Dovada David Auburn

CLAIRE: Mai bine. Mult mai bine.

KATE: Merci.
CLAIRE: Te simti mai bine?
KATE: Da.
CLAIRE: Arati de un milion de ori mai bine. Iti dau niste cafea?
KATE: Ihi.
CLAIRE: Cum o vrei?
KATE: Neagra.
CLAIRE: Mananci ceva? O banana? Am cumparat mancare. Nu
mai era nimic in casa.
KATE: Nu. Urasc sa mananc dimineata.
CLAIRE: Nu te-ai imbracat cu rochia.
KATE: Nu prea m-am simtit in stare.
CLAIRE: Vrei macar sa te piepteni?
KATE: Nu.
CLAIRE: Ai folosit balsamul de par pe care ti l-am luat?
KATE: Cacat. Nu. Am uitat.
CLAIRE: E preferatul meu. Vreau neaparat sa-l incerci.
KATE: O sa-l incerc data viitoare.
CLAIRE: O sa-ti placa mult. E cu ulei de jojoba.
KATE: Ce-i jojoba?
CLAIRE: E o chestie care iti hraneste parul.
KATE: Parul e mort.
CLAIRE: Ce?
KATE: E tesut mort. Nu poti sa-l hranesti.
CLAIRE: Ok. Daca nu-ti vine rochia putem sa mergem sa o
schimbam.
KATE: Ok.
CLAIRE: Ma gandeam sa invitam cativa oameni aici in seara
asta. Daca te simti ok.
KATE: Ma simt foarte bine, Claire. Termina cu asta.
CLAIRE: Nu ai planuri?
KATE: Stai sa ma gandescpe tata il ingropam in cateva ore,
deci nu. N-am planuri pe seara.
CLAIRE: Stiu ca esti foarte stresata. Ar fi bine sa te relaxezi
putin. Mitch te saluta.
KATE: Salut Mitch.
CLAIRE: Ii pare foarte rau ca n-a putut sa vina. Ne casatorim in
ianuarie.
KATE: Cacat! Serios?
CLAIRE: Da! Sper ca vi la nunta.
KATE: Da. Sigur. Felicitari.
CLAIRE: Merci! Sunt super fericita. Cum te simti in legatura cu
asta?
KATE: Cu asta?
CLAIRE: La tata ma refer.
KATE: Ce-i cu tata?
CLAIRE: Cum te simti in legatura cu moartea lui? Esti ok cu
asta?
KATE: Da.
CLAIRE: Cred ca intr-un fel a fost momentul potrivit. Asta daca
exista un moment potrivit pentru asa ceva. Te-ai gandit ce vrei
sa faci in continuare?
KATE: Nu.
CLAIRE: Vrei sa ramai aici?
KATE: Inca nu m-am gandit la asta.
CLAIRE: Trebuie sa ne gandim la multe lucruri. Hai, Kate
KATE: De ce ma intrebi toate chestiile astea?
CLAIRE: Nu te supara. Doar incerc sa inteleg. Si cred ca ar fi
mult mai simplu daca ti-as gasi un apartament in New York, si
KATE: N-am nevoie de nici un apartament. Am casa. O sa
raman aici.
CLAIRE: Vindem casa.
KATE: Ce?
CLAIRE: Vrem sa o sa vand casa.
KATE: Cum? Cand?
CLAIRE: Sper ca saptamana viitoare sa fie gata toate actele.
Stiu ca e din scurt.
KATE: Eu locuiesc aici.
CLAIRE: Iubito, acum ca tata nu mai e, n-are sens. Si costa
enorm s-o intretinem. Si Mitch crede ca e o idee foarte buna.
KATE: Nu-mi vine sa cred. De ce faci asta?
CLAIRE: Vreau sa te ajut.
KATE: Vrei sa ma ajuti dandu-ma afara din casa?
CLAIRE: E si casa mea.
KATE: Serios?! Pai eu nu te-am vazut de ani de zile.
CLAIRE: Stiu. Te-ai descurcat singura cu toate si imi pare foarte
rau pentru asta. Stiu ca te-am dezamagit si ma simt groaznic.
Da acum chiar vreau sa te ajut.
KATE: A! Acum vrei sa m-ajuti?
CLAIRE: Da.
KATE: Tata-i mort.
CLAIRE: Stiu
KATE: E mort! Si acuma ca a murit ai aparut de nicaieri si ai
decis ca vrei sa ma ajuti? Imi pare rau, da e tarziu.Unde ai fost
pana acum?
CLAIRE: Kate, eu
KATE: Unde erai acum cinci ani? Atunci aveam nevoie de tine!
Datu nu te-ai gandit sa ma ajuti!
CLAIRE: Asta e momentul cand ar trebui sa ma simt vinovata?
KATE: Du-te dracului!
CLAIRE: Nu tipa te rog. Calmeaza-te!
KATE: Lasa-ma dracului in pace! Te urasc!