Ultima vrajitoare

De Alina Nelega
Monolog
Ingeri, adica. UFO, ce pana mea! Obiecte zburatoare neidentificate, ca sa vorbesc
pe inteles. Partea nevazuta a lumii, cica. Toti impostorii aia, care-si dau cu parerea
despre cele noua cercuri si trei sfere angelice, cu serafimi, heruvimi, arhangheli si le
amesteca de iese un bors arhetipal din taratele astea metafizice. Ce stiu ei despre
trairea angelica si vorbesc, nene, vorbesc. Ca sa nu mai punem la socoteala ca toti
vor sa ajunga in heaven. Te uiti, asa, uneori, la pietele astea pline de precupete si
grevisti, la parlamentele si discotecile lumii, la cazinouri si cantine pentru saraci, la
salile de teatru, la gari si-ti spui: fuck me, man, oare-o fi loc in rai pentru toata
lumea asta?
Asa ca m-am hotarat sa vorbesc si eu. Sa spun adevarul. Stiu ca n-o sa ma ia
nimeni in serios, o sa creada ca e o inventie, da ma doare-n cot, asta ca sa
vorbesc frumos. Oamenii n-au stiut niciodata pe ce lume traiesc. Credeti ce vreti,
baieti, dreptu vostru. Ca de obicei, totul porneste de la un detaliu, ceva
nesemnificativ, nici nu-ti dai seama cum, si dintr-o data-ti vine, iti vine
Vine, ieri, o ziarista sa tina o conferinta in aula universitatii, aia de langa biblioteca
studenteasca, o gaina americana erudita si-si da ea cu parerea din existenta ei
normala! Eram absolut intamplator pe-acolo, vad posterul si intru, asa, din
curiozitate si ce aud! They have the lust, but not the passion! Eram dupa o
balustrada, fix deasupra capului ei si m-am abtinut cu greu sa-I scap o cariatida in
crestet. Era un pacat, venial, nu capital, faceam eu ceva sa o atinga fara urmari
grave. Da, bine ca le stiu ei pe toate, le-au nascocit ei, cum s-ar spune ab ovo, va
inainte de a se inventa America ce-ar fi fost, mosule, sa fi avut loc un mic accident
in program, sa fi descoperit japonezii submarinele O sa-mi spuneti ca asa ceva
era imposibil. Fiindca nu s-a intamplat, nu inseamna ca nu s-ar fi putut intampla.
Stiti care-I boala mea? Ca nu pot trai in prezent. Asta-I boala mea. Decat daca ma
fortez si ma ajut cu cate ceva si asta-mi face rau. Pe urma am remuscari, imi vine
sa-mi borasc sufletu si ce-I mai naspa e ca nu pot sa-mi imaginez nici viitorul. De
cand eram mica viitorul era ceva negru si de nepatruns. Ma mir c-am trait atat, pe
la cinci ani (clar, atunci m-am imbolnavit) nu-mi puteam deloc imagina cum am sa
am eu cinspe ani vreodata si uite acuma, ce sa zic, am trecut cam de multisor de
varsta aia. Da tot nu-mi pot imagina viitorul. O gaura neagra care ma absoarbe,
asta da, si odata ajunsa acolo, ma trezesc surprinsa, in trecut. E ca si cand ai tot
incerca sa intri pe o usa, mergi ce mergi, si deodata: pac! esti inapoi de unde ai
plecat. Tot pe atunci, pe la cinci ani, pe cand eram si eu ca voi, mi-am dat seama ca
oamenii au, in general, o idee precisa despre viata. Vviata e o adiere. Viata e o
pruna (surpriza!) pe o creangga de maslin. Viata e o scara de cotet (scurta si cacata
toata!). Viata e sa mergi cu viteza si cu franele defecte. Viata e o femeie cu barba.

Viata e ca fumul de tigara. Viata e cea care te ucide, nu moartea. Viata e sa ti-o
tragi pana dai in primire ( ca atunci ti-o trage ea). Viata e o curva. Viata e
gorgonzola, parmezan, camembert, si balmos cu ciuperci (pentru lactofobi). Viata e
facuta din greseli. Viata e vis. Viata e in America. Sau in Germania sau in Spania.
Sorry. Intotdeauna o iau putin razna cand vine vorba despre viata. Pentru ca stiu
intotdeauna ce fac chiar daca nu par. Stiu ce fac acum si tot nu am sentimentul
prezentului. Nu e bine sa-ti amani clipa, zice in literatura de specialitate ca trebuie
sa ti-o traiesti. Viata e clipa amanata. Imi voi aminti exact si intotdeauna ce vad
acum, in fata mea.
In ceea ce-I priveste pe moonlight, julietta, otto, centaurus, hot chocolate, lollypop,
excalibur, grifon eu am fost witness pe mirc la povestea tuturor de la inceput pana
la unde-or fi acuma, fiindca nu cred ca s-a terminat, si-or fi schimbat nick-urile,
dar eu ma mai ocup si de altii , n-am timp sa stau dupa ei. Nick-ul meu a ramas,
clar angel . Nu mi-l schimb si asta nu din ambitie sau din lipsa de imaginatie. Nu
pot. Da ma rog, parca pornisem sa spun povestea altora, nu a mea. Nu-mi place
asta la mine, mereu ma intorc catre propria mea poveste. Trebuie sa ma
dezobisnuiesc.
Stiti cum e pe chat, toata lumea zice vrute si nevrute, se intreaba de asl,
agesexlocation adica, e o agentie matrimoniala electronica, asa zice moonlight, dar
eu zic ca-I mai degraba un carnaval.Poti spune ce vrei,poti fi cine vrei tu si de aici
incepe tot. Mai mult, poti colinda la nesfarsit prin labirint si sa iesi cand ai chef,
daca stii, bineinteles, portile si pragurile.Un labirint fara Minotaur, cu tot felul de
pericole, dar din care poti iesi daca ajungi la mare anaghie. Cel putin asa cred.
Grifon nu era baiat, era fata si lucra noaptea intr-un bar de stripteuze, in Praga
Trebuie sa plec. Va povestesc restul data viitoare