1 9 1 1 şi e r a
a l c ă t u i t d i n 16 s t a m e n a d e b i l o n d e l a Maη u e 1 I , I s a a c a l
l l - l e a şi A l e x i u s a l l l l - l e a .
L o c u l de păstrare: Bucureşti, Muzeul Naţional de
I s t o r i e a R o m ăη i e i .
C o r e c t : C o n ţ i n e 16 s t a m e n a d e b i l o n , d u p ă c u m u r-
mează:
Imperiul bizantin Statul Vlaho - bulgar al
Alexios a l l l l - l e a Angelos Asăneş t ilor
(1195 - 1203) Imitaţii anonime d u p ă moneda
b i zan t i nă (cea . 1200 - 122 5 )
MON ETAR I A CONSTANT NOPOL
STAMENA MONETARIA TARNOVO
STAMENA
Var II - 4 ex.
Imi , " b u l g a r e " t i p A - 4 ex.
Var ? - 1 ex.
I mi " b u l g a r e " t i pΒ -5 ex.
Imi " b u l g a r e " t i p . C-2 ex.
Data probabilă a ascunderi : anii 1220 - 1230
"7
3 . T E Z A U R U L TULCEA ( B i b l i o g r a f i e : l l . B ă n c i l â , SCN,
1. 1 9 5 7 , p. 4 2 6 ) •
I s t o r i c : Se ş t i e c ă a f o s t d e s c o p e r i t la Tulcea,
î n t r - o v i e s i t u a t ă l a 3 km. e s t d e o r a ş , î n 1 8 9 5 şi că
e r a a l c ă t u i t d i n 2h m o n e d e " d e b r o n z " d e l a K a n u e l I,Isa
a c a l l l - l e a şi A l e x i o s a l l l l - l e a .
L o c u l de p ă s t r a r e : B u c u r e ş t i , Muzeul Naţional de
I s t o r i e a Roman i e i .
Corect: 24 s t a m e n a d e b i l o n , d u p ă cum u r m e a z ă :
I m p e r i u1 b i z a n t i n
Μ 0Ν E TA RI A CONSTANTI NOP OL
STAMENA
Isaac a l l l - l e a Angelos Alexios al I I I - 1 ea A n g e l o s
(1185-1195) ( 1 1 9 5 · T2Ô3T
Var . Β - 2 ex. Var. I 1 ex.
Var. C - 2 ex. Va r . I I- 5 e x .
Var. D - 1 ex.
Statul VI aho-bu1 gar a l Asăneştilor
Imitaţii a n o n i m e d u p ă moneda b i z a n t i n ă
(cea. 1200 - 1 2 2 5 )
MON ETA RI A TARNOVO
STAMENA
I m i t r b u l g a r e t i p A - 3 ex.
I m i t . b u l g a r e t i pΒ - 1 ex.
I m i t . b u l g a r e t i p C - 6 ex. ( d o u ă s' n t
a u r i t e şi p e r f o r a t e , p e n t r u a f i p u r -
t a t e ca p a n d a n t i v )
Imperiul l a t i n d e Con s t a n ţ i n o p o 1
I m i t a ţ i i a n o n i me
(cea.1204-1210)
MONETARI A CONSTANT INOPOL
STAMENA D E V A L O R I Z A T E
STAMENA
(cea. 1205-1261)
M o d u 1 ma r e, t i p A - 1 e x , Modul m i c , t i p A-1 e x .
D a t a p r o b a b i1ă a a s c u n d e r i i - a n i i 1220- 1 230
4. TEZAURUL T U Z L A ( B i b l i o g r a f i e : I I . B ă n c i l ă , SCN,
1, 1 9 5 7 , p. 4 2 6 - 4 3 8 şi i d e m , SCN, 2, 1 9 5 8 , p . 4 1 7 - 4 1 9 -
I s t o r i c : Se ş t i e c a a f o s t d e s c o p e r i t la T u z l a , j u
deţ.1 C o n s t a n ţ a î n a i n t e d e 1 9 4 0 şi c ă e r a a l c ă t u i t din
673 monede de " b r o n z " d e l a A l e x i o s I, Manuel I , Androni-
cos I , I s a a c a l l l - l e a şi A l e x i o s a l l l l - l e a .
L o c u l de p ă s t r a r e : B u c u r e ş t i , Muzeul Naţional de
i s t o r i e a Romaη i e i .
C o r e c t : 7 0 7 s t a m e n a şi s t a m e n a d e v a l o r i z a t e (cu
78
modul m i c )de b i l o n , după cum u r m e a z ă :
Imperiul bizantin:
MONETAR I A CONSTANT INOPOL
STAMENA
(1092/93-1118)
A l e x i o s I Comnenos Manuel I Comnenos
rianuci ι
(1 081 - 1 1 1 8 ) (11*3- 1180)
E m i s i u n e a a 3~a ( p o s t r e f o r m ă ) Em.alll
a , f a za 1 , v a r
- 1ex. C - 1ex.
Em. a I V - a , v a r . A- 1 e x
A n d r o n i c o s I Comnenos
Em. a I V - a , v a r . C- 4 e x
(1183-1185)
Em..a I V - a v a r . D- 2 e x .
Var , A - 2 ex. (1 tăiată regu-
I s a a c a l I I 1 ea Comnenos
lat)
( 1 1 8 5 •1 195)
A l e x i i o s a l I I I - 1 e a An g e 1 o s Var. A - 6 e x .
(1195-1203) Var. Β - 61 e x . ( 1 ex.
Var . I • 16 e x . e s t e aurită)
Var , I I - 1 4 0 e x . V a r . C - 14 e x .
Var. 7 • 3 ex. V a r . D - 8 e x . ( 1 ex.
e s t e tăiată reg . )
Var. 7 - 1 ex.
Statul Vlaho-bulgar a l Asăneştilor

Imitaţii a n o n ι me d u p ă m o n e d a b i z a n t i n ă
(cea 1200-1225)
MONETAR I A T A R N 0 V 0
STAMENA
Imit, bulgare tip A 184 e x . I v a n Asan a l I I 1 ea
Imit. bu 1 ga r e t i p Β 102 e x . ( 1 2 1 8 •1 2 4 0 )
Imit. bulgare t i p 105 e x . E m i s i u n e anon i m ă
(cea.1218-1225)
Hend y i m i t a ţ i e l a t i n ă , m o d u 1 m a r e , C o n s t a n t i n o p o l , t i p D,
( r e a t r i bu i tă d e D . M . M e t c a l f , NC, 1 3 , 1 973 l u i I v a n Asan
al l l - l e a ) - 1 e x . (tăiată p o 1 i g o n a 1 ) p o l y g o n a 1 shape c l
pped ) .
Imperiul l a t i n d e Cons t a n t i n o p o 1
Emisiuni anonime
(cea.1204-1210)
MONETAR I A CONSTANTIΝΟ Ρ Ο L
STAMENA STAMENA D E V A L O R I Z A T A
Modul m a r e , tip A - 10 ex. (cea.1205-1261)
Modul m i c , t i p A-39 e x . .
79
Regatul l a t i n de T h e s s a l o n i c Imperiul de l a Ni c e e a
E m i s i u n i a n o n ι me Theodor I Lascarι s
(cea. 1208-1218) (12 0 4 / 8 - 1 2 2 2 )
MONETAR I A T H E S S A L O N I C MONETARIA NICEEA
STAMENA D E V A L O R I Z A T E STAMENA
Modul m i c t i pΒ (Hendy.tip Ε) Em. a 1-a,modul mare¬
- 1 ex. - 1 ex.
Modul mic t i p C (Hendy.tip F)
STAMENA DEVALORIZATE
- 1 ex.
Em. 1 - a , m o d u 1 m i c ,
(Hendy.tip G)-1 ex.
Emitent neprecizat
( s e c . XI I - X I I I )
STAMENA - 2 e x .
Data probabilă a ascunder aη ι 1220 - 1 2 3 0 .
5. TEZAURUL C R I S T E S T I ( B i b 1 i o o r a f i e 0 . I l iesc u, I 1
fov. F i l e de i s t o r i e , 1, 1 9 7 8 , ρ 148)
I s t o r i c : Se ş t i e c ă a f o s t d e s c o p e r i t l a C r i s t e ş t i
azi comună suburbană a oraşului Luduş, j u d . Mureş,în anul
1 9 6 8 şi e r a a l c ă t u i t d i n 2 2 s t a m e n a d e b i l o n de l a Manu
el I , I s a a c a l l l - l e a şi A l e x i o s a l l l l - l e a .
Locul de păstrare: Bucureşti, Muzeul Naţional de
s t o r i e a Romaη i e i .
C o r é e t : 2 2 s t a m e n a d e b i l o n , d u p ă cum υ r m e a z a
Imper i u l bizantin
MONETARIA CONSTANT I N 0 P O L
STAMENA
Manuel I Comnenos Isaac a l l l - l e a Angelos
(114 3-1180) {HB5-I195J
Em. a I V - a , v a r . Β - 1 e x . Var.A-2 ex. (1 tăiat regulat)
Alexios a l lll-lea Angelos
(1195-1203)
Var . I - 2 ex.
Statul Vlaho-bulgar a l Asăneştilor
Imitaţii a n o n i m e după moneda bizantină
(cea 1200-1225)
MONETARIA TARNOVO
STAMENA
Imit. b u 1 ga r e, t iρ A - 3 ex.
Imit, bulgare, tip Β - 2 ex.
Imit. bulgare, tip C - 7 ex.
Imperiul l a t i n d e Con s t aη t i η o p o 1
Emisiuni anonime
(cea.1200 - 1225)
60
MONETARIA CONSTANT INOPOL
STAMENA DEVALORIZATE
Modul m i c , t i p . A - 5 e x .
Data p r o b a b i l ă a a s c u n d e r i i : anul 1241 (?)
In urma r e a n a l i z ă r i i d e s c o p e r i r i l o r m o n e t a r e de
mai s u s , c o n s t a t ă m t ă n u m a i t e z a u r u l d i n j u d e ţ u l Vlaşca,
datează d i n s e c o l u l a l X l l - l e a mai e x a c t , d i n perioada
1 1 8 5 - 1 1 S 5 . î n g r o p a r e a l u i t r e b u i e pusă în l e g ă t u r ă c u una
din i n c u r s i u n i l e cumane c o n t r a I m p e r i u l u i b i z a n t i n . Teza
u r u l V l a ş c a se înscrie î n t r - u n o r i z o n t mai l a r g de teza
u r e a s c u n s e î n t r e 1185-1195 p r e z e n t e în M u n t e n i a , D o b r o
gea şl B u l g a r i a d e N. D e s c o p e r i r e a p r e z i n t ă interes şi
p e n t r u f a p t u l c ă î n ea e s t e p r e z e n t a t ă u n i c a m o n e d ă e m i s ă
de I s a a c C o m n e n o s , u z u r p a t o r u l r ă s c u l a t î n 1 1 8 4 î n Cipru
contra l u i Andronicos I C o m n e n , c u n o s c u t ă p î n ă în p r e z e n t
l a n o r d d e D u n ă r e ^ . I n t e r e s a n t ă e s t e şi a p a r i ţ i a î n a c e s t
tèzaur a m o n e d e l o r "tăiate r e g u l a t " , fenomen c a r e ilus
trează s e n s i b i l i t a t e a d e s t u l de mare a circulaţiei mone
t a r e d i n sudul M u n t e n i e i l a sfîrşitul s e c o l u l u i ' X l l -
a
lea. Tăierea monedelor mai v e c h i a a v u t l o c ' n

imperiul
b i z a n t i n în t i m p u l d o m n i e i l u i I s a a c a l l l - l e a şi A l e x i o s
al l l l - l e a şi a r e p r e z e n t a t o î n c e r c a r e d e a l i n i e r e a v a
l o r i i v e c h i l o r monede, c o n s t i t u i n d un p r o c e n t a j mai r i d i
cat de a r g i n t , c u c e a a n o i l o r stamena d e v a l o r i z a t e .Ase
menea p i e s e s e î n t î l n e s c l a n o r d d e D u n ă r e şi în t e z a u r u l
de l a C r i s t e ş t i ( j u d .Mureş)7, i a r î n D o b r o g e a în tezau
rul de l a T u z l a .
C e l e l a l t e t e z a u r e sînt m u l t mai tîrzii decît s-a
c r e z u t iniţial. E l e datează după 1204, d a t a cuceririi
C o n s t a n t I n o p o l u 1 u i de c ă t r e c r u c i a ţ i i l a t i n i . E l e reunesc
s t a m e n a e m i s ă d e î m p ă r a ţ i i b i z a n t i n i a n t e r i o r i a c e s t u i e¬
veniment şi m o n e d e b ă t u t e d e s t a t e l e "succesoare".
T e z a u r e l e B u c u r e ş t i - C i u r e l , T u l c e a , T u z l a sînt t i
p i c e p e n t r u f a z a de t r a n z i ţ i e de l a e t a p a de c i r c u l a ţ i e a
vechilor emisiuni imperiale, l a cea a stamenelor devalo
r i z a t e , e m i s e d u p ă 1 2 0 4 . E l e se Î n s c r i u î n t r - u n orizont
mai l a r g d e t e z a u r e c a r e a c o p e r ă M u n t e n i a d e S u d şi E s t ,
D o b r o g e a şi B u l g a r i a d e N o r d , a s c u n d e r e a l o r producîndu-
se în d e c a d a 1 2 2 0 - 1 2 3 0 . d a t o r i t ă t u l b u r ă r i l o r g e n e r a t e d e
d e p l a s a r e a m a s i v ă s p r e V e s t şl S u d a t r i b u r i l o r c u m a n e o ¬
r i g i n a r e d i n s t e p e l e de l a n o r d d e Marea N e a g r ă . Această
migraţie a p r e c e d a t marea i n v a z i e mongolă d i n 1241-1242 ·
De u n i n t e r e s s p e c i a l I s t o r i c şi n u m i s m a t i c se b u
cură t e z a u r u l de l a C r i s t e ş t i , j u d . M u r e ş . E l reprezintă
una d i n u l t i m e l e p r e z e n ţ e a l e m o n e d e i b i z a n t i n e p e teri
t o r i u l T r a n s i l v a n i e i . M o n e d e l e i z o l a t e , c a şi tezaurele
de m o n e d e b i z a n t i n e c o n s t i t u i e i n d i c i i a l e l e g ă t u r i i po-
81
pulaţiei T r a n s i l v a n i e i , în s p e c i a l a c e l e i româneşti d i n
a c e a s t ă z o n ă , c u t e r i t o r i i l e d e l a s u d şi e s t d e C a r p a ţ i ,
c a şi c u l u m e a b a l c a n i c ă , u n d e , a c e s t e e m i s i u n i erau sin
g u r e l e u t i l i z a t e . A p a r i ţ i a pe t e r i t o r i u l Transilvaniei,
Banatului şi e s t u l U n g a r i e i a unor t e z a u r e de monede b i
z a n t i n e a s e m ă n ă t o a r e c a s t r u c t u r ă şi d a t a r e c u c e l d e l a
C r i s t e ş t i " , ne î n d e a m n ă să c o n s i d e r ă m că a s c u n d e r e a l o r
s-a p r o d u s î n t r - u n c o n t e x t p o 1 i t i c o - m i 1 i t a r asemănător.
Credem că nu g r e ş i m s ă - 1 i d e n t i f i c ă m c u d e v a s t ă r i l e pro
d u s e de a t a c u l m o n g o l d i n 1 2 4 1 .
P r o c e s u l de r e a n a l i z a r e a d e s c o p e r i r i l o r numisma
t i c e m a i v e c h i , în l u n i ma p r o g r e s e l o r m a r i făcute în
a c e s t d o m e n i u e s t e de n a t u r ă să o f e r e d a t e d e m a r e inte
r e s , nu numai a s u p r a d e z v o l t ă r i i c i r c u l a ţ i e i m o n e t a r e , d a r
şi a s u p r a e v o l u ţ i e i e c o n o m i c e , s o c i a l e şi p o l i t i c e a p o
pulaţiei româneşti într-o epocă decisivă a i s t o r i e i sale.
N O T E
1 M o n e d e l e au făcut p a r t e d i n colecţia C a b i n e t u l u i Nu

mismatic a l B i b l i o t e c i i Academiei Române, f i i n d tran-
f e r a t e l a Muzeul Naţional de I s t o r i e a României.
2 P r o c e s u l de r e a n a l i z a r e a unor d e s c o p e r i r i monetare
b i z a n t i n e î n l u m i n a n o i l o r p r o g r e s e în a c e s t domeniu
a fost i n i ţ i a t d e 0 · M i e s c u în v o l u m u l C u l t u r a bizan
t i n ă în R o m â n i a , B u c u r e ş t i , 1 ° 7 0 , p. 1 87~i n7"! 4 1 5 - 4 2 0
( t e z a u r e l e F o 1 p e n i şi L i ma n u ) , idem, Creşt. Colect.,
3 9 - 4 0 , 1 9 7 2 , p. 3 0 - 3 6 ( t e z a u r e l e B u c o v şi Bucureşti-
C i u r e l ) , idem, ΐ n A c t e s du X I V e
Congres International
des E s t u d e s B y z a n t i n e s , B u c a r e s t , 6-12 septémbre 1971
vol.3, B u c u r e ş t i , 1 9 7 6 , p. 1 S 1 - 1 9 6 , ( t e z a u r u l de l a
B a l ş , j u d . O l t ) şi i dem în v o l . E t u d e s B y z a n t i n e s et
p o i t - b y z a n t i n e s , B u c u r e ş t i , 1 9 7 9 ~ P^ 1 2 - 1 4 ( t e z a u r u l
de l a K a l i p e t r o v o , a z i d i s t r . S i 1 i s t r a , Bu1garia).Veζi
d e a s e m e n e a E.0 b e r 1 a n d e r - T â r η o v e e n u , BSNR, 1 2 4 - 1 2 6 ,
I976-196O, p. 2 9 3 , n o t a n r . 1 3 ( t e z a u r u l de l a Copu-
zu, j u d . Ialomiţa
3 C o i n H o a r d s , L o n d r a , v o l 1 , 1 9 7 5 şi u r m ă t o a r e l e .
4 P e n t r u a t r i b u i r e a u n o r e m i s i u n i de t i p i m i t a t i v am
ţ i n u t s e a m a şi d e c o n t r i b u ţ i i l e ş ! o b s e r v a ţ i i l e cer
c e t ă t o r i l o r D . M . t'.etca 1 f , V±, 1 3 , 1 9 7 3 , p. 1 3 1 - 1 6 6 şi
idem, C o i n a g e i n S o u t h - E a s t e r n Europe - £ 2 0 - 1 3 9 6 , L o n ¬
d o n , 1 9 7 9 , p~. 1 3 1 - 1 6 6 şi i d e m p . 2 2 9 - 2 4 3 , p r e c u m şi de
c e l e a l e l u i J .Τ ο u r a t s e g 1ο u , B a l k . S t u d i e s , 1 4 , 1 973,
p. 1 3 1 - 1 6 6 ; S . E e n d a 1 1 , N_C, 1 S , 1 9 7 8 , ρ . Γ05 - 1 1 2 şi I .
Y o r d a n o v , N u m i z m a t i k a , 1 9 7 8 , 3 , p.3 ~ 1 8 -
5 M o n e d e l e l u i I s a a c C o m n e n o s s î n t r a r e , î n g e n e r a l . Se
82
cunosc doar cîteva d e s c o p e r i r i în B a l c a n i , pe teri
toriul B u l g a r i e i şi G r e c i e i . C f . M . F . H e n d y , o p . c i t . ,
p. 3 3 1 , 3 6 2 , 3 6 5 , 3 6 7 , t e z a u r e l e : d e l a B r a u r o n în
A t t i c a , L a g o d a s , L u k o v o şi T â r n o v o I I . C f . d e a s e m e
n e a şi I . Y o r d a n o v , A r h e o 1 o g i j a, 1 9 7 5 , 1 , p. 164, t e
z a u r u l de l a O v c a r d i .
D . M . M e t c a l f , M . C i r c , 1 9 7 3 , 1 0, p. 3 7 0 - 3 7 1 .
Un e x e m p l a r i z o l a t p r o v i n e d e l a G i u r g i u , c f . M. I -
o n e s c u , BSNR, 6 7 - 6 9 , 1 9 7 3 - 1 9 7 5 , n r . 1 2 1 - 1 2 3 , p. 3 1 0 .
E s t e v o r b a de t e z a u r e l e de l a F ă g ă r a ş , j u d . Braşov,
cf. E . O b e r l ă n d e r T â r n o v e a n u , S t u d . C o m u n . Β r u e k e n t a 1,
2 1 , 1 9 8 1 , p. 2 8 7 - 1 8 9 , r e d a t a t d e rioi p e l a 1 2 1 0 . T e -
zaurul se î n s c r i e însă î n t r - u n o r i z o n t mai l a r g , d e c i
e s t e mai tîrziu, d i n 1241. A l t e t e z a u r e c o n t e m p o r a n e
s î n t şi c e l e d e l a T e r e m i a M a r e , c f . 0 . G o n i , NJ<, 7,
1908, 4, p. 171 şi G . J e s z e n s z k y , N £ , 3 4 - 3 5 , 1935 -
1936, p. 37 ( i l u s t r a ţ i a ) . D i n i l u s t r a ţ i e s e v e d e că
piesele respective s î n t i m i t a ţ i i b u l g a r e , t i p C şi
l a t i n e , Con s t a n t i n o p o 1 , m o d u l m a r e şi m o d u l m i c t i p
A, p l a s î n d t e z a u r u l î n s e c o l u l a l X I I 1-1 e a . Autorul
a c e s t o r rînduri pregăteşte o notă a s u p r a acestei
descoper Iri .
Un a l t t e z a u r d i n s e c o l u l a l X I I 1 - 1 e a este
cel d e l a S a r k a d , corn B e k e s ( 1 a 5 km de frontiera
r o m â n o - m a g h i a r ă ) , p u b l i c a t iniţial de A . K e r e n y , NK,
48-49, 1948-1949, p. 2 1 .
C o n f r u n t î n d t r i m i t e r i l e l u i A. K e r e n y l a BMC
I I , c u t i p u r i l e c a t a l o g u l u i l u i M.F.Hendy, c o n s t a t ă m
că t e z a u r u l c u p r i n d e i m i t a ţ i i b u l g a r e t i pΒ şi C,
p r e c u m şi i m i t a ţ i i l a t i n e , Con s t a n t i n o p o 1 , m o d u l ma
re, t i p A.
Deşi d a t e l e de c a r e d i s p u n e m d e s p r e tezaurul
de l a S t r e z a - C î r ţ i ş o a r a , j u d . S i b i u sînt de d e p a r t e
i n s u f i c i e n t e c f . K.Horedt, Constrlbuţii l a istoria
Transilvaniei în s e c o l e l e I V - X I I I , Bucureş11, 1958,
pT 12 4, t e z a u r u l p a r e s i f i e Î n g r o p a t t o t î n s e c o l u l
XIII. Trimiterea l a S a b a t i e r a a c e s t u i a u t o r ne f a c e
să v e d e m î n p i e s a m e n ţ i o n a t ă u n a s p r o n d e electron
al l u i I s a a c a l l l - l e a e m i s l a C o n s t a n t i n o p o l şi n u
o p i e s ă de l a l o a n a l l l - l e a Comnenos (1118 - 1 1 4 0 )
cum s-a c r e z u t p î n ă a c u m . B i j u t e r i i l e indică şi e l e
o d a t a r e m a i t î r z i e , în s e c o l u l a l X I I I - 1 e a . E s t e p o
s i b i l c a şi a c e a s t ă d e s c o p e r i r e s ă f i f o s t p u s ă la
a d ă p o s t t o t în 1 2 4 1 - 1 2 4 2 .
83
SOME REMARKS ON THE STRUCTURE AMD
DATING OF SOME B Y Z A N T I N E HOARDS OF
THE C O L L E C T I O N OF THE NATIONAL H I S
TORY MUSEUM OF ROMANIA
- Abstract -
The a u t h o r i n t e n d t o r e e x a m i n e a number o f five

B y z a n t i n e c o i n - h o a r d s i n i t i a l l y p u b l i s h e d many y e a r s ago
b a s e d o n some r e f e r e n c e c a t a l o g u e s o u t d a t e d by t h e l a t e s t
r e s e a r c h . T h e c o i n s w e r e r e i d e n t i f i e d u s i n g M.F. Hendy's
c a t a l o g u e " C o i n a g e a n d Money i n B y z a n t i n e E m p i r e 1081 -
1261''. I n r e p u b l i s h i n g t h e r e s u l t s t h e m o d e l u s e d i n C o i n
H o a r d s was a p p l i e d . The a u t h o r f o c u s e d on the hoards
"Vlaşca", Bucureşti-Ciure 1 , T u l c e a , T u z l a (Constanţa cou
c o u n t y ) and Cristeşti (Mureş C o u n t y ) .
Based on a v a i l a b l e d a t a t h e " V l a ş c a " h o a r d s was
b u r i e d between 1185-1195. The hoards f r o m B u c u r e ş t i - C i u -
r e l , T u l c e a and .Tuzla were d a t e d between 1220-1230 and
the o n e f r o m Cristeşti i n 1241 w h i c h i s much l a t e r than
was i n i t i a l l y thought.
Besides t h e o l d B y z a n t i n e stamena i s s u e d before
1203, they a l s o c o n t a i n c o i n s s t r u c k i n t h e m i n t s o f t h e
S e c o n d B u l g a r i a n K i n g d o m , t h e Con s t a n t î π o p o I i aη Latin
Empire, t h e L a t i n Kingdom o f T h e s s a l o n i c a and t h e Empire
of Ν i c a e a .
The a u t h o r m a k e s s e v e r a l c o n s i d e r a t i o n s on the
mi 1 i t a r y - p o 1 i t i c a 1 c i r c u m s t a n c e s u n d e r w h i c h t h e r e s p e c -
t i v e h o a r d s w e r e h i d d e n ( a t t a c k s o f t h e Cumans a n d the
Mongol s' inva s i o n i n 1241). The paper a l s o d e a l s w i t h a
coin o f t h e "Vlasca" hoards i s s u e d i n C y p r u s by Isaacus
Comnenus ( 1 l 8 l f - 1 1 9 1 ) w h i c h i s a u n i q u e p i e c e i n Romania.
A t t h e same t i m e t h e a u t h o r p o i n t s to the regularly
c l i p p e d c o i n s o f t h e hoards from V l a s c a , Tiizla and C r i s -
teşti .
84
UN TEZAUR DE MONEDE FEUDALE DOBROGENE D I N SECOLUL.
AL X I V - L E A DESCOPERIT LA CERNAVODA (JUD.CON S T A N T A )
de ERNEST OBERLANDER-TARNOVEANU
I n c a d r u l m a r i i şi v a l o r o a s e i c o l e c ţ i i numismatice
şi d e a n t i c h i t ă ţ i a i n g . C o n s t a n t i n C . O r g h i d a n , a f l a t ă î n
prezent l a M u z e u l N a ţ i o n a l de I s t o r i e a R o m â n i e i ' , păs
t r e a z ă şi u n m i c l o t m o n e t a r c o n s t i t u i t d i n ş a p t e piese
de b r o n z e m i s e î n s e c o l u l a l X l V - l e a l a D r i s t r a , de c ă t r e
conducătorii unor s e n i o r i i feudale dobrogene. Monedele
s î n t î n s c r i s e în r e g i s t r u l i n v e n t a r a l colecţiei Constan
t i n C.Orghidan la numerele de i n v e n t a r 0 . 6 6 3 9 - 0.6645.
T o t a c o l o se g ă s e ş t e m e n ţ i u n e a că p i e s e l e fac parte
d i n t r - u n tezaur d e s c o p e r i t l a Cernavodă, j u d . C o n s t a n ţ a 2 .
Din p ă c a t e nu s-au p ă s t r a t n i c i un f e l de detalii asupra
d a t e i şi c o n d i ţ i i l o r d e s c o p e r i r i i , p r e c u m şi a numărului
r e a l şi s t r u c t u r i i t e z a u r u l u i . A v î n d în v e d e r e f a p t u l că
t r e i monede sînt i l u s t r a t e de T . G e r a s i m o v , c a r e a cerce
t a t colecţia i n g . C o n s t a n t i n C.Orghidan, putem a f i r m a cu
c e r t i t u d i n e că p i e s e l e au f o s t a c h i z i ţ i o n a t e înainte de
iunie 19363.
In c i u d a f a p t u l u i că ne l i p s e s c destul de multe
d a t e a s u p r a d e s c o p e r i r i i , t e z a u r u l de l a Cernavodă repre
zintă unul d i n r a r e l e documente n u m i s m a t i c e privind mo
n e t ă r i e f e u d a l ă d o b r o g e a n ă în s e c o l u l a l X l V - l e a . Tezau
r u l , s a u l o t u l c a r e ne-a p a r v e n i t , e s t e a l c ă t u i t d i n şase
stamena emise Ia D r i s t r a de către d e s p o t u l Tării Cavar-
n e i , D o b r o t i t z a ( c e a . 1 3 4 8 - 1 3 8 6 ) şi u n s t a m e n o n b ă t u t în
aceiaşi monetărie de către T e r t e r , s e n i o r u l Dristrei
(cea. 1376-1388).
D ă m în c o n t i n u a r e d e s c r i e r e a c o m p l e t ă a tuturor
pieselor:
I DESPOTATUL DE CAVARNA
Despotul Dobrotitza (cea. 1348-1386)
Monetăria de la Dristra ( c e a . 1366-1376)
Stamena
Varianta nr. 1 \ .- _
A v . L e g e n d a în l i m b a g r e a c ă * * ^ *• -• p e n t r u A£0~IIOTO"U
t o t uJ î n c e r c p e r l a t Π O &
Rv. pentruii ~ ~τ , ·» totul
f în c e r c
perlat. I^CXVVOU XOt/ ToUJJlTj>OT LTJjocJ
85
1. AE.
1,25 S 17,S χ 16,5 mm.
Cf. T . G é r a s i m o v , I A I - S o f i a , 1 3 , - 1 939 , p.289, f i g .
3 2 2 , 1 şi 0 . M i e s c u , P ă c u i u l l u i Soare-*, p . 1 5 7 , n r . 122¬
127, p l . XXVI , n r . 17.
I n v . 0.6642 . P l . I , n r . 1 a,b.
Subvarianta nr. 1 a
A v . l a f e l c a ffia i s u s .
Rv. L e g e n d a lif4-;- totul în cerc perlat.
2. AE. 6 , 8 6 g » 1 8 , 5 mm.
T.Gerasimov, IAI-Sofia, 1 3, 1939 , p . 2 9 2 , f i g . 329,
2
· Inv.O. 6639, P l .I, n r . 2 a,b.
Varianta nr.2
Av. Legenda totul în cerc perlat.
Rv. La f e l ca l a v a r i a n t a n r . 1 .
3. AE. 1,06 g 19 χ 16 mm
C f . T . G é r a s i m o v , I A l - S o f i a , 1 3, 1 9 3 9 , ρ . 2 9 1 , f i g . 3 2 8
şi 0. I 1 i e s c u , P ă c u i u l l u i S o a r e , ρ . 1 5 8 , n r . 1 32 - 1 5 9 ,Ρ 1.XXV I
n r . 1 4 şi 1 6 .
I n v . 0. 6 6 4 1 . P l . I , n r . 3 9 a şi b.
Subvarianta nr. 2 a
Av. La f e l ca mai sus
Rv. Legenda jco totul în cerc perlat.
Τ
4. AE. 1 ,26 g 1 8 , 5 x 17,5 mm.
Subvariantă inedită.
I n v . 0 . 6643. Ρ 1 . I , n r . 4 a,b.
Varianta nr. 3
Av. La f e l ca la varianta nr. 2.
Rv. Legenda ·;1τη·.. totul în cerc perlat.
5. AE. 1,04 g 1 9 , 5 x 19 mm. Surfrapată p e s t e un a l t

follaro al l u i Dobrotitza.
T . G e r a s i m o v , Ι Α Ι - S o f i a , 1 3, 1 9 3 9 , ρ . 2 8 9 , f i g · 3 2 2 , 2 .
I n v . 0 . 6 6 4 0 . P l . I , n r . 5 a, b.
Varianta ?
Av. Legenda Q totul în cerc perlat.
τ ;
86
Rv. Legenda τττ totul în c e r c p e r l a t .
ICO
6 . AE. 1 , 7 1 g 20,5 x 19 mm. S u r f r a p a t ă p e s t e un
follaro al l u i Dobrotitza.
T . G e r a s i m o v , I A I - S o f i a , 1 3 , 1 939 , ρ .292 , f i g . 3 2 9 , 1
Inv. 0 . 6 6 4 4 . Ρ 1 . I , n r . 6 a, b.
I I SENIORIA DE DRISTRA
Seniorul ( ) Terter (cea.1376-1388).
Monetăria de la Dristra
S t amena
Varianta nr. 1
Av Monograma grecească pen t r u X ç :η Χ £ ρ{_ totul
în c: ee r cc p(
perlat exterior. i i
Rv. A c v i l a b i c e f a l ă , a v î n d între c a p e t e o cruce, totul în
cerc o e r l a t .
7. AE. 2 , 1 6 g 20 χ 19 mm. Surfrapată peste un follaro
al l u i Dobrotitza.
Av/Av. Din vechea legendă se mai văd literele şj •Ţ* '
Cf. N.Muimov, Monet i t e , p.86-88 , n r . 3 4 - 3 9 ^ . Pentru

a t r i b u i r e a c o r e c t ă c f . P. D i a c o n u , Ce r c.Ν urn. , 3 , 1 9 8 0 , p.
73, f i g . 1/2 , s e r i a A .
7
Inv. 0 . 6 6 4 5 . P I . I , n r . 7 a, b.
Monedele sînt b i n e c o n s e r v a t e , d a r prezintă urme
de u z u r ă d a t o r a t ă c i r c u l a ţ i e i . Se remarcă prezenţa des
t u l de f r e c v e n t ă a p i e s e l o r s u r f r a p a t e . E s t e vorba de
două e x e m p l a r e ale stamenelor l u i Dobrotitza, rebătute
peste emisiuni mai v e c h i a l e a c e l u i a ş i s e n i o r şi o m o n e d ă
a l u i T e r t e r , s u r f r a p a t ă p e s t e o p i e s ă emisă de tatăl său
despotul de l a C a l i a c r a . S u r f r a p ă r i l e s î n t f o a r t e impor
t a n t e căci p o t p e r m i t e s t a b i l i r e a u n e i c r o n o l o g i i relati
v e a v a r i a n t e l o r şi s u b v a r i a n t e 1 o r şi a s u c c e s i u n i i tipu
r i l o r e m i s e î n m o n e t ă r i a de l a D r i s t r a .
I n t e z a u r u l de l a C e r n a v o d a se î n t î l n e s c mai multe
v a r i a n t e şi s u b v a r i a n t e a l e stamenelor emise de despotul
Dobrotitza. Piesele d e l a n r . 1 şi n r . 3 d i n c a t a l o g fac
p a r t e d i n t r e c e l e mai f r e c v e n t î n t î l n i t e v a r i a n t e a l e e¬
m i s i u n i l o r d e b r o n z de l a D r i s t r a a l e a c e s t u i feudal.
Prezenţa unui n u m ă r d e s t u l de m a r e de v a r i a n t e şi
subvariante la stamenele l u i Dobrotitza este un indiciu
că s - a u f o l o s i t r e l a t i v m u l t e stanţe m o n e t a r e . E m i s i u n e a a
fost i m p o r t a n t ă n u m e r i c , c h i a r d a c ă au s u p r a v i e ţ u i t pînă
azi d e s t u l de p u ţ i n e e x e m p l a r e ( c u n o a ş t e m s u b 100 piese).
M o n e d a l u i T e r t e r d i n t e z a u r u l de l a C e r n a v o d a r e -
87
p r e z i n t ă de a s e m e n e a u n a d i n c e l e mai c o m u n e v a r i a n t e a l e
monedelor acestui emitent, l a c a r e se î n t î l n e s c de a s e m e
n e a şi s u b v a r i a n t e . Ca şi Tn c a z u l m o n e d e l o r l u i D o b r o t i
tza, şi e m i s i u n i l e d e s t a m e n a a l e l u i T e r t e r par să f i
f o s t d e s t u l de s u b s t a n ţ i a l e , în ciuda faptului că ne-a
p a r v e n i t un n u m ă r m i c de piese.
T o a t e m o n e d e l e d i n t e z a u r u l de l a C e r n a v o d a „ p r o v i η
ρ
d i n t r - u n s i n g u r a t e l i e r m o n e t a r , c e l de l a D r i s t r a . C e t a -
t e a , una d i n t r e c e l e mai i m p o r t a n t e d e l a D u n ă r e a de J o s ,
a f o s t d e m a i m u l t e o r i în d e c u r s u l s e c o l e l o r X I I I - XV s e
diul unei monetării l o c a l e ^ , unul d i n c e l e mai vechi şi
cu a c t i v i t a t e a cea mai b o g a t ă d i n t r e t o a t e c e l e c a r e au
f u n c ţ i o n a t în D o b r o g e a m e d i e v a l ă i " . D u p ă t o a t e probabili
tăţile, D r i s t r a a i n t r a t sub c o n t r o l u l l u i Dobrotitza la
s f î r ş i t u l a n u l u i 1366 s a u Î n c e p u t u l l u i 1367, m o m e n t în
care trebuie plasat şi Începutul e m i s i u n i l o r de s t a m e
na p e n t r u a c e s t d e s p o t . A t e l i e r u l s-a a f l a t s u b c o n t r o l u l
l u i D o b r o t i t z a p î n ă în v a r a s a u t o a m n a a n u l u i 1376. Intre
a c e s t m o m e n t şi 1 3 8 8 , D r i s t r a s e v a r u p e de Ca v a r n a , a 1 c ă -
tuind o s e n i o r i e independentă, condusă de Terter, unul
din f i i l u i D o b r o t i t z a . D o m n i a l u i s-a î n c h e i a t p r o b a b i l
în u r m a p r i m e i faze a e x p a n s i u n i i otomane spre G u r i l e Du
n ă r i i , în 1 3 8 8 . 1 1
In t o a t ă a c e a s t ă p e r i o a d ă , m o n e t ă r i a de l a D r i s t r a
a e m i s o c a n t i t a t e a p r e c i a b i l ă de s t a m e n a , c a r e asigurau
în m a r e m ă s u r ă n e c e s i t ă ţ i l e c i r c u l a ţ i e i monetare locale
din sud-vestul Dobrogei.
S t u d i u l t e z a u r u l u i de l a C e r n a v o d a ne faciliteazl
r e a l i z a r e a u n o r o b s e r v a ţ i i p r i v i n d t e h n i c a şi o r g a n i z a r e ?
internă a a t e l i e r u l u i de l a D r i s t r a , a s u p r a s t i l u l u i spe
c i f i c al monedelor sale.
L e g e n d e l e î n s c r i s e pe m o n e d e d o v e d e s c o b u n ă cu
n o a ş t e r e a l i m b i i g r e c e ş t i , c a şi a u n o r r e g u l i specifice
cancelariei b i z a n t i n e ( f o l o s i r e a semnului c r u c i i , a t i t l u
r i l o r , de p r e s c u r t a r e , a tnor monograme şi l-paturi).
G r e a c a e r a l i m b a de c a n c e l a r i e a d e s p o t a t u l u i de C a v a r n a
şi a s e n i o r i e i d e D r i s t r a , şi r e p r e z e n t a fără îndoială
l i m b a v o r b i t ă de o b u n ă p a r t e din populaţia c e l o r două
s t ă t u l e ţ e f e u d a l e , mai a l e s c e l e i d i n c e n t r e l e u r b a n e .
D o r i m să a t r a g e m a t e n ţ i a a s u p r a unei anomalii pe
care o prezintă d i s p u n e r e a legendei stamenelor l u i Dobro
t i t z a e m i s e l a D r i s t r a . E s t e v o r b a d e f a p t u l c ă n u m e l e e¬
m i t e n t u l u i a p a r e p e r e v e r s , în p o z i ţ i e s e c u n d a r ă şi n u pe
avers, cum a r f i n o r m a l . I n p r a c t i c a c u r e n t ă a m o n e t a r i i -
lor balcanice d i n s e c o l e l e XI-XV, semnul c r u c i i precede,
în mod n o r m a l , n u m e l e s u v e r a n u l u i , c a r e e s t e urmat apoi,
de o b i c e i , de t i t l u l său. In cazul e m i s i u n i l o r l u i Dobro
t i t z a , d i n m o t i v e a căror explicaţie ne scapă încă.
88
t i t l u l d e s p o t a l a p a r e în p o z i ţ i e p r i n e i p a 1 ă ' 3 , Monograma
l u i T e r t e r f i g u r e a z ă pe p a r t e a c o n v e x ă a p i e s e l o r , parte
pe c a r e Tn mod o b i ş n u i t s e a f l ă i m a g i n e a aversului la
m o n e d e l e b i z a n t i n e d i n s e c o l e l e Χ I - X I V.
M o n e d e l e d i n t e z a u r u l de l a C e r n a v o d a facilitează
e f e c t u a r e a unor observaţii p r i v i n d t e h n i c a folosită în
m o n e t ă r i a d e l a D r i s t r a în s e c o l u l a l X l V - l e a . T r e b u i e să
remarcăm execuţia îngrijită a d e s e n u l u i stamenelor, chiar
eleganţa dispunerii e l e m e n t e l o r d i n legendă sau a redă
rii acvilei b i c e f a l e . Toate denotă prezenţa unor meşteri
gravori c a l i f i c a ţ i , s t ă p î n i pe o t e h n i c ă perfecţionată.
Stilul î n g r i j i t a l s t a m e n e l o r de l a D o b r o t i t z a şi T e r t e r
contrastează n e t cu r e a l i z a r e a rudimentară a majorităţii
m o n e d e l o r de b r o n z d i n a d o u a j u m ă t a t e a secolului al
X l V - l e a b ă t u t e în a t e l i e r e l e c e l u i de al doilea ţarat
b u l g a r şi c h i a r în I m p e r i u l b i ζ a n t i η . C o n s i d e r ă m c ă g r a v o
rii c a r e au e x e c u t a t a c e s t e s t a n ţ e e r a u p r o b a b i l străini,
veniţi d i n E u r c p a Centrală s a u O c c i d e n t a l ă , unde a r t a mo
n e t a r ă e r a în p l i n avînt.
Monedele s e n i o r i i l o r sud-dobrogene p e r m i t realiza
rea unei a l t e observaţii l e g a t e de t e h n i c a u t i l i z a t ă în
m o n e t ă r i a de l a D r i s t r a . C e l mai adesea r a p o r t u l dintre
a v e r s u l şi r e v e r s u l p i e s e l o r p r o v e n i t e d i n acest atelier
este constant, M sau t t. A c e s t f a p t nu poate rezulta
d e c î t Tn c a z u l î n c a r e c e l e d o u ă s t a n ţ e f o l o s i t e l a b a t e
rea monedei erau f i x e . Stanţele erau m o n t a t e în nişte
b r a ţ e l u n g i , a s e m ă n ă t o a r e , c u un c 1 e ş t e , p r i n s e l a mijloc
cu un n i t . T e h n i c a e s t e de o r i g i n e b i z a n t i n ă , căci se
o b s e r v ă o g e n e r a l i z a r e a e i în a t e l i e r e l e imperiale încă
de l a s f î r ş i t u l s e c o l u l u i a l X - l e a şi î n c e p u t u l secolului
u r m ă t o r . De a i c i ea a f o s t î m p r u m u t a t ă l a î n c e p u t u l seco
lului a l X I I I - 1 ea şi d e m o n e t ă r i a c e l u i d e a l d o i l e a ţa
rat b u l g a r . T o t a c u m s e r ă s p î n d e ş t e şi în a t e l i e r e l e Im
periului d e l a H i c e e a , T h e s s a l o n i c şi T r a p e z u n t . In Ser
bia ea a f o s t u t i l i z a t ă n u m a i î n t i m p u l l u i S t e f a n P.ados-
1 a v ( c c a . 1 2 2 8 - 1 2 3 3 ) • Ea a r ă m a s n e c u n o s c u t ă monetăriilor
p r i n c i p a t e l o r f r a n c e d i n G r e c i a , oraşelor d a l m a t i n e , Ser
biei şi B o s n i e i , c a şi a t e l i e r e l o r o t o m a n e s a u c e n t r a l şi
v e s t e u r o p e n e în s e c o l e l e X I I I — X V . Un a l t e l e m e n t speci
fic tehnicii monetare b i z a n t i n e preluat de a t e l i e r u l de
l a D r i s t r a îl c o n s t i t u i e b a t e r e a u n o r m o n e d e concav-con-
v e x e , d e ş i în a d o u a j u m ă t a t e a s e c o l u l u i a l X l V - l e a pro
c e d e u l e r a î n d e c l i n a t î t î n B i z a n ţ c î t şi î n B u l g a r i a .
Execuţia îngrijită a stamenelor contrastează a-
d e s e a cu a s p e c t u l n e g l i g e n t , p o l i g o n a l a l f l a n u r i l o r , ca
şi c u p r e z e n ţ a d e s t u l de f r e c v e n t ă a s u r f r a p ă r i 1 o r . A c e s t e
observaţii i n d i c ă f a p t u l că a d e s e a p a s t i l e l e m o n e t a r e nu
se o b ţ i n e a u p r i n t u r n a r e , c i s e d e t a ş a u cu foarfecă
89
d i n t r - o tablă de b r o n z , după a p l i c a r e a s t a n ţ e l o r . P.efolo-
s i r e a m o n e d e l o r mai v e c h i , d r e p t p a s t i l e m o n e t a r e pentru
n o i l e e m i s i u n i nu e r a n u m a i c o n s e c i n ţ a unul control de
c a l i t a t e mai s u p e r f i c i a l , d a r p o a t e f i şi u r m a r e a unei
nevoi s t r i n g e n ţ e de m o n e d ă n o u ă , ca u r m a r e a u n o r e v e n i
mente p o 1 i t i c o - m i 1 i t a re. Aceste procedee tehnice c a r e nu
e x c e l a u p r i n a c u r a t e ţ e , c o n s t i t u i e şi o e x p l i c a ţ i e pentru
faptul că e s t e d e s t u l d e d i f i c i l de s t a b i l i t etalonul de
g r e u t a t e u r m a t în a t e l i e r u l de l a D r i s t r a , a l e cărui mo
n e d e c î n t ă r e s c î n t r e 0 , 5 0 şi 2 , 9 0 g . I n c a z u l emisiunilor
lui D o b r o t i t z a se o b s e r v ă o g r u p a r e a p i e s e l o r în jurul
g r e u t ă ţ i l o r , d e 1 , 0 0 g şi 1 , 2 5 g şi 1 , 7 5 g ( f i g . 1 ) , c e e a ce
ar putea indica f o l o s i r e a a t r e i standarde d i f e r i t e de-a
lungul t i m p u l u i , d i n care u l t i m u l a fost probabil cel
c î n t ă r i n d c e a . 1,00 g. A c e l a ş i standard p a r e sa f i f o s t
u t i l i z a t şi p e n t r u e m i t e r e a majorităţii" stamenelor l u i
T e r t e r , d a r şi a i c i s e r e m a r c ă o a d o u a g r u p a r e de p i e s e
c î n t ă r i n d în j u r de 1 , 2 5 g. D i s p e r s i a g r e u t ă ţ i l o r stame
n e l o r a c e s t u i s e n i o r e s t e d e s t u l de m a r e , căci ea osci
lează între 0 , 4 0 - 2 , 1 5 g ( f i g . 2 ) .
Un a l t a s p e c t l e g a t de n u m i s m a t i c a seniorii1orsud-
s u d - d o b r o g e n e d i n s e c o l u l a l X l V - l e a îl reprezintă pro
b l e m a d e n u m i r i i n o m i n a 1 u r i 1 o r e m i s e în atelierul de la
D r i s t r a . Acest element nu a s t a t ~ ·•'< suficientă măsură
în a t e n ţ i a c e r c e t ă r i l o r , c ă c i c e i m a i m u l ţ i s - a u m u l ţ u m i t
să d e n u m e a s c ă g e n e r i c p i e s e l e d r e p t " m o n e d e de b r o n z " ' ^ .
I d e n t i f i c a r e a n o m i n a l u l u i e s t e d e s t u l de d i f i c i l ă , d a r n u
i m p o s i b i l ă , d a c ă i n t e g r ă m în mod f i r e s c e m i s i u n i l e senio
riilor f e u d a l e s ud - d o b r o g e n e în c a d r u l m o n e t ă r i e i bizan
t i n e d i n a d o u a j u m ă t a t e a s e c o l u l u i a l X l V - l e a . De ase
menea s u g e s t i i i n p o r t a n t e p u t e m g ă s i şi în e v o l u ţ i a m o n e
tăriei c o n t e m p o r a n e c e l u i de a l d o i l e a ţarat b u l g a r . S u r
s e l e c o n t e m p o r a n e d i n s e c o l u l a l X l V - l e a şi î n c e p u t u l s e
colului a l XV-lea menţionează existenţa a două n o m i n a l u r i
din m e t a l comun în I m p e r i u l bizantin, stamena şi f o l l a -
rii15. C e l e d o u ă monede se d e o s e b e a u r e l a t i v uşor, p r i n
f o r m a l o r , r e c u n o a ş t e r e a avînd o mare importanţă practi
că, d a t o r i t ă f a p t u l u i c ă e l e a v e a u r a t e de s c h i m b deose
b i t e f a ţ ă de m o n e d e l e d e a u r şi d e a r g i n t .
Principalul semn d i s t i n c t i v c a r e d e o s e b e a s t a m e n e l e de
follari e r a a c e l a că s t a m e n e l e a v e a u o f o r m ă concav/con
vexă i a r f o l l a r u l e r a p l a t . E x i s t e n ţ a u n o r monede c o n c a v /
c o n v e x e a t î t în rîndul e m i s i u n i l o r l u i D o b r o t i t z a c î t şi
al c e l o r l u i T e r t e r n e o b l i g ă să v e d e m în a c e s t e monede
de b r o n z , s t a m e n a . I n a n i i '5 0 * 7 0 a i s e c o l u l u i a l X l V -
-
lea se o b s e r v ă o a p l a t i z a r e t o t mai a c c e n t u a t ă a stame

n e l o r b i z a n t i n e , i a r p r a c t i c d u p ă 1376 a c e s t e m o n e d e nu
se ;nai b a t , f i i n d î n l o c u i t e d e f o l l a r i i plaţi. Menţinerea
90
neschimbată a t i p u l u i monetar sub D o b r o t i t z a s i Terter,caf
şl e x i s t e n ţ a m o n e d e l o r c o n c a v / c o n v e x e a l e a c e s t u i d i n u r
mă e m i t e n t ne f a c să c r e d e m că p î n ă l a s f î r ş i t u l deceniu
lui a l nouălea a l s e c o l u l u i a l X l V - l e a , stamena a fost
singurul n o m i n a l m ă r u n t b ă t u t în a t e l i e r u l d e l a D r i s t r a .
I n a c e e a ş i v r e m e , în T a r a t u l de l a T ă r n o v o , I v a n Sisman
( 1 3 7 1 - 1 3 9 3 ) m a i m e n ţ i n e a şi e l d e o s e b i r e a d e f o r m ă şi t i p
î n t r e m o n e d e l e c o n c a v / c o n v e x e şi c e l e p l a t e ' .
S t a m e n e l e e m i s e d e D o b r o t i t z a şi T e r t e r au urmat
de a p r o a p e s t a n d a r d u l d e g r e u t a t e a l m o n e d e l o r bizantine
de b r o n z c o n t e m p o r a n e , f a p t c e n e p e r m i t e să î n t r e v e d e m ,
f i e şi d e s t u l d e a p r o x i m a t i v , r a p o r t u l l o r cu moneda de
a r g i n t . S t u d i i l e de m e t r o l o g i e I n d i c ă f a p t u l c ă pe teri
t o r i u l d e s p o t a t u l u i d e C a v a r n a şi a p o i a l s e n i o r i e i de
D r i s t r a , g r e u t a t e a u n i t ă ţ i i de a r g i n t c u r e n t e e r a în j u r
de 1 , 1 0 i d e n t i c ă c u c e a a ba s i 1 i k o n u 1υ i sau d u c a t o p o u l i -
lor ( d u c a t e l 1 i 1 o r ) i m p e r i a l i d i n d e c e n i i l e şase-opt a l e
secolului a l Xl.'-lea '.1
A v î n d î n v e d e r e c ă în a doua j u
mătate a s e c o l u l u i a l X l V - l e a şi î n c e p u t u l secolului al
X V - l e a l a C o n s t a n t i n o p o 1 o m o n e d ă de a r g i n t a v î n d a c e e a ş i
g r e u t a t e (echivalentă cu c e a , 2 k e r a t i a ) se schimba pe
12-16 m o n e d e d e b r o n z , c r e d e m c ă şi s t a m e n e l e l u ! D o b r o -
tiţă şi T e r t e r s e a f l a u în a c e l a ş i r a p o r t de s c h i m b cu
" g r o s u l " de a r g i n t l o c a l , p r e c u m şi c u g r o ş i i tîrzli de
t i p I v a n A l e x a n d r u şi M i h a i l Asan.sau cu ducaţil l u i V l a
dislav I , m o n e d e c a r e c î n t ă r e a u şi e l e c e a . 1 , 1 0 g î n d e
c e n i i l e şapte-opt a l e s e c o l u l u i al XlV-lea ". 1
P o a t e cel mai s p i n o s c a p i t o l la numismaticii seni

o r i i l o r s u d - d o b r o g e n e din s e c o l u l a l X l V - l e a îl consti
t u i e î n c ă i d e n t i f i c a r e a c o r e c t ă a e m i t e n ţ i l o r . N i m i c nu i ¬
l u s t r e a z ă m a i p r e g n a n t a c e a s t ă a f i r m a ţ i e c a şirul de i p o
teze şi c o n t r a i p o t e z e c a r e s - a u f o r m u l a t în acest dome
niu, m a i a l e s în u l t i m u l d e c e n i u , c î n d . i n t e r e s u l pentru
aceste e m i s i u n i a s p o r i t c o n s i d e r a b i l . ***^6C ItW
Iniţial s t a m e n e l e c u l e g e n d a Trâf au fost i ¬
d e n t i f i c a t e de T . G e r a s i m o v ca f i i n d a l e d e s p o t u l u i loancu
(1386-1388), u l t i m u l c o n d u c ă t o r a l T ă r i i Ca v a r n e 1 9 . C h i a r
1
dacă u l t e r i o r s e v a d o v e d i g r e ş i t ă , i d e e a numismatului
b u l g a r a a v u t o i m p o r t a n ţ ă i s t o r i c ă , dacă avem în v e d e r e
că a d e s c h i s c a l e a s p r e u n c a p i t o l c u t o t u l n o u a l n u m i s
maticii f e u d e l e b a l c a n i c e , c e l a l monetăriei senioriilor
d o b r o g e n e . U l t e r i o r , î n 1 9 7 5 , N. C on ev i c I , a n a 1 ζ i î nd în-
t r e g u l c o n t e x t p o l i t i c a l e p o c i i , a j u n g e a l a c o n c l u z i a că
monedele în d i s c u ţ i e au f o s t e m i s e de c ă t r e Dobrotitza
între c e a . 1 3 4 8 - 1 3 8 6 . Ipoteza a f o s t a d o p t a t ă şi î n b o
gătită c u n o i a r g u m e n t e şi d e a l ţ i a u t o r i . De o altl
părere e s t e c e r c e t ă t o r u l P . D i a c o n u c a r e a d m i t e atribuirea
i u i T . G e r a s i m o v , d a r c o n s i d e r i că a c e s t e m o n e d e a fost
b ă t u t e d e l o a n c o l a D r i s t r a , a t î t î n t i m p u l v i e ţ i i c î t şi
d u p ă m o a r t e a t a t ă l u l u i s ă u , d e s p o t u l D o b r o t i ţ ă . De altfel
P . D i a c o n u s o c o t e ş t e că s i c e l de a l d o i l e a t i p d e s t a m e n a
b ă t u t e în a c e s t a t e l i e r , a t r i b u i t e de n o i s e n i o r u l u i T e r -
22
ter, sînt t o t e m i s i u n i a l e l u i l o a n c o . împotriva aces
tei păreri p l e d e a z ă t o t ceea ce ştim din alte izvoare
despre a c t i v i t a t e a politică a l u i D o b r o t i t z a şi loanco,
l e g e n d a m o n e d e l o r şi c r o n o l o g i a t i p u r i l o r . N u e x i s t ă nici
o d o v a d ă c ă l o a n c u şi T e r t e r a r f i a c e e a ş i p e r s o a n ă , d i m
potrivă, monedele pledează c o n t r a acestei identificări.
Documentele d i n timpul l u iMircea I ca şi c r o şnizarţ-s
a d m i n i s t r a t i v ă o t o m a n ă c o n s t i t u i e şi e l e i n d i c i i că D r i s
tra a f o s t c e n t r u l u n e i s e n i o r i i şi n u a l u n u i despotat,
s e n i o r i e s e p a r a t ă a d m i n i s t r a t i v de T a r a C a v e r n e i în mo
mentul c u c e r i r i i turceşti. Toate acestea ne î n d e a m n ă să
c r e d e m că m o n e d e l e de b r o n z c u l e o e n d a ico aparţin
τ
_ ηοΒ Τ
lui D o b r o t i t z a , i a r c e l e c u m o n o g r a m a «Je fiului său T e r
ter, seniorul D r i s t r e i , a ş a cum p u r şi s i m p l u se poate
citi d i n l e g e n d a g r o s u l u i d e a r g i n t şi a s t a m e n e l o r .
In l u m i n a d a t e l o r d e c a r e d i s p u n e m în a c e s t m o m e n t
se p o a t e a f i r m a că î n c e p u t u l e m i s i u n i l o r d e s p o t u l u i Do
b r o t i t z a se p o a t e p l a s a l a s f î r ş i t u l a n u l u i 1 3 6 6 sau în
ceputul l u i1367. Aceste e v e n i m e n t e s t e l e g a t de anexa
rea c e t ă ţ i i d u n ă r e n e de c ă t r e d e s p o t a t u ! de C a v e r n a , Tn
urma războiului biζ a n t i n o - b u 1 g a r , d e c i s f a v o r a b i l Impe-
riului de c ă t r e e x p e d i ţ i a p o n t i c ă a contelui de S a v o i a ,
Amedeo V I 3 . 2
B a t e r e a u n o r m o n a d e s e m n a t e şi p u r t î n d menţiunea
titlului d e s p o t a l a l l u i D o b r o t i t z a , c a r e nu f ă c e a u nici
cea mai d i s c r e t ă a l u z i e l a împăratul Constantinopoii tan,
t r e b u i e p r i v i t ă c a un e v e n i m e n t a c ă r u i i m p o r t a n ţ ă depă
şea cu m u l t s f e r a i n t e r e s u l u i l o c a l . Fără î n d o i a l ă că a¬
vem d e a face c u un m o m e n t de c o t i t u r ă în istoria
teoriei şi p r a c t i c i i d r e p t u l u i m o n e t a r biζ a n t i η , c 5 c i este
b i n e c u n o s c u t c ă în a c e s t s t a t î m p ă r a t u l ş i - a r e z e r v a t î n
mod t r a d i ţ i o n a l şi e x c l u s i v d r e p t u l regalian al monedei.
P r i m a b r e ş ă în a c e s t s i s t e m s-a p r o d u s în 1354, cînd
acest p r i v i l e g i u a început să f i e conferit, e drept,
e x t r e m de r a r , s i u n o r d e s p o ţ i , m e m b r i a i c a s e i Paleolo-
g i l o r , sau unor rude p r i n alianţă f o a r t e a p r o p i a t e . Prima
o e n e f i c i a r ă se p a r e c ă a f o s t c h i a r mama l u i l o a n a l V-
iea, Anna, promovată d e s p o t i s s a a Thes s a 1 o n i c u 1 u i (1354¬
1365). - n n e i d e S a v o i a i - a u r m a t în a c e a s t ă funcţie,între
13 £ S - 13 Ξ 7 M a n u e l , c e l d e - a l d o i l e a f i u a l l u i l o a n al V-
ί."· - j ' e o l o g u l . P r i v i l e g i u l m o n e t a r
1
nu a fost acordat
r i l o r d e c î t de două o r i . I n 1 3 5 4 l u i F r a n c e s c o I G r a -
92
t i 1 uno, s e n i o r u l M i t i l e n e i , c u m n a t u l l u i l o a n a l V - l e a 5'
d u p ă 1366 l u i D o b r o t i t z a , c u s c r u l a c e l u i a ş i s u v e r a n .Ba
t e r e a d e m o n e d e , c a şi c o r e s p o n d e n ţ a p a t r i a r h a l ă sublini
ază p o z i ţ i a î n a l t ă o c u p a t ă d e d e s p o t u l de Cavarna în
i e r a r h i a b i z a n t i n ă c a şi p o n d e r e a p o l i t i c o - m i 1 i t a r ă şi e ¬
conomică, a a p a n a j u l u i s ă u în c a d r u l lumii sud-est euro
p e n e şi p o n t i c e d i n a d o u a j u m ă t a t e a secolului a l XlV-
lea. Emiterea f o l l a r i l o r l u i Dobrotitza la D r i s t r a răs
pundea în egală m ă s u r ă n e c e s i t ă ţ i l o r po1itîco-propagan-
d i s t i c e c a şi c e l o r e c o n o m i c e . B a t e r e a f o l l a r i l o r a con
t i n u a t p î n ă pe l a m i j l o c u l a n u l u i 1376, c î n d răsturnarea
lui loan a l V - l e a de pe t r o n u l i m p e r i a l de c ă t r e f i u l s ă u
A n d r o n i c a l I V - l e a se va repercuta şi î n e v o l u ţ i a poli
tică a d e s p o t a t u l u i d e C a v a r n a . c a şi î n r e l a ţ i i l e d i n t r e
D o b r o t i t z a şi f i u l său T e r t e r .
Cel de a l d o i l e a t i p m o n e t a r p r e z e n t în t e z a u r u l
de l a C e r n a v o d a îl r e p r e z i n t ă s t a m e n a a t r i b u i t ă a c u m l u i
Terter, seniorul D r i s t r e i , f i u l l u i Dobrotitza. Identifi
carea e m i t e n t u l u i a c e s t o r monede a d a t n a ş t e r e l a multe
d i s c u ţ i i . I n i ţ i a l s-a c r e z u t c ă e l e a p a r ţ i n l u i Gheorghe
I T e r t e r (1 2 8 0 - 1 2 9 2 ) 6 , d a r P . D i a c o n u a d e m o n s t r a t î n mo
2
dul c e l mai c l a r că m o n e d e l e nu au l e g ă t u r ă c u n u m i s m a t i
ca b u l g a r ă m e d i e v a l ă . D u p ă p ă r e r e a a u t o r u l u i c i t a t , mone
dele a u f o s t e m i s e în u l t i m u l s f e r t a l s e c o l u l u i al XlV-
lea d e c ă t r e un s u v e r a n n u m i t T e r t e r , pe c a r e - 1 considera
identic cu loanco, f i u l l u iD o b r o t i t z a ' .
2
D u p ă c u m am a¬
rătat d e j a , c o n s i d e r ă m c ă e s t e v o r b a d o a r de u n anume
Terter, unul d i nf i i i l u i D o b r o t i t z a , d a r în n i c i un c a z
i d e n t i c cu loanco . P r o f i t î n d de t u 1 b u r ă r i 1 e g e n e r a t e de
u z u r p a r e a l u i A n d r o n i c a l I V - l e a d i n 1376, Terter ocupă
D r i s t r a şi s e p r o c l a m ă s e n i o r independent,1uînd t i t l u l de
S e n i o r i a a supravieţuit ca e n t i t a t e politică atît
momentului r e s t a u r ă r i i l u i l o a n a l V - ) e a î n 1379, morţii
lui D o b r o t i t z a î n 1 386 d a r şi d i s p a r i ţ i e i d e s p o t u l u i I -
o a n c o î n 1 3 8 8 , c ă c i o v o m r e g ă s i în 1390-1391 î n t r e t i t
l u r i l e l u i M i r c e I , p r i n c i p e l e Tării Româneşti. E m i t e r e a
monedelor s e n i o r u l u i T e r t e r t r e b u i e plasată între 1376¬
138829.
Moneda s u r f r a p a t ă d i n t e z a u r u l de l a Cernavoda
confirmă o b s e r v a ţ i a l u i G . C u s t u r e a privind succesiunea
cronologică a e m i s i u n i l o r a t e l i e r u l u i m o n e t a r de l a D r i s -
traÔ. E s t e s i g u r f a p t u l că m o n e d e l e cu monograma l u i
Terter urmează c e l o r a l e l u i D o b r o t i t z a . Prezenţa acestei
s u r f r a p ă r i , c a şi f a p t u l c ă i m a g i n e a n o u a p l i c a t ă cuprin
de v a r i a n t e d e m o n o g r a m ă s i m p l ă şi a c v i l a b i c e f a l ă n o r m a
li, ar putea c o n s t i t u i un i n d i c i u s u p l i m e n t a r că aceste
reprezentări f i g u r a u pe c e l e mai v e c h i emisiuni ale l u i
T e r t e r 3 1 . Le v o r u r m a m a i t î r z i u m o n e d e l e p u r t î n d mono-
93
grama simplă lună şi s t e a şi a c v i l a b i c e f a l ă , timbrată
d e un c a p c u c o i f c u p a n a ş .
F a p t u l că nu c u n o a ş t e m n i m i c p r e c i s a s u p r a struc
turii r e a l e a t e z a u r u l u i n e î m p i e d i c ă să î n c e r c ă m să i -
dentificăm data şi c o n t e x t u l i s t o r i c în c a r e s-a p l a s a t
d e p u n e r e a s a . A c e a s t a î n s ă nu s c a d e p r e a mult valoarea
documentară a d e s c o p e r i r i i . Tezaurul de l a C e r n a v o d a e s t e
cel de-al t r e i l e a d i n s e r i a c e l o r cunoscute ca a v î n d în
c o m p o z i ţ i e şi m o n e d e f e u d a l e d o b r o g e n e d e b r o n z şi c e l de
al d o i l e a , alcătuit numai d i n a s t f e l de p i e s e .
Primul tezaur c o n s t i t u i t numai d i n monede ale l u i
D o b r o t i t z a a f o s t scos l a lumină l a Păcuiul l u i S o a r e , în
c u r s u l c e r c e t ă r i l o r a r h e o l o g i c e d i n 1972^2_Monede e l e l u i
D o b r o t i t z a şi T e r t e r s e g ă s e s c şi î n t e z a u r u l de l a S i -
l i s t r a 1932*^. In această d e s c o p e r i r e monedele feudale
d o b r o g e n e r e p r e z i n t ă d o a r o m i n o r i t a t e . E l e sînt însoţite
şi d e e m i s i u n i b i z a n t i n e , e p i r o t e , b u l g a r e , t ă t ă r ă ş t i , o ¬
tomane, monede a l e p r i n c i p i l o r Tării Româneşti bătute la
Dristra, de l a C a t t a r o , m a g h a r e e t c . D e s c o p e r i r e a este
d a t a t ă d e un q u a r t i n g d e l a S i g i s m u n d I d e L u x e m b u r g în
d e c e n i u l a l p a t r u l e a a l s e c o l u l u i a l XV-lea. Prezenţa în
t e z a u r u l de l a C e r n a v o d ă a m o n e d e i l u i T e r t e r alături de
e m i s i u n i l e mai v e c h i a l e l u i D o b r o t i t z a e s t e o dovadă ca
a c e s t e a d i n u r m ă a u r ă m a s în u z şi d u p ă 1 3 7 6 , data cons
t i t u i r i i senioriei autonome a D r i s t r e i .
Tezaurul de l a C e r n a v o d a î m b o g ă ţ e ş t e cu un nou
p u n c t h a r t a l o c a l i t ă ţ i l o r unde s-au d e s c o p e r i t emisiuni
m o n e t a r e a l e s e n i o r i i l o r f e u d a l e d o b r o g e n e . Pînă în p r e
z e n t fuseseră s e m n a l a t e a s t f e l de monede I a S i l i s t r a Pă
cuiul l u i S o a r e , V a r n a , C a l i a c r a , Sumen, Tărnovo.Krusare
şi S t ă r m e n l a s u d de D u n ă r e , p r e c u m şi l a C o c o n i , T î r g ş o r
şi C e t ă ţ e n i în M u n t e n i a ^ . De a s e m e n e a a c e s t t e z a u r ne a ¬
duce d a t e n o i a s u p r a circulaţiei m o n e t a r e d i n zona aşeză
rii f e u d a l e de l a C e r n a v o d a , de u n d e se c u n o s c p î n ă acum
r e l a t i v p u ţ i n e d e s c o p e r i r i m o n e t a r e d i n s e c o l e l e XI I — X I V .
Astfel în c o l e c ţ i a M u z e u l u i de i s t o r i e n a ţ i o n a l ă şi a r h e
o l o g i e d i n C o n s t a n ţ a s e p ă s t r e a z ă ţjţjuă monede b i z a n t i n e
de l a M a n u e l I C o m n e n u l ( 1 1 4 3 - 1 1 8 0 - ' ) . T o t de a c o l o p r o v i n
şi c î ţ i v a d i r h e m i d e a r g i n t e m i ş i de N o g h ă y şi C ă k ă , p r e
cum şi i m i t a ţ i i a l e e m i s i u n i l o r l u i T o q t a , piese compo
n e n t e a l e u n u i t e z a u r d i s p e r s a t ^ " . |_ C e r n a v o d a e s t e s e m
a
n a l a t ă p r e z e n ţ a u n e i m o n e d e de b r o n z a H o a r d e i de A u r . e -
m i s ă l a Q r y m , în AH 6 9 1 , l a î n c e p u t u l d o m n i e i 'vι a rţυ 1 y i
Toqtâ37. o altă monedă feudală provenită d i n această aşe
z a r e e s t e un g r o s v e n e ţ i a n e m i s d e d o g e l e G . S o r aη ζ ο ( 1 3 1 8 -
1328) f t c a r e s e p ă s t r e a z ă în c o l e c ţ i i l e m u z e u l u i constăn-
ţ e a n ^ . C o n t e m p o r a n ă c u t e z a u r u l pe care 1-am publicat
a c u m e s t e o a l t ă d e s c o p e r i r e m o n e t a r ă c o l e c t i v ă f ă c u t ă în
94
1 9 1 0 . E s t e v o r b a de un t e z a u r i n e d i t , reunind d o
9 °si
i r
de a r g i n t d e l a I v a n A l e x a n d r u şi M i h a i l A s a n şi 91 d e
groşi a i ţ a r u l u i de V i d i η , I v a n S t r a c i m i r (13 5 5 - 1 3 9 6 ) 3 9 .
D e ş i r a r e , şi d e s p ă r ţ i t e d e h i a t u s u r i cronologice
de z e c i d e a n i , d e s c o p e r i r i l e m o n e t a r e de l a Cernavoda
ne p e r m i t s ă î n t r e v e d e m o l o c u i r e u m a n ă şî o activitate
e c o n o m i c ă d e s t u l de s u s ţ i n u t ă în s e c o l e l e X I I - X I V . Ρ r e z e n -
ţa a t r e i t e z a u r e , c a şi e x i s t e n ţ a m o n e d e l o r venite pe
calea comerţului vest p o n t i c ( e m i s i u n i l e crimeene ale
H o a r d e i d e A u r ) , c a şi a c e l u i ba 1 c a n i c ( m o n e d a veneţiană
şi c e l e b u l g ă r e ş t i ) s c o t în e v i d e n ţ ă r o l u l important j u
c a t de a ş e z a r e a de l a C e r n a v o d a în v i a ţ a c o m e r c i a l ă a r e
g i u n i i d i n t r e D u n ă r e şi M a r e a N e a g r ă în s e c o l e l e X I I I - X I V
Prezenţa monedelor N o g h a i z i l o r emise l a Isaccea ca şi a
c e l o r de b r o n z a l e a t e l i e r u l u i de la Dristra publicate
a i c i , c o n s t i t u i e o dovadă a f a p t u l u i că v e c h i i locuitori
a i a ş e z ă r i i î n t r e ţ i n e a u l e g ă t u r i s t r î n s e şi c u celelalte
a ş e z ă r i m e d i e v ? l e d o b i o g e n e . C r e d e m că n u e s t e i n u t i l să
subliniem faptul c ă a ş a cum o s u g e r e a z ă a n a l i z a descope
r i r i l o r n u m i s m a t i c e , m o n e d e l e t a r a t u l u i de V i d i n . a ş a cum
sînt c e l e d i n t e z a u r u l d i n 1 9 1 0 , p ă t r u n d în D o b r o g e a m a i
ales p r i n i n t e r m e d i u l legăturilor economice şi politice
cu T a r a R o m â n e a s c ă , l a s f î r ş i t u l s e c o l u l u i a l X l V - l e a .
In c i u d a a p a r e n t e i s a l e m o d e s t i i , t e z a u r u l d e mo
n e d e f e u d a l e d e b r o n z d o b r o g e n e p ă s t r a t în c o l e c ţ i a i n g .
C o n s t a n t i n C. O r g h i d a n c o n s t i t u i e u n f o a r t e v a l o r o s d o c u
ment a s u p r a i s t o r i e i m o n e t ă r i e i l o c a l e de l a D r i s t r a din
s e c o l u l a l X l V - l e a , c a şi a s u p r a i s t o r i e i economice ş î
p o l i t i c e d e l a D u n ă r e a d e J o s , în e p o c a d e c u m p ă n ă d e la
sfîrşitul a c e l u i veac.
N O T E
1 Asupra i s t o r i c u l u i colecţiei i n g . Con s t a n t i n C.Orghidan

c f . V . L a u r e n t , D o c u m e n t s de S i g i l l o g r a p h i e byzantine.
La c o l l e c t i o n C . O r g h i d a n , P a r i s , 1 9 5 2 , p . 1 - 4 .
Tezaurul a f o s t d e j a s e m n a l a t d e Ε . O b e r 1 à n d e r - T â r n o v ea-
n u, Q u e l q u e s r é m a r q u e s s u r l e s é m i s s i o n s m o n é t a i r e s mé-
d i é v a l e s de l a D o b r o u d j a m é r i d i o n a l e a u x X I V - X V
e
siè-
e
c l e s , în RRH. 2 7 . 1 9 8 8 . 1 - 2 . p . 1 1 1 . n o t a nr.16.
2 Asupra d e s c o p e r i r i l o r monetare a n t i c e , bizantine şi
m e d i e v a l e d i n zona C e r n a v o d a , c f . P.Ocheşeanu şi Gn.
P a p u c , M o n e d e g r e c e ş t i , r o m a n e şi b i z a n t i n e d e s c o p e r i
t e în D o b r o g e a ( I I ) , î n P o n t i c a , 6 , 1 573 , P~- 353 - 3 5 4 ,
η r. 104-111 ; A T V e r t a n , G.Custurea, Descoperiri mone-
t a r e în D o b r o g e a ( I I ) , î n P o n t i c a , 12~j 1 9 7 9 , o~! 2 3π -
231, n r . 5 - 1 9 ; i dem, P o n t i c a , 1 3 , 1 9 8 0 , p. 3 4 9 " 3 54 ,
95
nr.119-165 ; idem, Pont i c a . 14, 1 9 8 1 , p.354, nr.351¬
352 ; G.Custurea, Tezaurul monetar de l a Cernavoda
( s e c . XV I I - X V I I I ) , în P o n t i c a , 1 1 , 1 9 7 8 , p.254 - 2 5 7 şî
G h . P o e n a r u B o r d e a şi P . C c h e ş e a n u , T e z a u r u l de monede
b i z a n t i n e d e a u r d e s c o p e r i t în s ă p ă t u r i l e arheologice
din a n u l 1 8 9 9 d e l a A x î o p o l i s , î n BSNR, 77" 7~S\ r
1 983¬
1985, 131-133, p.I77-I97. Pent r u d e s c o p e r i r i l e mone
tare d i n secolele XII-XIV vezi supra,notele T.'iJ-^].
Din colecţia ing.Con s t a n t i n C.Orghidan f a c e p a r t e şi
un l o t d i n t e z a u r u l d e m o n e d e d e b r o n z d e s c o p e r i t în
1 9 3 2 în g r ă d i n a p u b l i c ă a o r a ş u l u i S i 1 i s t r a . Iπ f o r m a -
ţ i a a s u p r a a c e s t u i t e z a u r v e z i l a N.MuSmov, Tezaurul
d e l a S i l i s t r a . M o n e d e f a l s e v e c h i b u l g ă r e ş t i ,ΐ η B u -
cureş t i " T j 1 9 3 5 , ρ - 3 7 " 4 7 şi C.Mo i sΜ , Β i b l i o t e c a A¬
cademiei R o m â n e , B u l e t i n l u n a r , 2 , 1 9 4 7 , 4 - 5, p. 3 2 ,
nr.35.
El a f o s t a c h i z i ţ i o n a t de c ă t r e c o l e c ţ i o n a r în t o a m n e
anului 1 9 4 0 de l a a c a d . P e r i c l e P a p a h a g i ( I n f o r m a ţ i a o
datorăm dr.Paul P . P a p a h a g i , c ă r u i a îi m u l ţ u m i m şi pe
această c a l e ) . I n a c e s t t e z a u r se găsesc de asemenea
monede a l e s e n i o r i i l o r feudale d i n s ·_ dυ 1
:
s i nordul
D o b r o g e i , e m i s e în s e c o l u l a l X l V - l e a . C e l e ş a s e mo
nede pe c a r e l e p u b l i c ă m a i c i nu f a c p a r t e d i n acest
t e z a u r . E l e îi e r a u c u n o s c u t e l u i T . G e r a s i m o v , Mon e t i
na d e s p o t I v a n k o , î n I A I - S o f i a . 1 3 , 1 9 3 9 , p- 2 9 0 - 2 9 1 ,
încă d i n 1 9 3 6 . A u t o r u l c i t a t nu m e n ţ i o n e a z ă însă l o
cul l o r de p r o v e n i e n ţ ă .
A c t u a l u l oraş S i l i s t r a , d i n s u d - v e s t u l Dobrogei a
p u r t a t în E v u l M e d i u n u m e l e D u r o s t o l o n , D r i s t r a , D ă r -
star, Dirstor, Tristri şi S i l i s t r a , î n s u r s e l e isto
r i c e b i z a n t i n e , b u l g a r e , româneşti (slavone şi l a t i
n e ) şi t u r c e ş t i . T o a t e c o n t i n u ă v e c h e a d e n u m i r e a n t i
că, dovadă a continuităţii a ş e z ă r i i u r b a n e în s e c o l e
l e V l - X şi m a i t î r z i u î n t o t cursul Evului Mediu.
Pentru istoricul o r a ş u l u i c f . A . K u z e v , şi V. G j u z e l e v ,
Bălqarski s r e d n o v e k o v n i gradove i k r e p o s t i , I.Gradove
î kreposti p o D u n a v i ' C e r n o M o r e j- V a r n a , 1 9 8 1 , ρ . 1 7 7 "
1 95.
0 . I 1 i e s c u , M o n e d e m e d i e v a l e şi m o d e r n e d e s c o p e r i t e l a
l a P ă c u i u l T u i S o a r e în a n i i 1 9 5 6 - 1 9 7 4 , T~n ν o 1 Ρ
. . Di a -
c o n u şl S . B a r a s e ş i , P ă c u i u l l u i S o a r e , ν o 1 . I I ,Aşeza rea
m e d i e v a l ă ( s e c o l e l e X l l t - X V ) . B u c u r e ş t i . 1 9 7 7 ,ρ 1 4 8 -
Τ"6Χ
N^ .MuSmov, M o n e t i t e i p e g a t i t e na b ă l g a r s k l t e d a r e . S o
f i a , 1924.
P.Diaconu, Contribuţie l a cunoaşterea rronedelor l u i
l o a n T e r t e r " ! d e s p o t u l Tării Dr i s t r e i ^ CΝ. . 3 , 1 98 0 ,
Ρ.73-76. '
Asupra identificării monetăriei de l a D r i s t r a cf.lv.
96
Y o r d a n o v , M o n e t o s e C e n i e na b ă l g a r s k i v l a d e t e l i v Do-
b r u d S a Tn S r e d n o v e k o v n a B ă l g a r i j a i Cernomorieto
(Sbornik dokladi ot naucnata konfereneija,Varna,1980Ţ
Va r n a , 1 9 8 2 , p . 1 2 6 - 1 2 7 . De a s e m e n e a E.Oberlander-Tôr-
n o v e a n u , RRH , 2 7 , 1 9 8 8 , 1 - 2 , p . 1 1 0 şi 1 1 5 - 1 1 6 , u n d e s e
fac precizări p r i v i n d c r o n o l o g i a e m i s i u n i l o r discuta
te aici.
9 C e l e mai v e c h i e m i s i u n i pe c a r e l e p u t e m a t r i b u i ate
lierului de l a D r i s t r a s î n t s t a m e n e l e c u l e g e n d a C R r f t
Δ€.0 (N.MuSmov, M o n e t i t e . . . , p . 8 9 - 9 0 , p. 4 2 - 4 3 ) , r e -
a t r i b u i t e Tn 1 9 3 2 de c ă t r e T. G e r a s i m o v , M o n e t i na
despot l a k o v S v e t o s l a v , î n GNM, 6 , 1 9 3 2 - 1 9 3 4 , p. 24 5¬
249 şl d~ë K. D o î e v , " M o n e t o s e c e n e t o na despot lakov
S v e t o s l a v , în N umi z m a t i ka , 1 9 8 0 , 1 , p . 3 8 -
I u l lakov
S v j a t o s l a v , d e s p o t d e V i d i n şî B r a n i c e v o (1242-1276).
Toate monedele cunoscute p r o v i n d i n Dobrogea ce S-V
şi n o r d - e s t u l B u l g a r i e i , c u o m a r e c o n c e n t r a r e în z o
na S i l i s t r r - P ă c u i u l l u i S o a r e . C o n s i d e r ă m că m o n e d e l e
au f o s t e m i s e l a D r i s t r a de c ă t r e T h e o d o r Svetoslav,
fiul l u i Gheorghe I T e r t e r , în p e r i o a d a 1 2 8 4 - 1 2 8 5 , pe
v r e m e a c î n d a s t ă p î n i t c e t a t e a şi t e r i t o r i i l e înveci
n a t e , în c a l i t a t e d e d e s p o t , c f . Ε . 0 b e r 1 a n d e r - T â r n o -
v e a n u , Moneda A s ă n e ş t i l o r în contextul circulaţiei
m o n e t a r e d i n z o n a G u r i l o r D u n ă r i i , în v o i . S t u d i i p r i -
y i η d r ă s c o a l a şi s t a t u l Asăneştilor, Bucureşti , 1 9 8 9
ρ . " l'TS~, η o t a 58.
De a s e m e n e a s î n t e m de p ă r e r e cu ipoteza existenţei
unui a t e l i e r monetar p r o v i n c i a l al celui de a l d o i l e a
ţarat b u l g a r l a S i l i s t r a , în p e r i o a d a 1 3 3 1 - 1 3 6 6 , care
are t o a t e ş a n s e l e să c o r e s ρ u n d ă . a d e v à r u 1 υ i c f . V . P e n ¬
Ceν , I m i t a i i o n i m o n e t o s e C e n i j a v Bălgarija prez XIV
ν . îη N u m i z m a t i kă~, 1 8 , 1 9 8 4 , 2 , p i 2 5 . Se c uν i ne sT
f a c e m o b s e r v a ţ i a că a t e l i e r u l nu a p u t u t b a t e monede
p e n t r u ţ a r i i de l a T ă r n o v o în a n i i 1366-1388 cum a¬
firmă a u t o r u l citat.
După 1388, d a r mai a l e s î n t r e I 4 0 3 " l 4 l 6 , a t e l i e r u l de
l a D r i s t r a a b ă t u t m o n e d e de b r o n z p e n t r u d o m n u l Tă
rii R o m â n e ş t i M i r c e a I , c f . E. CLe - 1 a r d t r - T â r n o v e a n u ,
RRH , 2 7 , 1-2, p. 117-122.
10 Asupra monetăriilor l o c a l e d i n Dobrogea medievală c f .
mai recent E.Oberlander-Târnoveanu,Numi smati c c o n t r i -
b u t i o n s t o t h e H i s t o r y o f South-Ea s t e r n Europe t o t h e
End of XIII C e n t u r y , în RRH, 2 6 , 1 987, 2 . ρ . şT
i d e m , RRH, 27, 1 ÏÏoTT" ρ . 1 09 ş i 111.
11 I b i dem, ρ . 111.
12 Privitor la folosirea limbii g r e c e ş t i c f . E. Orje lan-
r
d e r - T â r n o v e a n u , RRH, 27, 1 9 8 8 , 1 - 2 , ρ . 1 0 0 - 1 2 1 , pa s s i m .
13 A n o m a l i a s - a r p u t e a e x p l i c a p r i n s e m n i f i c a ţ i a s p e c i a-
97
lă p e c a r e o a v e a Tn o c h i i contemporanilor t i t l u l de
despot, conferit l u i D o b r o t i t z a în urma î n r u d i r i i s a
le cu f a m i l i a i m p e r i a l ă , căci r a n g u l nu se c o n f e r e a
în mod o b i ş n u i t s t r ă i n i l o r . T o t o e x c e p ţ i e o repre
z i n t ă c h i a r a c t i v i t a t e a de b a t e r e ' a m o n e d e l o r de c ă
tre D o b r o t i t z a , f a p t ce r e p r e z i n t ă o d e r o g a r e de l a
practicile politice multiseculare foarte s t r i c t e în
acest domeniu, d i n Imperiul bizantin.
P e n t r u p r o b l e m a n o m i n à 1 u r i 1o r c f . Ε .0ber1 a n d e r - T â r n o -
v e a n u , RRH, 2 7 , 1 9 8 8 , 1 - 2 , p: 1 1 0 şi 1 1 5 .
F r a n c e s c o B a l d u c c i P e g o l o t t i ' a 1e cărui informaţii da
t e a z ă d i n p e r i o a d a 1 2 9 6 - 1 3 4 1 a f i r m a că Imperiul
b i z a n t i n s t a m e n e l e ( m o n e d e l e de b i 1 o n , c o n e a ν / c o n v e x e )
yalorau 1/384 d i n t r - u n hypérper de a u r sau 1/32
dintr-υπ d u c a t de a r g i n t v e n e ţ i a n . I n t r e 1436-1440
G i a c o m o B a d o e r v o r b e ş t e de t o r n e x i ( t o r n e s i a ) ν a 1 orînd
1/8 d i n c a r a t u l de a r g i n t de c a l c u l , respectiv 1/12
d i n t r - u n d u c a t o p o l o s s a u d u c a t e l l o de a r g i n t (de cea.
0,76 g) c f .U . D o r i n i , T.Bertelé, I l 1 i bro de i cont i
di G i a c o m o Bad o e r , Co n s t a n t tn'opo 1 i , 1 4 3 6 - 1 44 0 , Roma ,
1 9 5 6 , p a s s i m , ; S . B e n d a 1 1 ', P . J . Dona I d , T h e Later
P a l e o l o g a n C o i r i a g e , 1 2 8 2 - 1 4 5 3 , L o n d r a , 1 9 7 9 , p. , 1 2 - 1 3
m e n ţ i o n e a z ă e x i s t e n ţ a u n o r f o l l a r i de b r o n z , v a l o r î n d
1/288 h y p e r p e r , ceea ce nu c o r e s p u n d e textului l u i
B a d o e r . T o r n e x i p o t f i identificaţi cu monedele plate
de b r o n z e m i s e de M a n u e l a l l l - l e a şi l o a n al VIII-
lea. D u p ă p ă r e r e a n o a s t r ă , " d u c a t o p o l i " nu sînt alt
ceva decît e c h i v a l e n t u l bizantin al g-osilor balca
nici d i n B u l g a r i a , S e r b i a şi T a r a R o m â n e a s c ă .
A c e e a ş i d e p a r t a j a r e n e t ă î n t r e m o n e d e l e de b i l o n pla
t e şi c e l e c o n c a v / c o n v e x e e s t e f o a r t e e v i d e n t ă şi în
cadrul e m i s i u n i l o r ţarului Ivan Sisman (1371-1393)
c f . Κ. D o d e v , H r o n o l o g i j a na m o n e t o s e d e n i j a z a na d a r
I v a n S i S m a n 0 3 7 1 - 1 3 8 3 ) , Tn N u m i z m a t i k a , 1 8 , 1 9 8 4 , 2 ,
p. 38-41.
C f . Ε . O b e r 1 a n d e r - T i r n o v e a n u , RRH, 2 7 , 1 9 8 8 , 1 - 2 , ρ . 1 0 9 .
D u p ă a c e l a ş i s t a n d a r d d e ç e u t a t e p a e se f i e e m i s şi
r r
u n i c u l " g r o s " de a r g i n t a l l u i T e r t e r , s e n i o r u l Dris-

trei c a r e n e - a p a r v e n i t . Ea c î n ' t ă r e ş t e 1 , 0 7 g c f . Ε.
I s ă c e s c u , T e z a u r u l de monede m e d i e v a l e de l a Păcuiul
lui S o a r e ( j u d . I a 1 om i ţ a ) , S C N', 5', 1 9 7 1 , p l 3 4 6 , n r . 1 .
A s u p r a g r e u t ă ţ i i m e d i i a g r o ş i l o r de t i p I v a n A l e x a n
dru şi M i h a i l A s a n , e m i ş i î n t r e 1 3 5 3 - 1 3 7 1 , c f . D. M.
M e t c a l f , Some c o m m e n t s o n t h e M e t r o l o g y o f Coins o f
I v a n A l e k s a n d u r a n d I v a n S t r a t s i m l r , Tn S CΝ , 6 , 1 9 7 5 ,
pl 1 2 8 - 1 3 2 şl R! D o d e v , N j a k o l k o b e l e î k i
-
vàrhu s r e -
b ă r n o t o m o n e t o s e d e n e na I v a n A l e k s a n d ă r s ă s şina mu
M i h a i l A s e n, N u m i s m a t i k a , 1 7 , 1 9 8 3 , 2 , ρ , 13 .
Privitor Făstandardul de g r é u t a t e a l ducaţilor l u i
98
Y o r d a n o v , M o n e t o s e d e n ί e na b ă l g a r s k i v l a d e t e l i v Do-
b r u d Z a Tn S r e d n o v e k o v n a B ă l g a r i j a i Ce r n o m o r i e t o
ŢTbornik dokladi ot naudnata konferendija,Varna,1980)
V a r n a , 1 9 8 2 , p . 1 2 6 - 1 27 . De a s e m e n e a Ε . O b e r 1 a n d e r - T Ô r -
n o v e a n u , RRH , 2 7 , 1 9 8 8 , 1 -2 , p . 1 1 0 şi 1 1 5 - 1 1 6 , u n d e s e
fac precizări p r i v i n d c r o n o l o g i a e m i s i u n i l o r discuta
te aici.
9 C e l e mai v e c h i e m i s i u n i pe c a r e l e p u t e m a t r i b u i ate
lierului de l a D r i s t r a s î n t s t a m e n e l e c u l e g e n d a C B f ^
Δ € 0 (N.MuSmov, M o n e t i t e . . . , p . 8 9 - 9 0 , p. 4 2 - 4 3 ) r e -
a t r i b u i t e î n 1932 de c ă t r e T. G e r a s i m o v , Moneti na
d e s p o t l a k o v S v e t o s l a v , în GNM, 6, 1 9 3 2 - 1 9 3 4 , p. 2 4 5 ¬
2 4 9 şi d e K. D o d e v , Ţ î o n e t o s e c e n e t o na despot lakov
S v e t o s l a v , î n Numiζ m a t i k a , 1 9 8 0 , 1 , p . 3 " 8 l u i lakov
S v j a t o s l a v , d e s p o t d e V i d i n şi B r a n i d e v o (1242-1276).
Toate monedele c u n o s c u t e p r o v i n d i n Dobrogea de S-V
şi n o r d - e s t u l B u l g a r i e i , c u o m a r e c o n c e n t r a r e în z o
na S i l i s t r r - P ă c u i u l l u i S o a r e . C o n s i d e r ă m că m o n e d e l e
au f o s t e m i s e l a D r i s t r a de c ă t r e T h e o d o r Svetoslav,
fiul l u i Gheorghe I T e r t e r , în p e r i o a d a 1 2 8 4 - 1 2 8 5 , pe
v r e m e a c î n d a s t ă p î n i t c e t a t e a şi t e r i t o r i i l e înveci
n a t e , în c a l i t a t e d e d e s p o t , c f . Ε . O b e r 1 an d e r - T â r n o -
v e a n u , Moneda A s ă n e ş t i l o r în contextul circulaţiei
m o n e t a r e d i n z o n a G u r i l o r D u n ă r i i , în v o i . S t u d i i pri¬
v i n d r ă s c o a l a şi s t a t u l Asăneştilor, Bucureşti , 1 9 8 9
p. "ÎTS", n o t a 5 8 .
De a s e m e n e a s î n t e m de p ă r e r e cu ipoteza existenţei
unui a t e l i e r monetar p r o v i n c i a l al celui de a l d o i l e a
ţ a r a t b u l g a r l a S i l i s t r a , Tn p e r i o a d a 1 3 3 1 - 1 3 6 6 , care
a r e t o a t e ş a n s e l e să c o r e sρ un da . a d e v â r u 1 u i c f . V . P e n -
deν , l.mi tac* i o n i m o n e t o s e d e n i j a v Bălgarija prez XIV
ν . Τη N u m i z m a t i k a, 1 8 , 1 9 8 4 , 2 , ρ"! 2 5 . S e c uν i n e să
f a c e m o b s e r v a ţ i a că a t e l i e r u l nu a p u t u t b a t e monede
p e n t r u ţ a r i i de l a T ă r n o v o în a n i i 1366-1388 cum a¬
firmă a u t o r u l citat.
După 1388, d a r mai a l e s î n t r e I 4 0 3 " l 4 l 6 , a t e l i e r u l de
l a D r i s t r a a b ă t u t monede de b r o n z p e n t r u d o m n u l Tă
rii R o m â n e ş t i M i r c e a I , c f . E. CLcrlander-Târnoveanu,
RRH, 2 7 , 1 - 2 , p. 1 1 7 - 1 2 2 .
10 Asupra monetăriilor l o c a l e d i n Dobrogea medievală c f .
mai r e c e n t E . O b e r i a n d e r - T â r n o v e a n u , N u m i s m a t i c c o n t r i -
b u t i o n s t o t h e H i s t o r y o f South-Ea s t e r n Europe t o t h e
End of XIII Century, în RRH, 26, 1987, 2 ,ρ . şT
i d e m , RRH, 27, 19^87 ρ .109 ş i 111.
11 I b i dem , ρ . 1 1 1 .
12 Privitor la folosirea limbii g r e c e ş t i c f . E. O u e l a n -
r
d e r - T â r n o v e a n u , RRH, 27, 1 9 8 8 , 1 -2 , ρ . 1 0 0 - 1 2 1 , pa s s i m .
13 A n o m a l i a s - a r p u t e a e x p l i c a p r i n s e m n i f i c a ţ i a s p e c i a-
97
lă p e c a r e o a v e a Tn o c h i i contemporanilor t i t l u l de
despot, conferit l u i D o b r o t i t z a în urma î n r u d i r i i s a
le cu f a m i l i a i m p e r i a l ă , căci r a n g u l nu se c o n f e r e a
în mod o b i ş n u i t s t r ă i n i l o r . T o t o e x c e p ţ i e o repre
z i n t ă c h i a r a c t i v i t a t e a de b a t e r e a m o n e d e l o r de c ă
tre D o b r o t i t z a , f a p t ce r e p r e z i n t ă o d e r o g a r e de l a
practicile politice multiseculare foarte s t r i c t e în
acest domeniu, d i n Imperiul bizantin.
P e n t r u problema η ominà I u r i ο 1 r c f . E.0 b e r 1 a n d e r - T a r n ο -
v e a n u , RR_H, 2 7 , ^ 9 8 8 , 1 - 2 , p. 1 1 0 şi 1 1 5 -
F r a n c e s c o E a l d u c c i P e g o l o t t i a l e cărui informaţii d a
t e a z ă d i n p e r i o a d a 1 2 9 6 - 1 3 4 1 a f i r m a că î" Inperiul
b i z a n t i n s t a m e n e l e ( m o n e d e l e d e bî1 o n , c o n c a v / c o n v e x e )
valorau 1/384 d i n t r - u n hyperper de a u r sau 1/32
L
dintr-un d u c a t de a r g i n t v e n e ţ i a n . I n t r e 1436-1440
G i a c o m o B a d o e r v o r b e ş t e de t o r n e x i ( tornesia)ν a 1 orînd
1 / 8 d i n c a r a t u l de a r g i n t de c a l c u l , respectiv 1/12
d i n t r - u n d u c a t o p o l o s s a u d u c a t e l l o de a r g i n t (de cea.
0,76 g) c f . U . D o r i n i , T.Bertelé, I l 1 i bro de i cont i
di Giacomo B a d o e r , C o n s t a n t i n o p o l i , 1436-1440, Roma,
1 956 , p a s s i m . ; S . Ben da 1 1 \ P . J . Dona I d , T h e Later
P a l e o l o g a n C o i n a g e , 1 2 8 2 - 1 4 53 , L o n d r a , 1 9 7 9 , p . , 1 2 - 1 3
m e n ţ i o n e a z ă e x i s t e n ţ a u n o r f o l l à r i de b r o n z , v a l o r î n d
1/288 h y p e r p e r , ceea ce nu c o r e s p u n d e textului l u i
B a d o e r . T o r n e x i p o t f i identificaţi cu m o n e d e l e plate
de b r o n z e m i s e de M a n u e l a l l l - l e a şi l o a n al VIII-
lea. După p ă r e r e a n o a s t r ă , " d u c a t o p o l i " nu sînt alt
ceva decît e c h i v a l e n t u l bizantin al g-oşilor balca
nici d i n B u l g a r i a , S e r b i a şi T a r a R o m â n e a s c ă .
Aceeaşi d e p a r t a j a r e netă între m o n e d e l e de b i l o n pla
t e şi c e l e c o n c a v / c o n v e x e e s t e f o a r t e e v i d e n t ă şi în
cadrul e m i s i u n i l o r ţarului I v a n 5 i § m aη (1371-1393)
c f . Κ. DoCev, H r o n o l o g i j a na m o n e t o s e c ' e n i j a z a na 6ar
I v a n S i S m a n 0 3 7 1 - 1 3 8 3 ) , Tn N u m i z m a t i k a , 1 8 , 1 9 8 4 , 2 ,
p. 3 8 - 4 1 .
Cf . E . O b e r l a n d e r - T â r n o v e a n u , RRH, 2 7 , 1 9 8 8 , 1 - 2 , ρ . 1 0 9 .
D u p ă a c e l a ş i s t a n d a r d d e Q e u t a t e p a e să f i e e m i s şi
r r
u n i c u l " g r o s " de a r g i n t a l l u i T e r t e r , s e n i o r u l Dris-

trei c a r e n e - a p a r v e n i t . Ea c î n t ă r e ş t e 1 , 0 7 g c f . Ε.
I s ă c e s c u , T e z a u r u l de monede m e d i e v a l e de l a Păcuiul
lui S o a r e ( j u d . I a 1 o m i ţ a ) , SCN', 5 , 1 9 7 1 , p l 3 4 6 , n r . 1 .
A s u p r a g r e u t ă ţ i i m e d i i a g r o ş i l o r de t i p I v a n A l e x a n
dru şi M i h a i l A s a n , e m i ş i î n t r e 1 3 5 3 - 1 3 7 1 , c f . D. M.
M e t c a l f , Some c o m m e n t s o n t h e M e t r o l o g y o f Coins of
Ivan A l e k s a n d u r and Ivan S t r a t s i m l r , i n S CN , 6 , 1 9 7 5 ,
p i 1 2 8 - 1 32 şl K~! D o C e v , N j a k o l k o b e l e Z k i vărhu s r e -
b ă r n o t o m o n e t o s e d e n e na I v a n A l e k s a n d ă r sâs s i n a mu
M i h a i l A s eη, N u m i s m a t i k a , 1 7 , 1 98 3 , ΐ~, ρ , 1 3 ·
Privitor f ă s t a n d a r d u l de g r é u t a t e a l ducaţilor l u i
98
V l a i c u I , d o m n u l T ă r i i R o m â n e ş t i , c f . 0. M i e s c u , în
v o l . C. K i r i ţ e s c u , S i s t e m u l b ă n e s c a l l e u l u i şi p r e
cursorii l u i , v o i . T~, B u c u r e ş t i , 1 9 6 4 , ρ . 3 6 5 , anexa
n r . M I A.
19 C f . T. G e r a s i m o v , I A I , S o f i a , 1 3 , 1 9 3 9 , Ρ- 287 " ^ 2 9 6 .
M o n e d e l e f u s e s e r ă p u b l i c a t e p r i m a o a r ă de N. M u s m o v ,
Novi m o n e t i na I v a n A l e k s a n d ă r k a t o d e s p o t , în I B I D ,
1
Ts~t 1937, p"l 1 1 7 . N.Musmov c o n s i d e r a c ă e s t e v o r b a d e
monede"despota1e" a l e l u i Ivan A l e x a n d r u , bătute la
Loveï înainte de 1 3 3 1 .
20 N . C o n o v i c i , Un t r é s o r m o n é t a i r e d u X I V e
siècle décou-
v e r t â Păcui"i71 l u i S o a r e , RES EE, TŢ~, 1 9 7 5 , Τ ] p~. 6 0 2 -
FÔT:
21 l v . Y o r d a n o v , o p . c i t . , p. 1 2 5 - 1 26 şi E. Oberlander-
T â r n o v e a n u , RJUH, 2 7 , 1 9 8 8 , 1 - 2 , p. 1 1 0 - 1 1 1 .
22 P.Diaconu, 0 formaţiune statală l a Dunărea de J o s l a
sfîrşitul s e c o l u l u i a l X l V - l e a necunoscută pînă î"n
p r e z e n t , SC I VA, 2 9 , 1 9 7 8 , 2 , p. 1 8 5 - 2 0 1 şi mâl rë "7
c e n t , idem, Cîteva probleme p r i v i t o a r e la monedele

de a r a m ă d i n s u d u l D o b r o g e i în u l t i m a t r e i m e a sec.
X I V , î n S C I V A . 3 8 . 1 9 6 7 . 2 . p. 1 4 2 - 1 5 8 .
23 E . O b e r l a n d e r - T â r n o v e a n u , RRH, 2 7 , 1 9 8 8 , 1 - 2 , ρ . 1 1 0 .
24 I b i d e m , p. 1 0 8 .
25 Ibidem, ρ . 111.
26 N.MuSmov, M o n e t i t e . . . , p. 8 6 - 8 8 ; n r . 3 4 - 3 9 .
27 C f . P. D i a c o n u , S C I V A , 2 9 , 1 9 7 8 , 2 , p. 1 8 5 - 2 0 1 şi
i d e m , SC I VA, 38 , 1 9 8 7 , 2 , p. 1 4 2 - 1 5 8 .
28 C f . E . O b e r l a n d e r - T â r n o v e a n u , RRH, 2 7 , 1 9 8 8 , 1 - 2 , p . 1 1 3 -
117- 0 p ă r e r e a s e m ă n ă t o a r e şi l a I v . Y o r d a n o v , o p . c 11 .
ρ . 1 2 5 - 1 26 .
29 E . O b e r l a n d e r - T â r n o v e a n u , RRH, 27 , 1 9 8 8 , 1 - 2 , p . 1 1 5·.
30 G . C u s t u r e a , P r e c i z ă r i cu p r i v i r e l a c r c a o l o g i a unor
monede m e d i e v a l e d e s c o p e r i t e l a P ă c u i u l l u i Soare,
în S C I V A , 3 1 , 1 9 8 0 , 4 , p. 6 4 1 - 6 4 2 .
31 Se c o n f i r m ă o b s e r v a ţ i a l u i P . D i a c o n u , C . Ν . , 1 3 , 1 9 8 0 ,
Ρ · 73 .
32 C f . N . C o n o v i c i , RESEE, 1 3 , 1 9 7 5 , 4 , p. 5 9 9 - 6 0 5 .
33 C f . N.MuSmov, B u c u r e ş t i , 1 , 1 9 3 5 , p. 3 7 " 4 7 şi C.
Moisi 1, 1oc.c i t .
34 Ε . O b e r l a n d e r - T â r n o v e a n u , RRH, 2 7 , 1 - 2 , p . 1 1 1 , nota
n r . 1 6 şi ρ . 1 1 7 , n o t a n r . 3 7 ¬
35 I n v . 6 9 9 2 , C o n s t . , e m . 4 , v a r . A B şi I n v . 6 9 9 3 , C o n s t . ,
e n . 4 , v a r . D. I n f o r m a ţ i a o d a t o r ă m c o l e g u l u i G. r . u s -
t u r e a , c ă r u i a îi m u l ţ u m i m şi p e a c e a s t ă cale pentru
p e r m i s i u n e a de a l e p u b l i c a .
36 In 1984, monedele făceau p a r t e d i n t r - o colecţie par
t i c u l a r ă d i n C e r n a v o d a . Ne-au f o s t p r e z e n t a t e pentru
i d e n t i f i c a r e de c ă t r e p r o f . A n c a R a d u - P o p e s c u .
99
37 C f . 0 . M i e s c u , Monede tâtărăşti d i n s e c o l e l e XMI-XV
găsite pe t e r i t o r i u l ! R e p u b l i c i i P o p u l a r e R o m â n e - No
tă p r e l i m i n a r ă ^ Τ η SCN, 3, I 9 6 0 , p. 2 6 9 - 2 7 0 , n r . 5 .
38 G . C u s t u r e a , Monede de a u r m e d i e v a l e d e s c o p e r i t e în
D o b r o g e a , ΐη P o n t i c a , 16 , 1 9 8 3 , ρ . 2 9 8 , n o t a η r . 3 . Am
p u t u t i d e n t i f i c a e m i t e n t u l datorită amabilităţii i u i
G. C u s t u r e a .
39 Tezaurul se p ă s t r e a z ă în c o l e c ţ i a I n s t i t u t u l u i de a r
h e o l o g i e d i n S o f i a , i n v .V I / 1 9 1 0 . Informaţia o dato
răm c e r c e t ă t o r u l u i d r . P . D i a c o n u , căruia ţinem să-i
m u l ţ u m i m încă o d a t ă .
A FEUDAL DOBRUDJAN HOARD FOUND AT C E R N A V Î D A

(CONSTANTA COUNTY) I N THE l 4 t h . C
Abstract
The a u t h o r d e a l s w i t h a p a r c e l o f 7 c o i n s o f the
h o a r d f o u n d a t Cernavodă (Constanţa c o u n t y ) and kept at
the Naţional H i s t o r y M u s e u m o f R o m a n i a C. C.Orghidan's
c o l l e c t i o n purchased before 1536.
T h i s h o a r d c o n t a i n s 6 s t a m e n a i s s u e d a t D r i s t r a by
D o b r o t i t z a , d e s p o t o f t h e L a n d o f C a r b u n a ( ce a . 1 3 4 8 - 1 3 8 6 )
a n d a s t a m e n o n s t r u c k a t t h e same m i n t by T e r t e r , t h e l o r d
of D r i s t r a ( c c a . 1 3 7 6 - 1 3 8 8 ) . Twuo c o i n s i s s u e d by Dobro
t i t z a w e r e o v e r s t r u c k on e a r l i e r s t a m e n a of t h e same
i s s u e d a n d T e r t e r ' s c o i n s was o v e r s t r u c k o n h i s f a t h e r ' s
i s s ue.
T h i s made i t p o s s i b l e f o r t h e a u t h o r to e**?Hish
a sequence o f t h e monetary types Issued a t D r i s t r a .
Further on, t h e paper deals w i t h the technique
used a t t h e m i n t o f D r i s t r a which i s o b v i o u s l y o f Byzan
tine tradition. I ta l s o analyses t h e q u e s t i o n o f t h e con
temporary denomination o f t h e bronze coins iss-jed at
D r i s t r a m i n t . The a u t h o r argues t h a t they were called
stamena l i k e t h e B y z a n t i n e concave/convexe coins ofthe
1 4 1 n
c e n tυ r y .
F i n a l l y , e m p h a s i s i s l a i d upon t h e r o l e p l a y e d by
the D r i s t r a mint i n t h e economic and pslitţeal life of
D o b r u d j a a t t h e end o f t h e ! 4 century.
t n
1 00
P l a n ş a I - Monede din t e z a u r u l de la C e r n a v o d ă ,
https://biblioteca-digitala.roj u d . C o n s t a n ţ a .
GREUTATEA STAMENELOR EMISE DE
DESPOTUL DOBROTITZA LA DRISTRA
cea. 1366-1376
Fig.I
16ex
GREUTATEA STAMENELOR EMISE
DE TERTER, SENIORUL DRISTRE/
cea. 1376-13S8
Fig.II
16ex
O MONEDA DE LA V L A D I S L A V I VLAICU
de GHEORGHE I . CANTACUZINO
Prin sondajele arheologice e f e c t u a t e 7n v a r a a n u

lui I 9 8 9 în l o c a l i t a t e a V a l e a M ă n ă s t i r i i , comuna G l o g o v a -
C ă t u n e l e , judeţul G o r j , au f o s t descoperite urmele unui
ansamblu a r h i t e c t u r a l feudal d i n care s-au p u t u t cerceta
p a r ţ i a l r e s t u r i l e - în c e a m a i m a r e p a r t e distruse - ale
u n e i c o n s t r u c ţ i i c u z i d u r i d e c ă r ă m i d ă g r o a s e d e p e s t e 65
a n i . V e s t i g i i l e s î n t s i t u a t e pe un m i c b o t de d e a l c e se
r i d i c ă d e a s u p r a l u n c i ! de pe m a l u l stîng al Motrului.
L o c u l e s t e a c o p e r i t în p r e z e n t în mare p a r t e d ç c i m i t i r u l
din jurul blsertcii de lemn a s a t u l u i , situaţie care a
împiedicat e x t i n d e r e a cercetărilor şî o m a t c l a r ă preci
zare a c a r a c t e r u l u i ansamblului. I n t r e m a t e r i a l e l e arheo
l o g i c e d e s c o p e r i t e în a p r o p i e r e a z i d u r i l o r - o d e s t u l de
mare c a n t i t a t e de f r a g m e n t e ceramice cu forme şl decor
c a r a c t e r i s t i c e s e c o l u l u i a l X l V - l e a şî c î t e v a m i c i obiec
te d e f i e r - s e a f l ă şl o m o n e d ă care face o b i e c t u l a¬
c e s t o r rînduri.
Ea a f o s t g ă s i t ă î n i n t e r i o r u l construcţiei, la
c i r c a 2 0 cm, d e z i d u l sudic, dedesuptul resturilor prove
n i t e de l a d i s t r u g e r e a a c e s t u i a , într-un n i v e l corespun
zător f o l o s i r i i clădirii, laolaltă cu numeroase fragmente
ceramice.
Moneda, în bună s t a r e de c o n s e r v a r e , a fost emisă
la începutul domniei l u i Vladislav l Vlaicu ( c . 1364-
c. I 3 7 7 ) . E s t e un d u c a t t i p I , c u a c v i l a c o n t u r n a t ă a v î n d
1egenda s 1avonă.
Αν. + ΐ ω ; β λ 3 Ε Ι 0 λ 3 β ο B0€B07Ă între 2 c p . Scut des
p i c a t . I n p r i m u l cîmp 2 fascii, în a l d o i l e a semiluna
conturnată. Deasupra s c u t u l u i o cruce.
Rv. +ΐ ω & λ /^SlCX^fà între 2 c p . I n cîmpul s t . ( h e -
r a l d i c ) s i g l a 3 avînd deasupra o stea cu 6 raze. C o i f în-
c h i s s p r e s t . S u b v i z i e r ă o c r u c e în a d î n c i m e . Deasupra
a c v i l a conturnată spre s t . , cu capul întors spre d r . spre
o c r u c e ce încheie legenda.
A r < — 1 9 mm, 1 , 1 0 g .
MBR, p. 8 , n r . 4 .
L o c u l în c a r e a f o s t d e s c o p e r i t ă această m o n e d ă se
a f l ă în r e l a t i v a a p r o p i e r e a d r u m u l u i d i n t r e Turnu Seve-
r i n s i T g . J i u , l a a p r o x i m a t i v 4 0 km. d e a c e s t e două l o
c a l i t ă ţ i . El e s t e s i t u a t l a mai puţin d e 2 0 km. de B a i a
de r a n ă şî l a a p r o a p e 2 5 km. d e T i s m a n a , p r e z e n ţ a m o n e -
p u t î n d f i p u s ă în l e g ă t u r ă c u c o m u n i c a ţ i i l e î n t r e a-
ceste importante centre medievale.
I m p o r t a n ţ a d e s c o p e r i r i i c o n s t ă nu n u m a i d i n f a p t u l
p r e z e n ţ e i u n e i monede c a r e se n u m ă r ă între p r i m e l e e m i s i
uni a l e Tării Româneşti într-un context arheologic bine
d e t e r m i n a t , c i şi p e n t r u c ă s-a a f l a t în c a d r u l u n u i an
samblu f e u d a l cu construcţii de z i d n e c u n o s c u t e pînă în
prezent în a c e a s t ă ~ o n ă . R e p r e Z e n t î n d c e a m a i nordică
d e s c o p e r i r e d i n O l t e n i a între e m i s i u n i l e de l a V l a d i s l a v
I V l a i c u , moneda va p u t e a contribui l a o mai bună cu
noaştere a realităţilor e c o n o m i c e d i n t r - o zonă aflată în
apropierea u n o r c e n t r e a c ă r o r î n s e m n ă t a t e în secolul al
XlV-lea a f o s t deosebită.
UNE MONNAIE EMISE PAR VLADISLAV I e r
- Résumé -
Au c o u r ; d e s s o n d a g e s a r c h é o l o g i q u e s effectués à
Valea Mănăstirii (dép. de G o r j ) a été découverte - prés
d ' u n e c o n s t r u c t i o n en briques appartenant à un ensemble
f é u d a l , une m o n n a i e émise au début du règne du p r i n c e de
Valachie Vladislav I e
( c . 1 3 6 4 - c . 1 377)
r
(MBR, p.8,nr.4).
Le l i e u d e l a d é c o u v e r t e - l e p l u s n o r d i q u e en O l -
t e n i e pour c e t t e émision - e s t situé à l a proximité des
c h e m i n s q u i l i a i e n t des i m p o r t a n t s c e n t r e s é c o n o m i q u e s du
XIV e
siècle - T u r n u S e v e r i n , B a i a de A r a m ă , T î r g u J i u .
TEZAURUL DE MONEDE M E D I E V A L E D I N SECOLUL
AL X I V - L E A DE LA S C R I O A Ş T E A , J U D . ΤΕ L ΕΟ RMAN
de CONSTANTA Ş T I R B U
şi CORNELIU BEDA
In a r t i c c l u i "Un t e z a u r monetar vechi românesc:

Scrioastca, juo T
eleor"an"', publicat dc cercetătorul
Buc J r M i t r e a - u --en t I o n c - a z â d e s c o : e r i r e a î n t r e a n i i 1 9 5 9 "
1561, îη 'imp.' M O -Ι g :. ' c- - . aς r i cο i e , a u n u i t e z a u r de -
p r,ζ i t a t î n t r - u n . <= s de ' : , d i n c a r e a u f c s t recuperate
4 8 de m o n e d e ţ i anume : }2 e m i s e I n t a r a t u l d e l a T î r n o v o
de c â t r e l o a n A l e x a n d r u s i M i n a i 1 ( 1 3 3 1 - 1 3 7 1 ) , 7 e m i s e în
T a r a t u l de l a V i d ï n d e c ă t r e loan S rac i - i r ( 1 3 5 6 - 1 3 6 5 ;
1369-1396) 5 i 9 m o n e d e e m i s e în T a r a R o n â n e a s c ă de c ă t r e
Vladislav I ( 1 3 6 4 - 1 3 7 7 ) · De a s e m e n e a s e e r a t ă c ă m o n e d e l e
aveau g r e u t a t e a înscrisă între 0 , 9 0 g r . - 1 , 3 1 g r . s i d i a
m e t r u l î n t r e 1 8 - 2 1 mm, f ă r ă s ă s e f a c ă o d e s c r i e r e a l o r .
D i n c e l e 4 8 m o n e d e , 7 a u i n t r a t în c o l e c ţ i a Instltutuljî
de A r h e o l o g i e d i n B u c u r e ş t i ^ ( o m o n e d ă V l a d i s l a v l , u n a e¬
m i s ă d e S r a c i m i r şi 5 d e A l e x a n d r u şi M i h a i l ) , rectul au
r ă m a s în p ă s t r a r e a p r o f e s o r u l u i P a n t e i imon Neacsu^ d i n
Corn.Scrioaştea, care l e - a expus l a Muzeul S c o l i i d i n l o
c a l i t a t e şi c î t e 2 î n e x p o z i ţ i a ş c o l i l o r d i n D r ă c ş a n i şi
R o ş i o r i i de Vede. U l t e r i o r a c e s t e monede a u f o s t cedate
p e n t r u e x p u n e r e şi s t u d i u M u z e u l u i j u d . T e 1 e o r m a n ( 3 0 b u c . )
şi 8 m o n e d e M u z e u l u i N a t i c n a ' de I s t o r i e ε - o - Î n i e i .
In s t u d i u l d e f a ţ ă n e vom r e f e r i îndeosebi l a cele
38 de m o n e d e a f l a t e î n c o l e c ţ i i l e c e l o r d o u a muzee men
ţ i o n a t e mai s u s . E l e se r e p a r t i z e a z ă a s t f e l 6 Vladislav
I , 2 8 l o a n A l e x a n d r u şi M i h a i l şi 4 S r a c i m i r ( î n a n e x a 1
d ă m d e s c r i e r e a f i e c ă r e i p i e s e în p a r t e , în p l a n ş e l e 1-3
ilustrarea l o r , în t a b e l u l 1 sînt d e s e n a : ; reprezentări
l e h e r a l d i c e de p e m o n e d e l e T ă r i i R o m â n e ş t i , i a r î n t a b e
l u l 2 m o n o g r a m e e de pe m o n e d e l e
1
' u i l o a n A l e x a n d r u şî
Mihail).
C e l e 6 m o n e d e de l a V l a d i s l a v I s e T - r a r t în d o u ă
grupe 5 monede c u legendă l a t i n ă , avînd g r e u t a t e a între
0 , 8 5 2 g r . -0 , 95 0 g r . şi o m o n e d ă c u i n s c r i p ţ i a s l a v o n ă în
o r c u t a t e de 0 , 7 1 g r .
D a c ă ţ i n e m s e a m a de r e p r e z e n t ă r i l e h e r a l d i c e ( s c u t
pe a v e r s , c o i f şi a c v i l ă pe r e v e s ) , de m o d u l în c a r e
r
a-
cestea s î n t r e d a t e pe m o n e d e , a v e m l a p i e s e l e cu legendă
latină t r e i serii. A s t f e l , moneda n r . 1 c o n s t i t u i e seria
l-a, m o n e d e l e c u n r . 2 - 4 s e r i a a l l - a , moneda n r . 5 s e r i a a
lll-a, i a r moneda c u inscripţia slavonă n r . 6 , c e a de a
1 OG
IV-a s e r i e ( v e z i t a b e l u l I , p l a n ş a I , n r . 1 - 6 şi a n e x a I
nr.1 -6) .
A n a l i z a s t i l u l u i în c a r e s î n t r e d a t e a c e s t e repre
zentări h e r a l d i c e , î n d e m î n a r e a şi m i c i l e d i f e r e n ţ e în mo
d u l î r. c a r e s î n t d e s e n a t e de m e ş t e r i i timpului scutul,
c o i f u i şi a c v i l a , pe a v e r s u l s a u pe r e v e r s u l monedelor,
pot o f e r i elemente r
o i în s t a b i l i r e a c r o n o l o g i e i emisiu
nilor 'ui Vladislav I . P e n t r u a c e a s t a t r e b u i e s t u d i a t e un
n u m ; r m a i m a r e de p i e s e şi să s e a i b ă î n v e d e r e , pe lîngă
c l a s i f i c a r e a c l a s i c ă f ă c u t ă d e 0 . M i e s c u ' * şi p r e l u a t ă de
O . L u c h i a n , G h . B u z d u g a n şi C . C . O p r e s c u ' , şi o serie de
alte c r i t e r i i c o n s e m n a t e în s t u d i i l e a p ă r u t e în ultimii
ani , ca t i t l u l argintului, inscripţiile de pe m o n e d e
( l i i r b a î n t r e b u i n ţ a t ă şi f o r m a l i t e r e l o r ) , g r e u t a t e a , d i a
metrul, l e g ă t u r a î n t r e ş t a n ţ e l e de a v e r s c u c e l e de re
vers, e t c .
Pm î n c e r c a t să f a c e m o a n a l i z ă a t i M 1.1 u i m o n e d e
lor l u i Vladislav I d i n t e z a u r u l de l a S c r i o a ş t e a oferite
noua p e n t r u s t u d i u , c u s p r i j i n u l specialiştilor de la
B a n c a N a ţ i o n a l ă a R o m â n i e i şi d e l a F i l i a l a Băncii Naţi
o n a l e d i n A l e x a n d r i a ? . A s t f e l l a 5 monede e x p e r t i z a t e de
de B.N.R., s-a s t a b i l i t titlul de 875fco argint ( v e z i a¬
nexa I , n r . 1 - 3,5 , 6 ) . P e n t r u moneda nr.U d i n anexa nr. I,
Banca N a ţ i o n a l ă d i n A l e x a n d r i a a s t a b i l i t t i t l u l de 9 0 0 % o
argint. I n t r - u n l o t d e m o n e d e p ă s t r a t l a M N I R , s-a ana
l i z a t , p r i n metode n u c l e a r e , o monedă asemănătoare de l a
Vladislav I . R e z u l t a t u l e s t e de 9 0 4 * o a r g i η t . D e c I , c I f r β -
8
ίε d a t e d e s p e c i a l i ş t i i d e l a B a n c a N a ţ i o n a l ă din Bucu
r e ş t i şi A l e x a n d r i a s î n t o a r e c u m a p r o p i a t e de c e l e date
de c e r c e t ă t o r i i d e l a I n s t i t u t u l de F i z i c ă şi Inginerie
N u c l e a r ă d i n B u c u r e ş t i şl C a t e d r a d e F i z i c ă a Universi
tăţii d i n B u c u r e ş t i .
O b s e r v ă m d i n d e s c r i e r e a l o r că m o n e d e l e cu legen
da l a t i n ă a u g r e u t a t e a m a i r i d i c a t ă şi t i t l u l , î n t r e 8753>o
9 0 0 % o (după e x p e r t i z e l e ENR). Moneda cu l e g e n d a s1avă(nr.
6 d i n l i s t a a n e x ă ) a r e cea mai s c ă z u t ă g r e u t a t e ( 0,715
gr), t i t l u l de 8 7 5 % o , i a r în c î m p u l d r e p t s i g l a A Ν în
l i g a t u r ă . S t u d i e r e a u n u i n u m ă r mai m a r e de p i e s e d i n d i
ferite t e z a u r e , c r e d e m că a r p u t e a a d u c e d a t e n o i p r i v i n d
c r o n o 1 o g i a.
A n a l i z a conţinutului de m e t a l preţios are o deose
b i t ă i m p o r t a n ţ ă şi p e n t r u a s t a b i l i provenienţa argintu
lui î n t r e b u i n ţ a t în p r o d u c ţ i a c e l o r d i n t î i m o n e d e a l e T ă
rii R o m â n e ş t i , căci nu p u t e m a d m i t e ca b a t e r e a monedelor
proprii se r e a l i z a numai d i n r e t o p i r e a m o n e d e l o r în c i r
culaţie.
C o b o r î r e a m i n e r i l o r saşi d i n T r a n s i 1 v a n i a , d u p ă i n
v a z i a m o n g o l ă , s p r e z o n e l e mai b o g a t e în minereuri din
P e n i n s u l a B a l c a n i c a , a dus l a d e s c h i d e r e a , Tn s e c . X I I I -
X I V , a n u m e r o a s e m i n e de a r g i n t pe t e r i t o r i u l nord-estic
al S e r b i e i ( S r e b n i c a în 1 2 5 4 , R u d n i k în 1 2 9 5 , T r e p c a şi
J a n j e v o d u p ă 1 3 0 3 , N o v o B r d o Tn 1 3 2 6 , B r s k o v o 1 2 5 4 , e t c . ) 9 .
0 s i t u a ţ i e a s e m ă n ă t o a r e se înregistrează şi pe t e r i t o
riul B u l g a r i e i , în n o r d u l r e g i u n i i Rodope, în a p r o p i e r e
d e S t a n i m a k a , s a u în z o n a V i d i n u l u i , l a C î p r o v c i ' .
R e l a ţ i i l e p o l i t i c e şi e c o n o m i c e m a i s t r î n s e ale
Tării Româneşti cu a c e s t e t e r i t o r i i , l a c a r e s e a d a u g ă şi
înrudirile d i n a s t i c e cu stăpînii a c e s t o r l o c u r i , ne f a c e
sâ p r e s u p u n e m , m a i d e g r a b ă , p r o v e n i e n ţ a a r g i n t u l u i d i n a¬
c e s t e p ă r ţ i . A c e a s t ă a f i r m a ţ i e a n o a s t r ă se î c r i j i n ă şi
p e un a r g u m e n t d e n a t u r ă n u m i s m a t i c ă : d e s c o p e r i r i l e m o n e
tare din timpul l u i Vladislav 1 oglindesc nu"Vrui mult
m a i m a r e d e m o n e d e b u l g ă r e ş t i şi s î r b e ş t i a f l a t e în c i r
c u l a ţ i e , f a ţ ă de n u m ă r u l m o n e d e l o r u n g u r e ş t i s a u d i n a l t e
z o n e ( v e z i anex-; I I ) .
Desigur c ă s t u d i i l e v i i t o a r e , p e un n u m ă r m a i ma
re de m o n e d e de l a V l a d i s l a v I , v o r a d u c e mărturii noi
p r i v i n d a c t i v i t a t e a monetară d i n t i m p u l p r i m u l u i domn a l
T ă r i i R o m â n e ş t i c a r e a e m i s m o n e d e . T i n î n d î n s ă seama de
e m i s i u n i l e m o n e t a r e p u b l i c a t e p î n ă a c u m , c a şi d e faptul
c ă în s e c o l e l e X I I I — X I V î n A n g l i a , d e p i l d ă , c u o s i n g u r ă
ş t a n ţ ă ( d e a v e r s ) se b ă t e a u între 2 3 0 0 0 - 3 3 0 0 0 monede, 1
p u t e m t r a g e c o n c l u z i a că în v r e m e a l u i V l a d i s l a v I a f o s t
e m i s ă o c a n t i t a t e î n s e m n a t ă de monede ce au i n t r a t nu n u
mai în c i r c u i t u l comercial i n t e r n , c i şi în a f a r a grani
ţ e l o r ţ ă r i i a ş a cum o o g l i n d e s c a t î t d e s c o p e r i r i l e mone
t a r e d i n ţ a r a n o a s t r ă c î t şi c e l e d i n ţ ă r i l e v e c i n e (vezi
anexa I I ) .
In l o t u l de monede c a r e f a c e o b i e c t u l s t u d i u l u i de
f a ţ ă , s e a f l ă şi p a t r u e x e m p l a r e e m i s e în T r a t a t u l de l a
V i d i n , d e l o a n S r a c i m i r . M o n e d e l e s a l e s - a u b u c u r a t d e un
l a r g c r e d i t nu n u m a i p e t e r i t o r i u l T ă r i i R o m â n e ş t i , c i în
î n t r e a g a P e n i n s u l ă B a l c a n i c ă . La a c e a s t a stau mărturie
n u m e r o a s e l e t e z a u r e d e s c o p e r i t e , c a şi c o n s e r v a r e a timp
de p e s t e d o u ă d e c e n i i a a c e l u i a ş i t i p monetar.
Necesitatea emiterii unei cantităţi mai mari de
m o n e d e în t i m p u l l u i I v a n S r a c i m i r s-a f ă c u t s i m ţ i t ă nu
numai p e n t r u s a t i s f a c e r e a cerinţelor c i r c u i t u l u i comerci
a l m u l t s p o r i t , c i şi p e n t r u a c o p e r i r e a c h e l t u i e l i l o r m i
l i t a r e f ă c u t e în v e d e r e a a p ă r ă r i i t e r i t o r i u l u i ţării,atît
d e a m e n i n ţ a t de " n a i n t a r e a o t o m a n ă î n B a l c a n i , d e p r e t e n
ţ i i l e t e r i t o r i a l e o e n t r u s u p r e m a ţ i e în z o n ă a regelui
maghiar Ludovic I , s a u c h i a r de c o n f l i c t e l e d i n a s t i c e d i n
sînul s o c i e t ă ţ i i bulgare.
G r o ş i i emişi de S r a c i m i r p ă s t r e a z ă î n c ă elementele
vechii tradiţii b i z a n t i n e în r e d a r e a iconografică a bus-
1 06
tului l u i C h r i s t o s , d a r v ă d e s c , î n d e o s e b i în r e d a r e a efi
giei ţarului cu însemnele p u t e r i i s a l e , o certă influenţă
a a r t e i m o n e t a r e c e n t r a 1-europene , cu precădere a celei
maghiare . 1 2
C e l e p a t r u monede de l a S r a c i m i r , c e d a t e n o u ă p e n
t r u s t u d i u , d i n t e z a u r u l de l a S c r i o a ş t e a , sînt groşi cu
greutatea între 0 , 9 6 - 1 g r . , t i p Muşmov n r . 1 7 5 ^ , gru
pate după criterii stabilite de I .Bănci 1 ă ^ în c l a s a I
cu d o u ă v a r i a n t e ( v e z i d e s c r i e r e a în a n e x a I , n r . 7 - 1 0 ) ,
cu t i t l u l asemănător monedelor l u i V l a d i s l a v I de 875%o
(după e x p e r t i z e l e BNR).
D a c ă ţ i n e m s e a m a d e a c e s t e g r e u t ă ţ i , c a şi de f a p
tul c ă în t e z a u r s e a f l ă , p e l î n g ă m o n e d e b u l g ă r e ş t i , n u
mai m o n e d e d e l a V l a d i s l a v I , n u şi a l e u r m a ş i l o r săi la
t r o n u l T ă r i i R o m â n e ş t i , p u t e m c o n s i d e r a c ă c e l e p a t r u mo
n e d e au f o s t e m i s e d u p ă o c u p a r e a V i d i n u l u i de c ă t r e rege
le U n g a r i e i şi r e i n s t a l a r e a l u i S r a c i m i r , d a r n u m a i t î r
z i u de anul 1377, cînd domnia l u i V l a d i s l a v I încetează.
C o n c l u z i a noastră este confirmată de cercetările
f ă c u t e de n u m i s m a t u l b u l g a r V . P e n c e v ^ ,1
care prooune o
mai bună c r o n o l o g i e a e m i s i u n i l o r monetare ale l u i loan
S r a c i m i r , pe b a z a s t u d i e r i i u n u i n u m ă r mai m a r e de monede
de 1 a a c e s t e m i t e n t .
A u t o r u l m e n ţ i o n a t ţ i n e seama a t î t de r e p r e z e n t ă r i
l e h e r a l d i c e , c î t şi d e g r e u t a t e a şi d i a m e t r u l monedelor,
î m p ă r ţ i n d u - 1 e în t r e i m a r i g r u p e , u l t i m e l e două avînd
mai multe v a r i a n t e " .1
Dacă ţ i n e m seama d e a c e a s t ă c r o n o l o g i e stabilită

de V . P e n c eν , m o n e d e l e d i n t e z a u r u l de l a S c r i o a ş t e a , e m i
se d e S r a c i m i r , s e î n c a d r e a z ă : d o u ă î n t r e a n i i 1359-1365
( n r . 7 şi 9 d i n l i s t a a n e x ă ) şi d o u ă î n t r e a n i i 1369-1375
(η r . 8 şi 1 0 ) .
In t e z a u r u l de l a S c r i o a ş t e a , c a r e f a c e obiectul
studiului n o s t r u , s e a f l ă şi 2 8 m o n e d e b u l g ă r e ş t i emise
de l o a n A l e x a n d r u şi M i h a i l , ţ a r i i d e l a T î r n o v o . Aceste
m o n e d e în g r e u t a t e d e 0 , 9 7 - 1 , 7 9 g r . , l e - a m împărţit după
criteriile s t a b i l i t e de E . l s ă c e s c u ^ ' în v a r i a n t e l e I şî
I I I c u mai m u l t e s u b î m p ă r ţ i r i (vezi anexa I nr. 11-38).
Monedele a c e s t e a prezintă o mare v a r i e t a t e de monograme
(vezi tabelul I I ) şi c r e d e m c ă s î n t p i e s e l e c u cea mai
lungă d u r a t ă în c i r c u l a ţ i e , d a c ă ţ i n e m seama de marile
d i f e r e n ţ e de g r e u t a t e c e s e î n r e g i s t r e a z ă în c a d r u l ace
luiaşi t i p m o n e t a r .
C e r c e t ă t o r u l D.M. M e t c a l f , în s t u d i i l e sale asupra
m o n e d e l o r b u l g ă r e ş t i e m i s e d e l o a n A l e x a n d r u şi M i h a i l l a
T î r n o v o şi de l o a n S r a c i m i r l a V i d i n 1 ° , sublinia faptul
că în t i m p u l a c e s t o r ţari au l o c s c ă d e r i s u c c e s i v e ale
conţinutului de m e t a l p r e ţ i o s . O b s e r v î n d prin studiul
1 09
comparativ a l mai m u l t o r t e z a u r e , m a r e a o s c i l a ţ i e de g r e
u t a t e l a e m i s i u n i l e l u i A l e x a n d r u şi M i h a i l , a u t o r u l m e n
ţionat c o n s i d e r ă că m o n e d e l e c e l o r d o i emitenţi au fost
b ă t u t e şi d u p ă m o a r t e a a c e s t o r a . N u m ă r u l m a r e de monede
d e s c o p e r i t e , c a şi u n e l e î n c e r c ă r i d e s t u d i e r e a matri
ţ e l o r , a combinaţiei d i n t r e ş t a n ţ e l e de a v e r s cu c e l e de
r e v e r s , au d u s l a c o n c l u z i a că au f o s t bătuţi m i l i o a n e de
g r o ş i c u n u m e l e l u i l o a n A l e x a n d r u şi M i h a i l ^ . 1
La r î n d u l s ă u , c e r c e t ă t o r u l b u l g a r S. A v d e v . p e b a
za s t u d i i l o r s t a t i s t i c e a s u p r a g r e u t ă ţ i i m o n e d e l o r , coro
b o r a t e cu observaţii asupra unor particularităţi tehnolo
g i c e a e m i s i u n i l o r , stabileşte e t a p e l e devalorizării gro
s u l u i d e a r g i n t în p e r i o a d a 1322-1385^^. A s t f e l , l a înce
putul domniei l u i l o a n A l e x a n d r u , î n t r e 1 330 - 1 337 , g r e u t a -
t e a e r a de 1 , 5 7 g. După a c e a s t ă p e r i o a d ă . î n c e p î n d c u d e
c l a r a r e a ţ a r u l u i M i h a i l c o - r e g e n t şi a p a r i ţ i a ncn'.ui t i p
m o n e t a r ce redă e f i g i i l e c e l o r d o i ţari, pînă l a 1340,
g . r e u t a t e a s e r e d u c e l a 1 , 5 5 g . şî î n r e g i s t r e a z ă scăderi
succesive în u r m ă t o a r e l e t r e i d e c e n i i . I n 1370 era de
1 - 1 , 2 0 g . E m i t e r e a l o r , d u p ă o p i n i a l u i S. A v d e v , v a c o n
t i n u a şi î n p r i m i i a n i a i d o m n i e i l u i loan Sişman, greu
tatea a l t e r î n d u - s e şi m a i m u l t , a j u n g î n d î n t r e 0 , 9 0 a.-
0.75 g.
La c o n c l u z i i asemănătoare a ajuns s< K. D c î e v '
1
c a r e arăta că între a n i i 1331-1337 g r e u t a t e a m e d i e a mo

nedelor l u i l o a n A l e x a n d r u e r a de 1 , 6 0 g. ; între anii
1 3 3 7 - 1 3 5 5 , d u p ă a p a r i ţ i a n o u l u i t i p m o n e t a r , g r e u t a t e a e¬
m i s i u n i l o r l u i loan A l e x a n d r u a s o c i a t cu M i h a i l scade l a
1,60 g . - Ι , Ί θ g. 0 b u n ă p a r t e a m o n e d e l o r d i n aceasta pe
rioadă au monograma t i t l u l u i de ţ a r i n v e r s ă şi d i a m e t r u l
21-19 mm. I n t r e 1 3 5 5 - 1 3 7 1 g r e u t a t e a m e d i e a j u n g e l a 1,30
g.-1 , 1 0 g . , monograma t i t l u l u i de t a r e s t e corectă i a r
d i a m e t r u l de 2 0 - 1 8 mm. I n p e r i o a d a 1371-1375 emisiunile
iui loan Alexandru şi Mihail continuă şi în tirrpul
domniei l u i l o a n S i ş m a n , însă cu g r e u t a t e , m u l t mai scă
zută, între 0,80 g . - 0 , 6 0 g., d i a m e t r u l monedei se reduce
l a I 8 - I 7 mm, i a r m o n o g r a m a e s t e î n l o c u i t ă c u t r e i puncte.
A ş a c u m s e o b s e r v ă şi d i n a n e x a I , c e a mai mare
p a r t e a g r o ş i l o r l u i l o a n A l e x a n d r u şi M i h a i l d i n tezau
rul de l a S c r i o a ş t e a a u g r e u t a t e a p e s t e 1 g. l a c e l e d i n
v a r i a n t a I - a între 1,30 g . - 0 , 9 7 g., l a v a r i a n t a l - b între
1 , 3 5 - 1 , 02 g . , l a v a r i a n t a I I I - a î n t r e 1 , 7 9 g . - 1 , 1 8 g . i a r
iar l a v a r i a n t a l l l - b î n t r e 1 , 5 3 g . - 1 , 12 g .
T i n î n d seama de c r o n o l o g i a s t a b i l i t ă de cercetă
torii b u l g a r i , c e l e mai v e c h i p i e s e d i n t e z a u r sînt cu
p r i n s e în v a r i a n t e l e I I I - a şi l l l - b . A v î n d î n s ă î n vede
r e n u m ă r u l t o t a l a l e m i s i u n i l o r l u i l o a n A l e x a n d r u şi M i
h a i l , remarcăm că m a j o r i t a t e a l o r se înscriu între anii
1355-1371 ·
11 0
I n l o t u l d e m o n e d e Tn d i s c u ţ i e d e l a Scrioaştea,
e s t e şi o m o n e d ă ( n r . 3 1 d i n a n e x a l ) e m i s ă d e l o a n Alex
a n d r u şi M i h a i l care pare surfrapată peste o a l t a de la
a c e i a ş i e m i t e n ţ i . Pe a v e r s , a t î t c a p e t e l e c e l o r d o u ă per
s o n a j e , c î t şi m o n o g r a m a d i n c î m p u l d r e p t sînt n e c l a r e ,
i a r pe r e v e r s n u s e d i s t i n g e b i n e , s u s , l a m i j l o c , mono
grama M .
P r e z e n ţ a m o n e d e l o r b u l g ă r e ş t i în a c e s t tezaur nu
e s t e d e l o c s u r p r i m z ă t o a r e . E l e s e g ă s e s c f r e c v e n t în d e s
c o p e r i r i l e m o n e t a r e d i n a c e a s t ă e p o c ă , r ă m î n î n d în c i r c u
laţie m u l t t i m p d u p ă d a t a l o r de e m i s i e .
Din t i m p u l l u i V l a d i s l a v I s-au ' înrugtslrat pînă
a c u m p e s t e 50 d e d e s c o p e r i r i m o n e t a r e ( t e z a u r e s a u m o n e d e
i z o l a t e ) , d i n c a r e m a i m u l t d e j u m ă t a t e c u p r i n d şi m o n e d e
b u l g ă r e ş t i de l a l o a n A l e x a n d r u şi M i h a i l , de la loan
Sişman sau S r a c i m i r ( v e z i anexa II).
C a r t a r e a a c e s t o r d e s c o p e r i r i n e - a a t r a s a t e n ţ i a a¬
s u p r a u r m ă t o a r e l o r f a p t e : m o n e d e l e b u l g ă r e ş t i au Intrat
în c i r c u i t u l m c n e t a r a l Tării Româneşti încă Înainte de
emiterea monedelor p r o p r i i . Ilustrative în acest sens
sînt t e z a u r e l e de l a D i c h I s e n i - B a 1 t a B o r c e i , j u d . I a l o m i
ţa ( c a r e c u p r i n d e n u m a i e m i s i u n i d e l a l o a n A l e x a n d r u şi
M i h a i l ) şi L a z u , j u d . D o l j ( c a r e c u p r i n d e pe l î n g ă monede
b u l g ă r e ş t i de l a l o a n A l e x a n d r u şi M i h a i l şi m o n e d e sîr-
beşti e m i s e între a n i i 1321-1355) - vezi anexa I I . Larga
l o r î n t r e b u i n ţ a r e e s t e c o n f i r m a t ă şi d e t r e i m o n e d e e m i s e
Alexandru şi M i h a i l purtînd o contramarcă :într-un cerc
în c a r e s e a f l ă s c u t u l B a s a r a b i 1 o r 2 2
. Contrama rearea a¬
c e s t o r m o n e d e şi c i r c u l a ţ i a l o r a f o s t î n c a d r a t ă c r o n o l o
g i c în t i m p u l I u l V l a d i s l a v I . A s t f e l , G. S e v e r e a n u con
sideră că au c o n s t i t u i t p r i m a s e r i e m o n e t a r ă a l u i Vla
d i s l a v 1 , s t a m p i l a r e a l o r e f e c t u î n d u - s e î n a i n t e de e m i t e
rea m o n e d e l o r p r o p r i i şi i n s t a l a r e a m o n e t ă r i e l , a v î n d ca
a t a r e o d u r a t ă s c u r t ă de c i r c u l a ţ i e ^ . 2
0 . M i e s c u l e d a t e a z ă î n t r e n o i e m b r i e 1 3 6 8 şl p î n ă
Tn m a r t i e 1 3 6 9 , c o n s i d e r î n d c ă a u f o s t c o n t r a n i a r c a t e la
V i d i n , în p e r i o a d a s t ă p î n i r i i a c e s t u i a de c ă t r e V l a d i s l a v
I , d o m n u l T ă r i i R o m â n e ş t i şi a u f o s t d e s t i n a t e pentru a
c i r c u l a în z o n a B a n a t u l u i d e V i d i n u n d e m o n e d e l e l u i l o a n
Alexandru şi M i h a i l e r a u m a i cunoscute ''.2
Cercetătorul b u l g a r I . Bacvarov discutînd cele

t r e i monede 5 a l e l u i loan Alexandru
2
şi M i h a i l contramar-
cate cu s c u t u l B a s a r a b i l o r , ajunge l a c o n c l u z i a că ştam-
p i l a r e a l o r c u c o n t r a m a r c ă r e s p e c t i v ă a a v u t l o c în afa
ra g r a n i ţ e l o r s t a t u l u i feudal bulgar. Contramarcarea s-a
e f e c t u a t , d u p ă o p i n i a s a . în a d o u a j u m ă t a t e a secolului
XIV şl a a v u t d r e p t s c o p v a l o r i f i c a r e a a c e s t o r m o n e d e p e
D I a ţ a i n t e r n ă a T ă r i i R o m â n e ş t i . Le a t r i b u i e l u i V l a d i s
lav I ( 1 3 6 4 - 1 3 7 1 ) . 2 6
1 1 1
In ce ne p r i v e ş t e c o n s i d e r ă m d e o c a m d a t ă cu t i t l u l
de i p o t e z ă că m o n e d e l e a r f i p u t u t f i c o n t r a m a r c a t e chiar
ceva mai d e v r e m e , î n a i n t e de domnia !: ' Vladislav I ,
r e s p e c t i v în timpul domniei l u i Nicolae Alexandru. Ne
b a z ă m a f i r m a ţ i a pe f a p t u l că m o n e d e l e c o n t r a m a r e a t e cu
s c u t u l B a s a r a b i l o r au u r m ă t o a r e l e g r e u t ă ţ i 1,26 ^ , 1,38
şi 1 , 4 1 g . A ş a cum am a r ă t a t m a i Î n a i n t e , standardul de
g r e u t a t e a l monedelor l u i loan Alexandru şi M i h a i l sca
de t r e p t a t , a j u n g î n d s p r e s f î r ş i t u l d o m n i e i în 1371 la
1,10 g. D e c i m o n e d e l e b u l g ă r e ş t i cu g r e u t a t e mai ridica
tă 1 , 4 0 - 1 , 2 6 g. s î n t m a i d e g r a b ă c o n t e m p o r a n e c u domnia
l u i N i c o l a e A l e x a n d r u . Remarcăm de asemenea că c e l e mai
g r e l e monede e m i s e de V l a d i s l a v I nu depăşesc 1,12 g.,
î n s e r i i n d u - s e în s t a n d a r d u l d e g r e u t a t e p e care-l aveau
m o n e d e l e ţ ă r i l o r d i n B a l c a n i în p e r i o a d a 1364-1377.
Pe d e a l t ă p a r t e , e s t e c u n o s c u t f a p t u l că N i r n l a e
A l e x a n d r u a c o n t i n u a t p o l i t i c a de a f i r m a r e a independen
ţei s t a t a l e d u s ă d e t a t ă l s ă u B a s a r a b I .
Contrama r e a rea cu s c u t u l B a s a r a b i l o r a monedelor
b u l g ă r e ş t i de l a I v a n A l e x a n d r u şi M i h a i l în momentul
a b s e n ţ e i u n o r e m i s i u n i m o n e t a r e p r o p r i i , s - a r p u t e a să se
fi î n c a d r a t şi e a p e l i n i a a c e s t o r m ă s u r i .
P r a c t i c a a c e a s t a a c o n t r a m a r c ă r i i m o n e d e l o r e r a u¬
z i t a t ă în e p o c ă . Se c u n o s c c î t e v a t e z a u r e c a r e cuprind
m o n e d e b o s n i a c e şi s î r b e ş t i c o n t r a m a r c a t e şi c h i a r cîteva
m o n e d e b u l g ă r e ş t i e m i s e d e A l e x a n d r u şi M i h a i l . Pe t e r i
toriul ţ ă r i i n o a s t r e m o n e d e b o s n i c e şi s î r b e ş t i contra-
m a r c a t e a u f o s t s e m n a l a t e în N o r d u l D o b r o g e i şi î n t e z a u
r u l de l a N u f ă r u l ^ i a r pe t e r i t o r i u l
2
Bulgariei în r e g i
u n e a V a r n a şi l a S i l i s t r a ^ . 2
Cronologic contrama rea rea
m o n e d e l o r b o s n i c e şi s î r b e ş t i şi a c e l o r cîteva monede
b u l g ă r e ş t i d e l a A l e x a n d r u şi M i h a i 1 ( a c ε s t e a a v î n d drept
c o n t r a m a r e a r e d o u ă c e r c u r i c o n c e n t r i c e ) , au f o s t încadra
t e în d e c e n i u l c i n c i p î n ă în p r i m i i ani ai deceniului al
şaselea a l s e c o l u l u i XIV, circulaţia l o r continuînd pînă
în j u r u l anului 1371^" ·
N u m ă r u l m i c a l m o n e d e l o r b u l g ă r e ş t i de l a Alexan
d r u şi M i h a i l p u r t î n d c o n t r a m a r c ă c u s c u t u l Basarabilor
d e s c o p e r i t e u n a în B u l g a r i a l a T u t r a k e n şi d o u ă în R o m â
nia ( u n a în O l t e n i a şi a l t a î n t r - o l o c a l i t a t e necunoscu
t ă ) , se poate explica prin faptul că o b u n ă parte din
m o n e d e l e a f l a t e în c i r c u l a ţ i e s e r e t o p e a u pentru emite
r e a u n o r n o i e m i s i u n i . Pe d e a l t ă p a r t e p r i n faptul că
d u r a t a contramarcăriî l o r a f o s t scurtă (considerăm că
s - a r p u t e a î n c a d r a în t i m p î n t r - o p e r i o a d ă î n s c r i s ă între
1 3 5 9 " 1 3 6 4 ) . Un a l t a r g u m e n t ar f i că n u m ă r u l de piese
c o n t r a m a r c a t e nu a r f i f o s t p r e a mare.
D e s c o p e r i r i l e v i i t o a r e de monede b u l g ă r e ş t i con-
1 12
t r a m a r c a t e cu s c u t u l B a s a r a b i l o r , v o r aduce e l e m e n t e noi
p e n t r u o mai precisă încadrare c r o n o l o g i c ă a efectuării
acestor contramărci.
Monedele l u i loan Alexandru s i M i h a i l , aşa cum
rezultă d i n a n a l i z a d e s c o p e r i r i l o r monetare, rămîn în
c i r c u l a ţ i a T ă r i i R o m â n e ş t i p î n ă în p r i m a parte a domniei
l u i M î r c e a c e l B ă t r n . E l e se g ă s e s c a t î t
r
în tezaure
( C e r n a v o d ă şi P ă c u i u l l u i S o a r e , j u d . Con s t a n ţ a , D i c h i s e n i
şi B a l a c i , j u d . I a l o m i ţ a , B a l t a S ă r a t ă şi S c r î o a ş t e a , j u d .
Teleorman, Teiuş, j u d .O l t ,Lazu, j u d . Dolj,Flămînda,jud.
M e h e d i n ţ i ) c î t şi î n d e s c o p e r i r i izolate : Isaccea, j u d .
T u l c e a , L ă c e n i şi Z i m n i c e a , j u d . T e 1 e o r m a n , S n a g o v , Secto
rul Agricol I l f o v , C u r t e a de A r g e ş , j u d . A r g e ş , V e r b i c î o a -
r a , j u d . D o l j , e t c . ( v e z i anexa II).
S p r e d e o s e b i r e de m o n e d e l e l u i l o a n A l e x a n d r u şi
M i h a i l c e s e g r u p e a z ă m a i m u l t pe l i n i a D u n ă r i i şi a Ol
t u l u i , c e l e a l e l u i S r a c i m i r se g ă s e s c în c a n t i t ă ţ i mult
m a i m a r i şi r ă s p î n d i t e p e a p r o a p e î n t r e g u l tèritoriu a l
Tării R o m â n e ş t i , ajungînd pînă l a T r a n s i l v a n i a şî M o l d o
v a . P r e z e n ţ a l o r î n 25 d e t e z a u r e şi 10 d e s c o p e r i r i izo
l a t e ( v e z i a n e x a I I ) , a r a t ă că e l e c i r c u l a u efectiv nu
numai în t i m p u l l u i V l a d i s l a v I , cu c a r e a avut ştrînse
l e g ă t u r i , c i şi în p e r i o a d a u r m ă t o a r e , p î n ă l a v r e m e a l u i
Mircea c e l Bătrîn.
A v î n d în v e d e r e c ă c e l e 10 t e z a u r e c u p r i n z î n d mo
n e d e de l a S r a c i m i r î n g r o p a t e în t i m p u l d o m n i e i l u i Mir
c e a , numai u n u l s i n g u r ( T î r g o v i ş t e , J u d . D î m b o ν i ţ a ) c o n ţ i -
ne m o n e d e c u e f i g i e emise după reforma întreprinsă de
M i r c e a în a d o u a j u m ă t a t e a d o m n i e i şi ţ i n î n d s e a m a de.
f a p t u l că m a i t î r z i u , în t i m p u l l u i M i h a i l , nu l e mai î n -
tîlnim în d e s c o p e r i r i l e m o n e t a r e d i n T a r a Românească,
c o n s i d e r ă m că m o n d e l e l u i S r a c i m i r a u î n c e t a t s ă circule
după 1400.
O b s e r v ă m şi un a l t f a p t n e v o i a de n u m e r a r în T a
ra R o m â n e a s c ă e r a d e s t u l de m a r e în a d o u a j u m ă t a t e a s e
colului X l V - l e a , c ă c i în n u m a i p u ţ i n d e p a t r u descope
riri : Zimnicea, j u d . Teleorman, Vlad Tepeş, j u d . I a l o m i
ţa, Păcuiul l u i S o a r e şi C e r n a v o d ă j u d . C o n s t a n ţ a (vezi
anexa I I ) î n t î l n i m monede bulgăreşti f a l s i f i c a t e atît d u
pă m o n e d e l e l u i S r a c i m i r c î t şi d u p ă m o n e d e l e l u i S r a c i
mir a s o c i a t cu f i u l său C o n s t a n t i n u l .
Pe l î n g ă m o n e d e l e b u l g ă r e ş t i m e n ţ i o n a t e m a i sus,
d e s c o p e r i r i l e m o n e t a r e d i n a doua jumătate a s e c o l u l u i a l
X l V - l e a , atestă prezenţa m o n e d e l o r sîrbeşti la Drobeta-
T u r n u S e v e r i n , j u d .M e h e d i n ţ i ^ , Flămînda, j u d .Mehediηţi,
2
C r a i o v a şi L a z u , j u d . D o l j , T e i u ş , j u d . O l t , Curtea de
A
9 S i j u d .Argeş, Tîrgovişte, j u d . Dîmboviţa,
r e
Maraloiu,
j u d . B r ă i l a , N o r d u l D o b r o g e i şi N u f ă r u l , j u d . T u l c e a , e t c .
M o n e d e v e n e ţ i e n e d e a r g j n.t .jau _fos.J^.. .semna 1 a t e î n t e z a u r e l e
1 13
d e l a T e i u ş , j u d . O l t şi T î r g o v i ş e , jud.Dîmboviţa.Monede
l e u n g u r e ş t i s î n t a t e s t a t e Tn d e s c o p e r i r i l e de l a Drobe-
t a - T u r n u S e v e r iη , j u d . M e h e d i n ţ i , B r e b e n i şi T e i u ş , j u d .
Olt, C u r t e a de A r g e ş , j u d . A r g e ş , T î r g o v i ş t e , j u d . D î m b o
viţa e t c . ( v e z i anexa I I ) .
C i r c u l a ţ i a m o n e d e l o r s t r ă i n e , c a şi a numeroase
p r o d u s e de i m p o r t , a t e s t a t e de d e s c o p e r i r i l e numismatice
şi a r h e o l o g i c e , v o r b e s c d e s p r e i n t e n s e l e l e g ă t u r i comer
c i a l e c u n e g u s t o r i mea i n t e r n a ţ i o n a l ă î n c a r e este impli
cată Tara Românească.
Prezenţa într-o c a n t i t a t e mai mare a monedelor
s u d - d u n ă r e n e Tn v r e m e a d o m n i e i l u i Vladislav I,oglindeşte
şi o r i e n t a r e a s a p o l i t i c ă d e p u t e r n i c a p ă r ă t o r al orto
d o x i s m u l u i , spre o strînsă legătură cu ţările d i n B a l c a n i
în l u p t a l u i p e n t r u a s i g u r a r e a independenţei statale.
Numărul mare de d e s c o p e r i r i m o n e t a r e d i n perioada
domniei l u i V l a d i s l a v I, s a u i m e d i a t u r m ă t o a r e , arată,pe
de a l t ă p a r t e , b o g ă ţ i a p i e ţ e i i n t e r n e , comerţul v i u ce se
p r a c t i c a î n t r e s a t şi o r a ş . F a p t u l e s t e r e l i e f a t nu n u
mai î n t e z a u r e l e m o n e t a r e , c i şi d e d e s c o p e r i r i l e izola
te .
C r e ş t e r e a d e m o g r a f i c ă a făcut c a pe p i a ţ ă să f i e
c e r u t e t o t mai m u l t e p r o d u s e , ceea ce a d e t e r m i n a t o cir
c u l a ţ i e m a i v i e a b u n u r i l o r Tn c a d r u l a c e s t e i pieţe.
C o m e r ţ u l î n t r e o r a ş şi s a t s e s c h i m b ă , o s e a m ă de
p l ă ţ i n u s e m a i f a c î n n a t u r ă , c i c u b a n i . Se i n t e n s i f i c ă
relaţiile f i n a n c i a r e , se dezvoltă n o i d r u m u r i comerciale.
A n a l i z î n d l i s t a şî h a r t a d e s c o p e r i r i l o r monetare
din a doua jumătate a s e c o l u l u i a l XlV-lea, o b s e r v ă m şi
următoarele f a p t e se c o n s t a t ă o concentrare a l o r în
z o n a O l t e n i e i , în N o r d u l D o b r o g e i , pe l i n i a Dunării s a u a
unor a r t e r e comerciale care, multe d i n e l e , urâu firul
a p e l o r . A s t f e l a ş a cum s e g r u p e a z ă d e s c o p e r i r i l e moneta
re, s e p o a t e u r m ă r i un d r u m c e a r p o r n i de la Braşov,
Cîmpulung, Cetăţeni spre Brăila şi a p o i s p r e g u r i l e Du
nării ; a l t u l , d i n s p r e T î r g o v i ş t e , se î n d r e p t a spre Sna-
gov, urmînd l i n i a s p r e Păcuiul l u i S o a r e , S i 1 i s t r a , ΤΤ r n o -
vo. U n
a l t drum p o r n e a d i n s p r e B r a ş o v , R u c ă r , T î r g o v i ş t e ,
T e i u ş , S l a t i n a . Balş, C r a i o v a , . C a l a f a t , spre V i d i n . 0 altă
arteră c o m e r c i a l e pornea d i n s p r e îsmana spre Turnu Seve-
r i n , Orşova, ramificîndu-se spre Kordul Serbiei sau spre
sud-vestul Transilvaniei.
R e m a r c ă m d e a s e m e n e a ca m o r - d e l e l u i 1
V a dΐ s 1 aν I ,
r ă s p î n d i t e pe î n t r e g t e i t o r i u l
r
Tării R o m â n e ş t i , s - a u gă
s i t a t î t în M o l d o v a ( t e z a u r e l e de l a Ş i r e t j u d . S u c e a v a şi
B u r u e n e s t i , j u d . N e a m ţ ) , c î t şi Τη ţinutul Podoliel.pe
teritoriul U.R.S.S., l a s u r t u l D u n ă r i i , Tn R . P . B u l g a r i a ( l e
N e g o v a n o v ţ i , V i d i n , Ruse, S i l i s t r a , T î r n o v o ) , în nordul
R.S.F. I u g o s l a v i a ( D Ί e r d a p . Gospod. η i Vir.Prahovo, Svilaj-
n a c - R e s a v a ) s a u pe t e r i t o r i u ) sud-vestic al Transilvani
e i , l a I g r i s , j u d . Timiş ( v e z i anexa I I ) . Se desprinde
Ce a i c i c o n c l u z i a c ă e m i s i u n i l e c e l u i d i n t î i domn c a r e a
b ă t u t m o n e d e în T a r a R o m â n e a s c ă , datorită conţinutului
l o r r i d i c a t de a r g i n t şi a b u n e i e x e c u ţ i i t e h n i c e a u f o s t
d e s t u l d e r e p e d e a s i m i l a t e c u c e l e s t r ă i n e a f l a t e în c i r
c u l a ţ i e î n ţ a r ă , i n t e g r î n d υ - s e în a c e l a ş i t i m p circuitu
l u i monetar d i n ţările Învecinate.
De a l t f e l , i n t e n s i f i c a r e a c o m e r ţ u l u i în a c e a s t ă e¬
pocă e s t e m e n ţ i o n a t ă şi în izvoarele scrise, Valahia
f i i n d o z o n ă p r i n c a r e se i n t e r s e c t a u m a r i l e d r u m u r i co
m e r c i a l e n o r d şi c e n t r a l e u r o p e n e c e s e îndreotau spre
zona s u d - e s t i c ă a B a l c a n i l o r , cu c e l e c a r e l u a u c a l e a 0-
rientului, sau i n v e r s s p r e E u r o p a de s u d - v e s t . L a a c e a s t a
s t a u m ă r t u r i e o s e a m ă de d o c u m e n t e , d i n care menţionăm
privilegiul comercial acordat b r a ş o v e n i l o r de r e g e l e Un
gariei Ludovic I l a 28 i u n i e 1 3 5 8 , p r i n care l e înlesnea
a c e s t o r a " s ă p u t e ţ i t r e c e s l o b o d şi n e t u r b u r a t c u mărfu
r i l e v o a s t r e şi o r i c e f e l d e l u c r u r i î n t r e B u z ă u şi Pra
h o v a , a d i c ă d i n l o c u l u n d e se v a r s ă în D u n ă r e n u m i t u l rîu
I a l o m i ţ a , p î n ă în l o c u l u n d e se v a r s ă de a s e m e n e a în Du
n ă r e r î u l Ş i r e t şi s ă n u v ă p o a t ă o p r i n i m e n i pe nedrept
în a c e a s t ă t r e c e r e a v o a s t r ă " 3 3 .
Mai s e m n i f i c a t i v e s t e d o c u m e n t u l d a t c u 10 a n i m a i
t î r z i u , d e c ă t r e V l a d i s l a v I , l a 2 0 i a n u a r i e 1368 acelo
raşi n e g u s t o r i b r a ş o v e n i , d i n c a r e r e z u l t ă că r a p o r t u l de
forţe p r i v i t o a r e l a t e r i t o r i u l Tării Româneşti se s c h i m
b a s e î n t i m p u l l u i V l a d i s l a v I şi c ă Ludovic I este ne
v o i t să i n t e r v i n ă p e l î n g ă v o i e v o d u l r o m â n p e n t r u a ob
ţine î n l e s n i r i v a m a l e ™ . A s t f e l se a m i n t e ş t e p l a t a trice-
s i m e i " o d a t ă l a d u c e r e şi a d o u a o a r ă l a î n t o a r c e r e , aşa
f e l î n c î t l a i n t r a r e a în ţ a r a n o a s t r ă , să ne plătească
numai o d a t ă t r i c e s i m a l a C î m p u l u n g s a u în a p r o p i e r e " .
D o c u m e n t u l m e n ţ i o n e a z ă de a s e m e n e a comerţul prac
t i c a t de a c e ş t i n e g u s t o r i c u ţ ă r i l e s u d - d u n ă r e n e . D u p ă c e
l u a u a d e v e r i n ţ ă de l a v a m e ş u l din C î m p u l u n g " p u t e a u să
t r e a c ă s l o b o z i şi n e s t i n g h e r i ţ i p r i n ţ a r a n o a s t r ă . D e a s e
m e n e a l a î n t o a r c e r e să n e p l ă t e a s c ă t r i c e s i m a l î n g ă D u n ă r e
şi d u p ă c e l i s e v a p u n e d i n n o u p e c e t e a , si p l e c e mai
d e p a r t e n e s t i n g heriţi p r i n ţara n o a s t r ă " . I n acelaşi tra
t a t se mai s t i p u l a : " i a r c î n d a c e ş t i n e g u s t o r i ' p u r c e d cu
m ă r f u r i l e l o r pe p o m e n i t a c a l e a B r ă i l e i s p r e ţări stră
ine, vor f i datori să p l ă t e a s c ă n u m a i o d a t ă tricesima la
C î m p u l u n g , nu l a d u c e r e , c i la întoarcere"35.
C o m e r ţ u l B r a ş o v u l u i c u ţ ă r i l e s u d - d u n ă r e n e e s t e a¬
t e s t a t d o c u m e n t a r şi în a n u l 1 3 6 9 , prin privilegiul acor
d a t de ţ a r u l de l a V i d i n , l o a n S r a c i m i r . n e g u s t o r i 1 o r b r a
ş o v e n i de a f a c e c o m e r ţ l a s u d de D u n ă r e , a c o r d î n d u - l e o
1 15
serie de î n l e s n i r i : "să umble o a m e n i i domnului rege în
ţ a r a d o m n u l u i ţ a r şi să t î r g u i a s c ă c î t l e p l a c e " ^ ^ . | a¬ n
celaşi sens t r e b u i e a m i n t i t comerţul l i b e r cu oraşul Zara

de pe c o a s t a D a l m a ţ i e i , p r a c t i c a t de n e g u s t o r i braşo
v e n i , a ş a cum r e z u l t ă d i n p r i v i l e g i u l coîrcial accrdat
de r e g e l e U n g a r i e i L u d o v i c I în a n u l 1 3 7 0 3 ? .
Fie că se Î n d r e p t a u s p r e s u d , sau că l.-eu d r u m u l
O r i e n t u l u i o r i că e r a u p u r t a t e a p o i d e negustorii geno-
v e z i şi v e n e ţ i e n i s p r e a l t e z o n e d e c i ν i 1 i z a ţ i ε , m ă r f u r i 1 e
t r a n z i t a t e de b r a ş o v e n i , s a u de alţi n e g u s t o r i , au sti
mulat s c h i m b u r i l e c o m e r c i a l e şi v i a ţ a e c o n o m i c ă a Tării
R o m â n e ş t i în a doua j u m ă t a t e a s e c o l u l u i a l XVI - 1 e a . C r e ş -
t e r e a producţiei destinată s c h i m b u l u i , a n t r e n a r e a Tării
R o m â n e ş t i în c o m e r ţ u l i n t e r n a ţ i o n a l e s t e s u b l i n i a t ă în
t r - u n document d i n 1373, î n c a r e î n t î l n i m şi w. a l t as
pect c o n c u r e n ţ a pe c a r e o f a c m ă r f u r i l e T ă r i i Româneşti
îl v a î n d e m n a p e r e g e l e L u d o v i c I a l U n g a r i e i să i a u n e l e
măsuri p e n t r u a o p r i t r e c e r e a spre Orşova a sâ - i prove
;
nind din Valahia3° <
Desigur, t o a t e acestea documente nu fac îltceva

d e c î t să î n t ă r e a s c ă r e z u l t a t e l e pe c a r e c e r c e t a r e a numis
matică l e oferă cercetării istorice, tezaurul de faţă
f i i n d şi e l o m ă r t u r i e în a c e s t sens.
Localitatea S c r i o a ş t e a , j u d . Te 1 e o r m a η , s i t u a t ă în
apropierea rîului Vedea, se a f l ă nu f o a r t e departe de
m a r e l e şi v e c h i u l d r u m c o m e r c i a l de p e l i n i a O l t u l u i , î n
tr-o zonă i n t e n s p o p u l a t ă .
A s c u n d e r e a a c e s t u i t e z a u r p o a t e f i legată de ma
r i l e e v e n i m e n t e m i l i t a r e c a r e au l o c în t i m p u l "iui Vla
d i s l a v I . T i n î n d seama de c o m p o z i ţ i a t e z a u r u 1υ i , c r e d e m că
a c e a s t a s-a p r o d u s d u p ă 13 6 9 , c î n d e c o u l i n t r ă r i i în T a r a
Românească a t r u p e l o r m a g h i a r e mai p e r s i s t a încă. Este
posibil să f i f o s t a s c u n s în p e r i o a d a luc'elcr purtate
î m p o t r i v a t u r c i l o r şi a ţ a r u l u i de l a "ι ï rπ oν o , î n anul
1 3 7 2 3 9 s a u în a n i i 1 3 7 " 3 7 5 , cînd
1
un n o u conflict se
i s c a s e î n t r e V l a d i s l a v I şi r e g e l e U n g a r i e i L u d o v i c I ^ .
u
A v î n d î n v e d e r e f a p t u l c ă în t e z a u r n u s e a f l ă n i c i o mo
n e d ă d e l a R a d u I , c o n s i d e r ă m că î n n i c i un c a z nu p u t e m
p r e s u p u n e o d a t ă mai t î r z i e de a n u l 1 3 7 7 , pentru îngro
parea a c e s t u i a .
Peşi nu t r e b u i e o m i s f a p t u l , că de c e l e mai multe
o r i , a s c u n d e r e a u n u i n u m ă r m a i m a r e de t e z a u r e reflectă
pericolul şi n e s i g u r a n ţ a în c a r e t r ă i a p o p u 1 a ţ i a , d a t o r i t ă
stărilor c o n f l i c t u a l e i s c a t e l a graniţele ţării, trebuie
să a v e m în v e d e r e că a s c u n d e r e a tezaurelor se poate
d a t o r a şi u n o r c a u z e îηtîmp1âtoare.
Prezentînd acest l o t de m o n e d e în l u c r a r e a d e f a ţ ă
am c ă u t a t să r ă s p u n d e m u n u i d e z i d e r a t m a i v e c h i a l c e r c e
tării n u m i s m a t i c e r o m â n e ş t i , p r o p u n î n d o mai e x a c t ă c l a -
ι
1 6
si f i c a r e a p r i m e l o r e m i s i u n i m o n e t a r e a l e Tării Româneşti
căci, d i n păcate, d a t e l e despre compoziţia unor depozite
m o n e t a r e d i n t i m p u l l u i V l a d i s l a v I s î n t i n c o m p 1 e t e ,mu1 t e
t e z a u r e s-au r i s i p i t sau sînt încă n e p u b l i c a t e . Studierea
l o r v a p u t e a a d u c e în v i i t o r d a t e n o i p r i v i n d activitatea
m o n e t ă r i e ! Tării Româneşti l a Î n c e p u t u r i l e s a l e c a şi a-
s u p r a c a n t i t ă ţ i i de m o n e d ă p u s ă î n c i r c u l a ţ i e .
Prin publicarea descoperirii d e l a S c r i o a ş t e a , am
dorit în a c e l a ş i t i m p să p u n e m l a îndemîna cercetării
ş t i i n ţ i f i c e un n o u d o c u m e n t n u m i s m a t i c c a r e , a l ă t u r a t a l
t o r mărturii de o r d i n n u m i s m a t i c , a r h e o l o g i c sau docu
m e n t a r , să c o n t r i b u i e l a d e s c i f r a r e a c u r s u l u i şi s e m n i f i
caţiei e v e n i m e n t e l o r d i n t r e c u t u l ţării noastre.
1 1 7
Av. ^v. Av. Av.
i t. if S.
Rv Rv. Rv. Rv
r-U κ
12
*
M
13 B
H
U
t
A «
M
n I
Av.
* 9 Av. Av.
S.
Av.
*.
Rv. Rv. Rv
f X X
16 17 18 Γ χ x
15
Av. Av! Av. Av.

.H 1
*- X . f
Rv. Rv, Rv. Rv.

I M M
.
f M M
21 22 I
19 20: 1
Av. AvJ Av. Av.
*· *· ft*
Rv. RV.; Rv |RV.;
23 I 4- 25 26. * *
^1
Av| Av.! Av.

!
ί
Rv. Rv. Rv.' Rv
/ft
27ι * x 28:' , 1
- I
29! * * y. 30 t . *
AvJ Av. ĂvT" Av-
5e .V 4
Rv. Rv.; » Rv.j Rv.
Fi
ί »
33l
1 »
34
\ M
Av.! Av.| AV.; Av

t- Λ * 1 <£. Ar
i i
Rv. Rv Rv. 1
Rv. <
i .* 1 M
36 v 37; 38 * *
tabelul Π
A N E X A I
D e s c r i e r e a m o n e d e l o r d i n t e z a u r u l de
la Scrioaştea, j u d .Teleorman, păs
t r a t e în c o l e c ţ i i l e M u z e u l u i Naţio
n a l d e i s t o r i e a R o m â n i e i şi Muzeu
l u i J u d e ţ e a n de I s t o r i e T e l e o r m a n
TARA ROMANEASCA
VLADISLAV I
A. Legenda latină
1. A v . + P?LiilDlZbΡ,Ι N ^ a i W O D e i între 2 c p . Scut d e s p i c a t ,
în p r i m u l c a r t i e r p a t r u f a s c i i , în a l d o i l e a p l i n .
Rv. T R î m S S l / b P i n i î n t r e 2 c p . C o i f î n c h i s în p r o f i l
spre d r . , 'deasupra l u i a c v i l a cu a r i p i l e î n c h i s e şi
capul întors s p r e s t . , către c r u c e a aşezată l a înce
putul legendei.
AR\0,951 g , 18 mm, 8 7 5 l o , iην . n r . 1 3 1 1 3 , M u z . J u d . T e -
leorman, t a b .l / l , planşa 1/1.
0. I 1 i e s c u , Cu p r i v i r e l a p r o b l e m a . .. o p . c i t . , ρ . 3 1 0 ,
nr.10 ; MB R, p . 1 0 , nr.15¬
2. Av. + rrjbSmiZuill WSIIVX/Oia î n t r e 2 c p . Ca m a i s u s , d a r
f ă r ă b a r a d e s p ă r ţ i t o a r e î n t r e c e l e 2 c î m p u r i şi
punct la m i j l o c u l scutului.
Rv . + TRSţriSSl / ii PI? a c . l . i . , c p . e . Ca m a i s u s , d a r
forma c o i f u l u i şi a c v i l e i d i f e r i t ă . Sub v i z i e r a
c o i f u l u i o c r u c e în r e l i e f .
AR 0 , 8 7 3 g , 1 7 , 5 mm, 8 7 5 * o , Iην . n r . 1 3 1 1 2 . M u z . J u d .
Teleorman, t a b . 1/2, p l . 1/2.
0 . M i e s c u , p . 3 1 0 , n r . 7 v a r ; MBR, p . 9 , n r . 1 5 v a r .
3. Av. + /Tli^DiZUSl! W 5 H N A / 0 D Û î n t r e 2 c p . Ca m a i s u s .
Rv. + T R S n Z f l / uPIrtl Ca m a i s u s .
AR V 0 , 8 6 2 g , 17 mm, 8 7 5 % o , i n v . n r . C . 1 2 1 5 , M N I R ,
tab. 1/3, pl .1/3.
0 . M i e s c u , ρ . 3 1 0 ; MBR, ρ . 1 0 , n r . 1 5 v a r .
Ί. A v . ·+ ÎTcbilDiatiiH W f l I W O D f l î n t r e 2 c p . Ca m a i s u s .
Rv. + TRiinSfl/IsPlttl Ca m a i sus.
AR \ 0 , 8 6 0 g , 18 mm, 9 0 0 l o , înv. n r . 1 3 1 1 7 , Muz. J u d .
Teleorman, t a b I / 4 , p l . 1/4.
1 19
0 . M i e s c u , p . 3 1 0 , n r . 7 ; MBR , p . 9 , n r . 15 v a r .
Av.+ # I D l 2 L s f l l \A/S*IWOTj& î n t r e 2 c p . Ca m a i s u s ,
dar l i n i e despărţitoare între cîmpuri şi f ă r ă p u n c t
la m i j l o c u l s c u t u l u i , i a r c e l e p a t r u bare d i n p r i m u l
cîmp sînt alcătuite d i n 2 l i n i i .
Rv.+ T R i m S / MP\n\ Ca m a i s u s , d a r c r u c e a d e l a î n
ceputul legendei cu braţele e g a l e . C o i f u l nu se d i s
t i n g e c l a r , moneda f i i n d uzată.
AR i 0 , 8 5 2 g , 18 mm, 8 7 5 % o , i n v . n r . C. 1 2 1 6 , ΜΝ I R ,
pi .1/5, tab.1/5.
0. M i e s c u , p.310, n r . 1 0 ; MBR, p.10, nr.16.
Legenda slavă
Av.+ :ωβΛ21ΔΙΟΑ3ΒΙ, & 0 € Β Δ î n t r e 2 c p . Ca mai s u s ,
dar forma s c u t u l u i diferă. Barele d i n prîmulcîmp r e
d a t e fără l i n i i duble.
R v . + ΐόοΒΛόΙΔ ICA^BÎntre c . l . i . şi c . p . e . Coiful
b i n e c o n t u r a t a r e o c r u c e inclusă sub viζieră.Acνi1ă
d i f e r i t ă . I n cîmpul s t . s i g l e l e .
AR — > 0 , 7 1 4 g , 1 7 , 5 mm, 8 7 5 * 0 , I n v .η r . 1 3 1 1 1 , M u z .
Jud.Te 1eorman, t a b . 1 / 5 , p l . 1/5.
0 . M i e s c u , p . 3 0 0 , s e r i a V; MBR, p . M . nr.25.
TARATUL DE LA VIDIN
I0AN SRACIMIR
Seria I -a
Av.+ iCOCPaMHMrP^bbATBP î n t r e c . p . i . şi c . p . e .
Bustul l u i C h r i s t o s cu nimb crucîfer, binecuvîntînd
cu m î n a d r e a p t ă i a r cu s t î n g a ţ i n î n d e v a n g h e l i a . In
c î m p , d e o p a r t e şi d e a l t a I C - X C .
Rv.+ I C O C P a H I M t - P ^ b bΛ între c . l . i . şi c.p.e.Ta
rul cu c o r o a n ă şi n i m b ş e z î n d p e un t r o n f ă r ă s p ă
tar. T i n e c u m î n a d r e a p t ă un s c e p t r u t e r m i n a t c u o
f l o a r e de c r i n , i a r c u m î n a s t î n g ă a n e x i k a k i a . Pe
b r a ţ e l e t r o n u l u i , d e o p a r t e şi d e a l t a . c î t e o f l o a
r e de c r i n ,
AR i 1 , 1 1 4 g , 1 9 , 5 mm, 8 7 5 * o , i n v .η r . 1 3 1 1 6 , M u z . J u d .
Teleorman, tab.1/1, pl.1/1.
Ν . A . M u ş m o v , n r . 175 ; Ρ· 350, clasa l-a, varianta
2 , g r u p a C.
Av.+ lOJCPa^r-IMIrpifbbArBP între c . l . i . şi c . p . e . Ca
mai s u s , d a r mîna c a r e b i n e c u v î η tează e s t e c e v a mai
ridicată.
Rv.+ ICOCPa'-li-lMHPH'bb'r între c . l . i . şi c . p . e . C a m a i
sus, dar forma f l o r i l o r de c r i n d i f e r ă , i a r crucea
120
d e l a î n c e p u t u l l e g e n d e i e s t e în s t . ( h e r a 1 d i c ) .
AR 1 , 1 0 8 g , 1 9 , 5 mm, 8 7 5 1 ο , ï η v . 1 3 1 1 4 , Muζ . J u d . T e -
l e o r m a n , p l . 1 / 8 N . A . M u ş m o v , n r . 1 7 5 ; I . Bănci 1ă,ρ.350
c l a s a I - a , v a r i a n t a 1 , g r u p a D.
9. A v . + l u J C P a n H M r P h b A f f t P î n t r e 2 c . l . i . şl c . p . e . C a mai
s u s , l aη r.7 ·
Rv.+ I C J C p a MHMVP^PbbArB î n t r e 2 c . l . i . Ca m a i s u s , d a r
f o r m a f l o r i l o r de c r i n ca l a n r . 7 ·
AR 9 , 9 7 0 g , 2 0 mm, 875fco, î n v . n r . C. 1 2 0 9 , M N I R . p l .
1/9 N.A. M u ş m o v , n r . 1 7 5 ; I . B ă n c i l ă , p . 3 5 0 , c l a s a l - a
v a r i a n t a 2, g r u p a 0.
1 0 . AV.+ l(A)CP3HHMH"-PbUArBPV Ca 'a n r . 8 .
R v . + I C o C P a H H M r P ^ b b A r f e î n t r e c . l . i . şi c . p . e . Ca la
n r .8 .
AR/ 0 , 9 6 2 g , 19 mm, 8 7 5 % o , i n v . n r . 1 3 1 1 5 , M u z . J u d .
Teleorman, pl.1/10.
N.A.Muşmov, nr.175 ; I.Băncilă, p.350, c l a s a I-a,va
r i a n t a 1 g r u p a C.
TARATUL DE LA TÎRNOVO
I0AM ALEXANDRU SI MIHAIL 0331-1371)·

Vari anta I_a
11. A V . + C h r i s t o s n i m b a t , cu mîlnîle r i d i c a t e î n semn de
b i η e c u v î n t a r e , în faţa u n u i t r o n fără spătar.In cîmp
s u s , d e o p a r t e şi d e a l t a , I C - X C , i a r lateral în
cîmp, l a m i j l o c monogramele ψ ţ\
R v . + A l e x a n d r u şî f i u l său M i h a i l în p i c i o a r e , d i n faţă
ţinînd cu o mînă f i e c a r e cîte un s c e p t r u cu cruce,
i a r c u c e a l a l t ă , î n t r e e î , un s t e a g .
I n c î m p s u s , d e o p a r t e şi d e a l t a a s t e a g u l u i , m o n o
g r a m e 1 e £E ş î Φ
AR \, 1 ,305 g , 21 mm, 8 7 5 3 o , I n v . n r . 1 3 1 0 8 , M u z . J u d .
N.A. M u ş m o v , n r . 9 1 ; E . I s ă c e s c u , p . 3 4 9 - 3 5 0 .
1 2 . AV.H- Ca m a l s u s , d a r î n c î m p , s u s s e d i s t i n g e , d o a r
C-X I a r î n c î m p u l s t . , l a m i j l o c , & se v e d e d o a r
parţial.
Rv. Ca m a i s u s , d a r m o n o g r a m a d i n c î m p u l s t . n u s e
d ist î nge c l a r .
AR 1 , 2 9 3 g , 2 » mm, 8 7 5 S o , i n v . n r . 1 3 1 0 2 , M u z . Jud.
Teleorman , t a b . l i / 1 2 , p l . 1 1 / 1 2 .
N.A.Muşmov, nr.91. v a r .
1 3 . A v . Ca m a i s u s , d a r , î n c î m p s u s I C - X C .
Rv. Ca l a n r . 1 1 , d a r m o n o g r a m a r e d a t ă diferit.
AR χ 1,291 g r . , 21 mm, 9 0 % o , î ην . n r . 1 3 1 0 4 , M u z . Jud.
121
Teleroman, t a b . 1 1 / 1 3 , p l . 11/13-
N.A.Muşmov, nr.91.
14. Αν. Ca m a i s u s .
Rv. Ca m a i s u s , d a r m o n o g r a m a d i n c î m p u l s t î n g nu se
distinge prea c l a r .
AR i 1 , 2 5 0 g , 1 9 , 5 mm, 300%o, inv.nr.13094,Muz. Jud.
N.A. M u ş m o v , η r . 9 1 .
15. A v . Ca m a i s u s .
R v . Ca m a i s u s . P e n t r u m o n o g r a m ă v e z i tabelul.
AR 4- 1 , 2 4 1 g , 21 mm, 9 0 0 % o , η îν . nr . C. 12 1 2 , MNIR.tab.
I 1/15, p l . 1 1 / 1 5 .
N.A. M u ş m o v , π r . 9 1
16. Av.Ca mai s u s , d a r s e d i s t i n g e g r e u monograma d i n
cîmpul stîng.
Rv.Ca m a i s u s , d a r m o n o g r a m a d i n c î m p u l s t î n g s e d i s -
tinge greu.
AR ψ 1 , 2 3 9 g , 2 0 , 5 mm, 8 7 5 % o , i n v . n r . 1 3 0 9 9 , M u z . J u d .
N.A. M u ş m o v , n e . 91 ·
17. A v . Ca m a i s u s , d a r d u b l ă b a t e r e . P e n t r u monogramă
vez i t a b e l u l .
Rv. Ca m a i s u s , d a r m o n o g r a m e l e c l a r e . Diferă modul
de r e d a r e a c o s t u m u l u i l u i Christos.
AR 4, 1 , 1 9 4 g , 2 0 , 5 mm, 8 7 5 $ o , i n v . n r . 1 3 0 9 8 , Muz . J u d .
Teleorman, tab. 11/17, p l . 11/17.
N.A. M u ş m o v , η r . 9 1 .
18. A v . Ca l a n r . 1 2 , d a r m o n o g r a m e l e c l a r e , i a r mantia
lui C h r i s t o s diferită.
Rv. Ca m a i s u s , d a r m o n e d a i m p r i m a t ă corect.
AR I 1 , 1 1 4 g , 2 0 , 5 mm, 8 7 5 ? o , i n v . n r . I 3 O 9 6 , M u z . J u d .
T e l e o r m a n , t a b . 11/18, p l . l l / l 8 .
N.A. M u ş m o v , π r . 9 1 ·
19. A v . Ca m a i s u s .
Rv. Ca ma i s u s .
AR l 1 , 1 1 3 g , 2 0 , 5 mm, 8 7 5 % o , î n v .η r . 1 3 0 9 7 , M u z . J υ d .
T e l e o r m a n , t a b . 1/19, p l . 1 1 / 1 9 .
N.A.Muşmov, nr.91.
2 0. Αν . Ca ma i s u s .
Rv. Ca ma i s u s .
AR i 1 , 0 8 3 g , 21 mm, 8 7 5 % o , i n v . n r . 1 3 0 9 3 , M u z . J u d .
Teleorman, tab.1/20, p l . 11/20.
N.A. M u ş m o v .
21. A v . Ca m a i s u s , d a r m o n e d a r u p t ă p e m a r g i n e j o s .
Rv. Ca m a i s u s , d a r m o n e d a e s t e r u p t ă p e m a r g i n e s u s .
AR 4r 1 , 0 0 g , 19 mm, 9 0 0 $ o , i n v . n r . 1 3 1 2 0 , Muz.Jud.
N.A. M u ş m o v , n r . 9 1
1 22
Αν. Ca m a i s u s .
Rv. Ca m a i s u s .
AR ^ 0 , 9 7 4 g , 21 mm 8 7 5 f c o , i n v . n r . C.1214, MNIR,
tab.1/22, p l . I 1/22.
N.A. M u ş m o v , n r . 9 1 ·
Va r i an t a 1 b
A v . Ca m a i s u s , d a r m o n e d a m a i b i n e conservata
Rv. Ca ma s u s , d a r s i g l a d i n c î m p u l s t î n g s e d i s t i n g
g r e u , i a r în d r e a p t a s i g l a e s t e r e d a t ă a s t f e l : A
i a r moneda e s t e mai b i n e c o n s e r v a t ă .
AR i 1 , 3 5 g , 2 0 mm, 9 0 0 % o , i η ν . n r . 1 3 1 1 8 , M u z . J u d . T e
l e o r m a n , t a b . 1 / 2 3 , p l . 11/23-
N.A.Muşmov, nr.25.
A v . Ca m a i s u s .
Rv. Ca m a i s u s , d a r d e a s u p r a l u i M o c r u c e .
AR I 1 , 3 5 g , 2 1 , 5 mm, 8 7 5 % o , I n v . n r . 1 3 0 9 1 , M u z . J u d
T e l e o r m a n , t a b . 1/24, p l . 1 1 / 2 * .
N.A. Mu ş m o v , n r . 9 5 .
A v . Ca ma 1 s u s .
Rv. Ca m a i s u s , d a r s i g l a M r e d a t ă c u χ deasupra.
AR if 1 , 0 2 1 g , 2 0 mm, 8 7 5 f c o , i n v . n r . 1 3 0 9 2 , Muz. J u d
N.A. M u ş m o v , n r . 9 5 .
Var I a n t a I I Ia
A v . Ca m a i s u s d a r î n c î m p u l d r e p t m o n o g r a m a r e d a t ă
astfel :
Rv. Ca m a i s u s , d a r n i m i c d e a s u p r a l u i M.
AR i 1 , 7 9 5 g , 23 mm, 9 0 Q f c o , i n v .π r . 1 3 1 0 0 , M uζ . J u d
Teleorman, tab.l/26, pl.1/26.
N.A. M u ş m o v , η r . 9 5 .
A v . Ca m a i s u s , d a r m o n e d a m a i u z a t ă .
AR 1 , 6 6 9 g , 2 0 mm, i n v . n r . 1 3 0 9 5 , Muz. J u d . T e l e
o r m a n , t a b . 1 / 2 7 , p l . I I 1/2.
N.A. M u ş m o v , η r . 9 3 .
A v . Ca ma î s u s .
Rv. Ca m a l s u s d a r m o n o g r a m a d i n c î m p u l s t î n g s e d i s
t i n g e g r e u , moneda f i i n d d e s c e n t r a t ă .
AR 4, 1 , 4 5 6 g , 2 1 mm, 9 0 0 f c o , i n v . n r . 1 3 1 06 , M u z . J ud
ţab. I / 2 8 , pl.. I 11/28.
Ν.A.Muşmov, nr.93.
A v . Ca m a i s u s , d a r m o n e d a e s t e m a i î n g r i j i t l u c r a t ă
Rv.Ca m a i s u s .
AR 4f 1 , 4 0 7 g , 2 0 mm, 9 0 0 $ o , i n v . n r . 1 3 1 0 7 , Muz. J u d
Teleorman, tab.Γ/29, pl.111/29.
N . A . M u ş m o v , n r . 93·
30. Αν. Ca maί s u s .
AR i 1 , 3 7 0 g , 2 1 , 5 mm, 8 7 5 % o , i n v . n r . C . 1 2 1 1 , M N I R ,
tab. 1/30, p l . I I I / 3 0 .
N.A.Muşmov, nr.93·
31. A v . Ca m a i s u s , d a r m o n e d a p a r e s u r f r a p a t ă . M o n o g r a m a
d i n cîmpul d r e p t neclară.
Rv. Ca m a i s u s , d a r m o n e d a e s t e s u r f r a p a t ă . Capetele
p e r s o n a j e l o r şi m o n o g r a m a d i n c î m p u l drept nu se
disting bine.
AR I 1 , 1 8 4 g , 2 0 mm, i n v . n r . 1 3 1 1 0 , M u z . J u d . T e 1 e o r -
man, t a b . 1 / 3 1 , p l . 1 1 1 / 3 1 .
N.A.Muşmov, nr.97 av., nr.93 r v .
Va r i a n t a I I I b
32. A v . Ca l a n r . 2 6 . M o n e d a l u c r a t ă m a i î n g r i j i t .
Rv. Ca l a n r . 2 6 d a r m o n o g r a m a d i n c î m p u l d r e p t este
r e d a tă a s t f e 1 :
AR 4- 1 , 5 3 6 g , 20 mm, 9 0 0 % o , i n v . n r . 1 3 1 0 3 , Muz.Jud.
N.A.Muşmov, η r.94.
33· A v . Ca m a i s u s .
AR i . 1 , 4 1 4 g , 20 mm, i n v . C. 1 2 1 0 , M N I R , t a b . 1 / 3 3 ,
pl . I I 1/33.
N . A . M u ş mov, η r . 9 4 .
34. A v . Ca m a i s u s .
AR l 1 , 3 2 g , 21 mm, i n v . n r . 1 3 1 1 9 , Μυ ζ . J u d . T e 1 e o r -
man, t a b . 1 / 3 4 , p l . I I 1 / 3 4 .
N.A.Muşmov, η r.94.
35· A v . Ca m a i s u s .
AR I 1 , 3 0 5 g , 1 3 , 5 mm, 9 0 0 $ o i n v . n r . 1 3 1 0 1 , M u z .
Jud. Teleorman, t a b l . l / 3 5 , pl.111/35.
N.A. M u ş m o v , n r . 9 4 .
36. A v . Ca m a i s u s .
Rv. Ca ma i s u s .
AR i, 1 , 2 6 0 g , 20 mm, 9 0 0 £ o , i n v . n r . 1 3 1 09 ,Muz . J u d .
Teleorman, t a b l . l / 3 6 , pl.Ml/36.
N.A. M u ş m o v , n r . 94 .
37· A v . Ca m a i s u s d a r m o n e d a r u p t ă p e m a r g i n e a d r e a p t ă .
Rv . Ca m a i s u s .
AR 4- 1 , 1 5 4 g , 20 mm, 8 7 5 % o , i n v . n r . 1 3 1 0 5 , M uζ . J u d .
Teleorman, tab. 1/37, pl.Ml/37.
N.A. M u ş m o v , η r . 9 4 .
38. A v . Ca i a n . 36.
r
124
Rv. Ca la nr.36.
AR Ι 1,125 g , 19,5 mm, i n v . n r . C.1213, MNIR.tab.l
/38, p l . I I I/38 .
N . A . M u ş m o v , η r . 94.
A N E X A II
L i s t a d e s c o p e r i r i l o r m o n e t a r e c u p r i n z î n d monede
e m i s e în T a r a R o m â n e a s c a de V l a d i s l a v I şi m o n e
de b u l g ă r e ş r i d i n s e c o l u l a l X l V - l e a
1. B A L A C I U , j u d • I a l o m i ţ a . T e z a u r descoperit în
1926. C u p r i n d e m o n e d e de a r g i n t e m i s e în T a r a Românească
de V l a d i s l a v I ' 1 3 6 4 - 1 377) şi de R a d u I ( 1 377-1 3 8 3 ) ρ r e c u m
şi m o n e d e b u l g ă r e ş t i e m i s e în T a r a t u l de T î r n o v o de l o a n
A l e x a n d r u ( 1 3 3 1 - 1 3 7 1 ) şi în T a r a t u l de la V i d i n de l o a n
S r a c i m i r (1356-1365) ; 1369-1396).
B i b i i og r a f i e : G . S e v e r e a n u , î n B u c u r e ş t i , I , 1 935 ,
p.50 ; C o n s t . M o i s i l , î n AARMSI , s e r i a I I I , t o m XXI I , 1 9 3 9 "
1940, p. 2 4 6 , n r . 1 0 ; 0 . I l l e s e u , î n S CIM I , n r . 1 , 1 950,
ρ. 13 0, n r . 7 ; 0. M i e s c u , î n C o s t i n C~ RŢriţescu, I s t o r i a
l e u l u i şi p r e c u r s o r i i l u i ,v o l . l , E d i t u r a Academiei RSR,
B u c u r e ş t i , în M a r e l e M i r c e a V o i e v o d , E d i t u r a Academiei
R.S.R., B u c u r e ş t i , 1987, p.80, nr.3.
2. B A L S , j u d . O l t . T e z a u r d e s c o p e r i t în 1 9 2 8 . C u p r i n
dea 269 m o n e d e r o m a n e ş t i şi b u l g ă r e ş t i . I n p r e z e n t se
p ă s t r e a z ă 237 m o n e d e e m i ş e de ţ a r u l de l a V i d i n l o a n S r a
c i m i r (8 g r o ş i şi 229 a s p r i ) l a M u z e u l O l t e n i e i Craiova.
B i b l i o g r a f i e : L . R o ş u , G h . P o p i 1 i a n , în RM, l,nr.4,
1964 , p . 3 2 9 ; G h . P o p i 1 ΐ a n , în CN, C r a i o v a , I I , 1 9 6 8 , p . 1 3 ,
( m e n ţ i o n e a z ă şi m o n e d e de l a M T T c e a c e l M a r e ) ; Med i e v a 1
and m o d e r n H o a r d în C o i n H o a r d s (în c o n t i n u a r e CH) , I I I ,
1977, p^ 1 74 j T . R ă d u l e s e u . T e z a u r u l monetar din s e c , a l
X l V - l e a d e l a B a l ş , j u d . O l t , c o m u n i c a r e s u s ţ i n u t ă Ta s e ¬
s i u n e a ş t i i n ţ i f i c ă de n u m i s m a t i c ă , med a 1 i s t i c ă , h e r a 1 d i c ă ,
s i g i l o g r a f i c , g l i p t i c â , m e t r o l o g i e , d e s f ă ş u r a t ă l a Muzeul
de I s t o r i e a l R o m â n i e i , B u c u r e ş t i , 2 6 - 2 7 f e b r u a r i e l 982 ;
A.Be r e ί u - D r ă g h i c e s c u , D . C i u b o t e a , în Marele Mircea,
op.cit., p.80, n r . 5 ; C. S t i r b u , P. S t a n c u , î b i d e m , p . 1 0 8 ,
TFJT.—
3. B A L T A S Ă R A T A , c o m . C r î n g e n i , j u d . T e 1 e o r m a n . Te
z a u r d e s c o p e r i t i n a n u l 1979. C u p r i n d e 3123 monede emise
în T a r a R o m â n e a s c ă de V l a d i s l a v I ( 1 3 7 4 - 1 3 7 7 ) 22 b u c . ;de
Vladislav I şi R a d u I a s o c i a ţ i ( 1 3 7 7 ) 1 b u c . ; de Radu I
1 2 -
( 1 3 7 7 - 1 3 8 3 ) 2 1 5 b u c ; d e Dan I ( 1 3 8 3 - 1 3 8 6 ) 11 33 b u c ; de
M i r c e a c e l Mare ( 1 3 8 6 - 1 3 9 6 ) 5 5 b u c . La a c e s t e a s e adaugă
m o n e d e b u l g ă r e ş t i e m i s e d e A l e x a n d r u şi M i n a i 1 ( 1 3 3 1 - 1 3 7 1 )
5 b u c ; de S r a c i m i r ( 1 3 5 6 - 1 3 6 5 şi 1 3 6 9 - 1 3 9 6 ) 1 6 5 2 b u c . şi
de S i s m a n ( 1 3 7 1 - 1 3 9 6 ) 3 1 b u c . Un n u m ă r d e 9 m o n e d e n u au
p u t u t f i d e t e r m i n a t e f i i n d rău c o n s e r v a t e .
B i b i i o g r a f i e : E . T Î n ţ ă r e a n u , C . B e d a , în CN, V, Β u -
c u r e ş t i , 1 9 8 3 , ρ . 8 3 - 8 4 ; B. M i t r e a , î n D a c i a , NS., XXIV,
I 9 8 O , p. 3 7 8 , n r . 1 6 2 ; i dem, î n D a c i a , NS, XXV I I I , π r . 1 - 2 ,
'984, ρ . 1 8 8 , n r . 1 4 5 ; A . B e r c i u - D r ă g h i c e s c u , D. C i u b o t e a ,
îη M a r e l e M i r c e a . . . op . c i t . , p.80, nr.6 ; C.Stirbu, P.
S t a n c u , i b i dem , ρ . 1 0TTj n r . 3 ·
4. BASARAB1, s a t a p a r ţ i n î n d o r a ş u l u i C a l a f a t , j u d .
Dolj. I z o T T t s-aυ găsi t monede b u l g ă r e ş t i d i b r o n z :δ~
bucăţi e m i s e în p e r i o a d a 1 3 2 3 - 1 3 3 0 şi 7 m o n e d e d e s c o p e
r i t e în p u n c t u l Cetăţuia cu p r i l e j u l săpăturilor arheolo
g i c e şi a n u m e : 1 m o n e d ă d e a r g i n t e m i s ă d e l o a n S r a c i m i r
şi 6 i m i t a ţ i i d e b r o n z d u p ă m o n e d e d e l a S r a c i m i r şi de
la l o a n S i ş m a n .
In aceeaşi l o c a l i t a t e s-a d e s c o p e r i t în a n u l 1963
un t e z a u r c u p r i n z î n d 4 b r ă ţ ă r i d e a r g i n t şi 5 6 1 m o n e d e e¬
m i s e d e M i r c e a c e l M a r e şi d e M i h a i l I . De a s e m e n e a sînt
s e m n a l a t e şi m o n e d e s î r b e ş t i d i n s e c o l u l a l X I V - L e a .
Bibliografie : C o s t i n C . K i r i ţ e s c u , o p . c i t . , ρ .3 5 £ ;
0 . M i e s c u RRH, I V , n r . 5 , 1 9 6 5 , p. 1 0 6 2 ; i d e m , în S t u d i i .
18, n r . 5 , 1 9 6 5 , P - M 5 4 ; i d e m , în RM, I I , nr.3, 1 9 6 5 , Ρ-
2 72 ; G . P o p i l i a n , o p . c i t . , p . 3 " 2 2 + 1 p l . ; E. I s ă c e s c u ,
în SCN , V I , B u c u r e ş t i , 1 9 7 5 , p . 2 5 6 , n o t a 1 0 ; E. B u s u i o c ,
D . V Î l c e a n u , în SC I VA, 2 7 , 1 9 7 6 , n r . 4 , p . 4 9 5 ; B. M i t r e a ,
în D a c i a , N S . X X I I , 1 9 7 8 , p. 3 6 8 ; A . B e r c i u - D r ă g h i c e s c u ,
D . C i u b o t e a , î n AU, Craiova, seria Filozofie -sociologie-
i s t o r i e , V I , 1 9 8 1 , p . 2 7 , n r . 3 ; T . R ă d u l e s c u , în Oltenia,
3, 1 9 8 1 , p.92 ; A . B e r c i u - D r ă g h i c e s c u , D . C i u b o t e a , î n Mare-
1e M i r c e a . . . o p . c i t . , p . 8 0 , n r . 7 ; C . S t i r b u , P. Stancu,
i bidem , p . 10 8 , n r . 5
5. B I S T R I Ţ A , c o m . H i n o v a , j u d . M e h e d i n ţ i . T e z a u r d e s
c o p e r i t î n a n u l 1 9 3 1 . C u p r i n d e 9 0 m o n e d e e m i s e d e Dan I ,
M i r c e a c e l M a r e ( d u c a ţ i şi b a n i ) şi d e S r a c i m i r (groşi).
Bibi iografie : Gh. P o p i l i a n , în CN, Craiova,II,op.
cit., p.13, n o t a 2 4 ; A . B e r c i u - D r ă g h i c e s c u , D. C i u b o t e a ,
î n AU , C r a i o v a , o p . c i t . , p. 2 8 , n r . V / 1 ; I.Stîngă.în Dro
b e t a , V I , 1 9 8 5 , p~. 1 4 6 , n r . 4 , şi p . l 4 7 . A . B e r c i u - D r ă g h i
c e s c u , D . C i u b o t e a , în M a r e l e Mi r c e a . . . o p . c i t . , p. 80,
nr.8 ; C . S t i r b u , P. S t a n c u , i b i d e m , p. 1 0 8 , n ~ r , 6 .
6. B R E B E N I , j u r i . O l t . T e z a u r d e s c o p e r i t î n a i n t e de
198O d i n c a r e s-a r e c u p e r a t o p a r t e . C u p r i n d e m o n e d e e m i
se d e V l a d i s l a v i , Mircea c e l Marţ (Tara Românească )pre
cum şi g r o ş i b u l g ă r e ş t i e m i ş i d e S r a c i m i r şi r-.onene u n g u -
•1 2 t
r e şti d i n sec. XIV-XV.
Bibi iografie : A.Berciu-Drăg h i c e scu , D . C i u b o t e a , T n
M a r e l e M i r c e a . . . o p . c i t . , " p. 8 l , n r . 1 0 ; C. S t i r b u , P.
S t a n c u , i b i dem, p . 1 0 9 , nr.11.
7~ B U C U R E Ş T I - î m p r e j u r i m i . I n ş e d i n ţ a Societăţii
N u m i s m a t i c e Române d i n 7 f e b r u a r i e 1930, G . S e v e r e a n u men
ţionează d e s c o p e r i r e a unui t e z a u r avînd aceeaşi compozi
ţ i e c a c e l g ă s i t în a p r o p i e r e d e S l a t i n a .
Bibliografie : CNA , X, n r . 9 5 , 1 9 3 ^ , ρ . 15.
8 . B U R U I E N E ST I , c o m . D o 1 j e ş t i , j u d . N e a m ţ . Tezaur
d e s c o p e r i t în 1 9 8 5 · C u p r i n d e p o d o a b e ( d o i c e r c e i de tîm-
plă şi t r e i b r ă ţ ă r i ) , 30 l i n g o u r i de a r g i n t şi 1786
m o n e d e de a r g i n t e m i s e în M o l d o v a de P e t r u M u ş a t (1736
g r o ş i şi 2 j u m ă t ă ţ i d e g r o ş i ) , 1 d i n a r în T a r a R o m â n e a s
că de V l a d i s l a v I ; 8 a s p r i în T a r a t u l d e l a Vidin de
Sracimir ; 1 g r o s în C n e z a t u l de H a l i c i u de Vladislav
de O p e l n , 1 d i n a r şi 2 o b o l i e m i ş i î n U n g a r i a în timpul
Mar i e i .
Bi b l i o g r a f i e : E . P e t r î ş o r , î n MA, XII-XIV (1 980¬
1982), 1986, p.171-183.
9 . CERNAVODA, j u d . C o n s t a n ţ a . T e z a u r d e s c o p e r i t î n
anul 1910. C u p r i n d e 8"4" m o n e d e d e ă T g iη t e m i s e î n Taratul
de l a T î r n o v o d e l o a n A l e x a n d r u şi M i h a i l şi î n T a r a t u l
de l a V i d i n d e c ă t r e l o a n S r a c i m i r .
Bibiiografie : S . A v d e v , în N u m i s m a t i k a , S o f i a , n r . 2
1988 , pTk~Ô~.
10. C E T A T E N I I DIN VALE, j u d . A r g e ş . C u p r i l e j u l să
p ă t u r i l o r a r h e o l o g i c e î n t r e p r i n s e în î m p r e j u r i m i l e cetă
ţii l u i N e g r u V o d ă s-a g ă s i t î n 1 9 4 2 într-un mormînt lîn
gă b i s e r i c ă o m o n e d ă d e l a V l a d i s l a v I . I n a n u l 1 9 5 8 , în
p a r t e a de n o r d a b i s e r i c i i nr.2 a mai f o s t găsită o
m o n e d ă e m i s ă de V l a d i s l a v (1365-1377).
B i b 1 i o g r a f i e : D . V . R o s e t t i , î n CNA, XVI, n r . 121¬
122, 1 9 4 2 , p. 80 ; i d e m , î n MCA, VIII, 1 962 , p.79 ; i dem,
în M o n u m e n t e i s t o r i c e , S t u d i i şi l u c r ă r i de restaurare,
Bucureşti, n r . 3 , 1969, p.95 ; P.Chihaîa, d i n cetăţile de
scaun a l e Tării Româneşti, E d i t u r a M e r i d i a n e , Bucureşti,
1974, ρ .3 2 0 ; A . B e r c i u - D r ă g h i c e s c u , D. C i u b o t e a , M a r e l e
M i r c e a . . . op.c i t . , p . 8 2 , nr.18.
11. a. CIMPU LUN G, j u d . A r g e ş . Tezaur descoperit
în 1874. C u n o s c u t şi s u b d e n u m i r e a d e " t e z a u r descoperit
în j u d . P r a h o v a " . C u p r i n d e a p e s t e 1 0 0 m o n e d e monteneştl
"a c e l o r d i n t î i R a d u şi V l a d " ( S c r i s o a r e a l u i D.A. Sturd-
za d i n 2 / 1 4 s e p t . 1975-
Bibliografie : Academia Română, A r h i v a D.A.Sturd-
za, d o s . V I I , 5 , 6 , 7 ρ .216 ; A r h i v a MNIR, dos. Const. Moi-
sil, i n v . n r . 105512, p.1 ; D . A . S t u r d z a , î n AAR ;j Ê75,
1
8,
p.55-56 : i b i d e m 1 8 7 8 , p.167, nota ; N. Docc?n, în
1 21
AARMSI , s e r i a l l - a , tom X X X I I , 1 9 1 0 , p . * 9 1 ; L. K o v a c e -
v i c i , Tn S t a r i n a r , 1 907 , ρ . 59 ; C . M o i s i l , î n B S N R , X I nr.
2 1 , 1 9 1 » , p . 5 7 , n r . * 9 ; i dem, î n BSNR, XX, nr72~3"7l915. p.
1
13 ; i dem , î n A l I C , 1 92* , ρ . I t e x t r a s ; I dam, în AARMSI,

s e r i a I I I - a , tom X X I I , 1 9 3 9 - 1 9 * 0 , p . 2 * 5 , n r .3 ; 0~ Γ Τ Τ -
escu, î n SC IM, I , 1 9 5 0 , p . 1 2 8 , n r . 2 ; I d e m , Numismatica
m e d i e v a l ă ş I m o d e r n ă a ţ ă r i i n o a s t r e o g l i n d i t e în colec
ţ i i l e r e s t i t u i t e de l a M o s c o v a , î n S t u d i i a s u p r a t e z a u r u
l u i r e s t i t u i t d e URSS, E d i t . A c a d e m i e i , B u c u r e ş t i , 1958,
p.20 ; C o s t i n C. K i r i ţ e s c u , o p . c i t . , p. 360 ; A. B e r c i u -
D r ă g h i c e s c u , 0 . C i u b o t e a , M a r e l e Mi r c e a . . . o p • c i t . ,p. 8 2 ,
nr.19.
b. C Î M P U L U N G , j u d . A r g e ş . Cu p r i l e j u l săpătu
r i l o r a r h e o l o g i c e f ă c u t e în a n u l 1965, s - a g ă s i t într-un
m o r m î n t o m o n e d ă e m i s ă de V l a d i s l a v I .
Β i b l i o g r a f i e : D. V. R o s e t t l , Tn Hpnumen t e I s t o r 1 -
çe_. . . op . c i t . , p. 9 5 ; P . C h i h a f e , C e t ă ţ i l e de scaun .77
o p · c i t . , p. 3 2 7 .
c . C I MPULUNG, j u d . A r g e ş . C u p r I 1 e j u l săpătu
r i l o r arheologice întreprinse l a b i s e r i c a Valea, în ne
c r o p o l ă s - a g ă s i t o m o n e d ă d e a r g i n t e m i s ă de S r a c i m i r .
Bi b l I o g r a f i e : S C I V , XV, * , 1 9 * * , p . 5 6 6 ; F 1 . M i r -
ţu, î n S t u d i î ş î comun i c £ r i , C î m p u l u n g , 1 9 8 * , p . 2 1 - 2 2 .
12. C o c o n ί , c o m . M T n ă s t j r e a , j u d . C ă l ă r a ş i . C u pri
lejul s ă p ă t u r i l o r a r h e o l o g i c e s - a u d e s c o p e r i t monede de
a r g i n t şi b r o n z d i n s e c . X I I I - X I V : b u l g ă r e ş t i de la
Gheorghe T e r t e r (1280-1292), loan Sişman ( T a r a t u l de l a
T î r n o v o ) - 1 3 7 1 - I 3 9 3 - şi de l a l o a n S r a c i m i r ( T a r a t u l de
l a V i d i n ) - 1 3 6 0 - 1 3 6 5 ; 1 3 6 9 - 1 3 9 6 , monede a l e T ă r i i R o m â
n e ş t i e m i s e de Dan I şi M i r c e a c e l H a r e , m o n e d e turceşti
şi u n g u r e ş t i d i n s e c . X V I .
B i b i i o g r a f i e : Ν . C o n s t a n t i n e s c u , Un s a t d i n C î m -
pia Romana i n e p o c a I u i M i r c e a c e l B ă t r î n , E d i t u r a . Aca
d e m i e i R.S.R., B u c u r e ş t i , 1 9 7 2 , p. 1 0 1 - 1 0 5 ;T - R ă d u l e s c u ,
op. c i t . , p.93 ; A. B e r c î u - D r ă g h i c e s c u , D . C i u b o t e a , Ma
r e l e M i T c e a ... oρ . c i t . , p . 8 2 , n r . 2 0 ; C . S t i r b u . Ρ . S t a n c u ,
i b1dem, p . 1 1 0 , n r . 1 8 .
13. a . CRAIOVA, j u d . D o l j . T e z a u r d e s c o p e r i t în j u -
r u l a n u l u i Ι89ΙΓ! Cup r iη d e a c i r c a *00 m o n e d e . C e l e mai m u l -
t e e r a u s î r b e ş t i şi b o s n i a c e e m i s e de S t e f a n Duşan şi
Stefan Cotromanici I I . C î t e v a monede e r a u e m i s e în Tara
R o m â n e a s c ă de V l a d i s l a v I a t î t c u l e g e n d a s l a v ă c î t şi
cu 1egenda l a t i n ă .
B i b i i o g r a f i e : A c a d e m i a R.S.R., A r h i v a N. D o c a n . V .
m s s . 1, η r . 52
b. C R A I O V A , c a r t i e r u l C r a i o v i ţ a N o u ă . I n mor
m i n t e l e de l a F ă c ăί şl F î n t î n a O b e d e a n u l u i , s - a u găsit:o
m o n e d ă b i z a n t i n ă e m i s ă de A n d r o n i c I I , 1 d i n a r şi * b a n i
128
e m i ş i î n T a r a r o m a n e a s c ă de V l a d i s l a v i , 1 denar (tipu;
cavaler) şi 2 b a n i e m i ş i d e R a d u !, 1 b a n e m i s de Vla
dislav I şi R a d u I a s o c i a ţ i , 2 d u c a ţ l t i p comun e m i ş i de
Dan I , 1 d u c a t c u s i g l e l e K . K . e m i s d e M i r c e a c e l Mare,
1 d u c a t e m i s de M i h a i l I, 1 d u c a t ş i 1 ban i l i z i b i l e e¬
m i s e Tn T a r a R o m â n e a s c ă Tn s e c . X I V , 6 b u c ă ţ i p a r v d s e¬
m i s e Tn U n g a r i a d e C a r o l R o b e r t , 1 d i n a r U n g a r i a e m i s de
A l b e r t s e c . X V , 2 g r o ş i e m i ş i T n S e r b i a d e S t e f a n D u ş a n şt
1 monedă f r a g m e n t a r i , ilizibilă.
Bî b l 1 o g r a f i e : 1stor ia C r a l o y e l , E d i t u r a Scrisul
R o m ă n e s c , C r a i o v a , 1977, p . 1 * ; F I . f i r a n . Al. Firescu,
Ghid de o r a ş , C r a i o v a , E d i t u r a S p o r t - T u r i s m , 1962, p. 1 2 ;
A . B e r c i u - D r ă g h i c e s c u , D. C i u b o t e a , Tn A U , C r a i o v a , 1 9 8 1 ,
p . 2 9 ; 1 d e m , M a r e l e Mi r c e a . . . o p . c i t . , p . 8 2 , n r . 2 5 ; C.
S t i r b u , P.Tancu, ibidem, p.1Λ 0, n r . 2 2 .
c . C R A I OVA Τmp r e ] u r 1 a l . T e z a u r c u p r l n z î n d groşi
b u l g ă r e ş t i e m i ş i de I v a n S r a c i m i r . In o c t o m b r i e 1933 n u
mismatul b u l g a r N. M u ş m o v , c u p r i l e j u l v i z i t e i sale Tn
R o m â n i a , a c e r c e t a t 2 7 2 de monede d i n a c e s t t e z a u r .
Bibl 1ografIe ; T h . Gherasimov, în 1zvest1 a, V I I I ,
Sofia, 193*. 9·*71·
l i . Ç U C I U L A T A , com.. H o g h l z , J u d . Braşov. Tezaur
d e s c o p e r i t î n a i n t e d e 1 9 * * . Un n u m ă r d e 1 0 b u c ă ţ i s e p ă s
t r e a z ă l a Muzeul N a ţ i o n a l de I s t o r i e a R o m â n i e i . S T n t mo
n e d e em I s e d e S r a c 1 m i r î n p e r i o a d a 1 3 6 9 - 1 3 9 6 .
Β i b 1 i o g r a f i e : C r e ş t e r e a p a t r1 mon l u l u I m u z e a l . B u
l e t i n l i t , MNIR, B u c u r e ş t i , 1 9 7 9 , ρ . 5 2 . 0 1 n t r - o greşeală
r e g r e t a b i l ă s î n t t r e c u t e d r e p t monade s î r b e ş t i ; C. S t i r
bu , D o u ă t e z a u r e m o n e t a r e d i n s e c o l u l X I V din judeţul
Braşov, comunicare susţinută l a Simpozionul "Monade v e c h i
monede n o i , m ă r t u r i i de c i v i l i z a ţ i e s e c u l a r ă " , organizat
la B r a ş o v î n s e p t e m b r i e 1983. ~
1 5 . C U R T E A DE A R G E Ş , J u d . A r g e ş . Cu p r i l e j u l s ă p ă
t u r i l o r a r h e o l o g i c e s - a u g ă s i t monede e m i s e î n T a r a Româ
n e a s c ă de V l a d i s l a v I , Radu I ş i M i r c e a c e l Mare, precum
şi m o n e d e b u l g ă r e ş t i eroi s e d e I v a n A l e x a n d r u şi Mihail
( T a r a t u l de T î r n o v o ) ş i de I v a n S r a c i m i r ( t a r a t u l de l a
Vidin) ; monede s î r b e ş t i de l a S t e f a n Duşan,monede ungu
reşti de l a C a r o l Robert.
Β I b l i o g r a f i e : C . Mo i s i 1 , î n BCM1, p.152 ; D . P o p e s -
c u , î n D a c i a , NS, X I I I , 1 9 6 9 , p . 5 3 2 , n r . 1 * 9 ; N. C o n s t a n -
t i n e s c u , î n B M I , X L , n r . 3 , 1 9 7 1 , p . 2 0 - 2 1 ; i d e m , î n RESEE
V M I , n r . 1 , 1970, p . 2 0 - 2 1 ; idem, C u r t e a de Argeş 1200¬
14.0 0. A s u p r a î n c e p u t u r i l o r T ă r i i R o m â n e ş t i , E d l t u r a Ac a -
d e r r - e i R . S . R. Bu c u r e ş t I , 1 9 8 4 ; p. 1 2 0 , n r . 6 / 7 - 6 / 9 ; B. M i
t r e i , î n D a c i a , NS , X X I X , n r . 1 -2 , 1 9 2 5 , p . 1 7 3 , n r . *3 ; Α.
B e r c i . - D r ă g h i c e s c u , D. C i u b c t e a , M a r e l e Mi r e e a . . . o p . c i t . ,
ρ . 8 2 - b ; . r. r . 2 7 ; C . S t i r b u . P . S U n c , i b i d e m ,ρ . 1 0 0 , n r . 2 3 .
29
1 6 . DI CHI S EN I , c o m . D i c h i s e n i , j u d . C ă l ă r a ş i . T e z a u r
d e s c o p e r i t Tn anul 1 9 6 1Τ η p u n c t u l Balta Borce i . Cuprinde
1 7 3 monede de a r o i n t e m i s e l a T î r n o v o d e A l e x a n d r u şî M i
hail (1331-1355)"
Bi b l i o g r a f i e : P . I . P a n a i t , î n SCIV, 2 2 , n r . 2,1971
p.260 ( m e n ţ i o n e a z ă t e z a u r c u p r i n z î n d m o n e d e d e 1a Mircea
cel M a r e ; A . B e r c i u - D r ă g h i c e s c u , D. C i u b o t e a , în Ma r e 1 e
Mircea..., op.c1t., p. 8 3 , n r . 2 8 ; C.Stirbu, P. S t a n c u ,
i b i dem, p . 1 1 1 , n r . 2 4 ; E . O b e r l a n d e r - T â r n o v e a n u , N. A n g h e -
l e s c u , Un t e z a u r d i n s e c o l u l a l X l V - l e a descoperit la
B a l t a Borcei ,1u c r a r e î n " mss.
17. D R I D U , j u d . I a l o m i ţ a . Cu p r i l e j u l săpăturilor
a r h e o l o g i c e e f e c t u a t e în a n i i 1979"1980 s-au descoperit
în p u n c t u l "La m e t e r e z e " r e s t u r i l e unei locuinţe de p i a
tră, d a t a t ă p r i n monede d e l a V l a d i s l a v I (1365-1377).
B i b1îo g r a f î e : V . E n ă c h i u c - M i h a i , î n RI , 3 4 , n r . 3 ,
1981, p . 5 1 2 ; B . M i t r e a , î n D a c i a , NS , X X I X , n r . 1 - 2 , 1 9 8 5 ,
p.173, nr.45.
1 8 . DROBETA T U R N U - S E V E R IΝ , j u d . M e h e d i n ţ i . Tezaur
descoperi t Tn anul 1 9 1 5 c u p r i 1 e j u 1 u n o r 1 u c ră r i d e c a n a
l i z a r e e x e c u t a t e pe m a l u l D u n ă r i i . C u p r i n d e a 4 0 0 - 5 0 0 mo
nede (după C o n s t . M o i s i l ) s a u 250 (după 0. I 1 i e s c u ) . D i η -
t r e a c e s t e a 1 4 0 s e p ă s t r e a z ă l a MNIR şî a n u m e : 1 0 9 d u c a ţ i
emişi de M i r c e a c e l Mare, 7 groşi emişi de S r a c i m i r , ţ a
rul de l a V i d i n şi 2 4 d i n a r i e m i ş i d e U n g a r i a d i n c a r e
1 8 d e M a r i a şi 6 d e S i g i s m u n d I d e L u x e m b u r g .
B i b1îogra f ie : C o n s t . M o i s i l , î n BSNR, X I I I , η r . 2 7
1 9 1 6 , ρ . 4 3~ η r . 6 6 Γ idem, în A r h . O l t e n i e i , I I , n r . 6,
1923, p . 8 9 ; idem, TTTTNA, V I I , n r . 6 9 - 7 0 , 1927 , p. 3 2 ;
i dem , ' î n B_L , I I , n r . 6 - 1 2 , 1 9 4 7 , p . 4 , n r . 5 4 ; 0 . M i e s c u ,
î n SCN , I I I , I 9 6 0 , p. 5 0 1 ; i d e m , î n SCB -, 3 , 1 9 6 0 , p . 5 0 6 ;
C o s t i n C. K i r i ţ e s c u , o p . c i t . , p. 3 6 2 ; E . l s ă c e s c u , în
C r e ş t e r e a C o l . , CN, BARS R, n r . 1 3 " l 4 , 1 9 6 5. p. 52 - 5 7 ; Gh.
Popilian, op.cî t . , ρ . 1 3 ; T.Rădulescu, op.ç i t . , p. 92;
I . S t î n g ă , î n D r o b e t a , V I , 1 9 8 5 , p. 1 4 6 , n r . 2 ; A. B e r c i u -
D r ă g h i c e s c u , D. C i u b o t e a , î n A U , o p . c i t . , p. 3 0 , n r . 1 6 / 6 ;
idem, î n M a r e l e M i r c e a . . ., o p . c i t . , ρ . 8 3 , n r . 2 9 C. S t i r -
bu, P.Stancu, ibidem, p.111, nr.25.
19· E n i s a l a , com. S a r i c h i o i , j u d . T u l c e a . Izolat,
s-a d e s c o p e r i t c u p r i l e j u l săpăturilor arheologice o
m o n e d ă de a r g i n t e m i s ă de V l a d i s l a v I .
Bibliografie : G h . P a p u c , în P o n t i c a , I M , 1 970,
p. 394 ; I . B a r n e a , D. S t e f ă n e s c u , D i n i s t o r i a Dobrogei,
I I I , Editura Academiei Române, Bucureşti , 1 9 7 1 , p~- 3 7 6 ;
l . l . D r a g o m i r , în D a n u b i u s , 6 - 7 , 1 9 7 2 - 1 9 7 3 , p . 4 4 , r, r . S ,
fig. 2 0 ; B . M i t r e a , în D a c i a , NS, XX, 1 9 7 6 , ρ . 2 S1 : i c e - ,
Tn BSNR, L X X - L X X I V ( 1 9 7 6 - 1 9 8 0 ) , Bucureşti, 1?Sl, ρ .~ΈΊ>·< ,
^ • 3 4 9 ; G. C
r
u s r e a , în P ^ u c e , 8 , 1 9 7 7 - 1 9 7 8 , T u l c e a , ' ? 5 G,
t u
p. 4 ? 8 , n o t a 1 : A. B e r c i u - D r ë g h i c e s c u , D. C i u b o t e a , Tn
Herele M i r c e a . . . o p . c i t . , p. 84 , n r . 3 1 / c .
2 0 . FLAMINDA, com. J i a n a M a r e , j u d . M e h e d i n ţ î . T e z a -
υr d e s c o p e r i t î n 1 9 6 1 , f o r m a t d i n 1 7 3 3 m o n e d e de argint
T a r a R o m â n e a s c ă , e m i s i u n i de l a V l a d i s l a v I , Radu I , M i r
cea c e l M a r e , T a r a t u l de l a T î r n o v o : A l e x a n d r u şi Mi
hail ; T a r a t u l de V i d i n : Ivan S r a c i m i r ; S e r b i a ; monede
emise de S t e f a n D u ş a n .
Bibliografie : G h . P o p i l i a n , op.c i t . , ρ.13 (este
-i eη ţ i o n a t a η urna i T T a n a ; A. B e r c i u - D r a g hι c e s c u , D. C i u b o -
t e a , î n AU, o p . c î t . , ρ . 31 , n r . 2 0 ; T . R ă d u l e s c u , o p . c 1 t . ,
p . 9 3 ; I . S t i n g ă , î n D r o b e t a , V I , 1 9 8 5 , p. 1 * 6 , n r . 6 ; A.
B e r c i u - D r ă g h i c e s e u , D . C i u b o t e a , în M a r e l e M i r c e a . . . op.
cit., p. 8 5 , n r . 4 0 / a ( s e menţionează Jiana Mare); C
S t i r b u , P . S t a n c u , i b i dem , p . 1 1 1 , n r . 2 7 .
21. GOGOSU, j u d . M e h e d i n ţ i . T e z a u r c o m p u s d i n o¬
biecte d e a r g i n t a u r i t şi 237 m o n e d e d i n c a r e 235 b u l g ă
reşti e m i s e de I v a n S r a c i m i r şi d o u ă m o n e d e T a r a Româ
n e a s c ă : 1 d u c a t Dan I şi u n u l M i r c e a c e l M a r e , ambele
t ρi comun.
B i b l i o g r a f i e : A 1 . B ă r c ă c i 1 ă , î n CNA, X I V , n r . 1 1 3 "
114, 1 9 3 9 , p. 1 2 4 - 1 3 4 ; C o n s t . M o i s i l , T n ~ C N A , n r . 117¬
118, 1 9 4 0 , p. 294 ; D. B e r c î u , E. C o m ş a , î n MCA, 1 1 , 1 9 5 6
p.460-461 şi 4 6 8 ; A l . B ă r c ă c i l ă , î n SC_N, l , T 9 5 ~ 7 , p . 423 ;
C o s t i n C. K i r i ţ e s c u , o p . c i t . , p , 362 ; D.V. R o s e t t i , în
BCMI , 1 972 , n r . 4 , p. B - 1 4 ; A. B e r c î u - D r ă g h i c e s e u , D . C i u -
b o t e a , î n AU, o p . c i t . , p.31, n r . 2 8 , I . S t i n g ă , în D r o b e
ta , V I , 1 9 8 5 , p . 1 4 6 , n r . 3 ; A. B e r c i u - D r ă g h i c e s c u . D . C î u -
b o t e a , î n M a r e l e M i r c e a . .. o p . c 1 1 . , p. 8 4 , n r . 35 ; C.
S t i r b u , P. S t a n c u , î b i d e m , p. 1 1 2 , n r . 3 0 .
22. GURU I EN I , c o m . M ă g u r a , j u d . T e l e o r m a n . I n c i m i
t i r u l m e d i e v a l s-a g ă s i t o m o n e d ă d e l a I v a n S r a c i m i r ( a s -
p ru ) .
B i b 1 i o g r a fί ie : N. C o n s t a n 1 1 n e s c u şi A 1 . M a r i n e s c u ,
în RM, ~ . 1 , 1 9 6 6 , ρ . 7 1 .
23. ISAC CEA, j u d . T u l c e a . I z o l a t , s - a u d e s c o p e r i t
2 monede de a r g i n t emise de Ivan A l e x a n d r u .
Bibliografie : E. O b e r 1 a n d e r - T â r n o v e a n u , î n P e u c e ,
8, 1977-1978, T u l c e a , 1980, ρ . 5 1 1 , n r . 1 8 1 - 1 8 2 .
24. I G R I S , Com. S î n p e t r u M a r e , j u d . T i m i ş . Tezaur
d e s c o p e r i t T n 1 9 3 9 . Cup r i n d e Jï mon e d e , d îη c a r e 29 d i -
n a r i e m i ş i d e V l a d i s l a v I ( a r a R o m â n e a s c ă ) şi 2 a s p r i e¬
T
m i ş i de c ă t r e ţarul d e l a V i d i n I v a n S r a c i m i r .
Bibliografie : C . R ă i l e a n u , T.Nussbaum, în R I , 37
nr.6, 1874, p. 5 6 9 - 5 7 7 ; Β . M i t r e a , î n D a c i a , NS, XXIX,
nr . I - 2 , 1 9 8 5 , ρ . 173 , n r . 4 7 .
25· I Z V O A R E L E , corn G r u i a , j u d . M e h e d i n ţ i . P e c î m p u l
D e c i u l u i s - a g ă s i t o m o n e d ă em i s ă T n T a r a R o m S n e a s c ă de
V I ad i s 1 a v I .
Bi b l i o g r a f i e : I . S t î n g ă , î n D r o b e t a , V I , oρ . c i t . , ρ .
' 31
1 * 8 ; ι-. . B e r c i u - D r ă g h i c e s c u , D . C i u b o t e a , î n M a r e l e M i r c e a . .
op.cit., p. 9 5 , nr.39.
2 6 . LAZU, com. T e r p e z i ţ a , j u d . D o l j . T e z a u r desco
p e r i t în 1 9 * 5 . C u p r i n d e 30 m o n e d e d i n c a r e se păstrează
16 b u c ă ţ i : 7 monede bulgăreşti e m i s e de I v a n Alexandru
şi M i h a i l şi 9 m o n e d e s î r b e ş t i e m i s e d e S t e f a n 111 Uros
Decianski ( 1 3 2 1 - 1 3 3 1 ) şi d* S t e f a n IV Pusan (1331-1355).
Se p ă s t r e a z ă l a M u z e u l O l t e n i e i d i n C r a i o v a .
Informaţ ta :Τ .Radu 1 eseu.
2 7 . L A C E N 1 , corn. O r b e a s c ă , j u d . T e l e o r m a n . S - a u d e s
c o p e r i t i z o T ă t m o n e d e d e l a R a d u t şl o monedă bulgă
rească emisă de I v a n A l e x a n d r u .
Bi b l i o g r a f i e : I . S p i r u , î n BSNR, L X X - L X X I V , ( 1 9 7 6 -
1 9 8 O ) , n r . 1 2 4 - 1 2 8 , 1 9 8 1 , p. 6 5 2 ; A . B e r c i u -Drăghicescu,
D . C i u b o t e a , î n M a r e l e M i r c e a . . . o p . cΊ t . , p . 8 5 , nr.42.
28. L U N Ç A V I T A , j u d . T u l c e a . t n a n u l 1939 s - a des-
c o p e r i t o monedă de l a V l a d i s l a v I c a r e a fost depusă
în c o l e c ţ i a M u z e u l u i d i n G a l a ţ i .
In aceeaşi l o c a l i t a t e s-au găsit Izolat în anul
19*8, 5 monede de argint : 1 d u c a t de l a V l a d i s l a v 1,
1 d u c a t Radu I şi 3 g r o ş i b u l g ă r e ş t i e m i ş i d e I v a n Sra-
ci mir .
Β i b l i o g r a f i e : C o n s t a n t i n C, G l u r e s c u , ( l i n t r e c u t ,
B u c u r e ş 1 1 , 1 9 4 7 , ρ . 1 5 ; C o s t i n C. K l r i ţ e s c u , o p . c i t . , p.
361 .
2 9 . MAGLAVIT, j u d . D o l j . I n a n u l 1938 s - a d e s c o p e
rit 1 d u c a t de l a V l a d i s l a v I cu l e g e n d a slavă. A făcut
p a r t e d i n colecţia Metzulescu.
Β ibli ograf1e : O . l l î e s c u , în O l t e n i a , I I , 1941 , ρ .
1 23 - 1 24 ; i d e m , T n ~ S C I M , I , 1 9 5 0 , p. 1 3 0 ; Costin C.
Kiriţescu, o p . c i t . , p. 3 5 9 .
3 0 . MARALOIU, j u d . B r ă i l a . T e z a u r descoperit Tn
I 9 6 5 . C u p r i n d e monede a l e Tării Româneşti : 5 dinari Vla
dislav I ,2 d i n a r i R a d u I , 1 d u c a t M i r c e a c e l Mare", 3 mo
nede tătărăşti emise de T o c t a i ( 1 2 9 0 - 1 3 1 1 ) , 1 monedă de
b r o n z emisă de oraşele de l a G u r i l e Dunării sub dominaţia
Hoardei de A u r , 1 a s p r u Ivan S r a c i m i r (1360-1 365 ; 13 69 -
1396), 1 dinar de l a S t e f a n Uroş I I I Deceanski (1321¬
13.11).
B i b l i o g r a f i e : N. H a r ţ u c h e , î n Zilele c u l t u r i i ,
b r ă i l e n e , c o m u n i c ă r i şi r e f e r a t e , B r ă i l a 1970, p . 2 3 ; i .
C â n d e a , în Danubius , V I I I - X , 1 9 7 9 , ρ . ΐ 6 5 - 1 72 ; idem,
în I s t r o s , \~, 1 9 8 0 , p. 3 7 7 ; B. M i t r e a , îη Dac î a ,NS,XXV,
I 9 8 I , p. 3 9 0 , n r . 2 2 2 ; A . B e r c i u - D r ă g h i c e s c u , D.Ciubotea.
î n Ma r e 1 e M i r c e a . .. o p . c i t . , p . 8 5 , n r . 46 ; C . S t i r b u , P.
S t a n c u , i b i d e m , p. 1 1 2 - 1 1 3 , nr.37.
3 1 . M I N A S T I R E A COCOS, c o r n . N i c u l i ţ e l , jud.Tulcea
~ e z a u r d e s c o p e r i t T n 1 8 35 T a f u n d a t i a m î n ă s t i r i i . E r a d e-
p o z i t a t î n 3 v a s e de l u t . C u p r i n d e a obiecte de a u r , b u l
găreşti, tătărăşti ( ? ) , turceştt ş i m e d i e v a l e româneşti.
A c e s t e a d i n urmă : 6 ducaţi V l a d i s l a v I cu l e g e n d a lati
n ă şi s l a v ă ş i u n d u c a t d e t i p c o m u n M i r c e a c e l M a r e se
pă s t r e a z ă l a MNIR.
B i b l i o g r a f i e : 0 . M i e s c u , în SCN, I I , 1 9 5 8 , p . 4 5 5 ¬
456 ; C o s t i n C. K i r i ţ e s c u , o p . c i t . , "p. 362 ; I . B a r n e a , S t .
S t e f ă n e s c u , D i n i s t J r î a Dob r o g e 1 , o p . c i t . , p. 4 0 5 ; A . B e r -
c i u - D r ă g h i c e s c u , D.C i u b o t e a . î n M a r e l e M i r c e a . . . op.cit.,
p. 8 2 , n r . 2 1 ; C. S t i r b u , P. S t a n c u , t b i dem, p . 1 1 3 , n r . 4 0 .
32. OLTINA, j u d . C o n s t a n ţ a . T e z a u r descoperit în
î m p r e j u r ă r i n e c u n o s c u t e . C u p r i n d e monede bulgăreşti din
s e c . a l X l V - l e a , m a j o r i t a t e a u n i f a c i e s . Se p ă s t r e a z ă la
I n s t i t u t u l de a r h e o l o g i e d i n Bucureşti.
Informaţle : 0 . M i e s c u şi E.Oberlander-Târnoveanu
3 3 . OSTROV, j u d . C o n s t a n ţ a . T e z a u r descoperit îh-
t î m p l ă t o r î n a n u l 1968 p e m a l u l B u n ă r i i l a km 3 5 2 . C u p r i n
de 5 0 0 m o n e d e d e a r g i n t T a r a R o m â n e a s c ă d i n c a r e 117 Dan
I , 42 R a d u I , 6 M i r c e a t i p c o m u n , 19 b u l g ă r e ş t i d e l a S i ş
man ş i 316 d e l a I v a n S r a c i m i r .
B i b i i ograf ie : C.Stirbu, Ρ .Stancu, în M a r e l e M i r -
cea..., o p . c i t . , p. 1 1 3 - 1 1 4 , n r . 4 3 .
3 4 . P Ă C U I U L L U I SOARE, s a t u l G a l i ţ a , corn. G î r l i ţ a ,
jud. Cons t a n ţ a .
a. T e z a u r d e s c o p e r i t în a n u l 1961 c u p r i l e j u l să
păturilor a r h e o l o g i c e . C u p r i n d e 2 monede de l a V l a d i s l a v
I ş i 175 m o n e d e b u l g ă r e ş t i d i n c a r e 1 Gheorghe Terter,
170 e x e m p l a r e d e l a A l e x a n d r u şi M i h a i l ş î 4 b u c ă ţ i de l a
S r a c i m i r . I n a c e e a ş i c a m p a n i e s - a u d e s c o p e r i t şi o serie
de m o n e d e izolate.
Bi b l i o g r a f i e : B. M i t r e a , î n S C I V , X I I I , n r . 1 , 1 9 6 2 ,
p. 2 1 4 , n r . 1 1 2 ; FT D i a c o n u , în A r h e o l o g h i a , Sofia, V I ,
n r . 1 , 1 9 6 3 , p . 4 1 - 4 2 ; i dem, î n S C I V , XV, 1964 , p . 1 4 5 - 1 4 7 ;
E . l s ă c e s c u , î n S_CN, V, 1 971 , p.~T4~5~-354 ; 0 . M i e s c u , î n P.
D i a c o n u , S. B a r a s c h i , P ă c u i u l l u i S o a r e , a ş e z a r e a medie
vală ( s e c o l e l e X I I I - X V ) , V o l . 1 1 , E d i t . AcademIe i Romane,
B u c u r e ş t i , 1 9 7 7 , ?~· 152 ; A . B e r c i u - D r ă g h i c e s c u , D. C i u b o
tea, î n M a r e l e M i r c e a . . . o p . c i t . , p. 8 6 , n r . 5 1 .
b"! Cu p r i 1 e j u l s ă p ă t u r i l o r a r h e o l o g i c e efectuate
în 1 9 6 7 , s-a g ă s i t un a l t t e z a u r c o m p u s d i n 4 2 de mone
de d i n c a r e 1 romana d i n sec. a l I V - l e a (aceasta desi
gur n u f ă c e a p a r t e d i n t e z a u r ) , 2 o t o m a n e ( B a i a z i d I I şi
S e l i m I ) ş i 39 monede bulgăreşti (28 d e l a A l e x a n d r u şi
M i h a i l şi 11 f a l s i f i c a t e d u p ă m o n e d e l e d e a r a m ă d e l a I ¬
van S r a c i m i r şt f i u l său C o n s t a n t i n .
B i b1i ogra fî e : B. M i t r e a , î n D a c i a , N S,196 8, p.
4 3 6 , n r . 103 ; Ν . C o n o v i c i , î n RESEE, n r 1 3 , 1 9 7 5 , 4, p.
5 9 9 - 6 0 5 ; E . l s ă c e s c u , î n S_ÇN, V I , 1 9 7 5 , p. 2 5 3 - 2 5 7 ; 0.
1 33
iiiescu, T n P. D i a c o n u , S. B a r a s c h i , P à c u i u 1 ... o p . c i t . ,
p. 1 5 2 - 1 5 3 ; A. B e r c î u - D r ă g h i c e s c u , D. C i u b o t e a , T n M a r e
l e M i r c e a . . . o p . c i t . , p. 8 6 , n r . 5 1 .
c. T r e i monede de l a V l a d i s l a v I ( T a r a Româneas
ca) şi mai m u l t e monede bulgăreşti d i n s e c . X I I1 - X I V
d e s c o p e r i t e i z o l a t : 80 m o n e d e e m i s e î n a l d o i l e a ţarat
b u l g a r (1218-1371) ; 15 e m i s e Tn T a r a t u l d e l a Tîrnovo
(1371-1393) ; 6 în T a r a t u l d e l a V i d i n (1 360-1 3 6 5 , 1 3 & 9 ¬
1396) ; 32 f a l s u r i bulgăreşti ( c i r c a 1 3 5 5 - c i r c a 1396) şi
57 m o n e d e e m i s e î n d e s p o t a t u l d e C a v a r n a ( 1 3 8 6 - 1 3 8 9 ? ) ·
B i b l i o g r a f i e : P. D i a c o n u , V. C u î i c ă , î n SCN , I I ,
1 9 5 8 , p . * 7 * - * 7 5 ; P. D i a c o n u , î n 1 z v e s t 1 a, S o f i a , XXVI,
1 9 6 3 , p . 2 * 9 - 2 5 6 ; i d e m , în S C I V , XV, 1ŞÎk, p. 1 * 3 - 1 4 7 ;
C o s t i n C. K i r i ţ e s c u , o p . c i t . , p. 359 şi 3 6 1 ;Β . M i t r e a , în
D a c i a , NS, X I I , 1968, p. * 3 6 , n r . 1 0 3 ; 0 . I i i e s c u , î n P . D i -
a c o n u , S. B a r a s c h i , o p . c i t . , p . 1 5 * - 1 6 3 ; P. D i a c o n u , în
CN , I I I , M N I R , B u c u r e ş t i , 1 9 8 0 , ρ . 73 - 76 ; A. B e r c i u - D r â -
g h i c e s c u , D. C i u b o t e a , î n M a r e l e M i r c e a . . . o p . c i t . ,ρ . 8 6 ,
n r.51 .
35. PASARENI, c o m . G r o z e ş t i , j u d . M e h e d i n ţ i .
I n p u n c t u l " F r a s i n u l f u i S t e g ă r e s c u " s - a u g ă s i t 5~ monede
bulgăreşti e m i s e de I v a n S r a c i m i r , 2 brăţări de argint,
3 b u m b i şi u n i n e 1 .
B i b l i o g r a f i e : L . R o ş u , Gh. P o p i l i a n , î n RM, l , n r . 4
p. 3 2 6 - 3 2 9 i A! B e r c i u - D r ă g h i c e s c u , D. C i u b o t e a , î n M a r e l e
Mircea... o p . c i t . , p. 8 8 , n r . 6 5 ( e s t e m e n ţ i o n a t ă Suşi-
36. PESTERA L U I CLEMENTE, corn. Ρ 1 aν i ş e v i ţ a , j u d . M e -

h ed η i ţ i . Cu p r i l e j u l c e r c e t ă r i l o r a r h e o l o g i c e s-a desco
p e r i t un d u c a t d e t i p c o m u n e m i s î n Tara R o m â n e a s c ă de
V l a d i s l a v I şi u n d i n a r u n g u r e s c d e l a L u d o v i c I .
Iη f o r m a ţ i a : 0 . I 1 i e s c u.
37· P O R T A R E S T I , corn. G i u r g i ţ a , j u d . D o l j . I n timpul
s ă p ă t u r i l o r a r h e o l o g i c e Tn" p u n c t u l " C e t ă ţ u i a " , î n c i m i t i
r u l m e d i e v a l s - a u d e s c o p e r i t 2 d u c a ţ i e m i ş i Tn T a r a R o m â
n e a s c ă d e R a d u I şi u n g r o s b u l g ă r e s c e m i s d e S r a c i m i r .
Β i b l i o g r a f i e : C.M. T ă t u l e a , C . C Î ş l a r u , î n D a c i a,
NS, X X I I , 1 9 7 8 , p. 358 , n r . 1 0 3 ; i b i dem, X X I V , 1 980, p.
378, n r . I 7 2 ; C.M. T ă t u l e a , în O l t e n i a , S t u d i i şl c o m u ¬
n i c ă r i , C r a i o v a , I I I , 1 9 8 1 , p. 4 8 , 5 0 şi 53 ; A . B e r c i u , D.
C i u b o t e a , î n AJJ, oρ . c i t . , p. 32 ; i d e m , î n Ma r e l e Mircea
... o p . c i t . , ρ . 8 6 , n r . 5 3 ¬
38. ÏÏACHELU, com. L u n c a v i ţ a , j u d . T u l c e a . Tezaur
d e s c o p e r i t T n a n u l 1 92 5. C u p r i n d e a c i r c a 2 000 mo n e d e de
l a P e t r u M u ş a t , S r a c i m i r şi p r o b a b i l M i r c e a c e l M a r e .
B i b i i o g r a f i e : M. P o p e s c u , î n CNA, 1 5, 1 9 4 0 , p.
287 ; C o n s t . M o i s i l , î n A A R M S I , 2 2 , 1939-1 9 4 0 , p. 2 4 6 , n r .
12 ; I d e m , î n BL, I I , 1 9 * 7 , n r . 6 - 1 2 , p . 5 , n r . 5 6 ; C o s t i n
C . K i r i ţ e s c u , o p . c i t . , ρ . 3Jâ* ; 0 · Π L e s c u , G r . Fο î t , îη AM
134
V, 1 9 6 7 , Ρ- 1 6 4 , n r . 6 ; C. S t i r b u , P. S t a n c u , Tn BSNR,
L X V I I - L X I X , 1973-1 975 , n r . 1 2 1 - 1 2 3 , p. 1 6 2 , nr.15 ; G,
C u s t u r e a , Tn BSNR, LXXV-LXXVI, 1981-1982, n r . 129-130.
p. 366 ; A. B e r c i u - O r ă g h i c e s c u , 0 . C i u b o t e a , Tn Ma r e 1e
Mircea... op. c i t . , p. 8 6 , n r . 5 * ; C. S t i r b u , P . S t a n c u ,
i b i dem, p. 1 1 4 , n"r.48.
39. S C R I O A Ş T E A , j u d . T e l e o r m a n . Tezaur descoperit
în a n i i 1 9 5 9 - 1 961. h u m ă r u 1 p i e s e l o r n u se cunoaşte cu
p r e c i z i e . Au f o s t r e c u p e r a t e 49 m o n e d e : 9 de 1 a Vladis
l a v I ( T a r a R o m â n e a s c ă ) , 32 de l a A l e x a n d r u şl Mihail
( T a r a t u l de l a T î r n o v o ) şi 7 m o n e d e d e l a I v a n Sracimir
( T a r a t u l de l a V i d i n ) .
B i b l i o g r a f i e :Β . M i t r e a , î n D a c i a . N S . X X I V , 1 9 8 0 ,
p . 3 7 8 ; i d e m , Tn~BTNR, L X X - L X X I V , 1 9 7 6 - 1 9 8 0 , nr.124-128,
198O, p. 2 9 7 - 3 0 4 ; A. B e r c i u - D r ă g h i c e s c u , 0 . C i u b o t e a , î n
Ma r e 1 e Mi r c e a . . . o p . c i t . , p. 8 7 , n r . 6 0 ; C. S t i r b u , C.
B e d a , Tri v o I umu 1 d e f a ţ a .
4 0 . Ş I R E T , j u d . S u c e a v a . T e z a u r d e s c o p e r i t în a n u l
1 9 1 2 . C u p r i n d e a p e s t e 3 0 0 m o n e d e , d i n c a r e 35 e r a u d u c a ţ i
e m i ş i de V l a d i s l a v I ( T a r a R o m â n e a s c ă ) , g r o ş i şî jumă
tăţi de g r o ş i boemi e m i ş i d e V e n c e s l a v I I ( 1 2 7 8 - 1 3 0 5 ) şi
de l o a n I de L u x e m b u r g ( 1 3 1 1 - 1 3 4 6 ) , d e C a r o l IV (1346¬
1378) k v a r t n i c i bătuţi p e n t r u H a l î c l de către Cazlmir
regele Poloniei ( 1 3 3 3 - 1 3 7 7 ) şi d e V l a d i s l a v de Opeln
( 1 3 7 2 - 1 3 7 9 ) , p a l a t i n u l şi g u v e r n a t o r u l Ungariei şl a l
H a l i c i u l u i , în numele r e g e l u i U n g a r i e i , L u d o v i c I .
B i b i i o g r a f i e : C o n s t . M o i s i l , î n BSNR, X, n r . 20
1 9 1 3 , p . 6 4 , n r . 2 b ; 1dem, î n BSNR, X I I , n r , 2 3 , 1 9 1 5 , p . 1 4
i dem Crest. Col, BAR, 1 9 1 4 , o c t . - d e c . p . 1 - 2 şi 16¬
17, T d e m , î n AARMSI , o p . c i t . , p. 2 4 5 - 2 4 6 ; i d e m î n A c a ¬
d e m i a R.P.R., L u c r a T l l e s e s i un i i g e n e r a 1 e d i n 2 - 1 2 i u n i e " ,
1950, Ρ . 3 , e x t r a s ; 0 . I i i e s c u , Τη SC IM, o p . c î t . ,ρ . 1 3 0 ,
n r . 5 ; L . L . P o l e v o i , în i z v e s t i a , C h i ş i n ă u , 4 (31) , 1956,
p. 9 7 , n r . 4 ; 0 . I i i e s c u , î n S t u d i i a s u p r a t e z a u r u l u i res
t i t u i t de U R S S , E d i t u r a A c a d e m i e i , B u c u r e ş t i , 1 9 5 8 , p . 19~
TÔ~i C o s t i n C . K i r i ţ e s c u , op . c i t . , p. 359 ; M.F. Kotlear,
G a l î ţ k a Rus u d r u g h i l p o l o v î n î X I V s t . i s t o rί c o - n u m i stria-
t i c i n e d o s ! i d j en i a , K i e v , N a u k o v a D u m k a , 1 9 6 8 , ρ . 1 3 5 , n r . 3 6
4 1 . S L A V A RUSA, c o m . S l a v a C e r c h e z ă , j u d . T u l c e a . 1η
a n i i 1 9 7 5 - 1 576 s -a găsii. T r. tΤ r.ţ- \ ï t o r un d i n a r die" l a V I a -
d i s 1av I .
Β 1 bl i o g r a f i e : E . O b e r i a n d ^ r - T â r n o v e n r i u , în P e u c e ,
VIII, 1 ρ. 512, n r . 151 ; A . B e r c i u - P r ă j h l c e s c j . D . C I u -
b o t e d , î n Ma r e l e M l r c e a . . . o p . c i t . , ρ . 8 7 , n r . 6 T .
4 2 . SMULT I , j ud . C-a 1 aţi.. η I s n u l 1 973 profesorul
P. C u j a d i n localitatea a adus spre i d e n t i f i c a r e 3 mo-
n e d e b u l g ă r e ş t i de l a I v a n S r a c i m i r , d e s c o p e r i t e întâm
plător.
135
B i b i i o g r a f i e : B. M i t r e a , în B S N R , L X V I I - L X I X , 1 9 7 3 *
1 975, p.102, nr. 30-32.
4 3 . SNAGOV, S e c t o r u l A g r i c o l Ilfov.Cu prilejul să
p ă t u r i l o r a r h e o l og I c e, s - a g ă s i t i z o l a t Γ d u c a t de ar-
g i n t e m i s de V l a d i s l a v I şi o m o n e d ă b u l g ă r e a s c ă de la
A l e x a n d r u ş î Mi h a i 1.
ΒI b 1 i o g r a f i e : S t . N i c o l a e $ c u , î n B u c u r e ş t i , I , 1 9 3 5 ,
p. 1 0 8 ; D.V. R o s e t t l , în R I R , n r . 3 , 1931 ,p.51 Γ Costin
C. K i r i ţ e s c u , op . c i t . , p. 3 5 9 ; A. B e r c i u - D r ă g h i c e s c u ,
D. C i u b o t e a , î n M a r e T e M i r c e a . . . o p . c i t . , p. 8 7 , n r . 6 3 .
4 4 . TE I US, corn. S c o r n i c e ş t i , j u d . O l t . T e z a u r cu
n o s c u t şi sïïb" d e n u m i r e a de " t e z a u r u l de Î T n g ă S l a t i n a " .
A f o s t d e s c o p e r i t în 1 9 1 4 . 0 p a r t e d i n e l a f o s t t o p i t de
un a r g i n t a r d i n S l a t i n a . S - a u p ă s t r a t în d i f e r i t e colec
ţii 700 m o n e d e b u l g ă r e ş t i de l a I v a n A l e x a n d r u şi Mi
h a i l , 1300 de l a I v a n S r a c i m i r , 2 0 m o n e d e ungureşti de
la Ludovic l ( 1 3 * 2 - 1 3 8 2 ) , 1 monedă veneţiană de l a Gio-
v a n i Do 1 f i η ( 1 3 5 6 - 1 3 6 1 ) şi e m i s i u n i a l e T ă r i i Româneşti:
de l a V l a d i s l a v I 3 5 0 b u c ă ţ i şi 6 5 0 de l a R a d u I .
Β i b l i o g r a f i e : I . B i a n u , în AAR, XXXVII ( p a r t e a ad-
min ί s t r a t i vă ) 1 9 1 4 - 1 9 1 5 , 3 7 , p. 9 ; C o n s t . M o i s i l în BSNR,
X I , n r . 2 2 , 1 9 1 * . p.57 ; i dem, în BSNR, X I I , n r . 2 3 , 1915,
p . 1 4 - 1 5 ; i dem, în BSNR, X I I , n r . 2 5 , 1 9 1 5 , p. 1 0 9 ; G.
S e v e r e a n u , în BSNR, X I I , n r . 2 5 , 1 9 1 5 , p. 1 1 * ; i dem, Τη
BSNR, X V I , n r . T B " ^ , 1 9 2 1 , p. 1 1 3 ; Const. Moisil , în
BCMI , 1 9 2 3 , p. 1 2 3 ; i d e m , î n BSNR, XVI I - XV 1 1 1 , n r . 8 1 - 8 2 ,
1 9 3 3 - 1 9 3 4 , p.36, n r . 5 ; G. S e v e r e a n u , în Bucureşti, I I I ,
n r . 1 -2 , 1 9 3 7 , p . 7 6 - 7 7 , n r . * ; C o n s t . M o i s i l , în AARMS1 ,
op.cit., p. 2*5 ; 0. M i e s c u , în SCIM, 1 . 1 9 5 0 , p. 1 28 ;
idem, i n S t u d i i a s u p r a t e z a u r e l o r r e s t i t u i t e ... op.cit,
p.20 ; C o s t i n C. K i r i ţ e s c u , o p . c i t . , ρ . 3 6 0 ; E . l s ă c e s c u ,
în BSNR, n r . 1 2 1 - 1 2 3 , 1 9 7 3 - 1 9 7 5 , p. 1 2 6 , n o t a 8 ; B. M i
t r e a " ] TT Dac i a , NS , XX, 1 9 7 6 , p. 2 9 2 ; A . B e r c i u - D r ă g h i c e s -
c u , D , C i u b o t e a , în AJJ, op. c i t . , p.33 ; i d e m , în Marele
Mi r c e a . . . o p . c i t . , ρ . 8ΤΓ", n r . 6 6 .
45. TÎRGOVIŞTE, j u d . Dîmboviţa. Tezaur d.escoperit
în a n u l 1 9 6 1 pe s t r . M a t e i B a s a r a b 1 7 · C u p r i n d e a 6 2 8 3 mo
n e d e d i n c a r e 5 e m i s e de V l a d i s l a v I , 28 de R a d u I , 6090
de M i r c e a c e l M a r e , 1 g r o s s î r b e s c e m i s de L a z a r , 2 d i n a r i
u n g u r e ş t i e m i ş i de L u d o v i c I şi S i g i s m u n d I , 1 d u c a t de
a r g i n t v e n e ţ i a n e m i s de A n d r e a D a n d o l o şi 3 m o n e d e b u l g ă
r e ş t i e m i s e de I v a n S r a c i m i r .
B i b i i o g r a f i e : 0. I i i e s c u , în S t ud i i , 1 8 , η r . 5 , ρ ·
1154 ; idem, in "RRH, I V , n r . 5 , 1 9 6 5 , p. 1 0 6 2 ; i dem, în
RM, I I ,nr.3, 1965, p. 2 7 2 ; T. R a d u l e s c u , o p . c i t . , p.
93 ; B. M i t r e a , în Dac i a , NS, X X I I , 1 9 7 8 , p. 3 6 8 ; A . B e r -
c i u - D r ă g h i c e s c u , D. C i u b o t e a , în M a r e l e M i r c e a . . . o p . c i t . ,
p . 8 8 , n r . 6 7 ; C. S t i r b u , P. S t a n c u , i b i dem, p. 115 , n r . 5 8 .
In i n c i n t a n r . 1 a C ^ - t i i 0-omn«ştî s - a u găsit mo-
n e d e b u l g ă r e ş t i e m i s e de I v a n S r a c i m i r şi emisiuni a l e
T ă r i i R o m â n e ş t i de l a R a d u I şi M i r c e a c e l M a r e .
B i b i i o g r a f i e : N. C o n s t a n t i n e s c u , Τ η BM I , X I , n r .
3, 1 9 7 1 , ρ . i l ; c T s t i r b u , P. S t a n c u , î n Ma r e l e Mi r c e a . . .
o p . c i t . , p. I I S , n r . 5 8 .
4 6 . T I R C S O R U L V E C H I , j u d . P r a h o v a . Cu p r i l e j u l s ă
p ă t u r i l o r a r h e o l o g i ,e f ă c u t e în 1 9 5 6 , Γ - a u g ă s i t 12 mo
n e d e m e d i e v a l e e m i s e î n T a r a R o m â n e a s c ă de V l a d i s l a v I şi
de R a d u 1, în M o l d o v a de P e t r u M u ş a t şi m o n e d e bulgă
r e ş t i de l a S i ş m a n şi S r a c i m i r . I n a c e e a ş i z o n ă s - a g ă s i t
şi 1 m o n e d ă p o l o n e z ă de l a S i g i s m u n d 1 ş i 1 e m i s ă d e Ru
d o l f I I în 1590.
Β i b l I o g r a f i e : Gh. D i a c o n u , S. M o r i n t z , D. V. Ro-
s e t t i , Gh. C a n t a c u z i n o , î n MCA, V, 19, p. 6 2 2 şi 627 ; V.
T e o d o r e s c u , I . J e r c a n . I . S t ă n e s c u , î n RMMI , η r . 4 , 1 977,'
p. 5 ; A. B e r c i u - D r ă g h l c e s c u , D. C i u b o t e a , în Marele
M 1 r c e a . . . o p . c i t . , p. 8 8 , n r . 6 9 .
4 7 . VACA REN I , ôm. Lun c a ν i ţ a , j u d . T u l c e a . Tezaur
d e s c o p e r i t în aoul 1978 d i n c a r e s - a u r e c u p e r a t 241 mo
n e d e : 186 d u c a ţ i e m i ş i de M i r c e a c e l M a r e , 39 de V l a d I ,
11 m o n e d e b u l g ă r e ş t i e m i s e de I v a n S r a c i m i r , 4 aspri
t u r c e ş t i de l a B a i a z i d I , un d i r h e m t ă t ă r ă s c e m i s l a S ă
r a i de h a n u l A l n . c l i k î n a n u l 1 360-1 361 .
B i b i i o g r a f i e : B. M i t r e a , în M l , X I I , n r . 4 ( 1 3 3 ) ,
1978, p. 59 ; Ε . O b e r 1 an-de r - T â r n o v e a n u , î n P e u c e , Tulcea,
8, ( 1 9 7 7 - 1 9 7 8 ) , I 9 8 O , p. 5 1 2 , n r . 1 9 8 - 2 0 0 ; G. C u s t u r e a ,
Tn P e u c e , T u l c e a , 8 ( 1 977-1 9 7 8 ) , 1 9 8 0 , p. 498 , nota 1;
idem, în BSNR, L X X V - L X X V I , 1981 -1 982 , n r . 1 29-1 3 0 , p.
366 f A. B e r c 1 u - D r ă g h i c e s c u , D. C i u b o t e a , în M a r e l e M i r
cea... op.cit., p. 8 8 - 8 9 , n r . 7 2 ; C . S t i r b u , P . S t a n c u î-
b î dem, p. 1 1 5 - 1 1 6 , n r . 6 1 ; 0 . I i i e s c u , N o t ă d e s p r e tezau
r u l de l a V ă c ă r e n i , l u c r a r e î n m s s .
4 8 . V A L E Ă ~ M I N A Ş T I RI I , corn. G 1 o g o v a - C ă t u n e 1 e , j u d .
G o r j . M o n e d a em i să de V I ad i s 1 aν i d e s c o p e r i tă in anul
1989 c u p r i l e j u l săpăturilor arheologice.
B i b i i o g r a f i e : Gheorghe I . C a n t a c u z i n o , 0 monedă
de l a V l a d i s l a v I , l u c r a r e î n v o l u m u l de f a ţ ă .
4 9 . V E R B I C I O A R A , corn. V e r b î ţ a , j u d . D o l j . In anul
1 9 4 9 , c u p r i 1 e j u1 s ă p ă t u r i l o r a r h e o l o g i c e , Tn cimitirul
m e d i e v a l s - a u d e s c o p e r i t monede e m i s e în T a r a Românească
de V l a d i s l a v I şi " p r o b a b i l R a d u I " p r e c u m şl monede
b u l g ă r e ş t i de l a ţ a r u l Ivan Alexandru şl emisiuni ungu
reşti d i n s e c . X I V .
Bibii ografie : D. B e r c i u , î n S C I V , I , 1 950 , ρ .106
nr.1 ; idem, Tn S C I V , M, 1 9 5 1 , ρ . 2 4~4" ~0. Iiiescu, în
SC IΜ , I , 1950, ρ 13 0 ; C o s t i n C. K i r i ţ e s c u , o p . c i t . , ρ .
359 ; A . B e r c i u - D r ă g h i c e s c u , D . C i u b o t e a , î n Marele Mi r -
cea ... o p . c i t . , p . 8 9 , n r . 7 * .
50 . VTAD TEPES, j u d . Călăraşi. Tezaur descoperit
în 1926. C u p r i n d e a p e s t e 2 5 0 0 m o n e d e de t i p comun emise
în T a r a R o m â n e a s c ă în p e r i o a d a 1 3 6 4 - 1 3 9 6 de V l a d i s l a v I ,
Radu I , Dan I , M i r c e a c e l M a r e şi bu 1 g ă r e ş t i - p e s t e 3 0 0 0 -
emise de S r a c i m i r , d i n c a r e o p a r t e falsificate.
Bibiiografie : G. S e v e r e a n u , în B u c u r e ş t i , 3 , n r .
1 - 2 , 1 937 , p. 6 8 , n r . 4 ; 0 . I i i e s c u , î n S C i M , I , 1 950,
p. I 3 0 , n r . 9 ; C o s t i n C. K i r i ţ e s c u , o p . ç i t • ,ρ . 362 ; A.
B e r c i u - D r ă g h i c e s c u , D. C i u b o t e a , î n Ha r e t e Mi r c e a
op.cit., p.89, nr.75 ; C . S t i r b u , Ρ . S t a n c u , i bί dem, p.
116, n r . 63.
51. ZIMNICEA, j u d . T e l e o r m a n . In anul 19*9, c u
p r i l e j u l săpăturilor a r h e o l o g i c e , s-au d e s c o p e r i t 2 mo
n e d e e m i s e î n T a r a R o m a n e a s c ă de V l a d i s l a v I şi 2 mone
de e m i s e î n T a r a t u l de l a T î r n o v o d e I v a n A l e x a n d r u şi
M i h a i l şi de S i ş m a n .
Bibiiografie : I . N e s t o r şi c o l a b o r a t o r i i , Aşe¬
zările din s o c i e t a t e a primitivă şi s c l a v a g i s t ă î n r e g i -
u n e a D u n ă r e a de J o s . R a p o r t s u m a r a s u p r a campaniei de
s ă p ă t u r i a r h e o l o g i c e de l a Z i m n i c e a , în S C I V , I , 1 9 5 0 , p .
19, 101 ; 0. M i e s c u , î n S C I M , I , 1 9 5 0 , ρ . 13 0 ; Costin
C. K i r i ţ e s c u , o p . c i t . , p. 359 ; B. M i t r e a , î n SC I V , X V I ,
n r . 2 , 1965, p. 2 4 9 - 2 5 6 ; A. B e r c i u - D r ă g h i c e s c u , D. C i u
b o t e a , î n M a r e l e Mi r c e a . . . op.c i t . , p.89, nr.77-
I n a c e e a ş i 1 o c a 1i t a t e s - a u d e s c o p e r i t în anul
1970 m o n e d e d e l a A l e x a n d r u şi M i h a i l şi m o n e d e de a r a
mă d i n s e c . X I V (imitaţii după e m i s i u n i l e l u i Sracimir
şi a l e l u i S r a c i m i r a s o c i a t cu f i u l său C o n s t a n t i n ) .
B i b l i o g r a f i e : E. I s ă c e s c u , î n S C N , V I , 1975, ρ ·
2 5 6 ; I . S p i r u i n BSNR, o p . c i t . , p. 6 5^ Γ A. Berciu-
D r ă g h i c e s c u , D. C i u b o t e a , î n M a r e l e M i r c e a . . . o p , c i t . ,ρ •
89, n r . 7 7 -
5 2 . J U D E Ţ U L A R G E Ş , l o c a l i t a t e n e c u n o s c u t ă . Iη anul
1922 s - a g ă s i t o m o n e d ă de TâVI ad i s l a v i ! Ă" I n t r a t în
colecţia Cabinetului numismatic a l B i b l i o t e c i i Academiei
R o m â n e , f i i n d î n r e g i s t r a t ă l a n r . 102/1922. In prezent
s e p ă s t r e a z ă l a MNIR.
53. J U D E Ţ U L T U L C E A , l o c a l i t a t e n e c u n o s c u t ă . Intre
M ă c i n şi Ba b a d a g s - a u g ă s i t î n t î i mp 1ă t o r Tn a n i i 1 933 -
Ι 9 3 4 d o u ă m o n e d e e m i s e în Ţ a r a R o m â n e a s c ă : un ducat de
l a V l a d i s l a v I şi un d u c a t de l a R a d u I . Monedele se
a f l a u în c o l e c ţ i a M i t i t e l u .
Β î b l i og r a f i e : I . M i t i t e l u şi 0 . I i i e s c u , î n SCN , I ,
1 9 5 7 . p. 439 :
440.
54. O L T E N I A , l o c a l i t a t e n e c u n o s c u t ă . T e z a u r des
c o p e r i t î n a i n t e de 1907, c o m p u s d i n c i r c a 300 m o n e d e d i n
c a r e 2 1 4 e m i s e î n T a r a R o m â n e a s c ă d e V l a d i s l a v I , 63 de
R a d u I , 1 0 de R a d u I şi V l a d i s l a v c a domni asociaţi, 1
g r o s de l a P e t r u M u ş a t ( M o l d o v a ) , 4 monede bulgăreşti
e m i s e de I v a n A l e x a n d r u şi M i h a i l , 6 dinari sîrbeşti
138
e m i ş i de S t e f a n D u ş a n c a ţ a r , 1 m o n e d ă m ă r u n t ă poloneză!
din sec. a l XlV-lea. '
B i b l î o g r a f i e : C o n s t . M o i s i l , Tn BSNR, X I I , n r . 2 3 ,
1915, p.15 ş i p. *3 , n r . 5 1 ; i dem, î n BSNR, X I I I , n r . 2 7 ,
1 9 1 6 , p . 5 1 - 5 2 ; 0 . I i i e s c u , Tn S C I M , I , 1 9 5 0 , p.130, n r . 4;
C o n s t . M o î s i 1 , î n AARMSI , Op. c i t . , p. 2 * 6 ; 0. M i e s c u , î n
S t u d i i asupra t e z a u r e l o r r e s t i t u i t e . . . o p . c i t . , p. 2 1 ; 0 .
I i i e s c u , G r . F o i t , î n AM, o p . c i t . , p . 1 6 4 , n r . 7 ; C . S 1 1 r b u ,
P. S t a n c u , î n BSNR, o p . c i t . , p. 1 6 4 , n r . 2 3 ; A. B e r c l u -
O r ă g h i c e s c u , D. C i u b o t e a , î n M a r e l e M i r c e a . . . o p . c i t .,
p. 8 6 , n r . 4 9 / 6 .
55. OLTENIA, l o c a l i t a t e n e c u n o s c u t ă . E s t e menţio
n a t ă d e s c o p e r i r e a unu"! T ô t d e m o n e d e bulgăreşti de la
I v a n A l e x a n d r u ş i M i h a i l . P r i n t r e a c e s t e a s-a g ă s i t ş l oj
monedă cu o contramarcă într-un c e r c î n c a r e se află s c u
t u l B a s a r a b i l o r . Moneda a c e a s t a a f o s t a t r i b u i t ă l u i V l a
dislav I .
B i b i i o g r a f i e : G. S e v e r e a n u , î n BSNR, X I I " , n r . 2 3 ,
1 9 1 5 , p~ 117 ; 0. T T i e s c u , î n Studii asupra tezaurelor
restituite... o p . c i t . , p. 2 1 , n o t a 2 ; A. B e r c i u - D r ă g h i -
c e s c u , D. C i u b o t e a , i n M a r e l e M i r c e a . . . o p . c i t . , p. 86,
nr . 4 9 / a .
56. O L T E N I A , l o c a l i t a t e n e c u n o s c u t ă . Izolat s-a
g ă s i t 1 d i n a r de l a V l a d i s l a v I ş i d o u ă monede d e l a Radu
I (un d u c a t ş i un d i n a r ) .
B i b i i o g r a f i e : 0 . M i e s c u , în O l t e n i a , 11,1941, ρ.
1 23-1 2 4 ; A . B e r c i u - D r ă g h i c e s c u , D . C i u b o t e a , Τη Ma r e 1e M î r -
cea. . . op. c i t . , p. 86, n r . 4 9 / d . [
5 7 . ROMANIA, l o c a l i t a t e n e c u n o s c u t ă . T e z a u r des-(
c o p e r i t î n 1 9 2 6 . C u p r i n d e 100 m o n e d e e m i s e î n T a r a Româ
n e a s c ă d e M i r c e a c e l M a r e ş i m o n e d e e m i s e Tn T a r a t u l de
V i d i n de I v a n S r a c i m i r .
B i b i i o g r a f . i e : C o n s t . M o i s i l , î n CNA, V I I , n r . 6 9 ¬
70, 1 9 2 7 , Ρ . 3 2 i c T S t i r b u , P . S t a n c u , î n M a r e 1e M i r c e a
o p • c i t . , p . 1 1 6 ,. n r . 6 4 .
R. BULGARIA
58. NEGOVANOVTI, r e o . V i d i n . C u p r i l e j u l săpături

lor a r h e o l o g i c e e f e c t u a t e i n necropola de lîngă comuna
N e g o v a n o v ţ i , s-au găsit 7 monede d e a r g i n t e m i s e în T a r a
R o m â n e a s c ă d e V l a d i s l a v I şi 3 m o n e d e d e b r o n z d e l à S r a -
ci mir .
B i b l i o g r a f i e : T . G e r a s i m o v , î n S C I V , XV, 1 9 6 4 , p.
1 4 9 - 1 52 ; 0 . M i e s c u , în S C I V , I V , 1 9 5 8 ,~"p74~97 .
59. RUSΕ . T e z a u r d e s c o p e r i t î n 1 9 8 0 . C u p r i n d e mo-
n e d e e m i s e î n T a r a R o m â n e a s c ă d e V l a d i s l a v I (1 b u c . ) d e
Radu I (1 b u c . ) în Tj>rf(jSuJi :S!O^'||?|L T ï r n o v o d e Ivan Alexan-
A i
H 9 '
e m i ş t de S t e f a n D u ş a n ca ţ a r , 1 m o n e d ă m ă r u n t ă poloneză
din s e c . a l X l V - l e a .
B i b i î o g r a f i e : C o n s t . M o i s i l , în BSNR, X I I , n r . 2 3 ,
1 9 1 5 , p . 1 5 s i p. 4 3 , n r . 5 1 ; i d e m , în BSNR, X I I I , n r . 2 7 ,
1 9 1 6 , p . 5 1 - 5 2 ; 0 . i i i e s c u , î n SCTM, I , T95u", p . 1 3 0 , n r . 4;
C o n s t . M o i s i 1 , în AARMSI , Op. c i t . , p. 2 4 6 ; 0. I i i e s c u , î n
S t u d i i a s u p r a t e z a u r e l o r r e s t i t u i t e . . . o p . c i t . , p. 2 1 ; 0 .
M i e s c u , G r . F o i t , î n AM, o p . c i t . , p . 1 6 4 , n r . 7 ; C . S11 r bu ,
P. S t a n c u , î n BSNR, o p . c i t . , p. 1 6 4 , n r . 2 3 ; A. B e r c i u -
D r ă g h i c e s c u , D. C i u b o t e a , î n Ma r e 1e Mi r c e a . . . o p . c i t .,
p. 8 6 , n r . 4 9 / 6 .
55. OLTENIA, l o c a l i t a t e n e c u n o s c u t ă . E s t e menţio
n a t ă d e s c o p e r i r e a u n u i Tot de monede bulgăreşti de la
I v a n A l e x a n d r u şi M i h a i l . P r i n t r e a c e s t e a s - a g ă s i t şi o
m o n e d ă c u o c o n t r a m a r c ă î n t r - u n c e r c Tn c a r e s e a f l ă s c u
t u l B a s a r a b i l o r . Moneda a c e a s t a a f o s t a t r i b u i t ă l u i V l a
dislav I .
B i b i i o g r a f i e : G. S e v e r e a n u , î n BSNR, X I I , n r . 2 3 ,
1 9 1 5 , p~ 1 1 7 ; 0 . F T i e s c u , în Studii asupra tezaurelor
r e s t i t u i t e . . . o p . c i t . , p. 2 1 , n o t a 2 ; A. B e r c î u - D r ă g h i -
c e s c u , D. C i u b o t e a , î n M a r e l e Mi r c e a . . . o p . c i t . , p. 86,
n r . 49/a.
56. OLTENIA, l o c a l i t a t e n e c u n o s c u t ă . Izolat s-a
g ă s i t 1 d i n a r d e l a V l a d i s l a v I şi d o u ă m o n e d e d e l a Radu
I (un d u c a t şi un d i n a r ) .
B i b i i og r a f î e : 0 . M i e s c u , î n 0 1 t e n i a , 1 1 , 1 9 4 1 , p.
1 2 3 - 1 2 4 j A . B e r c i u - D r ă g h i c e s c u , D . C i u b o t e a , î n Ma r e l e Mi r -
c e a . .. o p . c i t . , p. 8 6 , n r . 4 9 / d .
5 7 . ROMANIA, l o c a l i t a t e n e c u n o s c u t ă . T e z a u r des- 1
c o p e r i t în 1 9 2 6 . C u p r i n d e 100 monede e m i s e în T a r a Româ

n e a s c ă de M i r c e a c e l M a r e şi m o n e d e e m i s e în T a r a t u l de
V i d i n de I v a n Sracimir.
B i b i i og r a f i e : C o n s t . M o i s i l , î n CNA, V I I , n r . 69¬
70 , 1 9 2 7 , Ρ .32 ; C . S t i r b u , P . S t a n c u , î n M a r e l e Mi r c e a ...
op. c i t . , p.116, n r . 6 4 .
R. BULGARIA
5 8 . NEGOVANOVTI, r e g . V i d i n . C u p r i l e j u l săpături
lor arheolog i ce efectuate Γ η n e c r o p o l a de lîngă comuna
N e g o v a n o v ţ î , s - a u g ă s i t 7 monede d e a r g i n t e m i s e în T a r a .
R o m â n e a s c ă de V l a d i s l a v I şi 3 m o n e d e d e b r o n z d e l à S r a -
cimir.
B i b 1 i o g r a f i e : T . G e r a s i m o v , în S C I V , XV, 1 9 6 4 , p.
1 4 9 - 1 52 ; 0 . M i e s c u , î n S C I V , I V , 1 958 , ~ p t T 9 7 .
59- RUSΕ . T e z a u r d e s c o p e r i t în 1 980 . C u p r i n d e mo-
n e d e e m i s e T~n T a r a R o m â n e a s c ă d e V l a d i s l a v I (1 b u c . ) de
\adu 1 (1 b u c . ) în T a r a t u l de l a T î r n o v o de Ivan A l e x a n -
1 40
n r . 5 5 ( m e n ţ i o n e a z ă 3 9 0 m o n e d e de a r g i n t d e s c o p e r i L Î Tn
1925, d i n c a r e 52 d u c a ţ i de l a V l a d i s l a v I i a r restul
de l a ţ a r i i b u l g a r i A l e x a n d r u s t S r a c î m i r . D ί η t r e a c e s t e a ,
21 d u c a ţ i r o m â n e ş t i şi 2 4 g r o ş i b u l g ă r e ş t i a u i n t r a t Tn
c o l e c ţ i a A c a d e m i e i ) ; 0 . I i i e s c u , î n SC I Μ , i , 1 9 5 0 , ρ . 1 3 0
n r . 8 ; G . P a p u c , în P o n t i c a , 3 , 1 9 7 0 , p. 3 9 3 .
61. ΤIRNOVO. T e z a u r d e s c o p e r i t în 1 9 7 8 c u prile-
j u l s ă p ă t u r i l o r a r h e o l o g i c e . C u p r i n d e 10 m o n e d e de a r g i n t
e m i s e de V l a d i s l a v I ( 1 3 6 5 - 1 3 7 7 ) . S e p ă s t r e a z ă l a Muzeul
d i n T î r n o v o , i n v . W. 3 0 9 6 .
B i b l i o g r a f i e : C o i n H o a r d s , V I I , 1 9 8 5 , p. 3 8 7 ,
nr. 5 9 8 .
6 2 . T U T R A K A N. T e z a u r c u p r l n z î n d m o n e d e s î r b e ş t i şi
bulgăreşti între c a r e $1 o m o n e d ă d e l a A l e x a n d r u şt
Mihail contrama reată c u s c u t u l Basarabilor.
B i b11ograf i e : I . B ă c v a v o v , în N u m t s m a t t k a , 2 3 ,
1 9 8 9 , 1, p. 2 5 - 2 6 .
6 3 . VI DIN. I z o l a t , s - a u g ă s i t monede d e l a V l a d i s
l a v I şl Radu 1.
B i b i i o g r a f ί e : M l t o v a D j o n o v a , î n I z v e s t i j a na l n -
stitute po etnograflja, I I I , Softa, 1958, ρ .39.
R.F. IUGOSLAVIA
64. DJERDAP, v o i e v o d a t u l H a j d u c k o . In timpul să

păturilor a r h e o l o g i c e d e l a D j e r d a p V, s - a d e s c o p e r i t un
t e z a u r c u p r l n z î n d 148 monede e m i s e în T a r a R o m â n e a s c ă de
V l a d i s l a v I , R a d u I , Dan I şi M i r c e a c e l M a r e ; î n ţ a r a -
tul de l a V i d i n d e S r a c i m i r şl î n U n g a r i a d e M a r i a .
BibiIografie : D. G a j P o p o v i c i , în Numi s m a t l e a r ,
5 , 1 9 8 2 , p. 1 4 7 - 1 7 3 ; N u m i s m a t i c L i t e r a t u r e , n r . 1 1 7 , 1 9 8 7
p.110, n r . 7 0 6 .
6 5 . GOSPODIN V i R - P a d i n a , z o n a D j e r d a p . In anul
1968, c u p r 1 1 e j u l s ă p ă t u r i l o r a r h e o l o g i c e f ă c u t e în zona
P o r ţ i l o r d e F l e r , s - a g ă s i t un t e z a u r c u p r i n z î n d 2 5 0 mo
nede d i n s e c . X I V : 5 e m i s e î n T a r a R o m â n e a s c ă de Vla
d i s l a v I , 133 e m i s e Tn U n g a r i a de C a r o l R o b e r t şl L u d o
v i c I , 44 m o n e d e b u l g ă r e ş t i ( d i n c a r e 42 e m i s e de Ivan
A l e x a n d r u şi M i h a i l şi 2 de S r a c i m i r ) 2 m o n e d e e m i s e Tn
B o s n i a şi b a n u l S t e f a n I I K o t r o m a n I d şl 66 m o n e d e sîr
beşti e m i s e de U r o ş I , S t e f a n D u ş a n şl S l u g a B r a n c o .
Bibliografie: Durde BoskovlC.în A r h e o l o s k l g p r e -
g l e d a , B e o g r a d , n r . 1 0 , 1 9 6 9 , 4 p. + 2 p l . ; Β . M i t r e a , în
SCN, V, 1 9 7 1 , p. 4 1 7 ; M. G a r a s a n l n , î n B u l l e t i n d'arché-
o l o g l e s u d - e s t e u r o p é e n n e , n r . 2 , 1 9 7 1 , p . 1 6 6 şi 1 7 0 , c f . S .
D u ş a n l n , S t a r a K u l t u r a n a D j e r d a p u , p . 1 8 4 şi u r m . ; c f . A r -
heolôskî p r e g l e d , B e o g r a d , n r . 1 1 , 1 9 6 9 , p. 129 şi urm.;
1 4ι
S. D u ş a n i c i , î n S t a r i n a r , B e o g r a d , X X I , (1 970 ) , 1 9 7 2 , p.
8 1 - 1 1 2 ; 0 . I i i e s c u , Tn S_CN, V I , 1 9 7 5 , p. 2 8 9 - 2 9 0 ; D . M.
M e t c a l f , C o i n a g e i n S o u t h - E a s t e r η E u r o p e 820 -1 396 , L o n d o n ,
R o y a l N u m i s m a t i c S o c i e t y , 1 9 7 9 , p. 328, n o t a 6 ; I . A . M i r -
n i k , C o i n H o a r d s i n J u g o s l a v i a , î n : BAR, International
S e r i e s , L o n d o n , 95, 1 9 8 1 , p.113, n r . 5 l 6 .
6 6 . PRAHOVO, î m p r e j u r i m i , W . N e g o t i n . T e z a u r d e s c o -
p e r i t în 1875. C u p r i n d e monede e m i s e de Vladislav I şi
Radu I .
B i b l i o g r a f i e : L j . K o v a c e v t C , în S t a r 1 n a r , n r . 2,
1 9 0 7 , p . 5 2 ; B. S a r i a , î n N u m i s m a t l s c h e Z e l t s c h r i f t , NS,
2 0 , I 9 2 7 , p. 1 8 ; I . A . M i r n i k Ţ T o i h Hoa r d s . . . o p . c i t . ,ρ . Π 4 ,
n r . 518.
67. SVILAJNAC, W . S v e t o z a r e v o . T e z a u r c u n o s c u t sub
d e n u m i r e a d e " T e z a u r u l d e l a R e ş a v a " , d e s c o p e r i t î n 1891.
C u p r i n d e e m i s i u n i a l eTării Româneşti: 6 m o n e d e e m i s e de
V l a d i s l a v I , 53 d e R a d u I , 3 d e Dan I ; 1 monedă moldove
n e a s c ă d e l a P e t r u M u ş a t şi 300 g r o ş i b u l g ă r e ş t i d i n c a r e
1 e m i s d e l v a n A l e x a n d r u şl M i h a i l şl 299 de Sracimir.
Β I b 1 i o g r a f I e : L j . K o v a c e v I t , î n S t a r i na r , 2 , 1 9 0 7 ,
p. 5 5 ; Ν . D o c a n , î n AARMS1 , s e r i a I I , X X X I I , 1 9 1 0 , p . 4 9 3 -
4 9 9 ; C o n s t . M o i s i l , î n BSNR, X I I , 2 . 3 , 1 9 1 5 , Ρ · 1 * ; i dem, în
BCM1, 1 9 2 3 , p . 1 2 4 ; B . S a r i a , î n N u m i s m a t I s c h e Z e l t s c h r î f t ,
NS, 2 0 , 1 9 2 7 , ρ . 1 8 ; Con s t . M o I s i ~ î n AARMS1 , o p . c i t . , p.
2 4 6 , n r . 6 ; 0 . M i e s c u , î n SC1M, I , 1 9 5 0 , ρ . 1 2 8 , n r . 3 ; C o s -
t i n C . K i r i ţ e s c u , o p . c i t . , ρ .Β 6 ; 0 . M i e s c u , G r . F o i t , î n AM,
o p . c i t . , p . 1 6 4 , n o t a 5 1 ; C . S t i r b u , P . S t a n c u , î n BSNR, o p .
c i t . , p.162, n r . 1 6 ; I . M i r n l k , o p . c i t . , p . 1 1 6 , n r .
U.R.S.S.
6 8 . REGIUNEA POPOLSKA ( P o d o l l a ) . T e z a u r d e s c o p e r i :
Τη 1 8 6 2 . C u p r i n d e m o n e d e e m i s e i n T a r a R o m â n e a s c ă d e V l a
d i s l a v I , î n M o l d o v a de S t e f a n i , e m i s i u n i a l e H o a r d e i d t
A u r , m o n e d e g e n o v e z e şi g r o ş i p r a g h e z i emişi de Vences-
lav I ! .
B l b l i o g r a f i e : D . A . S t u r d z a , î n AAR, X I , 1 9 7 8 , p.
1 5 3 şl 1 5 7 ; N , D o c a n , î n AARMS1 , XXX I 1 , 1 9 1 0 , p . 4 6 3 ; C o n s t .
M o i s i l , î n AARMS 1 , o p . c i t . , p . 2 4 5 , n r . 2 ; 0 . M i e s c u , Tr.
S CIΜ , I , 1950, p . 1 2 8 , n r . 1 .
N O T E
1 B . M i t r e a , BSNR, 7 0 - 7 4 , (1 9 7 6 - 1 9 8 0 ) , η r . 1 2 4 - 1 2 8 , 1 980,
p . 2 9 7 - 3 0 4 ; i d e m , D a c i a , N.S., 2 4 , i 9 6 0 , ρ . 3 77 ; v e z i şi
A d i n a B e r c i u - D r â g h i c e s c u , |), C i u b o t e a , V ' a ţ e e c o n o m i c i .
142
a T ă r i i R o m â n e ş t i Tn e p o c a l u i M i r c e a c e ) Mare, Τη
M a r e l e Η ι r c e a V o i e v o d , B u c u r e ş t i , 1 9 8 7 , p. 6 7 , n r . 6 0 .
2 B . M i t r e a , BSNR, op. c i t . , p. 301.
3 M u l ţ u m i m pe a c e a s t ă c a l e d l . învăţător Panteiimon
N e a c ş u d i n comuna S c r i o a ş t e a , j u d . T e l e o r m a n , p e n t r u
a m a b i l i t a t e a cu c a r e ne-a pus l a d i s p o z i ţ i e piesele
şl d a t e l e c u n o s c u t e .
4 0 . I i i e s c u , Eu p r i v i r e l a p r o b l e m a realizării unui
c o r p u s a ! m o n e d e l o r f e u d a l e r o m â n e ş t i , SMIM, 1 , 1 9 5 6 ,
p. 2 8 5 - 3 2 3 .
5 G . B u z d u g a n , Q . L u c h t a n , C . C . O p r e s c u , Monede şi b a n c
n o t e r o m â n e ş t i . B u c u r e ş t i , 1977, p. 7-11.
6 Con s t a n ţ a S t irbu, P a r a s c h i v a Stancu, Observaţii asu
pra e m i s i u n i l o r monetare a l e Tării Româneşti (1365¬
1 4 1 8 ) pe ba z a a na 1 i z e 1 o r p r i n m e t o d e n u c l e a r e , CN,4,
1 9 8 2 , p. 5 7 - 9 3 ; v e z i şi C . B e ş l i u , V . C o j o c a r u , M . Con-
s t a n t i n e s c u , V . G r e c u , M . l v a ş c u , E . M a r i n c u , V. N a t e i -
c i u c , S.Spiridon, Paraschiva Stancu, Constanţa Stir
bu, D e t e r m i n a r e a c o m p o z i ţ i e i u n o r m o n e d e medievale
r o m â n e ş t i p r i n m e t o d e n u c l e a r e , t~W, k~, 1 9 8 2 , ρ . 41 - 55 ;
C. R ă 1 1 e a n u , Τ . N u s s b a u m , S e m n i f 1 c a ţ i a i s t o r i c ă a u-
f i u i t e z a u r c u m o n e d e de l a V t a i c u V o d a atestata în
Nord - V e s t u l B a n a t u l u i , R I , 3 7 , 1 9 8 4 , 8 , p.569-577·"
7 M u l ţ u m i m pe a c e a s t ă c a l e d o m n i l o r M . O z a r c h i e v î c i şi
St. U r s a c h e , d e l a BNR şi d o m n u l R . A r g h i r o p o l de l a
F i l i a l a BNR d i n A l e x a n d r i a , j u d . T e l e o r m a n , pentru
analizele efectuate.
8 C o n s t a n ţ a S t i r b u , P a r a s c h i v a Ş t a n c u , o p . c i t . , p. 55,
7 0 . 8 8 ; C . B e ş l i u şi c o l a b o r a t o r i i , o p . c i t . , p. 4 8 .
9 A.A.Gordus, D.M.Metcalf, The m e t a l c o n t e n t s of the
e a r l y S e r b i a n c o i n a g e , R e v u e B e l g e de Num i sma t i q ue
e t de S i g i 1 1 © g r a p h i e , 1 1 5 . 1 9 6 9 , B r u x e l l e s , p . 5 5 - 8 2
10 S.Avdev, I m i t a c l l na v e n e c i a n s k l g r o s o v e ot B ă l g a r i
j a , NumismatIke, 1 6 , 1982, 1, p. $4 ; v e z i şi V. Pen -
cev, K o l e c t i v n a monetna nahodka ( X I V ) ot s. T i s e v i c a
V r a c a n s k l o k r â g . Num i z m a t i l e a , 17. 1983, 3. p. 33r 3 5
şi 4 3 ; i b i d e m ; N u m i z r o a t l k a , 1 8 , 1984, 2, ρ . 1 5 ; I . J u -
r u k o v a - , ftaTqaVe m e d i e v a l , în A s u r v e r y o f n u m l s m a t i k
r e s e a r c h 1978-1984, A n c i e n t , m e d i e v a l and modern nu-
ni î sma t i c s , vo1 « Ι, Ι η t e r n a t i o n a 1 A s o c i a t I o n o f Pro¬
f e s l o n a l N u m i s m a t i c s , s . p . , n r . 9, L o n d r a , 1986, p.
638 şl 6 4 2 .
11 M a v i s M a t e , C o i n s d i e s u n d e r E d v a r d I a n d I I , N. Ch.
1969, p. 207 - 2 1 8 ; v e z i şi Β • H . I . N . S t e w a r t , H e d i e -
v a 1 d l e - a u t p u t : two c a l c u l a t i o n s f o r e n g l i s h m i n t s i n
T H g ~ f o u r t e e n t h c e n t u r y , Ν . C h . , 1 963, p. 97-1 0 6 , i d e m .
S e c o n d t h o u g h t s on med i e v a 1 d i e a u t p u t , N . C h . 1 9 6 4 , p .
293-303.
12 V.Pencev, Srebărneto monetoşecene na car Ivan Sraci-
143
mir ν svetlinata na k o 1 e k t i v n i t e n a h o d k i o t g r a d Du
na v e i , V i d î n s k i o k r à g i Ruse", N um i zma t i k a , 1 7 , 19S3.
V, p~. 2 8 , 3 9 i v e z i şl Γ! J u r u k o v a , op . c i t . , p . 64 2 .
N.A.Muşmov, M o n e t i t e i p e c e a t l t e na băigarTkite care,
S o f i a , 1 9 2 * , p. 1 3 5 - 1 3 6 .
I , B ă n c i l ă , D i n n u m i s m a t i c a l u i l o a n S r a c i m i r , SCN, 2 ,
1 9 5 8 , ρ . 3 * 5 - 3 6 7 i i dem, D e s p r e groşi i c u căscă de l a
I o a n S r a c i mi r , S t u d i i ş î c e r c e t ă r i d e b i b i i o 1 o g i e , 2"Ţ
1957, p.314-319.
V.'Pencev, Srebărneto monetosecene... o p , c i t . , p . 1 7 * 3 9 ·
I b i dem, p. 2 7 . A s t f e l , î n g r u p ^ I.sînt c u p r i n s e mo-
ηede1e emise între a n i i 1 359-1 3 6 5 . A c e s t e a au u r m ă t o a
rele caracteristici : pe r e v e r s n u a u semn s u b tronul
ţarului ; c r i n i i d e I a s c e p t r u şî t r o n sînt reprezen
taţi sub formă de t r i f o i ; d i a m e t r u l e s t e î n t r e 1 9 ŞÎ
2 0 mm ; g r e u t a t e a e s t e de 1,16 g. I n g r u p a a I I - a i n
tră m o n e d e l e emise între a n i i 1369-1377/1378. Această
grupă a r e m a i m u l t e v a r i a n t e , c a r e l a rîndul l o r au o
cronologie limitata în t î m p . C e l e d i n v a r i a n t a A sînt
ami s e î n t r e a n i i 1369-1 3 7 5 ; s î n t f ă r ă semn s u b t r o n u l
tarului ; crinii d e l a s c e p t r u şî t r o n au o forma
c o r e c t h e r a l d i c ă ; d i a m e t r u ) e s t e d e 1 8 - 1 9 mm ; greu
tatea standard d e 1,11 g. M o i e d e l e d i n v a r i a n t a "B"
sînt emise între a n i i 1375-1376 ; sub t r o n u l ţarului
au un c a p d e om ; d i a m e t r u l este d e 1 8 - 1 9 mm ; g r e
utatea standard d e 1 , 1 1 g . V a r i a n t a "C" c u p r i n d e mo
n e d e l e e m i s e în a n u l 1376 ; s u b tronul ţarului este
redată o r a m u r ă ; d i a m e t r u l e s t e d e 1 8 - 1 9 mm ; g r e u t -
t e a s t a n d a r d de 1 , 0 0 - 1 , 0 5 g. V a r i a n t a "D" cuprinde
monedele emise între a n i i 1376-1377 ; sub t r o n u l ţaru
l u i figurează o stea c u ' m u l t e braţe ; d i a m e t r u l este
d e I 8 - I 9 mm ; g r e u t a t e a s t a n d a r d d e 0 , 9 0 - 1 , 0 0 g . V a r i
a n t a "E" c u p r i n d e m o n e d e l e e m i s e î n t r e a n i i 1377-1378;
sub t r o n u l t a r u l u i este reprezentată o secure ; diame
trul e s t e d e 1 8 - 1 9 mm ; g r e u t a t e a s t a n d a r d de 0,80¬
0,90 g . Grupa a 11 I — a cuprinde ultimele e m i s i u n i mo
n e t a r e a l e l u i Sracîmîr,bătute între aniî 1 3 8 0 - 1 3 9 ( 7 ) .
Si a c e a s t ă g r u p ă a r e m a i m u l t e v a r i a n t e . V a r i a n t a "A"
c u p r i n d e m o n e d e l e e m i s e în a n u l 1380 ; s u b t r o n u l ţa
r u l u i e s t e r e d a t un c r i n h e r a l d i c ; d i a m e t r u l e s t e de
1 7 - 1 8 mm ; g r e u t a t e a s t a n d a r d d e 0 , 7 0 - 0 , 8 0 g . I n ' va
r i a n t a "B" se î n c a d r e a z ă m o n e d e l e e m i s e între anii
138O-I385 ; sub t r o n u l ţarului figurează o secure;
d i a m e t r u l e s t e d e 1 6 - 1 7 mm ; greutatea standard de
0,'62 g . V a r i a n t a "C" c u p r i n d e m o n e d e l e emise între
anii 1385-I39(?) ; sub t r o n u l ţarului e s t e o s t e a cu
m u l t e b r a ţ e ; d i a m e t r u l e s t e d e 1 6 - 1 7 mm ; greutatea
s t a n d a r d d e 0 , 5 * g.' :
145
17 E l e n a I s ă c e s c u , T e z a u r u l de m o n e d e m e d i e v a l e d e l a P ă
cuiul l u i S o a r e , ' j u d . I a l o m i ţ a , SCN, S~, 1 9 7 1 , ρ» 3A 5 -
353 .
18 D.M. M e t c a l , Some c o m e n t s o n t h e m e t r o l o g y of coins
o f I v a n A l e x a n d r u a n d o f I v a n S t r a t s i m i r , SCN , 6 , 1 9 7 5 ,
p~! 1 2 7 - 1 3 8 i i d e m , C o i n a g e i n S o u t h - E a s T e n Europe.820-
1 396, R o y a l Numi s m a t i c S o c i e t y , L o n d r a , 1 9 7 9 , Ρ· 3 1 0 -
ΤΓΒΤ"
19 I d e m , Some c o m m e n t s . . . o p . c î t . , ρ . 1 32 ; i dem , C o i n a g e
... o p . c i t . , p : 312. tf
20 S . A v d e v , P r l l o z e n i e na s t a t i s t 1 c e s k i t e metodi p r i i z -
l e d v a n e na s r e b a r n i t e bălgarski moneti o t XIV vek.Nu-
m i zma 11 k a , TV, 1 9 8 7 , 3~j ρ . 4 7 - 4 9 j Pen t r u c r o n o l og 1 a
monedelor l u i loan Alexandru s i a l e l u i loan Alexan-
d r u c u M i h a i l , v e z i şi : S . A v d e v , Za n j a k o i v ă p r o s i na
s r e b ă r n o t o m o n e t o s e c e n i e na p o s l e d n i t e bălgarski care
X I V ν , Numi z m a t i k a , 1 - 2 , 1 9 7 6 , ρ . 4 7 - 5 1 ; i dem, Met r o -
loqTcesko statîs11iceski metod za o p r e d e l y a n e otnosi-
t e l n a t a h r o n o l o g i j a na monetosecene,Numîzmatika, 12,
1 977, 3 , p. 4 5 - 5 7 ; V. P e n c e v , K o l e ^ t i v n a nahodka o t
s r e b ă r n î i m o n e t i o t v r e m e t o na I v a n A l e k s a n d ă r săs ş i
na mu Mihail A s e n , Num i zma t i k a , 1 7 , 1 9 8 3 , 2~] p~! Ţ-
T"4" ; S"! A v d e v , P r î l o z e n i e n a . . . ô p . c î t . , N u m i z m a t i k a ,
2 1 , 1 9 8 7 , 2 , p. 3 5 - 4 1 ; I b i d e m , N u m i z m a t i k a , 2 1 , 1 9 8 7 ,
3 , p. 4 0 - 4 9 .
21 Κ . D o c e v , o p . c j t . , p . 1 3 " l 4 .
22 G. S e v e r e a n u , C o n t r î b u t i u n 1 l a s t u d i u l începuturilor
n u m i s m a t i c e i T ă r i i R o m â n e ş t i , B SΆ R, ,1 2 , 1 9 1 5 , 2 5 ,ρ · 1 1 6 ¬
119 ( Τ η i 1 u s t raţ i e i mag i n e a m o n e d e i e s t e redată cu
c l i ş e u l I n v e r s a t ) ; C o n s t . M o i s i l , C o l e c ţ i a Ν . Doc a n ,
C N Α , 1 1 , 1 9 3 5 , 1 0 1 , p . 1 0 0 ; 0 . I i i e s c u , Numi s m a t i c a Me-
d i e v a l ă şi m o d e r n ă a ţ ă r i i n o a s t r e , o g l i n d i t ă in co
lecţiile r e s t i t u i t e de l a M o s c o v a , T n S t u d i i asupra
tezaurului r e s t i t u i t d e U.R.S.S. ,Β u c u r e ş t i , 1 9 5 8 ,ρ . 2 1 ;
idem, Monede b u l g ă r e ş t i c o n t r a m a r e a t e cu stema l u i
V1 a i c u V o d ă , l u c r a r e i n manuscris ; idem, Moneda ιη
R o m â n i a, " T Ţ l - 1 8 6 4 , B u c u r e ş t i , 1 9 7 0 , ρ . 1 8 ; D . M . M e t c a l f
Some c o m m e n t s . . . o p . c i t . , p. 1 3 5 ; I . B a c v a r o v , K o n t r a -
m a r k i r a n i s r e b ă r n î m o n e t i na b ă l g a r s k i j a c a r Ivan A-
l e k s a n d ă r , N u m i z m a t i k a , T~, 1 9 8 9 , 2 3 , p p . 2 3 , 2 5 , η r . 3 -
ι şl p"! 2" 6 n o t a 7 ( s e m e n ţ i o n e a z ă o m o n e d ă d e l a A¬
l e x a n d r u şi M i h a i l , p u r t î n d c o n t r a m a r c ă c u s c u t u l Ba
s a r a b i l o r , descoperită l a Tutrakan (Turtucaîa)R.Ρ.Bu1 -
ga r i a ) .
-3 G . S e v e r e a n u , o p . c i t . , p.118-119.
24 0 . I i i e s c u , vezi supra nota 22.
25 Cea d e a t r e i a m o n e d ă e m i s ă d e l o a n A l e x a n d r u şi M i
h a i l şi a v î n d c o n t r a m a r c ă c u s c u t u l B a s a r a b i l o r d e s c o
perită l a T u t r a k a n , c î n t ă r e ş t e 1,41 g . ( v e z i 1. Bacva-
1
46
r o v , Kon t rama r k i r a n î .. . o p . c i t . , p . 2 3 ) .
26 Ibidem, p.24.
27 Moneda p u b l i c a t ă de G . S e v e r e a n u a f o s t r e c î n t ă r i t ă de
de n o i d u p ă p r o c e s u l de c u r ă ţ a r e şl a r e 1,26 g,nu 1,35
c î t c î n t ă r e a i n i ţ i a l şi cum a f o s t m e n ţ i o n a t ă de D.M.
Metcalf (vezi nota 22).
28 E. O b e r i a n d e r - T â r n o v e a n u , Cronica descoperirilor mo
n e t a r e d i n n o r d u l D o b r o g e i , P e u c e , 8~J 1 9 8 0 , p~. 51 2, n r .
19O şi P~. 513, η r . 2 01 ; v e z i şi E.Oberlander-Târnovea
n u , Gh. M ă n u c u - A d a m e ş t e a n u , Monede d i n secolele XII-
XIV d e s c o p e r i t e l a N u f ă r u l , j u d . T u l c e a , Peuce, 9~7
1 9 8 4 , p . 2 6 1 , şi 2 6 6 .
29 I . B ă t c v a r o v , Za n j a k o l p r o b l e m ! n a kontramarkiranite
moneti u c a s t v u v a l i ν p a r i c n o t o obrăscenie na Dobrud"-
z a n s k o t o d e s po t s t vo~ N um i zma t i k a , 3~I 1 9 8 7 , 2Ί ρ . 2 7 - 2 8 ;
ιdem , K o n t r a m a r k i r a n i ţ e . . . o p . c i t . , p.23.
30 I bidem.
31 S . D i m i t r o v a - C u d i 1 o v a , L e s m o n n a i e s f a u s s e s du X I V s i
ècle, P r o c e d î n g of the" I n t e r n a t i o n a l numismatic s i m~
/posium, B u d a p e s t a , 1 980, p . 1 1 5 - 1 2 7 .
32 A l . B a r c ă c i l ă , M o n e d e , p o d o a b e de m e t a l şi fragmente
ceramice de l a t e r m e l e D r o b e t e i şi d i n c i m i t i r u l me
d i e v a l s u p r a p u s , MCA| ζ~, 1 9 5 9 ρ . 776.
33 DRH-D, I , 1977, p.72, doc. 39.
34 I b i d e m , p . 8 6 - 8 7 , d o c . 46 ; v e z i şi N . l o r g a , Histoire,
I I I , p. 253 ; G.I. Brătianu, Les rois de H o n g r i e et
les Principautés Roumaines au X I V s i è c l e , Bulletin
de l a s e c t i o n H i s t o r i q u e , 28 , 1 947 , 1 , p. 8 6 - 8 7 ; M a r i a
H o l b a n , Din c r o n i c a r e l a ţ i i l o r r o m â n o - u n g a r e Tn s e c o
l e l e X l l l - X I V , B u c u r e ş t i , 1 9 8 1 , p. 1 4 8 - 1 5 2 ; V . S p i n e i ,
M o l d o v a Tn s e c . X 1 - X I V , B u c u r e ş t i , 1 9 8 2 , p . 3 2 0 .
35 DRH, o p . c i t . , p. 8 6 - 8 7 ,' d o c . 4 6 .
36 I . B o g d a n , R e l a ţ i i l e T ă r i i R o m â n e ş t i c u B r a ş o v u l şi Un
g a r i a Tn s e c . X V - X V I , B u c u r e ş t i , 1 902 , p . 3 ; Ρ . Dragu-
1eν, S c r i s o a r e a ţ a r u l u i S r a c i m i r de l a V i d î η c ă t r e n e
g u s t o r i i b r a ş o v e n i . P r o b l e m a datării documentu1ui .RIR.
9. 1939, p. 289-295.
37 Fr.Ζtmmermann , C.Werner, G . H u i l e r , Urkundenbuch zur
G e s c h î c h t e d e r P e u t s c h e n i n S i e b e n b u r g e n , vo1 . I I I , S i -
b i u , 1902, p. 1 2 8 - 1 2 9 , d o c . 1 3 4 3 .
38 E . H u r m u z a c h î , D o c u m e n t e , 1-2, p . 2 1 3 , n r . 159 ; v e z i şl
A. I 1i eş , E x p l o a t a r e a s ă r i i în T a r a R o m â n e a s c ă p î n ă în
s e c . X V I I I , SMIM, 1 , 1 956 , p . 1 5 7 .
39 PRH.P, I , p. 1 03-1 0 6 , d o c . 6 0 .
40 S . P a p a c o s t e a , Geneza s t a t u l u i ... o p . c i t . , p. 1 1 8 - 1 2 3 ;
v e z i şi i d e m , T r i u m f u l l u p t e i p e n t r u n e a t î r n a r e ; în_-
t e m e l e r e a M o l d o v e i şi c o n s o l i d a r e a s t a t e l o r feuda l e
r o m a n e ş 11 , ι η Constituirea statelor feudale româneşti
B u c u r e ş t i , 1980, p.1 8 5 - 1 8 6 .
147
lilii
1 2 3 A 5
Planşa I - T e z a u r u l de l a S c r i o a ş t e a . Nr. 1-6 Tara

R o m â n e a s c ă - monede de l a V l a d i s l a v I; nr. 7 1 0
-
Tara
t u l de l a V i d i n - monede de l a I v a n
https://biblioteca-digitala.ro Sracimir.
Planşa III - Tezaurul de l a S c r i o a ş t e a . Nr.26-38.
T a r a t u l de la T î r n o v o - m o n e d e de l a A l e x a n d r u ş i
M i ha i 1 .
LE TRESOR MONETAIRE DU X I V SIECLE e
DE
S C R I O A Ş T E A DEP.DE TELEORMAN
Résumé
Les a u t e u r s p r é s e n t e n t un l o t de 3 8 m o n n a i e s e a r n
g e n t , p a r t i e d'un p l u s g r a n d t r é s o r d é c o u v e r t e n t r e 1959¬
1961 a S c r i o a ş t e a , d é p . de T e l e o r m a n , l o t c o n s e r v é dans
l e s c o l l e c t i o n s du M u s é e d é p a r t e m e n t a l T e l e o r m a n , a sa
v o i r : V a l a c h i e - 6 pièces Vladislav 1 e r
( 136*-1 3 7 7 ) , l e
T z a r a t de T î r n o v o - 28 p i è c e s A l e x a n d r e e t M i c h a l l (1337¬
1 3 7 1 ) , 1* T z a r a t de V i d i n - k p i è c e s I v a n S r a t c h I m i r ( 1 3 5 6
-1365 ; 1 3 6 9 - 1 3 9 6 ) . L e s m o n n a i e s de V l a d i s l a v I
e r
( 5 à
la légende latine et 1 a l a légende slavone) ontété
groupées en s é r i e s , s u i v a n t l e s r é p r é s e n t a t i o n s h é r a l d i -
ques s u r I'avirî e t l e revèrs des monnaies. I l e s tà
remarquer Oua l e s m o n n a i e s a l a légende l a t i n e ont un
t i t r e en a r g e n t au delà de 875%o-9001o.
Les auteurs font c e r t a i n e s considérations con-
cernant l a provenance de l ' a r g e n t u t i l i s é p a r Vladislav
I pour f r a p p e r s e s propres monnaies : l e s l i e n s poli-
tiques e t économiques plus serres de l e V a l a c h i e avec
les t e r r i t o i r e s a u s u d du D a n u b e , a u x q u e l s on ajoute
les l i e n s de parenté djnastique aux méîtres de c e u x - c i
- l e s font supposer l a provenance du m é t a l de c e s con-
trées. A c e t t e a f f i r m a t i o n I l s a p p o r t e n t , é g a l l e m e n t , un
argument numismatique^: l e s découvertes monétaires du
temps de V l a d i s l a v I , q u i a t t e s t e n t un n o m b r e beaucoup
plus important de monnaies b u l g a r e s e t sèrbes en circu-
l a t i o n , f a c e a u nombre d e s m o n n a i e s h o n g r o i s e s , ou d'au-
tres zones.
P r é s e n t a n t une l i s t e de p l u s d e 50 d é c o u v e r t s mo¬
nétaires contenant des monnaies émises par Vladislav
I , on i n d i q u e q u e c e l l e - c i é t a i e n t d i f f u s é e s non uni-
quement S u r 1e t e r r i t o i r e de l a V a l a c h i e , mais on l e s a
t r o u v é e s a u s s i , en M o l d a v i e ( l e s d e p o t s de S I r e t , S u c e a v a
et B u r u i e n e s t 1 ) , d a n s l a p r o v i n c e de P o d o l l e s u r l e t é r -
r l t o l r e de l ' U . R . S . S . , au s u d du Danube s u r l e térrl-
toire actuel d e l a B u l g a r i e (â N e g o r a n o v ţ l , V i d i n , R u s s é ,
S i l i s t r a , T î r n o v o ) , au nord de l a Yougos1 a v i e ( a D j é r d a p ,
Gospodin Vi r , P r a h o v a , S v î 1 a j n a c - R e s s o v a ) , s u r l e terri
t o i r e du s u d - o u e s t de l a T r a n s y l v a n i e , (a Igrlş) - d é t
e n a n t l a c o n c l u s i o n q u e l e s m o n n a i e s de V l a d i s l a v I ,
grace â un c o n t e n u p l u s é l e v é en a r g e n t et â leur me
i l l e u r e éxécution technique, ont été assez rapidement a s
similées è c e l l e é t r a n g è r e s , c i r c u l a n t dans le pays,
s'înteégrant en m ê m e t e m p s à la circulation monétaire
1*9
des pays voi s in s .
A n a l y s a n t l e s m o n n a i e s b u l g a r e s de trésor de S c r i
oaştea, l e s a u t e u r s montrent que l e s monnaies d'A
lexandre e t M i c h a i l o n t été émises e n t r e 1337-1371, mais
que leur grande majorité e s t s i g n a l é e a p r è s l a m o r t de
Michail, entre Τ355-137Ί . Les monnaies d M v a n Sratchimir
s e g r o u p p e n t comme s u i t : e n t r e 1355-1365 e t entre 1369-
1 375.
La c a r t o g r a p h i e d e s d é c o u v e r t e s m o n é t a i r e s attire
l ' a t t e n t i o n sur t e s f a i t s s u i v a n t s : l e s monnaies bulga-
res sont entrées dans l a c i r c u l a t i o n monêtaIre de la
V a l a c h i e a v a n t l'émission des monnaies a u t o c h t o n e s , les
émissions d ' I v a n Alexandre e t M i c h a i l r e s t e n t en circu-
l a t i o n en V a l a c h i e jusqu'à l a première p a r t i e du régne
de M i r c e a l ' A n c i e n e c e , 1 3 9 6 . A l a d i f f e r e n c e m o n n a i e s d e s
d ' I v a n A l e x a n d r e e t K i c h a i î , q u i se g r o u p e n t s u r t o u t sur
la l i g n e d u Danube e t de l ' O i t , c e l l e s é m i s e s par Ivan
S r a t c h i m i r se dispérsent en quantité beaucoup p l u s im-
p o r t a n t e s e t p r e s q u e s u r t o u t l e t e r r i t o i r e de l a Vala-
c h i e , a r r i v a n t j u s q u ' e n T r a n s y l v a n i e e t en M o l d a v i e - Leur
p r é s e n c e dans 25 trésors m o n t r e q u ' e l l e s o n t circulé non
seulement au temps de V l a d i s l a v I , mais r
égallement,
dans une période ultérieure, j u s q u ' a u temps de Mircea
l ' A n c i e n e c e , l e u r c i r c u l a t i o n c e s s a n t , en f a i t , au d e là
de 1 * 0 0 .
Après t o u t e une série de considérations concernant
le d é v e l o p p e m e n t é c o n o m i q u e de l a V a l a c h i e , l e s auteurs
supposent que l ' e n p u i s s e m e n t du trésor peut étré rapporté
aux g r a n d s événements n i I i t a i r e s s u r v e n u s au temps deVta-
dislav e
I r
. En é g a r d à l a c h r o n o l o g i e d e s m o n n a i e s b u l g a -
res, de même q u e l e f a i t o u ' o n ne t r o u v e d a n s le tré-
sor a u q u n e m o n n a i e d e Radu I e r
, ou d ' a u t r e s successeurs
de V l a d i s l a v e
I r
, on c o n s i d è r e q u e 1 ' e n f o n i s s e m e n t du
trésor ne p e u t ê t r e s i t u é q u ' a u d e l à de 1 3 7 7 ·
150
C I T E V A DATE DESPRE TEZAURUL D I N SECOLELE
X I V - X V D E S C O P E R I T LA R O Ş I O R I I DE VEDE,
JUD. TELEORMAN
o e Κ Α Τ Ι USA CATRIΝ λ
Muzeul orăşenesc de i s t o r i e d i n Roşiorii de Vede

deţine o interesantă colecţie numismatică, cu multe exem
p l a r e v a l o r o a s e . P r i n t r e a c e s t e a s e n u m ă r ă şi c e l e 12 mo
nede, p a r t e a unui t e z a u r alcătuit d i nemisiuni de la
M i r c e a c e l B ă t r î n şi P e t r u M u ş a t ' .
Monedele au aparţinut unui l o c a l n i c , p r o f . Florea
B r a t u . Mu s e c u n o s c p r e a m u l t e a m ă n u n t e p r i v i n d descope
rirea l o r . Se ş t i e s i g u r c ă s - a u g ă s i t în anul 193.0 î n
z o n a o r a ş u l u i R o ş i o r i i De V e d e . P r o b a b i l t e z a u r u l e r a m a i
m a r e , d a r cum ?e întîtnplă a d e s e o r i , o parte d i n piese
s-au î m p r ă ş t i a t , f i e p r i n t r e d e s c o p e r i t o r i , f i e în d i f e
r i t e c o l e c ţ i i p a r t i c u 1 a r e . Iη l u c r a r e a " T e j e o r m ă n e n î i p r iη
veacuri (1290 - 1 9 3 3 ) " , P e t r e S t r o e s c u a m i n t e ş t e p e c î ţ i -
vă 1 o c a I n i e i , p o s e s o r i d ^ c o l e c ţ i i n u m i s m a t i c e c u n o s c u t e :
Ν .fiut e u l e s e u , A . G . B e l l u , C. R o ş u { 1 9 3 3 ) . 1 -ChJ t i j e s c u (19.3-0)
M i h a l a c h e O.Ghtca^.
E m i s i u n i l e Tării Româneşti d i n t e z a u r u l d e l a Ro
şiori se împart î n : ducaţi de t i p comun emişi d e Mircea
c e l B ă t r î n (10 p i e s e ) , a v î n d p e a v e r s s c u t f a s c i a t , cu o
s i g l ă în c î m p u t I I , i a r p e r e v e r s c o i f î n c h i s t i m b r a t de
acvilă s p r e stingă, c u s a u fără siglă în c î m p ; p e n t r u a¬
c e s t t i p l e g e n d a e s t e l a t i n ă ( 5 p i e s e ) ş i s i a v ă (5 p i e s e )
U l t i m e m o n e d ă d e l a M i r c e a c e l B ă t r î n e s t e un d u c a t e u e -
figîe, c a r e - 1 prezintă pe avers pe d o m n i t o r în c o s t u m o c
c i d e n t a l , c u m a n t i e şi l a n c e d r e a p t ă , i a r p e r e v e r s s t e m a
Tării Româneşti ( s c u t u l a r e în p r i m u l cîmp o steluţă cu
cinci raze).
Moneda l u i P e t r u M u ş a t e s t e un g r o s e m i s în u l t i m a
p a r t e a d o m n i e i , pe a v e r s c u stema M o l d o v e i i a r p e r e v e r s
cu un s c u t f a s c i a t , î n c i m p u l I I c u 1 f l o a r e de c r i n r u
dimentar redată.
Deoarece m a j o r i t a t e a p i e s e l o r sînt ducaţi munteni
d e t i p c o m u n , vom I n s i s t a m a i m u l t a s u p r a 1 o . r A s t f e l , mo
T
n e d e l e cu legendă l a t i n a sînt în proporţie mal mare d i n

a r g i n t (3, faţă de 2 d i n b i ! l o n ) 3 . Sînt g r a v a t e cu o
ş t a n ţ ă m a i î n g r i j i t ă , c o n t u r u l e l e m e n t e l o r d e p e AV/RV şi
a l l i t e r e l o r e s t e p r e c i s , l e g e n d e l e sînt t o a t e c o r e c t e
(cu o singură excepţie, a v e r s u l de l a n r . 3). Gravorul,
sau g r a v o r i j r e r a u meşteri pricepuţi, familiarizaţi cu
l i m b a şi s c r i e r e a l a t i n ă . A c e e a ş i g r i j ă s e o b s e r v ă şi l a
151
r e d a r e a l e g e n d e i şi f i g u r i i Γ u i M i r c e a în c a z u l singur.u-
iui ducat cu e f i g i e ( n r . 1 1 ) .
Nu a c e l a ş i l u c r u s e p o a t e s p u n e d e s p r e seria pie
s e l o r c u l e g e n d ă s l a v ă , l u c r a t e d i n a l i a j mai s l a b ( 3
b i l l o n , 2 a r g i n t ) , c u l e g e n d a u n e o r i e r o n a t ă ( A V 'a n r . 6
şi 9 ) . P r o b a b i l a c e s t e e m i s i u n i a u f o s t e x e c u t a t e d e g r a
v o r i c u m a i p u ţ i n ă e x p e r i e n ţ ă şi î n d e m î n a r e , s a u pur şi
simplu necunoscători a i limbii slave.
C a r a c t e r i s t i c p e n t r u î n t r e g t e z a u r u l , n u numai p e n
t r u t i p u l comun, e s t e g r a d u l de u z u r ă d a t o r a t circulaţiei
i n t e n s e . D i n c e l e 12 p i e s e , 5 s î n t p u ţ i n r u p t e şi c r ă p a t e
pe m a r g i n e , i a r 8 s î n t p a r ţ i a l ş t e r s e ( u n a , p r o b a b i l din
b a t e r e - n r . 7 ) * A p o i , aproape t o a t e monedele sînt des
c e n t r a t e ( d i n c e l e 12 e x e m p l a r e , 8 ) ; f r e c v e n t a p a r e d u b l ă
b a t e r e ( 4 , d i n c a r e , l a n r . 5 nu s e p o a t e d e s c i f r a rever
s u l ) ; o m o n e d ă e s t e I n c u s ă . D u c a ţ i i de t i p comun au o
g r e u t a t e t o t a l ă d e 3 * 7 0 g , m e d i a f i i n d 0 , 3 7 9. L u a t ă pe
grupe, g r e u t a t e a totală a monedelor cu legendă slavă e s t e
mai m a r e ( 2 , 6 0 g ) d e c î t c e a a m o n e d e l o r c u l e g e n d ă latină
(1,64 g ) . Aceeaşi observaţie pentru g r e u t a t e a medie, mai
mare l a e m i s i u n i l e c u legendă slavă (Q,Vl g) d e c î t l a c e
le cu legendă latină ( 0 . J 2 g ) .
D i n s t u d i u l m o n e d e l o r , a ş a cum s e p r e z i n t ă e l e în
l i s t a a n e x ă , nu s e p o a t e p r e c i z a c a r e d i n c e l e d o u ă t i
puri - cu legendă latină sau cu legendă slavă - este an
t e r i o r c e l u i l a l t . D a t o r i t ă u n o r a s e m ă n ă r i şi deosebiri
p r i v i n d m e t a l u l şî g r a m a j u l , f o r m a s c u t u l u i , a a c v i l e i , a
l i t e r e l o r şi s i g l e l o r , p u t e m p r e s u p u n e c ă a m b e l e tipuri
sînt e m i s i u n i f o a r t e a p r o p i a t e sau c o n c o m i t e n t e . Dăm în
c o n t i n u a r e o l i s t a a e l e m e n t e l o r comune c e l o r d o u ă serii:
1. S c u t u l c u p a r t e a d e s u s c o n c a v ă ( n r . 1-2 - (AR)
l e g e n d ă l a t i n ă , l a f e l c u c e l de l a n r . 6 ( B i l l ) legendă
slavă).
2. S c u t e u M f a s c i i î n c î m p u l I ( n r . 4 - 5 CΒ î 1 I -A R)
l e g e n d ă l a t i n ă , l a f e l c u c e l de l a n r . 8 şl 10 ( A R T B M I )
legendă slavă).
3. L i t e r a ι a p a r e î n l e g e n d a de pe A V la nr. 3
(Bill) l e g e n d ă l a t i n ă şi t a n r . 9 ( B i l l ) legendă slavă.
4. S i g l a Λ \ a p a r e pe A V şi l a n r . 5 ( A R ) l e g e n d ă
l a t i n ă şl l a n r . 7 ( A R ) l e g e n d ă s l a v ă .
5. M e t a l u l : a r g i n t ( n r . 1 - 2 , 5 l e g e n d ă l a t i n ă şi
n r . 7 - 8 l e g e n d ă s l a v ă ) şi a r g i n t mai s l a b - b i l l o n - ( n r .
3-4 l e g e n d ă l a t i n ă şî n r . 6, 9 - 1 0 l e g e n d ă s l a v ă ) .
D e o s e b i r i în c a d r u l a c e l u i a ş i t i p , î n t r e m o n e d e c u
aceeaşi c o m b i n a ţ i e de s i g l e AV/RV.
La m o n e d e l e c u l e g e n d ă latină:
1. L a a c e l a ş i t i p de s c u t ( c o n c a v în p a r t e a supe
r i o a r ă şi c u 3 f a s c i i î n p r i m u l c î m p , s i g l a , c e şi a c e e a ş i ,
jZÎ , e s t e r e d a t ă d i f e r i t , respectiv i j f la nr. 1 s i tz£
la n r . 2. *»
Le a c e s t e d o u ă p i e s e ţi l e g e n d e l e d i f e r ă . M i c i d e
o s e b i r i de s t i l s e r e m a r c i s i Tn r e d a r e a acvilei.
2. M o n e d e l e CM n r . 3 ş1 4 d i n l i s t a a n e x ă , c u s i
g l e 1e A l - N, a u d i f e r i t : s c u t u l ( î n p r i m u l c î m p 3 f a s c i i
la moneda c u n r . 3 . 1 * f e s c i i ' l a c e a c u n r . * ) , legenda
şi m o d u l d e r e d a r e a a c v i l e i .
A c e l e a ş i o b s e r v a ţ i i s e p o t f a c e şi p e n t r u m o n e d e l e
c u l e g e n d ă s l a v ă . A s t f e l , m o n e d e l e c u n r . 8 şi 9 d e ş i au
a c e l e a ş i s i g l e AV/RV, ·©• / Ρ , s c u t u l şî l e g e n d e l e d i f e r ă .
Din o b s e r v a ţ i i l e făcute se d e s p r i n d cîteva c o n c l u
zii :
a. p e n t r u m o n e d e l e c u a c e l e a ş i s i g l e au existatj
mai m u l t e ş t a n ţ e m o n e t a r e . A c e a s t a s - a r e x p l i c e p r i n e¬
xistenţa mai m u l t o r g r a v o r i c a r e să l u c r e z e în paralel,
sau p r i n î n l o c u i r e a ş t a n ţ e l o r v e c h i , u z a t e , c u a l t e l e n o i ,
e m i s i u n e a r e s p e c t i v ă μ r e 1 u n g i n d u - s e în t i m p * ;
b. a c e l a ş i g r a v o r - s a u g r a v o r i - a u l u c r a t stan
ţ e l e a t î t p e n t r u m o n e d e l e c u l e g e n d ă l a t i n ă c î t şi p e n t r u
cele cu legenda slavă, unele l i t e r e f i i n d r e d a t e la f e l
( v e z i m o n e d a n r . 3 - l e g e n d a l a t i n ă j T l /N ş i 9 - legenda
s 1 a vă ,-0-(< p > ) La a c e s t e d o u ă m o n e d e s c u t u l , g r a m a j u l şi
a x u l sînt identice;
c. d u c a ţ i I d e t i p c o m u n , I n d i f e r e n t d e legendă
(latină s a u s l a v ă ) , au f o s t bătuţi c o n c o m i t e n t sau para
l e l de acelaşi meşteri monetari.
In t e z a u r s e m a l p ă s t r e a z ă şi un d u c a t c u efigie)
e m i s de M i r c e a c e l B ă t r î n p r o b a b i l în p r i m e l e serii de»
.'.jpă r e f o r m a ea ( 1 3 9 6 - 1 * 0 0 ) 5 .
M u l t mai importantă n i se p a r e însă prezenţa în
t e z a u r a monedei l u i P e t r u Muşat, reprezentînd "na d i n
ultimele sale emisiuni".
Tezaurul de l a Roşiori se a d a u g ă a s t f e l c e l o r pa
t r u , d e s c o p e r i t e l a Bucureşti-Gi-uleş t i ? , R a c h e l u , Nicu-|
1 i ţel - d e a l u l B ă d i l a ^ şi S i l i s t r a ' , c e c u p r i n d a l ă t u r i d e j
0
m o n e d e a l e T ă r i i R o m a n e ş t i şl e m i s i u n i a l e M o l d o v e i . Pre
z e n t a a c e s t e i m o n e d e c o n s t i t u i e şi ea o m ă r t u r i e a s t r î n -
s e l o r legături e c o n o m i c e , d a r nu numai e c o n o m i c e , ce au
e x i s t a t î n t r e ţ ă r i l e r o m â n e în v r e m e a l u i M i r c e a c e l Bă
t r î n . I n d o c u m e n t e l e v r e m i i s î n t a m i n t i ţ i b o i e r i şi dre
gători m o l d o v e n i l a c u r t e a l u i M i r c e a , ca de exemplu un
Groza M o l d o v * n u l c e făcea p a r t e d i n s f a t u l voievodului 1 1
sau D r ă g o i u , " m a r e ş a l a l M a g n i f i c u l u i p r i n c i p e Domnului

Petru voievod Moldovean", t r i m i s împreună c u d o i boieri
munteni l a V l a d i s l a v l a g e l l o în v e d e r e a încheierii unui
t r a t a t î n t r e T a r a R o m â n e a s c ă şi P o l o n i a ^ .
1
D a c ă n u m a i p e n t r u 10 p i e s e s e c o n s t a t ă o atît de
153
mare v a r i e t a t e de ştanţe Înseamnă că a c t i v i t a t e a Monetă-
r i e i T ă r i i R o m â n e ş t i în s e c . X I V - X V e r a d e o s e b i t de i n
t e n s ă . Ea t r e b u i a s ă f a c ă f a ţ ă c e r i n ţ e l o r d e n u m e r a r a l e
pieţei i n t e r n e , a n g r e n a t e într-un schimb a c t i v înăuntrul
h o t a r e l o r c î t şi î n a f a r a l o r . Se ş t i e c ă p e n t r u încura
j a r e a comerţului M i r c e a c e l Bătrîn a încheiat t r a t a t e cu
v e c i n i i mai apropiaţi sau mai îndepărtaţi (Braşovul, L i o -
vul), g r i j a sa f i i n d a d u c e r e a î n ţ a r ă a c î t mai multor
v e n i t u r i . Pe a c e a s t ă d i r e c ţ i e s e î n s c r i u t r a t a t e l e comer
c i a l e c u L i o v u l , Î n c h e i a t e î n 1 A 0 3 ^ şi 1 A 0 9
1
· ambele i ¬
niţiative a l e d o m n i t o r u l u i muntean. Exemplul său va f i
u r m a t şi d e v e c i n u l d i n M o l d o v a , A l e x a n d r u c e l 3 u n , în
1 A 0 8 ^ 5. D i n t r a t a t u l a c e s t u i a a f l ă m că n e g u s t o r i i d i n L i -
ov d u c e a u p r i n M o l d o v a p e ş t e d i n b ă l ţ i l e B r ă i l e i şi c e a r a
din M u n t e n i a . P r o d u s f o a r t e c ă u t a t pe p i a ţ a o c c i d e n t a l ă ,
c e a r a , " c a r e v i n e mai a l e s d i n p ă r ţ i l e m u n t e n e p e n t r u ne
g u s t o r i d i n t o t A p u s u l " " , e s t e t r a n s p o r t a t ă p e un t r a s e u
1
b i n e s t a b i l i t , aşa n u m i t u l "drum a l c e r e i " ( S l a t i n a , Se-

g a r c e a , P i a t r a , Z i m n i c e a ) , c a r e străbate o bună p a r t e d i n
judeţul T e l e o r m a n de a s t ă z i ? . I n d r u m u l l o r , n e g u s t o r i i
1
p o l o n e z i a n t r e n a u o a m e n i , m ă r f u r i şi m o n e d ă moldovenea
scă, a c e a s t a d i n u r m ă i m p 1 i c î n d u - s e şi î n c i r c u l a ţ i a mo
n e t a r ă a Tării R o m â n e ş t i - f a p t r e f l e c t a t de a l t f e l şi în
t e z a u r u l în d i s c u ţ i e .
Un s c h i m b a t î t d e a c t i v a f ă c u t p r o b a b i l insufi
cient argintul şi d e a c e e a a p a r p a r a l e l s i e m i s i u n i de
billon ( s a u a r g i n t cu f o a r t e m u l t c u p r u ) . N e v o i a de a r
gint d i n timpul l u i M i r c e a c e l B ă t r î n se r e f l e c t ă şi în
stipulaţiile t r a t a t u l u i c o m e r c i a l încheiat l a Argeş, în
1*09, c u L i o v u l , unde se i n t e r z i c e a e x p o r t u l argintului
peste hotarele T
a r i i Româneşti. Intrucît t r a t a t u l anteri
or c u b o i e r i i , d i n 1*03, nu p r e v e d e a a c e s t l u c r u , înseam
nă c ă î n i n t e r v a l u l 1 * 0 3 - 1 * 0 9 a v u s e s e l o c în Tara Româ
n e a s c ă o d e z v o l t a r e d e o s e b i t ă a c o m e r ţ u l u i şi î n general
a e c o n o m i e i , î n s o ţ i t ă şi d e o a c t i v i t a t e m o n e t a r ă pe m ă
sură. Sînt a n i i de apogeu a i p u t e r i i l u i Mircea, politică
şi e c o n o m i c ă , a n i d i n c a r e d a t e a z ă şi t i t u l a t u r a s a c e - 1
d e s e m n e a z ă c a domn c u p u t e r i d e p l i n e î n t r e C a r p a ţ i , D u n ă
re şi M a r e .
A c e a s t a e s t e p e r i o a d a în c a r e M i r c e a a î n t ă r i t cu
construcţii solide vadurile, "pentru asigurarea militară
şi c u l e g e r e d e v ă m i " , v a d u r i p e c a r e l e găsim şi mai
tîrziu: C h i l i a , Brăila, S i l i s t r a , Turnu, C a l a f a t . Ca o
exemplificare a acestei p o l i t i c i este Cetatea Giurgiu,
s o l i d ă f o r t i f i c a ţ i e în d r u m u l t u r c i l o r , c a r e va deschide
un n o u d r u m c o m e r c i a l : R u c ă r - G i u r g i u - R u s c i u c , cu r a
m i f i c a ţ i i în j u d e ţ u l Te'eorman.
I n v r e m e a l u i ;'. i r c e a c e l B ă t r î n l e g ă t u r i l e Tării
ι 54
Româneşti cu lumea d i n j u r , f i e d i n Apus f i e d i n R ă s ă r i t ,
e r a u m u l t e şi î n s e m n a t e , ţ ă r i l e r o m â n e f i i n d p u n c t u l de
î n t î i l n i r e a d o u ă d i r e c ţ i i de c o m e r ţ : u n a , c a r e străbătea
M u n t e n i a ducînd d i n Europa Centrală s p r e B r ă i l a , unde se
d e s f ă c e a u p r o d u s e l e o r i e n t a l e atît de c ă u t a t e : mătăsuri,
b r o c a r t , c o l o n i a l e , " s p i ţ e r i i " . Cea d e - a d o u a direcţie,
c a r e l e g a ţ ă r i l e r o l i n e c u n e g u s t o r imea g e n o v e z ă d i n Ce
t a t e a A l b ă , C h i l i a şi B a l t i c a , s t r ă b ă t e a d e l a nord la
sud t o a t ă M o l d o v a . P r o d u s e l e o r i e n t a l e pe c a r e nu l e gă
seau l a genovezi (de exemplu p i p e r u l ) , p o l o n e z i i l e luau
d i n ţara v e c i n ă , M u n t e n i a ' " , î m p r e u n ă cu p r o d u s e l e ei
s p e c i f i c e , p e ş t e l e şl c e a r a . A s t f e l , d r u m u r i l e d e comerţ
c a r e s-au î m p l e t i t pe t e r i t o r i u l r o m â n e s c au î n l e s n i t un
p e r m a n e n t s c h i m b , n u n u m a i d e m ă r f u r i şi b a n i , d a r şi de
c u l t u r ă m a t e r i a l ă şi s p i r i t u a l ă , c a r e v a s t a l a b a z a m e n
ţinerii c o n ş t i i n ţ e i comune de neam, t r a d i ţ 1 i , c u 1 t u r ă . T o t -
o d a t ă m o n e d a a u t o h t o n ă e r a a n g r e n a t ă în c i r c u i t u l inter
n a ţ i o n a l . Aşa rum r e i e s e d i n s o c o t e l i l e M a s e r i i Perei,
străinii veniţi cu t r e b u r i în T a r a R o m â n e a s c ă plăteau cu
b a n i m u n t e n i , p r e c u m I u l i a n de F i n a r i o , în 1 3 9 2 , în " p e r -
p e r i d e Va 1 a c h i a " 2 1 . N e g u s t o r i i şi p e l e r i n i i d i n A p u s c u
n o ş t e a u b i n e t î r g u r i l e m u n t e n e : Ruşii de V e d e (Russenart)
Cetatea Nouă,poate S l a t i n a ( N e u s t a d t ) , Argeş ( Nerxs ) ,
Cîmpulung (Langno</e)^ .
M o n e d e l e t e z a u r u l u i de f a ţ ă , o p ă r t i c i c ă dintr-un
l o t m a i m a r e , nu ne dau imaginea v a l o r i i l u i . î n c e r c ă m să
s u g e r ă m c a r e a r f i f o s t p u t e r e a sa d e c u m p ă r a r e d i n pri
v i l e g i u l c o m e r c i a l a c o r d a t n e g u s t o r i l o r braşoveni de că
t r e M i r c e a c e l B ă t r î n în 1 4 1 3 · C o n f o r m a c e s t u i a se p l ă t e a
v a m ă p e n t r u un b u t o i c u v i n 6 d u c a ţ i , p e n t r u un b u t o i cu
m i e r e 12 d u c a ţ i , p e n t r u o m a j ă d e c e a r ă 12 d u c a ţ i , p e n t r u
1 v i l a r d e C o l u n i a 12 d u c a ţ i , 1 v i l a r d e C e h i a 6 d u c a ţ i ^ ?
P r o b a b i l m o n e d e l e au a p a r ţ i n u t u n u i n e g u s t o r sau
ţăran înstărit. M o t i v u l a s c u n d e r i i t r e b u i e pus în l e g ă t u
ră c u t r a f i c u l c o m e r c i a l i n t e n s d i n această zonă.Prin Ro
şiorii de Vede t r e c e a u : d r u m u l c e r e i ( S l a t i n a , Segarcea,
P i a t r a , Zimnicea); drumul o i l o r (Sibiu, Slatina, Roşiori,
Zimnicea, Roş, T u r n u ) , drumul u n t u l u i (GiurgIu,θragadiru,
P i a t r a , M ă g u r e l e ) , d r u m u l sării (Tătărăşti, Mavrodin, Gă-
u r i c i u , Zimnicea), drumul o l a c u l u i (Craiova, Balaci, Tal
pa, B u c u r e ş t i ) . T r e c e a deasemenea r u t a Β r a ş o v - C î m p u 1 ung -
Piteştî-S 1 a t i n a - Roşiori s p r e T u r n u , Lîngă T u r n u Măgurele
de a z i * . p
2
e a c e s t drum c i r c u l a u mărfurile din Ardeal
s p r e s u d , s p r e O l o v n i c ( u n u M ă g u r e l e ) şi H i c c p o 1 e, v a m ă
u T
p e r e c h e pe m a l u l b u l g a r a l D u n ă r i i , a m i n t i t ă în d o c u m e n -
t e 2 5 . C e l e mai v e c h i p i e s e s î n t d u c a ţ i i de t i p comun e m i
şi d e M i r c e a I î n t r e 1 3 8 6 - 1 3 9 6 şi g r o s u l d e l a Petru I
( 1 3 7 7 - 1 3 9 1 ) , i a r cea mai recentă e s t e d u c a t u l cu efigie
1 55
al l u i Mircea, databil între 1 3 9 6 - 1 4 1 8 .
Nu s e p o a t e f a c e o d a t a r e p r e c i s ă a m o m e n t u l u i a s
c u n d e r i i t e z a u r u l u i ; o r i c u m ' a c e a s t a s-a petrecut după
1 4 0 0 , mai p r e c i s d u p ă 1*03, d a t a p r i m u l u i tratat comerci
al încheiat cu liovenii.
Cauzele ascunderii pot f i m u l t i p l e , tezaurul des-
c o p e r l n d u - s e î n t r - o z o n ă d e m a r e f l u x c o m e r c i a l , d a r şî o
z o n ă în c a r e s - a u p e ţ r e c u t e v e n i m e n t e m i l i t a r e frecvente.
R o ş i o r i i d e V e d e e r a u î n c ă pe v r e m e a l u i M i r c e a un a d e v ă
rat tîrg sau o r a ş c u n o s c u t de n e g u s t o r i i d i n A p u s (numit
de n e g u s t o r i i g e r m a n i c a r e c i r c u l a u l a T u r n u Russenart^*»,
a f l a t pe t r a s e u l u n o r d r u m u r i c o m e r c i a l e f o a r t e umblate
(de exemplu drumul o i l o r ) , lîngă una d i n v ă m i l e renumite*
în s e c . X I V - X V , T u r n u ( T u r n u M ă g u r e l e d e a z i ) . D e remarcat 1
că şi a c u m R o ş i o r i i c o n t i n u ă s ă f i e l o c u l d e î n t î l n i r e a
numeroase d r u m u r i naţionale c a r e străbat toată ţara. In
a l t ă o r d i n e de i d e i , în t i m p u l d o m n i e i l u i M i r c e a , pe t e
r i t o r i u l d e a z i a l j u d . T e l e o r m a n , u n e o r i c h i a r în apro
p i e r e a o r a ş u l u i R o ş i o r » , s - a u p u r t a t l u p t e c u t u r c i i . A-ro-
b e l e situaţii p u t e a u deci p r i l e j u i a s c u n d e r e a monedelor.
De ari t f e l , p e t e r i t o r i u l j u d e ţ u l u i s - a u m a i d e s c o p e r i t şi
a l t e t e z a u r e , d i n d i f e r i t e e p o c i i s t o r i c e , s u s ţ i n î n d a a¬
f i r m a ţ i a c ă a c e a s t ă z o n ă a f o s t în v e c h i m e i n t e n s circu
l a t ă în c a d r u l e c o n o m i e i de s c h i m b .
N O T E
1 T e z a u r u l ne-a f o s t pus l a d i s p o z i ţ i e p e n t r u studiu

p r i n a ma b i l i t a t e a c o l e g u l u i V l a d E u g e n d e l a Muzeul
din R o ş i o r i i d e V e d e , c ă r u i a îi m u l ţ u m i m p e această
c a l e şî p e n t r u i n f o r m a ţ i i l e r e f e r i t o a r e l a i s t o r i c u l
descoper i r ii .
2 P.Stroescu, Teleormănenii p r i n veacuri (1290-1933).
R o ş i o r i i d e V e d e , 1933; idem, Roşiprenii - Binefăcă
tori (şî a l ţ i t e l e o r m ă n e n i ) , R o ş i o r i i d e V e d e , 1 337•
p.1.1, u n d e , l a c a p i t o l u l " N u m i s m a t i c ă " , s î n t amin
tiţi: M.D.Ghica ( B e l i t o r i ) , 1834, posesorul unei co
lecţii de monede v e c h i ; l a n c u D u m î t r e s c u (Peretu),
1895, d e ţ i n e a d u c a ţ i d i n 1 376; A.G.Bel l u , C . R o ş u , Ma
r i a G o l e s c u , c a r e au e x p u s c o l e c ţ i i de ircnede Ţ n
1933; G r i g o r e Mano ( S i l i s t r a ) , 1 8 6 3 , c o l e c ţ i e d e mo"

n e d e ; A1 . I . O d o b e s c u ( O d o b e a s c a ) , c o l e c ţ i e d e m o n e d e ,
1 8 9 5 ; l a n c u şi P. S t î n g ă , c o l e c ţ i e d e m o n e d e .
3 Am f o l o s i t d e n u m i r e a " b i l l o n " p e n t r u m o n e d e l e lucra
t e d i n t r - u n a l i a j de a r g i n t c u f o a r t e mult cupru,
f a p t uşor o b s e r v a b i l c h i a r fără a n a l i z ă fizicp-chi-
mică.
1 56
* O . I 1 i e se u , S i g l e l e d e p e m o n e t e 1 e Tării Româneşti,
î n £N_A, 1 6 , n r . 1 2 1 - 1 2 2 , 1 9 * 2 , p. 3 1 6 .
5 C . S t i r b u , P. S t a n c u , O b s e r v a ţ i i a s u p r a emisiunilor
m o n e t a r e a l e Tării Româneşti ( 1 365-1 * 1 8 ) pe baza a -
n a l i z e l o r p r i n m e t o d e n u c l e a r e , î n CN, I V , 1 9 8 2 , ρ . 6 7 ;
idem, Date n o i p r i v i n d e m i s i u n i l e m o n e t a r e a l e l u i
H i rcea c e l Mare, i n v o i . M a r e l e M i r c e a Voevod, Bucu-
r e ş t l , 1 9 8 7 , p. 1 0 0 .
6 C.Stirbu, Valori r o m â n e ş t i p ă s t r a t e în muzeele d i n
s t r ă i n ă t a t e - u n t e z a u r d e l a P e t r u M u ş a t , i n CJ^, 3 ,
1 9 8 0 , p. 8 0 . '
7 Tezaurul Bucureşti-Giu1eşti ( I ) , d e s c o p e r i t în 1 9 2 9 ;
d r . G . S e v e r e a n u , î n CNA, 1 0 , n r . 9 5 , 1 9 3 * . ρ . 15 ; C C .
Kiriţescu, S i s t e m u l bănesc a l l e u l u i şi precursorii
l u i , B u c u r e ş t i , 1 9 6 * , p~. 3 6 1 - 3 6 2 ; 0 . I 1 i e s e u , G. F o i t ,
în AM, 5 , 1 9 6 7 , ρ . 1 6 * , n r . 7 ; C . S t i r b u , Ρ . S t a n c u , B S N R
6 7 - 0 T , 1 973-1 975, n r . 1 2 1 - 1 2 3 , p . 1 5 9 , n r . 2 ; idem, în
voi. M a r e l e M i r c e a V o e v o d , 1 9 8 7 , p. 1 1 1 .
8 T e z a u r R a c h e l u , c o m u n a L u n c a v i ţ a , j u d . T u l c e a ; M.Po-
p e s c u î n CNA, 1 5 , 1 9 * 0 , p . 2 8 7 ; C . C . K i r i ţ e s c u . o p . c i t ,
p. 3 6 1 ; 0 . I i i e s c u , G . F o i t , o p . c i t . ,ρ . 1 6 * , n r " ζ~, C.
S t i r b u , P. S t a n c u , î n BSNR, 6 7 - 6 9 , 1 9 7 3 - 1 9 7 5 , p. 1 2 1 ¬
1 2 3 , ρ . 1 6 2 , n r . 1 5 ; G . C u s t u r e a , î n BSNR, 7 5 - 7 6 , 1 9 8 1 ¬
1982, n r . 1 2 9 - 1 3 0 , p. 3 6 6 ; C . S t i r b u , P . S t a n c u , în
vol. M a r e l e M i r c e a V o e v o d , 1 9 8 7 , p. 1 1 * .
9 T e z a u r N i c u 1 i ţ e 1 -dea 1u1 B a d i 1 a , d e s c o p e r i t în 1 9 06 ;
C . M o i s i l , î n Ç J , * 0 , 1 9 0 6 , p. 1 1 1 7 - 1 1 2 2 ; N . D o c a n , î n
AARMSI,S.a., M . a , X X X I I , 1 9 0 9 - 1 91 0 , p.505 ; C . M o i s i 1 ,
î n BSNR, 1 0 , 1 9 , 1 9 1 3 , p . 2 2 , n r . 1 3 ; 1 0 , n r . 2 0 , 1 9 1 3 ,
p. * Τ Ρ ¥ 9 ; I . B i a n u , î n ARPA, 3 7 , 1 9 1 * - 1 9 1 5 , p . 9 - 1 0 ; C .
I . C o n d u r a c h e . î n BSNR, n r . 2 7 - 2 8 , 1 9 3 3 - 1 9 3 * . p . 3 6 ; G.
S e v e r e a n u , în Bucureşt i i , 1, 19 3 5 , n r . 2 , p.2**; CC.
K i r i ţ e s c u , op.c î t . ,ρ . J 6 2 ; 0 . I 1 i eseu,G.Fo i t , o p . c it .
p. 1 6 * , n r . 1 0 ; I . B a r n e a , S t . S t e f ă n e s c u , D i n i s t o r î a
D o b r o g e i , v o l . 3 , p. 3 7 6 ; C . S t i r b u , P . S t a n c u , î n BSNR
6 7 - t > 5 , 1 9 7 3 - 1 9 7 5 , n r . . 1 2 1 - 1 2 3 , p. 1 6 1 , n r . 1 3 ; G. C u s
t u r e a , î n BSNR, 7 5 - 7 6 , I 9 8 I - I 9 8 2 , n r . 1 2 9 - 1 3 0 . p . 3 6 6 ;
0. I 1 i e s e u , f n SCN, 8 , 1 9 8 * , p. 8 5 - 8 7 , C. S t i r b u , P.
S t a n c u , în v o l . M a r e l e M i r c e a V o e v o d , 1 9 8 7 , p . 1 1 3 ·
10 Tezaur S i l i s t r a ( I ) d e s c o p e r i t TriΠ) 1 5 ; G . S e v e r e a n u ,
o p . c i t . , n r . 3 , n r . 1-2, 1937, p.68; 0 . I i i e s c u , G.
F o i t , op.c i t . , p . 1 6 * , n r . 8; C . S t i r b u , P . S t a n c u , în
BSNR, 6 7 - 6 9 , 1973-1975, nr.121-123, p.162.
11 P.P.Pana i t e s c u , M i r c e a c e l B ă t r î n , Bucureşti, 19**,
p. 6 8 .
12 Dinu C.Arion, Din h r i s o a v e l e l u i Mircea c e l Bătrîn
1386-1*18, Bucureşti, 1930, p.12-13, doc. IV.
1
B.Pe-rîceicu Hăjdeu, A r c h i v a istorică a României,1.
Partea 1 , Bucureşti, 1865, d o c . 1 , p. 3 - 4 ;Ρ . Ρ · P a n a i -
t e s c u , o p . c i t . , p. 1 0 1 .
1 4 Ρ . Ρ . P a n a 1 1 e s e u , o p . c i t . , p. 1 0 3 ş i n o t a 9 5 .
15 M.Costăchescu, Documente moldoveneşti înainte de
S t e f a n c e l M a r e , B u c u r e ş t i , 1 1 , p. 6 3 5 - 6 3 6 . '
16 Hurmuzaki, XV, n r . V I , p. 4 - 5 .
17 V e z i mai j o s n o t a 24.
18 Pentru f o l o s i r e a aramei la baterea monedelor din
a r g i n t v e z i Ρ . Ρ . P a n a i t e s c u , M i n e l e de aramă a l e l u i
Mi r c e a c e l B ă t r î n , î n R_I_R, 7 , 1 9 3 7 , p. 2 5 8 - 2 6 7 şT
Ρ . Ρ . P a n a i t e s c u , o p . c i t . , p. 9 1 .
19 N . l o r g a , I s t o r i a comerţului românesc. Vălenii de
M u n t e , 1 9 1 5 , ρ . δΤ"!
20 R.Manolescu, Comerţul Tării Româneşti şî Moldovei
cu Braşovul (sec.Χ IV-XVŢj B u c u r e ş t i , 1 9 6 5 , p. 1 7 0 .
21 N . l o r g a , A c t e şi f r a g m e n t e , I N , p. 3 şi 4
22 N . l o r g a , op . c i t ~ ρ . 1 -2 .
23 I . B o g d a n , Documente şi regeşte p r i v i t o a r e l a rela
ţiile Tării Româneşti cu B r a ş o v u l şi Ungaria în
s e c . X V - X V I , B u c u r e ş t i , 1 9 0 2 , d o c .ή Τ ! Π
24 P e n t r u t r a s e e l e c o m e r c i a l e ce străbăteau Teleorma
nul, vezi P.Stroescu, o p . c i t . , p. 1 7 ·
25 D I R B I , p. 1 6 4 , d o c . 1 6 3 , d a t a t 31 a u g u s t .1479, a¬
m i n t i n d vămile d i n Muntenia l a acea dată: Brăila,
D r i s t o r , G i u r g i u , Sfiştov, Nîcopole, Timbru.
26 V e z i mai sus n o t a 22.
A PROPOS DU TRESOR DU X I V - X V SIECLE e e
DECOUVERT A R O Ş I O R I I DE VEDE, DEP. DE

TELEORMAN
- Résumé -
L ' a r t i c l e c i p r e z e n t a pour o b j e \ un petit l o t

d'un t r é s o r de m o n n a i e s d é c o u v e r t en 1930 a u x alentours
de l a v i l l e de R o ş i o r i i de Vede, d e p . de t e l e o r m a n . Le
trésor a p p a r t e n a i t au p r o f e s s e u r F l o r e a i r a t u de cette
l o c a l i t é . I l e s t b i e n p r o b a b l e q u e leş m o n n a i e s repré
s e n t e n t ce q u ' i l r e s t e d'un trésor p l u s g r a n d qui a été
partagé e n t r e l e s découvreurs e t d i f f u s i parmi les col
lée t i o n n e u r s d e 1 a v i 1 1 e . \
L e c o n t e n u d u t r é s o r : 11 d u c a t s d t ' t y p e c o m m u n et
1 ducat à e f f i g i e frappés e n t r e 1386-139·*:· par Mircea l e
G r a n d , p r i n c e de l a V a l l a c h i e ( 1 3 8 6 - 1 41Û),' et .
1 gross
f r a p p é p a r P e t r u M u ş a t , p r i n c e de l a M o r d o v i e (13/57-1391)
(àunefleurdelys),
L ' a u t e u r s'occupe s u r t o u t de l ' a n a l y s e d e s ducats
c e t y p e commun a y a n t l a l é g e n d e en l a t i n e t en s l a v o n , l e s
158
plus n o m b r e u x , é t a n t p r o b a b l e m e n t f r a p p é s en m ê m e temps
avec des c o i n s exécutées par l e s mêmes graveurs.
La p a r t i e f i n a l e d e l ' a r t i c l e p r é s e n t e quelques
données sur la c i r c u l a t i o n monnétaire e t l a s i t u a t i o n ë-
c o r i o m i q u e de l a V a l a c h i e au d é b u t du X V
e
siècle, insis-
tant sur l e s r e l a t i o n s q u i ont t o u j o u r s existé entre les
provinces roumaines.
i 5?
COMPOZIŢIA TEZAURULUI DESCOPERIT
IN 1930 LA ROŞ/ORii DE VEDE, JUD. TELEORMAN
ŢARA ROMÂNEASCĂ -Ducaţi emişi de Mircea cei Bâtrin
I- TIP"! comun (1386-UOO)
a. cu legenda latină
1-Av. + o v A n , y
Rv. nsi _ it>i:f<- ^
AR, 0.36g. —MBRp 19. nr. 108. inv. 3000, şters, dese.
ZAv. +J:i/i/flriS/'J*LOru S s
^
Rv. +\wfl~ns-
AR. 0.37g. \, MBR p. 20.nr. 113. inv. 2996, ştearsă, dese., ruptù,
3. Αν. +.ιτιηχ·ύΐ--ηα·ι ţ$
Rv. + twfin.-F\or\ûï ^
BILL 0.30g\.MBRp. 21. nr. 128. inv. 2 9 9 7 d e s e , dublă batere.

t.Av. +i.pn:bi.p)Vnai \φ
Rv. +r-A--ftn~.ncna7
BILL.0.31g. \.MBR p.21. nr.126."inv.2999, feqrsb, dublă batere.
Rv. Sn.ν/ι O DF
AR.Q30g.\.MBRρ21.nr.131.inv. 2991.ştearsă, dese, dubla batere.
b. cu legendă slavă
6 Av. * ItimPX^Q
BILL. 053g\ .MBRp.2l. nr. 171. inv. 2993,ştearsă, dese.
7. Av. incus reversul incus reversul
R,V *ιωΐ/ΤΤΗ—O- *{
AR, O.U2g,MBR p.24 ,nr.179tip general.inv. 2995,desc., rupta.

Θ.Αν. + /WMPcfLicîPjOiPj M
/?v. + ivJMP-3B>0t&
AR. 0.45g.î . MBRp.24 .nr 183 tip general, inv. 2994

9Av. +\TTdâ~ ·:ν<3Ε> gjj
Rv. ôVK-VO-d?
BILL. 0.30g \.MBR ρ 24,nr.183tip general .inv. 2992, rupta dublâ t batere
10. Av. +iU/mop. q
Rv..jn..-aB*s< S 5
β//./., 036p, i .MBRp.24.nr. 176 tip general,inv. 3001, desc. f ştearsă.

I Tipul cu efigie (UOO-H16) kM
11. Av. I _ ίvvrui - <3_d_ β HÎ\
Rv. - I w _ ~<3Γα&
AR 0.38g,
} \. MBRp. 26. nr. 200 tip general, inv. 2990, desc y ştearsă,ruptô
MOLDOVA - Gros emis de Petru Muşat {1377-1391)

Tipul cu o floare de crin
Av. .Y>^|J7l--P.VK).-.
AR, 1.2ig, l, MBR p.57tip general, inv. 2998 , f. dese.
161
C I R C U L A Ţ I A T A L E R I L O R IN SECOLELE X V I - X V I I
IN TARA ROMANEASCA - PROBLEMA FALSURILOR
( T E Z A U R U L DE LA U R Z I C E N I , JUD. IALOMIŢA)
de CONSTANTA ST IRBU
ANA-MAR I A VELTER
şi E M I L PAUNESCU
In s e c o l u l a l X V I - l e a în î n t r e a g a E u r c p ă se c o n s
tată o puternică d e t e r i o r a r e a monedei m ă r u n t e de a r g i n t
şi î n l o c u i r e a e i p r o g r e s i v ă c u m o n e d e l e d e a r g i n t cu v a
l o a r e n o m i n a l ă r i d i c a t ă , mai a l e s cu t a l e r i i , c a r e se i m
pun în c i r c u l a ţ i e d e l a j u m ă t a t e a a c e s t u i veac. Statele
europene bat t a l e r i pe s c a r ă l a r g ă d i n deceniul a l şase
lea a l s e c o l u l u i , o mare răspîndire
1
cunoscînd aceia e-
mişi în ţ i n u t u r i l e g e r m a n o - a u s t r i e c e , bătuţi d i n a r g i n
tul p r o v e n i t d i nm i n e l e Europei•centra1e.Diη d e c e n i u l o p t
al s e c o l u l u i a l X V I - l e a a r g i n t u l i e f t i n americaη ,introdus
pe p i a ţ a e u r o p e a n ă d e c ă t r e S p a n i a , d e s c h i d e o n o u ă e p o c ă
în e c o n o m i a s t a t e l o r a p u s e n e . F e n o m e n u l acesta a dus l a
apariţia unor n o i ramuri economice, l a e x p l o a t a r e a unor
n o i z o n e şi p r o v i n c i i ^ , p r o v o a c ă o adevărată goană după
profit şi î m b o g ă ţ i r e , d e z v o l t î n d i n t e n s c o m e r ţ u l şi i m p u -
n î n d un n o u t i p d e m a r f ă - a r g i n t u l - s u b formă de monede
(taleri şi r e a l i ) . N o u l t i p d e m a r f ă era foarte căutat
mai a l e s în B a l c a n i şi î n L e v a n t . tn Imperiul O t o m a n şi
în ţ ă r i l e d e p e n d e n t e d e a c e s t a - p r i n t r e c a r e şi ţările
r o m â n e - t a l e r i i p ă t r u n d în a doua jumătate a secolului
a l X V I - l e a , pe de o p a r t e pe c a l e c o m e r c i a l ă , un l o c i m
portant în a c e a s t ă a c t i v i t a t e r e v e n i n d n e g u s t o r i l o r geno-
v e z i , v e n e ţ i e n i şi r a g u z a n i - î n s u d -, h a n s e a t i c i , polo
n e z i şi t r a n s i l v ă n e n i , î n n o r d , t a r p e d e a l t ă p a r t e , pe
c a l e m i l i t a r ă , în t i m p u l războaielor ent iotomane,ca soldă
a trupelor.
La s f î r ş i t u l s e c o l u l u i a l X V I - l e a , o d a t ă c u t r a n s
f o r m e r s ? m o n e d e i în m a r f ă , a p a r e şi capitalul politic.
Acest aspect a l p o l i t i c i i e c o n o m i c o - f i n a n c i a r e i a amploa
r e în s e c o l u l a l X V I I - l e a , v e a c în c a r e în E u r o p a se p r o
duce o s c h i m b a r e a e c h i l i b r u l u i politico-economic. Acum
se i m p u n A n o l i a şi O l a n d a c a f o r ţ e m a r i t i m e d e p r i m r a n g ,
ţări c a r e a v e a u p u t e r n i c e interese politice şi e c o n o m i c e
în I m p e r i u l O t o m a n , a 1 i m e n t î n d u - 1 î n t o t c u r s u l secolului
al X V I I - l e a cu cantităţi i m p o r t a n t e de r e a l i şi t a l e r i .
Prezentul s t u d i u şi-a propus a n a l i z a r e a unor a s
pecte a l e pătrunderii s i circulaţiei talerilor în Tara
162
r o m â n e a s c ă , a v î n d ca p u n c t de r e f e r i n ţ ă tezaurul de la
U r z i c e n i , j u d . Ialomiţa. T e z a u r u l a fost descoperit în
a n u l 1 9 6 3 . Nu c u n o a ş t e m c o n d i ţ i i l e d e d e s c o p e r i r e şi n i c i
d a c ă a f o s t r e c u p e r a t în î n t r e g i m e ; s e p ă s t r e a z ă l a M u z e
u l J u d e ţ e a n G i u r g i u . D e p o z i t u l c u p r i n d e 36 d e m o n e d e d i n
a r g i n t emise între a n i i 15*8-1 667, după cum u r m e a z ă : L i - :
t u a n i a - 1/2 g r o s 1558, 1 5 6 0 ; P o 1 o n i a - o r t 1621; Danzig -
or t i I 6 1 5 , 1 6 1 7 ; I m p e r i u l Otoman - d i r h e m Murad I I I (157*¬
1595); T r a n s i l v a n i a - t a l e r 1595; Ungaria - t a l e r 1590;
Tirol - t a l e r i a r h i d u c e l e Ferdinand (1564-1595) 3 bucăţi;
Saxonia - t a l e r i 1558, 1559,1560, 1565. 1570, 157*. 1575,
1 577 , 1 5 7 8 , 1 5 7 9 , 1 5 8 0 , 1588, 1592, 1600; Brandenbur-g-
Franconia - taler 1 5 * 8 ; O l d e n b u r g - 2 8 st'ùver A n t o n O u h -
t h e r (1637 - 1 6 5 7 ) ; Spania - 8 r e a l i Filip I I I (presă
e m i s ă î n a i n t e de 1 6 1 6 ) ; R e g a t u l N e a p o l e - 1 / 2 d u c a t o n FFlip
M ( 1 5 5 6 - 1 5 9 8 ) ; P r o v i n e i i i e ' Uni t e - t a l e r i - l e i Geldern-
1 6 3 8 , 1 6 * 7 , W e s t f r i e s l a n d - 1 6 * 7 , Campen - Γ6*-9, 166*.
Overijssel - 1 6 6 1 , Z e e l a n d - 1/2 t a l e r - l e u 16*1 s a u 1 6 5 1 •
(Vezi l i s t a anexă). Compoziţia t e z a u r u l u i de l a U r z i c e n i
e s t e tipică p e n t r u d e p o z i t e l e monetare descoperite în
T a r a R o m â n e a s c ă , d a t a t e în s e c o l e l e XVI -XVI I : m o n e d ă m ă
runtă a l ă t u r i de p i e s e c u v a l o a r e n o m i n a l ă mare — t a l e r i .
Z o n e l e de p r o v e n i e n ţ ă a l e a c e s t o r a sînt v a r i a t e , monedele
î m p ă r ţ i n d u - s e în d o u ă m a r i g r u p e , în c o n f o r m i t a t e c u - p e -
r i o a d a l o r d e p ă t r u n d e r e şi c i r c u l a ţ i e pe p i a ţ a m o n e t a r ă
a Tării Româneşti. Prima grupă o formează monedele care
a p a r î n c i r c u l a ţ i e în s e c o l u l a l X V I - l e a , a doua grupă o
a l c ă t u i e s c m o n e d e l e c a r e p ă t r u n d în s e c o l u l a l X V I I - l e a .
In s e c o l u l a l X V I - l e a în c i r c u l a ţ i a m o n e t a r ă a T ă
rii Româneşti predomină monedele mărunte de a r g i n t şi
p i e s e l e d i n a u r ; de l a jumătatea s e c o l u l u i pe piaţa b ă
nească p ă t r u n d m o n e d e l e de a r g i n t cu v a l o a r e n o m i n a l ă r i
dicată. In condiţiile intensificării dominaţiei otomane-
a c e a s t a r e s i m ţ i n d u - s e mai a c u t în T a r a R o m â n e a s c ă decît
în M o l d o v a şi T r a n s i l v a n i a - î n c i r c u l a ţ i e p r e d o m i n ă mo
neda m ă r u n t ă t u r c e a s c ă , a s p r u l şl d i r h e m u l . Pătrunderea
d i r h e m i l o r o t o m a n i în ţ ă r i l e române în c a n t i t a t e mai mare
a ş a c u m s-a m a i a r ă t a t , 3 a r e l o c d u p ă i z b u c n i r e a r ă z b o i u
l u i o s m a n o - 1 r a n i a n , (1 5 7 8 - 1 5 9 0 ) , în c o n d I ţ I i 1 e puternicei
devalorizări a a s p r u l u i d i n a n i i 1583-1586. S t u d i i recen
t e au a r ă t a t că în ţ ă r i l e r o m â n e , Tn a n u l 1 5 8 5 , s e e f e c
t u a u p l ă ţ i m a s i v e în a c e a s t ă m o n e d ă . I n a n i i 1588 - 1589
tributul a f o s t p l ă t i t - în T a r a R o m â n e a s c ă în p r o p o r ţ i e
de 9 3 , 7 % , I a r î n M o l d o v a î n p r o p o r ţ i e de 3 6 , 3 $ - în d i r -
hemi . D u p ă o p e r i o a d ă d e r e l a t i v ă s t a g n a r e , o nouă can
titate i m p o r t a n t ă de d i r h e m i va p ă t r u n d e în ţ ă r i l e r o m â n e
cu prilejul războaielor o s m a n o - a u s t r i e c e , cu începere d i n
a n u l 1 5 9 3 5 . Deşi r o l u l d i r h e m u l u i în economia Tării Ro-
163
mâneşti scade d i n t i m p u l domniei l u i M i n a i V i t e a z u l , emi
s i u n i d e a c e s t g e n a l e l u i M u r a d I I I s e î n t î l n e s c pe p i a
ţa m o n e t a r ă i n t e r n ă p î n ă Tn s e c o l u l a l XVI I - l e a . Prezen
ţa l o r e s t e a t e s t a t ă Tn t e z a u r e l e d i n a c e s t veac, desco
p e r i t e l a V i i ş o a r a , j u d . T e l e o r m a n , a v î n d ca d a t ă termi
n u s p o s t quem a n u l 1625, U r z i c e n i , j u d . Ialomiţa - 1664,
G u r u ι en W , j u d . T e l e o r m a n - 1 6 7 5 . A l ă t u r i de emisiunile
otomane circulă, într-o c a n t i t a t e mai redusă, monedele
m ă r u n t e m a g h i a r e ' ' d i n a r i ) şi p o l o n e z e ( 1 / 2 g r o ş i , groşi,
t r i p l i g r o ş i ) . Moneda m ă r u n t ă p o l o n e z ă p ă t r u n d e în Tara
R o m â n e a s c ă c u p r e c ă d e r e Tn a d o u a j u m ă t a t e a s e c o l u l u i a l
X V I - l e a , r ă m î n î n d în c i r c u l a ţ i e în t o t c u r s u l secolului
următor.
In T a r a R o m â n e a s c ă t a l e r i i s î n t atestaţi documen
tar d i n a n u l 1 567 · A n a l i z a descoperirilor monetare din
s e c o l u l a l X V I - l e a n e p e r m i t e î n s ă să împingem data apa
riţiei l o r pe p i a ţ a m o n e t a r ă c e v a mai devreme - d e c e n i u l
al p a t r u l e a a l s e c o l u l u i . Ilustrativi în a c e s t sens sînt
talerii d i n d e s c o p e r i r i l e de l a T î r g o v i ş t e ^ , j u d . D î m b o v i
ţ a , a v î n d c a a n de d e p o z i t a r e 1 5 9 8 ( t a l e r A u s t r i a - 1536,
L e u c h t e m b e r g - 1 5 3 1 / 1 5 5 5 , Ep. H a l b e r s t a d t - 1 5 3 8 , Regens-
burg - 1538, 1547, Than - 1543,Campen - 1545, L u n n e b u r g -
1547, Boemia - 1 546, Liibeck - 15 4 9 ) ; Rast , jud.Dolj-în-
g r o p a t în 1 591 / 1 5 9 2 (Liège - 1 536, Β raη d e n b u r g - F r a n c o n i a -
1539, K a u f b e u r e n - 1 5 4 3 ) ; B e r c i o i u , j u d . Vîlcea - 1574¬
1 1
1 593 ( M a n s f e l d - S c h r a p l a u - 1547,Saxonia-1 5 4 9 ) ; Bora12 ,

jud. C ă l ă r a ş i - 1595 (Β r a π d e n b u r g - F r a n c o n i a - 1 5 4 4 , M a n s -
f e l d - H i n t e r o r t - 1 5 4 9 ) ; R a s a 3 , j u d . C ă l ă r a ş i - 1595
1
(Sa-
x o n i a - 1 5 4 4 ) ; V ă l e n i i de M y n t e , j u d . P r a h o v a - 1 599 ( S a -
x o n i a - 1 5 4 4 ) ; Z i m n i c e a I I ', j ud . T e l e o r r - a n - 1 6 0 0 (Kauf
b e u r e n 7 1 5 4 1 , S a x o n i a - 1 5 4 8 ) ; V l ă d i l a , j u d . O l t - 1598
1 6
( S a x o n i a , l i n i a E n e s t i n a - 1 5 3 2 / 1 5 3 9 şi 1 taler 1541,
L e u c h t e n b e r g , 1 t a l e r - 15 4 8 ) . D i n u l t i m i i ani ai deceniu
l u i a l şaselea a l s e c o l u l u i a l X V I - l e a , t a l e r i i î n c e p să
c a p e t e Tn T a r a R o m â n e a s c ă un r o l e c o n o m i c , f i i n d p r e f e r a ţ i
Tn m a r i l e t r a n z a c ţ i i c o m e r c i a 1 e 1 , 1
i n t r î n d în compoziţia
tributului către Poartă . Importanţa l o r creşte c u cît
ne a p r o p i e m d e s f î r ş i t u l s e c o l u l u i , m a i a l e s în p e r i o a d a
domniei l u i M i h a i V i t e a z u l . A s t f e l ,dări l e c ă t r e s t a t erau
p e r c e p u t e t o t m a i m u l j în t a l e r i " , i a r p l a t a
1
oştenilor
se f a c e t o t î n taleri
In c o n f o r m i t a t e cu a n a l i z a t e z a u r e l o r monetare
d a t î n d d i n s e c o l u l a l X V I - l e a , t a l e r i i p r e z e n ţ i în c i r c u
laţia m o n e t a r ă a Tării Româneşti d i n această perioadă
p r o v i n d i n z o n a Ţ ă r i l o r de J o s a f l a t e sub s t ă p î n i r e s p a
n i o l ă , d i n s t a t e l e g e r m a n e , d i n A u s t r i a şi ţ i n u t u r i l e i m
p e r i a l e , d i n T r a n s i l v a n i a şi c h i a r d i n S p a n i a şi Regatul
Neapole. Dezvoltarea economică a s t a t e l o r Europei de v e s t
1 64
şi c e n t r a l e , p r e c u m şi d e v a l o r i z a r e a monedei m ă r u n t e , au
făcut simţită n e c e s i t a t e a e m i t e r i i unei m o n e d e de a r g i n t
cu v a l o a r e n o m i n a l ă m a r e . I n a n u l 1 4 8 * se emite Tn T r i o l
o monedă nouă c a r e corespunde a c e s t e i cerinţe - " g u l d e n -
g r o s c h e n " - u 1 . E m i t e r e a sa s-a i n t e n s i f i c a t şi s-a r ă s p î n -
d i t mai a l e s după d e s c h i d e r e a b o g a t e l o r mine de argint
austriece. (Din anul 1530 p r o d u c ţ i a a c e s t o r m i n e de f o s t
de 3 0 0 0 0 0 d e t a l e r i 2 1
) . Incepînd cu a n u l 1525 această
monedă e s t e d e n u m i t ă " t a l e r " , după l o c u l său de emitere-
Joachimsthal - şi e c h i v a l e a z ă c u 60 k r e u z e r i . In a doua
jumătate a secolului al XVI-lea t a l e r i i austrieci inundă
d e - a d r e p t u l B a l c a n i i . S i în T a r a R o m â n e a s c ă talerii im
periali s î n t n u m e r o ş i , a l ă t u r i de e m i s i u n i l e A u s t r i e i pà-
t r u n z î n d şi c e l e a l e T i r o l u l u î , S t î r i e i , C a r î n t i e i , Poe-
m i e i şi U n g a r i e i . C e l e m a i d e z v o l t a t e şi mai productive
monetării a l e imperiului sînt c e l e d i n T i r o l . I n t e z a u r u l
de l a U r z i c e n i s e a f l ă t r e i taleri emişi de arhiducele
Ferdinand al T i r o l u l u i (1564-1595), bătuţi în monetăria
de l a Ha 1 1 2
. Toate cele t r e i piese reprezintă variante
la " C a t a l o g u l talerilor t i r o l e z i " ^ .
2
Prezenţa l o r în t e
z a u r e l e de e p o c ă e s t e f r e c v e n t ă ; a c e a s t a se d a t o r e a z ă nu
atît a p r o p r i e r i i g e o g r a f i c e , cît f a p t u l u i că a c e a s t ă mo
netărie d i n T r i o l s e m o d e r n i z e a z ă şi d e v i n e o puternică
susţinătoare materială a războaielor d i n această epocă.
La H a l ) s-a e m i s o f o a r t e m a r e c a n t i t a t e d e b a n i , m a i ales
după anul 1567, dată cînd a i c i se i n s t a l e a z ă , cu a j u t o r u l
meşterilor elveţieni, o maşină hidraulică cu vaiţuri.
B a t e r e a m o n e d e l o r s-a a m p l i f i c a t , pe de o p a r t e , d a t o r i t ă
exploatării i n t e n s e a m i n e l o r d e a r g i n t p r o p r i i şi a i n
troduceri i: procedeelor t e h n i c e n o i , i a r pe de a l t ă p a r t e ,
graţie a r g i n t u l u i a m e r i c a n care pătrunde masiv pe p i a ţ a
e u r o p e a n ă , a ş a cum am m a i a r ă t a t , începînd cu sfîrşitul
a c e s t u i s e c o l . I n t r - u n s i n g u r an - 1596 -au f o s t rebătuti
36OOOO d e r e a l i s p a n i o l i d o a r în m o n e t ă r i a de l a H a l i .
In t i m p u l a r h i d u c e l u i F e r d i n a n d , războaiele a n t i otomane
au c o n t r i b u i t î n mod e s e n ţ i a l l a s p o r i r e a producţiei mo->
n e t a r e de a i c i . La m o a r t e a a r h i d u c e l u i a u f o s t g ă s i ţ i în
castelul său 100000 de t a l e r i c a r e u r m a u să f i e trimişi
pentru plata solde1or25. T o t în v e d e r e a s u s ţ i n e r i i aces
tor r ă z b o a i e s-au e m i s t a l e r i postumi, pînă în anul
1602 2
. Unul d i n t r e c e i t r e i t a l e r i tirolezi din tezaurul
de l a U r z i c e n i , d e ş i e s t e d e o execuţie tehnică foarte
b u n ă , îl c o n s i d e r ă m t o t u ş i un f a l s d e epocă. Analiza t e
z a u r e l o r monetare care conţin t a l e r i e m i ş i de a r h i d u c e l e
Ferdinand al T i r o u l u i - Branişte ?, j u d . Mehedinţi,Cosîm-
2
b e ş t i - , j u d . Ialomiţa, Bora -*,

2 2
j u d . Călăraşi, Rast30 >
jud. D o l j , T î r g o v i ş t e 1,^1 j u d . D î m b o v i ţ a , Z i m n i c e a l l ^ ,
2
jud. T e l e o r m a n , - n e p r e m i t e să t r a g e m c o n c l u z i a c ă m a j o -
165
t i t a t e a a c e s t o r e m i s i u n i p ă t r u n d Tn Tara Românească pe
c a l e m i l i t a r ă , Tn t i m p u l d o m n i e i i u i Minai V i t e a z u l . Ele
vor i n t r a î n f l u x u l e c o n o m i c , r ă m î n î n d în circulaţie şi
în c u r s u l s e c o l u l u i a l X V I I - l e a .
Talerii e m i ş i de C a s a d e H a b s b u r g în U n g a r i a pă
t r u n d în T a r a R o m â n e a s c ă , a ş a cum am mai a r ă t a t , alături
de e m i s i u n i l e a u s t r i e c e . C e l e mai t i m p u r i i s î n t e m i s i u n i
le l u i F e r d i n a n d I (1521 - 1564), (tezaurul de l a Z i m n i
cea I I , j u d . T e l e o r m a n ) . P e r i o a d a l o r de m a x i m ă p ă t r u n d e
r e e s t e î n s ă t o t Tn t i m p u l d o m n i e i l u i Mihai Viteazul.Ta
lerii U n g a r i e i , r e s p e c t i v e m i s i u n i l e l u i R u d o l f I I , pînă
l a 1 6 0 0 s e g ă s e s c în t r e i t e z a u r e d i n secolul al XVI-
l e a ^ şi în t r e i d e p o z i t e d i n secolul al XVII-lea".
A c e a s t a e s t e p e r i o a d a a d o u a de o r g a n i z a r e a a r m a t e i lui!
Mihai ( I 5 9 7 - I 6 O O ) , p e r i o a d ă în c a r e predomină folosirea
oştenilor plătiţi'5. Este bine cunoscut faptul că, prin
t r a t a t u l din anul 1598, Rudolf M se o b l i g a să-i trimită
lui Mihai V i t e a z u l s u b s i d i i pentru întreţinerea armatei.
D e c i , r e m a r c ă m c ă şi t a l e r i i e m i ş i în U n g a r i a în a c e a s t a
p e r i o a d ă a u a c e l a ş i r e g i m de p ă t r u n d e r e şi c i r c u l a ţ i e in
Tara Românească cu a c e l a a l e m i s i u n i l o r tiroleze.
T o t d i n e p o c a l u i M i h a i V i t e a z u l d a t e a z ă şi tale
r i i e m i ş i de P r i n c i p a t u l T r a n s i l v a n i e i . Deşi relaţiile
c o m e r c i a l e d i n t r e c e l e d o u ă ţări r o m â n e au f o s t strînse
în a c e a p e r i o a d ă , t a l e r i i t r a n s i l v ă n e n i a u p ă t r u n s într-o
c a n t i t a t e m i c ă pe p i a ţ a T ă r i i R o m â n e ş t i . A c e a s t a , d a t o r i
tă f a p t u l u i , b i n e c u n o s c u t , c ă P r i n c i p a t u l e r a o b l i g a t să
p l ă t e a s c ă t r i b u t u l c ă t r e P o a r t ă e x c l u s i v î n m o n e d e de va-i
lori mari. Talerii t r a n s i 1 v ă n en i , r e s p e c t i v e m i s i u n i l e l u i :
S i g i s m u n d B a t h o r y , s - a u g ă s i t în c i n e I t e z a u r e d i n seco
lul al XVI-lea36 şi î
n trei tezaure din secolul al
XVI I 3 7 ,
0 a l t ă c a t e g o r i e de t a l e r i c a r e p ă t r u n d e în Tara
R o m â n e a s c ă î n s e c o l u l a l X V I - l e a e s t e a c e e a e m i s ă de s t a
t e l e germane. Curînd după e m i t e r e a p r i m i l o r taleri au-]
s t r i e c i , s t a t e l e g e r m a n e b a t şi e l e a s t f e l de monede,do-i
r i n d , l a rîndul l o r , să-şi p l a s e z e propriul argint.
A s t f e l , s e v o r e m i t e m a s i v g u l d e n i , de tipul "guldiner"-
u l u i , p l a s a t mai a l e s în B a l c a n i s a u e m i ş i s p e c i a l , (mai
a l e s Tn B r a u n s c h w e i g ) p e n t r u a f i e x p o r t a ţ i s p r e Rusia".
Un g u l d e n v a l o r a 60 de k r e u z e r i . I n 1 5 2 4 talerii germani
e r a u bătuţi după g r e u t a t e a " r e i c h s g u 1 d i n e r " - u 1 u i cîntă
r i n d 2 5 , 7 0 g. C u r î n d s - a r e n u n ţ a t l a a c e s t a , emiţîndu-se
t a l e r u l mare german c a r e e c h i v a l a cu 72 de k r e u z e r i şi
c î n t ă r e a 27,40 g · Dintre aceste emisiuni cele mai bine
r e p r e z e n t a t e şi mai n u m e r o a s e s î n t c e l e a l e S a x o n i e i . In
T a r a R o m â n e a s c ă c e i mai t i m p u r i i t a l e r i de S a x o n i a d a t e a
ză d i n d e c e n i u l a l c i n c i l e a a l secolului al XVI-lea. Ei
166
p ă t r u n d pe p i a ţ a m o n e t a r ă î m p r e u n ă c u s u b d i v i z i u n i l e l o r :
1 / 2 şi 1/4 t a l e r i . A s t f e l , c e i m a i v e c h i taleri saxoni
datează d i n a n i i 1 5 3 2 - 1 5 4 ? ( t e z a u r V l ă d i l a , j u d . O l t ) şi
d i n 1548 ( t e z a u r Z i m n i c e a I I , j u d . T e l e o r m a n ) ; monedele
d e 1/2 d e t a l e r d a t e a z ă d i n a n u l 1544 (Vălenii de M u n t e ,
jud. P r a h o v a ) şi d i n 1549 ( B e r c i o i u , J u d . V î l c e a ) ; i a r
c e a m a i v e c h e m o n e d ă d e 1/4 d e t a l e r ( o r t , v i e r t e 1 g u 1 den -
g r o s c h e n ) de pe t e r i t o r i u l ţării n o a s t r e d a t e a z ă d i n a n u l
1 5 4 4 , e s t e e m i s ă de J o h a n n F r i e d r i c h a l Saxoniei (linia
e r n e s t i n ă ) şi f a c e p a r t e d i n tezaurul de l a Rasa, j u d .
C ă l ă r a ş i . Maxima perioadă de p ă t r u n d e r e a t a l e r i l o r de
S a x o n i a în T a r a R o m â n e a s c ă s e î n r e g i s t r e a z ă între anii
I57O - 1 5 9 0 ™ , după c a r e numărul l o r scade b r u s c , d a t o r i
tă d e c ă d e r i i c o m e r ţ u l u i c u S a x o n i a ^ . E m i s i u n i s a x o n e d i n
1
secolul a l XVII-lea nu se î n t i l n e s c în t e z a u r e l e monetare

din Tara Românească. In a c e s t veac c o n t i n u ă să circule
e m i s i u n i l e d i n s e c o l u l a n t e r i o r , dovadă cele p a t r u tezau
re d i n s e c o l u l a l X V J I - l e a care conţin astfel de mone-
de42 f T a l e r i i marelui Electorat a l Saxoniei pătrund în
T a r a R o m â n e a s c ă f i e pe d r u m u l comercial a l Moldovei- un
de î n t î l n i m t a l e r i s a x o n i emişi de asemenea numai în s e
c o l u l a l X V I - l e a s a u p r i n s u d , pe linia D u n ă r i i şi din
Balcani. In T r a n s i l v a n i a m a j o r i t a t e a talerilor saxoni da
tează d i n s e c o l u l a l X V I I - l e a . tn tezaurul de la Urzi
c e n i , în l o t u l d e 11 t a l e r i emişi de A u g u s t al Saxoniei,
s e a f l ă şi un f a l s d u p ă un t a l e r , c u a n u l d e e m i t e r e 1577
Tot în c a t e g o r i a talerilor g e r m a n i i n t r ă şi emisi
u n i l e de B r a n d e n b u r g - F r a n e o n i a . M o n e d e l e e x c l u s i v d i n s e
colul a l XVI-lea au f o s t g ă s i t e , în afara tezaurului
d e l a U r z i c e n i , în î n c ă d o u ă t e z a u r e , d a t î n d î n s ă d i n s e
c o l u l a l X V I - l e a ( B o r a , j u d . C ă l ă r a ş i şi R a s t , j u d . D o l j ) .
E x e m p l a r u l d i n t e z a u r u l de l a U r z i c e n i este un f a l s după
un t a l e r e m i s în a n u l 1 5 4 8 de A l b r e c h t c e l Tînăr de Bay-
r e u t h.
A n t r e n a t e în c o m e r ţ u l p r a c t i c a t d e n e g u s t o r i i ita
l i e n i şi r a g u z a n i , în s e c o l u l a l X V I - l e a pe teritoriul
T ă r i i R o m â n e ş t i p ă t r u n d şi m o n e d e e m i s e d e R e g a t u l N e a p o -
le, ducatonii şi j u m ă t ă ţ i de d u c a t o n l n a p o l i t a n i . Aceste
emisiuni sînt r a r e pe t e r i t o r i u l ţării n o a s t r e , e l e f i i n d
găsite e x c l u s i v în t e z a u r e d i n T a r a R o m â n e a s c ă . C u excep
ţia t e z a u r u l u i a n a l i z a t în l u c r a r e a d e faţă, datat în
secolul a l XVII-lea, c e l e l a l t e patru tezaure care conţin
a s t f e l de monede - B e r c i o i u , j u d . V î l c e a , R a s t , j u d . D o l j ,
T î r g o v i ş t e , j u d . D î m b o v i ţ a şi V l ă d i l ă , j u d . O l t , au ca
dată de î n c h e i e r e u l t i m a d e c a d ă a s e c o l u l u i a l XVI - l e a .
A c e s t a m ă n u n t ne î n d r e p t ă ţ e ş t e s ă considerăm că monedele
în d i s c u ţ i e p ă t r u n d în T a r a R o m â n e a s c ă l a s f î r ş i t u l seco
lului a l XVI-lea, d i n Balcani, împreună cu p r i m i i reali
167
spanioli.
Trecînd l a a n a l i z a circulaţiei monetare d i n s e c o l u l
a l X V I I - l e a , se i m p u n e să f a c e m cîteva consideraţii de
o r d i n g e n e r a l . In acest veac, datorită p o l i t i c i i economi
ce- f i nane i a r e n o i a s t a t e l o r v e s t e u r o p e n e , p r e c u m şi a
insuficienţei de a r g i n t d i n ţările E u r o p e i e s t i c e şi s u d -
e s t i c e ( R u s i a , ţ i n u t u r i l e d e p e n d e n t e de I m p e r i u l O t o m a n ) ,
c a r a c t e r u l de m a r f ă a l monedei m a r i de argint devine
pregnant. I n R u s i a au c ă u t a r e mai a l e s t a l e r i i din teri
t o r i i l e germano-austriece. Prin reformele l u i Alexei Mi-
h a i l o v i c i , d i n a n u l 1 6 5 * şi p î n ă î n a n u l 1 6 6 3 » t a l e r i i s o
siţi a i c i - numiţi " i e f i m k i " după l o c u l de batere Joa-
chimsthal - erau folosiţi p e n t r u transformarea lor în
m a t e r i e primă p e n t r u b a t e r e a monedelor proprii, sau erau
c o n t r a m a r c a ţ i , ( " i e f i m k i c u s e m n " ) , şi l ă s a ţ i în c i r c u l a
ţie ca m o n e d ă a u t o h t o n ă ( î n t r e a n i i 1654-1659) · Cursul
talerilor pe p i a ţ a r u s e a s c ă e r a d e 50 d e c o p e i c i ( p e n t r u
talerii v e c h i ) şi 4 8 d e c o p e i c i (pentru t a l e r i i "Alber-
t u s " ) . D i n t r - u n t a l e r s e e x e c u t a u 64 de c o p e i c i ^ . Tale
rii contramarcaţi c i r c u l a u cu această valoare oficială.
Se e s t i m e a z ă c ă î n p e r i o a d a c o n t r a m a r c ă r i i , (1655-1656),
a u f o s t ş t a m p i l a ţ i î n t r e 8 0 0 0 0 0 şi un milion de taleri
p r o v e n i ţ i d i n m a i m u l t d e 100 de monetării europene^.
A l t e z o n e , m a r i c o n s u m a t o a r e de o astfel de marfă erau
B a l c a n i i şi L e v a n t u l . D a t o r i t ă h a o s u l u i f i n a n c i a r , a pu
t e r n i c e i d e v a l o r i z ă r i m o n e t a r e şi a p r e ţ u l u i a v a n t a j o s a l
argintului din I m p e r i u l Otoman, s p r e t e r i t o r i i l e stăpî-
n i t e d e a c e s t a c u r g în a c e s t s e c o l c a n t i t ă ţ i impresionan
t e de monede v e s t e u r o p e n e .
Pe p i a ţ a m o n e t a r ă a T ă r i i Româneşti continuă să
c i r c u l e monedele mărunte otomane, maghiare, potcnszε,dar,
datorită p u t e r n i c e i l o r devalorizări, în c i r c u l a ţ i a bă
n e a s c ă se impun m o n e d e l e de a r g i n t c u v a l o a r e mare. (Din
acest secol ( X V I I ) d a t e a z ă 34 d e t e z a u r e şi zece desco
periri i z o l a t e c a r e c o n ţ i n t a l e r i şi a l t e monede de a r
g i n t c u v a l o a r e m a r e , f a ţ ă de d e p o z i t e şi d o u ă desco
periri i z o l a t e d i n secolul a l X V I - l e a ) . Cursul v a l o r i c a l
a c e s t o r m o n e d e c r e ş t e n e î n t r e r u p t în t o a t ă p e r i o a d a seco
lului a l X V I I - l e a . A s t f e l , în 1597 talerul v a l o r a 70 de
asprii *^.1
în 1605 - 120 de a s p r i i * ? , i a r în a n i i 1635"
164 0 a j u n g e î n t r e 1 2 0 - 1 30 d e jts-pr Ί \ . Datorită acestui
c u r s r i d i c a t şi c h i a r f o r ţ a t , " s e p r o d u c e un nou raport
î n t r e m o n e d e şi m e t a l e . P i e s e l e d e a u r d i s p a r a p r o a p e t o
t a l d e p e p i a ţ ă , e l e f i i n d î n l o c u i t e t r e p t a t d e t a l e r i şi
d e r e a l i . D e ş i în d o c u m e n t e l e v r e m i i c a l c u l e l e s î n t e f e c
t u a t e , p e l î n g ă t a l e r i , în d i f e r i t e monede mărunte de
a r g i n t s a u în m o n e d e de a u r , d e s c o p e r i r i l e m o n e t a r e con
f i r m ă şi î n t ă r e s c f a p t u l c ă p l ă ţ i l e r e a l e s e e f e c t u a u în
168
taleri ^. 1
Compoziţia t e z a u r e l o r din s e c o l u l al XVII-lea
e s t e a l c ă t u i t ă cu p r e c ă d e r e d i n m o n e d ă de argiηt,dominîηd
p i e s e l e c u v a l o a r e m a r e ( t e s t o n i , o r ţ i , 28 stiiveri, 1/2
taleri, taleri şi reali).
O r ţ i i p ă t r u n d în c i r c u l a ţ i a m o n e t a r ă 3 ţ ă r i l o r r o
m â n e c u p r e c ă d e r e în p r i m a j u m ă t a t e a s e c o l u l u i a l XVII-
lea. Moneda de 1/4 de t a l e r a f o s t e m l s ă p e n t r u p r i m a o a
ră î n a n u l 1 5 0 7 l a Z w i c k a u , î n S a x o n i a ' . D i n 1 5 2 1
0
începe
să s e b a t ă şi în B r a n d e n b u r g , u n d e , a b i a d i n t i m p u l dom
niei l u i G e o r g W i l h e l m ( 1 6 1 9 - 1 6 4 0 ) , va c i r c u l a sub denu
m i r e a de o r t . S i L a D a n z i g s - a u e m i s p e n t r u p r i m a o a r ă în
anul 1609, a v î n d a c e e a ş i v a l o a r e de 1/4 de t a l e r . In Po
l o n i a a u f o s t b ă t u ţ i c e v a mai t î r z i u , î n 1 6 2 0 , l a B r o m b e r g t j
i n i ţ i a l f i i n d e c h i v a l e n ţ i c u 16 g r o ş i ' . T r e p t a t v a l o a r e a !
2
o r ţ i l o r p o l o n e z i a j u n g e l a 17 g r o ş i , i a r spre sfîrşitul
domniei l u i S i g i s m u n d I I I , c i n c i o r ţ i şi 10 g r o ş i echiva
l a u c u un t a l e r 5 3 . n | timpul regelui loan Casimir (1649¬
1 6 6 8 ) , p o t r i v i t u n u i d e c r e t d a t în a n u l 1650, c u r s u l o r
tului se s t a b i l e a o f i c i a l la l8 groşi, greutatea fixîndu-
i-se l a 5 , 6 0 g r . şi t i t l u l l a 8j5%o a r g i n t ^ . C i f r a 18 s e
5
va g ă s i î n s c r i s ă pe o r ţ i i e m i ş i î n P o l o n i a la Bromberg,
P o s e n , T h o r n , L e m b e r g , e t c 5 5 . T r e p t a t , în circulaţia mo
n e t a r ă d i n P o l o n i a o r t u l v a f i î n l o c u i t de " t i m p f " ( m o n e
dă de a r g i n t c a r e c î n t ă r e a 6 , 7 2 g r . şi avea titlul de
5 0 0 % o a r g i n t , v a l o r î n d 30 d e g r o ş i s a u 1/3 t a l e r i ) . Acest
c u r s f o r ţ a t nu a p u t u t f i m e n ţ i n u t şi v a l o a r e a timpfului
a s c ă z u t l a 18 g r o ş i 5 ° . in c i r c u l a ţ i a monetară a Tării
R o m â n e ş t i î n t î l n i m o r ţ i e m i ş i Tn L o t h a r i n g i a , B r a n d en b u r g -
mai rari-, l a D a n z i g şi în P o l o n i a , marea ma j o r i t a t e " .
C e l e mai m u l t e e x e m p l a r e s î n t e m i s e î n t r e a n i i 1610-1629-
O r ţ i i d e s c o p e r i ţ i î n M o l d o v a s î n t e m i ş i e x c l u s i v în p e r i
o a d a 1 6 0 9 - 1 6 2 8 5 ° ; în T r a n s i l v a n i a c i r c u l ă şi orţi emişi
în a d o u a j u m ă t a t e a s e c o l u l u i a l X V I I - l e a .
T o t c a s u b d i v i z i u n e a t a l e r u l u i , în c i r c u l a ţ i a mo
netară a ţărilor române din s e c o l u l a l X V I I - l e a întîlnin.
moneda de 28 s t i i v e r i ( f l o r i n de 2 8 s o u ) 5 9 . E s t e egală cu
un g u l d e n g e r m a n , v a l o r î n d 2/3 t a l e r i sau 60 de kreu
z e r i ° " . P ă t r u n d e c u p r e c ă d e r e în T a r a R o m â n e a s c ă , pe p i a
ţă c i r c u l î n d s t i i v e r i e m i ş i l a C a m p e n , Z w o l l e - î n canti
t a t e mai r e d u s ă - ş! l a E m b d e n , O l d e n b u r g şi J e v e r , m a r e a
m a j o r i t a t e . Oraşele e m i t e n t e bat această m o n e d ă în c a l i
t a t e a l o r de c e t ă ţ i i m p e r i a l e l i b e r e , în t i m p u l domniilor
l u i F e r d i n a n d I I ( I 6 1 9 - I 6 3 7 ) şi F e r d i n a n d 1 1 1 ( 1 6 3 7 - 1 6 5 7 ) .
E m i s i u n i l e 01denburgu1ui şi J e v e r u l u i sînt bătute sub
d o m n i a l u i A n t o n G i i n t h e r (1 6 0 3 - 1 6 6 7 ) -
C e a mai importantă m o n e d ă d i n c i r c u l a ţ i e e s t e însă
m o n e d a m a r e de a r g i n t d e t i p u l talerului. In acest secol
pe p i a ţ a T ă r i i R o m â n e ş t i î n t î l n i m într-o c a n t i t a t e mai
169
redusă t a l e r i i d i n ţinuturile germano-austrîece, predomţ-
nînd t a l e r i i P r o v i n c i i l o r U n i t e şi r e a l i i spanioli. Aşa
cum am m a i r ă t a t , în u l t i m i l e decenii ale secolului al
XVI-lea S p a n i a i n u n d ă E u r o p a c u r e a l i i săi b ă t u ţ i d i n a r
g i n t u l de p e s t e o c e a n . I n B a l c a n i , în general, aceştia
s î n t mai r a r i în p e r i o a d a 1580-1600, apărînd masiv chiar
de l a î n c e p u t u l s e c o l u l u i a l X V I I - l e a . In această peri
oadă Senatul v e n e ţ l a n e m i t e un o r d i n c o n f o r m căruia rea
lii spanioli s î n t t r i m i ş i în c a n t i t ă ţ i u r i a ş e spre Bal
c a n i , ca m a r f ă . D u p ă o p e r i o a d ă de r e l a t i v ă s t a g n a r e pe
t r e c u t ă în d e c e n i u l a l d o i l e a a l secolului, în această
r e g i u n e va s o s i un n o u v a l d e m o n e d e s p a n i o l e , c u î n c e p e
r e d i n aη u 1 1 6 3 0 , r e a l u l d e v e n i n d p e n t r u
6 2
I m p e r i u l Oto-
man v e c h e a m o n e d ă d e a u r " , De l a a c e a s t ă dată Veneţia
trimite s p r e P o a r t ă , p r i n t e r i t o r i u l R a g u z e i , η urnai r e a l i .
In ţ i n u t u r i l e n o a s t r e r e a l u l a r e o p o n d e r e mai mare pe
p i a ţ a T ă r i i R o m â n e ş t i . D îη totalul d e 62 d e s c o p e r i r i da-
t î n d d i n s e c o l e l e XV I - X V I I , c a r e c o n ţ i n t a l e r i , 1 7 cuprind
r e a l i *
6
( t r e i d i n s e c o l u l a l XVI - 1 e a , r e s t u 1 din secolul
următor). Deci, r e a l i i s p a n i o l i p ă t r u n d în T a r a R o m â n e a
scă î n c ă de l a s f î r ş i t u l s e c o l u l u i a l X V I - l e a , rolul lor
în e c o n o m i e şi î n c i r c u l a ţ i a m o n e t a r ă l u î n d amploare în
v e a c u l a l X V I I - l e a . C e l e mai n u m e r o a s e e m i s i u n i s î n t c e l e
ale l u i Filip I I I (1 5 98-1 621 ) . R e a l i i s p a n i o l i sînt men
ţ i o n a ţ i în d i f e r i t e c o n v e n ţ i i c o m e r c i a l e , precum şi în
însemnările unor călători străini. A s t f e l , n e g u s t o r u l Ve
n e t i a n L o c a d e l l o r e l a t e a z ă c ă , î n a n u l 163 0 , p e n t r u a c h i
z i ţ i o n a r e a c a i l o r şi t r a n s p o r t u l l o r la Spalato, plăţile
s - a u e f e c t u a t în r e a l i şi t a l e r | 6 5 . P a u l d e A l e p , descri
ind B a i a de A r a m ă de lîngă C o z i a , a r a t ă că o c a u a de a r a m ă
se v i n d e c u 1/2 r e a l şi c ă a c e a s t a , datorită calităţii
s a l e , e r a e x p o r t a t ă în I m p e r i u l O t o m a n , l a Trapezunt,
K o s t a m o n u şi î n P e r s i a " " . A c e l a ş i a u t o r menţionează că
m i n e l e d e s a r e d i n T a r a R o m â n e a s c ă d ă d e a u un venit anual
d e I5OOOO d e r e a l i ? . C a n t i t a t e a m a r e d e r e a l i
6
existentă
în T a r a R o m â n e a s c ă îi permite l u i C o n s t a n t i n Serban să
T r i m i t ă l a P o a r t ă , în a f a r ă d e d i f e r i t e d a r u r i p e n t r u ob
ţinerea confirmării domniei, suma de 450000 de reali,
p r o v e n i ţ i d i n t e z a u r u l a d u n a t de M a t e i Basarab . Căile
de p ă t r u n d e r e a r e a l i l o r în T a r a R o m â n e a s c ă s î n t , î n prin
c i p a l , c e l e s u d i c e - d i n B a l c a n i sau d i n comerţul prin
Marea Neagră ( i l u s t r a t i v e în a c e s t s e n s s î n t d e s c o p e r i r i
l e d e r e a l i d i n D o b r o g e a : M e d g i d i a " 9 , j u d . C o n s t aη ţ a , S u l i -
na? ,jud.
u
T u l c e a şi V a d u l u i , j u d . C o n s t aη ţ a , a c e s t a d i n u r
mă f i i n d t e z a u r u l c u c e l mai m a r e n u m ă r de r e a l i spanioli
de l a n o i d i n ţ a r ă ) . R e a l i i e r a u t r a n s p o r t a ţ i în I m p e r i u l
O t o m a n şi d i n P o l o n i a , p r i n M o l d o v a , " î n c ă r u ţ e m a r i , d e
l a Lwow l a I s t a m b u l " ' , p r i l e j c u c a r e p u t e a u p ă t r u n d e şi
2
170
"η circulaţia ţărilor române.
M o n e d a c e a m a i r ă s p î n d i t ă şi m a i p o p u l a r ă de pe
piaţa Europei în s e c o l u l a l X V I I - l e a a f o s t talerul-leu.
E m i s p e n t r u p r i m a o a r ă în p r o v i n c i a H o l l a n d î n a n u l 1575,
1 o w e n t h a 1 e r υ 1 e s t e p r e l u a t d i n 1 5 8 5 şi d e r e s t u l provin
c i i l o r Confederaţiei B e l g i e n e , cu excepţia G r o n i n g e n u 1 u i . ,
E m i t e r e a pe s c a r ă 1 i r g ă a a c e s t o r m o n e d e a r e l o c c u î n c e
p e r e d i n a n u l 1 6 2 0 , moment d i n c a r e sînt bătute în mod
e x p r e s p e n t r u c h e l t u i e l i l e a r m a t e l o r a n t r e n a t e în războ
i u l d e 30 d e a n i şi în c e l e a n t i o t o m a n e , p r e c u m şi p e n t r u
piaţa l e v a n t i n ă . P e r i o a d a de m a x i m ă b a t e r e a talerilor-
leî s e s i t u e a z ă î n t r e a n i i 1650-1670, cînd aceştia erau
fabricaţi î n mod s p e c i a l c a m a r f ă pentru Imperiul o t o -
m a n 7 3 . A c e s t mare s u c c e s a l t a 1 e r u 1 u 1 - 1 eu în ţinuturile
o t o m a n e s e e x p l i c ă şi p r i n f a p t u l c ă P o a r t a e m i t e a b i a în
a n u l 16S7 o m o n e d ă d e a r g i n t de m ă r i m e a p r o p i a t ă de a c e e a
a t a 1 e r u 1 u i 7 * . N e c e s i t a t e a c r e s c î n d ă de m o n e d ă d i n a r g i n t
cu v a l o a r e m a r e , i m p l ' c i t preţul r i d i c a t a l a r g i n t u l u i în
a c e a s t ă z o n ă a E u r o p e i , a d a t un p u t e r n i c i m p u l s c o m e r ţ u
l u i c u t a l e r i . B a n c a o l a n d e z ă f a c e în a c e a s t ă e p o c ă largi
o p e r a ţ i i f i n a n c i a r e de g e n u l a c o r d ă r i l o r de c r e d i t e şi a
e x p o r t u l u i de c a p i t a l către I m p e r i u l o t o m a n ? ^ . n| Tara
Românească t a l e r i i P r o v i n c i i l o r U n i t e , (în r ă r e a l o r ma
j o r i t a t e t a l e r i - l s i ) , p ă t r u n d în a doua j u m ă t a t e a seco
l u l u i a l XVI-lea ( c e i mai t i m p u r i i lôwenthaleri datează
d i n a n u l 1 5 7 6 şi s î n t e m i s i u n i a l e p r o v i n c i e i H o l l a n d ' ) .
D i n t o t a l u l d e 17 t e z a u r e c u p r l n z î n d t a l e r i î n g r o p a t e în
s e c o l u l a l XVI-lea, doar p a t r u d e p o z i t e a u în c o m p o z i ţ i a
lor ta1 e r i -1eI''. In s e c o l u l a l X V I I - l e a în Europa au
e x i s t a t două zone economi c o - p o l it.ice i m p o r t a n t e unde t a -
l e r i i - l e i a u j u c a t un r o l d e o s e b i t , a t i n g î n d un a d e v ă r a t
t r i u m f : z o n a m ă r i i B a l t i c e şi z o n a m ă r i i M e d i t e r a n e . A c e s -
tea sînt r e g i u n i l e p r i n c i p a l e d i n c a r e se îndreaptă emi
s i u n i l e P r o v i n c i i l o r U n i t e spre ţările române. In Tara
R o m â n e a s c ă e l e p ă t r u n d , pe d e o p a r t e , d i n n o r d , a d u s e d i n
P o l o n i a , v i a M o l d o v a şi d i n T r a n s i l v a n i a , p e d e a l t ă par
t e , d i n s u d , p r i n B a l c a n i , a d u s e de n e g u s t o r i i g r e c i , a r
m e n i , e v r e i , t u r c i . A c e s t e m o n e d e i n t r ă în c a n t i t a t e m a r e
De p i a ţ ă d u p ă a n u l 1 6 2 0 , d e v e n i n d d o m i n a n t e în economia
b ă n e a s c ă . P e r i o a d a d e m a x i m ă c i r c u l a ţ i e a l o r se î n r e g i s
t r e a z ă în t i m p u l d o m n i e i l u i Matei Basarab.Din t o t a l u l de
3I4 d e t e z a u r e şi 10 d e s c o p e r i r i i z o l a t e d a t î n d d i n seco
l u l a l X V I I - l e a , 23 d e t e z a u r e şi p a t r u d e s c o p e r i r i izo
l a t e , ( d e c i mai m u l t de j u m ă t a t e ) , c o n ţ i n t a l e r i - lei™.
I n t e z a u r u l d e l a U r z i c e n i s e a f l ă şi o p i e s ă f a l s ă b ă t u
tă d u p ă un t a l e r - l e u e m i s l a O v e r i j s s e l î n a n u l 1661.
Una d i n p r o b l e m e l e m a t e r i a l u l u i de faţă e s t e a c e
ea a f a l s u r i l o r . 0 s e r i e d e s t u d i i p u b l i c a t e în ultimii
3 " i a u p u s în e v i d e n ţ i e x i s t e n ţ a în tezaurele monetare
171
·:'iη s e c o l e l e XV I - X V I I a n u m e r o a s e i m i t a ţ i i şi falsuri de
taleri d i n d i v e r s e zone a l e E u r o p e i . La j u m ă t a t e a secolu
lui a l X V I - l e a îşi f a c a p a r i ţ i a p e s c a r ă largă monedele
de a r g i n t c u un t i t l u s l a b ş i , mai a l e s , monedele false,
fiind puternic antrenate în c i r c u l a ţ i a e u r o p e a n ă . L a s f î r
ş i t u l s e c o l u l u i a l X V I - l e a şi î n t o t c u r s u l s e c o l u l u i u r
m ă t o r , a c e s t e monede nu numai că sînt d u s e de f l u x u l co
m e r c i a l î n B a l c a n i şi L e v a n t , c i s î n t bătute special
p e n t r u a c e s t e r e g i u n i ^ S . I n toată lumea se imită şi se
falsifică monedele mari d i n a r g i n t . Din p r i m u l deceniu a l
s e c o l u l u i a l X V I I - l e a moneda f a 1 să,au t o r i z a t ă o f i c i a l sau
nu, copleşeşte întreaga Europă. Această înflorire a fal
s u r i l o r s e d a t o r e a z ă şi d i m i n u ă r i ! c a n t i t ţii de argint
a m e r i c a n d e pe p i a ţ ă , c u î n c e p e r e d i n c e l de al treilea
d e c e n i u a l v e a c u l u i " ^ . După anul 1613 apar i m i t a ţ i i l e şi
f a l s u r i l e d i n b i l l o n " . A c e s t e a d i n urmă v o r pătrunde
1
ma
siv pe t e r i t o r i i l e I m p e r i u l u i otoman mai a l e s în a doua
jumătate a s e c o l u l u i a l XVII-lea . Din anul 16*5 în S p a
nia î n c e p să se e m i t ă r e a l i c u un t i t l u f o a r t e s c ă z u t c a
re pleacă spre Italia, i a r de a i c i i a u drumul spre Est-
-"scarsi r e a l i " ° 3 . A c e s t e p i e s e aduc mari pagube atît ne
g u s t o r i l o r c î t şi p r o d u c ă t o r i l o r d e b u n u r i , îngreunînd
e c o n o m i a ţ ă r i l o r în c a r e e l e e r a u p u s e în c i r c u l a ţ i e . D i n
a c e a s t ă c a u z ă se i a u o s e r i e de m ă s u r i de c ă t r e autorita
tea statală p e n t r u stăvilirea fabricării şi vehiculării
lor. De e x e m p l u î n R u s i a , în p e r i o a d a contramarcării t a
lerilor ( I 6 5 5 - I 6 5 6 ) s-au i v i t s e r i o a s e t e m e r i în c e e a ce
priveşte c o n t r a f a c e r e a i e f i m k i l o r . De a c e e a statul i-a
d a t r e p e d e c a p l a t ă n e g u s t o r i l o r s t r ă i n i a f l a ţ i a t u n c i în
ţară^*.
Tezaurul d e l a U r z i c e n i a r e în c o m p o z i ţ i a s a 5 1
patru falsuri după t a l e r i e m i ş i în T i r o l , S a x o n i a , Bran

d e n b u r g - F r a n e o n i a şi O v e r i j s s e l . T a l e r u l d e T i r o l e s t e e¬
mis de a r h i d u c e l e F e r d i n a n d ( 1 5 6 4 - 1 5 9 5 ) în m o n e t ă r i a de
'a M a l i . D e ş i a r e o f o a r t e b u n ă e x e c u ţ i e t e h n i c ă , faptul
că n u m e l e T i r o l u l u i , d i n c a d r u l l e g e n d e i de pe revers,
e s t e s c r i s i n c o r e c t : T I R L I S , î n l o c d e Τ I ROL I S s a u T I R O L ,
n e î n d e a m n ă s ă - 1 c o n s i d e r ă m un f a l s d e e p o c ă . E s t e c u n o s
c u t f a p t u l că a u t o r i t a t e a e m i t e n t ă c o n t r o l a c u f o a r t e ma
re stricteţe e m i s i u n i l e s a l e m o n e t a r e , atît d i n punctul
d e v e d e r e a l c a l i t ă ţ i i şi c a n t i t ă ţ i i d e m e t a l p r e ţ i o s <-ît
şi d i n p u n c t u l d e v e d e r e a l c o r e c t i t u d i n i i reprezentări
lor i c o n o g r a f i c e , h e r a l d i c e şi a l inscripţiilor. Pe de
altă p a r t e , f o l o s i r e a t e h n i c i i noi - maşina cu valţuri-
f a c e p u ţ i n p r o b a b i l ă o e r o a r e de m o n e t ă r i e . S î η tem c u atît
mai c o n v i n ş i de j u s t e ţ e a o p i n i e i n o a s t r e cu cît nici
i n
u n u l d i n c a t a l o a g e l e de s p e c i a l i t a t e monedele emise în
Tirol nu se p r e z i n t ă cu o a s e m e n e a variantă a legendei.
172
'.ai c u n o a ş t e m u n f a l s d u p ă un t a l e r e m i s d e arhiducele
F e r d i n a n d a l T i r o l u l u i , p ă s t r a t în t e z a u r u l d e l a T î r g o
vişte I , j u d . Dîmboviţa.
F a l s u r i e x e c u t a t e după t a l e r i i imperiali au
f o s t g ă s i t e şi l a M i r o ş i " - ' , j u d . A r g e ş ( u n „ t a l e r Rudolf
I I p e n t r u A u s t r i a , f ă r ă a n ) şi l a Con s t a n ţ a " ° , ( b ă t u t după
o m o n e d ă de 28 s t i i v e r i e m i s ă l a O l d e n b u r g ) .
Al d o i l e a f a l s d i n t e z a u r u l d e l a U r z i c e n i e s t e
e x e c u t a t d u p a un t a l e r e m i s d e A l b e r t a l S a x o n i e i î n a n u l
1577. M a i c u n o a ş t e m un f a l s d u p ă un t a l e r a l aceluiaşi
e m i t e n t , d i n a n u l 1 5 7 9 , p ă s t r a t în t e z a u r u l d e l a B ă l ţ a -
t a 8 7 , RSSM. La s f î r ş i t u l s e c o l u l u i a l X V I - l e a - î n c e p u t u l
s e c o l u l u i a l X V I I - l e a , S a x o n i a a f o s t invadată de monede
f a l s e , d i na l i a j i n f e r i o r . E l e c t o r u l Johann G e o r g I s-a
v ă z u t n e v o i t să p u n ă c a p ă t a c e s t e i s i t u a ţ i i prin luarea
u n o r m ă s u r i e n e r g i c e , în a n u l 1 6 2 3 · Tot din t e r i t o r i i l e
g e r m a n e e s t e şi a l t r e i l e a f a l s d i n t e z a u r u l d e la Urzi
c e n i , e x e c u t a t d u p ă u.i t a l e r d e B r a n d e n b u r g - F r a n c o n i a e-
m i s m i s de A l b r e c h t c e l T î n ă r d e B a y e r e u t h în a n u l 1 5 * 8 .
Mai c u n o a ş t e m un f a l s d e e p o c ă , p r o v e n i t d i n t e z a
u r u l d e l a B ă l ţ a t a , RSSM, e x e c u t a t d u p ă u n t a l e r polonez
emis de S t e f a n B a t h o r y în a n u l 1 5 8 8 . T a l e r i i p o l o n e z i s - a u
e m i s î n t r - o c a n t i t a t e r e d u s ă şi s î n t rari pe teritoriul
ţării noastre.
Cel d e a l p a t r u l e a f a l s d i n t e z a u r u l de l a Urzi
c e n i e s t e b ă t u t d u p ă u n t a l e r - l e u e m i s l a O v e r i j s s e l . Mo
neda e s t e d i n b r o n z c u o p o j g h i ţ ă subţire d e a r g i n t . A t e n
ţ i a n e - a f o s t a t r a s ă şi d e a n u l d e e m i t e r e - 1 6 6 1 - d e o a
r e c e , c o n f o r m c a t a l o a g e l o r de s p e c i a l i t a t e , p r o v i n c i a 0-
verijssel nu e m i t e t a l e r i - l e i în a c e s t a n . Lôwenthaleri
falşi a u mai f o s t găsiţi în d o u ă l o c a l i t ă ţ i : l a G i u r g i u -
moneda e s t e e x e c u t a t ă d u p ă o e m i s i u n e F r ' e s l a n d sau West-
F r i e s l a n d , (exemplarul este f o a r t e u z a t ) , d i nanul 16 6 0 ;
a doua p i e s ă p r o v i n e d i n t e z a u r u l de l a N a l b a n t " , j u d . 1
T u l c e a , a v î n d c a an de e m i t e r e 1 6 2 5 . "u c u n o a ş t e m p r o v i n
cia e m i t e n t ă d e o a r e c e moneda e s t e t ă i a t ă ρε jumătate Ma
r e a r ă s p î n d i r e şi i n t e n s a c i r c u l a ţ i e a t a 1 e r u 1 u i - 1 eu a
dat naştere l a apariţia unor l a r g i t e h n i c i de f a l s i f i c a r e
şi d e i m i t a r e a l o r . I n c ă d i n a n u l 1 5 8 5 m o n e d a P r o n i n c i i -
lor U n i t e e r a p u t e r n i c falsificată l a LiègeÔ. In s e c o l u l
a l X V I I - l e a s e i m i t ă p e s c a r ă l a r g ă î n 11 a 1 i a 9 1 , l a Emb-
den, în D a n e m a r c a , l a B r a n d e n b u r g , 1 a I n s b r u c k 9 2 . |
n Rusia
taleri i-lei e c h i v a l a u c u 3 8 d e c o p e i c i şi purtau denumi
rea simplă de " l e i " , n e f i i n d asimilaţi cu iefimkii şi,
d e c i , n e f i i n d contramarcaţi93. Cu t o a t e a c e s t e a sînt c u
noscute e x e m p l a r e cu contramarcă de i e f i m o k . Multă vreme
a c e s t e a au f o s t c o n s i d e r a t e f a l s u r i de e p o c ă . P i e s e l e în
c a u z ă s î n t î n s ă e x e c u t a t e în s e c o l u l a l X I X - 1 e a de către
173
f a1 si f!ca t o ii d i n Rusia, s p e c i a l pentru co1ecţionari9^.
I n T r a n s i l v a n i a s - a u e f e c t u a t i m i t a ţ i i d u p ă t a l e r i - l e i Τη
t i m p u l p r i n c i p e l u i M i h a i A p a f l . I n a n u l 1 663 acesta 1-a
a u t o r i z a t pe a u r a r u l l o a n J o o să b a t ă l a Cluj taleri-lei
c u g r e u t a t e a şi t i t l u l l e g a l . 9 5 Din păcate nu există nici
un f e l d e .-late c u p r i v i r e l a a c e a s t ă activitate. Oricum,
a c e s t e e m i s i u n i n u a u f o s t d e l u n g ă d u r a t ă , Tn a n u l 1672
D i e t a t r a n s i l v a n ă h o t ă r î n d c a m o n e d e 1e . e m i s e în P r i n c i p a t
sa p o a r t e n e a p ă r a t p o r t r e t u l p r i n c i p e 1 u I 9 6 , E s t e intere
s a n t un d o c u m e n t d a t î n d d i n a n u l I 6 6 l 9 7 , c a r e menţionea
ză c ă v ă d j v a l u i l o a n S z o c s d i n C r l ş u l M a r e a p l ă t i t p e n
t r u d a r e a a n u a l ă şi " u n t a l e r - l e u dubios".
T l n î n d seama de c a n t i t a t e a mare de monedă falsă
c a r e a c i r c u l a t în a c e a s t ă p e r i o a d ă în ţ ă r i l e române, n i
se p a r î n d r e p t ă ţ i t e m ă s u r i l e l u a t e de M a t e i Basarab şi
Vasîle L j p u împotriva a c e s t e i p r a c t i c i . Atît "Pravila"?' ' 0
l u i M a t e i B a s a r a b c î t şi " C a r t e a r o m â n e a s c ă d e învăţătu-
ră"99 a l u i V a s i l e Lupu, prevăd c a p i t o l e s p e c i a l e nu n u
mai p e n t r u " c a l p u z a n i i c e i a c e f a c b a n i r ă i " , c î t şl p e n
t r u " c e i a c e î n b l ă c u b a n i răi s a l îi ţ i n l a s i n e " . P a r a
graful îndreptat împotriva falsificatorilor de b a n i pre
v e d e o p e d e a p s ă f o a r t e a s p r ă : " d i n t î i să-i taie capul,
d u p ă a c e i a s ă - i a r z ă t r u p u l î n f o c şi c î t e b u c a t e v a a v e a
t o a t e : ă f i e d o m n e ş t i " . La f e l s e v a c o n f i s c a şi c a s a în
c a r e s ; băteau c l a n d e s t i n b a n i i . P e d e a p s a c a p i t a l ă se e x
t i n d e a şi a s u p r a d r e g ă t o r i l o r c a r e " v a l ă s a şi n u v a o p r i
să nu î m b i e b a n i i c e i r ă i " . P e n t r u a c e i a care lucrau în
m o n e t i r i i l e domneşti, c e i " c a r e v o r îndrăzni să spurce
a u r u l sau a r g i n t u l p e n t r u dobînda l o r , numai cu capul să
p l ă t e a s c ă " . P r e z e n ţ a b a n i l o r falşi d i n c i r c u l a ţ i e se re
f l e c t ă şi î n a l t e d o c u m e n t e d e e p o c ă . A s t f e l , în s c r i s o a
r e a a d r e s a t ă d e D u c a - V o d ă b i s t r i ţ e n i 1 o r , a c e s t a îi î n ş t i
inţează că o a m e n i i soţiei l u i P e t r u H a l l e r cer r e s t i t u i
r e a b a n i l o r f a l ş i c e I I s - a u l u a t în M o l d o v a . " B a n i i răi",
i n s ă , nu l i se v o r r e s t i t u i , rămînînd a c e l o r a care i-au
p r i n s , r e c l a m a n ţ i i să f i e m u l ţ u m i ţ i că nu au f o s t spînzu-i
r a ţ i , c o n f o r m l e g i i , p e n t r u i n t r o d u c e r e a de b a n i falşi .
1 0 0
Hotărîrea D i e t e i T r a n s i l v a n i e i , d i n anul 1675, prevedea

la rîndul e i pedepse s e v e r e p e n t r u f a l s i f i c a r e a bani
lor "!.
1
I n c o n s e c i n ţ ă , c o n s t a t ă m c ă în c i r c u l a ţ i a monetară
a Tării Româneşti t a l e r i i p ă t r u n d de l a J u m ă t a t e a secolu
lui al XVI-lea. In acest veac monedele d i n a r g i n t cu v a
l o a r e m a r e a j u n g a i c i , în p r i m u l r î n d , p e c a l e e c o n o m i c ă -
d a t o r i t ă d e z v o l t ă r i i r e l a ţ i i l o r c o m e r c i a 1 e , ί a r în a l d o i -
lea r î n d , pe c a l e m i l i t a r ă - c a ş o l d ă a t r u p e l o r angajate
în r ă z b o a i e l e a n t i o t o m a n e . Din s e c o l u l a l X V I I - l e a îşi
f a c e a p a r i ţ i a şi c a p i t a l u l politic, lansat puternic pe
1 7*
p i a ţ a I m p e r i u l u i otoman de c ă t r e s t a t e l e vest europene.
Tot d i n a c e s t secol se intensifică c o n t r a f a c e r e a banilor,
m o n e d e l e f a l s e f i i n d p l a s a t e c u p r e d i l e c ţ i e Tn z o n e l e s ă
r a c e Tn m i n e r e u r i d e a r g i n t . D e ş i T a r a R o m â n e a s c ă , î n g e
n e r a l , e r a i n t e g r a t ă în p o l i t i c a e c o n o m i c o - f i n a n c i a r ă a
I m p e r i u l u i o t o m a n , e a a ş t i u t s ă p r o f i t e de c i r c u m s t a n ţ e
f a v o r a b i l e şi d e a ş e z a r e a s a g e o g r a f i c ă p e n t r u a - ş i a f i r
ma p r o p r i i l e s a l e i n t e r e s e şi p e n t r u a - ş i c r e a o d e s c h i
dere spre comerţul internaţional.
N O T E
χ C o m u n i c a r e s u s ţ i n u t ă l a c e l de a l V l - l e a Simpozion
N a ţ i o n a l d e n u m i s m a t i c ă " I s t o r i e şi c i v i l i z a ţ i e la
D u n ă r e a de J o s r e f l e c t a t e î n n u m i s m a t i c ă " , T u 1 c e a , 1 9_
20 m a l , 1 9 8 9
1 V.Vlnaver, Pregled i s t o r i j e novta y Jugoslovenskim
zemliama (XVI-XVMI v e k ) , Beograd, 1970. ρ · 2 9 ·
2 I b i d e m , p. 3 9 .
3 M.Maxim, 0 l u p t ă m o n e t a r ă în s e c . X V I : p a d i ş a h î con
t r a a s p r u " CN", 5~i 1 9 8 3 . B u c u r e ş t i , p p . 1 3 4 - 1 3 5 ; vez i
şi E l e n a I s ă c e s c u , SAO, 7 , 1 9 6 8 , ρ . 2 7 ; 0 . I 1 I e s e u , R l ,
21, 1979, 2, pp.588-589.
4 M.Maxim, o p . c i t . , p . 1 3 5 ; v e z i şi E . N i c o l a e , G . C u s t u -
r e a , BSNR, 1 9 8 3 - 1 9 8 5 . 7 7 - 7 9 , n r . 1 3 1 - 1 3 3 . 1986,
pp. 322-324.
5 A c e s t nou v a l de d i r h e m i p o a t e f i e x e m p l i f i c a t şi
p r i n p i e s e l e d i n t e z a u r e l e de l a B e r c i o i u j j u d . V î l
c e a ( E . N i c o l a e , G. C u s t u r e a , o p . c i t . , p p . 3 0 9 şi 3 2 7 ;
Β. M i t r e a , D a c i a , NS, 2 9 , n r . 1 - 2 , 1 9 8 5 , ρ · 1 7 3 , n r . 3 9 ;
ibidem, 3 1 , n r . 1 - 2 , 1 987 , p.176, n r . 3 3 ) , JjJLic_eru ,
j u d . Călăraşi (Elena Isăcescu, Creşt.Col., 5 1 , 1975,
p. 8 4 ; i d e m , SAO, o p . c i t . , p . 2 6 5 ; E . N i c o l a e , G. C u s
t u r e a , o p . c i t . , p p . 3 1 9 şi 3 2 5 ) ; GăJ_b_i_naşJ , c o m . V a -
silaţi, j u d . Călăraşi ( E l e n a I s ă c e s c u , B S N R , 70 - 74 ,
1 9 7 6 - 1 9 8 0 , p. 3 3 8 , n o t a 3 2 ; Ε . N i c o l a e , G. C u s t u r e a ,
o p . c i t . , p . 3 1 9 , n o t a 1 2 ) ; J*î_mnj_çu—VIlxea, j u d . V î l c e a
( E l e n a I s ă c e s c u , BSNR, ορ . c î t~T7 p p . 3 3 1 - 3 3 9 ; Ε . N i c o
l a e , G . C u s t u r e a , o p . c i t . , p . 3 1 9 , n o t a 1 0 ) , p r e c u m şi
d i n d e s c o p e r i r i l e i z o l a t e de l a Măneî.Î-.Buftea (A.
S t e f ă n e s c u ,MN, 2 , 1 9 7 5 , p p . 3 8 8 - 3 B 9 ) . B a i j J ^ j u d - S u
c e a v a ( E l e n a I s ă c e s c u , C r e ş t . C o l . , oρ . c T t . ,' p. 8 4 ) ,
Lşa_cc e a , j u d . T u l c e a ( A n t o a n e t a V e r t a n , G. C u s t u r e a ,
P o n t i c a , 1 5 , 1 9 8 2 , p.286, n r . 5 9 0 ) şi d i n Dobrogea
(Antoaneta Vertan, G.Custurea, Pontica, 12, 1979, ρ
2 4 1 , n r . 1 0 4 ;Ε . N i c o l a e , G. C u s t u r e a , op. c i t . ' , ρ
. 319) .
175
6 M. l o n e s c u , BSNR, 6 7 - 6 9 , 1 9 7 3 - 1 9 7 5 , n r . 1 21 - 1 2 3 , 1 9 7 5 ,
p. 3 3 2 , n r . 1 7 ; B. M i t r e a , D a c i a , NS, 2 0 , 1976,p.292;
CH, 1 , 1 9 7 5 , p . 1 1 0 , n r . 4 3 4 ) . M u l ţ u m i m d o a m n e i Ecate-
r i n a Tîntăreanu, Muzeul Judeţean Teleorman, care ne-a
pus l a dispoziţie t e z a u r u l p e n t r u studiu.
7 I.Spiru.BSNR, 70-7*, 1976-1980, η r.124-126,ρ.652. Te-
z a u r u l ne-a f o s t pus l a dispoziţie pentru s t u d i u de
Ecaterina Tînţăreanu.
8 DRH-B, T a r a R o m â n e a s c ă , I V , p . 3 2 - 3 3 , doc.22. "Petru
cel T î n ă r î n t ă r e ş t e l u i I v a n , mare l o g o f ă t , părţi d i n
satul R ă z v a d , c u v i i şi vinărici, drept taleri-lSOCC
a s p r i g a t a " . D e c i , p l a t a efectivă se făcea încă în
a s p r i , deşi c a l c u l e l e s e e f e c t u a t ) în t a l e r i .
9 C. S e c ă ş a n u , SCN, 4 , 1 9 6 8 , p p . 4 2 3 - 4 2 6 .
10 Β . M i t r e a , BSNR, 7 0 - 7 * . 1 9 7 6 - 1 9 8 0 , η r . 1 2 4 - 1 2 8 , ρ . 6 0 6 ,
nr. 3 6 9 ; CH, 3 , 1 9 7 7 , p. 1 7 5 , n r . 4 9 6 ; Τ . R ă d υ 1 e s c u , 0 1 -
t e n i a , 3, 1 9 8 1 , p p . 9 7 - 1 0 8 ; A d i n a Berciu-Drăghicescu,
D. C i o b o t e a , AU C r a i o v a , 6 , 1 9 8 1 , p. 3 2 , n r . 2 9 .
11 E . N i c o l a e , G . C u s t u r e a . o p . c i t . , p p . 3 0 9 şi 3 2 7 ; B. M i
t r e a , D a c i a , NS, 2 9 , 1 9 8 5 ) ~ 2 , p . 7 3 , n r . 3 9 i i b i dem,
31, 1 9 8 7 , 1 - 2 , p. 1 7 6 . n r . 3 3 .
12 CH, 6 , 1 9 8 1 , p. 1 6 6 , n r . 4 8 4 . T e z a u r u l ne-a f o s t pus
la d i s p o z i ţ i e p e n t r u c e r c e t a r e de M.Neagu, Muzeul J u
d e ţ e a n C ă l ă r a ş i , c ă r u i a şi p e a c e a s t ă c a l e îi mulţu
mim.
13 Tezaurul n e - a f o s t p u s l a d i s p o z i ţ i e de M.Neagu.
14 Informaţie de l a E l i s a b e t a Savu, M u z e u l Judeţean de
i s t o r i e P r a h o v a , c ă r e i a îi a d u c e m m u l ţ u m i r i .
15 Tezaurul n e - a f o s t pus l a d i s p o z i ţ i e de Gh. P o e n a r u -
Bordea, I n s t i t u t u l d e A r h e o l o g i e B u c u r e ş t i , c ă r u i a îi
a d u c e m m u l ţ u m i r i şi p e a c e a s t ă c a l e .
16 Informaţie de l a Paul L i c ă , Muzeul de I s t o r i e Caracal
c ă r u i a îi a d u c e m m u l ţ u m i r i .
17 D l R -Β , T a r a R o m â n e a s c ă , s e c . X V I , v o i . 4 , p p . 2 3 9 - 2 4 0 ,
doc. 240.
18 M . M a x i m , RESEE, 1 3 , 1 9 7 5 , 3 , p. 4 1 0 .
19 DRH-B, T a r a R o m â n e a s c ă , s e c . X V I , 1 1 , p p . 4 0 9 - 4 1 1 , d o c .
3 0 5 : ". . . i - a p l ă t i t l o a n logofătul b i r u l fratelui său
Apostol î n t r e i a n i p a r t e a l u i 15 t a l e r i " .
20 I b i dem, p p . 3 2 2 - 3 2 3 , d o c . 2 4 4 ; p. 5 6 5 , d o c . 4 1 3 : " . . . C ă
l ă r a ş i i p r i m e a u p e n t r u un c a l c i n c i taleri pe l u n ă . . .
p e d e s t r a ş i i , un o ş t e a n , c î t e t r e i taleri pe lună...
v ă t a f i i c î t e p a t r u t a l e r i . . . c ă p i t a n i i , p e n t r u un c a l
cinci taleri, i a r p e n t r u m a s ă 50 t a l e r i pe l u n ă " .
21 V . V i n a v e r , op.c i t . , p . 7 2 .
22 D i n p ă c a t e nu ne putem f a c e o i m a g i n e exactă despre
c a n t i t a t e a de t a l e r i tirolezi c a r e a u p ă t r u n s pe p i a
ţa ţ ă r i l o r r o m â n e , d e o a r e c e c u p r i l e j u l p u b l i c ă r i i de.
176
d e s c o p e r i r i c u p r i n z î n d t a l e r i , nu se specifică în
totdeauna locul e m i t e r i i l o r , t a l e r i i C a s e i de H a b s -
b u r g f i i n d m e n ţ i o n a ţ i c u n u m e l e g e n e r i c de "austri
eci" sau " i m p e r i a l i " .
23 A. P o h l , T i r o l î T a l l é r o k 1 * 8 0 - 1 7 7 7 , B u d a p e s t a , 1 9 7 3 ,
pp. 2 * - 3 0 , n r . 5 7 , 60 s î 6 2 .
2* I b i dem, p p . 1 6 ,'\ 6 1 .
25 I b i dem , p p . 1 5 şi 6 0 .
26 I b i dem, ρ . 1 6 .
27 V . C i u c ă , I . L u p u , D r o b e t a , *, 1 9 8 0 , pp.153-161; B.Mi
t r e a , D a c i a , NS, 2 8 , 1 9 8 * , p. 1 8 8 ; CH, 7 , 1985, pp.
* 1 2 - * 1 3 , n r . 702.
28 T e z a u r u l n e - a f a s t p u s l a d i s p o z i ţ i e d e Gh. P o e n a r u -
B o r d e a . M o n e d e l e se p ă s t r e a z ă l a I n s t i t u t u l de A r h e
o l o g i e Bucureşti, i n v . 583, nota B.Mitrea.
29 Vezi supra, nota 12.
30 Vezi supra, nota I o .
31 C . S e c ă ş a n u , oρ . c . t . , p . * 2 5 .
32 V e z i s u p r a , n o t a Γ5 .
33· T e z a u r e l e de l a R a s t , j u d . D o 1 j , T î r g o v i ş t e I , j u d .
Dîmboviţa, Zimnicea I I ,j u d . Teleorman.
34 T e z a u r e l e de l a U r z i c e n i , j u d . I a l o m i ţ a , C î m p u - L u n g -
S c h e i , j u d . Argeş (A.Smaranda, S t . Trîmbaciu, BSNR,
70-74, 1 9 7 6 - 1 9 8 0 , n r . 124-128, 1 9 8 1 , p p . 341 - 3 4 4 ) ,
B r î n c e n i , j u d . T e l e o r m a n ( i n f o r m a ţ i e de l a Ecateri-
na T î n t ă r e a n u , c a r e n e - a p u s l a d i s p o z i ţ i e tezaurul
pentru studiu).
35 N . S t o i c e s c u , Oastea l u i Mihai V i t e a z u l , Bucureşti,
1975, p p . 7 5 - 1 1 2 ; v e z i şi A n a M a r i a V e l t e r , Un teza
ur m o n e t a r d i n s e c . XV-XVI d e s c o p e r i t l a Ghimpaţi,
T u d . G i u r g i u , CN, 4 , 1 9 8 2 , p. 138.
36 Be r c i o i u , J u d . V î l c e a , B o r a , j u d . Că 1 ă r a ş i , R a s t , j u d .
D o l j , Tîrgovişte I , j u d . Dîmboνiţa,Ζimnicea I I ,j u d .
T e l e o rmaη .
37 U r z i c e n i , j u d . Ialomiţa, Cîmpu Lung, jud.Argeş, V l ă -
dila, jud. Olt.
38 V . V i n a n e r , op.c i t . , n o t a 8 2 , c f . A . L u s c h i n von Eben-
g r e u t h , A l g e m e i n e M i i n z k u n d , p. 151.
39 I b i dem, ρ . 8 1 .
40 C o n f o r m a n a l i z e i c e l o r 12 t e z a u r e d i n secolul a)
X V I - l e a d i n T a r a R o m â n e a s c ă , ce c o n ţ i n a s t f e l de mo
n e d e : B e r c i o i u , j u d . V î l c e a , B o r a , j u d . C ă l ă r a ş i , Co-
sîmbeşti, j u d . Ialomiţa, L e o r d e n i , jud.Argeş (Acade
mia Română, C h e s t i o n a r u l Densuşianu,mss.5137,f.245),
O r ă ş t i , j u d . I 1 f o v ( I . P a n a i t , Ρ . P a n a i t , RM, 1 , 1 9 6 6,
ρ.4θ, n o t a 32, c f . A r h i v e l e S t a t u l u i Bucureşti, fond
Ministerul I n s t r u c ţ i u n i i , d o s . 4 0 2 6 / 1 8 5 4 ,ρ ρ . 2 4 - 2 6 şi
28), Rasa, j u d . C ă l ă r a ş i , R a s t , j u d . D o l j , S c u r t e ş t i ,
1 77
j u d . B u z ă u ( C . S e c ă ş a n u , CNA, 1 3 , 1 9 3 8 , 1 0 9 , p p . 13¬
1 4 ) , T î r g o v i ş t e I , j u d . D î m b o v i ţ a , Vălenii de Munte,
j u d . Prahova, Zimnicea I ,j u d . Teleorman (informaţie
Gh. P o e n a r u - B o r d e a ) şi Z i m n i c e a I I , j u d . T e l e o r m a n .
41 N. l o r g a , I s t o r i a c o m e r ţ u l u i romanesc, I , Bucureşti,
1925, pp. 7 4 , 115, 133, 13*.
42 Brînceni, j u d . Teleorman, Urζiceni,jud .I a1 omiţa,V1ă-
d i l a , j u d . O l t , Viişoara, j u d . Teleorman.
43 I.G.Spaski, Talerï ν ruskom denejnom obraşcenii
1 6 5 4 - 1 6 5 9 godov, (svodnîi c a t a l o g i e f i m k o v ) , Lenin
g r a d , I 9 6 0 , p. 3.
44 I b i d e m , p. 4 ; M . H o c , H i s t o i r e m o n é t a i r e d e Tournai,
B r u x e l i e s , 1 9 7 0 , p. 2 1 5 .
45 I . G . S p a s k i , o p . c i t . , p. 5 .
46 DRH-B, T a r a R o m â n e a s c ă , X I , p p . 3 1 8 - 3 1 9 , d o c . 2 4 0 .
47 CDTR, I I , 1601-1620, 1974, pp.84-85, doc.139¬
48 I b i dem, I V , p . 2 9 4 , d o c . 6 3 4 ( u n t a l e r •= 13 c o s t a n d e ,
p . 4 8 4 , d o c . 1 0 7 6 ( o c o n s t a n d ă " 10 a s p r i ) ; v o 1 . V , p . 8 7 ,
doc. US.
49 C o n c l u d e n t în a c e s t s e n s e s t e u n d o c u m e n t de la 1
s e p t e m b r i e 1 6 3 θ , în c a r e se s p e c i f i c ă v î n z a r e a unei
j u m ă t ă ţ i de s a t " c u 180 g a l b e n i - t a l e r i de a r g i n t " ,
CDTR, I V , I 9 8 I , p. 5 7 6 , d o c . 1 3 1 2 .
50 H . F e n g l e r , G . G i e r o w , W.Unger, T r a n s p r e s s L e x i k o n f u -
mi s m a t i k, B e r l i n , 1 9 7 6 , p. 4 0 9 .
51 Ibidem.
52 Ε . H u t t e n - C z a p s k i , C a t a l o g u e de l a C o l l e c t i o n de m é -
d a i l l e s e t monnaies p o l o n a i s e s , I l - r e p r i n t , G r a z , 1 9 5 7
p. U I ·
53 I b i d e m , p. 1 5 0 .
54 M . K i r m i s , Handbuch d e r P o l n i s c h e Munzkunde, Posen,
1892, p p . 14 3 - 1 4 5 ; v e z i ş l E . H u t t e n - C z a p s k i , ο ρ . c i t . ,
p. 2 4 8 ; E l v i r a şi V . C l a i n - S t e f a n e l l î , M o n n a i e s é u r o -
péennes e t monnaies c o l o n i a l e s américaines entre
1 4 5 0 e t 1 7 8 9 , P a r i s , 1 5 7 3 , p. 3 0 9 ¬
55 E . H u t t e n - C z a p s k i , o p . c i t . , p p . 2 6 3 , 2 6 7 , 274 .
56 E l v i r a şi V . C I a i n - Ş t e f a n e i 1 i , 1oc.c i t.
57 I n a f a r a t e z a u r u l u i de l a U r z i c e n i , în t e z a u r e l e d i n
T a r a R o m â n e a s c ă o r ţ i i d e D a n z i g şi d e P o l o n i a s e a f l ă
în d e s c o p e r i r i l e de l a : B r a n i ş t e , j u d . M e h e d i n ţ i , C r o -
v u , j u d . D î m b o v i ţ a ( C . S e c ă ş a n u , oρ . c i t . , ρ ρ . 4 2 6 , n r . 1 ;
i d f t m , BSNR, 2 9 ~ 3 7 , n r . 8 3 - 5 0 , 1 9 3 5 - 1 9 4 2 , p p . 1 5 3 - 1 5 5 ;
C o n s t . M o i s i 1 , CNA, 1 9 , n r . 1 3 5 - 1 3 - 6 , 1 9 * 5 , p . 5 8 , n r . 6 ;
i d e m , BL, n r . 4 - 5 , 1 9 4 7 , p . 3 2 , n r . 3 4 ; V . C i u c â , I . L u p u ,
D r o b e t a , 4 , 1 9 8 0 , p . l 6 0 ) , C u r t e a de A r g e ş , j u d . A r g e ş
( E l e n a I s ă c e a n u , C r e ş t . C o l . , n r . 1 9 , 1 9 6 7 , ρρ . 3 5 * 5 ,_
n r . 1 7 7 - 3 5 0 ) , Găineşti, jud.Dîmboviţa (C. Preda,SCN,

2, 1 9 5 8 , p p . 3 9 4 - 3 9 5 ) , G ă r ă g ă u , j u d . T e 1 e o r m a η ( C o n s t .
178
M o i s i l , BL, 2 , n r , 4 - 5 , 19*7, P-33, n r . 37;C.Secăşa-
nu, SCN, o p . c i t . , p. 4 2 6 , n r . 3; V.C i u c ă , I . L u p u , o p •
c i t . , p. 1 6 0 ) , G u r u l e n i , j u d . T e l e o r m a n , Pietrele,
jud. Călăraşi ( m e n ţ i o n a t d e C. S e c ă ş a n u , S C N , 4 , 1 9 6 8 ,
p. 4 2 6 ; d e V. C î u c â , 1 . L u p u , o p . c i t . , ρ . 1 6 0 ; s e p ă s
t r e a z ă l a M u z e u l N a ţ i o n a l d e I s t o r i e a R o m â n i e i , i ην .
2126^1-212643), Săpoca, j u d . Buzău (Constanţa Stir
b u , CN, 1 , 1 9 7 1 , p . 9 1 , n r . 13; Β. Mitrea,. Dacia, NS,
23, 1979, p. 3 7 5 , n r . 121) Stăvaru, j u d . O l t (T. Ră-
dulescu, F.Biciu, Oltenia, 1984-1986, Craiova, 1987,
p. 6 6 ) , V i i ş o a r a , j u d . T e l e o r m a n ) .
58 Datorită calităţii l o r , orţii au f o s t întrebuinţaţi
î n mod c u r e n t n u n u m a i î n t r a n z a c ţ i i l e c o m e r c i a 1 e , c i
şi în p e r c e p e r e a d ă r i l o r . V e z i î n a c e s t s e n s C D M , I I |
p. 1 1 8 , d o c . 4 7 2 , p.' 1 9 5 , d o c . 8 6 4 , p . 2 7 1 , d o c . 1 2 2 9 ,
p.404, doc. 1902, p. 5 1 5 , d o c . 2 4 8 9 şi 2 4 9 0 . I n t i m p u l
l u i S t e f ă n i ţ ă L u p u b i r u l pe f i e c a r e c a s ă e r a d e ş a s e
orţi, i a r slujbaşii domneşti, însărcinaţi cu strîn-
gerea acestei d ă r i , s e n u m e a u " o r t a ş i " : CDM, I I I , p.
6 2 , d o c . 1 6 9 , 1 8 9 , p. 1 0 5 , d o c . 4 0 4 , p. 1 1 4 , d o c . 4 4 8 ,
p. 3 0 8 , d o c . 1 4 2 5 , p. 4 3 8 , doc. 2084.
59 M o n e d e l e d e 28 s t u v e r i a u f o s t g ă s i t e în tezaurele:
B r a b o v a , j u d . D o l j ( B . M i t r e a , D a c i a , NS, 2 0 , 1 9 7 6 , p.
291; i d e m , BSNR, 7 0 - 7 4 , 1 9 7 6 - 1 9 8 0 , n r . 1 2 4 - 1 2 8 , 1 9 8 1 ,
p . 6 0 2 , n r . 3 3 0 ; CH, 3, 1 9 7 7 , Ρ · 175, n r . 4 9 7 ; O.Tudo-
ran, O l t e n i a , 1 , 1974, p. 9 8 , n r . 6 ) , C î m p u Lung-Cre-
ţ i ş o a r a , j u d . A r g e ş , M. C r i s t u d o r , B u l e t i n u l Ştiin
ţ i f i c a l F a c u l t ă ţ i i de î n v ă ţ â m î n t p e d a g o g i c P i t e ş t i ,
1983, pp. 7 5 - 7 9 ) , C u r t e a de A r g e ş , j u d . A r g e ş , O l t e
niţa, Jud. Călăraşi ( s e păstrează l a M N I R ) . P i e t r e l e ,
jud. I l f o v , U r z i c e n i , j u d . Ialomiţa, V e r g u l e a s a . j u d .
O l t (E. Perşu, B u r i d a v a , 1, 1972, pp. 339-384; Β. Mi-
t r e a , D a c i a , NS, 2 0 , 1 9 7 6 , p. 2 9 2 ; idem, BSNR,70-74,
1 9 7 6 - I 9 8 O , n r . 1 2 4 - 1 2 8 , p. 6 0 8 , n r . 378).
60 H . F e n g l e r , G . G î e r o w , W..linger, op . c i t , pp.1 3 2 - 1 33.
61 V . V i n a v e r , o p , c j t , p p . 1 0 8 şi 121.
62 I b i dem, p. 150
63 I b i d e m , p. 151.
64. T e z a u r e l e d e l a B r a d u , j u d . B u z ă u ( I .C.Modo r a n , I .
C h i c i d e a n u , B i s e r i c a O r t o d o x ă R o m â n ă , 9"1 2, 1 9 7 6 , ρ . 8 ;
Β . M i t r e a , D a c i a , NS, 2 1 , 1 9 7 7 , p. 3 8 1 , n r . 142; V.
D r î m b o c e a n u , I . R u s u , BSNR, 7 0 - 7 4 , 1 981 » n r . 1 2 4 - 1 28 ,
p. 6 1 1 . M u l ţ u m i m d o m n u l u i N î c o l e s c u V a l e r i u , Muzeul
j u d e ţ e a n B u z ă u , c a r e ne-a pus l a d i s p o z i ţ i e tezaurul
pentru studiu), Budeşti, j u d . Vîlcea ( A r h i v e l e S t a
tului Bucureşti, fond M i n i s t e r u l Instrucţiunii, do
s a r 4026/1 854, f f . 5 7 4 - 5 7 6 , 5 8 3 - 5 8 5 ; i d e m , f o n d MA I -
A d m i n i s t r a t i v e , d o s a r 74/1 8 6 0 , f f . 5 4 5 - 5 5 1 ) ,Β r a n i ş t e ,
1 79
jud. M e h e d i n ţ i , B u c u r e ş t i - C u r t e a V e c h e ( 0. I i i e s c u ,
N u m i s m a , 2 5 , 1 9 7 8 , p . 2 3 , n o t a 4 ; B . M i t r e a , BSNR, 7 0 ¬
74, n r . 1 2 4 - 1 28 , 1 9 8 1 , p . 6 0 2 , n r . 3 3 2 ) , Ciupercenii
Noi, j u d . D o I j ( s e p ă s t r e a z ă l a MNIR) , Drănic, j u d .
Dolj (V.Ciucă, I . L u p u , o p . c i t . , ρ .160, nota 21),Dri-
d u - S n a g o v , j u d . I a l o m i ţ a ( s e p ă s t r e a z ă l a M N I R ) , Ga
in eş ti , j u d . Dîmboviţa, Piua P e t r i i , j u d . Călăraşi
(M.Neagu, P.Vlădilă, A s p e c t e a l ecirculaţiei moneta
re l a Dunărea de J o s în s e c . X V - X V I I în l u m i n a c e r
cetării t e z a u r e l o r de l a P i u a P e t r î i - 0 r a ş u 1 de F l o c i
Tri C u l t u r ă şi C ν i i 1 i z a ţί e Γ3 Dunărea de J o s , I I I - IV ,
C ă l ă r a ş i , 1 9 8 7 , p. 1 7 9 - 1 8 3 . Informaţie de l a domnul
M.Neagu, c a r e n e - a p u s l a d i s p o z i ţ i e t e z a u r u l pentru
s t u d i u ) , P i e t r e l e , j u d . I l f o v , R a s a , j u d . Călăraşi,',
Săpoca, j u d . Buzău, Stăvaru, J u d . O l t , Tîrgovişte I ,
jud. Dîmboviţa, U r z i c e n i , j u d . Ialomiţa, Vălenii de
M u n t e , j u d . P r a h o v a şi Z l o t e ş t i , j u d . T e 1 e o r m a n (0.
I i i e s c u , N u m i s m a , 2 5 , n r . 1 3 2 - 1 3 7 , 1 9 7 5 , p . 2 3 . n o t a 3;
Β . M i t r e a , D a c i a , NS, 2 1 , 1 9 7 7 , p. 3 8 1 , n r . 1 5 0 ; i d e m ,
BSNR, 7 0 - 7 * , n r . 1 2 4 - 1 2 8 , 1 9 7 6 - 1 9 8 0 , p . 6 0 8 ; I . S p i r u ,
o p . c ' t · ,, ρ . 6 5 3 )·
65 L i a L * h r , C o m e r ţ u l T ă r i i R o m â n e ş t i şi M o l d o v e i î_n
s e c o l e l e X V I - X V Iί , SMI M, 4 , p . 2 5 8 .
66 I b i d e m , p. 2 4 6 ; v e z i şi C ă l ă t o r i s t r ă i n i despre ţă
r i l e r o m âne , v o l . V I , 1 9 7 6 , ρ . 2 02 .
67 L i a L e h r , o p . c i t . , p.226; Călători s t r ă i n i . . . , op.
c i t . , p p . 1 87-1 8 8 .
68 Cf. I s t o r i a R o m â n i e i , v o l . I l l , 1964, p.20.
65 I n f o r m a ţ i e d e l a G . C u s t u r e a , c ă r u i a îi a d u c e m m u l ţ u
miri.
70 E.Oberlander-Târnoveanu, Peuce, V I I , 1980, p.512,nr.
1 92 .
71 I n f o r m a ţ i e d e l a S. l o s i p e s c u , c ă r u i a îi a d u c e m m u l
ţumiri .
72 F . B r a u d e l , M e d i t e r a n a şi l u m e a m e d i t e r a n e a n ă î n e p o j
ca l u i F i l i p a l I I - 1 ea , B u c u r e ş t i , 1 986 , v o l . I , p^
J5T-.
73 V . V i n a v e r , o p . c i t . , ρ . 15 3 ; v e z i şi P . S i d e r o v , Raζ -
p r o s t r a n e n i e na t a l e r i t e na B e l g i s k a t a Confederaţia
ν b ă l g a r s k i t e zemi p r e z X V I I i X V I I I v., Numizmatιka,
2, 1 9 0 8 , 3, p . 4 1 .
74 Nuri P e r e , O s m a n l i l a r d a Madeni P a r a l a r , Istanbol,
1 9 6 8 , p. 1 7 6 , n r . 4 è o .
75 F. B r a u d e l , o p . c i t . , v o l . I , p. 3 7 5 .
76 M o n e d e l e se a f l ă în t e z a u r e l e d e l a C u r t e a d « A r g e ş ,
jud. A r g e ş , G u r u i e n i , j u d . Ţ e 1 e o r m a n şi Verguleasa,
j ud. 0 1 t .
77 Bora, j u d . Călăraşi, Tîrgovişte I ,jud.Dîmboviţa,Ζim-
n i c e a I şi Z i m n i c e a I I , j u d . T e l e o r m a n .
1 80
Descoperirile de l a : A f u m a ţ i , j u d . D o l j (D.Ciubotea,
AO, I , 1 9 8 1 , p p . 8 5 - 8 8 ) , T . R ă d u l e s c u , 0 1 t e n i a , * , 1 9 8 2 ,
ρ. 1 1 0 , n o t a 8 ) , B u c u r e ş t i , s t r . B a i c u l u i ( Katiuşa
C a t r i n a , l u c r a r e în c u r s de p u b l i c a r e ) , Bucureşti,
str. Banu Manta ( s e p ă s t r e a z ă l a MNIR), C r o v u , j u d .
D î m b o v i ţ a , C u r t e a de A r g e ş , j u d . A r g e ş , D r ă g ş a n i , j u d .
Teleorman (informaţie E c a t e r i n a Tînţăreanu), Dridu-
Snagov, j u d . Ialomiţa ( s e păstrează l a MNIR), Gă i -
neşti, j u d . Dîmboviţa, Gărăgău, j u d . T e 1eorman, Guru-
i e n i , j u d . Teleroman, Grădişteanca , j u d . Teleorman
(Arhivele Statului Bucureşti, fond M i n i s t e r u l Ins
t r u c ţ i u n i i , d o s . 5 6 0 / 1 8 6 4 , f f . 4 9 3 - 4 9 4 şi 5 0 7 ) , G i u r
g i u , j u d . G i u r g i u (se păstrează l a Muzeul Judeţean
Giurgiu), Morunglav, j u d . O l t (B.Mitrea, Dacia, NS„
2 9 , n r . 1 - 2 , 1 9 8 5 , p. 1 7 3 , n r . 4 8 ; CH, 7 , 1 9 8 5 , ρ - 4 1 2 ,
nr. 7 0 1 ; Τ. Rădulescu, o p . c i t . , pp.107-111), Olteni
ţa, j u d . C ă l ă r a ş i , P i e t r e l e , j u d . I l f o v , P i u a Petri,
j u d . Călăraşi, Prunaru, j u d . Teleorman ( (informaţie
C . B e d a , c ă r u i a şi p e a c e a s t ă c a l e îi aducem mulţu
miri), Roşiorii de Vede, j u d . T e l e o r m a n (informaţie
E c a t e r i n a Tînţăreanu), Săpoca, j u d . Buzău, Spătărei,
corn. F u r c u l e ş t i , j u d . T e l e o r m a n ( t e z a u r u l ne-a f o s t
pus l a d i s p o z i ţ i e p e n t r u s t u d i u de E c a t e r i n a T î n ţ ă
reanu), Stăvaru, j u d . O l t , Tîrgovişte I I , Jud.Dîmbo
v i ţ a ( R . G i o g l o v a n , I . A v r a m , SCN, 1 , 1 9 5 7 , p. 4 6 9 ) ,
T î r g o v i ş t e I I I , j u d . D î m b o v i ţ a ( s e p ă s t r e a z ă l a BNR,
f i l i a l a T î r g o v i ş t e ; ne-a f o s t pus l a d i s p o z i ţ i e de
V. D r o b , M u z e u l J u d e ţ e a n D î m b o v i ţ a , c ă r u i a îi aducem)
mulţumiri), Urziceni, j u d . Ialomiţa, V e r g u l e a s a . j u d .
O l t , Vlădeni, j u d . Dîmboviţa (P; C r i s t e a , S t u d i a Va-
l a h i c a , 1 9 7 0 , p. 3 4 8 - m e n ţ i o n e a z ă n u m a i m o n e d e l e d e
28 s t i i v e r i ; s e p ă s t r e a z ă l a BNR - f i l i a l a Tîrgovişte
Ne-a f o s t p u s l a d i s p o z i ţ i e p e n t r u s t u d i u de V . D r o b )
Zloteşti, j u d . Teleorman.
V . V i n a v e r , o p . c i t . , p p . 1 6 5 şi 2 3 3 ; v e z i şi F . B r a u -
d e l , op. c i t . , v o l . I l l , p. 1 2 6 .
F. B r a u d e l , o p . c i t . , v o l I I I , p. 1 2 4 .
I b i dem, p p . 1 2 7 şi 1 3 1 .
V . V i n a v e r , o p . c i t . , p. 16 5
I b i dem, ρ . 1 6 6 .
I . G . S p a s k i , o p . c i t . , p. 6 , C o n f o r m a u t o r u l u i , d e ş i
în l i t e r a t u r a d e s p e c i a l i t a t e s e v o r b e ş t e m u l t des
pre f a l s i f i c a r e a i e f i m k i l o r în R u s i a , a n a l i z a rigu
roasă a m a t e r i a l u l u i numismatic neagă a c e s t lucru.
Se p ă s t r e a z ă l a M N I R .
G. C u s t u r e a , P o n t i c a , 2 0 , 1 9 8 9 , l u c r a r e î n curs de
p u b 1 i ca r e .
A . N u d e l m a n , A KM, 8 , 1 9 7 6 , p p . 1 2 2 - 1 2 3 , n r . 4 9 . ·
181
88- A. E n g e l , R . S e r r u r e , T r a i t é d e numismatique (époque
m o d è r n e ) , P a r i s , 1 8 9 7 , p. 2 9 7 ¬
89 E . O b e r l a n d e r - T â r n o v e a n u , P e u c e , 1 9 7 7 - 1 9 7 8 , 8 . T 9 8 0 , p.
5 1 2 ; v e z i şi M . M a x i m , Un t e z a u r o t o m a n d i n s e c o l u l a l
XVII-lea descoperit la Nalbant, lucrare în curs de
pu b 1 i c a r e .
90 F . B r a u d e l , op.c it . , v o l . l i t , p. 1 2 6 , n o t a 87.
91 M.Schulman, I t a l i a a n s c h e N a b o o ţ ş i n g e n van P r o v i n c i a l e
en S t e d e l i j k e Neder1 and sche Munţen , Jaarboek ν oor
Mun t n e P e n n î n g k u n d e , n r . 24 , 1 9 3 7 , Ρ p · 5 6 - 6 7 ; i b i dem,
n r . 2 5 , 1938, pp. 1 - 1 * .
92 H . F e n g l e r , G . G i e r o w , W.Unger, o p . c i t . , p . 2 0 6 .
93 I . G . S p a s k i , o p . c i t . , p.5¬
9* I b i dem, p. 7
95 T-A. H o r v ê t t r , Ν K, 1 9 5 * , p. 1 8 ; i b i dem, 1 9 6 3 - 1 9 6 4 , p.
2 6 ; J . B u z â , AHASH, 2 7 , B u d a p e s t a , 19 8 1 . p . 3 * 7 , n r . 5 5 ¬
96 J . B u z S , o p . c i t . , p.3*7¬
97 J.Buzâ, 1o c . c i t . , c f . A . S z î 1 a d y , Okmanytér a t o r o k hô-
d o l t s â g t o r t é n e t é n e z Ma g y a r o r s z â g o n , P e s t a , 1 8 6 3 , p.
τετ:
98 Pravila l u i Matei Basarab, Tîrgovişte, 1 652, ρ ρ . 168 -
Τ δ Τ
99 C a r t e r o m â n e a s c ă de î n v ă ţ ă t u r ă de l a p r a v i l e l e împă
r ă t e ş t i şi d e l a a l t e g i u d e ţ e şi c u . t o a t ă cheltuiala
l u i V a s i l e V o i e v o d u l şi d o m n u l T ă r i i M o l d o v e i , laşi,
1646, p p . 2 0 - 2 1 . '
100 E.Hurmuzaki, v o l X V - I I , pp. 1329-1330.
101 J . B u z â , o p . c i t . , p. 3 * 7 , c f . Z s . T r ô c s n y i . , Az erdé 1 y i
f e j e d e l e m s é g k o r S n a k o r s z â g g y ϋ 1 é s e i , Buda p e s t ] 1976,
pp. 211-212.
L I S T A C U P R I N Z I N D MONEDELE D I N
TEZAURUL DE LA U R Z I C E N 1
1 LITUANIA, S i q i s m u n d A u g u s t ,
1/2 g r o s 1558
A r , 19 mm, o , 8 5 g , i n v , 1 0 8 , H.C. n r . 503.
2 1/2 g r o s 1560
A r , 2 0 mm, 1 , 0 5 g, i n v . 1 9 7 , H.C. n r . 511.
3 POLON I A , S i g i s m u n d I t I ,
o r t , 1621
A r , 30 mm, 7 , 4 4 g , i n v . 1 9 3 , H.C. n r . 1-419.
4 DANZI G, S i g i s m u n d III,
ôTt"; 1615
A r , 2 9 mm, 6 , 8 9 g , i n v . 1 9 4 , H.C. nr. 1339.
5 o r t , 1617
A r , 2 9 mm, 6 , 0 8 g , i n v . 1 0 9 , H.C. nr. 1370.
1 82
6 I ME R I U L OTOHAN, M u r a d I I I ,
d i r hem em i s l a H a I eρ , 1 5 7 * - 1 5 9 5 .
A r , 19 mm, 3 , 7 * g, i n v . 1 1 2 , N u r i P e r e n r . 2 9 1 .
7 TRANSILVANIA, S i g i s m u n d Bathory,
taler, 1595
A r , *0 mm, 2 8 , 9 0 g , i n v . 9 * . A . R e s c h , n r . 1 9 3 .
8 UNGARI A, R u d o l f I I
taler, 1590, emis l a Kremnitz
A r , * 1 mm, 2 7 , 0 6 g , i n v . 1 1 0 , H u s z a r K a j o s , n r . 1 0 3 0 .
9 TIROL, A r h i d u c e l e F e r d i n a n d ,
taler, 156* - 1595
Ar, Ί1 mm, 2 7 , 8 8 g , i n v . 1 7 9 , P o h l A r t h u r , n r . 6 2 ,
10 taler, 156Ί-1595.
A r , 39 mm, 2 8 , 3 3 g , i n v . 1 7 8 , P o h l A r t h u r , n r . 6 0 v a r
11 taler ( f a 1 s ) 1 56* - 1 595
A r , * 0 mm, 2 8 , 5 3 g , i n v . 1 0 2 , P o h l A r t h u r , n r . 5 7 v a r
12 SAXONIA, A u g u s t (linia Albertină),
taler, 1558?
A r , 3 9 mm, 2 8 , * 7 g , i n v . 1 8 2 , W . H a u p t , ρ . 2 2 3 ; F r . D r a s
k o v i c , S. R u b e n f e l d , n r . 9 7 9 5 .
13 taler 1559.
A r , 3 9 mm, 2 8 , 5 * g , i n v . 1 8 * , W . H a u p t , ρ . 2 2 3 ; F r . D r a s
14 t a l e r 1560.
A r , *0 mm, 2 8 , 7 * g , i n v . 1 0 Ί , W. H a u p t , p . 2 2 3 ; F r . D r a s
kovic, S.Rubenfeld, n r . 9795.
15 taler, 1 56 5.
A r , * 0 mm, 2 8 ,62 g , i n v . 1β 3, W . H a u p t , p . 2 2 3 ; F r . D r a s
kovic, S.Rudenfeld, n r . 9795.
16 taler 1570
A r , *0 mm, 2 8 , 6 5 g , i n v . 1 9 2 , W . H a u p t , p . 2 2 3 ; F r . D r a s
17 taler, 157*
A r , *0 mm, 2 8 , 3 9 g , i n v . 1 8 5 , W . H a u p t , p . 2 2 3 ; F r . D r a s
kovic, S.Rubenfeld, n r . 9798.
18 taler, 1575
A r , * 0 mm, 2 8 , 8 * g , i n v . 1 8 6 , W . H a u p t , p . 2 2 3 ; F r . D r a s
19 taler (fals), 1577
A r , * 2 mm, 2 6 , 7 6 g , i n v , 1 0 7 , W . H a u p t , p.223; r.Dras
20 taler, 1578.
A r , *0 mm, 2 8 , 9 6 g , i n v . 1 8 1 , W.Haupt, p.223; r. Dras
21 taler, 1579-
A r , *0 mm, 2 9 , 0 5 g , i n v . 1 0 3 , W . H a u p t , p . 2 2 3 ; r . D r a s
22 taler, 1580.
A r , *0 mm, 2 8 , 9 3 g , i n v . 1 8 7 , W . H a u p t , ρ p..222233 ;; F r . D r a s
183
23 SAXONIA, C h r i s t i a n I ( l i n i a Albertină)
t a l e r , 1588
Ar, 4 1 mm, 2 8 , 7 7 g , i n v . 9 5 , W . H a u p t , ρ . 2 2 5 ; F r . D r a s -
24 S A X O N I A , C h r i s t i a n I I , J o h a n n G e o r g şi A u g u s t ( l i n i a
A l b e r t i nă)
t a l e r , 1592
A r , 4 1 mm, 2 8 , 8 6 g , i n v . 1 0 0 , W . H a u p t , p . 2 2 6 ; Fr.
D r a s k o v i c , S. R u b e n f e l d , n r , 9 8 2 0 .
25 t a l e r , 1600.
A r , 4 1 mm, 2 8 , 8 6 g , i n v . 1 8 8 , W , H a u p t , ρ . 2 2 6 ; F r . Dras
26 Β RAN DEΝ BURG-FRAN CON I A, A l b e r t c e l Tînăr (de 3sy-
r e u t h ) , îsler^Î548, (fals).
A r a r g i n t a t , 4 0 mm, 2 6 , 6 5 g , i n v . 9 8 , Fr.Draskovic,S.
Rubenfeld, n r . 8969.
27 OLDENBURG, A n t o n G u n t h e r ( î n p e r i o a d a l u i F e r d i n a n d
I I I ) , 28 s t i i v e r i , 1 6 3 7 - 1 6 5 7 -
Ar, 4 1 mm, 1 9 , 5 5 g , i n v . 1 8 0 , A . E n g e l , R. Serrure
(sec. XVI-XVI I I ) , p. 2 3 5 - 2 3 6 .
28 SPAN I A , F i l i p I I I ,8 reali,
e m i s ă î n a i n t e de I 6 l 6 l a Potosi.
A r , 4 1 mm, 2 7 , 0 6 g , i n v . 9 7 , J , Ρ e 1 i c e r , I . B r u , n r . 6 6 2
va r .
29 REGATUL NEAPOLE, F i l i p I I
1/2 d u c a t o n , 1556-1598
A r , 3 4 mm, 1 4 , 8 1 g , i n v . 9 7 , J - P e
» l - B r u , n r . 367.
l l i c e r
30 T A R I L E DE JOS P R O V I N C I I L E U N I T E
GeId er n , t a l e r , 1 6 3 8 .
A r , 4 1 mm, 2 9 , 0 9 g , i n v . 1 0 6 , A . D e l m o n t e , n r . 8 2 5 .
31 G e l d e r n , t a l e r , 1647
A r , 4 2 mm, 2 7 , 5 0 g , i n v . 1 0 5 , A . D e l m o n t e , n r . 8 2 5 ¬
32 W e s t f r i e s 1and, t a l e r 1 647.
A r , 4 1 mm, 2 6 , 9 0 g , i n v . 1 1 1 , A. D e l m o n t e , n r . 8 3 6 .
33 Campan, t a l e r , 1 6 4 9 .
A r , 4 3 mm, 2 7 , 0 3 g , i n v . 1 9 1 , A. D e l m o n t e , n r . 8 6 2 .
34 Campen, t a l e r 1 6 6 4 .
A r , 4 2 mm, 2 6 , 6 1 g , i n v . 1 8 9 , A . D e l m o n t e , n r . 8 6 2 .
35 Overijssel, taler 1661 ( f a l s )
A r a r g i n t a t , 4 1 mm, 2 6 , 4 3 g , i n v . 1 9 0 , A . D e 1 mon t e , η r .
856 v a r .
36 Z e e l a n d 1/2 t a l e r 1 6 4 1 s a u 16 51
Ar, 3 3 mm, 1 3 , 2 3 g , i n v . 9 9 , A. D e l m o n t e , n r . 8 7 6 .
1 84
LISTA D E S C O P E R I R I L O R MONETARE CUPRINZIND
TALERI
TARA ROMANEASCA
Sec. XVI :
1 A B e r c i o i u , corn. B u d e ş t i , j u d . V î l c e a 1566/1574-1593.
2 A Bora - S l o b o z i a , j u d . I a l o m i ţ a 1544 - 1595¬
3 A Cosîmbeşti, j u d . Ialomiţa 1481/1512 - 1574/1595¬
4 A Gvardeniţa,com. Bălăcită, jud.Mehedinţi sec.XVI ?
5 A L e o r d e n i , j u d . Argeş 1566 - 1 5 9 4 .
6 Λ Miroşi, j u d . Argeş s e c . X V I .
7 A Orăşti, corn.Frumuşani, j u d . Călăraşi s e c . X V I .
8 A R a s a , corn G r ă d i ş t e a , j u d . C ă l ă r a ş i 1514/ 1 568-1595¬
5 A Rast, j u d . D o l j 1468/1490 - 1592
10* S c u r t e ş t i , corn. Vadu P a ş i i , j u d . B u z ă u s e c . X V I .
11 A Tîrgovişte, I , j u d . Dîmboviţa 1536/1556 - 1598.
12 Δ Urecheşti, j u d . Vrancea 1539 - 1 5 4 1 .
13 * Urziceni I I , j u d . I a l o m i ţ a 1 5 3 5 - 1597¬
14 A Vălenii de M u n t e , j u d . P r a h o v a 1 5 1 2 / 1 5 2 0 - 1 5 9 9 -
15A Verbiţa, j u d . D o l j 1555 - 1 5 9 7 .
16 A V l ă d i l a , j u d . O l t 1 4 6 8 / 1 4 9 0 - 1599¬
17 A Z i m n i c e a I , j u d . T e l e o r m a n 1551 - 1 6 0 0 .
18A Zimnicea I I , j u d . Teleorman 1526 - 1600.
Total: 16 t e z a u r e
sec. XVI 2 d e s c o p e r i r i izolate.
Sec . X V I I :
19" Afurna ţ i , j u d . D o i j 1 648.
2C · B l i d a r u , corn. C î r l i g e l e , j u d . V r a n c e a 1575/1586¬
1 637.
21 • Brabova, j u d . Dolj 1619/1637 - 1637/1657.
22» Bradu, j u d . Buzău 1447/1492 - 1636.
23 • B r a n i ş t e , corn. V î n â t o r i , j u d . M e h e d i n ţ i 1595-1666.
24· Brînceni. i u d . Teleorman 1445/1492 - 1637/1657.
25 • Bucureşti, s t r . B a i c u l u i 1 4 5 8 / 1 490 - 1 6 7 0 .
26 Π B u c u r e ş t i , Banu Manta 1 685.
27Q B u c u r e ş t i , C u r t e a Veche 1621 - 1665.
2 8 » B u d e ş t i , j u d V î l c e a XVI - X V I I .
29ϊ Cîmpulung, C a r t . S c h e i , j u d . Argeş 1550 - 1608.
3 ° " Cîmpulung Creţişoara, j u d . Aroeş 1 6 1 9 / 1 637 - 1 637/
1 687.
31 D Ciupercenii N o i , j u d . D o l j 1 5 9 8 - 16 6 5. /
32* C r o v L , c o r n . O d o b e ş t i , j u d . D î m b o v i ţ a 158 0 - 1 6 7 4 .
33" C u r t e a de A r g e ş , j u d . Argeş 1576 - 1 6 7 9 .
185
3*Q D r ă g ş a n i , com. 'Drăgşeneî, j u d . T e l e o r m a n 1 6 4 8 .
34bO Drănic, j u d . D o l j , 1621-1665¬
3 5 · D r i d u - S n a g o v , j u d . l a i om iţa 1 5 5 6 / 1 5 9 8 - 1 6 2 4 / 1 6 5 9 ·
36 •
G ă i n e ş t i , corn. H u l u b e ş t i , j u d . D î m b o v i ţ a 1584-1667.
3 7 · G ă r ă g â u , corn V î r t o a p e l e , j u d . T e l e o r m a n 1608/1624¬
1681 .
38° G i u r g i u , j u d . G i u r g i u 1 66 0 .
39» G r ă d i ş t e a n c a , corn. G a l a t e n i , j u d . T e l e o r m a n 1 537¬
1 674 .
40» G u r u i e n i , corn. M ă g u r a , j u d . T e l e o r m a n 1 626 - 1 6 7 5 .
41 Π L i p i a , corn. M e r ; J u d . B u z ă u s e c . X V I I .
e
42» M o r u n g l a v , j u d . O l t 1576 - 1 6 4 9 .
43 • O l o g i , com.Crîngu, j u d . Teleorman 1564/1595; l604;
1587/1612
44» Olteniţa, j u d . Călăraşi 1589 - 1 6 0 3 / 1 6 6 7 .
45" Pietrele, corn. B ă n e a s a , j u d . G i u r g i u 1 468 / 1 481 -
1 665.
46· Piua P e t r i i , j u d . Călăraşi 1 531 - 1 6 2 3 .
4 7 · P o i a n a C r i s t e i , j u d . V r a n c e a 1576 - 1 6 7 1 .
48 O P r u n a r u , corn. B u j o r e n i , j u d . T e l e o r m a n s e c X V I I .
4 9 · R e ş c a , corn. D o b r o s 1 o v e n i , j u d . O l t X V I - X V I I .
50 • Roşiorii de Vede, j u d . T e l e o r m a n 1 674.
5 1 · Săpoca, j u d . Buzău 1598 - 1 6 4 1 ,
52· S p ă t ă r e i , corn. F u r c u l e ş t i , j u d . T e l e o r m a n 1 5 8 1 - 1 6 2 9
53" S t ă v a r u , corn. U r z i c a , j u d . O l t 1 4 4 7 / 1 4 9 2 - 1 6 2 6 .
54· Tîrgovişte I I , j u d . Dîmboviţa XVI - X V I I .
55 • Tîrgovişte III, j u d . Dîmboviţa I 6 l 4 - 1 660/1 6 6 7 .
56· U r z i c e n i I , j u d . I a l o m i ţ a 1 548 - 1 664,
57• V e r g u l e a s a , j u d . O l t 1 4 4 5 / 1 4 9 2 - 1659¬
58· V i i ş o a r a , j u d . T e l e o r m a n 1 530 - 1 625.
59· V l ă d e n i , com. D a r m ă n e ş t i , j u d . D î m b o v i ţ a 1575-1637/
1 657.
60" V o e t i n , corn. S i h l e a , j u d . V r a n c e a 1 6 0 8 / 1 6 2 4 - 1 6 3 7 /
1 657.
61" Ζ 1 o t eş t i , com. T â t â r â ş t i,j ud . T e l e o r m a n 1 5 9 8 / 1 621 -
1621/1665.
Tota 1 : 3 't t e z a u r e
9 iescoperiri izolate.
Total s e c . XVI - XVI I 50 t e z a u r e , 1 1 descoperiri izolate
LA C I R C U L A T I O N DES T A L E R S EN V A L A C H I E DURANT
LES X V I e
ET X V I i e S I E C L E S - LE PROBLEME DES
FAUX ( L E TRESOR DE U R Z I C E N I , DEP. DE IALOMIŢA)
Résumé
Dans c e t o u v r a g e les auteurs f o n t une a n a l y s e por
tant sur la circulation des t h a l e r s en Valachie durant
186
les X V I e
et X V I I
e
siècles. C e t t e a n a l y s e e s t fondée sour
l e s d é c o u v e r t e s m o n é t a i r e s f a i t e s dans ce p a y s . B i e n que
l a c i r c u l a t i o n de l a g r o s s e m o n n a i e en a r g e n t n e s o i t a t -
testée par l e s documents qu'à p a r t i r d e 15 6 7 > à l a s u i t e
de l a r e c h e r c h e éffectuée, l e s auteurs ont constaté que
la p é n é t r a t i o n des t h a l e r s s u r l e m a r c h é de la Valachie
se f a i t d è s l a q u a t r i è m e d é c e n i e d u X V i e siècle. Durant
ce s i è c l e on r e n c o n t r e s u r l e m a r c h é m o n é t a i r e des tha-
lers provenant des r é g i o n s a l l e m a n d e s e t a u t r i c h i e n n e s e t
du t e r r i t o i r e d e s P a y s - B a s trouvés sous l a d o m i n a t i o n de
liEspagne. Leur présence e s t prouvée par l e s 15 trésors
et deux découvertes fortuites d a t a n t de c e siècle. A
p a r t i r d e s d e r n i è r e s d é c e n n i e s du X V I e
siècle, l e s tha-^
l e r s c o m m e n c e n t à j o u è r un r o l e i m p o r t a n t " d a n s l ' é c o n o m i e '
du p a y s , l e u r i m p o r t e n c e a l l a n t s ' a c c r o î t r e au siècle
suivent.
Pour l e X V I I e
s i è c l e , l e s 35 t r é s o r s et les sept
découvertes f o r t u i t e s d a t a n t de c e t t e époque montrent,
que l e m a r c h é m o n é t a i r e e s t d o m i n é p a r l e s thalers des
Provinces U n i e s e t l e s r é a u x e s p a g n o l e s . Une p l a c e à p a r t
e s t r é s e r v é e â l a q u e s t i o n d e s f a u x . La f a l s i f i c a t i o n des
t h a l e r s va e n s· i n t e n s i f i a n t t o u t a u l o n g du XVII
e
siè-
c l e , l e s commerçants ayant intérêt â p l a c e r ces f a u x dans
l e s r é g i o n s p a u v r e s en m i n e r a i s d ' a r g e n t , o ù l e s p r i x a u x -
q u e l s on v e n d a i t c e t t e marchandise étaient bien avanta-
geux.
B i e n qu'en général intégrée dans l a p o l i t i q u e éco-,
n o m i q u e e t f i n a n c i è r e d e l ' e m p i r e O t t o m a n , l a V a l a c h i e , en'
p r o f i t a n t d ' u n n o m b r e d e c o n j o u c t u r e s f a v o r a b l e s e t d e sa'
p o s i t i o n g ê o g r a f i q u e , r é u s s i t â se c r é e r une voie d'ac-
c è s au commerce i n t e r n a t i o n a l en a f f i r m a n t a i n s i s e s p r o -
pres i ntérets.
187
DESCOPERIRILOR MONETARE DIN ŢARA ROMÂNEASCĂ
CUPRINZlND TALERI (sec. XVI XVII)
Planşa I - Monede din tezaurul de la Urziceni.
Planşa II - Monede din tezaurul de la Urziceni
Planşa III - Monede din tezaurul de la Urziceni.
Planşa IV - Monede din tezaurul de la Urziceni
Planşa V - Monede din tezaurul de la Urziceni.
Planşa VI - Monede din tezaurul de la Urziceni.
A C T I V I T A T E A MONETAR ΕI I DE LA S U C E A V A
IN T I M P U L L U I D A B I J A - V O D A x
de HANS Ε . SKuLD
S t u d i u l de faţă n e - a f o s t s u g e r a t de capitolul
"Monedele f a l s e d i n Suceava", d i n l u c r a r e a "Emisiunile
monetare p r o p r i i a l e S u e d i e i " . Anumite
1
inadvertenţe d i n
a c e s t c a p i t o l , (cum a r f i " p r i n ţ u l Dabi j a , v o i e v o d u l M o l
d o v e i Tn V a l a c h i a " ) , p r e c u m s i i n t e r e s u l s t î r n i t d e a c t i
v i t a t e a m a e s t r u l u i m o n e t a r T i t u s L i v i u s B o r a t i n i Tn ate
l i e r u l d e l a S u c e a v a , în p e r i o a d a d o m n i e i l u i D a b i j a - Vo
d ă , m-au d e t e r m i n a t s ă c e r c e t e z 2
c u mai m u l t ă a t e n ţ i e î n
d e l e t n i c i r i l e a c e s t u i m e ş t e r în a m i n t i t a m o n e t ă r i e . 0 a ¬
tracţie deosebită a consţltuit-o a c t i v i t a t e a l u i T.L.Bo
r a t i n i d i n a n u l 1 6 6 0 de i m p r i m a r e a ş i l i n g i l o r (solidus,
ş a l ă i ) , s t r ă i n i , p r i n t r e c a r e şi a i B a l t i c i i suedeze.Cred
însă că p e n t r u c e r c e t a r e a mai a p r o f u n d a t ă a acestei pro
b l e m e , e s t e i n d i c a t ă , în p r i m u l r î n d , o s c u r t ă v e d e r e de
a n s a m b l u a f a c t o r i l o r i s t o r i c i , p o l i t i c i şi e c o n o m i c i c a
re au dus l a e m i t e r e a a c e s t o r f a l s u r i . A c e a s t a pentru a
c l a r i f i c a a c e l e i d e i , d i n p ă c a t e mai p u ţ i n e x a c t e , d i n li
t e r a t u r a s u e d e z ă a c t u a l ă . I n p r i m u l r î n d , a ş a cum am a r ă
t a t , una d i n i n a d v e r t e n ţ e e s t e d e n u m i r e a d e " p r i n ţ u l Da-
b i j a , voievodul Moldovei î n V a l a h i a " . Nu p o a t e f i vorba
de a ş a c e v a ; M o l d o v a şi V a l a h i a s î n t d o u ă ţări române
d i s t i n c t e . Deci, Dabija-Vodă a fost voievodul Moldovei. 0
a l t ă i d e e c o n f u z ă , d i n l i t e r a t u r a s u e d e z ă , s - a f o r m a t în
j u r u l " C e t ă ţ i i " s a u " C a s t e l u l u i " d i n S u c e a v a . Se impune,
aşadar, o lămurire. N o r d - v e s t u l Moldovei (vezi harta-fig.
1 ) , un a ş e z ă m î n t d e c u l t u r ă m a t e r i a l ă î n c ă d i n paleoli
t i c , făcea p a r t e d i n c e e a c e , î n a i n t e de f o r m a r e a Statu
l u i f e u d a l M o l d o v a , s e n u m e a T a r a S e p e n i ţ u l u i şi m a i t î r
z i u , B u c o v i n a . P a r t e a de nord a a c e s t e i a avea c a
punct
c e n t r a l Cernăuţlul ( a z i în URSS). P e n t r u sudul Bucovinei
c e n t r u l îl r e p r e z e n t a S u c e a v a . S u b P e t r u I M u ş a t 3 (cea.
1 3 7 5 - 1 3 9 1 ) S u c e a v a * e s t e numită p e n t r u prima dată,în 1388
c a p i t a l ă . Au e x i s t a t î n S u c e a v a d o u ă c e t ă ţ i î n t ă r i t e . C e a
v e c h e , C e t a t e a S c h e i e ^ , e s t e p o s i b i l să f i a v u t u n e l e t e
ritorii chiar d i n timpul ordinului c a v a l e r i l o r germani,
de l a î n c e p u t u l s e c . a l X I I 1 - 1 e a . A c e a s t a a f o s t d i s t r u s ă
în t i m p u l domniei l u i A l e x a n d r u c e l Bun (1400-1432).
Amintim că cea nouă, C e t a t e a de S c a u n , c a r e a
f o s t f o n d a t ă d e P-etru I M u ş a t , s - a c o n s t r u i t şi s - a î n t ă
r i t în p e r i o a d a de m a x i m ă î n f l o r i r e , a M o l d o v e i , d i n t i m -
DUI l u i S t e f a n c e l M a r e ( 1 4 5 7 - 1 5 0 4 ) . A c e a s t a a j u c a t un
1 89
mare r o l , t i m p de t r e i s e c o l e , Tn n ă z u i n ţ e l e d e libertate
ale românilor. Construcţiile întărite, care niciodată nu
a u p u t u t f i c u c e r i t e m i l i t a r , a u f o s t d e m o l a t e şi a r s e în
1675, din ordinul turcilor, în urma r ă z b o i u l u i cu Polo
nia. A c e a s t ă C e t a t e d e S c a u n ( f i g . k) e s t e indicată în
"Sveriges B e s i t t n i n g s m y n t " ' d r e p t " C a s t e l u l d i n Suceava..
Tn M o l d o v a " , i a r î n l u c r a r e a l u iΡ 1 a t b a r z d I s " e s t e pusă
în l e g ă t u r ă c u a c t i v i t a t e a d e i m p r i m a r e de m o n e d e în g e
neral .
In a f a r a a c e s t o r corijări a n u m i t e l o r inadverten
ţe, c o n s i d e r s a l u t a r e cîteva d a t e p r i v i n d i s t o r i c u l rela
ţiilor suedezo-mo1doveneşti. Legăturile d i n t r e Suedia şi
P o l o n i a , î n t r - u n t i m p i s t o r i c , s î n t , în m a r e , d e s t u l de
b i n e c u n o s c u t e p e n t r u un a n u m i t p u b l i c s u e d e z . Moldova
e s t e , în s c h i m b , un f a c t o r m a i p u ţ i n c u n o s c u t . Relaţiile
d i n t r e S u e d i a şi c e l e t r e i părţi p r i n c i p a l e a l e României
z i l e l o r n o a s t r e , a d i c ă M o l d o v a , V a l a c h i a şi T r a n s i l v a n i a ,
a u f o s t s t a b i l i t e c e l p u ţ i n c u u n m i l e n i u în u r m ă ? , P o a t e
a c e a s t ă a f i r m a ţ i e i m p r e s i o n e a z ă în mod d e o s e b i t . D a r , a v e m
aici în v e d e r e p ă t r u n d e r e a s u e d e z ă s p r e e s ţ şi s u d - e s t ,
din t i m p u l v i c h i n g i l o r şi a expediţiilor l o r spre M i k l a -
gard (Con s t a n t i n o p o 1 e ) , pînă l a c o n f l i c t e l e cu Rusia şi
P o l o n i a d i n p r e a j m a a n i l o r 1600, p e n t r u a vedea o conti
n u i t a t e . T o t u ş i , p î n ă în s e c . a l X V I - l e a , a c e s t e legături
au f o s t o a r e c u m m a r g i n a l e , (se poate c i t a a i c i relaţia
p e r s o n a l ă , d i n a n u l 1578, dintre l o a n a l l l l - l e a şi cum
natul său S t e f a n B a t h o r y r e g e l e P o l o n i e i şi f o s t principe
al T r a n s i l v a n i e i , d i n sec. a l X V I I - l e a e l e devenind d i
recte. Astfel, legăturile cu princîpatu1 Transilvaniei,
t a r ă t a m p o n î n t r e t u r c i şi c a t o l i c i i habsburgi,au consti
t u i t un e l e m e n t e s e n ţ i a l în p o l i t i c a e x t e r n ă s u e d e z ă , mai
ales d i n perioada r ă z b o i u l u i d e 30 d e a n i şi p î n ă în a n u l
I 6 6 O . A c e a s t a c h i a r d a c ă p r i m a i n i ţ i a t i v ă , se p a r e , , nu a
r o s t l u a t ă de S u e d i a c i de T r a n s i l v a n i a , p r i n principele
G a b r i e l B e t h l e n , î n a n u l 1 6 2 3 · Cu M o l d o v a , d e a s e m e n e a ,
1 1
l e g ă t u r i l e a u f o s t d e s t u l d e i n t e n s e în s e c . a l X V I I - l e a .
V/a h I s t ed t 12
a d u c e ca e x e m p l u c o n t r i b u ţ i a t r u p e l o r suedeze
la a l u n g a r e a v o i e v o d u l u i m o l d o v e a n Va s i 1e L u p u î n 1 6 5 3 şi
a d u c e r e a în l o c u l a c e s t u i a a l u i Gheorghe ?tefan ca
d o m n 1 3 . C a r o l a l X - l e a G u s t a v a t r i m i s , în I 6 5 6 , o m i s i u
ne s u e d e z ă l a l a ş i , o r a ş c a r e p r i n 1 6 0 0 d e v e n i s e capitala
Moldovei. G h e o r g h e S t e f a n , d u p ă cum s e ş t i e , a f o s t a l u n
gat, l a r î n d u l s ă u , de t u r c i î n 1 6 5 8 şi a primit de la
g u v e r n u l de t u t e l ă a l l u i C a r o l a l X I - l e a , ca l o c de a¬
z i l , c a s t e l u l Szczecin d i n P o m e r a n i a , pe a t u n c i suedeză.
A i c i e l a şi m u r i t , în a n u l 1 6 6 8 . I n g e n e r a l , s u e d e z i i n -
au e z i t a t să-şi facă a l i a ţ i , a c o l o unde şi-i puteau f a
c e . T u r c i , t ă t a r i , c a z a c i a u i n t e r v e n i t t o t t i m p u l în î n -
;
ă i s a r e a , m e r e u se h i m b § 1 0 3 r s , a a n g a j a m e n t e l o r
f
suedeze
ISO
în P o l o n i a şi R u s i a . I n a c e s t c o n t e x t , M o l d o v a n u a j u c a t
a c e l a ş i r o l p o l i t i c c a t e r i t o r i i l e T r a n s i 1 v a n i e i . I n s ă , e¬
c o n o m i c v o r b i n d , au e x i s t a t legături c o m e r c i a l e d e s t u l de
d e z v o l t a t e , c h i a r dacă numai i n d i r e c t e , cu ţinutul suedez
ivland (Livonia) 1
. Moneda m o l d o v e n e a s c ă a u t o h t o n ă lip
s i n d Tn a c e a p e r i o a d ă , m i j l o c u l d e p l a t ă e r a m o n e d a s t r ă
ină; p r i n t r e a l t e l e cităm şilingii l i t u a n i e n i , de Bran
d e n b u r g , p r e c u m şi m o n e d a p r o p r i e s u e d e z ă e m i s ă l a Riga.
M o n e d e l e d i n R i g a i m p r e s i o n a u şi s e p a r e să f i a v u t o ma
r e a t r a c ţ i e în M o l d o v a ( o s i t u a ţ i e s i m i l a r ă a existat u-
n e o r i şi î n P o l o n i a ) ? . 1
I n c o n t i n u a r e m i s e p a r e n e c e s a r ă şi i n t e r e s a n t ă o
s c u r t ă t r e c e r e în r e v i s t ă a l u p t e i p e n t r u independenţă a
celor trei ţări r o m â n e , în c o n t e x t u l is t o r i c o - p o 1 i t i c al
s e c o l e l o r XV-XVI I . D o m n i t o r i i a c e s t o r ţări au c ă u t a t , pe
cît e r a p o s i b i l , să-şi a p e r e i n d e p e n d e n ţ a l o r faţă de
t u r c i , p o l o n e z i , u n g u r i , a u s t r i e c i şi a l t e p o p o a r e veci
ne. A c e a s t ă p o z i ţ i e e,a î n d r e p t a t ă m a i a l e s v i s - a - v l s de
înalta P o a r t ă , a cărei s u z e r a n i t a t e e r a r e c u n o s c u t ă de
n e v o i e şi s e m a n i f e s t a , î n p r i m u l r î n d , prin plata de
t r i b u t . D a r , o p o z i ţ i i l e d i n t r e P o a r t ă şi popoarele veci
ne, sau d i n t r e a c e s t e a d i n urmă între e l e , e r a u folosite
cu d i b ă c i e de d o m n i i ţ ă r i l o r r o m â n e p e n t r u i n t e r e s e per
s o n a l e , sau p e n t r u s c o p u r i naţionale.
Un r o l i m p o r t a n t în i s t o r i a ţ ă r i l o r r o m â n e 1-a a¬
vut P o l o n i a . E x p a n s i u n e a p o l o n e z ă s p r e s u d - e s t s-a făcut
p u t e r n i c simţită sub d o m n i a l u i W l a d i s l a w I I lagello
(1306-1434). Fricţiuni i n t e r n e , ca u r m a r e a aspiraţiilor
personale ale ducelui l i t u a n i a n Wytantas ( 1392-1 4 3 0 ) , e r o u
n a ţ i o n a l şi v ă r a l l u i W l a d i s l a w a l l l - l e a , a u î n t î r z i a t ,
în mod e v i d e n t , a c e a s t ă e v o l u ţ i e e x p a n s i o n i s t ă . Dar, în
jurul anului 1400, marea p u t e r e po1ono-1i tuaniană, care
p î n ă a t u n c i nu a v u s e s e i e ş i r e l a m a r e , a d o b î n d i t g r a n i ţ ă
m a r i t i m ă a t î t l a n o r d c î t şi l a s u d . D u p ă v i c t o r i a d e la
Griinewald, d i n 1410, a s u p r a o r d i n u l u i german teutonic,
p o l o n i i au a j u n s p î n ă l a c o a s t a M ă r i i B a l t i c e . Spre sud,
în M o l d o v a , z o n ă d e m a r e i n t e r e s p e n t r u c o r o a n a polonă,
polonezii au i n t r a t în c o n f l i c t c u P e t r u I M u ş a t . D e s i
gur, a c e s t a a r e u ş i t l a î n c e p u t să l e ţ i n ă p i e p t polone
z i l o r . D a r , în f a ţ a u n u i t e m u t a t a c m a g h i a r , s-a văzut
n e v o i t să a l e a g ă d i n t r e d o u ă r e l e ş i , a s t f e l , recunoaşte
s u z e r a n i t a t e a l u i W l a d i s l a w l a g e l l o în 1 3 8 7 · Cu supleţea
p o l i t i c ă t r a d i ţ i o n a l ă r o m â n e a s c ă , e l a î n t r e ţ i n u t , de a s e
menea, c e l e mai bune legături cu domnul Tării Româneşti,
Mircea c e l Bătrîn ( 1 3 8 6 - 1 4 1 8 ) . F i u l 1 6
l u i Wladislaw la
g e l l o şi u r m a ş u l s ă u l a t r o n , W l a d i s l a w a l l l l - l e a . a fost
a l e s în a n u l 1 4 4 0 şi r e g e a l U n g a r i e i . P u t e r e a catolică
centrală poloneză, cu s e d i u l la Krakovia, a început, p r i n
1
9 :
a c e s t a c t , să a i b ă o i n f u i e n ţ ă h o t ă r î t o a r e a s u p r a desfă
ş u r ă r i i e v e n i m e n t e l o r d i n E u r o p a de r ă s ă r i t . P o l i t i c a sa
u r m ă r e a n u n u m a i să s t ă v i l e a s c ă d o m i n a ţ i a p r e c e d e n t ă ger
m a n ă , e x e r c i t a t ă p r i n O r d i n u l g e r m a n t e u t o n i c , î n n o r d şi
n o r d - e s t , c i c h i a r s ă o p r e a s c ă p e n e t r a ţ i a o r t o d o x ă şi i s
lamică d i n s u d - e s t . Infrîngerea l u i W l a d i s l a w a l lll-lea,
de c ă t r e t u r c i , în l u p t a de I a V a r n a , ( 1 * 4 4 ) , u n d e e l î n
suşi se p a r e că şi-a g ă s i t m o a r t e a , a î n t r e r u p t e x p a n s i
unea polonă s p r e s u d . P o l o n i a şi-a m e n ţ i n u t totuşi o oa
r e c a r e influienţă a s u p r a M o l d o v e i , Dar, K a z i m i r a l I V - l e a
(1445-1492), f r a t e l e şi u r m a ş u l l u i W l a d i s l a w a l lll-lea,
în p o l i t i c a sa m i l i t a r ă a f o s t o r i e n t a t m a i m u l t spre
n o r d , f i i n d de a s e m e n e a p r e o c u p a t de î n t ă r i r e a puterii
s a l e r e g a l e î n i n t e r i o r ' . E l s-a î n g r i j i t m a i p u ţ i n
1
de
situaţia graniţei p o l o n e z e spre sud.
I n s t a b i l i t a t e a c r e a t ă în M o l d o v a , p r i n desele
s c h i m b ă r i d e d o m n i în p e r i o a d a de d u p ă A l e x a n d r u c e l Bun,
dă de î n ţ e l e s - pe lîngă l i p s a u n e i o r d i n i f o r m a l e şi a c
c e p t a t e în s u c c e s i u n e - c ă a i c i c o n t r o l u l p o l o n e z nu mai
e r a e f e c t i v . P o l o n i i au eşuat într-un nou a s a l t , sub loan
I Albert, fiul l u i Kazimir al IV-lea. Printr-un contra?
atac, t u r c i i au î n c e r c a t să p ă t r u n d ă s p r e n o r d . I n a c e a s t ă
situaţie, v o i e v o d u l S t e f a n c e l Mare prin calităţile
sale de s t r a t e g , a a s i g u r a t şi a p ă r a t , p e o perioadă
scurtă, o independenţă totală a p r i n c i p a t u l u i moldove
n e s c . A c e s t a în c i u d a f a p t u l u i c ă , d i n l 4 5 , ţ a r a
6
trebuise
să î n c e a p ă a p l ă t i t r i b u t c ă t r e î n a l t a P o a r t ă . S t e f a n s-a
î n d r e p t a t nu n u m a i î m p o t r i v a p o l o n i l o r (vezi dezastrul;
p o l o n l a r e t r a g e r e a p r i n B u c o v i n a în 1 4 9 7 ) , c i , m a i întîi!
împotriva mereu a g r e s o r i l o r m a g h i a r i ( v e z i v i c t o r i a de l a
B a i a d i n 1 4 6 7 ) ş i , în s p e c i a l , î m p o t r i v a t u r c i l o r (Vaslui
1 4 7 5 ) . Dar, d e j a urmaşul său, Bogdan a l l l l - l e a , a t r e b u
i t în a n u l 1 5 1 1 , într-o situaţie similară c e l e i care-î
s i l i s e pe P e t r u I M u ş a t , c u 125 de a n i î n a i n t e , să recu
n o a s c ă s u z e r a n i t a t e a p o l o n ă , s ă p l ă t e a s c ă un t r i b u t d b l
u u
t u r c i l o r . A l t e r n a t i v a f u s e s e şi d e a c e a s t ă d a t ă c a să se-
s u p u n ă P o l o n i e i , c a r e , c u S i g i s m u n d I ( 1 5 0 6 - 1 5 4 8 ) se în
d r e p t a iarăşi s p r e s u d - e s t . I s t o r i a M o l d o v e i , după acea
d a t ă , poartă d i n nou o p e c e t e de d e r u t ă , cu o crescută
influienţă turcească.
După î n f r î n g e r e a de l a M o h ă c s d i n 1526, P o l o n i a a
p i e r d u t p o s i b i l i t ă ţ i l e d e i n f l u e n ţ ă în U n g a r i a , c a r e , după
acea dată, a f o s t împărţită între Ferdinand I de Habsburg
şi v o i e v o d u l T r a n s i l v a n i e i loan Zapolya. Suleyman I al
T u r c i e i a a j u n s p î n ă l a V i e n a , d a r a f o s t î n f r î n t în a n u l
1529. F e r d i n a n d a p u t u t să-şi p ă s t r e z e c î t e v a întărituri
p e p a r t e a m a g h i a r ă a g r a n i ţ e i . D a r Z a p o l y a , a l e s şi rege
al U n g a r i e i ( 1 5 2 6 - 1 5 4 0 ) , c o n t r o l a p ă r ţ i l e de e s t ale a¬
cestei ţ a r i , f a p t r e c u n o s c u t ca a t a r e de c ă t r e Ferdinand.
1 92
I n a n u l 15*1 turcii au t r a n s f o r m a t U n g a r i a î n t r - o p r o v i n
c i e o t o m a n ă , pasa de l a O f e n - B u d a d e v e n i n d stăpînul real
a l a c e s t e i ţ ă r i . A c u m în a c e a s t ă p a r t e a E u r o p e i acţionau
trei f o r ţ e . M a g h i a r i i î n c e r c a u să-şi refacă ţ a r a . Turcii
c o n t i n u a u c o n f r u n t a r e a cu Habsburgii. Contrareforma
c a t o l i c ă r e p r e z e n t a t ă de H a b s b u r g i , d a r şi d e voievodul
Transilvaniei Stefan Bathory ( 1 5 7 1 - 1 5 7 5 ) , d e v e n i t rege a l
Poloniei între a n i i 1 5 7 6 - 1 5 8 6 , c ă u t a să-şi r e c î ş t i g e t e
r e n u l p i e r d u t . A c e a s t ă s i t u a ţ i e a d u s , a t î t în T r a n s i l v a
n i a c î t şi î n c e l e l a l t e d o u ă ţ ă r i r o m â n e , la tulburări
i n t e r n e , c a r e au d a t p o s i b i l i t a t e a v o i e v o d u l u i v a l a h Mi
h a i V i t e a z u l să t r a n s f o r m e în r e a l i t a t e v i s u l de a j n i
c e l e t r e i p r i n c i p a t e r o m â n e ş t i , pe t i m p de c î t e v a 1 uni-ţ
P e n t r u Moldova, după domnia l u i Mihai V i t e a z u , a
u r m a t o p e r i o a d ă de d e r u t ă , c u d e s e s c h i m b ă r i de domni.
T u r c i i , c a r e d i n m o t i v e p o l i t i c e îi f a v o r i z a u p e protes
t a n ţ i - ( c a 1 vaη i s m u 1 , d e e x e m p l u , a p u t u t d e v e n i astfel
religie o f i c i a l ă în T r a n s i l v a n i a ) - au i n v a d a t s u d u l Po
loniei în 1 6 2 0 / 1 6 2 1 p r i n ţ ă r i l e r o m â n e , p e n t r u a î n d e p ă r
ta s p r i j i n u l p e c a r e S i g i s m u n d a l l l l - l e a V a s a îl acorda
H a b s b u r g i 1 o r . A t a c u l a f o s t r e s p i n s cu mare greutate.
P r i n t r e d o m n i t o r i i moldoveni d i n perioada următoare, cei
mai m u l ţ i d i n t r e a c e ş t i a f i i n d de m i c ă îη s e m n ă t a t e , s e re
m a r c ă V a s i l e L u p u ( 1 6 3 * - 1 653 ) · T r a n s i l v a n i a , d u p ă m o a r t e a
l u i M i h a i V i t e a z u l , a r e de l u p t a t c u t e n d i n ţ e l e de domi
n a ţ i e a l e l u i R u d o l f a l l l - l e a de H a b s b u r g . A c e s t a a f o s t
c o n s t r î n s , î n a n u l I 6 O 6 , d e c ă t r e S t e f a n B o c s k a y să r e c u
n o a s c ă a u t o n o m i a p o l i t i c ă şl r e l i g i o a s ă a principatului.
Principii Gabriel Bethlen (I613-I629), Gheorghe I Rakoczi
( 1 6 3 0 - 1 6*8) şi G h e o r g h e I I R a k o c z i ( 1 6 * 8 - 1 6 6 0 ) au dus o
p o l i t i c ă a n t i h a b s b u r g i c ă , d a r au d o r i t c a , în acelaşi
t i m p , săs se a p e r e de î n a l t a P o a r t ă . P e n t r u a c e a s t a au
c ă u t a t , cum am a r ă t a t , s p r i j i n c h i a r d e l a s u e d e z i . 0 pre
zentare detaliată a a s p e c t e l o r acestui„comp 1icat joc se
g ă s e ş t e în l u c r ă r i l e l u i C a r i W i b l i n g ' . Gheorghe I I Ra
k o c z i a a v u t ş a n s a c a , în a l i a n ţ ă c u d o m n i i Moldovei şi
V a l a h i e i ' ? , să a n g a j e z e a c e s t e d o u ă ţări în expediţiile
s a l e m i l i t a r e c o n t r a p o l o n i l o r şi t u r c i l o r . D a i , i n s u c c e
s e l e d i n F o l o n i a ( 1 6 5 7 - 1 6 6 0 ) şi m o a r t e a s a , s u r v e n i ţ i în
b ă t ă l i a de l a G y a l a (22 mal I 6 6 O ) î m p o t r i v a turcilor, au
a d u s l a un g r a b n i c s f î r ş i t p o l i t i c a r e l a t i v independentă
a T r a n s i 1 va n i e i .
D i n a n u l 1661 a p ă s a r e a t u r c e a s c ă s-a î n ă s p r i t şi în
M o l d o v a . C î n d , î n a n u l 1 672 , P o a r t a a d e c l a r a t d i n n o u r ă z
b o i P o l o n i e i , M o l d o v a e r a c o n s i d e r a t ă de c ă t r e p o l o n i o
ţară duşmană l o r 2 0 , | n t i m p u l a c e s t u i r ă z b o i , î n urma c ă r u
ia r e g e l e polon l o a n S o b i e s k i a t r e b u i t să î n c h e i e o p a c e
• ··. 1 93 ': ·-.,
dezavantajoasă, datorită succeselor l o r m i l i t a r e tempora
r e ( v e z i H o t i n 1673) p o l o n i i au o c u p a t Suceava Tn anul
1675- Totuşi, oraşul a f o s t a p r o a p e i m e d i a t r e c u c e r i t de
r o m â n i . C e t a t e a de S c a u n , s e d i u l T n t ă r i t a l a c e s t u i oraş,
a m i n t i t ă d e j a în c o n t e x t u l a c t u a l e i lucrări, e dezafec
tată i a o r d i n u l t u r c i l o r , după ce f u s e s e d e j a avariată
d e un c u t r e m u r Tn 1 6 7 2 ^ 1 . I n a f a r ă de r e p e t a t e l e ocupaţii
r u s e ş t i şi a u s t r i e c e , M o l d o v a a r ă m a s d u p ă a c e e a s u b su
z e r a n i t a t e turcească pînă la m i j l o c u l sec. a l X l X - l e a .
După lămurirea situaţiei i s t o r i c o - p o l i t i c e a Mol
d o v e i şi a e v o l u ţ i e i r e l a ţ i i l o r s u e d e z o - m o 1 d o v e n e ş t i pînă
în p e r i o a d a d o m n i e i l u i D a b i j a - V o d ă , vom a n a l i z a Tn con
t i n u a r e f a l s u r i l e m o n e t a r e c a r e f a c , de f a p t , obiectul
s t u d i u l u i n o s t r u , p r e c u m şi m o t i v a ţ i i l e c a r e a u d u s la
executarea l o r . S p r e d e o s e b i r e de A x e i W a h l s t e d t 2
, care
a limitat rolul l u i D a b i j a - V o d ă şi a l l u i T . L . B o r a t i n i în
e m i t e r e a a c e s t o r m o n e d e d o a r l a M o l d o v a , n o i vom c ă u t a să
îl p l a s ă m î n t r - u n c o n t e x t i s t o r i c şi g e o g r a f i c mult mai
l a r g . Nu s e p o a t e să v e z i Tn a c e a s t ă m ă s u r ă l u a t ă , a ş a cum
A l . P l a t b a r z d i s p a r e să a i b ă t e n d i n ţ a , n u m a i r e l a ţ i i se
p a r a t e , s u e d e z o - p o 1 o n e p e d e o p a r t e şi p o l o n o - roldcve-
n e ş t i pe de a l t ă p a r t e . F ă r ă î n d o i a l ă c ă a c e s t e a au im
portanţa l o f . Dar, t r e b u i e căutată o perspectivă mai î n
d e p ă r t a t ă a a c e s t e i m o n e t ă r i i , c a r e , de a l t f e l , r ă m î n e în
c o n t i n u a r e d e s t u l de c o n f u z ă ş î , de a s e m e n e a , o imagine
m a i c l a r ă a e m i s i u n i l o r d i n p e r i o a d a în c a u z ă . A s t f e l , Tn
mod firesc, în M o l d o v a s - a u e m i s m o n e d e n u m a i în t i m p u r i
de i n d e p e n d e n ţ ă m a i m a r e , s a u c î n d a u e x i s t a t a l t e împre
j u r ă r i s p e c i a l e . Pe P e t r u I şi e m i s i u n i l e s a l e de la
s f î r ş i t u l s e c . a l X l V - l e a 1-am m e n ţ i o n a t d e j a . Un e x e m p l u
de T m r e j u r ă r i s p e c i a l e e s t e e m i t e r e a d e m o n e d e d i n t i m p u l
lui 1 1 i a ş ( 1 * 3 2 - 1 * * 2 ) de c ă t r e " f u s o r m o n e t a r u m nostra-
r u m " , m e ş t e r u l s ă u m o n e t a r , L a u r e n ţ i u . M o l d o v a se afla
atunci î n t r - u n c o n t a c t p o l i t i c şi e c o n o m i c i n t i m c u P o l o
n i a , s o ţ i a l u i l l i a ş , M a r i n c a , n ă s c u t ă în L i t u a n i a , fiind
cumnata l u i W l a d i s l a w I I l a g e l l o 2 3 . E m i t e r e a de monede
proprii, î n c e p u t ă s u b P e t r u I s-a c o n t i n u a t a p r o a p e 200
de a n i c u u n e l e î n t r e r u p e r i . Dar, d u p ă p e r i o a d a domniei
lui loan Vodă c e l C u m p l i t (1572 - 1 5 7 * ) , în situaţia
de insecuritate survenită, a urmat o întrerupere
a e m i s i u n i l o r m o n e t a r e ^ ' ' . Sub S t e f a n B a t h o r y şi S i g i s m u n d
al l l l - l e a , a d i c ă în p e r i o a d a d i n t r e a n i i 1576 şi 15?5,
a t î t în P o l o n i a c î t şî î n M o l d o v a s - a u b ă t u t m o n e d e p o l o
n e z e cu i m a g i n e a , pe a v e r s , a r e s p e c t i v i l o r s u v e r a n i , i a r
pe r e v e r s c u e m b l e m a d e s t a t a M o l d o v e i , c a p u l d e b o u r ^ 5 .
La s f î r ş i t u l a c e s t e i p e r i o a d e , a d i c ă î n a n u l 1595, voie
vodul moldovean S t e f a n Răzvan s-a a l i a t , în aprilie-au-
g u s t , cu M i h a i V i t e a z u l în t e n d i n ţ a a c e s t u i a d e a f ă u r i o
9*
u n i t a t e românească împotriva t u r c i l o r . El a bătut monede
a t î t d u p ă m o d e l p o l o n e z c î t şi d u p ă m o d e l transilvă-
nean26 f aşa-numiţii " t r o i a c i " , (monedă de t r e i g r o ş i ) , cu
însemnele m a e s t r u l u i monetar polonez loan D u 1 s k i 7 . 2
Aces
t e a a u f o s t i m p r i m a t e , d u p ă c î t s e p a r e , în a f a r a Moldo
v e i , p r o b a b i l î n P o l o n i a . Nu n e e s t e p r e a c l a r c e s-a î n -
t î m p l a t s u b l e r e m i ; M o v i l ă , v o i e v o d a l M o l d o v e i în peri
oada I 5 9 5 - I 6 O O , după S t e f a n Răzvan. C o n f o r m actului său
de c o n f i r m a r e d e c ă t r e c o r o a n a p o l o n ă d i n 1 5 9 7 , e l a r f i
a v u t d r e p t u l să e m i t ă monede a s e m ă n ă t o a r e c u c e l e p o l o n e
z e , c a r e p u t e a u s ă c i r c u l e l i b e r c h i a r în P o l o n i a şi în
c e l e l a l t e ţări s u p u s e c o r o a n e i p o l o n e z e l e . O a r e să f i e
v o r b a a i c i de a m i n t i t e l e monede p o l o n e z e cu b l a z o n m o l d o -
venesc?29 Oricum, înrăutăţirea monedei poloneze d i n t i m
p u l l u i S i g i s m u n d a l l l l - l e a a f ă c u t ca l o c u i t o r i i Moldo
v e i să p r e f e r e , d i n c e în c e mai m u l t , a l t ă v a l u t ă stră-
iη ă 3 0. L a î n c e p u t u l s e c . a l X V I I - l e a c i r c u l a u în ţ a r ă m a i
a l e s b a n i t u r c e ş t i , m a g h i a r i şi p o l o n e z i 3 1 . 0 m o n e d ă pro
p r i e s e p a r e c ă n u s-a m a i e m i s p î n ă c î n d , s u b D a b i j a - V o
dă ( 1 6 6 1 - 1 6 6 5 ) , m o n e t ă r i a d i n S u c e a v a ş i - a r e l u a t activi
tatea, probabil în p r i m ă v a r a l u i 1 6 6 2 3 2 .
E s t e f o a r t e i m p o r t a n t de n o t a t f a p t u l că î n c ă din
p r i m a j u m ă t a t e a s e c . a l X V I I - l e a o m a r e c a n t i t a t e de mo
nede f a l s e d e s t i n a t e P o l o n i e i a a p ă r u t şi î n ţ ă r i l e ve
c i n e . C o n s t a n t i n M o i s i l a d u c e 3 3 c a e x e m p l u în a c e s t sens
S i l e z i a , î n 1 6 2 1 . Se c o n s i d e r ă c ă , p r i n m o n e d e l e s a l e de
calitate inferioară, Suedia a adus P o l o n i e i prejudicii
mai m a r i d e c î t p r i n r ă z b o a i e l e s a l e s î n g e r o a s e . M i e T a b -
r e a c o n s t a t ă 3 * că S u e d i a , d u p ă ce a o c u p a t R i g a în 1621
şi E l b i n g u l î n 1 6 2 6 , a b ă t u t î n m o n e t ă r i i l e l o c a l e mari
c a n t i t ă ţ i d e ş i l i n g i f a l ş i , p î n ă în a n u l 1 6 3 6 . A c e ş t i ş i
lingi f a l ş i s - a u r ă s p î n d l t în î n t r e a g a P o l o n i e , ajungînd
p î n ă î n U n g a r i a , M o l d o v a şi l a Ra.gusa. A n d r z e j Miko/faj-
czyk vorbeşte despre "şilingul f a l s numit "called Klepa-
c z e " , b ă t u t î n P o l o n i a şi î n s t r ă i n ă t a t e - ( d e exemplu,
de c o n s i l i e r u l o r a ş u l u i R i g a , Hans D r e i l i n g , undeva în
Livonia poloneză)" - deci, referindu-se la anii Ι 6 6 7 Ί 6 6 9
ş i , în p a r t e , de " ş i l i n g u l l i v o n i a n o f i c i a l , e m i s d e mo
netăria suedeză de l a R i g a , între a n i i 1 6 * 5 şi 1 6 6 5 , c a r e
e r a ^ e s t i n a t circulaţiei l o c a l e şi d i n L i t u a n i a polone
ză" ·' e n t r u a o p r i I n t r o d u c e r e a şi r ă s p î n d i r e a d e m o n e d e
f a l s e , c a r e a m e n i n ţ a u să r u i n e z e e c o n o m i a p o 1 o n e z ă , S i g i s -
mund a l l l l - l e a a h o t ă r î t , î n 1 6 2 7 , s ă s u s p e n d e imprima
rea monedelor d i v i z i o n a r e . Acest o r d i n a f o s t respectat
d e u r m a ş u l s ă u , W l a d i s l a w a l I V - l e a ( 1 6 2 3 - 1 6 * 8 ) , c a r e s-a
l i m i t a t n u m a i l a e m i t e r e a m o n e d e l o r d e a u r şi a n o m i n a l e
l o r m a r i d e a r g i n t , c o n t i n u î n d , în a c e l a ş i t i m p , lupta
î m p o t r i v a i n t r o d u c e r i i m o n e d e l o r s t r ă i n e . C h i a r şi loan
K a s i m i r ( 1 6 * 8 - 1 6 6 8 ) , l a începutul d o m n i e i s a l e (16*8-
195
1 6 5 0 ) , a p e r m i s e m i t e r e a n u m a i a m o n e d e l o r c u v a l o a r e mai
r i d i c a t ă . Ca m o n e d ă c u r e n t ă c i r c u l a u f i e e m i s i u n i l e polo
neze a l e l u i Sigismund a l l l l - l e a , f i e m o n e d e l e de pro
d u c ţ i e s u e d e z ă , c a r e au f o s t a c c e p t a t e de p o p u l a ţ i e cu
t o a t e că e r a u emise într-o p e r i o a d ă a n t e r i o a r ă . D a r inter
dicţia d i n anul 1 6 3 7 nu a a v u t e f e c t u l d o r i t , c i , a î n r ă
utăţit şi mai m u l t s i t u a ţ i a m o n e t a r ă şi e c o n o m i c ă a ţă
rii. De a c e e a . S e n a t u l p o l o n a l u a t h o t ă r î r e a , î n 1 6 5 0 , d e
a e m i t e d i n nou monede d i v i z i o n a r e , î n s ă confecţionate
e x c l u s i v d i n a r g i n t ; h o t ă r î r e a s - a e x t i n s , î n mod expli
cit şi a s u p r a u n o r m o n e d e d e c u p r u l . P r i n a c e a s t ă măsu
ră s e s p e r a să s e p o a t ă î n l ă t u r a d i n c i r c u l a ţ i e monede
l e s t r ă i n e , c u o v a l o a r e mai m i c ă . D a r , n i c i a c e a s t ă ac
ţ i u n e nu a a v u t e f e c t u l s c o n t a t . Conţinutul m ă r i t de a r
g i n t a f ă c u t c a n o i l e monede să d i s p a r ă r e p e d e d i n Polo
nia şi s ă f i e , î n c o n t i n u a r e , î n l o c u i t e c u c e l e străine
d e c a l i t a t e i n f e r i o a r ă . De a c e e a , î n a n u l 1 6 5 * , s - a h o t ă
r î t s ă s e s c a d ă p r o c e n t u l d e m e t a l p r e ţ i o s . H o t ă r î r e a n-a
f o s t v a l a b i l ă d e c î t un s i n g u r a n . I n 1 6 5 5 a i z b u c n i t un
r ă z b o i î n t r e P o l o n i a şl S u e d i a , c o n f l i c t c a r e a d u r a t p î
nă î n a n u l 1 6 6 0. î n r ă u t ă ţ i r e a m o n e d e i a d e v e n i t d i n c e în
ce m a i a c c e n t u a t ă , f î n a 1 i z î n d u - s e c u un a d e v ă r a t h â o s . A¬
c e a s t a nu mai p u ţ i n d a t o r i t ă b a t e r i i î n c a n t i t ă ţ i m a r i de
monede l a E l b i n g ( I 6 5 6 - I 6 6 O ) - şi a n u m e a ş i l i n g i l o r cu
chipul regelui S u e d i e i , e m i s i u n i c a r e au f o s t introduse
î n P o l o n i a , p r o v o c î n d a c e l e a ş i u r m ă r i e c o n o m i c e c a şi c e
le d i n timpul l u i Sigismund a l l l l - l e a . I n urma conflic
tului s u e d e z o - p o l o n , ruşii au o c u p a t L i t u a n i a cu Vilna,
f a p t c e a î n r ă u t ă ţ i t şi mai m u l t s i t u a ţ i a m o n e t a r ă a Po-
1
1 o n i e i . S i t u a ţ i a de c o n s t r î n g e r e b r a n d e n b u r g h e z ă faţă de
s u e d e z i , a j u c a t un r o l a p a r t e a t i n g î n d v a l u t a p o l o n e z ă .
In intenţia de a îmbunătăţi finanţele s t a t u l u i po
lon, m o n e t ă r i i l e d i n K r a k o v i a şi U j a z d o w a u f o s t a r e n d a t e
pe t i m p d e un a n - 1 mai 1 6 5 8 / 3 0 a p r i l i e 1 6 5 9 - p e n t r u s u - ,
ma d e 3 5 0 0 0 d e z l o ţ i , u n u i c o n s o r ţ i u i t a l i a n , a v î n d u - i c a :
p a r t e n e r i p e P a u l d e B o n o şi T i t u s L i v i u s B o r a t i n i . D e B o
no a m u r i t î n a n u l 1 6 5 9 , r ă m î n î n d n u m a i B o r a t i n i singur.
A c e s t a s - a n ă s c u t în 1620 l a Agordo, în ţ i n u t u r i l e mun -
toase a l e I t a l i e i de Nord37. | tinereţe, p r i n t r e
n altele,
a f ă c u t o c ă l ă t o r i e î n E g i p t . L a v î r s t a d e 21 d e a n i , în
a n u l 1 6 * 1 , a v e n i t în P o l o n i a unde a f o s t mai întîi arhi
t e c t , o c u p î n d u - s e m u l t , î n p a r a l e l , c u m a t e m a t i c a şi f i z i
zica. In anul 16*8 a a j u n s l a c u r t e a l u i W l a d i s l a w a l I V -
lea, u n d e a c o n s t r u i t un c î n t a r h i d r o s t a t i c , c ă u t î n d să
c o n s t r u i a s c ă şi o m a ş i n ă d e z b o r , c a r e 1-a f ă c u t c e l e b r u .
Cu p e r m i s i u n e a r e g e l u i , î n a n u l 1 6 5 0 a p l e c a t l a Paris,
unde a î n v ă ţ a t g r a v u r a în a r a m ă ™ . | n1 6 5 1 s e î n t o a r c e în
P o l o n i a şi e s t e a n g a j a t , c a a r h i t e c t , l a c u r t e a l u i loan
196
K a s i m i r , î n e r e d i n ţ ï n d u - i - s e d i f e r i t e s a r c i n i de arhitec-
tură, ( p r i n t r e a l t e l e , l a importantul palat regal din
W a r ş o v i a ) . I n 1655 e s t e t r i m i s de f a m i l i a regală l a Flo
r e n ţ a , u n d e c o n s t r u i e ş t e u n c e a s a u t o m a t . De a s e m e n e a , d o -
b î n d e ş t e m a r e f a i m ă în r î n d u l p o t e n t a ţ i l o r l o c a l i prin
c u n o ş t i n ţ e l e s a l e de a s t r o n o m i e . I n 1657 se î n t o a r c e în
P o l o n i a şi i a p a r t e l a r ă z b o i u l î m p o t r i v a Suediei. Pe
c h e l t u i a l ă p r o p r i e , o r g a n i z e a z ă un r e g i m e n t d e a r t i l e r i e .
Senatul p o l o n , d r e p t r e c u n o ş t i n ţ ă , îi a c o r d ă t i t l u l de
nobil. I n a n u l 1 6 5 8 a r e n d e a z ă , c u m am m a i a r ă t a t , î m p r e u
nă cu a s o c i a t u l său de Bono, m o n e t ă r i i l e p o l o n o - 1 i t u a n i -
e n e şi d e v i n e , t o t o d a t ă , c e t ă ţ e a n p o l o n e z . In anul urmă
t o r , după părerea l u i Tabrea39, B o r a t i n i a v e n i t cu pro
p u n e r e a de a b a t e şilingi de a r a m ă pe scară mare, c u s c o
pul de a creşte v e n i t u l a r e n d e i . Monede de aramă nu se
mai b ă t u s e r ă î n P o l o n i a d e 3 0 0 d e a n i , d i n t i m p u l l u i Ka -
s i m i r c e l Mare ( 1 3 3 3 - 1 3 7 0 ) . P r o p u n e r e a a f o s t acceptată
d e o c o m i s i e m o n e t a r ă s p e c i a l ă şi e m i t e r e a a c e s t o r a a a¬
v u t l o c îitre 2 i u l i e 1659/30 septembrie 1661. Emisiunea
p i e s e l o r d e a r a m ă s-a c o m p l e t a t c u o n o u ă i n t e r d i c ţ i e de
i n t r o d u c e r e a m o n e d e l o r s t r ă i n e , a s i g u r î n d u - s e şi u n r i
guros c o n t r o l l a g r a n i ţ e , p e n t r u î m p i e d i c a r e a e x o d u l u i de
a u r şi a r g i n t d i n ţ a r ă .
La 8 o c t o m b r i e 1664 o r i c e i m p r i m a r e de şiling de
a r a m ă , p r e c u m şi i n t r o d u c e r e a u n o r a s t f è l d e m o n e d e din
M o l d o v a , a f o s t i n t e r z i s ă . Moneda de a r a m ă a t r e z i t o v i e
o p o z i ţ i e în rîndul m a s e l o r p o l o n e z e . Spre sfîrşitul anu
lui 1661, B o r a t i n i dispare temporar d i n Polonia™, poate
c h i a r d i n c a u z a a c e s t e i m ă s u r i şi a m u l t o r a c u z a ţ i i a l e
dietei polone, f ă c u t e în j u r u l r e s p e c t i v u l u i an. In acest
m o m e n t î n P o l o n i a s-a i n s t a u r a t un a d e v ă r a t h a o s valutar.
In a n u l 1663 B o r a t i n i se a f l ă iarăşi în P o l o n i a , p e n t r u a
primi noi sarcini în a c e e a ş i b r a n ş ă ; a c e a s t a d u p ă c u v e n i
t e l e garanţii împotriva unei arestări de către reclaman
ţi i d e m a i î n a i n t e , î n s ă , d e d a t a a c e a s t a , sub o mai se-l
veră s u p r a v e g h e r e a autorităţilor p o l o n e . Boratini a mu
r i t l a s f î r ş i t u l a n u l u i 1682 s a u începutul a n u l u i 1683 ·
Am a j u n s î n a c e s t p u n c t la analizarea monedelor
e x e c u t a t e de T . L . B o r a t i n i în M o l d o v a . D i n p u n c t de v e d e r e
n u m i s m a t i c , s t u d i u l a c e s t o r monede e s t e b i n e documentat
a t î t p e n t r u e x p e r ţ i i d i n S u e d i a , c î t şi p e n t r u cei din
R o m â n i a . N o i d e s c o p e r i r i , în a f a r a a c e l o r a d e l a S u c e a v a ,
c o n s t i t u i e un o b i e c t d e s t u d i u c o n t i n u u . C h i a r î n momen
t u l de faţă se e x a m i n e a z ă de c ă t r e c e r c e t ă t o r i i români
" m a s s a " d e monede d e s c o p e r i t ă l a l a ş i ^ . A s t f e l , se
2
ştie
c i n e a p e r m i s i m p r i m a r e a m o n e d e l o r şi u n d e a a v u t l o c a¬
c e a s t a , c h i a r dacă o p a r t e d i n d e t a l i i sînt încă n e c l a r e .
Dar, c î n d e s t e v o r b a de s c o p u l imprimării, consensurile
ι 97
se d e s p a r t . A c e a s t ă p r o b l e m ă am d o r i s-o d i s c u t ă m pe în
d e l e t e , Tn c o n t i n u a r e .
I n c e p T n d c u a n u l 1 6 6 2 şi p î n ă l a m i j l o c u l anului
1663, se p a r e că B o r a t i n i , p o a t e c u m i c i î n t r e r u p e r i i , a
locuit la Eustratie (I s t r a t i ) Dabija-Vodă, domnul Moldo
vei Tn p e r i o a d a 1661-1665. Acesta a ocupat tronul la mij
locul sau sfîrşitul l u i decembrie 1 6 6 1 ^ , şi n u ι η sep¬
t e m b r i e a ş a c u m s-a i n d i c a t a d e s e a * ? . D u p ă infcrnsţiile
p u ţ i n e p e c a r e l e a v e m d e s p r e D a b i j a - V o d ă şi viaţa sa,
n i m i c nu p a r e să i n d i c e c ă e l s - a r f i d e o s e b i t c u c e v a de
predecesorii s ă i . D a b i j a p a r e s ă f i f o s t un f o a r t e tipic
p r o d u s a l t i m p u l u i şi a l m e d i u l u i s ă u . C î n d a f o s t ales
voievod t r e b u i e să f i a v u t a p r o x i m a t i v 58 d e a n i , o p e r
soană d e s t u l de vîrstnică p e n t r u t i m p u l său. Era p r o p r i e
tarul unor mari latifundii, fiind interesat în primul
rînd de p r o p r i i l e s a l e d o m e n i i şi d e r e ş e d i n ţ a s a S o v e j a ,
d i n ţ i n u t u l P u t n e i . A1 .Ρ 1 a t b ă r 2d i s 6 c i t i n d s u r s e i d i n
1 ,
f
sec. a l XX-lea c a r e însă merg pînă l a v e c h i i cronicari

r o m â n i , N i c o l a e C o s t i n , N i c o l a e M u ş t e şi I o n N e c u l c e , TI
c a r a c t e r i z e a z ă p e D a b i j a c a pe un s i m p l u ţ ă r a n bătrîn,
c a r e , p e d e a s u p r a , m a i e r a şi m a r e i u b i t o r d e v i n u r i . E l a
r ă m a s , c h i a r ca v o i e v o d , acelaşi ţăran n e c o m p l i c a t , pînă
l a m o a r t e a sa " d e b ă t r î n e ţ e " , 1 a 21 s e p t e m b r i e 1665- Voie
vodul a p a r t i c i p a t l a două campanii împotriva Austriei,
I663/I66** . 8
I n p r i m a c a m p a n i e e l a c u c e r i t N y v â r şi s-a
î n t o r s c u o b o g a t ă p r a d ă d e r ă z b o i ; Tn a d o u a , armatele
t u r c o - v a 1 a h o - m o 1 d o v e n e au f o s t învinse l a S t .B e n e d i c t . D a -
b i j a a aparţinut unei vechi f a m i l i i d e b o i e r i şi s e p o a t e
b ă n u i c ă a a v u t , c e l p u ţ i n f a ţ ă d e t i m p u l şi m e d i u l său,
o c o m p o r t a r e d e m n ă , i n d i f e r e n t de p r e f e r i n ţ e l e s a l e per
sonale, (Constanţa S t i r b u face. c h i a r a l u z i e l a 11
un aer
d e e v i d e n t ă n o b l e ţ e " * ? ) . Pe d e a l t ă p a r t e e s t e f o a r t e i m
p r o b a b i l c ă a m b i ţ i i l e şi c o n ş t i i n ţ a s a p o l i t i c ă s ă - 1 f i
c o n s t r î n s a-şi depăşi p r o p r i i l e s a l e relaţii cu -ţările
v e c i n e . Deşi a c e s t d o m n i t o r , e s t e mai p u ţ i n r e m a r c a t , el
e s t e a c e l a c a r e , d u p ă o l u n g ă p e r i o a d ă în c a r e Moldova
η-a m a i a v u t m o n e d ă p r o p r i e , p r o b a b i l că a r e s t a b i l i t mo
netăria d i n S u c e a v a , a cărei f u n c ţ i o n a r e încetase din
v e a c u l a n t e r i o r 5 0 . A s t f e l , d u s p u n e mai întîi b a t e r e a pro
priului s ă u c h i p pe m o n e d e , a p o i t r e c e l a c o n f e c ţ i o n a r e a
de monede de c a l i t a t e i n f e r i o a r ă d i n a l t e ţări printre
c a r e şi ş i l i n g i d e R i g a . D i n c e c a u z ă a r e c u r s l a a c e a s r ă
m ă c u r ă ? î n t r e b a r e a o vom d i s c u t a pe p u n v t e a v î n d ca m a t e
r i a l de p l e c a r e d i f e r i t e o p i n i i d i n l i t e r a t u r a de s p e c i a
l i t a t e ş i , în b a z a p e r s p e c t i v e l o r d e f o n d c a r e au fost
s c h i ţ a t e de n o i .
1. I d e e a c ă nu a f o s t v o r b a de o f a l s i f i c a r e a mo
n e d e l o r , în s c o p i l e g a l , a f o s t p r e z e n t a t ă d e
Wahl-
s t e d t 5 1 . D u p ă p ă r e r e a a c e s t u i a , s - a u r m ă r i t p u r şi sim-
1 98
plu să s e s a t i s f a c ă n e c e s i t a t e a p r o p r i e a M o l d o v e i d e mo
nede d i v i z i o n a r e , p e n t r u s c h i m b u l l e g i t i m de m ă r f u r i . T e o
r i a a f o s t c r i t i c a t ă d e A 1.Ρ 1 a t b ă r z d i s ? 2 t c u 0 motivare
d e s t u l de î n d o i e l n i c ă . E l a f i r m ă că W a h l s t e d t nu ar f i
f o s t l a c u r e n t cu informaţiile despre baterea monedelor
autohtone d i n acea perioadă l a Suceava. Dar, de ce şi-ar
fi expus D a b i j a p r c o r i i l e s a l e monede, c a r e cu siguranţă
că au f o s t e m i s e d i n m o t i v e de p r e s t i g i u , devalorizării,
p r i n i m p r i m a r e a feluriţilor şilingi s t r ă i n i ? Se p a r e că
e s t e uşor de r ă s p u n s l a a c e a s t ă î n t r e b a r e , anume d i n d o u ă
motive. In p r i m u l rînd, monedele p r o p r i i a l e l u i D a b i j a ,
ce au a p ă r u t de a l t f e l , î n t r - o c a n t i t a t e l i m i t a t ă şi d u p ă
o lungă p e r i o a d ă de lipsă de e m i s i u n i l o c a l e , n u s-au r ă s -
pîndit prea mult nici în circulaţia internă nici
în afara Mo.ldovei?3. In această p e r i o a d ă în cir
culaţia monetară se preferau monedele străine
vechi, binecunoscute chiar din timpul emitenţilor
respectivi?*. In a l d o i l e a rînd, noua tehnică de f a b r i c a
ţ i e a l u i B o r a t i n i , c a r e f o l o s e a un c o n ţ i n u t m e t a l i c mai
ieftin, însemna o p r o d u c e r e mai r a p i d ă a m o n e d e l o r l a un
p r e ţ d e c o s t m a i s c ă z u t şi un c î ş t i g r i d i c a t . S e e v i t a , d e
a s e m e n e a , c e l p u ţ i n l a î n c e p u t , s ă se î n r ă u t ă ţ e a s c ă va
l o a r e a r e a l ă a v a l u t e i p r o p r i i . Dacă se mai p o a t e spune
în c o n t i n u a r e c ă " f a b r i c a r e a d e m o n e d e f a l s e a a v u t un
scop c u l p a b i l " , a c e a s t a e s t e mai d e g r a b ă o c h e s t i u n e se
mantică, decît juridică. 0 i l e g a l i t a t e codificată, sau
cel p u ţ i n a c c e p t a t ă de d r e p t u l n e s c r i s , e s t e c e l mai pu
ţ i n p r o b a b i l să f i e x i s t a t în t i m p u l c î n d s-a p r o d u s cul
p a î n d i s c u ţ i e ; a f a r ă d o a r d a c ă n e g î n d i m l a u n a de t i p u l
art.. 26 d i n t r a t a t u l b i l a t e r a l c e a a v u t l o c l a 18 n o i e m
b r i e 1 7 0 5 î n t r e C a r o l a l X l l - l e a a l S u e d i e i şi Stanislas
Leszozynski al Poloniei??.
P r o b a b i l că n e c e s i t a t e a de monede d i v i z i o n a r e l o
c a l e a f o s t d e s i g u r m a r e ? 6 , d a r a c a p a r a t o r i i e i , în spe
cial toţi i n t e r m e d i a r i i c o m e r c i a l i d i n t r e n o r d - v e s t şi
sud-est, deţineau o c a n t i t a t e prea mică d i n monedele emi
siunii l u i D a b i j a - V o d ă . Nu e d e m i r a r e d e c i c ă s e accep
ta, m a i d e g r a b ă , m o n e d a d e R i g a , r e c u n o s c u t ă în mod tra
d i ţ i o n a l , sau a l t e l e . N e v o i a de monedă locală pare d e a¬
c e e a , p r i v i t ă în p e r s p e c t i v ă , c a s i n g u r u l m o t i v p e n t r u e¬
m i s i u n e a m o n e t a r ă de l a S u c e a v a .
2. P r i v i n d a c u m d i n a l t u n g h i , i m p r i m a r e a trebuie
c o n s i d e r a t ă c a o f a l s i f i c a r e c o n ş t i e n t ă şi constituie o
e t a p ă în l u p t a p o l i t i c ă , m i l i t a r ă şi e c o n o m i c ă , d i n t r e S u
e d i a şi P o l o n i a în s e c . a l X V I I - l e a . I n t e n ţ i a răuvoitoare
e r a să d i s c r e d i t e z e m o n e d e l e e m i s e d e R i g a şi s ă sfarme
p u t e r n i c a poziţie a a c e s t e i a ca m e d i a t o r în c o m e r ţ u l din
tre E u r o p a d e v e s t şi d e e s t ? 7 . In acelaşi timp însemna
şi u n c î ş t i g p e r s o n a l , d e l o c d e d I s p r e ţ u i t ? 8 . Conducătc-
1.99
rii P o l o n i e i e r a u , în mod c l a r , p e r s o n a l a n g a j a ţ i în ba
t e r e a m o n e d e l o r şi î n t r a n z a c ţ i i l e u r m ă t o a r e " . Aceasta
e s t e t e z a d e c ă p e t e n i e a l u i P l a t b a r z d i s ş i , ea p a r e d e s
t u l d e p l a u z i b i l ă . Se p r e s u p u n e că a r f i e x i s t a t o a n i m o
z i t a t e p e r s o n a l ă , de o r d i n p o l i t i c sau e c o n o m i c , d i n p a r
t e a l u i D a b i j a f a ţ ă d e S u e d i a , s a u , în o r i c e c a z , f a ţ ă d e
Riga. Dabija-Vodă, atunci profund i n t e r e s a t de propriul
său c î ş t i g e c o n o m i c , a f u n c ţ i o n a t f i e ca un simplu i n
s t r u m e n t l a d i s p o z i ţ i a c o n d u c e r i i P o l o n i e i , f i e că a f o s t
în c o m p l i c i t a t e c u a c e a s t a ^ O . E s t e g r e u să d i s c e r n e m mă
c a r un m i c m o t i v p o s i b i l de a n i m o z i t a t e din partea l u i
D a b i j a faţă de S u e d i a , s a u de p o s e s i u n i l e a c e s t e i a , î n m ă
s u r a în c a r e e l , în g e n e r a l , c u n o ş t e a v r e u n a d i n a c e s t e a .
M a i d e g r a b ă , în a c e s t c a z , p o l i t i c a s u e d e z ă a g r e s i v ă f a ţ ă
de P o l o n i a s e p o t r i v e a c u a l u i p r o p r i e . G î n g u r i l e l u i
C a r o l X G u s t a v a d r e s a t e , î n t o a m n a l u i 16 5 6 , p e c a n a l e d i
p l o m a t i c e c ă t r e " g o s p o d a r i i de p e s t e M o l d o v a şi Vala-
h i a 6 l " , c a d e a l t f e l şi i n t e r e s u l suedez m a n i f e s t a t faţă
d e v o i e v o d u l G h e o r g h e S t e f a n în 1 6 5 β , a u f o s t fenomene
r e l a t i v i z o l a t e , şi n u a u p u t u t s ă f i m o t i v a t v r e o t e a m ă
de a m e s t e c s u e d e z în i n t e r e s e l e l u i D a b i j a , s a u a l e Mol
d o v e i 62 .
D i n p u n c t u l de v e d e r e a l P o l o n i e i , imaginea era
b i n e î n ţ e l e s a l t a . B a t e r e a de monede nu a v u s e s e l o c pe t e
ritoriul p o l o n e z şi n i c i m ă c a r p e un t e r i t o r i u controlat
d e P o l o n i a , d a r s e p a r e c ă a c e a s t a i - a l o v i t în primul
r î n d pe p o l o n i î n ş i ş i . T a b r e a r e l a t e a z ă 6 3 că a c e a s t ă ini
ţ i a t i v ă a p r o v o c a t un " a d e v ă r a t d e z a s t r u " , c e e a c e i - a o ¬
b l i g a t p e p o l o n i c a , î n m o d u l c e l m a i d r a s t i c şi p e t o a t e
c ă i l e p o s i b i l e , să î m p i e d i c e i n t r o d u c e r e a a c e s t o r monede
în ţ a r a l o r 6 * . E f e c t u l s e c u n d a r , a d i c ă p r e j u d i c i i l e aduse
R i g ă i şi S u e d i e i , a f o s t b i n e v e n i t şi f a v o r a b i l pentru
Polonia. Totuşi, este c e l mai p u ţ i n p o s i b i l ca a c e s t e¬
f e c t să f i c o n s t i t u i t u n s c o p p r i m a r c o n ş t i e n t , n u m a i d i n
p a r t e a P o l o n i e i , c h i a r î n c a z u l î n c a r e în g e n e r a l vor
b i n d , a r f i e x i s t a t p o s i b i l i t a t e a ca e m i s i u n e a de monede
d e l a S u c e a v a să f i f o s t i n s p i r a t ă şi d i r i j a t ă de Polo-'
n i a . T e o r e t i c e s t e , d e s i g u r , p o s i b i l ca a n u m i t e cercuri!
p o l o n e să-1 f i f o l o s i t pe D a b i j a ca i n s t r u m e n t , p r i n i n
termediul l u i B o r a t i n i , p e n t r u b a t e r e a de monede îndrep
t a t ă î m p o t r i v a S u e d i e i . D a r a t u n c i , t r e b u i e să f i fost
v o r b a de o s p e c u l a ţ i e polonă e x t r e m de n e s i g u r ă , d e o a r e c e
e s t e f o a r t e g r e u să v e z i un s c o p p o l i t i c p o l o n c l a r în
s p a t e l e e m i t e r i i a c e s t o r monede d i n S u c e a v a . I n sfîrşit
Boratini, p r i n strînsele s a l e legături cu P o l o n i a , cu
c o n t r i b u ţ i a sa a c t i v ă l a l u p t a î m p o t r i v a i n v a z i e i suedeze
şi p r i n p r o f i t u l s ă u p e r s o n a l de n e t ă g ă d u i t , p o a t e că a
a v u t un a l t p u n c t d e v e d e r e a s u p r a a c e s t e i c h e s t i u n i . Pa
triotismul său p o l o n e z e r a r e m a r c a b i l . . T o t u ş i , această
f i g u r ă de R e n a ş t e r e t î r z i e , c u n u a n ţ a sa de L e o n a r d o da
Vinci, lasă i m p r e s i a că e r a ""ai d e g r a b ă c o n d u s de pro-
200
priul s ă u c î ş t i g , d e c î t d e un i d e a l i s m a e r i a n . A c e s t a m ă
n u n t e s t e f o a r t e b i n e c l a r i f i c a t de c e r c e t ă r i l e l u i M i k o -
K a j c z y k . Alături de D a b i j a , B o r a t i n i a p a r e , î n mod cate
g o r i c , ca p e r s o a n a p r i n c i p a l ă . I n t e l i g e n ţ a s a , e x p e r i e n ţ a
v a s t ă şi o r i z o n t u l său l a r g , au f o s t b i n e contrabalansate
de p u t e r e a locală p r i n c i a r ă a şiretului Dabija,şi de s e n
timentul e r e d i t a r de s u p e r i o a r i t a t e faţă de u n
străin
p a r v e n i t . Că c i n e v a d i n t r e e i s - a r f i s i m ţ i t i n s p i r a t de
p o l i t i c a e x t e r n ă p o l o n e z ă , s a u a r f i u r m ă r i t un interes
polonez, p a r e în î n t r e g i m e d e n e c r e z u t . De a s e m e n e a , nu
s-a p r e z e n t a t n i c i o d o v a d ă c o n c l u d e n t ă , c u m c ă guvernul
d i n P o l o n i a a r f i f o s t a n g a j a t în e m i t e r e a m o n e d e l o r de
l a S u c e a va 6 5 ,
3 . 0 a t r e i a a l t e r n a t i v ă a r f i c ă , e m i t e r e a d e mo
n e d e f a l s e e s t e şi t r e b u i a s ă f i e un r ă s p u n s , o revanşe
la m ă s u r i l e s i m i l a r e suedeze p r i v i n d monedele poloneze.
Desigur, P l a t b a r z d i s c o n s t a t ă că "o a s t f e l de activitate
culpabilă d i n partea Suediei este necunoscută"66. In ace
laşi t i m p , e l f a c e , t o t u ş i , r e f e r i r e l a f a p t u l că suede
z i i d i n E l b i n g şi L i v o n i a a u b ă t u t m o n e d e d e p r o a s t ă ca
l i t a t e , asemănătoare ca formă exterioară cu c e l e p o l o n e z e
Şi c a r e au i n u n d a t P o l o n i a " ' . Dar nu e x i s t ă m o t i v e pen
t r u a c o n s i d e r a a c e a s t ă imprimări, d r e p t o b a t e r e de mone
de f a 1 s e .
Din nou e s t e v o r b a de o întrebare semantică. Si
c h i a r dacă d i n p a r t e a suedeză s - a r f i făcut c i n e v a vino
v a t de f a l s i f i c a r e de monede, p o l o n i i t o t nu a r f i fost
î n c î n t a ţ i să r ă s p u n d ă c u o r e v a n ş ă î n t r - o a s e m e n e a f o r m ă .
Dar a c e a s t a se p u t e a p e t r e c e , m u l t mai b i n e , d a c ă nu era
v o r b a de P o l o n i a i n ş ă ş i , c i p r i n i n t r o d u c e r e a în j o c a
lui D a b i j a şi c u i m p l i c a r e a m o m e n t u l u i d e n e s i g u r a n ţ ă u r
m ă t o r şi c u i n e v i t a b i l e l e c h e l t u i e l i u r m ă t o a r e .De a c e e a ,
p r e s u p u n e r i l e l u i P l a t b a r z d i s nu lămuresc p r e a m u l t sco
pul monedelor f a l s e imprimate l a S u c e a v a . R e v a n ş a , c a mo
t i v p r i m a r , p a r e l a f e l d e i m p r o b a b i l ă , c a şi justifica
rea, expusă mai s u s , l a p u n c t u l d o i . A c e a s t a d i n acelaşi
m o t i v , d a r cu s u b l i n i e r e a deosebită a r i s c u r i l o r ce le
i m p l i c a d i s t r i b u i r e a i n i ţ i a l ă , n e c e s a r ă , pe t e r i t o r i u p o
lonez.
h. C a p i t o l u l l u i Platbarzdis, p r i v i n d motivele ca
re au d e t e r m i n a t b a t e r e a de monede f a l s e l a Suceava, se
termină cu o t e o r i e d e s p r e d i s c r i m i n a r e a intenţionată a
ş i l i n g i l o r d i n R i g a . A c t i v i t a t e a de c ă p e t e n i e a l u i B o r a
tini a f o s t d e s f ă ş u r a t ă în P o l o n i a . A c o l o e l a început
i m p r i m a r e a de ş i l i n g i p o l o n e z i de a r a m ă , c o n f o r m hoterî-
rii d i n 1659 a c o m i s i e i m o n e t a r e p o l o n e . A c e s t e monede au
t r e z i t o rezistenţă violentă d i n p a r t e a p o p o r u l u i polo
n e z , c a r e a r e f u z a t să l e a c c e p t e . " E s t e p l a u z i b i l că c i -
201
neva - p o a t e însuşi B o r a t i n i - s â f i d e s c o p e r i t un pro
i e c t , p r i n c a r e o b s t a c o l u l în c a l e a s u c c e s u l u i şilingilor
de a r a m ă , ( ş i l i n g i d e R i g a ) , s ă f i e î n d e p ă r t a t . P e n t r u a¬
c e a s t a e x i s t a un s i n g u r m i j l o c : d i s c r e d i t a r e a faimoşilor
ş i l i n g i d i n R i g a . A c e s t s c o p se p u t e a a t i n g e printr-un
s i n g u r f e l : f a l s i f i c a r e a în m a s ă a a c e s t o r a " & 8 . Prin a-
a c e a s t ă m ă s u r ă se p o a t e a j u n g e l a a c e l a ş i e f e c t ca acela
expus l a p u n c t u l a l d o i l e a - adică desfiinţarea, pentru
t o t d e a u n a , a i n f l u e n ţ e i ş i l i n g i l o r d e R i g a î n L i t u a n i a şi
P o l o n i a . B ă n u i a l a că i n t e n ţ i a a f o s t î n d e p ă r t a t ă , în mod
e x c l u s i v , î m p o t r i v a ş i l i n g i l o r de R i g a p o a t e f i î n l ă t u r a
tă p r i n f a p t u l c ă s - a u e m i s d e a s e m e n e a , d e ş i în r.u-ăr
mai m i c , şi ş i l i n g i f a l ş i l i t u a n i e n i , b r a n d e n b u r g heζ i şi
p o l o n e z i . D a r i p o t e z a d e s p r e un s p r i j i n p e n t r u şilingii
de a r a m ă p o l o n e z i , b ă t u ţ i de B o r a t i n i , p r i n f a l s e l e m o n e
de de l a S u c e a v a , a l e a c e l u i a ş i B o r a t i n i , p a r e atît de
i l o g i c ă c î t şi f a b u l o a s ă , î n c î t s e n ă r u i e Î m p r e u n ă c u a s
p e c t e l e e x p u s e l a p u n c t e l e d o i şi trei.
5. I n s f î r ş i t , vom Î n f ă ţ i ş a o p ă r e r e c a r e se p o a t e
s p u n e că e s t e c e a m a i a p r o p i a t ă de p u n c t u l de v e d e r e ro
m â n e s c a s u p r a p r o b l e m e i . Moneda l u i D a b i j a nu a v e a curs
î n a l t ă p a r t e d e c î t în i n t e r i o r u l M o l d o v e i . Dar c h i a r şi
a c o l o n u e r a r e c u n o s c u t ă d e c î t î n t r - o m ă s u r ă r e s t r î n s ă şi
c o n s t i t u i a , mai d e g r a b ă , o c ă u t a r e a l u i D a b i j a de pres
t i g i u p e r s o n a l şi d e a p ă r a r e η a ţ i o n a 1 ă ^ 9 . P o a t e c ă a c e s t e
m o n e d e n u r e p r e z e n t a u d e c î t un t i p m o n e t a r d e p r o b ă ? . N o u
ua t e h n i c ă a l u i B o r a t i n i a s p r i j i n i t s c o p u l l u i ? a bι j a
d e a p r o d u c e n u m i t e l e m o n e d e d e R i g a şi L i v l a n d , p e de o
p a r t e , d a r şi a a c e l o r a d e L i t u a n i a şi B r a n d e n b u r g , p e d e
altă p a r t e ? ! . p i n această măsură) p e n t r u moment,
r valuta
p r o p r i e nu e r a s u b m i n a t ă d i r e c t 7 2 . I n t r - o p e r s p e c t i v ă mai
largă î n s ă , e f e c t u l d e v e n e a c e l puţin l a f e l de pustiitor
a t î t p e n t r u M o l d o v a , c î t şi p e n t r u P o l o n i a 7 3 .
Această părere, redată sumar, sste indiscutabil
mai l a î n d e m î n ă ş i , în p l u s , p a r e l o g i c a c c e p t a b i l ă , mai
a l e s în p e r s p e c t i v a în c a r e s-a d i s c u t a t . De a c e e a , m e r i t a
să f i e a n a l i z a t ă m a i în d e t a l i u . D a b i j a - V o d ă a v e a nevoie
de b a n i g h e a ţ ă , f i e că a c e ş t i a e r a u d e s t i n a ţ i p l ă ţ i i t r i
b u t u l u i către înalta Poartă, f i e procurării de a r me7*,
e x p l i c a ţ i e c a r e n u t r e b u i e l ă m u r i t ă în mod e x p r e s . I n M o l
d o v a se g ă s e a v a l u t ă s t r ă i n ă , î n t r - o m a r e v a r i e t a t e de
s p e c i i m o n e t a r e , î n t r e c a r e ş i l i n g u l d e R i g a j u c a un o a r e
c a r e r o l . D a b i j a a c ă u t a t mai întîi să-şi i m p r i m e propri
i l e s a l e semne de v a l o r i . E m i s i u n e a , pe de o p a r t e , a fost
d e s t i n a t ă p l ă ţ i i c h e l t u i e l i l o r , pe de a l t ă p a r t e schimbu
r i l o r n e c e s a r e în c a d r u l t r a n z i t u l u i d e m ă r f u r i şi a co
m e r ţ u l u i c u s t r ă i n ă t a t e a , s c h i m b în c a r e , în g e n e r a l , n u a
fost acceptată. A c t i v i t a t e a l u i B o r a t i n i în P o l o n i a v e c i -
- , t r e b u i a , d u p ă t o a t e c r c b s b i 1 i t ă ţ i 1 e , s ă - 1 f i a t r a s pe -
202
Dabija. Din care parte a venit iniţiativa de colaborars
între e i , e s t e mai puţin i m p o r t a n t p e n t r u c o n t e x t u l pro
b l e m e i î n d i s c u ţ i e 7 5 . De a s e m e n e a e s t e mai puţin impor
t a n t de a s t a b i l i c u i i -a v e n i t ideea de a p r e z e n t a t i
p u r i de monede străine. După P l a t b a r z d i s , c e l mai proba
b i l e s t e v o r b a de B o r a t i n i . In acest context trebuie no
t a t , o d a t ă în p l u s , c ă d e j a î n a i n t e de s u i r e a l u i D a b i j a
pe t r o n a a v u t l o c o o a r e c a r e p r o d u c ţ i e d e m o n e d e false,
d e s t i n a t e P o l o n i e i ? " . Ar f i f o s t mai surprinzător dacă
M o l d o v a nu s - a r f i a s o c i a t cu a c e i v e c i n i l a c a r e se p e
t r e c e a u asemenea l u c r u r i . T a b r e a p r e c i z e a z ă că monedele
poloneze se f a l s i f i c a u în M o l d o v a d e j a s u b domnia l u i
S t e f ă n i ţ ă V o d ă ( 1 5 1 7 - 1 5 2 7 ) 7 7 . Nu e x i s t ă n i c i un document
c a r e s ă s t a b i l e a s c ă e x a c t m o m e n t u l c î n d s-a r e l u a t acti
vitatea l a m o n e t ă r i a de l a Suceava, sau cînd a c e a s t a a
î n c e t a t ^ " . S t o i d e 7 9 î m p a r t e a c t i v i t a t e a d e a c o l o în trei
p e r i o a d e cu următoarea c r o n o l o g i e : prima perioadă a d u
r a t d i n a i a n u a r i e p î n ă în s e p t e m b r i e 1 6 6 2 , c î n d l a mone
t ă r i e a u l u c r a t " m a i ş t r i a r g i n t a r i " l o c a l i , cum a r f i l a -
nache Zlătarul sau Bănarul, f i u l meşterului argintar
Gheorghiţă A r g i n t a r u l , sub d i r e c t a c o n d u c e r e a v i s t i e r n i
c u l u i G h i n e a ° . La o r e v i z i e d i n s e p t e m b r i e 1 6 6 2 ,
u
s-au
c o n s t a t a t i n c o r e c t i t u d i n i în s o c c t e l i l e monetăriei.Ghinea
a f o s t îndepărtat, i a r lanache a f u g i t peste g r a n i ţ ă . A¬
ceştia au f o s t înlocuiţi de B o r a t i n i . A doua perioadă a
ţinut d i n s e p t e m b r i e / d e c e m b r i e 1 6 6 2 , cînd B o r a t i n i a ve
n i t l a c o n d u c e r e a a c t i v i t ă ţ i i de l a S u c e a v a , pînă l a m i j
locul anului 1 6 6 3 , cînd a c e s t a a părăsit M o l d o v a . A t r e i a
perioadă începe d i n momentul plecării l u i Boratini, cînd
D a b i j a - V o d ă îl r e c h e a m ă p e l a n a c h e . A c t i v i t a t e a monetă-
r i e i a c o n t i n u a t s u b l a n a c h e şi a l ţ i s p e c i a l i ş t i , dintre
c a r e c e i mai cunoscuţi sînt A l e x a n d r u "bănar domnesc",
(cea. I 6 7 O ) şi,ceva mai t î r z i u , V a s i l e b ă n a r u l , pe a t u n c i
ρ roba b i 1 l a laşi.
Se p u n e î n t r e b a r e a " ! , d e c e s-a r e l u a t
0
imprimarea
d e m o n e d e t o c m a i l a S u c e a v a şi n u l a l a ş i , o r a ş c a r e de-,
venise capitala Moldovei l a începutul s e c . a l XVII-lea,şi
u n d e , d e a s e m e n e a , î n mod c e r t , s - a u b ă t u t m o n e d e " , Oare
a c t i v i t a t e a n u t r e b u i a să f i e s e s i z a t ă , e r a n e c e s a r să
a i b ă l o c în s e c r e t ? A c e s t l u c r u e r a f a v o r i z a t de poziţia
S u c e v e i , c a r e d e v e n i s e acum mai m a r g i n a 1 i z a t ă , a v e a o c e
t a t e p u t e r n i c î m p r e j m u i t ă , şi î n p l u s , e r a m a i a p r o a p e d e
graniţa poloneză? M o i s i l " ' n u e z i t ă să d e s e m n e z e activi
t a t e a d i n Suceava ca " f r a u d u l o a s ă " . Si S t o i d e se a s o c i a z ă
a c e s t e i p ă r e r i , c e l p u ţ i n în c e e a c e p r i v e ş t e anumite
părţi a l e a c t i v i t ă ţ i i " · E x i s t a u d e c i m o t i v e suficiente
p e n t r u a se s u s t r a g e l u m i n i i p u b l i c i t ă ţ i i . E x p l i c a ţ i a e s
t e , după cercetătorii români, d e s t u l de Simplă: Suceava a
f o s t , d i n t o t d e a u n a , l o c u l u n d e s-a b ă t u t m o n e d ă m o l d o v e -
203
n e a s c ă . Se a f l a u T n c â a c o l o , p o a t e , p ă r ţ i d i n m a t e r i a l e l e
ce fuseseră f o l o s i t e a n t e r i o r , la baterea monedelor, Tn
acel l o c . P o a t e j o a c ă un r o l a i c i î n t r e b a r e a , d a c ă Dabija
Vodă a a v u t într-adevăr p e r m i s i u n e a s u z e r a n u l u i său, s u l
t a n u l , de a b a t e m o n e d ă . T o t u ş i , a c e s t lucru apare nesi
g u r şi e s t e , d u p ă o p i n i a c e r c e t ă t o r i l o r r o m â n i , m a i p u ţ i n
r e l e v a n t . P e r m i s i u n e a t r e b u i e să s e a f l e î n concordanţă
cu l i m i t e l e înseşi a l e suzeranităţii otomane d i n Moldo
v a . A t î t M o i s i l ? c î t şi W a h l s t e d t *
0 0
s î n t de părere că
a e x i s t a t un d r e p t m o n e t a r . P l a t b a r z d i s s u b l i n i a z ă , Tn
s c h i m b , d e p e n d e n ţ a f a ţ ă d e P o l o n i a . E l c o n s a c r ă un capi
tol s p e c i a l ^ problemei
0
c o n t r o v e r s e i considerării drept
F a l s m o n e t a r a e m i s i u n i l o r de l a S u c e a v a . I n polemică,
p r i n t r e alţii, cu W a h l s t e d t " " , e l consideră că această
c a l i f i c a r e t r e b u i e să f i e f o l o s i t ă . Mai m u l t c h i a r , e l ca
r a c t e r i z e a z ă a c e a s t ă i m p r i m a r e d r e p t " c e a mai m a r e falsi
f i c a r e m o n e t a r ă pe c a r e o c u n o a ş t e i s t o r i a banilor""?.
Alţi a u t o r i f o l o s e s c a l t e r n a t i v , cînd t e r m e n u l de "falsi
f i c a r e d e m o n e d e " , c î n d " m ă s l u i r e " , în a c e l a ş i context.
Poate t r e b u i e o oarecare p r u d e n ţ ă în a l e g e r e a cuvîntului
a c u z a t o r . T e r m e n u l d e " m ă s l u i r e " , ca de a l t f e l şi c e l de
" f a l s i f i c a r e de b a n i " c e r , pe l î n g ă a s p e c t e numismatice,
cum s-a m a i a m i n t i t , şi i m p l i c a ţ i i j u r i d i c e . Cu c e a mai
mare p r o b a b i l i t a t e , n i c i D a b i j a şi n i c i Boratini nu au
a v u t n i c i c e a m a i m i c ă i d e e c ă e l a r p u t e a să f i e a c u z a ţ i
de o f r a u d ă i n t e n ţ i o n a t ă , î m p o t r i v a u n e i interdicţii care
n i c i m ă c a r n u e x i s t a , şi a n u m e a c e e a d e a n u f a b r i c a în
M o l d o v a m o n e d ă s t r ă i n ă , cu a t î t mai m u l t cu cît această
m o n e d ă e r a r e c u n o s c u t ă în t r a n z a c ţ i i l e c o m e r c i a 1 e , s a u p u
t e a să s e r ă s p î n d e a s c ă în p ă r ţ i l e c e l e m a i a p r o p i a t e , a d i
c ă în P o l o n i a ? , în R i g a şi în S u e d i a , u n d e î n c ă n u
0
era
cunoscut acest delict.
Nu e s t e c o m p l e t e x c l u s , d e s i g u r , a ş a cum m a i ales
P l c t b a r z d i s a î n c e r c a t să o d o v e d e a s c ă 9 1 , f a p t u l că î n a l
te i n t e r e s e p a r t i c u l a r e p o l o n e au f o s t implicate la Su
c e a v a . A v î n d î n s ă în v e d e r e c o n s t e l a ţ i a p o l i t i c ă de a¬
t u n c i , p r o b a b i l i t a t e a nu e s t e totuşi p r e a mare. Pentru
r ă s p î n d i r e a m o n e d e l o r în P o l o n i a , s - a r p u t e a foarte bine
ca B o r a t i n i şi D a b i j a s ă f i c o l a b o r a t c u a n u m i t e cercuri
de a c o l o . P l a t b a r z d i s s e a r a t ă m e r e u f o a r t e s u s p i c i o s f a
ţă d e p o l o n i . E l p u n e un a c c e n t s p e c i a l p e î n t r e b a r e a , de
c e B o r a t i n i a f o s t t o t t i m p u l în g r a ţ i i l e c o n d u c e r i i po
lone, c h i a r după 1662, c î n d se p o s e d a u c u n o ş t i n ţ e d e p l i n e
d e s p r e n o n e d e l e de l a S u c e a v a ? . Răspunsul a r f i
2
trebuit
să f i e î n c ă " î n s p a t e l e f a l s i f i c ă r i i d e b a n i d i n Moldova
scă r u v e r n u l p o l o n " 9 3 . A d u c e r e a de d o v e z i c o n t i n u ă . Ast
fel, în a n u l 1667 P o l o n i a se p l î n g e l a înalta P o a r t ă că
—mnul Moldovei, lliaş A l e x a n d r u (1666-1668), s permis
204
b a t e r e a de m o n e d e c u a t r i b u t e l e s u v e r a n i t ă ţ i i p o l o n e . Din
a c e a s t ă a f i r m a ţ i e P l a t b a r z d i s ? - ' , şi a l ţ i i , v o r să deducă
f a p t u l că, pînă a t u n c i P o l o n i a t o l e r a s e b a t e r e a în S u c e a
va a ş i l i n g i l o r " p o l o n e z i " , ( d u p ă P l a t b a r z d i s , a celor
l i t u a n i e n i ) . Cercetătorii r o m â n i 9 5 c i t e a z ă ca surse ori
g i n a l e două n o t e a l e c o n t e l u i a u s t r i a c F r a n z - U l r i c h Kin-
ski: p r i m a , d i n 22 m a r t i e 1 6 6 8 , din timpul misiunii aces
t u i a în P o l o n i a ( 1 6 6 3 - 1 6 6 8 ) , a doua, d i n 1671, din care
se a m i n t e ş t e n u m a i că p l î n g e r e a a f o s t p r e z e n t a t ă în a n u l
1667, d a r n u şi f a p t u l că a c e a s t a a r f i f o s t e x p u s ă a¬
t u n c i p e n t r u p r i m a d a t ă . Se c r e d e î n s ă c ă n u e x i s t ă nici
o d o v a d ă s i g u r ă , că p o l o n i i n u ş i - a r f i p r e z e n t a t p r o t e s
tul l o r t u r c i l o r î n c ă mai î n a i n t e . T r e b u i e însă l u a t în
c o n s i d e r a ţ i e f a p t u l c ă r e l a ţ i i l e d i n t r e P o l o n i a şi T u r c i a
l a î n c e p u t u l a n i l o r 166 0, n u e r a u în m ă s u r ă să î n c u r a j e z e
r e c l a m a ţ i i l e d i p l o m a t i c e d i n t r e e l e . La a c e a s t a s e a d a u g ă
f a p t u l , pe c a r e îl c o n s i d e r ă m e s e n ţ i a l , că P o l o n i a era
g r e u a n g a j a t ă în r ă z b o i u l c u R u s i a p î n ă l a p a c e a de la
Androssova d i n 1667, c î n d a t r e b u i t să c e d e z e a c e s t e i a U¬
c r a i n a de l a e s t de N i p r u . N o i c o n s i d e r ă m î n s ă că este
n e c e s a r să f i e l u a t e în c o n s i d e r a ţ i e a t î t c o n j u n c t u r a i s
t o r i c ă , c î t şi n o i l e m o t i v e a l e p o l o n i l o r , a p ă r u t e ime
d i a t d u p ă î n c h e i e r e a p ă c i i . A c e ş t i a c ă u t a u acum să-şi
c o n s o l i d e z e graniţa d i n sud-est şi, p r i n a c e a s t a să-şi a -
p e r e d e a s e m e n e a p r o p r i i l e i n t e r e s e în M o l d o v a ; c u atît
mai m u l t c u c î t , încă d i n 1 6 7 2 , evoluţia situaţiei poli
t i c e ducea o nouă c o n f r u n t a r e militară cu înalta Poartă.
In c o n c l u z i e , dacă r e z u m ă m î n t r e a g a ercuêntsţie
de pînă acum, r e i e s e u r m ă t o a r e a i m a g i n e a motivaţiei im
p r i m ă r i i m o n e d e l o r de l a S u c e a v a . D a b i j a - V o d ă ocupă în
anul I66I t r o n u l M o l d o v e i , d e c i a l u n e i ţări c a r e , timp
de t r e i s u t e de a n i , s e l u p t a s e d i n g r e u p e n t r u indepen
d e n ţ a s a , c u toţi v e c i n i i săi c e i m a i a p r o p i a ţ i . P o l o n i a ,
c a r e încă de l a m i j l o c u l s e c . a l X V - l e a c ă u t a s e să pă
t r u n d ă în a c e a s t ă ţ a r ă d a r p i e r d u s e i n i ţ i a t i v a , s-a com
p l i c a t în n o i l u p t e p e n t r u M o l d o v a ; a c e s t e a a u d u r a t , în
mare p a r t e , pînă l a s f î r ş i t u l s e c . a l X V I - l e a . T ă t a r i i au
a m e n i n ţ a t şi e i ţ a r a , n u m a i t î r z i u d e 1 659-* , i a r în u r
m ă t o r i i a n i , T r a n s i l v a n i a a d e t e r m i n a t M o l d o v a să i a a t i
t u d i n e a c t i v ă , p o l i t i c ă şi m i l i t a r ă , a t î t f a ţ ă d e P o l o n i a
c î t şi f a ţ ă de T u r c i a . L u p t a H a b s b u r g i l o r Î m p o t r i v a tur
c i l o r , p e n t r u i n f l u i e n ţ ă în U n g a r i a , a a t i n s în m a r e mă
s u r ă şl M o l d o v a . Pe d e a l t ă p a r t e şi p l a n u r i l e T r a n s i l v a
niei, p r i v i n d U n g a r i a şi S u e d i a ( c u c a r e , c a s a princiară
p r o t e s t a n t ă d i n T r a n s i l v a n i a e r a în a l i a n ţ ă s a u c ă u t a ) , a u
a f e c t a t de asemenea M o l d o v a .
In t o t c u r s u l sec. a l X V I I - l e a , cu s c u r t e inter
v a l e , t u r c i i ευ numit s a u d e s t i t u i t pe v o i e v o z i i moldo-
v e n i unul după a l t u l . Uneori f i g u r a u în a c e l a ş i t i m p dc\
20^
v o i e v o z i , cu s p r i j i n d i n l o c u r i d i f e r i t e , d i n a f a r a Mol
d o v e i . După înăsprirea c o n t r o l u l u i otoman în Transilva
nia, în u r m a m o r ţ i i l u i G h e o r g h e I I R a k o c z i în 1 6 6 0 , p r e
cum şi d a t o r i t ă g r e u t ă ţ i l o r e c o n o m i c e şi m i l i t a r e a l e P o
loniei în c o n f l i c t u l c u r u ş i i , r e g i m u l t u r c e s c s-a î n r ă u
t ă ţ i t în M o l d o v a . D u p ă u r c a r e a pe t r o n D a b i j a a c ă u t a t , p e
c î t e r a p o s i b i l , să a p e r e n e a t î r n a r e a ţării şi, Înainte
d e t o a t e , p r o p r i a sa m i ş c a r e l i b e r ă . I n a c e l a ş i t i m p el
a t r e b u i t să a r a t e a c e a s u p u n e r e pe c a r e înalta Poartă o
aştepta. Aceasta cerea t r i b u t u r i care constau mai ales
din b a n i , c î t şi d i n s p r i j i n m i l i t a r . A c e ş t i b a n i lichizi
t r e b u i a u p r o c u r a ţ i n e a p ă r a t , î n t r - u n mod oarecare.
R ă z b o a i e l e P o l o n i e i c u s u e d e z i i , r u ş i i , c a z a c i i şi
turcii a u a d u s un h a o s în e c o n o m i e , i a r s p e c u l a ţ i i l e bă
neşti de pe p i a ţ a p o l o n ă au d e v e n i t , p e n t r u ţ ă r i l e veci
ne, a f a c e r i foarte avantajoase. Tendinţe Tn a c e s t sens
p o t f i r e m a r c a t e încă de l a j u m ă t a t e a sec. a l XVII-lea.
O d a t ă c u p r o d u c e r e a de c ă t r e B o r a t i n i a m o n e d e l o r de s r ş -
m ă , d e z a s t r u l a t i n g e p u n c t u l său c u l m i n a n t . - £ r ? u
de v a
~
zut un s c o p p o l i t i c i m p o r t a n t în i m p r i m a r e a d e m o n e d e , d i n
a n u l 1 6 6 0 , c u o c a l i t a t e d i n c e în c e m a i p r o a s t ă . D e fapt
a c e a s t a s e î n d r e p t a , în p r i m u l r î n d , î m p o t r i v a interesu
l u i naţional polonez. Cît p r i v e ş t e i m p r i m a r e a de l a Su
ceava, scopul p r i n c i p a l e s t e e v i d e n t un cîştig economic
particular .
Pînă unde a c e s t scop dé f a l s i f i c a r e monetară se
r i d i c ă pe s c a r a f r a u d e i , e s t e n e s i g u r . Pot exista mai
m u l t e t r t p t e pe a c e l a ş i p l a n , c a r e a r p u t e a s c h i ţ a urmă
torul lanţ m o t i v a t i o n a l :
- l i p s a m i j l o a c e l o r d e p l a t ă , în s p e c i a l m o n e d ă d e
s c h i m b , ( d i v i z i o n a r ă , de m i c ă v a l o a r e ) ;
- n e c e s i t a t e a ca, într-o situaţie militară labilă
d i n t r e T u r c i a şi p a r t é a H a b s b υ r g o - Ρ o 1 o n ă , t r i b u t u l să f i e
p l ă t i t în b a n i (plată c a r e , p e n t r u capricioşîi turci,tre
b u i a sa f i e e f e c t u a t ă în a l t ă v a l u t ă , m a i a c c e p t a b i l ă ) 9 7 ;
- t e n d i n ţ a r o m a n e a s c ă t r a d i ţ i o n a l ă ca î n t r - o f o r m ă
oarecare, c h i a r d a c ă n u m a i s i m b o l i c ă , să a p e r e identita
t e a p r o p r i e a ţ ă r i i şi a s t ă p î n i r i i locale;
- g r e u t a t e a de a e m i t e m o n e d ă p r o p r i e , recunoscută
î n ă u n t r u l şî î n a f a r a Moldovei;
- i e ş i r e a d i n i m p a s , c a r e se o f e r e a p r i n n o u a teh
nică a l u i B o r a t i n i ; situaţia internă d i n P o l o n i a a făcut
posibilă p e n t r u Dabija v a l o r i f i c a r e a d i n p l i n a acestei
t e h n i c i , sub d i r e c t a c o n d u c e r e a l u i B o r a t i n i Însuşi;
- cîştigul p r o p r i u p r i n t r - o a f a c e r e lucrativă a
timpului.
A c e s t r a ţ i o n a m e n t ar a ş e z a b a t e r e a m o n e d e l o r de l a
S u c e a v a î n t r - u n c o n t e x t i s t o r i c , e c o n o m i c şi g e o g r a f i c , c a -
re f a c e î n ţ e l e g e r e a e i mai υ ş c a r s , decît s p e c u l a ţ i i l e a s u -
2 36
pra d i v e r s e l o r s c o p u r i n e d o c u m e n t a t e , c a r e , încă d i n s t a
d i u l d e p l a n i f i c a r e t r e b u i a u să f i a p ă r u t c a f o a r t e îndo
i e l n i c e şi c h i a r n e r e n t a b i l e p e n t r u p ă r ţ i l e i m p l i c a t e . Un
o a r e c a r e r o l , m a i p e r i f e r i c , a u j u c a t şi a l t e circumstan
ţe, şi a n u m e : i n t e r e s u l d e c î ş t i g p e r s o n a l , c h i a r din
p a r t e a unor înalte c e r c u r i p o l o n e z e , împotriva binelui
general naţional; ranchiună personală împotriva suedezi
l o r , d i n p a r t e a l u i B o r a t i n i d a c ă n u c h i a r şi a l u i D a b i
j a - V o d ă , deşi î n t r - o m ă s u r ă n e î n s e m n a t ă ; f a p t u l că Bora
t i n i a Î n c e p u t să f i e t r a t a t b r u s c d r e p t p a t r i o t polonez,
în t i m p c e a c e s t a , p r i n î n s e ş i a c ţ i u n i l e s a l e , a rămas
a t î t de i t a l i a n ; b i n e v e n i t u l e f e c t s e c u n d a r , stimulator,
în P o l o n i a , a l c i r c u l a ţ i e i ş i l i n g i l o r d e R i g a . D a r nici
una d i n a c e s t e c i r c u m s t a n ţ e n u a a v u t v r e o semnificaţie
decisivă.
Ca î n c h e i e r e , n u m a i o p i o a s ă d o r i n ţ ă . Cu t o a t e că
P o l o n i a , l a f e l ca a l t ă ţ ă r i v e c i n e , a e x e r c i t a t , totuşi,
în a n u m i t e p e r i o a d e u n e l e f o r m e de c o n t r o l a s u p r a Moldo
vei, a c e s t e a însă nu s-au e x t i n s n i c i o d a t ă ρ e terenul
limbii, s a u a l Î n c o r p o r ă r i i e f e c t i v e . Să n e f i e permis,
p e n t r u a c e e a , să n u f i m c o n s t r î n ş i a v e d e a v r e o d a t ă vreo
o r t o g r a f i e p o l o n ă în a t î t d e r o m â n e a s c a S u c e a v ă .
N O T E
* S t u d i u l f a c e p a r t e d i n t r - u n c i c l u mai l a r g de lucrări
ale a u t o r u l u i , f o s t a m b a s a d o r a l S u e d i e i în România
î n p e r i o a d a 1 9 7 9 - 1 9 8 3 , i n t i t u l a t "Pe f â g a ş u 1 v e c h i 1 o r
r e l a ţ i i r o m ă n o - s u e d e z e " ( v e z i BOR, 1 - 2 / 1 9 8 2 , ρ . 162 şi
urm. )
1 B.Ahlstrom, I.Aimer, K.Jensson, S v e r i q e s Besittninq-
smynt. Andra upplagan ( E m i s i u n i l e monetare a l e Suedi
ei"! Ed i ţ i a a l l - a ) , S t o c k h o l m , 1 9 8 0 , p p . 2 0 2 - 2 0 5 ¬
2. Pe a t u n c i s t a b i l i t l a B u c u r e ş t i , am p u t u t , c u ajuto
r u l doamnei Constanţa S t i r b u , s p e c i a l i s t numismat,şe
fa C a b i n e t u l u i N u m i s m a t i c a l M u z e u l u i Naţional de I s
torie, să am a c c e s r a p i d l a l i t e r a t u r a r o m â n e a s c ă de
s p e c i a l i t a t e . Am l u a t c o n t a c t a p o i c u p r i m u l inten
d e n t de l a C a b i n e t u l N u m i s m a t i c R e g a l d i n Stockholm,
L a r s 0 L a g e r q v i s t , şi c o l e c ţ i i l e d e a c o l o . P r i n b u n ă
v o i n ţ a a c e s t u i a şi a d i r e c t o r u l u i s e c ţ i e i de l a De
p a r t a m e n t u l de e x t e r n e , S t a f f a n R u n e s t a m , am putut
c o n s u l t a lucrările l u iAleksandros P l a t b a r z d i s ( D i -3
k o n i q l i c h s ç h w e d i s c h e M i i n z e i n L i v l e n d . Pas M û n z w e s e n
1 6 2 1 - 1 7 1 0 - ( S i s t e m u l m o n e t a r 1621 - 1 7 1 0 . E m i s i u n i 1e r e -
g a l e s u e d e z e în L i v o n i a ) , 1 9 6 8 , S t o c k h o l m şi Axel
W a h l s t e d t (Om s v e n s k - ba 1 t i s k a s o l i d i . p r a q l a d e i Suc-
za va - D e s p r e s o l i z i i s u e d e z o - b a l t i c i bătuţi l a Su-
207
c e a v a - , N um i stria t i s ka med e 1 a n d en , 2 3 , S t o c k ho 1 m , 1 92 8 ) .
De a s e m e n e a , d o a m n a M a r i a A l i c e B o t e z , d i n Bucu
reşti, mi-a f u r n i z a t preţioase informaţii. T r a n s l a
ţia r o m â n e a s c ă a p r e z e n t u l u i studiu a devenit posi
b i l ă g r a ţ i e c o m p e t e n ţ e i şi e g a l e i bunăvoinţe a prof,
d r . A l e x a n d r u C i u r e a şi a d r . T e o d o r D o s o f t e i din
Bucureşti. Exprim a i c i t u t u r o r c e l o r m e n ţ î o n aţi , r o -
m â n i şi s u e d e z i , î n t r e a g a mea recunoştinţă pentru
îndatoritorul a j u t o r ce m i - a u a c o r d a t cu atîta bu
năvoinţă.
3 V.Cucu, M . S t e f a n , România, g h i d - a t l a s a l monumente
l o r i s t o r i c e , B u c u r e ş t i , 1 9 7 9 , Ρ~· 4 2 8 .
4 O . L u c h i a n , G . B u z d u g a n , C . C . O p r e s c u , MBR, Bucureşti,
1 9 7 7 , p . 7 ş i 43.
P
5 C u v î n t u l " S c h e i a " e s t e în r e l a ţ i e c u l a t i n u l tardiv

s c 1 a v u s ( r o b , s c l a v ) şi a f o s t f o l o s i t primordial
d e b u l g a r i şi s î r b i . ( C o l e c t i v u l d e r e d a c ţ i e , cu
permisiunea a u t o r u l u i , face corectura necesari : t e r
menul v i n e într-adevăr de l a l a t i n u l tardiv sc 1 a -
vus, d a r s e m n i f i c a ţ i a e s t e a c e e a de s l a v s ud i c,
r e s p e c t i v b u l g a r i şi s î r b i . T e r m e n u l s-a e x t i n s şi
asupra c a r t i e r e l o r l o c u i t e de a c e ş t i a , c a r t i e r e ne
gustoreşti).
6 MDE , e d . a l l - a , Bucureşti, 1 978, p. 1 7 3 8 -
7 B . A h l s t r o m , I.Am I e r . Κ . J o n s s o n , o p . c i t . , p.2 0 2 .
8 A l . P l a t b a r z d i s , op. c i t . , p. 2 7 3 .
9. H.E.Skold, V a l a h i i pe p i e t r e l e r u n î c e d i n sec. al
Χ I - 1 ea . S u e T e z i i şi c r e ş t i n i s m u l r ă s ă r i t e a n , BOR,
1 - 2 / 1 9 8 2 , p. 1 6 2 . '
10 C.Wibling, Sveriges forhalande t i l l S iebenbii raen
162 3 - 1 6 4 8 , ( P o z i ţ i a S u e d i e i f a ţă d e Transi Ivania
1 6 2 3 - 1 6 4 8 ) , Lund, 1890. p.3, n o t a 1 1 .
11 C . W i b l i n g , op. c i t . , p.7.
12 A•Wan 1 s t e d t , o p . c t t . , p. 1 0 1 , n o t a 1 .
13 I . T a b r e a , O r i g i n e a şi a c t i v i t a t e a m o n e t ă r i e i 1u i
D a b i j a - V o d ă d i n S u c e a v ă " ! CNA, TY, 1 9 3 8 , ρ . 8 2 , nota
6~5~^^
14 A l . P l a t b a r z d i s , o p . c i t . . p . 2 8 7 ; v e z i şi R. Cepltte,
L a i k a n o 1 6 2 1 l i d z 1 7 0 1 Gadam R i g a K a l t a sikr.auda
un t a s a p q r o z i b a . (Monedele mărunte emise la Riga
Γη pe r i o a d a 1 6 2 1 - 1 7 01 şi c i r c u l a ţ i a l o r ) , Nuni sna-
t i k a , R i g a , 1 9 6 8 , p. 1 4 8 .
15 A l . P l a t b a r z d i s , o p . c i t . , p. 2 8 5 .
16 MD_E, o p . c i t . , p . 1 4 9 5 , 1576 şi 1749.
17 G r a n d L a r o u s s e E n c y c l o p é d i q u e , v o l . 8, P a r i s , 1963,
p. 623.
18 C.Wibling, o p . c i t . ; idem, Carl X G u s t a f och Georg
Ra k o cζ y I I , ( C a r o l a l X - l e a G u s t a v şi G h e o r g h e I I
Rakocz i ) Ţ ~ L u n d , 1891.
208
19 Constanta S t i r b u , E f f i g i e s c o n v e n t ί o ne 1 1 e s et e f -
f i g i e s - p o r t r a i t s dans l ' a r t monétaire de l a V a l a c h i e
e t de l a M o l d a v i e , du X l V ~ a u X V I I I
e e
s i è c l e , La n u ~
m i s m a t i q u e , s o u r c e de l ' h i s t o i r e , d e l ' a r t et de
l ' h i s t o i r e d e s i d é e s , B u c a r e s t , 1 9 8 0 , p. 80
20 A . W a h l s t e d t , o p . c i t . , p. 9 6 .
21 I b i dem.
22 Ib î dem.
23 C o n s t a n ţ a S t i r b u , o p • c i t . , p.78
24 Const.Moi s i 1 , Bănăria l u i Dabija-Vodă, BSNR,12,1915,
p. 5 9 ; C o n s t a n ţ a S t i r b u , o p . c i t . , p. 7 9 ; A . W a h l s t e d t ,
o p . c i t . , p.96.
25 Con s t . M o i s i 1 , o p . c i t . , p . 5 *
26 Constanţa S t i r b u , o p . c i t . , p.79·
27 I . T a b r e a , o p . c i t . , p . 7 3 ; Con s t . M o i s i 1 , o p . c i t . , p . 5 3 ;
v e z i şi E . H u t t e n - C z a p s k i , C a t a l o g u e d e l a c o l l e c t i o n
des m é d a i l l e s e t m o n n a i e s po1ona1 s e s , Graz , 1 9 5 7 , v o l .
I - M , p. 3 7 9 , t a b . I I I .
28 I.Tabrea, l o c , c i t . ; Const. M o i s i l , 1 oc.c11.
29 C o n s t . Mo i s î 1 , o p . c i t . , p.57¬
30 I b i dem, p. 5 8 .
31 IbIdem, p.53; I.Tabrea, o p . c i t . , p.73.
32 A l . P 1 a t b a r z d i s , o p .c i t . , p! 2*76.
33 C o n s t . M o i s i 1 , o p . c i t . , p.65.
34 I . T a b r e a , o p . c i t . , p • 7 5 : " S u e d e z i i a u b ă t u t , în mo
n e t a r i Île de a c o l o , c a n t i t ă ţ i m a r i d e şalăi falşi
c a r e a u i n v a d a t t o a t ă P o l o n i a şi a u p ă t r u n s p î n ă în
U n g a r i a , R a g u z a şi M o l d o v a " .
35 A . Mi k o / a j c z y k , R e w e z i a r a r h n n k f i w L L Îflratlniepn
1661 i 1662. ( P r o c e s e l e l u i T . L . B o r a t i n i d i n a n i '
1661 şi 1 6 6 2 ) , P o l i s h n u m i s m a t i c N e w s , 3 , Warszawa.
1979. p. 6 7 .
36 E . H u t t e n - C z a p s k i , o p . c i t . , ρ . 2 5 1 ; v e z i şi A. M l k o / a -
j c z y k , o p . c i t . , ρ . 60
37 I . T a b r e a , o p . c i t . , p . 7 8 ; A.MI k o / a j c z y k , 1 o c . c i t . , d ă
a n u l 1 6 1 7 , c a r e , l a p r i m a v e d e r e , a p a r e mal proba
bil.
38 C o n s t a n ţ a S t i r b u , o p . c i t . , p. 8 0 .
39 A.M i k o y a}czyk, făcînd a n a l i z a t i t l u l u i me t a 1 u 1 u i , Τη -
t ă r e ş t e în î n t r e g i m e i p o t e z a l u i T a b r e a .
40 I.Tabrea, o p . c i t . , p.80; A.MikoYajczyk, op.c i t • , p p .
6O-6I; 0.Miescu, Solidl Valachlci vulgo Dumnicze,
SCN, 3 , I 9 6 0 , p. 3 1 5 .
41 A 1.Ρ 1 a t b a r z d i s , o p . c i t . , p. 2 8 5 ; I . T a b r e a , op.cit.,
ρ.81 ; A . M i k o K a j c z y k , dă a n u l 1 6 8 1 .
42 F o t o g r a f i i l e . e e se p u b l i c ă a i c i p e n t r u p r i m a dată,au
f o s t f ă c u t e de doamna C o n s t a n ţ a S t i r b u ( v e z i foto 2
şi 3 ) .
209
43 A l . P l a t b a r z d i s , o p . c i t . , p. 2 8 1 .
"4 C . A . S t o i d e , î n s e m n ă r i d e s p r e m e ş t e r i i şi b ă n ă r i a l u i
E u s t a t i e D a b i j a vodă, AMA, 1 , 1 9 6 4 , p. 1 4 6 .
45 Const. M o i s i l , o p . c i t - , p.62.
46 A l . P l a t b a r z d i s , o p . c i t , p. 2 8 2 .
47 Con s t . M o i s i !, o p . c i t • ,ρ • 5 9 -
^8 C . A . S t o i d e , o p . c i t - , p. 1 4 5 .
«3 C o n s t a n ţ a S t i r b u , o p . c i t . , p. 8 1 .
50 C . A . S t o i d e , o p . c i t • , p. 1 5 1 , n o t a 4 8 .
51 A . W a h l s t e d t , o p . c i t . , p. 100.
52 Al . P l a t b a r z d i s , o p . c i t.,pp•282-283·
53 I b i dem, p. 2 8 0 ; I . T a b r e a , o p . c i t . , p. 8 5 .
54 I . T a b r e a , o p . c i t . , p p . 8 2 - 83 şi 86 ; Con s t . M o i s i 1 , o£.
c i t - , p. 58
55 0. I i i e s c u , o p . c i t . , p. 312.
56 A c e a s t a a r e i e ş i t c l a r şi a f o s t a c c e n t u a t ă în con
v o r b i r i l e m e l e cu specialiştii români.
57 A l .Ρ 1 a t b ă r z d i s , o p . c i t . , p p . 2 7 8 şi 2 8 5 ¬
58 I b i dem, p. 2 8 0 .
53 I b i dem, pp. 2 8 4 - 2 8 6 ; B . A h l s t r o m , I . A l m e r , K. J o n s s o n ,
o p . c i t . , ρ . 2 02.
60 A l . P l a t b a r z d i s , o p . c i t . , pp • 2 8 1 - 2 8 2 .
61 C . W i b l i n g , Carl X Gustav och Georg Rakoczy I I, (Ca-
r o l a l X - l e a G u s t a v şi G h e o r g h e I I Rakoczy), Lund,
1891, p. 31.
62 Cu p r i v i r e la nemotivatul p r o f i t p e n t r u p a r t e a turcă
din partea puterii suedeze, vezi i b i dem, p. 6 0 .
63 I . T a b r e a , o p . c i t . , p. 7 1 ·
64 C o n s t . M o i s i 1 , o p . c i t . , p p • 5 8 , 6 0 şi 6 2 .
65 V e z i A l . P l a t b a r z d i s, o p . c i t . , pp. 2 8 5 - 2 8 6 .
66 I b i dem, p. 2 8 3 ·
6? I . T a b r e a , o p . c i t . , p. 7 5 ; A . M i k o / a j c z y k , o p . c i t . , p.
67.
68. A'. P l a t b a r z d i s , o p . c i t . , p. 2 8 5 .
69 I b i dem, p p . 2 8 0 şi 2 83 ; I . T a b r e a , o p . c i t . , p. 8 5 ; C A .
S t o i d e , o p . c i t . , p. 1 5 2 .
70 C o n s t . M o i s i l , o p , c i t . , p. 6 9 .
7! I . T a b r e a , o p . c i t . , p. 7 1 ¬
72 V e z i în c e e a c e p r i v e ş t e P o l o n i a A l . P l a t b a r z d i s , o p .
cit. p. 2 8 5 ; i b i dem, p. 2 9 4 , r a p o r t î n d u - s e l a M o l d o
va .
73 C.A.Stoide, o p . c i t . , ρ . 151.
74 I b i dem, p. 1 5 2 ; I . T a b r e a , o p . c i t . , p. 8 5 .
75 A'.Platbarzdis, op.cit.,Pp.261-282.
"6 Const.Moi s i 1 , op•c i t . , p p . 65-66; C.A.Stoide,op.cit.,
ρ. 151, n o t a 48~t
77 l. abrea,
T
o p . c i t . , p. 9 3 , n o t a 6 9 ; O r l l i e s c u , op ·
- ' •• · > 1- · -> ' ·
1
2 10
78 I.Tabrea, op.cit. . P 84.
79 C.A.Stoide, op.ci t . , P.153.
60 I.Tabrea, o p . c i t . . P . 69
81 C o n s t . M o i s i I , o p . c i t . , p. 6 6 şi u r m
82 C.A.Stoide, op.ci t . , P. 148.
83 C o n s t . M o i s i 1 , o p .c i t• t p . 6 2 .
84 C . A . S t o i d e , o p . c i t · ,PP . 1 4 5 şii 1 4 7 .
85 Con s t . M o i s i I , o p . c i t . , p. 6 1 .
86 A . W a h l s t e d t , o p . c i t . , pp. 6 8 şi 9 9 .
87 Al.P1 atbàrzdis , op.ci t.,pp. 286-288.
88 I b i dem,p. 1 0 0 .
89. I b i dem, p.294.
90. R e f e r i t o a r e l a i n s t r u c ţ i u n i l e p o l o n e d i n 8 o c t . 1664
cu interdicţia i n t r o d u c e r i i în P o l o n i a a şilingilor
din M o l d o v a , v e z i A l . P l a t b a r z d i s , op.c i t.,ρ.279-2 8 6 .
91 I b i d e m , pp. 2 8 5 - 2 8 6 .
92 V e z i în a c e s t s e n s Ρ Ρ . . Pa n a i t e s c u , D a t e n o i despre
f a l s i f i c ă r i de m o n e d e p o l o n e în M o l d o v a , B S N R , 3 7 " 3 8 ,
1 9 3 3 - 1 9 3 4 . p. 1 2 9 ; 0 • . 1 1 i e s c u , o p . c i t . 7 p p . 315-316,
93 A 1.Ρ 1 a t ba r zd i s, o p . c i t . . pp. 284 - 2 8 5 .
94 I b i dem, p. 2 8 6 .
95 Con s t . M o i s i 1 , o p . c i t . , p . 6 0 : I . T a b r e a , o p . c i t . , p . 8 7 ,
n o t a 7 6 ; 0 . M i e s c u , o p . c i t . , p. 3 1 6 .
96 Con s t . M o i s i 1 , o p . c i t . , p. 6 9 .
97 C . A . S t o i d e , o p . c i t . , p. 1 5 2 .
P e n t r u r e d a c t a r e a m a t e r i a l u l u i de faţă au m a l f o s t
c o n s u l t a t e şi u r m ă t o a r e l e l u c r ă r i :
- 0 . M i e s c u , Din nou despre s o l i d i valachicl vulgo
d u m n i c z e , SCN, 6 , 1 9 7 5 , P p . 2 5 9 - 2 6 1 ; :
- A . O ţ e t e a şi a l ţ i i , I s t o r i a p o p o r u l u i român, Bu
cureş t i , 1970 ;
- E u g e n i a P ă p u ş o i , Un t e z a u r m o n e t a r d i n sec, a l
XVII-lea descoperit la Tecuci, aflat i n colecţiile Muze
ului d i n Bîrlad. Anuarul muzeului judeţean V a s l u i , 2,Vas
lui, 1980,pp. 283-2 92;
- G.Sion, Monete suedeze f a l s i f i c a t e în m o n e t ă r i a
din S u c e a v a , BSNR, 1 1 , 1 9 1 4 , p p . 49-55.
L ' A C T I V I T E DE LA MONNAIE DE SUCEAVA AU

TEMP DE D A B I J A - V 0 D A
Résumé
L ' h i s t o i r e d e s " s o l i d i " , m o n n a i e d e s Pays Baltes,à

l'époque a p p a r t e n a n t â l a Suède, que Dabija-Vodă a fait
b a t t r e p a r 1 ' i t a 1 ien-po 1 o n a i s T i t u s B o r a t i n i , fameux spé
c i a l i s t e en l a m a t i è r e , s e r e t r o u v e m a i n t e s f o i s relatée
s u r t o u t d a n s l a l i t t é r a t u r e rouma i n e , p o l o n a i se e t s u é d o i -
21 1
se.
Le p r é s e n t a r t i c l e , t o u t t e n a n t c o m p t e d e s faits
relatés dans la littérature m e n t i o n n é e , se b a s e sur-
t o u t s u r l ' h i s t o i r e de l a M o l d a v i e e t l a s i t u a t i o n exis-
tante l o r s de l a f r a p p e , q u a n d i l d i s c u t e l e s d i f f é r e n t e s
théories s u e s c c i t é e s p a r l a f r a p p e des m o n n a i e s en q u e s -
t i o n . On y a n a l i s e e n m ê m e t e m p s l e s i n t e n t i o n s qui ont
c o n d u i t D a b i j a Vodă a f a i r e b a t t r e des " s o l i d i " . Les mo
t i f s s e r a i en t :
F a l s i f i c a t i o n d e m o n n a i e en d e s b u t s délictueux;
B e s o i n de m o n n a i e d i v i s i o n a i r e locale;
I n s t r u m e n t dans l a l u t t e e n t r e l a Suéde e t l a Po
logne ;
Gains privés;
Retai 11 i a t i o n ;
D i s c r i m i n a t i o n i n t e n t i o n n é e du s c h i l l i n g de R i g a ;
Motifs nationaux m o l d a v e s ou s t r i c t e m e n t personels.
En c o n c l u s i o n , l ' a u t e u r pense q u ' i l est d i f f i c i l e
de t r o u v e r des m o t i f s p r i m a i r e s p o l i t i q u e s à c e t t e frappe
d e m o n n a i e s . De f a c t e , e l l e s e r a i t s u r t o u t d i r i g é e c o n t r e
l e s intérêts n a t i o n a u x p o l o n a i s . Mais i l e s t c l a i r que l e
but p r i n c i p a l e s t l e gain économique privé,mené s i d'aut-
r e s m o t i f s , e t s p é c i a l e m e n t c e l u i du manque de monnaie
d i v i s i o n a i r e y o n t j o u é un r ô l e a p r é c i a l b l e .
212
Planşa I - nr. 1: Vedere panoramică a C e t ă ţ i i Suceava.
nr. 2: Tezaur c u p r i n z î n d falsuri Dabija, des
coperit la P a l a t u l C u l t u r i i din laşi.
A B R E V I E R I
A n a l e l e Academiei Române, Bucureşti

A n a l e l e Academiei Române. M e m o r i i l e Sec
ţiunii I s t o r i c e , Bucureşti
A c t a h i s t o r i c a Academiae s c i e n t l a r u m Hun-
g a r i c a e , Budapesta
Anuarul Institutului de S t u d i i Clasice,
CI u j
ArheologIkeskata karta Moldavskoi SSR,
Ch i s n a u
Arheologia Moldovei, publicaţie a Insti
t u t u l u i d e I s t o r i e şi A r h e o l o g i e A.D. X e -
nopo1, laşi
A c t a M u s e i N a p o c e n s 1 s , a n u a r u l M u z e u l u i de
Istorie a l Transilvaniei, Cluj
Arhivele Olteniei, Craiova
Arhivele Statului Bucureşti
A n a l e l e Universităţii Craiova
Biblioteca Academiei Române
Buletin lunar, Biblioteca Academiei Româ
ne , B u c u r e ş t i
H . M a t t i n g l y , C o i n s o f t h e Roman E m p i r e i n
t h e B r i t i s h Museum, v o l . I I , L o n d r a , 1 9 3 0
Buletinul Soc i e t ă ţ i i N u m i s m a t i c e R o m â n e ,
Bucureşti
C a t a l o g u l d o c u m e n t e l o r Tării Româneşti
d i n A r h i v a Istorică Centrală a S t a t u l u i ,
Bucureşt i
Coin Hoards, Londra
Cercetări n u m i s m a t i c e , p u b l i c a ţ i e a Muze
u l u i Naţional de I s t o r i e a R o m â n i e i , B u c u
reş t i
C r o n i c a n u m i s m a t i c ă şi a r h e o l o g i c ă , B u c u
reşti
Cabinetul n u m i s m a t i c a l B i b l i o t e c i i Aca
d e m i e i Române, Bucureşti
Creşterea colecţiilor. Caiet s e l e c t i v de
i n f o r m a r e , e d i t a t d e BAR, B u c u r e ş t i
Documente p r i v i n d i s t o r i a României, Bucu
reşti
Documenta Romaniae H i s t o r i c a , Bucureşti
G o d i s n ' k na N a r o d n i j a A r h e o l o g i c e s k i Mu
ze j , S o f i a
I z v e s t i j a na B ă l g a r s k i a r h e o 1 o g i c e s k j a
Institut, Sofia
213
I . I o r d a n , P. G i ş t e a n u , D . I . O a n c e a , I n d i c a t o -
rul localităţilor d i n România, Bucureşti,
197*
Memoria A n t i q u i t a t i s . A c t a Musei Petrodaven-
s i s , P i a t r a Neamţ
M a t e r i a l e şi c e r c e t ă r i arheo1ogice,Βucureşti
M.F.Hendy, C o i n a g e and Money i n t h e B y z a n t i
ne E m p i r e I 0 o l - 1 2 6 1 ~ D u m b a r t e n Oaks Studies,
vol. 12, W a s h i n g t o n , 1969.
Muzeul Naţional, publicaţie a Muzeului Na
ţional de I s t o r i e a R o m â n i e i , B u c u r e ş t i
Muzeul Naţional de A n t i c h i t ă ţ i , Bucureşti
M u z e u l N a ţ i o n a l de I s t o r i e a R o m â n i e i , B u c u
reşti
Numismatic C h r o n i c l e , Royal Numismatic So
c i e t y , Lond r a
N u m i s m a t i c C i r c u l a r . S p i n k Son. L t d . L o n d r a .
Numismatikal Kozlôny, Budapesta
Numismaticky S b o r n f k , Praga
D.Tudor, O l t e n i a romană, ed. 4, Bucureşti,
1 978
Repertoriul arheologic (manuscris) Institu
tul arheologic, Bucureşti
Revue des é t u d e s s u d - e s t e u r o p é e n n e s , Bucu
reşti
Revista istorică, Bucureşti
H.Mattingly, E . S y d e n h a m , T h e Roman I m p e r i a 1
C o i n a g e , v o l I , L o n d r a , 1923
Revista istorică romană, Bucureşti
Revue r o u m a i n e d ' h i s t o i r e , Bucureşti
Studia e t Acta O r i e n t a l i a , Bucureşti
S t u d i i şi c e r c e t ă r i d e i s t o r i e v e c h e (şi a r
heologie), Bucureşti
S t u d i i şi c e r c e t ă r i d e n u m i s m a t i c ă , B u c u r e ş t i
1
S t u d i i de c e r c e t ă r i ş t i i n ţ i f i c e , C l u j .
S t u d i i şi m a t e r i a l e d e i s t o r i e m e d i e , Bucu
reşti .
C U P R I N S
OCTAVIAN ILIESCU - Un t e z a u r d e m o n e d e geto-dacice

r e d e s c o p e r i t : Popeşti (Vîlcea)....
CARMEN MARIA PETOLESCU - A l p a t r u l e a t e z a u r mone
t a r d e s c o p e r i t l a Bîrca ( judeţul
Dolj)
CARMEN MARIA PETOLESCU - R e p e r t o r i u l n u m i s m a t i c a l
judeţului Gorj
ERNEST O B E R L A Ν D E R TIRNOVEANU - C î t e v a observaţii
asupra s t r u c t u r i i şi d a t ă r i i unor
t e z a u r e b i z a n t i n e p ă s t r a t e în c o
lecţia M u z e u l u i Naţional de I s t o
r i e a Român i e i
ERNEST OBERLANDER TARNOVEANU - Un t e z a u r d e m o n e d e
feudale dobrogene d i n secolul a l
XVI-lea descoperit la Cernavodă
(jud. Constanţa)
GHEORGHE I . CANTACUZINO - 0 m o n e d ă d e l a Vladis
lav I V l a i c u
CONSTANTA S T I R B U , C O R N E L I U BEDA - T e z a u r u l de mo
nede m e d i e v a l e d i n s e c o l u l al
X V I - l e a de l a Scrioaştea, judeţul
Teleorman
Κ Α Τ Ι USA C A T R I N A . c î t e v a d a t e d e s p r e t e z a u r u l d i n
s e c o l e l e XIV-XV d e s c o p e r i t l a Ro-
şiorii de Vede, j u d . T e l e o r m a n . . .
CONSTANTA S T I R B U , ANA M A R I A V E L T E R , E M I L PAUNESCU-
- Circulaţia t a l e r i l o r în sec.
XVI - X V I I în T a r a R o m â n e a s c ă
problema f a l s u r i l o r (Tezaurul de
la U r z i c e n i , j u d . Ialomiţa)
HANS S K u L D - A c t i v i t a t e a m o n e t ă r i e ! d e l a Suceava
în t i m p u l l u i D a b i j a - V o d ă
ABREVIERI
S O M M A I RE
Pag .
OCTAVIAN ILIESCU - Un t r é s o r d e m o n n a i e s géto-daces
redécouvert: Popeşti (Vîlcea)
CARMEN MARIA PETOLESCU - L e q u a t r i è m e t r é s o r m o n é t a -
i r e découvert a Bîrca ( dép. de
Dolj) 17
CARMEN M A R I A PETOLESCU - Le r e p e r t o i r e n u m i s m a t i q u e
du d é p a r t e m e n t de G o r j 35
ERNEST OBERLANDER T I R N O V E A N U - Q u e l q u e s observati-
ons c o n c e r n a n t l a s t r u c t u r e e t l a
d a t a t i o n des quelques trésor by-
zantins de l a c o l l e c t i o n du Musée
Naţional d ' h i s t o i r e de l a Roumanie. 76
ERNEST OBERLANDER TARNOVEANU - Un t r é s o r d e mon
n a i e s f é o d a l e s de l a D o b r o u d j a du
XlV-ème siècle à Cernavodă, dép.de
Constanţa 85
GHEORGHE I.CANTACUZ I NO - Une m o n n a i e e m i s e p a r V l a
dislav i e r 1 04
CONSTANTA S T I R B U , C O R N E L I U BEDA - L e t r é s o r moné
t a i r e du X I V e
siècle de Scrioaş
t e a , d é p . de T e l e o r m a n 1 06
KATIUSA CATRINA - A p r o p o s d u t r é s o r d u XIV
e
- XVe
s i è c l e d é c o u v e r t à R o ş i o r i i de Ve
de, dép. de T e l e o r m a n 151
CONSTANTA S T I R B U , ANA M A R I A V E L T E R , E M I L PAUNESCU -
- La c i r c u l a t i o n d e s t a l e r s e n V a
lachie durant l e sXVI e
et XVII
e
s i è c l e s . Le p r o b l e m e d e s f a u x (Le
trésor de U r z i c e n i , dép.de Ialomi-
ţa 162
HANS S K Û L D - L ' a c t i v i t é d e l a m o n n a i e d e S u c e a v a a u
temps de D a b i j a - V o d ă . 189
ABREVIATIONS 213
216
C O N T E N T S
OCTAVIAN I L I ES CU - A rediscovered hoard of Geto-

Dacian coins - Popeşti, Vîlcea
county
CARMEN MARIA P E T O L E S C U - T h e f o u r t h c o i n h o a r d d i s
covered a t Bîrca, Dolj county....
CARMEN MARIA P E T O L E S C U - T h e repertory of coin
f i n d s o f the Gorj county
CRN E S T O B E R L A N D E R Τ IRNOVEANU - Some observations
c o n c e r n i n g t h e s t r u c t u r e and d a -
t i n g o f some B y z a n t i n e coin ho-
ards kept i n t o t h e c o l l e c t i o n s of
the Romanian N a t i o n a l H i s t o r y Mu-
s e u m . .. .,
E R N E S T O B E R L A N D E R TARNOVEANU - A h o a r d o f m e d i e v a l
Dobrudjan c o i n s of the 1* ceotuT t n
ry d i s c o v e r e d a t Cernavodă, Con
stanţa county
GHEORGHE I.CANTACUZ I NO - A c o i n i s s u e d by Vladis
lav I V l a i c u .
CONSTANTA S T I R B U , C O R N E L I U BEDA - T h e U t h
c . medi
e v a l c o i n hoard from Scrioaştea,
Teleorman county
Κ Α Τ I USA C A T R I N A - Some c o n s i d e r a t i o n s a b o u t the
li»th - 15th c . c o i n hoard disco-
v e r e d a t R o ş i o r i i de V e d e , T e l e o r
man c o u n t y
CONSTANTA S T I R B U , ANA MARIA V E L T E R , E M I L P A U N E S C U -
- The c u r r e n c y o f t h e t h a l e r s in
t h e l * t h - 17
fch
c. In Wallachia
and t h e p r o b l e m of forgeries
(Coin hoard from U r z i c e n i , lalo-
m i tza county)
HANS S K 0 L D - T h e a c t i v i t y o f t h e S u c e a v a m i n t du
r i n g Dabi j a ' s r e i g n
A I I R E V I A T IONS
217
Tipărit la :
INSTITUTUL NATIONAL DE INFORMARE S I DOCUMENTARE

Bucureşti, s t r . Cosmonauţilor nr. 27-29, s e c t o r 1

Cercetari Numismatice VI 1990 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cercetari Numismatice VI 1990 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MUZEUL NATIONAL DE ISTORIE

Tehnoredactare şi Daniela Ia covache

139 AR 2 2 mm 7,25 gr Ac. 303

Tabelele corespunzătoare din r e g i s t r u i - c a t a 1og,

1 Octavian M i e s c u , Date n o i despre o veche d e s c o p e r i r e

UN TRESOR DE MONNAIES GETO-DACES REDECOUVERT:

Sur l a base d ' i n v e s t i g a t i o n s d ' a r c h i v e s , l'auteur

EXPLICATION DES PLANCHES

Pl. I . - Moulages en p l â t r e de m o n n a i e s géto-daces.(tab. IX)

CARMEN MARIA PETOLESCU

'Se o b s e r v a c l p e r i - p a d ^ a m a x i m ă a acuMul i r T t -da*

ce r e p r e z i n t ă , 3 8 " , 5 8 % 4 i n t p t a l u l ţ e z{aujr,u \ M h ' şi m a i r»u l»t

mi i a r ă , a cT i că ρ r a t ă _a a c u m u l ă r i , ! , r îdii jo-jaită t o t î n timpu-ţ-

z a u r de5cdpţe r i ţ " j^a, -B"î p c a .şe d,esp r d n;d u n e 1 e ; o b s e r v a ţ i 1 : ; ·

en i i a'\iη gί.,,^β ,'S0% (în c o n p a r a ţ i e n ou . . c e l e l a l t e " d â u ă t e ­

A n t i o c h j a . ( \£ ex;em,p 1 a re,), „j- l a A-ntiisoihti a «auτ β ι # Η : E lagabâ'-l ;

(2' a n t o n iη i ervi ) , S e v e r u s A l e x a n d e r r£j \deirCa r î.) £<£>o r*tf'Fan I I I

l a 0 1 a c i l i a . S e v e r a., (j}e η urna i 2 , 9 2 g ) . De a s e m e n e a , r e m a r -

i ; 2,69 g ; 17,5 χ 16 mm ; i n v . 139494

tC o;h a3n, 150 9 g* ; 18 χ 17 mm ; l n v . 139*99

tC o;h e3n. » 2606g ; 1$,5 χ 18 mm ; i n v . 139500

tC o;h e3n, 2 0151g ; 20 χ 19 mm ; l n v . 1 3 9 5 0 1

tC o;h e2n, 9Ί93 g : ; R I19C x 18,5

Γ" _ I s. é. t B î r c a II Bîrca I I Bîrca IV

Total : 35 32 67 296 19 315 40 87 127

LE QUATRIÈME T R É S O R M O N É T A I R E DECOUVERT A BÎRCA

de CARMEN MARIA PETOLESCU

Redactarea r e p e r t o r i u l u i descoperirilor monetare

AISC "Anuarul I n s t i t u t u l u i de Studii Clasi-

6. Bî r s e ş t i (municipiul Tîrgu-Jiu) ( I L , p.83).

(apare Bîrsăneşti 7 - p r o b a b i l Bîrseşti; v e z i în acest

7. Bî r z e i u1 de G lort ( L, ρ . 8 Ό , vezi Cărbuneşt

14. Căpren i ( I L , p.101)

33. Polovragi ( I L , p. 208)

44. Siacu (corn. Slivileşti) ( I L , p. 242).

53. Gorj (judeţ)

BIBLIOGRAFIA DESCOPERIRILOR S I GENERALA

Ioana Bogdan Cătăniciu, Tezaurul monetar de la Poiana

Idem, Les trésors monétaires de l a D a c i e r o m a i n e . Leur

LE REPERTOIRE NUMISMATIQUE DU DEPARTEMENT

C e t t e p u b l i c a t i o n s ' i n s c r i t dans l ' i n i t i a t i v e de

de ERNEST OBERLANDER - TARN OVLAN U

Fol 1 i s, an V I 1 / 5 8 1 - 582, C.Morrisson, BNP, I , p.169/04-1

Statul Vlaho-bulgar a l Asăneştilor

lea. Tăierea monedelor mai v e c h i a a v u t l o c ' n

1 M o n e d e l e au făcut p a r t e d i n colecţia C a b i n e t u l u i Nu­

The a u t h o r i n t e n d t o r e e x a m i n e a number o f five

Rv. Legenda ·;1τη·.. totul în cerc perlat.

5. AE. 1,04 g 1 9 , 5 x 19 mm. Surfrapată p e s t e un a l t

Av. Legenda Q totul în cerc perlat.

Cf. N.Muimov, Monet i t e , p.86-88 , n r . 3 4 - 3 9 ^ . Pentru

lea se o b s e r v ă o a p l a t i z a r e t o t mai a c c e n t u a t ă a stame­

P o a t e cel mai s p i n o s c a p i t o l la numismaticii seni­

1 Asupra i s t o r i c u l u i colecţiei i n g . Con s t a n t i n C.Orghidan

u n i c u l " g r o s " de a r g i n t a l l u i T e r t e r , s e n i o r u l Dris-

u n i c u l " g r o s " de a r g i n t a l l u i T e r t e r , s e n i o r u l Dris-

c e n t , idem, Cîteva probleme p r i v i t o a r e la monedele

A FEUDAL DOBRUDJAN HOARD FOUND AT C E R N A V Î D A

Prin sondajele arheologice e f e c t u a t e 7n v a r a a n u ­

UNE MONNAIE EMISE PAR VLADISLAV I e r

In a r t i c c l u i "Un t e z a u r monetar vechi românesc:

Dacă ţ i n e m seama d e a c e a s t ă c r o n o l o g i e stabilită

c a r e arăta că între a n i i 1331-1337 g r e u t a t e a m e d i e a mo­

en i i a'\iη gί.,,^β ,'S0% (în c o n p a r a ţ i e n ou . . c e l e l a l t e " d â u ă t e

1 M o n e d e l e au făcut p a r t e d i n colecţia C a b i n e t u l u i Nu

lea se o b s e r v ă o a p l a t i z a r e t o t mai a c c e n t u a t ă a stame

P o a t e cel mai s p i n o s c a p i t o l la numismaticii seni

Prin sondajele arheologice e f e c t u a t e 7n v a r a a n u

c a r e arăta că între a n i i 1331-1337 g r e u t a t e a m e d i e a mo

58. NEGOVANOVTI, r e o . V i d i n . C u p r i l e j u l săpături

c o p e r i t în 1 9 2 6 . C u p r i n d e 100 monede e m i s e în T a r a Româ

64. DJERDAP, v o i e v o d a t u l H a j d u c k o . In timpul să

patru falsuri după t a l e r i e m i ş i în T i r o l , S a x o n i a , Bran