■ Nr. 51 - 24 decembrie 1982 ■
11 ■
su rse le b u n e d e folosit. Şi se fră m în tă , în
s p iritu l in d ic a ţiilo r p a rtid u lu i, a l c u v in te lo r
ro stite d e to v a ră şu l N icolae C eauşescu 1*\
în a lta trib u n ă a C o n fe rin ţe i N aţio n ale, şă
a p e se p e to a te p îrg h iile ce pot d e clan şa
o en erg ie, o v a lo a re a n o u lu i, să în ch id ă
o rice ro b in e te d in c a re n u c urge d ecât
a p ă c h io a ră, să ta ie risip a de o rice fel,
să g o sp o d ă rea sc ă cu cap şl cu socoteală
to t c e -i a l o b ştii şi a l ţa rii.
V iito ru l o ra ş a g ro in d u stria l — în care,
sp e ră locu ito rii, v a fi şi p o rtu l ceea ce se
c u v in e să fie — p riv e ş te sp re z iu a de
m îin e cu ochi lim pezi, cu firescu l cu c are
u n g o sp o d ar c ată sp re n o u a o d aie a casei
sale, la a c ăre i z id ire asu d ă . Şi a c ăre i
ch eie o a re in b u z u n ar.
IDE PURCARU ■
Intrarea Mizilului
în istorie
M izilul a d e v e n it o ra ş cu p este un veac
şi ju m ă ta te în u rm ă. C înd G eo B ogza
sc ria O s u tă şap tezeci şi cinci de m in u te
la M izil, o ră şe lu l m ai p ă s tra din tre c u tu l
lui a b u rit de u ita re o fă rîm ă de p ito resc
toponim ic : M e n z ilh an e a u a, M a h a la u a
P o te ra ş ilo r sa u G ră d in a M av ru lu i. P e ste
în că p a tru sa u cinci ani s-a ra ta t o şa n să
a M izilului d e a in tra în tr - o isto rie a n e c ­
d o tic ă : aici, in tr-o b a ra c ă d in m arg in ea
a e ro d ro m u lu i m ilita r, s-a p u s la p u n c t o
bom bă a rtiz a n a lă , în c h isă în tr-o sticlă de
şa m p a n ie M ott, m e n ită s ă -l rid ic e sp re
c e ru ri p e p ă g in u l n u m it A dolf H itle r. D ar
bo m b a n -a e x p lo d a t. P iste le d e a ltă d a tă
a u d e v e n it in tre tim p im a ş com u n al şi ru ­
m e g ă to a re le se p e rin d ă în lu n g u l şi în la ­
tu l lo r fă ră te a m a sa u sp e ra n ţa că vor
a tin g e v re o d a tă v ite z a d e decolare. A m o r­
ţ it ca u n a ric i sub n e p u tin ţa de a în d răz n i
m ai m u lt, s trin s în sine, tîrg u l a p ă tru n s
su b a rip ile u n u i tim p nou cu o z estre
u m ilito r de re s trin s ă : o m o ară şi cîte v a
d a rac e, o fă b ric u ţă d e o ţe t şi o u zin ă
e le ctrică . S ta tistic a a n u lu i de ră scru c e
1944 co n se m n a la M izil 1513 a n alfab e ţi.
P rim a c o o p era tiv ă a lu a t fiin ţă aici în
1949, la doi ani d u p ă 6e d e v en ise ţa r a re ­
p u b lic ă p o p u la ră . Şi co o p era tiv a a v e a un
n u m e de fa lă a tu n c i, d a r duios de ridicol
a stăz i : C izm arii p ro g resişti.»
C o m p a ra ţiile în tre ce a fo st şi t e e ste
M izilul n u m ai sîn t o p e ra n te a stăzi, d in ­
colo de fa p tu l că a lă tu ri de m u ltă c ăld u ră
a d u c în in im i şi u n v a l d e c o n ste rn a re
apusă. O ra şu l îşi m ă s o a ră m ai d eg rab ă
p re z e n tu l c u s ta tu ra u n u i v iito r a p ro ­
p ia t. D in 1967, cîn d to v a ră şu l N icolae
C eau şescu a v iz ita t a ceste m ele ag u ri,
d e z m o rţin d u -le n e c lin tire a de deèen ii în ­
tre g i c u p e rsp e c tiv a u n o r p ro iec te p ro m i­
ţă to a re , a tre c u t d o a r u n d e ce n iu şi j u ­
m ă ta te . D ar in c u p rin d e re a lui s-a e d ifi­
c a t şi s -a c o n stru it cît in tr-u n veac şi j u ­
m ă ta te , d a că n u c h ia r m ai m u lt. In p r i­
m u l rin d , s-a lim p e z it s ta tu ra u rb a n ă a
lo c a lită ţii : 1 500 a p a rta m e n te in blocuri
noi şi sp a ţii c o m e rcia le în tin se pe m ii de
m e tri p ă tra ţi a u re v ig o ra t c a lita te a v ieţii
d iu rn e la n iv e lu l su b s ta n ţe i ; re ţe le le de
a p ă p o ta b ilă şi c an a liz are , in e x iste n te
p în ă a tu n c i, a u rid ic a t lo c a lita te a la o ri­
z o n tu rile u n e i e x is te n ţe civilizate. Şi s-a
c o n tu ra t to to d a tă o p la tfo rm ă in d u stria lă
p e m ă s u ra c a p a c ită ţii in b ra ţe de m u n că
a M izilului re n ă sc u t. F a b rica de m obilă
ta p iţa tă R elaxa şi fila tu ra d e lin ă p ie p tă ­
n a tă ş i-a u c o n so lid a t în tre tim p p re sti­
g iul, a tît in ţa ră , c it şi p e ste h o tare , con­
trib u in d , îm p re u n ă c u a g ric u ltu ra , la îm ­
p lin ire a u n e i p ro d u c ţii globale a n u a le de
1,8 m ilia rd e lei. In in d u strie sîn t în c a d ra ţi
a stăz i p e ste 7 000 de lo cu ito ri ai M izilului
şi şa n se le lo r d e acces la o c a lific a re jn
co n se n s c u a s p ira ţii fire ş ti se h o tă ră sc in
d o u ă m a ri licee : u n u l in d u stria l, p e n tru
in d u s tria c o n stru c to a re d e m aşin i şi
u şo a ră, şi c e lă la lt a g ro in d u s tria l. Ca şi
d e z v o lta re a e d ilita ră a u rb e i, şi d e z v o lta ­
re a ei in d u stria lă , şi d e z v o lta re a firea sc ă
a bazei în v ă ţă m în tu lu i a fe re n t in d u strie i
sîn t procese în curs, im p e tu o ase, deschise
s p re v iito r. Ia r de acu m în a in te stă în
faţa M izilului şi d a to ria de a -şi sta to rn ic i
e x is te n ţa in c a d ru l u n u i p ro fil d istin c t,
c o n co rd a n t cu o re a lita te şi nicidecum cu
o h im e ră . E ste d e stin u l d e c e n tru u rb a n
a g ro in d u s tria l. -
D e la şe fu l g ă rii M izilului, Ionel A lion-
te, la p ro fe so rii S ta n c a N icolescu şi
G h eo rg h e U ruc, d irec to rii c elo r două licee
şi, apoi, la re sp o n sa b ilii în tre p rin d e rilo r
in d u s tria le a b ia a p ă ru te in p e rim e tru l
o ra şu lu i d ru m u rile sîn t sc u rte şi n u în ­
tr u to tu l e se n ţiale . D a r p rim a ru l M izilului,
M ielu C odescu, p a rc ă ştie ce ştie şi nu
In tlm p lă to r b a te fie ru l pe o fa ţă a lu c ru ­
rilo r m u lt m ai caldă. A v in d u -şi tem e liile
im p la n ta te în c e n tru l u n e i p ro sp e re zone
agricole, M izilul ş i-a ră su c it d e la o v re ­
m e p riv irile sp re re a lita te a p re s a n tă a
u n o r în d e le tn ic iri a n c e stra le , în tru c itv a
n e g lija te în fe b ra u rb a n iz ă rii şi a in d u s­
tria liz ă rii re ce n te . C o o p e rativ a a g ric o lă de
p ro d u c ţie a M izilului m ai n u m ă ră astăzi
v re o 320 m em b ri, m a jo rita te a o a m e n i b ă -
trin i, ceea ce n u în se a m n ă d ecît că
m u n cile cim p u lu l a u cam fo st u ita te aici.
Ş i orice a m n e zie îşi a re sc a d en ţa ei. E ste
a d e v ă ra t, d e stin u l M izilului, în u rm ă to re a
e ta p ă de d e zv o ltare , n u s-a h o tă rît la M i­
zil, in să e ste de re cu n o sc u t că aici i s-a
a c c e p ta t c la rv iz iu n e a şi 17 000 lo cu ito ri ai
o ra şu lu i, îm p re u n ă cu lo cu ito rii a şe z ă ri­
lo r ru ra le în v e c in a te , tra v e rs e a z ă a stăz i o
n o u ă n ă d e jd e . în a in te d e to a te , e ste sem ­
n ific a tiv fa p tu l că în con siliu l unic a g r o ­
in d u s tria l a l M izilului s -a u sta to rn ic it în
u ltim a v re m e cele m ai im p o rta n te re c o r­
d u ri ag rico le ale ju d e ţu lu i P ra h o v a . Şi
p re şe d in te le lui, G h eo rg h e Jo iţa , le e nu-
m e ră cu m în d ria c u v e n ită de a n u le da
c h ia r u şo r d e c a p ă t : c u 5 802 kg la h e c ­
ta r, fe rm a din M izil a I.A .S. T oh an i d e ­
REPUBLICA - 3 5
ţin e lo c u l în tll p e ju d e ţ la c u ltu ra g r iu ­
lu i ; c u 10 200 k g la h e c ta r, V adul S ă p a t
d e ţin e locul în tii p e ju d e ţ la re c o lta de
stru g u ri ; c u 8 694 kg boabe ia h e c ta r, la
F ln tîn e le s-a o b ţin u t lo cu l în tîi p e ju d e ţ
la c u ltu ra p o ru m b u lu i ; c u 21 000 k g la
h e c ta r, V adul S ă p a t m a i d e ţin e şi locul
în tii p e ju d e ţ şi la c u ltu ra c a rto fu lu i ; in
sfirşit, cu 2 932 kg la h e c ta r, la F în tin e le
S-a o b ţin u t şi locul în tii pe ju d e ţ la p ro ­
d u c ţia d e flo a re a -s o a re lu i. Şi c ît a r fi ea
de m o n o to n ă , e n u m e ra re a e ste d e d a ta
a c e a s ta d e n a tu ră e se n ţia lă . D acă în in ­
d u s trie m ai e ste u n e o ri loc p e n tru jo n g le ­
rie d e c ifre , p e n tru slalom în tre n iv ele le
p ro d u c ţie i fizice, g lo b ale sa u n e te , în
a g ric u ltu ră lu c ru rile s ta u a ltfe l : m ag a ­
z iile şi silo z u rile sln t fie plin e, fie goale.
D acă în p riv in ţa d e zv o ltării e d ilita re a
u n u l o ra ş a ce la şi ste a g se m ai n u m ă ră
u n e o ri d e două sa u d e tre i ori, a g ric u l­
tu ra n u m ai în g ăd u ie c o n ta b ilită ţi în p a r­
tid ă d ublă.
Şi ceea ce s-a sp u s p în ă aici în că nu
e s te sin g u ru l a rg u m e n t în fa v o a re a a d e ­
v ă ru lu i că M izilul s-a re în to rs cu m ai
m u ltă n ă d e jd e a su p ra a cestei co m p o n en te
d e cisiv e a p ro filu lu i său v iito r. In plus,
a so c ia ţia econom ică in te rc o o p ç ra tista din
M izil d e ţin e în p re z e n t 680 vaci cu la p te .
In to a m n a a c e a sta a în c e p u t p o p u la re a
fe rm e lo r de bov in e din M izil, de fa p t în-
g ră şă to rii în flu x , d e p e n d e n te de I.A.S.
T o h an i şi I.R .I.C . îm p re u n ă , v o r a tin g e
c u rîn d o c a p a c ita te de 7 000 c ap e te , în tr-o
p rim ă e ta p ă. P ro s p e ră se a ra tă a fi şi o
fe rm ă d e 5 000 b e rb ec u ţi. d e stin a ţi e x p o r­
tu lu i. Şi a b ia d e acum în a in te p ro d u c ţia
globală a m in tită m ai sus, de 1,8 m ilia rd e
lei, p a rcă Începe să-.şi d e zv ă lu ie o altă
su b sta n ţă . P rim a ru l M ielu C odescu stă în
fu n c ţia de astăzi din fe b ru a rie 1974 şi n i­
m eni nu se în d o ie şte că a m e rita t şi m e ­
rită a c e a stă în cre d ere . F iin d ei însuşi
c o n v in s că in tra re a M izilului în istorie,
ra ta tă cîn d bom ba aceea n e n o ro cită n -a
e x p lo d a t, a b ia acu m se p e tre ce . Şi nu
e ste o in tra re în tr - o isto rie de a n ecd o te
p o triv ite cap la cap de h a za rd , ci în tr-o
isto rie a b u n ă stă rii. A dică în tr-o isto rie
din c a re o am enii culeg un în ţe le s şi p e n ­
tru v iaţa d e to ate zilele.
MIHAI PELIN ■
Tîrgu Neamţ
se z o re şte !
De la P aşcani la Tg. N eam ţ, cale de nici
30 km , p anglica d e a sfa lt a şoselei leagă
cele două lo ca lităţi în m in u te c are n u dau
ju m ă ta te a de oră, dacă a i la disp o ziţie un
a u to tu rism co n fo rta b il, rap id . D octorul B îr-
gaoanu, rad io lo g din Tg. N eam ţ, a p rin s
insă şi tim p u rile cîn d n u m ita le g ă tu ră se
făcea p e un d ru m n e a sfa lta t, n u m ai gropi,
cu o sin g u ră c u rsă a u to pe zi în tre P a ş­
cani şi Ţg. N eam ţ şi to t u n a înapoi. In
sa ţu l C risteşţi, cam la ju m ă ta te a d ru m u ­
lui, „ r a ta “ făcea o h a ltă de cel p u ţin j u ­
m ă ta te de oră, c oborau toţi p a sa g erii d a r
Şi şo feru l, in tra u la b u fe t, trec ea tim p u l,
şo fe ru l se în tin d e a cam m ult la u n a m ică,
p a sa g erii în ce p ea u s ă -i ad u că a m in te c -a r
fi tim p u l să se plece, o m u l se su p ă ra deo­
d a tă şi se b u rz u lu ia :
— D a ’, sta i o leacă, ce te zo reşti aşa T I
C u rio asă isto rie a u a v u t lo cu rile d im -
p re ju ru l C e tă ţii N e am ţu lu i. T îrg u l este
sig u r, m a i vechi d ecît P ia tra N eam ţ, re şe ­
d in ţa d e azi a ju d e ţu lu i, d in to td e a u n a a fla t
la o im p o rta n tă ră sc ru c e de d ru m u ri d in ­
sp re şi sp re B ucovina şi A rdeal, s-a dez­
v o lta t negoţul şi m e şte şu g u rile a u lu a t
a v în t, d a r tim p u rile s-a u sch im b at m u lt,
tîrg u ş o ru l a ră m a s lu n g ă v rem e a d o rm it,
to t m ai p ră fu it de la u n a n la altu l, ieşind
a p ro a p e co m plet d in c erc u l o ra şe lo r do
fa im ă m ă c a r re g io n a lă . R ăscrucea d e d ru ­
m u ri s-a d o v e d it d o a r a p a re n tă , acu m a l­
tele e ra u d ru m u rile m ai ra p id e şi m ai
bune, pe cale de fie r îndeosebi, ia r Tg.
N eam ţ n -a fost n icio d a tă leg a ţ p rin cale
fe ra tă d e nim ic. L o cu ito rii săi se o b işn u i­
se ră p a rcă în ideea că, fă ră cale fe ra tă , în
tîrg u l lor n u p o a te e x is ta in d u strie , ia r
in d u strie n u s -a fă c u i decît 'a r a r e o r i în-
tr - u n o ră şel c are n u poseda cale fe ra tă !
Un c erc vicios, o izo la re c are nu p u te a
duce la n im ic bun.
Şi to tu şi, cam d in 1975 Încoace, tîrg u l de
su b D ealu l P le şu lu i, de u n d e c o n tin u ă să
v egheze stră v e c h e a C e ta te a N e am ţu lu i, a
Început să se schim be la fa ţă ra d ic al, o-
d a tă cu d e zv o ltare a c a re a c u p rin s to ate
o ra şele m ici de pe c u p rin su l tă rii. „ Ş u -
şe a u a m a re “, stra d a p rin c ip a lă în tre a lte
două sa u tre i c are fo rm a u m ai to t o ra şu l
şl-a sc h im b a t în fă ţiş a re a de la u n a n la a l­
tu l, p e ste 100 d e b lo cu ri z v elte in n u m ai 7
ani, c u p rin z in d v reo 2 400 de a p a rta m e n te ,
ad ică a p ro a p e 8 000 de oam eni m u ta ţi în
case noi d in tr-u n n u m ă r d e 1*1 600, cît c u ­
p rin d e to a tă su fla re a o ra şu lu i. S tin d de
v orbă cu C o n sta n tin D an, v ice p reşed in te al
co n siliu lu i p o p u lar, h u m u le şte a n cu m u l­
tă c u m p ă ta re la v o rb ă şi gînd. a flă m o R e a lita te a a ce stu i o ra ş o p tim ist p rin sem ­
m u lţim e d e d a te ce .pot se rv i u n u i tab el
sta tistic şi, sig u r, n u le vom p u te a cu­
p rin d e p e to a te : casă d e c u ltu ră , c in e m a ­
tograf, n u m ero a se sp a ţii com erciale, poli­
clinică, autog'ară, p o ştă n o u ă , h a n u l „C asa
a rc a şu lu i“ şi m o te lu l „ P lă ie şu “, d isp e n sa r,
450 locuri în g ră d in iţe şi căm ine, 32 săli
noi de cla să şi aşa m a i d e p arte, o a d e v ă ­
ra tă o p e ră d e re c o n stru c ţie a o ra şu lu i, pe
care, ne a sig u ră dîn su l, dacă n u 1-aţi v ăzu t
de c iţiv a a n i, nici n u 1-aţi m al p u te a re ­
cu n o aşte. H u m u leşti, K u m u leştii N oi ş!
B lebea au d e v e n it lo c a lită ţi com ponente.
Tg. N eam ţ e ste cu a d e v ă ra t u n o ra ş in d u s-
tria l-a g ra r, re aliz in d c irca 800 d e m ilio an e
la p ro d u c ţia in d u stria lă şi v re o 9 la cea
a g ra ră , in fie c a re a n : „ V o lv atir“, în tre ­
p rin d e re re p u b lica n ă p ro d u cln d fu rn itu ri
p e n tru confecţii, fa b ric ă de m o b ilă
a v în d şi se c to r de a r tă sc u lp ta tă,
c o o p era tiv e m e ş te şu g ă re ş ti de
p o p u la ră şi a rtiz a n a t în tin z în d u -ş l re ­
ţe a u a sp re co m u n ele V ăratic, A ga-
p ia, B ă lţă te şti şi a lte le , p re s tă ri
vicii şi in d u s trie m ică, Un c e n tru d e p re ­
lu c ra re a leg u m e lo r şi fru c te lo r, d a r şi
d o u ă C .A .P .-u ri c a re „ n -a u m e rs m a i bine
ca azi d e c în d s -a fă cu t c o o p era tiv iz a re a
a g ric u ltu rii“, o a so c ia ţie econom ică in te r-
c o o p era tistă , se c to r pom icol şi d e e x p lo a ­
ta r e a lem n u lu i bine dezv o ltate, m a i bine
d e 10 000 de oi, d in p re te n ţio a sa ra s ă C a­
ra cu l, a tît în c o o p era tiv e le ag ricole cît şi
in p ro p rie ta te a c e tă ţe n ilo r (u n u l d in tre ei,
C. F lorescu, d ire c to r al lic e u lu i „ Ş te fa n c e l
M a re “, a re o s u tă d e a stfe l de a n im a le !),
c resc u te fru m o s p e cele 800 de h e c ta re de
p ă şu n e a fla te în p ro p rie ta te a c o n siliu lu i
p o p u la r şi în că a lte ase m e n ea , ce te fac
să sim ţi u n pu ls nou pc m a lu rile rîu lu i O -
zana, cel e in ta t de C rean g ă. S ig u r, sînt
11 000 d e o am en i ai m u n cii în in d u s tria o-
ra şu lu i, d a r tîrg u l de du m in ică a ră m a s
u n a d e v ă ra t spectacol, se a d u n ă de fieca­
re d a tă în tre şa se şi şa p te m ii de oam eni,
se v in d a n im a le fru m o a se şi deloc ieftine,
şi to t a stfe l „ co n siliu l“ îşi fa ce p la n u l de
liv ră ri la fo n d u l d e sta t, p rim in d de la
g o sp o d ă riile p o p u laţiei 200 de to n e d e c a r­
ne, 1 600 h l de la p te , 7 000 kg lină şi aşa
m a i d e p a rte , fă ră a u ita cele 4 h e ctare
tra n s fo rm a te in g ră d in i d e legum e, ehiai
în v e c in ă ta te a b lo cu rild r d e locuinţe.
„A vem încă m u lte , fo a rte m u lte de făcut !
H o tă rîrile C o n fe rin ţe i N aţionale, m a rile şi
în su fle ţito a re le sa rc in i pe c are n i le tr a ­
se a ză se c re ta ru l g e n e ra l n e obligă la
fe g în d ire p ro fu n d ă -a m u n cii n o a stre. A nul
v iito r, de pildă, ne gindim să d e fin itiv ă m
— în p rim u l rin d cu fo rţe le n o a stre ! — şi
c e n tru l o ra şu lu i“ — ne sp u n e m ai d e p a rte
v ice p reşed in tele C o n sta n tin D an, plecînd
de la vechea zicală d u p ă card T îrgu
N eam ţ e ra oraş, d a r n -a v e n c e n tru ! M ai
m u lt decit a tît, »puneau g u rile rele, la in­
tra re a în tirg s - a r fi in sta la t in tr-o v rem e
o p a n c a rtă a n u n ţin d d irec t : „ T u rişti, m e r­
g eţi uşor, că se te rm in ă o ra şu l !“ L u cru rile ,
a stăzi, sîn t to t m a i d e p a rte de a c e a stă im a ­
gine. Apoi, to t C o n sta n tin D an zice : „ Ia r
c u rîn d , tre b u ie să ne gîndim şi la g a ră “.
G a ră , la Tg. N e am ţ ? Ei bine, da'T cei 28 de
k ilo m e tri c are se p a ră P a şc a n ii d e
N eam ţ a u fost d e ja „ a ta c a ţi“, în a n u l t r e ­
c u t a u în cep u t lu cră rile , d a r lu c ra re a n u -i
deloc sim plă, 900 d e m e tri d e tu n e l, apoi
un v iad u c t de 400 m , trec în d p e ste şoseaua
E 20 şi pe d e a s u p ra rîu lu i M oldova, stră -
b ă tîn d p ă d u re a P o v e rc a şi o cîm pie, apoi
g a ta , locom otiva e le c tric ă in tră d e ja în t r i ­
a ju l g ă rii din Tg. N e am ţ, im a g in e p e care
o a n tic ip ă m cu m u ltă p lăeere, d eşi sig u r
încă n e -a m g răb it, lu cru l a ce sta n u se va
p e tre c e d ecît sp re sfîrşitu l a n u lu i
A vînd le g ă tu ra d ire c tă cu m a rile m a g is­
tra le fe ro v ia re ale ţă rii, în Tg. N eam ţ,
in tr-u n v iito r deloc p re a d e p ă rta t, to tu l
d e v in e ia ră şi posibil. O raşul, a stăzi, se zo­
re ş te s p re noi zări. El ştie că m a i a re încă
m u lte d e făcu t, că, aşa cum su b lin ia p re ­
şe d in te le ţă rii la re c e n tu l forum al com u­
n iştilo r, v a tre b u i, p e n tru ce i s-a d a t şi 1
se dă, să dea la rîndu-1 cu o fo rţă m ere u
sp o rită. M ai sîn t d e stu le g re u tă ţi,
p rin tr-o b u n ă g o sp o d ă rire, ţin în d d e e fo r­
tu l propiu al oam en ilo r, ele pot fi b iru ite.
S e p o a te tră i şi m ai b in e la Tg. N eam ţ,
dacă, e v id e n t, se m u n ce şte şi se g în d eşte
to t m ai b in e !
DUMITRU GRAUR ■
Nişte oameni
cărora le place
mersul pe jos
S tă ru ie ici-colo, din ce în ce m ai fira ­
vă, e d re p t, c re d in ţa că dacă in tr-o co­
m u n ă s -a u rid ic a t c îte v a blocuri, e v e n i­
m e n tu l tr e b u ie în ţe le s ca un c e rtific a t de
n a şte re al u n u i nou oraş. L a Ţ ăn d ă re i,
p rim e le tre i blo cu ri a u fost c o n stru ite in
1965. A v eau cîte tre i e ta je şi se niim eau
A. B. C. P ă m în tu l B ă ră g a n u lu i p u te a fi
v ă zu t, în sfirşit, din balcon. E lim p ed e
in să că fa p tu l a ce sta n -a în se m n a t o
d e sp rin d e re d e p ro m isiu n ile p ă m iu tu lu i
nici m ai tîrz iu , d u p ă 1 m a rtie 1908, cînd
Ţ ă n d ă re i a fo st d e c la ra t oraş, cînd blo cu ­
rile s -a u m ai în d e s it ia r n u m ă ru l e ta je lo r
a c re sc u t de la tre i la p a tru .
V enind d e p e u n d ru m de cîm p şi ie ­
şind, ca să zicem a şa, la a sfa lt, n oul oraş
a tin u t m ai cu se a m ă să n u c ălăto re ască
şi să în a in te z e m ai d e p a rte pe spezele sau
pe ro ţile a ltc u iv a . D acă n u s -a u a ru n c a t
în v re o m a şin ă d e ocazie ci a u zis să
m e a rg ă p e jos, cei din Ţ ăn d ă rei a u fost
convinşi că m ersu l p e jos, se ştie doar,
face b in e la să n ă ta te . Şi a ce sta n u e d ecît
un fe l de a sp u n e că o ra şu l a şe za t în u n ­
g h iu l d e la v ă rs a re a Ialo m iţei în D u n ă re
a ţin u t să tră ia s c ă to t pe seam a p ă m în -
tu lu i, de fa p t.
D e aici n u a r m ai fi d ecit u n p a s p e n ­
tru a n e c onvinge că tre b u ie să ne e li­
b erăm d e p re ju d e c ă ţi g în d u l că a g ric u l­
tu ra a fu g it in tr-o p a rte a c u m p e n ei ia r
in d u s tria in c e a la ltă , că u n a ş l-a fă c u t
c e ta te la sat Iar a lta şi-a rid ic a t fo rtă re ţe
la oraş, că ele sîn t fe te le u n e i m onede
d in c a re alegem u n a n u m ai, c iştig ă to a re,
!n tr-u n joc d e stu l de risc a n t Incit să p o a ­
tă să n e c a d ă su b ochi tocm ai f a ta c ea ­
la ltă . O d ovadă că n u n e -a m h a z a rd a i ln -
tr - u n a se m e n ea joc e ste. p în ă la u rm ă , şl
fa p tu l că v orbim d e sp re Ţ ă n d ă re i. d e sp re
a ce st o ra ş u n d e c h ia r dacă localnicii au
p ro p u s de c u rîn d să c o n stru ia sc ă o u n i­
ta te N u fă ru l, se ştie p re a b in e că p ă m în ­
tu l n u m u rd ă re şte şi că p e te le de p ă m la t
■ Flacăra pag.
a rtă
se r­
de p e h a in e nu e ste n evoie să fie scoase
la c u ră ţă to ria chim ică.
D e aceea, şi în p rim u l rin d p e n tru că
n -a m v e n it la Ţ ă n d ă re i n u m a i p e n tru a -i
n u m ă ra fa b ric ile de pe sc a ra tre n u lb i şi
c it o p re şte tre n u l în g ară, vom s tă ru i a su ­
p ra în ţe le su lu i pe c a re l-a d e p rin s orgo­
liul lo caln icilo r şi n ă d e jd ile lor, de la o
v re m e , m ă c a r p e n tru a fa ce lim p e d e a d e ­
v ă ru l că nim ic d in ceea Ce p ro d u c fa b ri­
cile g ru p a te în tr-o m a rg in e a a ce stu i o raş
n u p a rv in e , g îfîin d , de p e ste m ă ri şi ţă ri,
d e p e itin e ra re in te rc o n tin e n ta le , ci so­
se şte în b u n ă p a rte de pe p ă m in tu rile c are
6
se văd, c ît se văd, c h ia r din balcoanele
c elo r a p ro a p e 800 de a p a rta m e n te con­
s tru ite p în ă a stăz i la Ţ ăn d ă re i. în tr e h o ­
ta re le C on siliu lu i unic a g ro in d u stfial-c e-şi
a re sed iu l în o ra ş i n tr ă cam 30 000 de hec­
ta re şi m ai m u lte fe rm e risip ite p rin sa ­
te le d in ju r, la B ucu, V alea C iorii, G h e o r­
g h e L a z ă r şi O grada. Ia r V asile Bai*bu,
p re şe d in te le a c e stu i c onsiliu, u n b ă rb a t
volnic şi c a re u m b lă to a tă ziua, de la o
fe rm ă la a lta , cu căc iu la p e ochi şi c u
s c u rta cea n e a g ră d e dim ie p e el. Ştie că
d e p e p ă m în tu l a ce sta in d u s tria o ra şu lu i
Îşi ia m a te ria p rim ă ca d in tr-o c ă m a ră
a p ro p ia tă , n u ca d e dincolo de p ra g u ri pe
Tg. c a re fe lu rite îm p re ju ră ri le fac ori p re a
în a lte o ri p re a adinei.
C ît a lţii a u d e tre c u t a se m e n e a p ra g u ri,
cei d in Ţ ă n d ă re i lu c re a z ă în p lin . F a b ri­
ca de z ah ă r, de e x em p lu , a re o c a p a c ita te
d e 480 tone în 24 <ie ore şi ea c h ia r a tît
p ro d u c e, 480 to n e de z a h ă r în 24 de ore.
D e a ceea, n e sp u n e p rim a ru l A le x a n d ru
C ulina, to a te u n ită ţile in d u stria le ale o ra ­
şu lu i a u p u tu t ra p o rta , în c in ste a C onfe­
rin ţe i N a ţio n a le a p a rtid u lu i, că a u în re ­
1984. g is tra t în a ce st a n în se m n a te beneficii.
L a fa b ric a u n d e se pro d u ce u lei din soia
şi in, la fa b ric a u n d e se face d ro jd ia de
b e re d in c a re c îte v a ju d e ţe din su d u l ţa rii
îşi p lăm ă d esc p îin e a zilnic n ri la în tre ­
p rin d e re a de p ro d u se ceram ice, d escen ­
d e n tă a u n u i vech i a te lie r de cără m iz i şl
ţig lă, d e sp re re n ta b ilita te se v o rb e şte in
te rm e n ii c u v en iţi, corecţi, a d ic ă n u se u ită
nici p re ţu l p lă tit, d in tre c are d e sig u r cel
d ar, a l e n erg iei în p rim u l rind. Şi fă ră în d o ia ­
lă că m u n c ito rii o ra şu lu i, 5 000 c u toţii,
a u d re p tu l de a se m in d ri cu fa p tu l că
in d u s tria d in Ţ ă n d ă re i a c o n su m at m al
p u ţin ă e n e rg ie d e cît se sta b ilise p rin co­
te le c a re i-a u fo st re p a rtiz a te . S ig u ra n ţa
a r ă ta tă d e o a m e n i in m e se rii d e c a re în
u rm ă cu n u p re a m u lt tim p d o a r a u zise ră,
a r p tu e a fi u n a d in tre e x p lic a ţii, m ai cu
se a m ă că, tin e ri fiin d , aceşti m u n cito ri
sîn t a b so lv en ţi ai liceu lu i a g ro in d u s tria l
d in o raş, deci n u a u in tra t să m u n ce ască
tn in d u s trie n u m ai in u rm a unei c alifi­
c ă ri su b ite şi su b ţirele . O ra şu l care, a tu n c i
cîn d s-a n u m it p e n tru p rim a d a tă oraş,
în su m a o p ro d u c ţie a n u a lă de 47 m ili­
o ane de lei, a ră m a s u n m o d est c o n su m a­
to r de e n e rg ie c h ia r şi a stăzi, cînd v a lo a ­
re a p ro d u c ţie i lui a tin g e u n m iliard . Şi
nu v a tre c e m u lt, n e m ai sp u n e A le x a n ­
d ru C ulina, va tre c e d o a r u n a n p în ă cînd
v a lo a re a p ro d u c ţiei m a rfă se v a d u b la şi
v a a ju n g e să fie de a p ro a p e 2 m iliard e .
C ît de c u rîn d va in tr a in fu n c ţiu n e o fa ­
b rică d e 'a m id o n şi glucoză şi v a în cep e
c o n stru ire a unei fa b ric i de b ere, ceea ce
în se a m n ă că sp ecificu l in d u strie i dezvol­
ta te aici, în u ltim ii ani, v a c o n tin u a să
ră m în ă un sem n d istin c tiv şi to t m ai
elo c v en t a l u n o r decizii şi o p ţiu n i econo­
m ice în ţe le p te .
D e sp rin d em d in tr-u n m a te ria l docu­
m e n ta r d e sp re Ţ ă n d ă re i, pe c are l-a m p u ­
tu t c o n su lta in b iro u l p rim a ru lu i A le x an ­
d ru C ulina : „C in e îşi în ch ip u ia c ă pe
c im p u rile p lin e cu ciu lin i se v o r în ă lţa
a d e v ă ra te c ita d e le a le in d u strie i ?“. In să
A le x a n d ru C u lin a tă ia se u ltim e le c u v in te
şi sc rise se d e a s u p ra lo r a ltele, a stfe l in c it
În tre b a re a să se re fe re la „ o raşu l a g ro in ­
d u s tria l de a zi“. C eea ce, am zice, v ă d e ş te
u n b u n sim ţ in v in c ib il, căci n u din h ip e r­
bole se n a şte p re stig iu l ace stu i oraş. In tre
lo cu ito rii Iul, 15 000, p rim a ru l se a r a tă а Я
tn tiiu l c are să ştie că, m ai p re su s de orice,
n u e ste n e v o ie să p riv im re a lita te a în tr-o
o g lin d ă c a re să -i m ă re a sc ă d im e n siu n ile .
n ele p ro sp e rită ţii lu i şi p rin g rija ce şl-o
a ra tă sieşi de a d e v en i m ai fru m o s este
în d e a ju n s de b ogată, a şa cum e. A ceastă
re a lita te sig u ră şi p lin ă de p ro m isiu n i ia
acelaşi tim p , to t o am enii Sînt, ca p re tu ­
tin d e n i. N işte oam eni iu b iţi d e v iito r, am
zice, c îtă v re m e p ă m în tu l d in a c ăru i
se v ă ei ş i-a u c lă d it in d u s tria v a ro d i in
fie c a re an. A sp u n e c h ia r aşa, că ei sîn t
n işte oam eni iu b iţi de v iito r, c red e m că,
d u p ă cele a ră ta te d e sp re Ţ ăn d ă rei, n u în ­
se a m n ă în nici u n caz d o a r u n fel d e -a
În n o d a c u v in te le in cit să p o a tă plesni ca
u n bici pe m a rg in e a u n e i c ă ru ţe goale.
DUMITRU ELIADE ■