496 ÎN SFÎNTA ŞI MAREA ZI MIERCURI
m o r m în t... S f î r ş i t u l : D e c i c e e a c e g r ă i e s c
E u , g r ă i e s c c u m M i- a z is T a t ă l . P s a lm . 50.
TRICINTAREA
A lc ă tu ir e a lu i C o sm a .
I r m o s u l d e d o u ă o r i ş i t r o p a r e l e p e 12;
a p o i i a r ă ş i I r m o s u l, în a m î n d o u ă s t r a n e l e
îm p r e u n ă .
C î n t a r e a a 3 -a , g l a s u l a l 2 - le a :
Irm o su l :
jp e p ia tr a c re d in ţe i în tă rin d u -m ă ,
-*■ lă rg it-a i g u ra m e a a s u p ra v răj-
« m a şilo r m e i ; că s-a v eselit d u h u l
«m eu a c în ta : N u e ste s fîn t ca D u m ­
n e z e u l n o s tr u , şi n u este d r e p t afa-
« ră de tin e , D oam ne».
î n d e ş e rt şi cu m in te în r ă u tă ţită se
a d u n ă a d u n a re a c e lo r f ă r ă de lege,
ca să Te d o v ed e ască v re d n ic de p ie r­
zare, p e T in e, H ris to a s e M în tu ito ru -
l e ; C ă ru ia c în tă m : T u e ş ti D u m n e­
zeu l n o s tru , şi n u este s fîn t a fa ră de
T ine, D o am n e.
S fa tu l cel c u m p lit al c e lo r f ă r ă de
lege, fiin d cu su fle t îm p o triv ito r lu i
D u m n ezeu , se sfă tu ie ş te să u c id ă ca
p e u n n e tre b n ic p e H ris to s cel d re p t;
C ă ru ia c în tă m : T u e ş ti D um nezeul
n o s tr u , şi n u e ste s fîn t a f a ră de T i­
ne, D o am n e.
Ş i î n d a t ă e c t e n i a m ic ă .
CONDAC, g l a s u l a l 4 - le a :
P o d o b i e : C e l c e T e - a i î n ă l ţ a t p e c r u c e ...
M ai m u lt d ec ît d e s frîn a ta fă c în d
fărăd e leg e , p lo i de la c rim i n ic icu m
n u Ţ i-am a d u s, B u n u le ; d a r cu tă ­
cere ru g în d u -m ă , ca d c ă tr e T ine, să-
r u tîn d cu d ra g o ste p re a c u ra te le T a ­
le p ic io a re . Ca să-m i d ai ie rta r e de
greşeale ca u n S tă p în , m ie celu i ce
g r ă ie s c : M în fu ito ru le , de în tin ăc iu -
n ea fa p te lo r m ele c u ră ţe şte -m ă .
icos
F em eia c a re e ra m a i în a in te des-
f rîn a tă , d e g ra b s-a a r ă ta t în ţe le a p tă ,
u r în d lu c ru rile p ă c a tu lu i ce lu i ru ş i­
n o s şi p lă c e rile tr u p u lu i ; aducîn-
du-şi a m in te de ru şin e a cea m a re
şi de o sîn d a ped ep sei, pe c a re o v o r
ră b d a d e s frîn a te le şi risip ito rii, d in ­
tr e c a re cel d in tîi fiin d eu, m ă în ­
grozesc ; d a r p e tre c în o b iceiu l cel
ră u , eu n eb u n u l. I a r fem eia cea des-
frîn a tă te m în d u -se şi sîrg u in d u -se, a
v en it d e g ra b ă g ră in d c ă tre Izb ăv i­
to ru l : I u b ito ru le de o am en i şi în ­
d u ra te , izbăveşte-m ă de în tin ă c iu n e a
fa p te lo r m ele.
sI N a x A R
IN SFINTA ŞI MAREA MIERCURI
S i n a x a r u l d in M in e i, a p o i a c e s t a .
î n S f în ta ş i M a r e a M i e r c u r i d u m n e z e ­
i e ş ti i P ă r i n ţ i a u h o t ă r î t s ă s e f a c ă p o m e ­
n i r e d e f e m e ia c e a p ă c ă t o a s ă , c a r e a u n s
c u m ir p e D o m n u l, p e n t r u c ă lu c r u l a-
c e s t a s - a î n t î m p l a t p u ţ i n î n a i n t e d e m în -
t u i t o a r e a p a tim ă »
Stihuri:
F e m e i a c e - a t u r n a t m ir p e - a l lu i
H r i s t o s tr u p ,
S m irn a şi a lo e a a p r e în c h ip u it.
C în d I i s u s S -a s u i t în I e r u s a l i m ş i e r a
în c a s a l u i S im o n l e p r o s u l , o f e m e ie p ă ­
c ă to a s ă , s-a a p r o p ia t d e El şi a tu r n a t pe
c a p u l L u i a c e l m ir d e m a r e p r e ţ . P o m e ­
n i r e a e i s - a p u s în a c e a s t ă zi, p e n t r u ca,
d u p ă c u v î n t u l M î n t u i t o r u l u i, s ă s e p r e ­
d ic e p r e t u t i n d e n e a ş i t u t u r o r f a p t a e i c e a
p l i n ă d e f o a r t e m u l t ă c ă l d u r ă . C e -a în ­
d e m n a t-o , o a re , la a s ta ? D ra g o s te a p e
c a r e e a a v ă z u t c ă o a r e H r i s t o s p e n tr u
to ţi, p r i e t e n i a L u i c u to ţ i o a m e n i i ş i m a i
c u s e a m ă f a p t u l d e a c u m , c în d L -a v ă z u t
c ă i n t r ă în c a s a u n u i l e p r o s , p e c a r e l e ­
g e a îl s o c o t e a n e c u r a t ş i p o r u n c e a s ă fie
î n d e p ă r t a t d i n t r e o a m e n i. S e g în d e a d e c i
f e m e ia c ă - i v a v i n d e c a ş i b o a l a e i, d u p ă
c u m a v i n d e c a t - o p e a a c e l u i a . Şi în tr - a -
d e v ă r , p e c în d ş e d e a la m a s ă , I -a t u r n a t
p e c a p u l L u i m ir în v a l o a r e c a m d e tr e i
s u t e d e d i n a r i . U c e n ic ii, d a r m a i a le s
I u d a , a u c e r t a t - o . H r i s t o s î n s ă i-a l u a t a-
p ă r a r e a c a s ă n u î n d e p ă r t e z e g în d u l e i
c e l b u n . In u r m ă H r i s t o s f a c e p o m e n ir e
d e în g r o p a re a Sa s p re a în to a rc e p e Iu d a
d e la v î n z a r e ş i a î n v r e d n i c i t p e fe m e ie
d e m a r e a c i n s te d e a s e p r o p o v ă d u i p r e ­
t u t i n d e n i , în t o a t ă lu m e a , f a p ta e i b u n ă .
T r e b u i e s ă s e ş t i e c ă f e m e ia a c e a s t a
p a r e c ă e s t e u n a ş i a c e e a ş i la to ţ i E v a n -
g h e liş tii, d a r n u e s te a ş a .
D u p ă c u m s p u n e D u m n e z e ie s c u l H r is -
s o s to m , la c e i d i n t î i t r e i E v a n g h e l i ş t i e s te
 IN SĂPTÂM INA PATIMILOR
v o r b a d e u n a ş i a c e e a ş i fe m e ie , n u m ită
în d e o b ş te fe m e ia c e a p ă c ă to a s ă . L a E-
v a n g h e lis u l I o a n în s ă n u e v o r b a d e a-
c e a s tă fe m e ie , c i d e a l t ă fe m e ie , c a r e a r e
o v i a ţ ă c u r a tă , M a r ia , s o r a lu i L a z ă r, p e
c a r e n - a r fi iu b it- o H r is to s d e - a r fi fo s t
o p ă c ă to a s ă . M a r ia , s p r e d e o s e b ir e d e c e ­
le la lte , c u ş a s e z ile în a i n t e d e P a ş ti, p e
c în d D o m n u l ş e d e a la m a s ă în c a s a e i d in
B e ta n ia , a î n t r e b u in ţ a t m ir ş i l-a t u r n a t
p e f r u m o a s e le L u i p ic io a r e ş i I le - a
ş te r s c u p ă r u l c a p u lu i e i, a r ă t î n d f a ţă d e
H r is to s u n r e s p e c t n e s p u s d e m a r e , o fe -
r in d u -i m iru l c a lu i D u m n e z e u . E a ş tia
b in e c ă la j e r t f e s e a d u c e a u n td e le m n
lu i D u m n e z e u , p r e o ţ i i s e s f in ţe a u c u m ir,
ia r I a c o v a l t ă d a t ă a u n s c u u n td e le m n
s tîlp u l î n ă l ţ a t lu i D u m n e z e u . I -a a d u s lu i
a c e s t m ir ş i l-a d ă r u i t î n v ă ţ ă t o r u l u i ca
lu i D u m n e z e u , p e n t r u că. l-a s c u la t d in
m o rţi p e f r a t e l e e i. D in p r ic in a a s t a n ic i
D o m n u l n u - i f ă g ă d u ie ş te v re o ră s p la tă .
I n tr - a d e v ă r , c u a c e s t p r ile j n u m a i I u d a
m u rm u ră , d in p r ic in a i u b ir ii s a le d e a r ­
g in t.
C e a la ltă f e m e ie , a d ic ă c e a p ă c ă to a s ă ,
d u p ă c u m a u is t o r i s i t S fin ţii E v a n g h e liş ti
M a te i şi M a rc u , a t u r n a t a c e l m ir d e p r e ţ
p e c a p u l lu i I is u s , c u d o u ă z ile î n a in te
d e P a ş ti, p e c în d I is u s e r a to t în I e r u ­
s a lim şi t o t p e c în d s t ă te a la m a s ă , d a r
în c a s a lu i S im o n l e p r o s u l. P e a c e a s t ă f e ­
m e ie p ă c ă t o a s ă ş i u c e n ic ii s - a u s u p ă r a t,
p e n tr u c ă s e g în d e a u b in e la d o r i n ţa lu i
H r is to s d e a fa c e m ilo s te n ie . M a i m u lt :
a c e s te i fe m e i p ă c ă t o a s e i s -a d a t şi r ă s ­
p la ta d e a se d u c e v e s t e a d e s p r e f a p ta ei
b u n ă în t o a t ă lu m e a .
P rin u r m a r e u n ii s p u n c ă e s te v o r b a
d e u n a şi a c e e a ş i fe m e ie , p e c în d î n v ă ­
ţă to r u l c e l c u r o s tu l d e a u r s p u n e c ă e s te
v o r b a d e d o u ă fe m e i.
S în t î n s ă u n ii c a r e s p u n c ă e v o r b a d e
tr e i fe m e i : d o u ă c e le a m in tite m a i su s,
c a r e I -a u t u r n a t m ir n u c u m u lt î n a in te
d e P a tim a D o m n u lu i, ia r o a t r e ia c u
m u lt în a in te d e a c e s te a , d a r m a i b in e s p u s
p rim a c a r e a t u r n a t m ir p e H r is to s , a-
p ro a p e p e la m ijlo c u l p r e d ic ă r ii e v a n ­
g h e lic e ; e a e r a şi d e s f r în a tă şi p ă c ă t o a ­
să . A c e a s ta a v e n it în c a s a f a r is e u lu i S i­
m o n , şi n u a lu i S i m o n - l e p r o s u l ; i-a t u r ­
n a t n u m a i m ir p e p ic io a r e le lu i H r is to s ;
d e f a p ta e i s -a s c a n d a liz a t n u m a i f a r i­
s e u l ; şi în s f îr ş it e i îi d ă r u i e ş t e M în tu i-
to r u l ie r t a r e a p ă c a te lo r . D e s p re a c e a s tă
p ă c ă to a s ă p o v e s t e ş t e n u m a i d u m n e z e ­
ie s c u l L u c a p e la m ijlo c u l E v a n g h e lie i
s a le , d u p ă c u m s -a s p u s m a i s u s . C ă c i
d u p ă c e i s to r is e ş te f a p ta a c e s te i fe m e i
p ă c ă to a s e , a d a u g ă î n d a tă a c e s te c u v in ­
te : « D u p ă a c e a s t a I is u s a m e r s p r in
o r a ş e ş i s a te , b in e v e s tin d şi p r o p o v ă ­
497
d u in d î m p ă r ă ţ ia lu i D u m n e z e u » . D in
a c e s te c u v in te s e v e d e c ă f a p ta a c e s te i
fe m e i p ă c ă t o a s e n u s -a în tîm p la t în tim ­
p u l p a tim ilo r . P rin u r m a r e ş i d in p r ic in a
tim p u lu i, şi d in p r ic in a c e lo r c e L -a u p r i ­
m it p e H r is to s , şi d in p r ic in a p e r s o a n e lo r
şi d in p r ic in a c a s e lo r , d a r în c ă şi d in p r i ­
c in a c h ip u lu i în c a r e a t u r n a t m iru l, u r ­
m e a z ă c ă a u f o s t tr e i fe m e i : d o u ă p ă c ă ­
to a s e , ia r a tr e ia , s o r a lu i L a z ă r, M a r ia ,
c a r e s t r ă l u c e a p r in tr - o v i a ţ ă c u r a tă . în
p r i v in ţ a c a s e lo r : u n a e s te c a s a f a r i s e u ­
lu i S im o n , a l t a c a s a lu i S im o n le p r o s u l
în B e ta n ia , ş i a lta ia r ă ş i c a s a s u r o r ilo r
lu i L a z ă r, M a r ia şi M a r ta , to t în B e ta n ia .
D in a c e s t e a r e z u ltă ia r ă ş i c ă H r is to s a
l u a t p a r t e la d o u ă o s p e ţe în B e ta n ia : u-
n u l c u ş a s e z ile î n a in te d e P a ş ti, în c a s a
lu i L a z ă r, c în d a m în c a t îm p r e u n ă c u El
ş i L a z ă r, d u p ă c u m i s to r is e ş te F iu l t u n e ­
tu lu i, g r ă in d a ş a : « C u ş a s e z ile în a in te
d e P a ş ti, a v e n i t I is u s în B e ta n ia , u n d e
e r a L a z ă r, c e l c e m u r is e ş i p e c a r e H r i s ­
to s l-a î n v ia t d in m o r ţi. Şi I -a u f ă c u t L ui
a c o lo c in ă şi M a r ta s lu je a , i a r L a z ă r e r a
u n u l d in c e i c e ş e d e a u c u El la m a s ă . I a r
M a ria , lu în d o l itr ă d e n a r d c u r a t d e
m a r e p r e ţ, a u n s p ic i o a r e l e lu i I is u s , ş i
I-a ş te r s p i c io a r e le L ui c u p ă r u l c a p u lu i
ei» . C e a l a l tă c in ă I s -a f ă c u t L ui c u d o u ă
z ile în a i n t e d e P a ş ti, p e c în d H r is to s e r a
to t în B e ta n ia , în c a s a lu i S im o n l e p r o ­
s u l *, a tu n c i s -a a p r o p ia t d e El f e m e ia p ă ­
c ă to a s ă şi a t u r n a t m iru l c e l d e m a r e
p r e ţ. C ă a c e a s t a s -a p e t r e c u t c u d o u ă z ile
î n a in te d e P a ş ti, o a r a t ă S fîn tu l E v a n g h e ­
lis t M a te i c în d s c r ie c ă H r is to s a s p u s u-
c e n ic ilo r : « Ş tiţi că d u p ă d o u ă z ile s în t
P a ş tile » . I a r m a i jo s p u ţin , S fîn tu l E v a n ­
g h e lis t M a te i a d a u g ă : «Şi fiin d I is u s în
B e ta n ia în c a s a lu i S im o n le p r o s u l s -a a-
p r o p ia t d e e l o f e m e ie p ă c ă to a s ă , a v în d
u n a la b a s t r u c u m ir d e m a r e p r e ţ ş i l-a
tu r n a t p e c a p u l L ui p e c în d ş e d e a la
m a s ă » . T o t a ş a s p u n e ş i M a r c u : «Ş i d u p ă
d o u ă z ile e r a u P a ş tile şi A z im ile ; ş i p e
c în d e r a în B e ta n ia în c a s a lu i S im o n l e ­
p r o s u l şi ş e d e a la m a s ă , a v e n i t o fe m e ie »
şi c e le la lte .
S în t şi u n ii c a r e s u s ţin c ă fe m e ia c a r e
a u n s cu m ir p e D o m n u l, d e s p r e c a r e
v o r b e s c c e i p a t r u E v a n g h e liş ti, e s te u n a
şi a c e e a ş i. Ei s o c o te s c c ă S im o n f a r is e u l
şi S im o n le p r o s u l e s te u n a ş i a c e e a ş i
p e r s o a n ă şi fa c d in e l şi t a t ă l lu i L a z ă r
şi a l s u r o r ilo r s a le , M a r ia şi M a r ta . M a i
s u s ţin c ă e s te u n a şi a c e e a ş i c i n ă ; a p o i
c ă e s te u n a şi a c e e a ş i c a s ă , c e a d in B e­
ta n ia a lu i S im o n , c a r e a p r e g ă t i t f o iş o ­
ru l c e l a ş te r n u t, u n d e a a v u t lo c c in a c e a
d e ta in ă .
498 ÎN SFÎN TA ŞI M AREA ZI MIERCURI
P ă r e r e a a c e s to ra în s ă n u e s te d re a p tă .
I s - a u d a t l u i H r i s t o s d o u ă m e s e în B e ta -
n ia , în a f a r ă d e I e ru s a lim ; u n a c u ş a s e
z ile , i a r a l t a c u d o u ă z ile î n a i n t e d e P a ş -
tile e v r e ilo r, d u p ă cu m s-a sp u s. A tu n c i
ş i f e m e i l e a u a d u s l u i H r i s t o s m ir ş i l- a u
t u r n a t p e E l în c h i p u r i d i f e r i t e . C in a c e a
d e ta in ă şi fo iş o r u l c e l a ş te r n u t a fo st
p r e g ă tit în I e ru s a lim şi c u o zi în a in te
d e P a ş t i l e e v r e i l o r ş i d e p ă t i m i r e a lu i
H r i s t o s . U n ii s p u n c ă a u p r e g ă t i t c i n a in
c a s a u n u i o m n e c u n o s c u t; a lţii c ă a u
p r e g ă t i t - o î n S f în tu l S io n , î n c a s a u c e n i ­
c u lu i Io a n c e l c a re s-a re z e m a t p e p ie p tu l
l u i I is u s . A ic i, î n a d e v ă r , a u f o s t a s c u n ş i
u c e n i c i i d e f r i c a i u d e i l o r , a ic i, d u p ă î n ­
v i e r e , a p u s T o m a d e g e t u l în c o a s t a lu i
H r i s t o s , a i c i a a v u t io c P o g o r î r e a S iîn -
t u l u i D u h în z i u a C in c i z e c i m ii , ş i î n c ă
a lte f a p te n e s p u s e şi ta in ic e .
M i s e p a r e în s ă , ş i e s t e a d e v ă r a t , c ă
e s t e m a i e x a c t ă s u s ţ i n e r e a l u i H r i s o s to m ,
c ă d o u ă s î n t f e m e i l e c a r e a u t u r n a t m ir
p e H ris to s . U n a d e s p re c a re v o rb e s c cei
tr e i E v a n g h e liş ti, o fe m e ie d e s f r în a tă şi
p ă c ă to a s ă ; e a a tu r n a t m ir p e c a p u l lu i
Iis u s . A lta , c e a d in E v a n g h e lia d u p ă Io a n ,
M a r i a , s o r a l u i L a z ă r ; e a a a d u s m ir ş i
I-a tu r n a t n u m a i p e d u in n e z e ie ş tile p i­
c io a r e a le lu i H ris to s . A lte le s în t c in e le
d in B e ta n ia şi a lta e s te c in a c e a d e ta in ă .
Şi s e v e d e a s ta d in a c e e a c ă d u p ă c e se
p o v e s t e ş t e f a p t a f e m e i i p ă c ă t o a s e , M în -
tu ito r u l tr im ite p e u c e n ic i în Ie ru s a lim
c a s ă p r e g ă te a s c ă P a ş tile : « M e rg e ţi, le -a
s p u s E l, î n c e t a t e l a c u t a r e ş i s p u n e ţ i - i :
în v ă ţ ă t o r u l z ic e : L a tin e v r e a u s ă fa c
P a ş tile c u u c e n ic ii» . Şi i a r ă ş i : «Şi v ă v a
în tîm p in a u n o m c u u n u l c i o r c u a p ă ...
şi e l v ă v a a r ă ta u n fo iş o r m a r e a ş te r n u t.
A c o lo p r e g ă t i ţ i- 1 . I a r e i p l e c î n d ... a u a f l a t
p r e c u m le z is e s e ş i a u p r e g ă tit P a ş tile »
a d i c ă P a ş t i l e e v r e i l o r , c a r e b ă t e a u Ia u ş ă .
Şi M în tu ito r u l a v e n it şi l-a fă c u t îm p re ­
u n ă c u u c e n i c i i L u i, d u p ă c u m z i c e d u m ­
n e z e i e s c u l H r i s o s to m . A p o i d u p ă c e s - a
f ă c u t C in a c e a d e ta in ă şi d u p ă c e în tre
tim p a s p ă l a t p i c i o a r e l e u c e n ic ilo r, s-a
a ş e z a t d i n n o u la m a s ă ş i n e - a p r e d a t p e
a c e e a ş i m a să P a ş tile n o stru , d u p ă cu m
s p u n e Io a n G u ră d e A u r. D u m n e z e ie s c u l
Io a n îm p re u n ă c u M a rc u , d u m n e z e ie ş tii
E v a n g h e l i ş t i , a u a r ă t a t ş i c u m e r a m ir u l.
L -a u n u m it « c u ra t ş i d e m a r e p re ţ» . P rin
« c u ra t» 1 e s te o b ic e iu l să se a r a te c e e a ce
e s te n e fa ls ific a t şi n e a m e s te c a t. P o a te că
a c e s t c u v în t e r a n u m e le c e lu i m a i b u n
m ir, c a r e c u r g e î n t î i . M a r c u a d a u g ă c ă
fe m e ia în g r a b ă a s p a r t v a s u l, c a r e e ra
s trim t la g u r ă ; u n a s tfe l d e v a s se n u ­
m e ş t e a l a b a s t r u . A c e s t v a s , s p u n e S f în tu l
E p if a n i u , e s t e d e s tic lă şi e fă c u t fă ră
to a r tă ; u n a s tfe l d e v a s se n u m e ş te a m ­
f o r ă . M ir u l a c e l a e r a f ă c u t d in m u lte m a ­
t e r i i : f lo r i d e s m ir n ă , s c o r ţ i ş o a r ă b in e
m i r o s i t o a r e , s t î n j e n e i , t r e s t i e a r o m a t ă şi
u n td e le m n .
D a r T u H r i s t o a s e D u m n e z e u le , C a r e a i
f o s t u n s c u m ir sp«4luaf, s lo b o z e ş te - n e
d e p a t i m i l e c e v i n a s u p r a n o a s t r ă ş i m i-
lu ie ş te - n e p e n o i c a u n s in g u r b u n şi de
o a m e n i iu b i t o r , A m in .
C î n t a r e a a 8 -a :
Irm o s u l:
/ ^ u v î n t u l tira n u lu i p e n tru că bi-
v ^ r u i a , de ş a p te o ri cu p to ru l a
« fo st a rs o a re c în d ; în ca re tin erii
«nu s-au a rs, p o ru n c a reg elu i căl-
«cînd. Ci a u c î n t a t : T o ate lu c ru rile
«D o m n u lu i p e D om nul lăudaţi-L ,
«şi-L p r e a în ă lţa ţi în to ţi vecii».
T u rn în d fem e ia m ir scum p pe
d o m n e sc u l T ău c re ş te t cel dum neze­
iesc şi în fric o şă to r, H risto a se , a cu­
p rin s tă lp ile T ale cele n e în tin a te cu
m îin i în tin a te şi a g r ă i t : T o ate lu ­
c r u rile D o m n u lu i p e D om nul lă u d a­
ţi-L, şi-L p r e a în ă lţa ţi în to ţi vecii.
C u la c rim i a sp ă la t p icio arele Zi­
d ito r u lu i cea v in o v a tă în p ăcate, şi
le-a ş te rs cu p ă ru l s ă u ; p e n tru a-
ceea n u a p ie rd u t izb ăv irea fap te lo r
ei de v ia ţă, ci a g r ă i t : T o ate lu c ru ­
rile D o m n u lu i pe D om nul lăudaţi-L ,
şi-L p r e a în ă lţa ţi în to ţi vecii.
S ăvîrşitu-s-a izb ăv irea celei rec u ­
n o s c ă to a re p r in m în tu ito a re le m i­
lo stiv iri şi d in izv o ru l la c rim ilo r, cu
c a re sp ă lîn d u -se p r in m ă rtu ris ire n u
s-a ru şin a t, ci a g r ă i t : T oate lu c ru ­
rile D o m n u lu i p e D o m n u l lăudaţi-L ,
şi-L p r e a în ă lţa ţi în to ţi vecii.
Irm o s u l:
S ă lă u d ă m , b in e să c u v în tă m şi să n e
în c h in ă m D o m n u lu i, c în t î n d u - I şi p r e a -
î n ă l ţ î n d u - L p e D în s u l î n tr u , t o ţ i v e c ii.
C u v â n tu l tir a n u lu i ...
C e e a c e e ş t i m a i c in s ti t ă ... n u s e c în tă .
 IN SÂPTÂMlNA PATIMILOR
C în ta r e a a 9 -a :
Irm o s u l:
u suflete curate şi cu buze ne-
v ^/ în tin ate, veniţi să m ărim pe
«cea n ep ă ta tă şi p rea cu rată Maica
«lui E m anuel, p rin ea aducînd ru-
«găciuni Celui ce S-a n ăscut din-
«trî-însa; m ilostiveşte-Te spre sufle-
«tele n o astre, H ristoase Dumnezeu-
«le, şi ne m în tu ieşte pe noi».
A rătîndu-se nem u lţu m ito r, viclean
şi pizmaş, Iu d a cel ră u a vîndut h a­
rul cel vrednic de D um nezeu, p rin
care s-a dezlegat d ato ria păcatelor,
precupeţind h aru l cel iu b ito r de
Dumnezeu. M ilostiveşte-Te sp re su ­
fletele n o astre, H risto ase D um nezeu­
le, şi ne m iluieşte pe noi.
Iuda, lepădîndu-se de p rieten ia lui
H ristos p e n tru au r, m ergînd a zis
m ai-m arilor celor fă ră de le g e :
Ce-mi veţi da m ie, şi eu voi d a vouă
precum voiţi pe H risto s, pe Care îl
cău taţi ? M ilostiveşte-Te sp re su ­
fletele n o astre, H risto ase D um nezeu­
le, şi ne m întuieşte.
O, iu b irea ta de arg in ţi cea o rb i­
toare, neîm păcatule, din care ai lu a t
uitare de cele ce ai învăţat! Că
nici to a tă lum ea n u este de u n p re ţ
cu sufletul, şi din deznădejde te-ai
sugrum at, în su ţi spînzurîndu-te, vîn-
zătorule. M ilostiveşte-Te sp re sufle­
tele n o astre, H ristoase, D um nezeu­
le, şi ne m întuieşte.
Şi ia r ă ş i i r m o s u l : C u s u f le te c u r a te ...
L u m i n î n d a
^ Aăm ara Ta, M în tu ito ru l m eu, o
^ v ă d îm podobită, şi îm b răcă­
m inte n u am , ca să in tru într-însa.
Luminează-mi haina sufletulu i m eu,
D ătătorule de lum ină, şi m ă m în tu ­
ieşte (de trei ori).
LA L A U D E
Se p u n s t ih ir lle pe 4, g la s 1, în s u ş i
g la s u l:
Pe Tine, F iul Fecioarei, cunoscîn-
du-Te p ăcăto asa că eşti D um nezeu,
499
a zis cu plîngere, rugîndu-se, ca
una ce făcuse lu c ru ri vrednice de la­
crim i : Dezleagă-mi dato ria, p recu m
mi-am dezlegat şi eu p ă r u l; iubeşte-
m ă pe m ine ceea ce Te iubesc, care
după drep tate eram u rîtă , şi Te voi
propovădui alătu ri de vameşi, Făcă-
torule de bine, Iu b ito ru le de oam eni.
M irul cel de m u lt p reţ, l-a am este­
cat păcătoasa cu lacrim i, şi l-a tu r ­
n at peste p reacuratele Tale picioa­
re, sărutîndu-le. P recum pe aceea în ­
d ată ai îndreptat-o, dăruieşte-ne şi
nouă iertare, Cel ce ai p ătim it pen ­
tru noi şi ne m întuieşte.
Cînd p ăcătoasa aducea m iru l, a-
tunci s-a înţeles ucenicul cu cei fă­
ră de lege. Aceea se b u cu ra tu rn în d
m iru l cel de m u lt p reţ, ia r el se g ră­
bea să vîndă pe Cel fă ră de p r e ţ ; a-
ceea a cunoscut pe S tăpînul, ia r ace­
sta se d esp ărţea de S tă p în u l; aceea
se m întuia, ia r Iu d a se făcea rob
vrăjm aşului. Rea este lenevirea, m a­
re este pocăinţa, pe care dăruieşte-o
m ie, M întuitoruie, Cel ce ai p ătim it
p e n tru noi, şi ne m în tu ieşte pe noi.
- P IC:
Vai de ticăloşia lu i I u d a ! Văzut-a
pe păcătoasa să ru tîn d tălpile Mîn-
tu ito ru lu i, şi a g înd it cu vicleşug la
să ru ta re a vînzării. Aceea şi-a dezle­
gat p ăru l, ia r acesta s-a legat cu mî-
nia, aducînd în loc de m ir ră u ta te a
cea u rît-m iro sito a re ; că pizm a n u
ştie să cinstească lu cru l cel de folos.
Vai de ticăloşia lu i Iu d a, de care iz­
băveşte, Dum nezeule, sufletele n o as­
tre.
S la v ă ..., g la s u l a l 2 -le a :
P ăcătoasa a alergat la m ir, să cum ­
pere m ir de m u lt p reţ, să ungă pe
F ăcătorul de bine şi a strig a t că tre
vînzătorul de m ir : Dă-mi m ir, ca
să ung şi eu pe Cel ce a şte rs to a te
păcatele m e le !
Şi a c u m ..., g la s u l a l 6 -le a :
Cea cu fu n d ată în p ăcate, Te-a a-
flat pe Tine lim an de m în tu ire, şi
500 ÎN SFÎN TA ŞI M AREA ZI MIERCURI
în d a tă , tu rn în d u -Ţ i m iru l cu la c rim i,
a g r ă i t : I a tă , Cel ce ad u c e p o c ă ­
in ţa p ă c ă to ş ilo r ! Ci m ă m în tu ie ş te ,
S tă p în e , d in v alu l p ă c a tu lu i, p e n tru
m a re m ila T a.
LA S T I H O A V N A
A c e s t e s t i h i r i , g l a s u l a l 6 - le a :
A stăzi a v e n it H ris to s în c a sa fa ­
rise u lu i, şi a p ro p iin d u -se o fem eie
p ă c ă to a să , s-a a r u n c a t la p ic io a re le
L ui, g r ă i n d : V ezi pe cea c u fu n d a tă
în p ă c a te , p e cea d e z n ă d ă jd u ită p e n ­
t r u fa p te , p e cea n e le p ă d a tă d e c ă tre
b u n ă ta te a T a ; ci-m i d ă, D o am n e, ie r ­
ta r e de cele rele , şi m ă m în tu ie ş te .
S tih : U m p l u t u - n e - a m d i m i n e a ţ a d e m ila
T a , D o a m n e ... ( v e z i p . 1 1 9 ).
în ti n s a p ă c ă to a s a p ă r u l să u Ţ ie,
S tă p în u lu i, în tin s-a şi I u d a m îin ile
sa le la cei f ă r ă de lege. A ceea ca să
ia ie rta r e , ia r a c e s ta ca s ă ia a rg in ţi.
P e n tr u a c e a sta g ră im c ă tr e T ine,
C elui ce ai fo s t f o s t v în d u t şi ne-ai
m în tu it p e n o i : D o am n e, slav ă Ţ ie.
S tih : Ş i s ă f ie l u m i n a D o m n u l u i D u m ­
n e z e u l u i n o s t r u p e s t e n o i... ( v e z i p . 1 1 9 ).
V enit-a la T in e fe m e ia cea n e c u ­
r a tă şi în tin a tă , v ă rs în d la c rim i p e
p ic io a re le T ale, M în tu ito ru le , d in a in ­
te v e s tin d P a tim a T a. C um m ă voi
u ita la T in e, S tă p în e ? C ă T u ai v e n it
să m în tu ie ş ti p e p ă c ă to a s ă . R idică-
m a d in a d în c p e m in e cea m o a rtă ,
Cel ce ai r id ic a t p e L a z ă r d in m o r-
m în t, fiin d m o r t de p a t r u zile. P ri-
m eşte-m ă p e m in e tic ă lo a sa , D o am ­
ne, şi m ă m în tu ie ş te .
S t i h : L ă u d a - T e - v o i p e T in e c u t o a t ă
i n im a m e a , s p u n e - v o i t o a t e m i n u n i l e T a le .
C ea d e fă im a tă p e n tr u v ia ţă şi r e ­
c u n o s c u tă p e n tr u în to a rc e re , p u r-
tîn d m ire sm e , s-a a p r o p ia t de T ine,
g r ă i n d : S ă n u m ă lepezi p e m in e
p ă c ă to a s a , Cel ce Te-ai n ă s c u t d in
F e c io a ră ; să n u tre c i c u v e d e re a la ­
c rim ile m ele, Cel ce eşti b u c u ria în ­
g e rilo r ; ci m ă p rim e ş te pe m in e , cea
c a re m ă p o căiesc, p e ca re n u m -ai le­
p ă d a t cîn d p ă c ă tu ia m , D oam ne, pen ­
tr u m a re m ila T a.
S la v ă ... Ş i a c u m ...
I d io m e la , g l a s u l a l 8 - le a , a lc ă tu ire a
C a s ia n e i c ă lu g ă riţa :
D oam ne, fem eia ceea ce căzuse în
p ă c a te m u lte , sim ţin d D u m nezeirea
T a, lu în d rîn d u ia lă de m iro n o siţă ,
şi tîn g u in d u -se a a d u s Ţie m ir m ai
în a in te de în g ro p a re , z ic în d : V ai
m ie ! Că n o a p te îm i e ste m ie înfier-
b în ta r e a d e s frîu lu i, şi în tu n e c a tă şi
f ă r ă de lu n ă p o fta p ă c a tu lu i. P rim eş­
te izv o arele la c rim ilo r m ele, Cel ce
sc o ţi cu n o rii a p ă d in m a r e ; plea-
că-Te s p re su sp in u rile in im ii m ele,
Cel ce ai p le c a t c e ru rile cu n esp u sa
p le că ciu n e . Ca să s ă r u t p re a c u ra te le
T ale p ic io a re şi să le şte rg pe ele ia ­
ră şi cu p ă r u l c a p u lu i m eu . Al c ă ro r
s u n e t auzindu-1 cu u re c h ile E va în
r a i în am iazăzi, d e fric ă s-a ascuns.
C ine va c e rc e ta m u lţim e a p ăc atelo r
m ele şi a d în c u rile ju d e c ă ţilo r Tale,
M în tu ito ru le de su flete, Izb ă v ito ru l
m e u ? S ă n u m ă tre c i cu v ed erea pe
m in e , ro a b a T a, Cel ce ai n e m ă su ra ­
tă m ilă.
A p o i : B in e e s t e a n e m ă r t u r i s i D o m ­
n u lu i... S f in te D u m n e z e u le ... c u m e ta n ii.
Ş i C e a s u l în tîi, f ă r ă d e c a tis m ă , fă c în -
d u - s e ş i m e t a n i i d u p ă r î n d u i a l a lo r . L itle
ş i A p o lis . Ş i c e l e l a l t e , p r e c u m s - a a r ă t a t
în L u n e a c e a m a r e .
wwwl
LA C EA SU L AL ŞA SELEA
T r o p a r u l P r o o r o c i e i , g la s u l a l 8 -le a :
A stă z i s-a a d u n a t a d u n a re a cea
x *"vicleană, şi a g în d it a s u p ra Ta
cele d e ş a rte ; a stă z i Iu d a p e n tru to c­
m e ala ce a fă c u t, şi-a a rv u n it lu işi
s p în z u ra re ; ia r C aiafa şi n ev rîn d
a m ă r tu r is it că u n u l p e n tru to ţi ai
lu a t p a tim ă de b u n ăv o ie, M întuito-
r u l n o s tru , H risto a s e D um nezeule,
slav ă Ţie.
 IN SÂPTÂMÎNA PATIMILOR
S la v ă ...,, Şi a c u m ..., to t a c e s ta .
P R O C H I M E N , g la s u l a l 4 -le a .
Te va binecuvînta D om nul din
Sion, Cel ce a făcut cerul şi păm în-
tul ( p s . 133,3 ) .
S tih : l a t ă a c u m b in e c u v în ta ţi p e D o m ­
n u l, to a te s lu g ile D o m n u lu i (ps. 133,1).
D in P ro o r o c ia lu i Ie z e c h ie l, c itire :
(II, 3— III, 3)
Am auzit glasul Unuia, care mi-a
zis : «Fiul om ului, am să te trim it la
fiii lui Israel, la aceşti oam eni neas­
cultători, care s-au răzv rătit îm p o tri­
va M e a ; ei, ca şi p ărin ţii lor, păcă­
tuiesc în ain tea Mea pînă în ziua de
astăzi. Aceşti fii sînt neruşinaţi şi cu
inim a îm p ie tr ită ; la ei te trim it Eu,
ca să Ie z ic i: Aşa grăieşte Domnul!
Ori te-or asculta, ori n u te-or ascul­
ta - căci sîn t u n neam , în d ă ră tn ic -
să ştie în să că este în tre ei u n pro o ­
roc. D ar tu , fiul om ului, să n u te
tem i de ei şi de vorbele lo r să nu te
sperii, deşi ei vor fi p e n tru tine spini
şi ciulini, şi ai să trăieşti în tre ei, ca
în tre s c o rp ii; să n u te tem i de vor­
bele lo r şi de fa ţa lo r să n u te sperii,
deşi sîn t u n neam în d ărătn ic, ci să
le spui cuvintele Mele, ori te-or as­
culta, ori n u te-or asculta, căci sînt
un neam de răzv rătiţi. Tu însă, fiul
om ului, ascu ltă ce voiesc să-ţi spun!
Nu fii în d ărătn ic, ca acest neam de
r ă z v ră tiţi! D eschide ţi gura şi mă-
nîncă ceea ce am să-ţi dau!». Şi p ri­
vind eu, am văzut o m înă în tin să
spre m ine şi în ea o h îrtie strîn să
s u l ; şi a desfăşurat-o în ain tea mea,
şi am văzut că era scrisă şi pe o p a r­
te şi pe a l t a : plîngere, tîn g u ire şi
jale era scris în ea. Apoi mi-a zis :
«Fiul om ului, m ănîncă ceea ce ai
dinainte, m ănîncă această h îrtie şi
m ergi de grăieşte casei lui I s r a e l!».
A tunci eu m i-am deschis gura şi Ace­
la mi-a d at să m ănînc h îrtia aceea,
şi mi-a zis : «Fiul om ului, hrăneş-
te-ţi pîntecele şi-ţi sa tu ră lă u n tru l
tău cu această h îrtie, pe care ţi-o
501
dau Eu!». Şi eu am m încat-o şi era
în gura m ea dulce ca m ierea.
p r o c h i m e n , g la s u l a l 2 -le a .
Cei ce vă tem eţi de Domnul, bine­
cuvîntaţi pe D om nul (ps. 134,20).
S tih : L ă u d a ţi n u m e le D o m n u lu i, l ă u ­
d a ţi s lu g i p e D o m n u l (p s. 134,1).
Şi c itir e a E v a n g h e lie i, d u p ă r în d u ia lă .
VECERNIA
ce se săvîrşeşte îm p reu n ă
cu L iturghia D arurilo r m ai în ain te
sfinţite, m iercuri dim ineaţa.
D u p ă P s a lm u l în c e p ă to r , o b iş n u ita C a -
tis m ă : C ă tre , D o m n u l, c în d m -a m n e c ă jit,
a m s tr ig a t... f ă ră m e ta n ii.
L a D o a m n e , s tr ig a t- a m ... s e p u n s tih i-
r ile p e 10. Şi s e c în tă a c e s te s tih ir i id io -
m e le , g la s u l 1 :
D e Tine, Fiul Fecioarei, cunoscîn-
du-Te păcătoasa că eşti D um ne­
zeu, a zis cu plîngere rugîndu-se, ca
una ce făcuse lu c ru ri vrednice de
la c r im i: Dezleagă-mi d ato ria, p re ­
cum m i-am dezlegat şi eu p ă r u l ; iu-
beşte-m ă pe m ine, ceea ce Te iu ­
besc, care după d rep ta te eram u rîtă ,
şi Te voi propovădui a lătu ri de va­
meşi, F ăcătorule de bine, Iu b ito ru le
de oam eni.
M iru l cel de m u lt p re ţ l-a am es­
tecat păcătoasa cu lacrim i, şi l-a tu r ­
n a t peste p reacu ratele Tale picioare,
sărutîndu-le. P recum pe aceea în d a­
tă ai în dreptat-o, dăruieşte-ne şi
nouă iertare, Cel ce ai p ătim it p e n tru
noi, şi ne m întuieşte.
C înd păcăto asa aducea m iru l, a-
tunci s-a înţeles ucenicul cu cei fă ­
ră de lege. Aceea se b u cu ra tu m în d
m iru l cel de m u lt p reţ, ia r el se g ră­
bea să vîndă pe Cel fă ră de p r e ţ ; a-
ceea a cunoscut pe S tăp în u l, ia r ace­
sta se desp ărţea de S tă p în u l; aceea
se m întuia, ia r Iu d a se făcea rob al
vrăjm aşului. Rea este lenevirea, ma-
502 IN SFlN TA ŞI MAREA ZI MIERCURI
re e s te p o c ă in ţa , p e c a re dăru ieşte-o
m ie, M în tu ito ru le , Cel ce ai p ă tim it
p e n tr u n o i, şi n e m în tu ie ş te p e n o i.
V ai d e tic ă lo şia lu i I u d a ! V ăzut-a
p e p ă c ă to a s a s ă ru tîn d tă lp ile Mîn-
tu ito ru lu i, şi a g în d it c u vicleşug la
s ă r u ta r e a v în z ă rii. A ceea şi-a dezle­
g a t p ă r u l, ia r a c e s ta s-a le g at cu m î-
n ia , a d u c în d în lo c de m ir r ă u ta te a
cea u r ît- m ir o s ito a r e ; că p iz m a n u
ştie să c in ste a sc ă lu c ru l cel de folos.
V ai de tic ă lo şia lu i Iu d a , de c a re fe ­
re şte , D u m n ezeu le, su fle te le n o a s tre .
G l a s u l a l 2 - le a :
P ă c ă to a s a a a le rg a t să c u m p e re
m ir d e m u lt p r e ţ, să u n g ă p e
F ă c ă to ru l d e b in e şi a g r ă it c ă tr e
v în z ă to ru l d e m i r : D ă-m i m ir, ca
să u n g şi e u p e Cel ce a ş te rs to a te
p ă c a te le m ele.
G la s u l a l 6 -le a :
C e a c u fu n d a tă în p ă c a te Te-a a f la t
p e T in e lim a n d e m în tu ir e , şi în d a ­
tă , tu m în d u -Ţ i m ir u l c u la c rim i, a
g r ă i t : I a tă , Cel ce a d u c e p o c ă in ţa
p ă c ă t o ş ilo r ! Ci m ă iz b ă v e şte , S tăp î-
n e , d in v a lu l p ă c a tu lu i, p e n tr u m a re
m ila T a.
A stă z i a v e n it H ris to s în c a sa f a ­
ris e u lu i, şi a p ro p iin d u -s e o fem eie
p ă c ă to a s ă , s-a a r u n c a t la p ic io a re le
L ui, g r ă i n d : V ezi p e cea c u fu n d a ­
tă în p ă c a te , p e c e a d e z n ă d ă jd u ită
p e n tr u fa p te , p e ce a n e le p ă d a tă de
c ă tr e b u n ă ta te a T a ; şi-m i d ă, D o am ­
n e, ie r ta r e d e cele re le şi m ă m în ­
tu ie ş te .
în tin s - a p ă c ă to a s a p ă r u l s ă u Ţie,
S tă p în u lu i, în tin s-a şi I u d a m îin ile
sa le la cei f ă r ă de lege. A ceea ca să
ia ie rta r e , ia r a c e s ta ca să ia a rg in ţi.
P e n tr u a c e a sta g ră im c ă tr e T ine,
C elui ce ai fo s t v în d u t şi ne-ai m în-
tu it p e n o i : D oam ne, sla v ă Ţie.
V enit-a la T in e fem e ia ce a n e c u ­
r a tă şi în tin a tă , v ă r s în d la c rim i p e
p ic io a re le T ale, M în tu ito ru le , d in a ­
in te v e stin d p a tim a T a. C um m ă voi
u ita la T ine, S tă p în e ? Că T u ai ve­
n it să m în tu ie ş ti pe p ăc ăto asă . Ridi-
că-m ă d in ad în c p e m in e cea m o a r­
tă , Cel ce ai rid ic a t p e L azăr din
m o rm în t, fiin d m o rt de p a tr u zile.
P rim eşte -m ă p e m in e ticălo asa,
D oam ne, şi m ă m în tu ie şte .
C ea d e fă im a tă p e n tru v ia ţă şi re ­
c u n o s c u tă p e n tru în to a rc e re , pur-
tîn d m ire sm e , s-a a p ro p ia t de Tine,
g r ă i n d : S ă n u m ă lepezi p e m ine
p ă c ă to a sa , Cel ce Te-ai n ă s c u t din
F e c io a r ă ; să n u tre c i cu v ed erea la ­
c rim ile m ele, Cel ce e şti b u c u ria
în g e rilo r; ci m ă p rim e şte pe m ine,
cea c a re m ă p o căiesc, p e c a re n u
m -ai le p ă d a t c în d p ă c ă tu ia m , D oam ­
n e, p e n tr u m a re m ila T a.
S la v ă ... Ş i a c u m ..., g l a s u l a l 8 -le a , a l ­
c ă tu ir e a C a s ia n e i c ă lu g ă riţa :
D o am n e, fem eia ceea ce căzuse în
p ă c a te m u lte , s im ţin d D um nezeirea
T a, lu în d rîn d u ia lă d e m iro n o siţă,
şi tîn g u in d u -se a a d u s Ţie m ir m ai
în a in te de în g ro p a re , z ic în d ! Vai
m ie ! Că n o a p te îm i e ste m ie în-
fie r b în ta re a d e s frîu lu i şi în tu n e c a tă
şi f ă r ă d e lu n ă p o fta p ăc atu lu i. P ri­
m e şte izvo arele la c rim ilo r m ele, Cel
ce sc o ţi cu n o rii a p a d in m a re ;
pleacă-T e s p re s u sp in u rile inim ii
m ele, Cel ce ai p le c a t c e ru rile cu n e­
s p u s a p le că ciu n e . Ca să s ă ru t p rea­
c u ra te le T ale p ic io a re şi să le şterg
p e ele ia ră ş i cu p ă ru l ca p u lu i m eu.
Al c ă r o r su n e t auzindu-1 cu u rech ile
E va în r a i în am iazăzi, de fric ă s-a
a sc u n s. Cine va ce rceta m u lţim e a
p ă c a te lo r m ele şi a d în c u rile ju d e c ă ­
ţilo r T ale, M în tu ito ru le de suflete,
Iz b ă v ito ru l m eu ? S ă n u m ă treci cu
v ed e rea p e m in e, ro a b a Ta, Cel ce
ai n e m ă s u ra tă m ilă.
V o h o d c u E v a n g h e l i a . L u m in ă lin ă ...
P R O C H I M E N , g la s u l a l 4 -le a .
L ă u d a ţi p e D u m nezeul ceru lu i,
că în veac este m ila L ui (ps. 135,26).
 IN SĂPTÂMÎNA PATIMILOR
S tih : L ă u d a ţi p e D u m n e z e u l d u m n e ­
z e ilo r, c ă in v e a c e s te m ila L u i (ps. 135,2).
D e la I e ş ir e , c itir e :
(II, 11— 22)
Ia r după m ultă vrem e, cînd Moise
se făcuse m are, a ieşit Ia fiii lui Is­
rael, fra ţii săi, şi a văzut m uncile
lor cele grele. Cu p rileju l acesta a
văzut el pe un egiptean că bătea pe
un evreu d in tre fiii lui Israel, fra ţii
s ă i ; şi cău tîn d încoace şi încolo şi
nevăzînd pe nim eni, el a ucis pe e-
giptean şi l-a ascuns în nisip. Apoi
iarăşi a doua zi, a văzut doi evrei
certîndu-se şi a zis asu p rito ru lu i :
«P entru ce b aţi pe aproapele tău?».
Acela însă i-a răsp u n s : «Cine te-a
pus căpetenie şi ju d e că to r peste
noi ? Nu cum va vrei să m ă om ori şi
pe m ine, cum ai om orît ieri pe egip­
teanul acela?». Şi s-a sp ăim în tat
Moise şi a zis : «Cu ad evărat s-a vă­
dit fap ta aceasta!». I a r dacă a aflat
F araon de fap ta aceasta, el a voit
să ucidă pe Moise. Moise însă a fu­
git de la faţa lui F araon şi s-a dus
în ţa ra M a d ia n ; şi sosind în ţara
M adian, s-a o p rit la o fîntînă. P reo­
tul din M adian însă avea şapte fete,
care păşteau oile ta tălu i lor. Şi ve­
nind acestea au scos apă şi au u m ­
p lu t ad ăp ăto rile, ca să adape oile
tatălu i lor. D ar venind păstorii,
le-au alungat. A tunci s-a sculat Moise
şi le-a ap ă rat, le-a scos apă şi le-a
adăpat oile. M ergînd ele la ta tăl lor
Raguel, acesta le-a zis : «Cum de
aţi venit astăzi aşa de curînd?». Ia r
ele au zis : «Un egiptean oarecare
ne-a ap ă rat de păsto ri, ne-a scos apă
şi ne-a ad ăp at oile noastre». Zis-a
acela către fiicele sale : «Dar unde
este acela ? De ce l-aţi lăsat ? Che-
maţi-1 şi daţi-i să m ănînce pîine!».
Şi a răm as Moise la om ul acela, iar
el a d at pe fiica sa S efora de soţie
lui Moise. Aceasta luînd în pîntece,
a n ăscu t un fiu, şi i-a pus Moise n u ­
m ele G herşom , zicînd : «Am ajuns
pribeag în ţa ră străină». Şi luînd
iarăşi fem eia în pîntece, a n ăscut alt
503
fiu şi i-a pus num ele Eliezer, p e n tru
că şi-a zis : «Dumnezeul ta tălu i m eu
mi-a fost a ju to r şi m-a scăpat din
m îna lui Faraon».
P R O C H I M E N , g la s u l a l 4 -le a
Doamne, m ila Ta este în veac ; lu­
crurile m îinilor Tale n u le trece cu
vederea (ps. 137,8).
S tih : L ă u d a -T e -v o i, D o a m n e , c u to a tă
in im a m e a , c ă a i a u z it c u v in te le g u r ii
m e le , şi in a in te a în g e r ilo r v o i c în ta Ţ ie
(ps. 137,1).
D e la Io v , c itir e :
(II, 1— 10)
Apoi iarăşi veniră, într-o zi, îngerii
Iui Dumnezeu, să se înfăţişeze în a­
intea D om nului şi S atan veni şi el,
p rin tre ei, să se înfăţişeze în ain tea
D om nului. Şi D om nul a zis că tre Sa­
tan: «De unde vii?». Ia r S atan a ră s­
puns D om nului, şi a z i s : «Am d at
tîrcoale pe p ăm înt şi m-am p lim b at
în sus şi în jos». Şi D om nul a zis
către S atan : «Ai lu at tu seam a la
robul Meu Iov ? Că nu este niciunul
ca el pe păm înt, fără p rih an ă şi
d rep t şi te m ăto r de D um nezeu şi ca­
re să se ferească de ce este ră u ? El
se ţine cu p u te re în sta to rn icia Iui
şi tu M-ai în tă rîta t pe n ed rep t îm po­
triva lui, ca să-l prăpădesc». D ar
S atan a răsp u n s D om nului, şi a zis :
«Cojoc p en tru c o jo c ! Că to t ce are
om ul dă p e n tru viaţa lui. D ar ia în-
tinde-Ţi m îna şi atinge-Te de osul
şi de carnea I u i ! Să vedem dacă n u
Te va blestem a în faţă». Şi D om nul
a zis către S atan : «îl dau în p u te re a
ta ! N um ai nu te atinge de viaţa lui».
A tunci S atan a plecat d in ain tea
D om nului şi a lovit pe Iov cu lepră,
din tălpile picioarelor pînă în creş­
tetul capului. Şi a lu a t Iov un ciob
ca să se scarpine şi şedea pe gunoi,
afară din oraş. A tunci n ev asta lui a
zis către e l : «Te ţii m ereu în sta ­
tornicia ta ? B lestem ă pe D um nezeu
şi m ori!». D ar Iov i-a răsp u n s: «Vor­
beşti cum a r vorbi u n a din femeile
n e b u n e ! Ce ? Dacă am p rim it de la
504 IN SFÎNTA ŞI M AREA ZI MIERCURI
D u m n ezeu cele b u n e, n u vom p rim i
o a re şi p e cele rele ?» . Şi în tr e to a ­
te ac e ste a , Io v n-a p ă c ă tu it deloc cu
b u z e le sale.
A p o i : S ă se în d re p te z e r u g ă c iu n e a
m e a ... E v a n g h e l i a d e l a M a t e i . Ş i c e a ­
l a l t ă r î n d u i a l ă a L it u r g h i e i D a r u r i l o r m a i
în a in te s f in ţite .
D u p ă a d u c e r e a s fin te lo r d a ru ri, tre i
m e ta n ii. Şi în d a tă se p ă r ă s e s c d e to t m e ­
t a n i i l e , c e s e f a c î n B i s e r i c ă ; în c h i l i i s e
fa c p î n ă în V i n e r e a m a r e .
L A P A V E C E R N IŢ A M IC Ă
S e c în tă T r ic în ta r e a , a lc ă tu ir e a lu i A n ­
d r e i C r i t e a n u l , a J o i i c e l e i m a r i.
C î n t a r e a a 4 -a , g l a s u l a l 6 - le a :
Irm o s u l:
A u zi t-a p r o fe tu l de v e n ire a T a,
D o am n e, şi s-a t e m u t ; că va
«să T e n a ş ti d in F e c io a ră , şi oam e-
« n ilo r să T e a r ă ţi, şi a g ră it: Au-
«zit-am au z u l T ă u şi m -am t e m u t ;
«slav ă p u te r ii T ale D oam ne».
F o işo r a ş te r n u t Te-a p r im it p e T i­
ne, Z id ito ru le , şi p e cei îm p re u n ă
c u n o s c ă to ri ai ta in e lo r T ale ; aco lo
a i s ă v îrş it P a ştile şi aco lo ai lu c r a t
t a i n e l e ; că aco lo fiin d trim iş i doi
d in u c e n ic ii T ăi, Ţ i s-au g ă tit P a ş­
tile.
C el ce ştie to a te zis-a m a i în a in te
A p o s to lilo r : M e rg e ţi la o a re c in e , şi
fe r ic it e ste cel c a re p o a te să p r im e a ­
sc ă p e D o m n u l cu c re d in ţă , pregă-
tin d u -şi m a i în a in te in im a fo işo r, şi
c in ă c r e d in ţa cea d re a p tă .
M in te a ta , n e b u n e Iu d a , e s te p li­
n ă d e iu b ire de a rg in ţi, şi n ă ra v u l
tă u p lin d e n e b u n ie ; că în c re d in ţîn -
du-se n u m a i ţie p u n g a, n ic ic u m n u
te-ai p le c a t s p r e m ilo stiv ire , ci ţi-ai
în c h is în d u r a r e a in im ii ta le celei îm ­
p ie tr ite , v în z în d p e Cel ce e ste î n ­
su şi m ilo stiv .
M in te a u c ig ă to rilo r de D um nezeu,
to c m in d u -se cu v in d e re a iu b ito ru lu i
de a rg in t, a ac elo ra s-a în tr a rm a t
sp re u c id e re , ia r a ac e stu ia a tra s
a r g i n ţ i i ; şi a tu n c i m a i m u lt alegînd
s p în z u ra re a d ecît p o c ă in ţa , ră u s-a
lip s it de v ia ţă.
S ă r u ta r e a ta este p lin ă de vicle­
şug, s a lu tu l tă u este în sabie, înşe-
lă to ru le I u d a ; căci cu lim b a ai g ră­
it cele de u n ire , ia r cu g în d u l faci
se m n sp re d e s p ă r ţir e ; că ai cuge­
ta t să vinzi cu în şelăciu n e celor fă ­
r ă de lege p e F ă c ă to ru l de bine.
S ă r u ţi, Iu d a , şi vinzi, s ă ru ţi şi n u
te pleci, a le rg în d la vicleşug. D ar
cin e u r în d s ă ru tă , de tre i o ri ticălo-
su le ? Cine iu b in d p e cineva îl v in­
de cu p r e ţ ? S ă ru ta re a ta vădeşte
g în d u l re le i ta le v o in ţe celei n e ru şi­
n a te .
S l a v ă ..., a T r e i m i i :
N e d e s p ă r ţită în fiin ţă , n ea m e ste­
c a tă în F eţe, Te teo lo g h isesc pe T i­
ne, D u m n ezeire u n a şi în tre ită , ca
de o îm p ă r ă ţie şi de u n S c a u n ; şi
c în t Ţ ie c în ta re a cea m a re , cea în ­
tr e it c în ta tă în tr u cei de sus.
Ş i a c u m ..., a N ă s c ă t o a r e i :
Z ă m is lire a ta este m a i p re su s de
fire , N ă sc ă to a re de D um nezeu ; că
z ă m is lire a este de la D u h u l S fîn t,
ia r n u d in să m în ţă . I a r n a ş te re a s-a
tă in u it d in legile firii, ca n e s tric a tă
şi m a i p re s u s de fire d ec ît to a tă n aş­
te re a . C ăci Cel ce S-a n ă sc u t, D um ­
n ezeu este.
SEDEALNA, g l a s u l a l 4 - le a :
P o d o b i e : A r ă t a t u - T e - a i a s tă z i...
M în c în d , S tăp în e , îm p re u n ă cu u-
cen icii T ăi, ai a r ă ta t în ch ip tain ic
s fîn tu l T ău s fîrşit, p rin ca re ne-am
iz b ăv it d in stric ă c iu n e , n o i cei ce
c in stim c in stite le T ale P atim i.
C î n t a r e a a 8 -a :
Irm o s u l:
e Cel ce-L slăvesc oştile cereşti,
şi de D însu l se în frico şe az ă he-
« ru v im ii şi se ra fim ii, to a tă su flare a
 IN SĂPTÂMINA PATIMILOR
«şi făptura Iăudaţi-L# binecuvînta-
«ţi-L şi-L preaînălţaţi în toţi vecii».
îm plinind porunca Legii, Cel ce a
scris tablele Legii în Sinai, a mîncat
Paştile cele de demult şi umbroase,
dar S-a făcut însuşi Paşti şi tainică
jertfă vie.
Învăţînd tainic Hristos înţelep­
ciunea cea din veac ascunsă, ai
arătat-o totodată M întuitorule tu tu ­
ror Apostolilor Tăi Ia cină, pe care
au predat-o Bisericilor, purtătorii
de Dumnezeu.
Unul din voi Mă va preda cu vi­
cleşug iudeilor, vînzîndu-Mă în
această noapte. Aceasta z i c î n d
Hristos a tulburat pe prieteni ;
atunci nepricepîndu-se, se îndem­
nau a se întreba unul pe altul.
Smerindu-Te pentru noi Cel ce
eşti bogat, sculîndu-Te de la cină şi
luînd ştergarul, Te-ai încins cu el,
şi plecîndu-Ţi grum ajii, ai spălat pi­
cioarele ucenicilor şi pe ale vînză-
torului.
Cine nu se va mira, Iisuse, de
înălţimea înţelepciunii Tale cea
nespusă şi mai presus de gînd ? Că
ai stat înaintea lutului, Ziditorul
tuturor, spălînd picioarele şi şter-
gîndu-le şi cu ştergarul.
Ucenicul pe care îl iubea Domnul
rezemîndu-se pe pieptul Lui a zis
către E l : Cine este cel ce Te vin­
de ? Iar H ristos a zis către d în su l:
Cel ce şi-a întins acum mîna în blid.
Ucenicul luînd îm bucătura, s-a
pornit asupra pîinii, gîndind la vin­
dere ; a alergat la iudei şi a zis căl­
cătorilor de lege : Ce-mi veţi da mie,
şi eu II voi da pe El vouă ?
A Treim ii:
Binecuvîntăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe
Sfîntul Duh, Dumnezeu.
Un Dumnezeu cinstesc după fiin­
ţă, trei Feţe laud deosebindu-le
unele de altele, dar nu de alt fel ;
505
că Dumnezeirea este una, o Stă-
pînie în trei, Tatăl şi Fiul şi Duhul.
Şi acum..., a Născătoarei :
Izbăveşte-ne pe noi, Iisuse Mîn-
tuitorul nostru, de rătăcire, de is­
pită şi de cel viclean. Primeşte pe
Născătoarea de Dumnezeu, care se
roagă neîncetat, că este Maică şi
poate să Te înduplece pe Tine.
Irm o su l:
Să lăudăm, bine să cuvîntăm şi să ne
închinăm Domnului, cîntîndu-I şi prea-
inălţîndu-L pe Dînsul întru toţi vecii.
Pe Cel ce-L slăvesc oştile cereşti...
Cîntarea a 9-a :
Irmosul:
aşterea din zămislirea cea fă­
ră săm înţă este netîlcuită, ro­
ndul Maicii celei fără de bărbat este
« n estricat; că naşterea lui Dumne-
«zeu înnoieşte firile. Pentru aceasta
«pe tine toate neamurile, ca pe o
«Maică m ireasă a lui Dumnezeu, cu
«dreaptă credinţă te mărim».
Şezînd Tu la cină, Iubitorule de
oameni, îm preună cu ucenicii Tăi,
şi descoperindu-le taina cea m are a
întrupării Tale le-ai z is : Mîncaţi
pîinea cea de viaţă, cu credinţă beţi
sîngele vărsat din junghierea dum ­
nezeieştii coaste.
Cort ceresc s-a arătat foişorul,
unde a săvîrşit H ristos Paştile, cina
cea fără de sînge şi slujba cea cu-
v în tăto are; iar m asa tainelor ce
s-au săvîrşit acolo, jertfelnic înţele­
gător.
H ristos este Paştile cele m ari şi
cinstite, m încat ca pîinea şi ju n ­
ghiat ca un m ie l; pentru că El în­
suşi S-a adus jertfă pentru noi.
Deci toţi ne cuminecăm în taină cu
trupul şi cu sîngele Lui în dreaptă
credinţă.
Binecuvîntat-ai pîinea, Cel ce eşti
pîinea cerească, m ulţum ind Tatălui,
506 ÎN SFÎNTA ŞI M AREA ZI JO I
Celui ce Te-a n ă s c u t; luînd şi p a­
h aru l l-ai dat ucenicilor, zicînd:
L uaţi, m încaţi, acesta este T ru p u l
Meu şi sîngele vieţii celei nestri-
căcioase.
Amin, a zis m lădiţelor, adică A-
p ostolilor, viţa, H risto s a d e v ă ru l:
de acum nu voi m ai bea b ă u tu ră
d in viţă, pînă cînd o voi bea nouă,
în tru slava T atălu i Meu cu voi,
m oştenitorii Mei.
Vinzi pe D om nul cu treizeci de a r­
ginţi pe Cel n ep re ţu it, şi n u gîn-
deşti, Iuda, călcătorule de lege, la
taina cinei, sau Ia cin stita spălare ?
O, cum ai venit la cădere, alunecînd
pînă la sfîrşit de la lum ină şi p ri­
m ind sp înzu rarea !
M îinile cu care ai lu at pîinea ne-
stricăciunii, le-ai în tin s de ai lu at
a r g in ţii; gura ţi-ai adus cu înşelă­
ciune spre să ru ta re , cu care ai p ri­
m it tru p u l şi sîngele lui H risto s ;
dar, vai ţie !, p recu m zice H risto s.
H risto s, Care este pîinea cerească
şi dum nezeiască, a o sp ă ta t lum ea.
V eniţi dar, iu b ito rilo r de H risto s,
să prim im cu cred in ţă, cu buze de
lu t d ar cu inim i cu rate, Paştile
je rtfit, Care lucrează în tru noi
sfinţenie.
Slavă..., a T r eim ii:
Pe T atăl să-L slă v im ; pe Fiul să-L
preaîn ălţăm , dum nezeiescului Duh
cu cred in ţă să ne închinăm , Treimii
celei ned esp ărţite, Unimii după fiin­
ţă, ca lum ină şi lum ini, viaţă şi vieţi,
făcătoare de viaţă şi lum inătoare
m arginilor.
Şi acum..., a N ăscătoarei:
C ăm ară cerească şi m ireasă p u ru ­
rea Fecioară, num ai tu una te-ai
a r ă t a t ; că ai p u rta t pe Dumnezeu
şi L-ai născu t neschim bat întru-
pîndu-Se din tine. P en tru aceasta
toate neam urile, ca pe o Maică m i­
reasă dum nezeiască, cu dreaptă cre­
d in ţă te m ărim .
Şi iarăşi Irm osul: Naşterea din zămis­
lirea... Şi celelalte ale Pavecerniţei, după
o b icei; apoi Apolisul. Şi fac trei închi­
năciuni toţi întocmai, rar, şi făcîndu-se
rugăciuni de către cel mai mare, merge
fiecare la chilia sa.
Se cuvine a ş t i :
Că din această sfîntă zi,. Miezonop-
tica nu se cîntă în Biserică pînă la săp-
tămîna Tomii.