Nora

Torvald , noi doi avem sa ne spunem multe.Tu nu ma intelegi!Si nici eu nu te-am inteles bine pana asta seara.Nu te izbeste ceva , asa cum stam noi doi aici?Suntem casatoriti de opt ani.Iti dai seama ca este pentru prima oara cand noi doi , tu si eu , sotul si sotia , stam serios de vorba?In opt ani ... sau si mai mult ... noi nu am schimbat niciodata o vorba serioasa despre un lucru serios.Eu vreau sa spun ca noi nu am incercat macar sa discutam vreo chestiune importanta.Tu nu m-ai inteles niciodata!V-ati purtat nedrept cu mine , Torvald ! Mai intai tata si pe urma tu.Voi nu m-ati iubit niciodata.Vi s-a parut numai , dar in realitate , pentru voi , nu eram decat un amuzament.Cand eram acasa , la tata , el imi comunica toate gandurile lui si eu le impartaseam;daca aveam alte ganduri , le pastram pentru mine ; l-ar fi iritat.Ma numeam papusa lui si el se juca mereu cu mine asa cum ma jucam eu cu papusile mele.Pe urma am intrat in casa ta...Vreau sa spun ca am trecut din bratele tatei in bratele tale iar tu ai arajat totul dupa gustul tau si eu m-am adaptat gustului tau.Si acum cand privesc in urma , mi se pare ca am trait aici ca o paiata , pentru ca atat cereai de la mine , Torvald.Asa iti convenea!Tu si cu tata ati facut un mare pacat!Din cauza voastra nu s-a ales nimic din mine!Iar casa noastra n-a fost niciodata decat o casa de papusi.Aici eram papusa-sotie dupa cum si la tata fusesem papusa-copil .Iar copiii

nostri , la randul lor , au fost papusile mele.E adevarat ...m-am distrat multa vreme sa te joci cu mine , dupa cum si pe copii ii distreaza si acum sa ma joc cu ei.Asta a fost casnicia noastra.Nu sunt apta pentru aceasta sarcina.Trebuie sa incep prin a-mi face propria mea educatie si tu nu esti omul care sa ma poata ajuta.Numai fiind singura voi reusi sa gandsc prin mine insami si sa-mi creez propria mea morala.Iata de ce nu mai pot ramane la tine.Plec de-aici chiar acum!Nu mai incerca sa-mi interzici ceva de acum inainte!Imi iau lucrurile personale si plec!Iar de la tine , nu mai vreau sa am nimic nici acum , nici mai tarziu.Niciodata nu am avut mintea mai lucida si nu m-am simtit mai sigura de mine.Crede-ma , imi pare rau , Torvald , pentru ca tu ai fost intotdeauna atat de dragut cu mine!Insa nu ma mai pot preface .Nu te mai iubesc deloc.Opt ani de zile am crezut in tine ca in Dumnezeu .Acum totul s-a sfarsit.Am sa ma gandesc deseori si la tine si la copii si la casa.O , Torvald , ca sa fie altfel ar trebui sa se intample cea mai mare dintre minuni.Ar trebui ca tu si cu mine sa ne transformam in asa masura incat viata noastra comuna sa devina o casnicie adevarata!Dar Torvald , eu nu mai cred in minuni.Adio !