Sunteți pe pagina 1din 17

Noi doi și un peron

Dupa Ion Baiesu


Adaptare de Dan Mirea

Personaje
El
Ea
SCENA 1 – GARA

El: Nu va suparati, si la dumneavoastra este tot 14:21?


Ea: Nu. La mine este 14:22.
El: Nu va suparati, nu vi se pare ca este foarte cald afara?
Ea: Nu na supar. Nu mi se pare.
El: Nu va suparati, nu credeti ca ar trebui sa bem o berica?
Ea: Nu, multumesc. E amara.
El: Aveti dreptate. Si ingrasa.
Ea: Da, si eu tin la...
El: Atunci, poate, ar trebui sa mancam niste mititei.
Ea: Multumesc frumos, si ei ingrase.
El: Aveti dreptate. Nu va suparati, imi dati voie sa va zic tu?
Ea: Ziceti-mi cum poftiti.
El: Nu va suparati, ce vrâstă ai?
Ea: Dar de ce ma intrebati?
El: Din curiozitate.
Ea: Cat imi dadeti?
El: 18.
Ea: Am multu mai multi. Am 20.
El: Da e impliniti?
Ea: Da, e.
Ea: Dar dumneavoastra?
El: Eu ce?
Ea: Ce varsta ai?
El: Da de ce ma intrebati?
Ea: Asa, din curiozitate.
El: Am douazeci si... doi.
Ea: Da tot impliniti.
El: Da, da. Tot impliniti. Auzi, ce culoare are ochii tai? Caprui?
Ea: Nu. E albastrii, da bate-n verde.
El: Da, da. Daca ma uit mai bine bate, bate... bun, asta fuge putin, dar de batut,
bate.
Ea: Da, fuge putin de la cand eram mica. Ca la un momentdat, un vecin mi-a si
spus „mai vorbim cand te uiti cu amandoi la mine”, de m-am si enervat.
El: Un natang. Si cu un ochi te uiti mai frumos decat altele cu doi.
Ea: Multumesc de compliment, sunteti un domn.
El: Asta stiu, ca mi-a spus si altii. Si... cu ce te ocupi tu?
Ea: Sunt casiera la coperativa. Da in timpul liber mai si trag...
El: Tragi?
Ea: La masina de cusut.
El: O meserie frumoasa si chiar intelectuala.
Ea: Si, dumneavoastra, daca nu te superi, cu ce te ocupi?
El: AA, eu sunt achizitor. De vaci. Achizitionez animale pentru sacrificiu.
Ea: Imi inchipui ca nu-i o meserie usoara.
El: Cum sa fie usoara? Toata ziua umbli din oras in oras sa cauti vaci... pentru
sacrificiu.
Si? Cu ce treaba pe aici, pe la Medgidia? In interes de serviciu?
Ea: Nu, la o ruda. Am o versioara la care vin in fiecare vara doua-trei zile, cel mult
o luna.
El: Auzi, tu parinti ai?
Ea: Da de ce ma intrebi?
El: Asa, ca as vrea sa stiu.
Ea: Cum sa nu am? Am doi. O mama si un tata.
El: Cum adica doi?
Ea: Adica cum se are. O mama ca sa-ti fie mama, si un tata ca sa-ti fie tata.
El: Auzi, si astia doi, ar avea ceva impotriva ca tu sa te...
Ea: Sa ce?!
El: Sa te casatoresti.
Ea: Pai, de ce sa aiba? Ca tata a zis ca daca gasesc eu, asa, un barbat de onoare,
taiem si porcul.
El: Doamne fereste! De ce sa taiati porcul? Lasati porcul sa zburde in curte, ca e si
el suflet uman.
Ea: Il lasam, il lasam. Ca mam-a zis ca daca gasesc eu, asa, un barbat de onoare,
imi tine nunta si la restaurant.
El: Asa, la restaurant. Sa nu se zgarceasca. Sau ce, mai ai frati?
Ea: Da, mai am unu mai mare, dar nu locuieste cu noi.
El: Da la nunta vine, daca ar fi sa fie. Ca fratii da mult la masa. Ca asa e frumos si
crestin.
Ea: Aah, nu.
El: Cum nu?
Ea: Nu, a, nu. Ca frate-miu a zis ca daca e sa ma marit cu unu, asa, ca dumneata, el
se baga si in banca.
El: Da de ce in banca? N-am zis c-o facem la restaurant?
Ea: A, nu, se baga-n banca, de imprumut.
El: Fara imprumuturi! Ca dupa aia, daca moare, tot noi platim.
Ea: Bine, draga, lasa ca da din casa ce are.
El: Asa e mai bine. Sa dea casa, mobila, fara banca. Ca eu am mai luat odata
banca, si acum nu am pe cine sa gasesc ca sa achite ea.
Auzi, si tu vrei sa te-mbraci mireasa?
Ea: Pai de ce sa nu ma-mbrac mireasa? Ca mama o fata are. Si sa ma vada si pe
mine, Lehliu, mireasa.
El: Sa te vada Lehliu pe tine, ca tu Lehliu nu stiu cat de bine-l vezi.
Ea: Nu ca n-am vrut sa-ti spun de la inceput, dar eu cu asta care nu-mi fuge, nu vad
bine.
El: Si cu alalalt care fuge?
Ea: Cu ala vad foarte bine, da fuge.
El: Si vrei sa luam o rochie noua de mireasa?
Ea: Pentur un moment, cat ne spunem da, nu stiu daca merita. O sa iau una
imprumut. De la magazinul de imprumut. Daca vrei, poti sa-ti iei si tu de acolo.
El: Nu, ca eu nu vreau sa ma imbrac in mireasa. Eu vreau sa imi iau un costum de
barbati. Nu crezi ca e mai bine sa-mi iau un costum de barbati?
Ea: Stiu si eu ce sa zic... e dreptul tau sa te-mbraci cum vrei. Ah, sa nu uit. Sa nu
uiti sa-ti chemi si tu familia.
El (plangand): Asta nu trebuia s-o spui. Eu nu am familie. Pe mine m-a gasit o
familie pe treptele unei biserici. Si m-a adoptat. Ca cica mama mea a murit la
nastere. Dar si aia de m-au adoptat, stai linistita, ca da la masa. Chiar daca nu vin,
trimit prin posta.
Ea: Auleu, n-ai mama?
El: Da, a decedat.
Ea: Doamne, ce m-am speriat. Din ce mi-ai spus, am crezut ca a murit.
El: Pai da, a murit. Da a si decedat, ca-i acelasi lucru. Si noi, intelectualii,
intelegem si termenul asta. Ia uite, se aude trenul. Atunci, ne vedem la Lehliu. Ce
zi e azi?
Ea: Marti.
El: Duminica ne vedem pentru nunta.
Ea: Atunci, daca am hotarat, hai sa ne pupam... pe gura.
El: Da potoleste-te, draga, cu intimitatile astea. Ne pupam pe gura dupa nunta. Si
acum du-te, ca nu suport despartirile si nu vreau sa fiu sentimentalist cu tine.
Ea: Bine, ma duc. Da sa nu uiti de nunta duminica.
El: Cum sa uit? Eu imi notez tot! Ca nu vreau sa va incurc si sa platiti restaurantul
degeaba.
Ea: Da, si e vorba si de mine.
El: Pai da, ca te invit si pe tine.
Ea (a parte): Doamne, ca m-am si indragostit!
El (a parte): Doamne, ca s-a si indragostit!
(Ea pleaca, se impiedica, si pica.)
El: Ai grija cu ochiul!
Ea: Tarziu. Mi-am dat deja. (iese)
El (catre public): Cum vi se pare, a? Draguta? Ma rog, draguta nu stiu daca e, dar
e. E, cu doi ochi... e tinerica... e si sensibila, c-a si lacrimat la un momentdat cu
ochiul... Gata, asta e. Ma insor. Da de unde zicea ca e? Din Ciulnita? Nu. Din
Babadag? Nu. Asta e, din Lehliu. Duminica, sa-mi notez (scoate o hartituta din
gesanta si-si noteaza.) Duminica. Chiar daca nu e zi de lucru, lucrez. Obiectul
muncii: Ma insor. Sarcini: Ma spal, ma barbieresc, ma fac ca-i iubesc familia. Nu
beau pana se strange darul. Si daca totul e ok, facem si-un copil. Ca intotdeauna e
bine, la batranete, sa ai un copil. Ca ma si napadeste sentimentul de tata. Cand o sa
mi-l arate mie la geam, la spital, cum o sa se uite el, micut, cu ochii, sau cu ochiul
la mine si o sa spuna: „Tata!”, de o sa si plang de bucurie. Ce mai? Am toate
motivele din lume sa spun „da”. Ca daca nu e lume multa, puteti veni si voi, ca nu
se da mult la masa. Dai cat simti, ca sotia mea nu numara banii. Sau nu vede
banii... si ii numar eu si totul e in regula. Hai, ca uite, ma iau cu vorba si
sentimentele ma prind din urma. Ma insor. Asta e. Nimeni nu e perfect.
(iese)

SCENA II – NUNTA
Ea: Doamne, ce fericita sunt cand vad atata lume! Nu-mi vine sa cred ochiului, aa,
ochilor! Ma marit. Ma rog, nu e ce-mi doream, da la vrâsta mea, nu mai comentez.
Ca i l-am și descris lu frate-miu, si el a spus cu speranta „eh, lasa, draga, ca poate e
mai frumos da tu nu vezi bine”. Ca m-am si enervat, si i-am spus: „Pe mine nu ma
inseala ochiu! De bun, e bun. Ca e si angajat. La stat. Si astia care e la stat, ai si
siguranta. Ca nu-i da afara asa usor, ca are sindicat.” Acu, daca ati venit, sa nu va
suparati, da o sa strangem darul inainte, ca am mai vazut eu nunti unde s-a imbatat
lumea, de fugea mireasa dupa ei sa stranga banii. Asa ca platim acum, si cand vine
si sotul meu, ii numara el, ca el poate sa-i numere. Ca si tampita aia, ca mi-a dat
rochia asta patata. Daca si eu vad ca e patata, chiar e patata. Ca cine stie ce-o fi
mancat mireasa dinainte? Ca asta nu-i pata de vin sau de cafea. Asta e pata de... ca
si miroase. Ca stii ca atunci cand nu ai un simt dezvoltat se dezvolta celelalte. Ca
nu e pata de vin, ca simt. Da principalul e restu e alba. Si e si pura. Rochia. Si
atunci cand tu, ca fiinta umana te imbraci in ea, devii si tu pura, ca mireasa. Ca
uite, ca nu mai vine. Ca poate da dracu sa nu vina. Ca atunci cand vine, il bat de-l
ia mama dracu, ca nu plateste mama cu tata, amandoi, parinti, restaurantul pentru
el. Si el sa nu vina. Nu va suparati, vreti sa va uitati dumneavoastra sa vedeti daca-l
vedeti din departare? Si daca-l vedeti, fluierati ca sa apuc sa ma emotionez cand
ma vede. Ca eu am vorbit cu mama mea, ca eu o sa si plang cand il vad. Ca asa e
cand esti mireasa, plangi. Ca lacrimile nu le stapanesti, ele tasnesc din ochi. (vede
un chelner) Uite-l ca vine! A, scuze, nu e el. A, uite-l ca vine. (urmeaza un moment
de dans intre cei doi)
El: Ca sa vezi si tu cum e viata! Cand ne-am intalnit in gara, te-am vazut... m-ai
vazut si am acceptat. Ca ai vazut cu intelectualii astia, ca stau si un an pana se iau.
Noi ne-am intrebat sentimentele, ne-am privit in ochi si am acceptat.
Ea: Da, ca tu puteai sa nu accepti. Ca e atatea gari, si atatea peroane, si atatea ele
care astepta, ca putea sa-ti gasesti pe alta.
El: Termina cu prostiile, draga! Ca nu e vorba de peroane aici! E vorba de noi doi.
Si de caracter. Daca am promis ca vin, am venit. Ca eu am un caracter care este
integru, ca multi se si intreaba cum pot sa-mi mentin caracterul atat de integru.
Ea: Asa e. Cu caracterul trebuie sa fii integru. Eu de asta nu fur de la lucru mai
mult decat cheltui. Sa las si pe altii sa fure, ca e tara tuturor.
El: Auzi, draga, tu de ce nu mi-ai zis ca ai tai, si mai mult ma-ta, bea?
Ea: Ca nu bea din obisnuinta. Bea de emotie ca sunt mireasa.
El: Si frate-tu n-a ajuns inca. Poate nu vine. Ca-l ia mama naiba! Ca ne bazam pe
banii lui.
Ea: Lasa, draga, ca daca nu vine, trimite. Ca el a zis ca daca am sansa sa fiu
mireasa, trimite. Prin posta.
El: Pai sa trimita acu, ca intr-o ora strangem banii.
Ea: Ce bine era sa fii fost si mama ta la nunta! Mai plangea si ea, mai bea si ea cu
mama... ca asa cand e cuscre. Ca bei de emotii, ca copiii e fericiti.
El: Lasa, draga, mai bine ca n-a venit.
Ea: Ia, stai, draga, da n-ai zis ca mama ta e decimata?
El: Nu, draga, am zis ca e decedata.
Ea: Asa, adica moarta.
El: Da, am spus. Dar nu sunt sigur ca a murit atunci. Ca au dus-o la spital si nu stiu
de ce, dar inmormantarea n-a mai fost.
Ea: Ia asculta draga, da tu ma minti?!
El: IA asculta, draga, sa nu am faci tu pe mine mincinos, ca acum iti pun masa in
cap si sparg si nunta si plec, ca mie nu-mi jignesti caracterul care e integru.
Ea: Da ce te-ai aprins asa draga? Ca ziceam si eu. Hai mai bine sa ne-mpacam si sa
dansam, sa treaca timpul mai repede pana strangem banii. Oricum, cum dansezi tu,
nu danseaza nimeni. N-am vazut in viata mea un asa dansator.
El: Si vrei sa stii ceva? Mi-au spus si femeile care vad ca dansez bine. Chiar ma
pricep cu dansul.
(moment de dans)
El: Sa nu uit, vezi ca eu dimineata plec. Strangi banii de la oameni, ca eu ma duc sa
ma culc.
Ea: Cum adica te duci sa te culc? Si cu mine cum ramane?
El: Simte-te bine, draga, tu ai vrut sa fii mireasa. Eu nu-mi stric o noapte de somn,
ca eu maine plec sa achizitionez vaci.
Ea: Pai cum adica draga, pleci si pe mine ma lasi singura la Lehliu?
El: Potoleste-te, draga, ca mai trec cand am delegatie, din cand in cand. Ca am
Lehliu pe ruta, in 7-8 luni sunt aici. Ca m-astepti si tu ca o sotie iubitoare. Ca alti
patrioti au plecat pe front si sotiile lor i-a asteptat.
Ea: Bine, draga, da tu nu pleci in razboi.
El: Tot un razboi e. Ca ma duc sa caut vaci. Pe pajistile patriei. Ca de-aia mi-a dat
statul responsabilitate.
Ea: Ei, asa bine, m-ai mai linistit. Auzi, da eu ce fac, te astept imbracata in
mireasa?
El: Cum sa ma astepti in mireasa? Daca vine unu, si te vede si te ia? M-astepti ca o
sotie iubitoare si cu rochie peste genunchi. Si-acum ma duc sa ma culc. Ah, ca era
sa uit, ca vream sa te-ntreb ceva din gara. Stii ce nu te-am intrbat eu?
Ea: Ce?
El: Cum te cheama?
Ea: Pai da de ce ma intrebi?
El: Asa, din curiozitate.
Ea: Tanța.
El: Tanța?
Ea: Da, Tanța, dupa melodia aia cu „Tanța, caii tai sa moara de nu vii la min-
diseara”, ca-i placea lui tata.
El: Da, o stiu. Da mie nu-mi place.
Ea: Melodia?
El: Nu, numele.
Ea: Atunci zi-mi Tănțica. Da pe tine?
El: Pe mine ce?
Ea: Pe tine cum te chema?
El: Costel.
Ea: Tanța și... Costel. E un inceput bun, numele se potriveste.
El: Sa nu cumva sa te pui langa mine-n pat dupa ce adorm, ca eu-s obisnuit sa
dorm singur. Tu mai distreaza-te ca, vorba poetului, o data-n viata-n an e nunta ta.
(iese)
Ea (un dans cu clientii pe sarba, dupa care vine momentul stransului banilor).

SCENA III – LA SPITAL


El: Ma rog, nu inteleg ce e de ras. Ca sa vezi si tu cum e viata si soarta, in acelasi
timp. S-a intamplat, s-a intamplat. Se strica el omul, care e fiinta umana, daramite
o masina. Cand ai ghinion, vorba aia, ca e si citatul ala intelectual. Cand ai ghinion,
ai ghinion! Lu Tantica, cand vine, o sa-i spun tot. Ca eu in zece ani de casatorie n-
am mintit-o niciodata... mai mult de doua ori pe luna, ca nu ma lasa caracterul. Eu
sunt busit, dar caracterul e integru. Mai bine sa afle de la mine, decat sa afle de la
altii. Ca si eu mi-am asumat un risc si acum trebuie sa mi-l asum. Da uite-o ca
vine. Au! Au, au au...
Ea: Costele! Tu esti?
El: Da, mama, eu sunt, dar nu te emotiona ca stii ca nu-ti face bine la puls.
Ea: Costele, Costele, tata, iesi din ipsos si spune ce s-a intamplat cu tine, ca acu mi
se face rau si moare unul din noi si raman vaduva!
El: Nu s-a intampalt nimic, mama. Stai jos sa-ti spun totul.
Ea: Costele, tu ai distrus masina.
El: Nu, mama, stai linisttia, masina e integrala.
Ea: Costele, ce e cu volanul asta la tine-n mana? Ai distrus masina.
El: Mai bestie fara suflet, de ce tipi tu la mine cand eu sunt in covalescenta? Daca-
ti spun ca n-am distrus-o, n-am distrus-o. Am luat volanul cu mine-n salon ca a zis
portarul ca aici volanele se fura mai tare decat stergatoarele.
Ea: Lasa asta, Costele. Mie zi-mi ce s-a intamplat.
El: Bine, mama, iti povestesc, ca tu stii ca eu nu te-am mintit pe tine niciodata. Ieri
dimineata, ca un sot familist ieseam de la serviciu si veneam cu speranta familiara
catre casa. Ma uit la ac si-mi arata ca nu mai am combustibil.
Ea: Auzi, Costele, unde e acul ala ca eu nu l-am vazut niciodata?
El: Lasa, Tantico, ca tu nu vezi drumul. Cum sa vezi acul de bord? Asa, si nu ma
mai intrerupe ca-mi pierd firul. Opresc intr-o benzinarie numita Peco, alimentez, si
pentru ca stii ca miroase urat la noi in masina din cauza mirosului, ma intorc sa iau
un bradulet mirositor, sa-l agat la oglinda sa mirosi bine. Cand ma-ntorc in
autoturismul nostru personal, o individa, ca altfel nu pot sa o numesc, era pe
scaunul din dreapta si-mi spune: „âââââ”.
Ea: Ce zici, Costele? Ca nu inteleg.
El: Nu-ntelegi pentur ca esti tampita. Uita-te la mimica fetei, ca eu am dinti lipsa si
nu am dictie. Mi-a zis, tampito, printre masele: „du-ma si pe mine pana la aeroport
ca am in geanta asta mica un pistol mare si nu raspund de faptele mele necugetate,
ca sunt itnr-o misiune de spionaj cu spioni si-ti zbor creierii ca-n filmele alea
italienesti pe care le vezi la televizor”.
Ea: Alea, Costele, de ne uitam noi doi? De e sange pe tot ecranul? De, si eu ma
sperii din pozitia de telespectator?
El: Alea, Tantico.
Ea: Asa, si ai dus-o, Costele?
El: Pai ce era sa fac? Ca individa inspira teama. Am pornit cu ea pe soselele patriei
si la un momentdat mi-a venit o idee geniala pe care am citit-o in cartea pe care am
citit-o. Zic, cum vad un militian pe sosea, o predau organelor. Vad un militian,
Tantico, cobor din masina si, cand colo, ghinion, tipul nu era militian. Era un
cetatean care era imbracat in militian ca era carnaval la ei in sat.
Ea: Mai, Costele, tu esti si ghinionist.
El: Asa, merg mai departe cu ea, ea in dreapta. La un momentdat individa, chiar
bestia, ma linge pe o ureche. Zic eu, o las sa vad pana unde ajunge.
Ea: Si pana unde a ajuns, Costele?
El: Pana la pedale, Tantico, ca mi-am si zic „Doamne, de cum incape asta intre
pedale si scaun, ca zici ca-i contorsionista!”
Ea: Si tu ce-ai facut, Costele?
El: Pai ce sa fac, Tantico? Ca eram amentintat, am dat scaunul pe spate ca stii ca
avem o maneta din care-l dai pe spate. Si la un momentdat, ea mi-a zis: „Auzi,
draga, cureaua ta e capsata?”, iar eu rusinos i-am spus, „nu, draga, e legata”, ca ti-
am zis sa nu ma mai trimiti la servici cu cureaua legata, ca uite ce se poate
intampla.
Ea: Asa, Costele, si zi mai departe ce s-a-ntamplat.
El: Mai, mamico, sincer nu mai stiu. Ca cum eram eu lasat cu scaunul pe spate, ca
s-au aburit si geamurile de s-a luat oxigenul din spatiul autoturismului si m-am
trezit cu volanul asta in brate in raul Prahova. Ei, zi si tu, mama, ce ghinion am. Si-
acum, du-te ca vine ora vizitei si vine asistenta aia tanara sa-mi faca tratamentul si
ma dezbraca tot.
Ea: Ei, lasa Costele, ca te-am mai vazut eu dezbracat.
El: Ei bine, mama, nu poti sa stai cu mine ca mi-e rusine de ea. Du-te si sa mai vii
in vizite din astea la spital sa-mi aduci supa si sa ma compatimesti. Ca cu soarta nu
te joci in viata. Acum eu ma duc, ca nu vreau sa vina sa te vada aici. Ah, si sa nu
uit. Sa te odihnesti luna asta, ca vreau sa te trimit la lucru in strainatate sa luam
ceva la volanul asta. O caroserie, ceva, ca e pacat sa ramana singur.
Ea: Bine, tata, hai sa te pup.
El: Pana la brau nu ma poti pupa niciunde, ca sunt tot doar rani. Si mai jos, in
situatia asta sanitara nu e decent.
El: Au, au au...
(el iese)
Ea: Bine mai, Costele... vasazica din asta-mi esti tu. Imi spui tu mie ca te trezesti
cu spioane in peco, care te ameninta cu pistolul si le duci tu pe la hipodroame. Da
tu chiar atat de tampita ma crezi?! Bine, inteleg, ca o sotie ce-ti sunt, ca mai lasi
sotul sa plece ca sa aiba termen de comparatie cand vine acasa, dar nu sunt eu
proasta. Sunt proasta doar daca vreau, pentru binele conjugal al familiei. Data
viitoare, daca se-ntampla asta, eu vorbesc si cu mama si cu tata, plateste la tribunal
si eu divortez, ca eu rochia o mai am, si i-am scos si pata cu clor. Si daca vreau, te
parasesc, ca eu iubire si sentimente am. Si eu vad viata de la capat de fiecare data,
ca vorba citatului (scoate o hartiuta din geanta): „fiecare zi trebuie s-o vezi cu
ochii... minții, ca un nou inceput”. Nici nu te mai vizitez, Costele, pana nu gasesc
la reducere spate de pui sa-ti fac o alta supa.
(iese)

SCENA IV – CONCEDIUL
El: Nu inteleg ce e de ras. Sunt de 20 de ani casatorit cu tantica si mi-am promis sa
o duc intr-un concediu, ca am bilete de la sindicat. Si am zis asa, ca daca n-o duc la
mare, macar la litoral s-o duc. Mi-am luat si aparatul de fotografiat, sa imortalizez
momentele importante in viata. Poate se-neaca si sa am o amintire frumoasa cu ea.
Ma rog, eu am mai fost si pe litoral si la mare de cateva ori cu niste... vaci. Cu
serviciul. Ca eu sunt achizitor de vaci. Sa vada si ea, ma rog, cat vede, valurile care
se sparge de stanci si s-o duc si pe ea la o terasa, sa-i cante si ei formatia. Melodia
aia, care este slagarul meu: „pe subt fereastra curge-un rau”, ca eu cand o aud,
chiar plang de-adevaratelea, ca e si sensibila si emotiva melodia asta. Auzi, mama,
daca duc eu termosul, nu duci tu, mai bine, valizele?
Ea (din off): Nu, Costele, tu duci valizele si eu duc termosul.
El: Bine, Tantico. O sa duc eu termosul, si o sa duci tu valizele.
Ea: Mai Costele, tu chiar vrei sa-mi strici unicul si singurul concediu din viata
noastra de familisti? Faci cum zic eu, eu duc valizele si tu duci temrosul.
El: Bine, atunci facem doar cum vrei tu. Duc eu termosul si duci tu valizele.
(intra ea)
El: Da ce te-ai imbracat draga atat de aerisita? Ca nu te duc pe camile. Mergem pe
litoralul romanesc ca eu sunt patriot si sustin turismul national.
Ea: Lasa, Costele, ca rochia e si de concediu si e si decenta.
El: Stai, Tantico, si lasa valizele jos ca am o presimtire care-mi spune ca nu facem
bine ca mergem la mare.
Ea: Ce presimtire, Costele?
El: Ia asculta, Tantico, e o caldura acolo la mare, de-a dreptul africana. Si pe langa
ca e caldura, mai e si ultraviolete solare. Ca eu asa am patit acum doi ani de zile
cand am fost la mare... cu niste vaci. Ca m-am pus si eu sa ma odihnesc pe nisip si-
am adormit si m-am trezit tot basicit, si dupa aia a trebuit sa stau si la coada la iaurt
sa-mi dau pe corp.
Ea: Da nu e buna crema solara, Costele?
El: Nu. Iaurtul e cel mai bun. Tu vrei sa te basicesti?
Ea: Nu, mie daca mi-e cald ma bag in mare. Sau ce, nu e voie-n mare?
El: Ba da, Tantico, dar doar pana la giamandure. Ca dincolo de el te pot lovi portal
ambarcatiunile. Dar e riscul sa se-agate de tine vreun psihopat si sa va inecati
amandoi, si sa va gaseasca scafandrii dupa doua luni, si sa trebuiasca sa va
inmormantez pe amandoi ca nu stiu care esti tu, care e psihopatul.
Ea: Bine, Costele, m-ai convins, nu mai mergem la mare. Uite, du-ma la munte.
El: Da, la munte da. Dar ia stai, lasa valizele jos. Auzi, Tantico, daca nu gasim noi
un loc de cazare la munte?
Ea: Ei, lasa, Costele, ca ne facem si noi un cort in padure si dormim acolo.
El: Da, Tantico? Si daca suntem atacati de vreo fiara salbatica? Vreun urs, sau
vreun arici, sau vreun cuc?
Ea: Fugim intr-o pestera
El: Mai usor cu entuziasmul asta, ca nu e pesteri peste tot in muntii Romaniei.
Ea: Bine, Costele, la mare nu mergem la ma inec, la munte nu mergem ca ma
mananca ariciul, dar du-ma si pe mine, draga, undeva. Uite, du-ma la bai.
El: Da de ce sa mergem, draga, la bai? La bai merge oamenii bolnavi. Uite, daca
vrei sa te simti la bai, iti pun niste acid sulfuric in vana de te simti ca la bai cu
mofete.
Ea: Bine, Costele, deci nici la bai nu mergem. Atunci stam acasa?
El: Auzi, Tantico, nu vrei tu mai bine sa mergem la ai tai, la Lehliu? Ca si-asa ai tai
traieste mai mult decat ciorile. Mai stam, mai mancam. Eu mai dorm, tu mai sapi
prin gradina, ca asa sunt concediile familiare cu oamenii muncii.
Ea: Pai bine, Costele, dupa un an de munca, in care eu te-astept acasa, ma duci la
Lehliu?
El: Lasa, draga, ca te duc si-n drumetii in jurul Lehliului. Hai sa mergem sa
prindem trenul.
(de pe drum) Si in padurile Lehliului o sa ne jucam jocul ala familial, Elodia se
numeste. Eu te-ascund si nu te mai gaseste nici dracul.
(ies)

SCENA V – FINAL – Bucuresti


(din toaleta, amandoi)
Ea: Bine, Costele, daca stiai ca vizitam Bucurestiul, de ce ai mancat tu compot si ai
baut doua beri? Sa ma tii in Gara de Nord in toaleta?
El: Asculta, tampito, nu te poti pune cu tranzitia intestinala! Ca asta cand te
loveste, te loveste si-n excursiile prin capitala. Asteapta-ma ca ies imediat. Si daca
te plictisesti, zgarie si tu pe usa Costel + Tanta, LOVE, sa-ti lasi si tu amintirile
familiale aici, cum o face si restu. C-odata-n viata poti ajunge sa vizitezi Gara de
Nord si toaletele ei.
(ies amandoi)
El: Ei, si acum, Tantico, ti-am aratat Gara de Nord, ai vazut toaletele, hai sa
mergem la Ciresica, sa bem ceva si sa mancam niste mici.
Ea: Nu, Costele, la Ciresica nu mai merg, ca nu-mi place anturaju. Du-ma si pe
mine la teatru, ca sa rad si sa plang, ca asa mi-ai promis, ca cand ma duci la
Bucuresti ma si cultularizezi.
El: Bine, Tantico, te duc, da sa dea dracu sa plangi cand trebuie sa razi sau invers,
ca ma faci de ras, c-acolo sunt oameni care intelege arta. Ia zi, tu ai mai fost la
teatru?
Ea: Am fost, Costele, la spectacol la Lehliu cand a venit iluzonistul Jose Fini I, de
m-a facut medie pe mine, de m-a pus sa vorbesc cu toti mortii din cimitir, de era sa
ma bata publicul din sala cand m-a scos din medie, ca nu i-am spus lu vecina mea
unde a ascuns barba-su aurul.
El: Mai, tampito, ala e spectacole de magie, nu teatru cu actori care se si machiaza,
si aia tineri se fac si batrani si invers.
Ea: Tu sa nu ma faci tampita pe mine, in centrul Bucurestiului, ca-ti trag o poseta-n
cap de nu te vezi. Ca eu inteleg teatrul, ca l-am vazut si la televizor. Cand e la
revelioane artistii. Ca eu, tampitule, puteam sa ma fac si artista vocala, c-am fost
selectata la cantarea Romaniei, de-am luat si mentiune. Si daca nu cadeam pe
podium, ajungeam si la faza pe zona.
El: Mai, Tantico, tu chiar stii sa canti?
Ea: Costele, vrei sa-ti arat?
(Tanta canta, moment intre cei doi, Costel iese si Tanta ramane cantand)
Final

Batranetea
El: Tantico, hai vino ca am aflat ce-si spalau fetele!
Ea: nu te mai plimba atat prin casa ca ai daramat tot!
El: Uite! Am pt tine o surpriza!
Ea: Ce e asta?
El: Cum ce e? Un brad , nu vezi?
Ea : Da e de plastic si e si mic , puteai sa iei si tu un brad adevarat...
El: Lasa ca e bun si asta ca-l folosim si la anu”, si adu si tu ceva de mancare ca mor
de foame.
(Ea iese , el ramane si baga la radio Fuego)
Ea :Nu cu mana aia , iar faci mizerie!
El : Auzi Tantico , de ce dracu au pus astia revelioanele astea noaptea , sa ia din
somnu omului , ?puteau sa le puna si ei ziua , sa te poti distra! Si tu , ce te-ai
imbracat asa? Si ce ti-ai pus peruca aia in cap?ca atunci cand ti-o dai jos , tot
cheala esti!
Ea : Bine ca esti tu frumos, si ce stai in pijamale? Ia-ti si tu ceva pe tine!
El: Ia mai lasa-ma dracului , ca m-am si spalat luna asta!
Ea: Asa mi-ai facut toata viata , m-ai tinut numa in casa , odata m-ai dus la un
revelion cu colegii tai de la achizitii de a batut-o directoru pe nevasta-sa ca a sarit
la gatu lu chelnarita aia de o ciupea el de fund si ne-am dus acasa cu salvarea , ca
n-ai vrut sa platesti tu taxiu si am facut revelionu cu soferu de pe salvare.
El: Lasa ca a fost mai bine cand am mers la mata si la tactu la Lehliu de m-a pus
frate-tu sa tai porcu...
Ea : Te -a pus ca a crezut ca esti specialist, da a fugit porcu cu cutitu-n gat de la
prins politia la biserica in centru.
El: A fugit ca eu eram specialist de vaci , nu de porci , proasta dracu!
Ea : Tu sa nu ma dracui pe mine in noapte de revelion , ca daca-ti dau una cu tava
asta in cap te ia mama dracu!
(Injuraturi , joc pe replica)
El : eu ma duc sa ma culc.
Ea : Mai rezista si tu putin pana da primaru cu artificii .
El : Mai lasa-ma dracu cu nenorocitu ala ca tu l-ai votat, ca canalizare nu ne-a facut
noua , da banii pe artificii da.Uite de ciuda sa nu vad artificiile ma duc si ma culc ,
sa vad pentru cine mai da el artificiile
Ea: Culca-te Costele ca asa ai facut toata viata , la nunta te-ai culcat , la revelioane
te-ai culcat, cu altele te-ai culcat , tot singura m-ai lasat toata viata.ia auzi : lumea
canta afara , se da cu artificii , tu dormi, da lasa Costele ca nu e nimic , sa te
odihnesti si tu ca o viata intreaga , tot pe drumuri , tot prin gari , eu te inteleg...
El : Mai Tantico mama , ia zi tu ce ti-ai dorit toata viata sa primesti ca cadou?
Ea : O cutiuta muzicala , da lasa ca nu-i nimic , nu ma supar...
El : Inchide ochii Tantico...La multi ani Tantico!Auzi Tantico, vrei sa dansam?
Ea: Ma inviti la dans Costele?
EL : Da Tantico , hai sa dansam , ca poate la anu...poate la anu...(plange)
Ea: Ce prostii spui tu acolo Costele , nu ma speria...
El: Poate la anu...N-AM CHEF...