p re ze n ţe ro m â n e ş ti
PARTICIPAREA UNUI COLECTIV DE ARHITECŢI ROMÂNI
LA UN CONCURS, ÎN VELIKO TÂRNOVO,
REPUBLICA POPULARĂ BULGARIA
E xp resie a r e la ţ iilo r s ta b ilite la n iv e lu l c o n s iliilo r p o p u la re — în ­
scrise în c o n te x tu l mai larg al r e la ţ iilo r de p rie te n ie şi cola b o ra re
ro m â n o -b u lg a re — şi, în v ir tu te a s ta tu tu lu i p o t r iv it căruia M u n i­
c ip iu l A le x a n d ria , d in ţa ra noastră, şi O raşu l V e lik o T â rn o v o , din
R e publica P o pulară Bulgaria, s în t « oraşe în fră ţite » , în tr e 22 mai
— 28 mai 1985, o echipă de a r h ite c ţi, re p re z e n tîn d C o n s iliu l Popular
Judeţean T e le o rm a n , a fo s t in v ita tă , de Filiala V e lik o T â rn o v o a
U n iu n ii A r h it e c ţ ilo r d in Bulgaria, să p a rtic ip e la un c o n c u rs de
a rh ite c tu ră , vizîn d găsirea u n o r s o lu ţii p e n tru cîteva s itu a ţii c o n ­
c re te iv ite acolo.
Beneficiind de s p r ijin u l o rg a n e lo r de c o nd ucere ale C o n s iliu lu i
P o pula r Judeţean T e le o rm a n şi ale c o n d u c e rii S ecţiei Judeţene de
P ro ie c tă ri (Şef Secţie — arh. Paul D inescu), a rh ite c tu l V a le n tin
N ic o lic i şi sem n a ta ru l acestor r în d u ri am fo s t în v e s tiţi cu o n o ra n ta
m isiune de a p a rtic ip a la concursul a m in tit (ra p o rtîn d u -n e la a m b i­
anţa d e o se b it de c o rd ia lă şi colegia lă în care ne-am aflat, te rm e n u l
de « c o n c u rs » pare to tu ş i im p r o p r iu ) .
S itu a t în n o rd u l ţă r ii vecine şi p rie te n e , V e lik o T â rn o v o e con­
s t r u it în am ple şi spectaculoase a m fite a tre ce cobo ară spre rîu l
la n tra , ce şi-a c r o it în te re n u l stîncos un tra se u cu v e rs a n ţi a b ru p ţi
şi cu la rgi şi capricioase ş e rp u iri.
Cu o vechim e a preciabilă, capitală a celui de al do ile a ţa ra t bulgar
în tr e 118 6—1393 — ne aflăm , deci, în anul s ă rb ă to ririi a 800 de
ani de e x is te n ţă a fo s te i cap ita le — V e lik o T â rn o v o e c u c e rit şi
d is tru s de t u r c i în 1393, ia r în tr e 1598 — 1688 e re c o n s tru it.
Bogata sa is to r ie se o g lin d e ş te şi în c o n fig u ra ţia a rh ite c tu ra lă
— care, cum afirm a m , este s u s ţin u tă şi de dinam ism ul c o n fig u ra ţie i
n a tu ra le a zo n e i. Se rem arcă, astfel, zona veche a o ra ş u lu i, cu unele
c lă d iri datîn d încă d in perioada de re c o n s tru c ţie (secolul X V II),
în co n tin u a re a c ă ro ra c o n s tru c ţiile u lte rio a re au p re lu a t s p iritu l
a r h ite c tu r ii tra d iţio n a le , realizîn du-se un t o t arm o n io s , o corectă
şi pitorească îm b in a re a v e c h iu lu i cu n o u l. P o ziţia o ra ş u lu i în tr - o
zonă p re m o n ta n ă , cu bogate îm p ă d u riri în zone le de luncă şi pe
ve rs a n ţi, a lte rn în d cu p e re ţi stîncoşi şi p o r ţiu n i golaşe, cu rs u l cu
m u lte ră s u c iri al la n tre i, e x is te n ţa n u c le u lu i o ra ş u lu i vechi, fo a rte
bine conse rvat, î n tr e ţ in u t şi cu m u ltă p ric e p e re şi in te re s re s ta u ra t,
to a te acestea conferă o ra ş u lu i V e lik o T â rn o v o v ir t u ţ ile u n u i im p o r­
ta n t c e n tru de in te re s tu ris tic .
C o n cu rsu l de id ei, la care am p a rtic ip a t în V e lik o T â rn o v o , a
fă cu t p a rte d in am ple le a c ţiu n i desfăşurate în în tîm p in a re a a n iv e r­
sării a 800 de ani de la atestarea capita le i ce lu i de al do ile a ţa ra t
b u lg a r (1186), care se să rb ă to re ş te în acest an. D ouă d in cele tr e i
te m e p ropuse de c ă tre o rg a n iz a to rii c o n c u rs u lu i aveau d r e p t scop:
găsirea s o lu ţiilo r de siste m a tiz a re şi c o n fig u ra re a rh ite c tu ra lă a
u n o r zone d in c e n tru l vechi. în tr-u n a d in tr e acestea, de-a lu ngul
unu i f r o n t c o n s tr u it — pe strad a G en e ra l G u rk o — , a a p ă ru t un
hiatu s d a to ra t u n o r a lunecări de te re n d in 1978, în zona n u m ită
S vlacişteto. Se punea p ro b le m a re z o lv ă rii în tr-u n a d in va ria n te le
u rm ă to a re : • Păstrarea g o lu lu i c re a t în f r o n t, cu c o n d iţia am e­
n a jă rii s p a ţiu lu i re s p e c tiv • R e în tre g ire a f r o n tu lu i, p r in p ro p u ­
A rh ite c t C R ISTIA N DUM ITRESCU
• Л/öscut la 24 iulie 1953, la
Ploieşti
• Absolvent, in 1974, al Şcolii
Tehnice de Arhitectură şi Con­
strucţia Oraşelor —STACO— din bu­
cureşti, unde a avut ca profesori pe
arhitecţii Virgil Iconaru, Horia Con-
stantinescu ş.a., la secţia de arhi­
tectură de interior, design, mobilier
şi decoraţii
• Diplomat al Institutului de Arhi­
tectură « Ion Mincu » din bucu­
reşti, in 1983, institut in cadrul
căruia a beneficiat de îndrumarea
profesorilor arh. Dan Slavici şi
dr. arh. Gabriel Cristea
• Intre 1983—1985, este arhitect stagiar la Secţia de
Proiectări Judeţeană Teleorman, din Alexandria
• Activează, in prezent, la Institutul de Proiectări Prahova
din Ploieşti
• Manifestă interes şi preferinţe pentru arhitectura lui
r p Stirling
0 • Hobi — grafica şi pictura
n e ri, care să respecte c o n fo rm a ţia c lă d ir ilo r e x is te n te • P ro p u n e ­
rea, în acest nucleu de c lă d iri vechi une le de peste 200 de ani —,
a u n o r noi c o n s tr u c ţii care să ilu s tre z e — e v id e n t cu m ăsură şi
respect p e n tru s it — te n d in ţe actuale în a rh ite c tu ră .
Pe aceeaşi strad ă — G eneral G u rk o — , la în tîln ir e a acesteia cu o
a ltă stradă, în a p ro p ie re a b is e ric ii Sf. Spas, tre b u ia rez o lv a tă o
s itu a ţie s im ila ră celei d in tîi expuse, v iz în d c o m p le ta re a u n u i te re n
rămas v ira n în u rm a a lu n e c ă rilo r de te re n .
în am bele c azuri, s o lu ţiile a d o p ta te de n o i s-au în s c ris pe lin ia
r e î n t r e g ir i fr o n tu lu i c o n s tr u it, în s p ir itu l c lă d ir ilo r e x is te n te şi
păstrînd aceleaşi fu n c ţiu n i sau, o ric u m , a p ro p ia te acestora. T re b u ie
fă c u tă aici şi preciza rea că, asemenea unei in im i, n u c le u l vechi al
o ra ş u lu i V e lik o T â rn o v o , d e p a rte de a fi d e v e n it un « m uzeu în aer
lib e r » — în accep ţiunea mai veche a o rg a n iz ă rii, d in tre c u t, a u n o r
astfel de in s titu ţ ii — , c o n s titu ie o zonă pulsînd de via ţă, c lă d irile
sale, c h ia r şi cele mai vechi, a te n t re s ta u ra te şi e c hipate cu to a te
în le s n ir ile te h n ic ii şi c o n fo r tu lu i c o n te m p o ra n , adă postind, fie locu­
in ţe , fie a te lie re m eşteşugăreşti şi de c re a ţie ale a r t iş t ilo r plastici
(T â rn o v o fiin d şi c e n tru u n iv e rs ita r cu o p u te rn ic ă şi d e n ivel recu­
noscu t Şcoală de B e learte), fie m agazine cochete, fie u n ită ţi de a li­
m e n ta ţie , cafenele, re s ta u ra n te , mehanale, c o fe tă rii, ce a in ă rii etc.
to a te re z o lv a te cu m u lt gust, d ra g o s te şi respect p ild u ito r p e n tru
t r e c u t. T o a te a c ţiu n ile de re s ta u ra re şi re c o n s tru c ţie d in p e rim e ­
t r u l is to r ic p o a rtă pecetea d u ra b ilu lu i şi atestă g rija d e o sebită a
a r h ite c ţilo r , re s ta u ra to r ilo r , e d ililo r şi c o n s tr u c to r ilo r b ulgari,
p e n tru oraşul lo r, p e n tru re s p e c ta tu l lu i tre c u t, p e n tru r e v ita li-
zarea z o n e lo r is to ric e , re z u lta te le fiin d de-a d r e p tu l s u rp rin z ă to a re
şi, o ric u m , e x e m p la re . S e m n ific a tiv este şi fa p tu l că, pe m u lte d in tr e
lo c u in ţe le re s ta u ra te d in V e lik o T â rn o v o , a lă tu ri de p lă c u ţa cu
n u m ă ru l casei, se mai află o plăcuţă care c e rtific ă ca lita te a de buni
gos p o d a ri a lo c a ta rilo r re s p e c tiv i — c a lita te re le v în d , nu num ai
păstrare a cu ra tă a lo c u in ţe i, d a r şi a a r h ite c tu r ii e x te rio a re şi in te ­
rio a re , fă ră m o d ific ă ri şi tra n s fo rm ă ri neavenite, fă ră m o b ilie r
k its c h e tc . e tc ., o raşul d is p u n în d de a rh ite c ţi şi de a r tiş ti p lastici,
d e c o ra to ri şi d e s ig n e ri, p r in tr a d iţ ie c o n s u lta ţi şi s o lic ita ţi să-şi
dea părerea, c o m p e te n tă , o r i de c îte o r i e necesar.
R e venind acum la co n c u rs u l la care am p a rtic ip a t — c o n s titu in d
şi acesta o fo rm ă , dem nă a fi p ro m o v a tă şi u rm a tă , a c o n s u ltă rii
p ro fe s io n a le , cu p a rtic ip a re a u n o r c o n fra ţi d in a lte ţă r i — , a r mai
fi de adăugat fa p tu l că, pe lîngă re în tre g ire a f r o n tu lu i c o n s tr u it, am
mai fă c u t p ro p u n e ri, c o n fo rm te m e i, de m o b ila re a z one i cu c o r p u r i
de ilu m in a t s tra d a l, cu lo c u ri de odihnă, cu s p a ţii v e rz i, cu pavi­
m ente, alei, scări e tc ., t o tu l ra p o rtîn d u -s e la s itu a ţiile c o n c re te ,
pe care le-am p u tu t analiza la fa ţa lo c u lu i.
în zona S vlacişteto d in strad a G eneral G u rk o , avîndu-se în v ede re
în g u s tim e a s tră z ii, pe a lo c u ri d o a r cu 4 — 5 m în tr e f r o n tu r i, am
p ro p u s am enajarea u n o r lo c u ri de o d ih n ă re tra s e de la flu x u l de
c irc u la ţie şi dispuse « î n balcon », p e n tru a o fe ri p o s ib ilita te a p r iv ir ii
fru m o a s e i panoram e sp re rîu l la n tra . în m o b ila re a urbană pe care
am p ro p u s -o , am u r m ă rit co re la re a cu scara c o n s tr u c ţiilo r e x is te n te ,
e v itîn d crearea senzaţiei de m o n u m e n ta l, în b e n e fic iu l celei de
in tim itate, m u lt mai a p ro p ia te de s pecificul şi de valoarea reală a
lo c u lu i.
A rhitect V A L E N T IN N IC O LIC I
• Născut la't 20 februarie 1955,
in bucureşti
• Diplomat al Institutului de
Arhitectură « Ion Mincu » din
bucureşti, in 1983, in cadrul
căruia a beneficiat de pregătire
in atelierele conduse de dr. arh.
Cosma Jurov şi prof. dr. arh. Gabriel
Cristea
• Din 1983, işi /леере stagiul de arhitect la Secţia de
Proiectări Judeţeană Teleorman din Alexandria, in cadrul
căreia activează şi in prezent
• Hobi — fotografia, electronica şi bricolajul
 corespondenţă
SECVENŢE SUBIECTIVE— SEVILLA
firea şi nici obişnuinţa de a observa şi nota, pe caietul de
UN SUPORTER CARE N U Sl-A DEZIS schiţe al profesionistului, impresii şi detalii semnificative,
surprinse, din mers, cu ocazia vizitării minunatului oraş
NICI PROFESIA DE ARHITECT andaluz. Fără pretenţia de ne fi furnizat un m aterial doct,
excesiv de aglomerat cu date, posibil a fi de altfel extrase
din diferite enciclopedii şi tratate, precum şi înţelegînd
perfect ideea unei necesare şi decente scurtimi a textului
trim is nouă spre publicare, arh. Alexandru Panaitescu se
Prezent — alături de ceilalţi, invidiaţi, suporteri ai echipei dovedeşte a fi, deopotrivă, un observator sensibil şi un
Steaua - la finala CUPEI C A M P IO N IL O R E U R O P E N I talentat desenator al valorilor arhitecturale şi ambientale,
DE LA SEVILLA, confratele Alexandru Panaitescu, arhitect pe care le receptează atunci cînd călătoreşte, chiar şi ca
la întreprinderea M etroul Bucureşti, nu şi-a pierdut nici suporter al unei faimoase şi extraordinare echipe.
A
Estadio Ramon Sanchez Pizjuan — ţin t a unei s c u rte şi f ie r ­
1 ,2 . D ip lo m e le p e n t r u Pre" b in ţi c ă lă to rii, m arcată de im aginea, d io ra m ic ă , a A lp ilo r D in a ric i, a 1 ,2. Cose din cartierul Santa Cruz
m iu l II ex aequo, a c o rd a te A p e n in ilo r şi a In s u le lo r Baleare, pe care le-am s u rv o la t. 3,4. Detaliu de portic şi un portal
c e lo r doi a r h ite c ţi ro m â n i baroc din ALCAZAR
p a r t i c i p a n ţ i l a Reuniunea O cazie, cu d u ra ta unu i flash, de a ne în tîln i cu a m bia nţa S e ville i,
in te rn a ţio n a lă de c re a ţie - d o m in a tă de un soare s tră lu c ito r ce re lie fa p u te rn ic ancadram ente
concurs a t in e r ilo r a r h i­ şi fro n to a n e , desenate în la rgi lin ii, sinuoase, p ic ta te cu tuşe de
te c ţi de la V e lik o T ârn o v o ocru-galb en sau v e rd e -o liv , detaşate pe albul im a c u la t al fa ţa d e lo r.
B ulgaria Case d in c a rtie ru l Santa C ru z , în ă lţa te pe 2 — 3 n iv e lu r i, g ra v i­
tează s pre m inuscu lele patios in u n d a te de flo r i, care se zăresc
p r in scunde p o r ta lu r i, închise cu fe ro n e r ii d an telate , reg ă s ite şi la
3. V e lik o T â rn o v o şi p ito ­ g rila je le n u m e ro a s e lo r b o v in d o u ri o r i balcoane, suspendate cu
re s c u l c u rs a l la n tr e i p ru d e n ţă peste s tră d u ţe la rgi c ît o potecă.

S tră d u ţe , în m is te rio s la b ir in t, p a rd o s ite cu p ia tră fă ţu ită , ce

4 . S tra d ă d in v e c h iu l o r a ş , încadrează, de m u lte o r i, c îm p u ri d in p ie tr iş de rîu , m igălos în g lo b a t
a p r o p ia t ă zonei p e n tru în c im e n t, con d u c s pre p ito re ş ti p ia ţe te , al c ă ro r spaţiu este v iu
c a re s -a u fă c u t p ro p u n e ri c o lo ra t de u m b re le le v re u n e i cafenele o r i de v itr in e le unu i magazin
de a n tic h ită ţi sau de suven ire.

5 . J u r iu l R e u n iu n ii i n t e r n a ­ C o n to p in d u -s e , u n e o ri, cu casele sau etalîndu-se cu s o b rie ta te

ţio n a le de c r e a ţie - c o n c u r s sp re p ia ţa C a te d ra le i, se în a lţă z id u rile c re n e la te ale A lc a z a ru lu i,
a t in e r ilo r a r h ite c ţi de la m arca t de c u r ţile in te rio a re în c o n ju ra te de p o r tic u r i, pe ale c ă ro r
V e lik o T â rn o v o faţade se revarsă d e c o ra ţia g e o m e tric ă d in p ia tră şi s tuc în s til mude-
jares, c o n tin u a re a s tilu lu i m aur, d in p e rio a d a c a lifilo r alm ohazi.

6. A spect c a r a c te r is tic al
Trufaşă p r in e c le c tis m u l g o tic , care aici a lă tu ră fle u ro a n e lo r şi
în tîln ir ii de c r e a ţie , un a rc e lo r b u ta n te — c a ra c te ris tic e s tilu lu i g o tic — b ro d e ria d eco ra­
m om ent de r e la x a r e , in ţ ie i m aure, C a ted rala se în a lţă , în faţa A lc a z a ru lu i, cu num eroasele
c a re d ia lo g u l c o n tin u ă sub ei capele, în tre g ansam blul fiin d d o m in a t de T u rn u l La Giralda
u m b r a n u c ilo r
(G iru e ta ), m in a re t de la s fîrş itu l s e c o lu lu i al X ll-le a , d e v e n it cam­
p an ii, d a r azi, mai ales, s im b o l al S e villei.

7. Panoul cu p r o p u n e r ile
a r h i t e c ţ i l o r d in S .P .J . T e le ­
în acest d e c o r a r h ite c tu ra l, a b u n d e n t, p lin de s u g e s tii şi re m a r­
o rm a n : în s t in g ă , zona
cabil, al o ra ş u lu i, s-au re vă rsa t, la în c e p u tu l lu n ii mai a acestui an,
b is e r ic ii D im itâ r S o la n s k i;
v a lu rile zgom otoase şi s trid e n t c o lo ra te ale m iilo r de s u p o rte ri
în d r e a p t a jo s — p la n u r ile
catalani, etalîn d u -ş i cu fre n e z ie n e în ţe le a p ta — d a r fireasca — lo r
p e n tru a n s a m b lu l s tr ă z ii
în c re d e re , î n tr - o v ic to r ie a echipei de fo tb a l d in Barcelona, pe care o
G e n e ra l G u rk o ( z o n a b is e ­
mînă de b ăieţi te m e ra ri, îm b o ld iţi de Steaua lo r norocoasă, o v o r
r i c i i S f. S p a s ş i z o n a S v la -
tra n s fo rm a — în m e m o ra b ila seară, d in 7 mai 1986 — în tr - o imensă
c iş te to ) ; d e ta liu c o rp de
deziluzie, care — spre a d m ira ţia noastră — s-a m anifestat în lim ite le
ilu m in a t, d e ta liu bănci de
c o re c te ale fair-play-ului, aceiaşi în fo c a ţi s u p o rte ri ai Barcelonei
o d ih n ă şi p a ra p e t; p e rs ­
fiin d capabili să aplaude, a lă tu ri de noi — la încheierea n e u ita tu lu i
p e c tiv e
spetacol al fin a le i Cupei Campionilor Europeni —, v ic to r ia echi­
pei Steaua d in B u cure şti.

8 ,9 . P e r s p e c t iv e în zona
b is e r ic ii S f. Spas şi în
S v la c iş te to
Arh. ALEXANDRU PANAITESCU

în s fîrş it, a tre ia s itu a ţie ce ne revenea s pre re z o lv a re se refe rea

la am enajarea tra s e u lu i d in tr e sta ţia de capăt a unu i m ijlo c de tra n s ­
p o r t în com un şi un o b ie c tiv m o n u m e n ta l is to ric , avînd, e v id e n t,
şi un im p o r ta n t in te re s tu r is tic — biserica Sf. D im ită r Solanski.
T im p u l a v u t la d is p o z iţie fiin d s c u rt, p ro p u n e rile noa stre n-au
d a t re z o lv ă ri îm p in se pînă la am ănun t, ci au fu rn iz a t d o a r pun cte
p o s ib ile de plecare spre p ro ie c te le de e x e c u ţie , u lte rio a re , concu rsul
fiin d , de fa p t, aşa cum a c e ru t şi te m a şi cum am mai a m in tit, d o a r
un concurs de idei.
în acest fe l p ro p u n e rile noastre, îm p re u n ă cu ale c e lo rla lţi colegi,
p a rtic ip a n ţi la acest concurs-consultare, p r in tr e care o echipă de
a r h ite c ţi s o v ie tic i d in Poltava, mai m u lte echipe d in ţa ra gazdă,
din div e rse oraşe şi, e v id e n t, şi d in V e lik o T â rn o v o , s-au c o n s titu it
în tr - u n fond de idei, d in care, a tu n c i cînd va fi nevo ie , se va alege
o p o s ib ilă s o lu ţie p e n tru fiecare d in tr e s itu a ţiile pe care le-am
lo c a liz a t mai sus.

P e n tru m ine, ca şi p e n tru colegul m eu de echipă, satisfacţia

p a r tic ip ă rii la o astfel de m anifestare — c o n s titu in d un u t il schim b
de id ei şi p r ile j de îm b o g ă ţire a e x p e rie n ţe i p ro fe s io n a le — a fo s t
d u b la tă de b u c u ria în c u n u n ă rii stră d a n ie i n oa stre cu Premiul al
ll-lea ex aequo, a c o rd a t şi u n u i c o le c tiv de a rh ite c ţi b u lg a ri (P re­
m iu l I nu s-a a c o rd a t), pre cu m şi de p o s ib ilita te a plă cu tă de a auzi
p ro n u n ţîn d u -s e , de c ă tre c o le g ii de breaslă m e m b ri ai ju r iu lu i,
a p re c ie ri d in tr e cele mai elogioase la adresa ş c o lii ro m â n e ş ti de
a rh ite c tu ră .

»•]
Arh. CRISTIAN DUMITRESCU