1

“ LOGODNICELE ATERIZEAZA LA PARIS ”

dupa

“ BOEING , BOEING “

De MARC CAMOLETTI
2

ACTUL I

(Bernard – in halat – si Janet - in fusta si bluza – isi iau micul dejun pe masa din
curte)

Janet: Ce crezi, Bernard darling, am timp sa mai mananc un iaurt?

Bernard : (uitandu-se la ceas) Da, draga mea… ai, daca te grabesti! ( Se ridica,
deschide usa de la bucatarie si striga): Berta!
Janet: Ador iaurtul! Mai ales la micul dejun. Tu nu?
Bernard: Nu cine stie ce!
Janet: O, sa vezi, darling, ca ai sa ajungi si tu la bucataria americana si la
regimul dietetic, care fac un frumos ten…
Bernard : Invers!
Janet: Cum invers? Fac o piele urata?
Bernard: Nu… invers, corect se zice “un ten frumos”.
Berta: Domnul m-a chemat?
Bernard: Da. Mai adu un iaurt pentru domnisoara Janet.
Berta: Sa aduc si alte acrituri?
Janet: Nu, nu, castraveciori au mai ramas.
Berta: Chiar mai multi decat as fi crezut. Ma rog, n-o sa schimb eu lumea.
Bernard: Stim asta! Hai, du-te!
Berta: Ma duc. Deci inca un borcan.
Janet: Da, Bertie.
Berta: Dar o sa va imbolnaviti daca mancati atata iaurt cu muraturi.
Janet: Din contra, asta te mentine in forma.
Bernard: Te rog, Berta, cand ti se cere iaurt cu muraturi adu-le fara sa mai
lungesti vorba.
Janet: Hai, Bertie, risc sa pierd avionul.
Berta: Bine, ma duc, ma duc. Numai viata de jupaneasa nu-i asta.
Bernard: Ce?
Berta : Nimic, nimic…
Janet: Tot timpul e prost dispusa. Va trebui s-o dam afara.
Bernard: Vai de mine! Pentru ce?
Janet: Am impresia ca nu ma iubeste.
Bernard: Ba da! Numai ca este tot timpul uluita de meniul tau. (Janet ii ofera o
lingurita cu iaurt) Nu, nu, multumesc!
Janet: (continuand sa manance) Cat e ceasul, dragule?
Bernard: Fara 24.
Janet: Exact cat am nevoie. Cand sunt cu tine, nici nu-mi dau seama cand trece
timpul!
Bernard: E dragut ce ai spus!
Janet: Ia zi, esti cuminte cand nu sunt aici?
Bernard: Ce-ntrebare! Foarte cuminte!
3

Janet: Foarte, foarte?

Bernard: Very - very!
Berta: Am adus produsul lactat.
Janet: Multumesc, Bertie!
Berta: Cu asta, gata?
Bernard: Nu! Te rog sa mai aduci cafea pentru mine si limonada pentru
domnisoara.
Janet: Nu. Multumesc, darling. Am baut deajuns.
Berta: Slava Domnului! (iese)
Janet: Vezi cat e de acra?
Bernard: E trista ca pleci.
Janet: Fiindca sunt logodnica ta?
Bernard: Sigur ca da.
Janet: Probabil ca daca as sta tot timpul aici, ar fi cu totul altfel, nu-i asa darling?
Bernard: Of course. Cu totul altfel. Ziua si noaptea!
Janet: (Se ridica si-l saruta) Cat mai e ceasul?
Bernard: Fara un sfert.
Janet: Trebuie sa ma imbrac repede, fiindca altfel am sa-l pierd.
Janet: Ar fi ingrozitor!
Bernard: Ai dreptate! Dar, hai spune, cand te intorci?
Janet: Sa vad! Pai, azi e sambata… ajung la New-York la 17:08… S-ar putea
totusi sa merg pana la San Francisco
Bernard: Perfect, si asta ce inseamna?
Janet: Ca oricum voi fi din nou aici, luni, cel tarziu si ca voi pleca iar, miercurea
seara.
Bernard: (Scotand un carnetel) Aha… aha… Deci luni spui? La ce ora?
Janet: Ca in fiecare luni, darling. In jur de 18:30.,. ora locala.
Bernard: OK! Deci, ramane stabilit ca te intorci luni.
Janet: Da, in ambele cazuri.
Bernard: Perfect! Perfect! (noteaza)
Janet: Dar de ce ti-ai notat asta?
Bernard: Cum de ce? Ca sa stiu, sa nu incurc…
Janet: Ce sa incurci?
Bernard: In sfarsit, sa ma pot aranja… cu treburile mele! Sa fiu liber cand o sa fii
aici. (se uita la ceas) Sa stii ca pana la urma o sa-l scapi.
Janet: Ma alungi?
Bernard: Vai de mine! Dar tot vorbind, nu ne dam seama cand trece timpul si
avioanele decoleaza.
Berta: Am adus cafeaua.
Bernard: Multumesc.
Janet: Bertie, nu-i asa ca o sa ai grija de domnul in lipsa mea?
Berta: Cum sa nu?! Puteti conta pe mine, domnisoara! Dar cu siguranta ca
domnul n-o sa aiba nevoie sa-l ingrijesc eu. Este destul de mare!
Janet: Sigur ca e destul de mare, dar toti barbatii raman niste copii!
Berta: Neajutorati!
Janet: Ai dreptate.
4

Berta: Oi fi avand, dar copii asa ca domnu’ cu siguranta ca nu prea sunt multi!
Bernard: Bine, bine! Multumesc! Nu ti-am cerut parerea.
Berta: Dar domnisoara m-a intrebat si-i spun ca va apreciez la justa dvs valoare.
Bernard: Da, bine. Du-te si apreciaza-ma in alta parte.
Janet: Vezi cum te admira, darling!
Berta: Da! Imi trec viata admirandu-l pe domnu’…
Janet: Nu-l mai admira atata. O sa ajungi sa te indragostesti de el si eu o sa fiu
geloasa.
Berta: N-am decazut in halul asta!
Bernard: Din fericire!
Janet: Ma duc sa ma imbrac, darling.
Bernard: Grabeste-te. (Janet iese in fata, la gradina) Ce ne dai de mancare la
pranz?
Berta: America isi ia zborul?
Bernard: Da…. Hai…. Spune.
Berta: Pai atunci… atunci ca de obicei. Astept! Astept ordinele….Domnul are
orariile sale.
Bernard: Ce am?
Berta: Nu-i asa, si meniurile se schimba dupa orarii…. Cu schimbarile astea eu…
Bernard: Stai sa vedem…. La 12:30 vine Jaqueline
Berta: Aha, Franta! Bine. Abia mai pot sa ma descurc! Nu stiu cum faceti dvs de
nu le incurcati, dar sa stiti ca pentru o jupaneasa, asta nu mai e viata!
Bernard: Te rog, nu-ti mai pierde vremea repetand aceasi fraza!
Berta: Deci ce sa prepar?
Bernard: De unde sa stiu eu?... Ce vrei!
Berta: Mie domnisoara Jaqueline mi-e foarte draga! Ce-ati zice de o Vol-au-veut?
Bernard: Nu! Fa muschi in sange.
Berta: Perfect! Si pentru cina? Friptura de vitel la tava, se poate?
Bernard: Buna idee!
Berta: Cu ceapa!
Bernard: (Scotand carnetelul) Nu…
Berta: Totusi stiu ca va place…
Bernard: Nici ceapa, nici vitel, in seara asta Helga, nu Jaqueline va fi aici…la…
19:06!
Berta: Pai spuneti asa! Deci pentru germania: varza si opt perechi de crenvusti.
Bernard: Asta e!
Berta: Asa!
Janet: (Intra imbracata ca stewardesa a Societatii V.A.L, cu saculetul de panza
rosie cu initialele mari ale companieie V.A.L in mana) Iti plac, dragule?
Bernard: Mult de tot. Esti cu adevarat o stewardesa apetisanta. Dar e timpul…
Janet: (uitandu-se la ceas) O, mai am doua minute! Sa-mi fac unghiile.
Bernard: Crezi? Nu e prudent! Avionul decoleaza la 11:00!
Janet: Si abia e zece fara cinci.
Bernard: Strazile sunt aglomerate.
Janet: (a scos din poseta o sticluta cu oja si isi face unghiile) Doar putin lac! Sa
stii ca sunt foarte bucuroasa!
5

Bernard: De ce? Ca pleci?

Janet: Nu fi prost! Cred ca o sa fiu mutata pe alt avion.
Bernard: Ce spui?
Janet: Da. Mult mai bun: Un Boeing. Minunat. Cu aripi delta si cu patru turbo-
reactoare Rolls-Royae de 10.000 kg putere de impingere. Vad ca nu prea iti face
placere.
Bernard: O, ba da…ba da… Dar inca nu e cazul, sa ne bucuram prea tare.

(Sonerie)
(Berta se duce sa deschida)
Janet: Zbor si las micutul meu camin francez, gata sa ma reprimeasca la
intoarcere.
Bernard: Asta voiam sa spun si eu…
Berta: Domnule, e un domn Castin care vrea sa va vada!
Bernard: Castin?... Care Castin? ….Ah, da, da! Sa intre.( Berta iese) E un vechi
prieten. Am fost colegi dintr-a-ntaia pana intr-a sasea….
Janet: Da? (Berta intra cu Robert)
Robert: (bucuros, cu servieta si umbrella) Ah!Ah!Ah!Ah!
Bernard: Nu se poate! Tu aici? Cum o duci?
Robert: (razand, intr-o bucurie expresiva) Dar tu?
Bernard: Nu prea rau, dupa cum vezi.
Robert: Afla ca nici eu n-o duc rau!
Robert: Afurisitule! Nu te deranjez?
Bernard: Glumesti! Un prieten ca tine! Ia spune , cred ca sunt cel putin 5 ani de
cand nu ne-am mai vazut!
Robert: Patru.
Bernard: Formidabil! Cum trece timpul! Afurisitule! Imi face placere sa te vad.
Robert: Dar mie! Impielitatule!
Janet: Bernard!
Bernard: Ce e? Oh! Iti prezint pe Robert Castin, bunul meu prieten Robert
Castin.
Janet: Incantata, domnule.
Robert: Nu mai putin domnisoara!
Bernard: Domnisoara Janet Hawkins; americana si stewardesa de profesie la
compania V.A.L dupa cum vezi.
Robert: Oho hooo!
Janet: Bernard ai uitat sa-i spui prietenului tau principalul.
Bernard: Da? What?
Janet: Ca sunt logodnica ta, darling.
Bernard: Ah, da. Sigur… asa e… Este logodnica mea.
Robert: O, atunci, inca o data, toate felicitarile…domnisoara…si tie…bravo. Ai
gust!
Janet: Iti marturisesc, domnule, ca prietenul dumitale e un om adorabil.
Robert: Asta ma bucura.
Janet: Dumneata nu esti logodit?
Robert: Cum?... Nu domnisoara, nu! Sunt singur cuc. Vin acum din provincie.
6

Bernard: Da, se vede!

Janet: Dar in sud sunt fete frumoase…si dumneata…
Robert: Da, sunt…dar eu n-am gasit inca nici una sa-mi placa… Si cum tocmai
vreau sa ma mut aici, o sa fiu nevoit sa caut o parizianca. Dar eu poate…va
deranjez… Am sa revin altadata…
Bernard: Glumesti!
Janet: Eu trebuie sa plec!
Robert: Sper ca nu plecati din cauza mea.
Janet: Nici vorba! Trebuie sa-mi iau zborul!
Robert: (fara sa inteleaga) Da? Ia te uita!
Bernard: (mimand zborul) Stewardesa.
Robert: Aha…inteleg…va luati zborul…(mimeaza si el)
Janet: Asta e! Ca sa fiu sincera, imi pare rau, d-ta esti primul prieten al lui
Bernard pe care il cunosc. E un baiat foarte secretos.
Bernard: Deloc, numai ca el locuia la Aix… Si asta nu e la doi pasi…nu?
Janet: Ramai mai mult la Paris?
Robert: Sunt nevoit…din cauza afacerilor.
Janet: Atunci cu siguranta ne vom mai vedea.
Robert: Mi-ar face multa placere, domnisoara.
Janet: Il las pe Bernard in grija dumitale, pana ma reintorc.
Bernard: Bineinteles… Dar hai odata, draga, ai sa-l pierzi!
Janet: Nu, trebuie sa te mai sarut o data.
Bernard: (lui Robert) Ne dai voie?
Robert: Vai de mine, dar va rog. (Se intoarce si priveste oglinda. Bernard si Janet
se saruta. Robert tuseste discret)
Janet: (desprinzandu-se de el) Te ador!
Bernard: Si eu.
Janet: La revedere, domnule.
Robert: (in oglinda) La revedere, domnisoara.
Janet: (lui Bernard) My angel! Pe luni.
Bernard: Sigur, sigur… pe luni! (Janet ii mai trimite o sarutare si iese)
Robert: Felicitari batrane! Buna bucatica!
Bernard: Mda, adevarat…e foarte bine.
Robert: Foarte bine? Splendida! Daca as gasi si eu una la fel, m-as declara
multumit.
Bernard: Bei ceva?
Robert: Ce vrei tu! (Inaintand spre rampa si privind in sala)
Robert: Ia spune…tot in arhitectura?
Bernard: Tot…Nici nu-ti inchipui cata placere imi face sa te vad, batrane! Ei,
despre ce e vorba?
Robert: Ei bine, iata, cand ai plecat din Aix mi-ai zis: “Sa treci sa ma vezi!”
Bernard: Si?
Robert: Si iata-ma! Si cum am nevoie de un apartament, voiam sa-mi dai adresa
agentiei care ti l-a gasit pe-al tau.
Bernard: Da? Pentru ce?
Robert: Fiindca vreau sa ma-nsor.
7

Bernard: Esti deja logodit?

Robert: Da…adica, nu! Vreau sa-ti spun ca am cunoscut o fata draguta…si mi-
am spus ca ar trebui sa pun punct vietii de burlac.
Bernard: De pe acum? Pari totusi in forma!
Robert: De acord. Sunt in forma! Si ce daca? Si tu la fel!
Bernard: Nu vad legatura!
Robert: Cum nu vezi legatura? Si tu arati bine si totusi, te casatoresti!
Bernard: Nu!
Robert: In sfarsit…asa am inteles…adineaori…cu americana asta….ca….sunteti
logoditi.
Bernard: A, asta era! Da! Suntem logoditi.
Robert: Ei vezi! Deci te insori!
Bernard: Nu!
Robert: Pai v-ati logodit ca sa va casatoriti, nu?
Bernard: Nu! Dar tu de ce vrei sa te-nsori?
Robert: Avantajele sociale nu sunt de neglijat.
Bernard: Oh, avantajele sociale! Deci vrei sa te-nsori, insoara-te, dar ca mine.
Robert: Cum?
Bernard: Fii poligam! Viata imparateasca, placuta, cu variatii, idealul ce mai
incoace-incolo!
Robert: Nu te contrazic; numai ca e foarte riscant sa ai mai multe neveste.
Bernard: Dar nu e vorba de mai multe neveste! Numai logodnice! Te bucuri de
toate avantajele casniciei, fara sa ai nici unul din inconvenientele ei. Cu conditia
sa stii sa te limitezi. Eu am numai trei logodnice!
Robert: Numai trei?
Bernard: Da… Trei este exact cat trebuie! Mai putin, e monoton, mai mult…
obositor.
Robert: Bine, dar…e moral!?
Bernard: Pentru cine? Pentru ce? Niciuna nu stie ca in afara de ea mai sunt inca
doua. Viata imparateasca asculta ce-ti spun! Avantajul haremului, in plin Paris.
Robert: Ce tot spui! Una si te innebuneste…daramite trei!
Bernard: Nu pe mine!
Robert: Pe tine, ca si pe ceilalti.
Bernard: Deloc! Ceilalti fac asta dezordonat.
Robert: Dar nu spui cat te costa modul asta de viata!
Bernard: Da, cand esti haotic! Dar eu, eu sunt organizat! In primul rand,
logodnicele mele lucreaza!
Robert: De acord… nu te costa!
Bernard: Toate trei, ma costa mai ieftin decat una legitima care n-ar lucra.
Robert: Se poate…Dar complicatiile…
Bernard: Of, incapatanat mai esti! Doar ti-am mai spus ca nu am nicio
complicatie! Am gasit “un clenci”.
Robert: Aici nu merge cu clenciuri! Daca ar fi fost vreunul, s-ar fi aflat pana acum.
O sa ajungi la dezastru!
Bernard: Exclus! Din cauza fuselor.
Robert: Hm?
8

Bernard: Fusele orare (Ii intinde cartea)

Robert: Aha!
Bernard: Ai inteles?
Robert: Nu!
Bernard: Totusi e simplu ca buna ziua. Eu imi recrutez logodnicele din aviatie.
Sunt stewardese.
Robert: Toate trei?
Bernard: Bineinteles.
Robert: Ce idee!
Bernard: Aici e cheia! Si, in plus, stewardesele sunt fete epatante, nu poti spune
ca nu. Cea de adineaori, de exemplu…
Robert: Iapatanta! Nimic de zis.
Bernard: Si celelalte doua sunt la fel. Vezi tu, fetele astea sunt selectate pe
spranceana. Din toate punctele de vedere: fizic, moral, intelectual. Eu aleg din
ceea ce este o superselectie! Nu-i asa ca nu e rau?
Robert: Intr-adevar…Nu-i rau!
Bernard: Atata doar: sunt obligat sa lucrez cu companii diferite si de pe linii
aeriene care nu se suprapun, e singurul inconvenient.
Robert: Pare destul de atragator.
Bernard: Atragator? Daca incerci, o sa te lecuiasca de casatorie pana la sfarsitul
zilelor..Iti garantez!
Robert: Teoretic..e foarte frumos, dar practice...Ce da?
Bernard: Nimic mai simplu, batrane! Instaleaza-te aici o saptamana si-l vei vedea
pe maestro la lucru. Janet, americana de adineaori…(se uita la ceas) decoleaza
peste 10 minute…si peste un sfert de ceas, aterizeaza Jaqueline.
Robert: Jaqueline?
Bernard: Da. De la “Air France”! O bijuterie, ai sa vezi, vom dejuna impreuna.
Robert: Esti cam aglomerat azi!
Bernard: Da, azi e nitica aglomeratie..dar cu totul exceptional, fiindca e sambata
si vine de la Gander. Altfel totul e normal, alternanta regulata: doua zile Janet,
doua zile Jaqueline, doua zile Helga - Helga e nemtoaica.
Robert: Bravo, ai un harem international!
Bernard: (luand globul) Exact! Priveste: Deseara vine Helga de la Stokholm, dar
la ora aia Jaqueline, va fi de mult la Cairo si Janet la New-York. Ai prins
smecheria?
Robert: Da..e un trafic aici!
Bernard: Chiar asa! Perpetum mobile! Sunt sosiri si plecari organizate,
matematice. Pamantul se invarteste si logodnicele mele se invartesc si ele in
jurul lui! Niciun neprevazut, nicio surpriza! Si uite asa, imi duc modesta mea viata
de poligam ideal. In felul asta nu schimb numai logodnicele de trei ori pe
saptamana, ci si mancarea…ca la restaurant. Niciun fel de monotonie: nici in pat,
nici la masa. Perfectiunea absoluta!
Robert: Bine gandit!
Bernard: Janet, la cina, a cerut calcan cu capere care inoata in crema de
ciocolata.
Robert: Ciocolata cade greu la stomac.
9

Bernard: In schimb, am compensatii de mana-intai. Ai vazut-o!

Robert: Impecabila!
Bernard: Ii place dragostea…in stil american… In fine ce mai incoace-incolo…
doua zile pe saptamana e exact ceea ce trebuie… O viata de vis!
Robert: Da, ai dreptate…nu e rau. Da, unde le-ai gasit?
Bernard: Am un prieten care tine un magazin de suveniruri din Orly. Cunoaste
toate stewardesele de pe toate liniile, mi le prezinta. Si… din vorba in vorba…
intelegi. Eu nu mai am locuri libere, dar pot sa caut si pentru tine daca vrei.
Robert: Oh, nu, multumesc. Cu felul meu de a fii. Tu esti un as!
Bernard: N-ai dreptate! Doar precizie absoluta! Am vrut de mai multe ori s-o mai
pastrez pe cea care era…cu mine. Imposibil! Trebuia sa-si ia zborul, lasandu-ma
singur…in asteptarea urmatoarei.
Robert: Dar, hai spune! Ce te faci daca una din ele schimba brusc itinerariul?
Bernard: Imposibil! Itinerariile sunt tot atat de precise ca si orariile.
Berta: Domnu’ ia masa cu domnu’?
Robert: Nu, nu vreau sa deranjez.
Bernard: Nu ma deranjezi deloc (Bertei) Domnul ia masa aici.
Robert: Crezi intr-adevar ca?...
Berta: Ramane aici? Ha!
Bernard: Da! Ha!
Berta: Unde?
Bernard: Cum unde? Aici!
Robert: Ha!
Berta: In care camera?
Bernard: Unde-o vrea…o sa vad eu…(Bertei) Haina! (Berta iese in fata - gradina.
Catre Robert) Unde iti sunt bagajele?
Robert: La “bagaje”.
Bernard: Perfect! Te duci sa le iei imediat.
Berta: Asa! Si la ce ora doresc domnii sa ia masa?
Bernard: Imediat cum soseste Jaqueline.
Berta: Aha! Dar eu tot nu stiu cand!
Bernard: O sa-ti spun eu cand.
Berta: Ar fi de dorit! Pentru o jupaneasa e o viata trepidanta aici.
Bernard: Asa e! Multumesc!
Berta: Ah! Uitasem! A venit o scrisoare pentru domnisoara Janet din America.
Bernard: Foarte bine. (Berta ii da scrisoarea)
Berta: O citeste cand se intoarce, nu?
Bernard: Sigur ca da.
Berta: Atunci, o sa-mi spuneti?
Bernard: Ce?
Berta: Cand d-ra Jaqueline…friptura…
Bernard: Da, o sa-ti spun. (se uita la ceas) La ora asta a si aterizat.
Berta: (sec) Sa speram ca a avut un “vant in pupa”, fiindca eu am pus friputra.
(iese)
Bernard: Of!
Robert: E pisaloaga!
10

Bernard: Asa e ea! Trebuie sa recunosc ca o depasesc nitel toate schimbarile

astea de bucatarie. (Pune distrat scrisoarea pe o mobila)
Robert: Dar ia spune, tot “circuitul” tau, incrucisarile astea permanente…Una
decoleaza…alta aterizeaza, nu s-ar putea sa te trezesti cu doua odata?
Bernard: Imposibil! Din cauza fuselor orare. Si admitand chiar ca aterizeaza una
in clipa in care cea care trebuie sa plece n-a decolat, eu raman cu cea care n-a
plecat si ma duc pentru o noapte la Saint- Germain, sub pretextul ca vreau sa
schimb decorul.
Robert: Si cea care a aterizat, ce face?
Bernard: Nimic! Vine acasa…adica aici.
Robert: Are cheie?
Bernard: Bineinteles, fiecare are o cheie! Cea care trebuia sa decoleze cu o
seara inainte isi ia zborul iar eu ma intorc linistit aici, unde sunt asteptat cu
bratele dechise. Vezi deci, ca nici neprevazutul nu ma sperie. Nu e genial?
Robert: Tu nu le iubesti!
Bernard: A nu! Le ador! Dar pe toate trei la fel.
Robert: Dragut din partea ta! Dar nu m-ai convins. Eu sunt totusi pentru casatoria
de pe vremea bunicilor, linistita, cu o singura nevasta si toate celelalte.
Bernard: N-ai dreptate!
Robert: In orice caz sunt foarte flatat de invitatia ta si sunt curios sa te vad la
lucru.
Bernard: Ai sa ma vezi! Si ai sa inveti!
Robert: Sigur ca da…
Bernard: (Berta revine) Ce e? Ce mai vrei?
Berta: Nimic. Imi vad de treaba.
Bernard: Pentru asta esti platita.
Berta: Exact. Si fiindca America a plecat si vine Franta, trebuie… sa deretic prin
camera, nu?
Bernard: Da, adevarat! Ai dreptate!
Robert: Se gandeste la toate!
Berta: Pentru asta sunt aici, domnule! Daca nu eram eu, nu stiu ce s-ar fi ales de
domnul, cu viata pe care o duce.
Robert: E o comoara, Berta, asta!
Bernard: Bombane ea tot timpul, dar treaba si-o face bine. Ai sa vezi.
Berta: Gata, domnule!
Bernard: Bravo, ai aranjat tot? N-ai uitat nimic?
Berta: Nu, domnule!
Bernard: Inca cinci minute si va fi aici.
Robert: Tocmai bine!
Berta: (scurt) Da. Azi la tanc.
Bernard: Forta noastra e precizia.
Berta: Cand una din domnisoare e in transit, e un dute-vino!...Un ritm dement!
Jaqueline: (intra - imbracata stewardesa – cu uniforma de la “Air France”, cu
saculet de panza bleu. Este tot atat de frumoasa ca si Janet). Dragul meu!
Bernard: (cu Jaqueline in brate) Jaqueline, scumpa mea!
(Berta iese plan trei - gradina)
11

Jaqueline: Stii ca era gata - gata sa nu vin?

Bernard: Nu se poate! Spune-ne ce s-a intamplat? A, da-mi voie sa-ti prezint un
vechi coleg de liceu, Robert Castin.
Robert: Din Aix…
Bernard: Da.
Jaqueline: Bine ai sosit domnule!
Robert: Bine ati venit d-ra. Am debarcat la noroc acum un ceas, la Bernard, de
care ma leaga o veche prietenie…si tocmai imi spunea ca trebuie sa sositi, ca va
asteapta…N-as vrea sa va tulbur intimitatea…
JAQUELINE : Catuși de putin, domnule. Ma bucur. D-ta esti primul prieten al lui
Bernard pe care il cunosc. Tot timpul e singur!
ROBERT : Saracul!
JAQUELINE : Da-ne ceva de baut, iubitule. Sunt franta, nu mai pot . Stii ca era
sa raman la Gander?
BERNARD : Adevarat?
JAQUELINE : Da! Ti-as fi telegrafiat, n-ai grija! Meteorologul de serviciu
anuntase furtuna, dar a fost uragan.
BERNARD : Ce spui?
JAQUELINE : Si o ceata ..si un frig! Abia deasupra Manecii s-a mai potolit. Si
aici ne-a intampinat soarele ! In sfarsit, am ajuns. Ai fost cuminte, iubitule?
BERNARD : Ce intrbare !
JAQUELINE : Bravo ! (lui Robert) Bernard ti-a spus ca o sa ne casatorim?
ROBERT : Sigur ca da. Mi-a spus ca sunteti logoditi.
BERNARD : Si am adaugat ca esti fermecatoare ! Hmmm…! Nu-i asa?
ROBERT : Asa e . V-a descris asa de frumos ..
JAQUELINE : Incat acum esti deceptionat..
ROBERT : Dimpotriva era departe de adevar.
JAQUELINE : Asta nu-I frumos, dragule..
BERNARD : Ai timp sa-l crezi?
JAQUELINE : Invita-ti prietenul sa ia masa cu noi.
BERNARD : L-am invitat.
JAQUELINE : Foarte bine !
ROBERT : Nu stiu ce sa spun..
JAQUELINE : Vai de mine. Te rog.
BERNARD : Nu mai face mofturi. I-am propus sa ramana aici un timp, pana isi
gaseste un apartament.
JAQUELINE : Ai facut foarte bine. O sa-ti tina de urat cat lipsesc eu . Asa ai sa fii
mai putin singur si n-ai sa te plangi tot timpul ca te parasesc !
BERNARD : Da, asa e ! Cand esti plecata sunt mai singur decat un meteorolog
montan la Polul Nord.
ROBERT : Bietul meu prieten !
BERNARD : Aici te aduce dragostea !
JAQUELINE : Berta e gata cu masa ?
BERNARD : Da, aproape.
12

JAQUELINE : Esti o gazda buna, dragule . Ma spal putin si mancam. ( se

indreapta spre usa baii, fund curte) La 3 plec la Cairo. O veste buna..Se pune in
circulatie Super-Caravelul..Asa ca o sa ne vedem mai des.
BERNARD : Minunat ! Sa nu uiti sa-mi dai noile orare.
JAQUELINE : Nici o grija .
ROBERT : Asculta, daca avioanele astea or sa mearga din ce in ce mai repede,
nu o sa mai poti face fata !
BERNARD : Ehh ! Doar nu incepe de maine !
ROBERT : In orice caz, felicitari . Ma intreb care din doua e mai bine si nu ma
pot pronunta.
BERNARD : Te pronunti degeaba sunt ocupate. Suna telefonul. Alo..Gut..Aici
da..raman la aparat..de la Stockolm? Alo..ia, eu..Ah, tu esti iubito ! ( incet lui
Robert ) Helga..nemtoaica..(la telefon) ce s-a intamplat?..Ah bun ! Da…in loc de
ora 19:00 vei fi aici la 23:00 ..Iei masa pe drum? Bine..Perfect! La ora 23:00..Da,
iubito !..Si eu te sarut.( a intrat Berta si Robert are un frison de spaima)
BERTA : Domnule !
BERNARD : (inchide) Pici bine !
BERTA : Vad !
BERNARD : Se anuleaza varza si crenvusti !
BERTA : Germania e in pana ?
BERNARD : Da.
BERTA : Numai ca varza am cumparat-o !
BERNARD : Atat paguba !
BERTA : Asta nu e viata pentru o jupaneasa morala. Aa..Voiam sa va spun ceva,
dar am uitat, ce..cu toate schimbarile astea ..m-am pierdut.
BERNARD : O sa-ti revii !
BERTA : O sa reviu !
BERNARD : Perfect ! (Berta iese)
JAQUELINE : (iese din baie ) N-a sunat telefonul?
BERNARD : Bad a.
JAQUELINE : Era pentru mine?
BERNARD : Nu..De ce?
JAQUELINE : Din cauza conditiilor atmosferice. Unele avioane au fost intoare in
drum, asa ca s-ar putea sa ma sune.
ROBERT : E foarte important sa stii toate astea !
BERNARD : Si o sa fie mare decalajul ?
JAQUELINE : Nu ! In loc sa plec la 3, voi pleca la 4.
BERNARD : In regula.
JAQUELINE : De ce ai spus “in regula” ?
BERNARD : Am spus “in reluga” pentru ca..pentru ca o sa putem sta impreuna o
ora in plus.
JAQUELINE : Esti un scump. Da cine a sunat ? Sper ca nu o femeie !
ROBERT : Vai de mine !
BERNARD : Ce-ti trece prin minte ?
JAQUELINE : Cine a fost?
BERNARD : A fost o greseala.
13

ROBERT : Chiar asa..o greseala..(Jaqueline a ajuns la mobila pe care a pus

scrisoarea Janet )
JAQUELINE : Ce e asta ?
BERNARD : Care ?
JAQUELINE : Scrisoarea asta ? Pentru..Janet Hawkins ?
BERNARD : De unde vrei sa stiu ? Azi n-am primit nici o scrisoaare.
JAQIELINE : Totusi e aici, pe biroul tau !
BERNARD: Habar nu am ce e cu ea, nici nu m-am miscat de aici..Nu Robert?
ROBERT : Chair asa..am stat de vorba si..
JAQUELINE : Doar n-a venit singura !
BERTA : Aa ! Gata ! Mi-am amintit ce voiam sa va spun.. Aaa! Buna ziua , d-ra!
JAQUELINE : Buna ziua Berta . Ce mai faci ? Merge-merge?
BERTA : Da ! Ca de obicei d-ra..merge ..vine..pleaca..
BERNARD : Bine..bine..ce voiai sa-mi spui?
BERTA : Pai ..ca e gata masa !
JAQUELINE : Asculta Berta ! Ce e asta ?
BERTA : O scrisoare.
JAQUELINE : Asta vad si eu .Si ca e pentru d-ra Janet Hawkins .Stii ceva?
BERTA : Nu , n-am auzit vorbindu-se niciodata !
JAQUELINE : Atunci ce cauta aici?
BERTARD: Iti spun ca nu stiu nimic.
JAQUELINE : Ei dracie..
BERTA : A! Da stiu.. mi-am adus aminte. Eu sunt de vina . Portareasa mi-a atras
atentia .. “Ai luat o scrisoare care nu era pentru voi ..”E a altcuiva din imobil.
BERNARD : Aaaa! Asa se explica.
ROBERT : Da. Asa se explica..chiar foarte bine.
BERTA : Daca d-ra binevoiestesa mi-o dea , am s-o duc jos imediat .
JAQUELINE : Poftim !
BERTA : Multumesc d-ra .Asa cum am spus masa e servita.
JAQUELINE : Esti perfecta Berta..si tii casa asta , de parca ar fi a ta !
BERTA : ( haz sec) Asa e !
BERNARD : Pai nu ? Vii de pe drum, totul e pregatit..n-ai decat sa te asezi la
masa.
ROBERT : Ce frumoasa e viata de familie !
JAQUELINE : O, da ..adevarat !..sa stii ca trebuie sa faci si d-ta ca Bernard ..sa
gasesti o fata si sa te hotarasti sa te insori !
ROBERT : Ma gandesc foarte serios la asta !
JAQUELINE : (se uita la ceas) Oh, s-a si facut fara 25 !
BERNARD : Ei, ai vazut cum merge ?
ROBERT : Am..
BERNARD : Ai prins-o?
ROBERT : Am !
BERNARD : Ale- hop si scamatoria e gata ! Asta e tot !
ROBERT : Da, asta e tot !
BERNARD : Perfect ! Atunci hai la masa !
ROBERT : Asculta ! Stii ca e draguta uniforma asta “ Air France “ ?
14

BERNARD : Draguta? Irezistibila ! Ce vrei? Asa sunt eu..sensibil la uniforme !

ROBERT : Si la gardieni ?
BERNARD : Pacatosule !
ROBERT : Afurisitule ! ( Ies amandoi razand dupa Jaqueline, cortina cade repede
)

ACTUL II

VOCE ROBERT : Tot eu sunt.

VOCE BERTA : Vad.
ROBERT : (Intrand cu valizele ) A trebuit sa stau la coada la bagaje. Era o
ingramadeala !
BERTA : (filozofand adanc ) Daca e lume multa, inseamna ca a navalit provincia.
ROBERT : ( fara sa inteleaga ): Da..se poate..
BERTA : Sper ca n-o sa stai mult ! Hm? (compatimitor)
ROBERT : Bravo ! Esti amabila ! (lasa jos bagajele )
BERTA : Ce-am spus e spre binele dvs.! O sa vedeti ! Aici nu e de trait , unul
vine, altul pleaca si schimbari..mereu schimbari.
ROBERT : Desi, totul este in cea mai perfecta ordine. Ca organizare nu i se
poate reprosa nimic stapanului tau.
BERTA : Tocmai ! E chiar prea organizat ! Asta nu e viata !
ROBERT : Ba eu cred ca e formidabila !
BERTA : Apropo..nemtoaica a aterizat.
ROBERT : Ce spui ?
BERTA : A telefonat si mi-a spus ca vine acasa.
ROBERT : N-are decat; la ora aia Jaqueline a decolat.
BERTA : Da, de acord ! Numai ca nemtoaica ramane 3 zile aici. Mi-a spus-o
adineauri , gandind ca o sa-i faca o surpriza lui domnu’...
ROBERT : Mie ?
BERTA : Nu ! Lui domnu’ meu !
ROBERT : D-ta ai un domn ?
BERTA : Domnu’ Bernard, ce naiba !
ROBERT : A, da ! Si ce se intampla daca ramane 3 zile aici?
BERTA : O sa fie lata de tot..iese incurcatura..Pentru ca Janet revine luni..
ROBERT : Da.. Ei si ?..( se scoala) Azi e sambata, nu? Bernard are tot timpul sa
se aranjeze. Pe mine unde o sa ma repartizezi ?
BERTA : Unde vreti ! Numai acolo, nu , acolo e camera lui domnu’ si a
logodnicelor lui..acolo daca vreti.. ori dincolo..Sa stiti ca odaia care da in curtea
interioara e mai linistita..
ROBERT: Esti foarte amabila !
BERTA : Oh, nu ! Eu fac ce mi-a spus domnu’ . Restu nu ma priveste. Nu-i un
loc de invidiat !
ROBERT : Bine, dar daca nu esti multumita..de ce nu il schimbi ?
BERTA : Ei ! Schimbi stapanl..schimbi defectele..
ROBERT : D-ta esti o optimista !
15

BERATA : Ati remarcat ? Ei bine, da ! Sunt optimista..Imi place veselia.. dar aici
nu e viata pentru o jupaneasa morala !
ROBERT : Bine..bine!.. Eu o sa ma instalez aici ( arata camera de la curtea din
fata ).
BERTA : Unde vreti, numai duceti-va va rog valizele in camera, ca aici incurca.
ROBERT : ( cu repros ) Multumesc.
BERTA : Le-as cara eu, dar cand eram mica, doctorul i-a spus mamei: “ fata
dumitale sa se fereasca de eforturi “ Si ma feresc ! Ca daca stai sa te gandesti
bine, corpul..e un lucru delicat.
ROBERT : ( ia valizele ) Ai dreptate !
BERTA : Ce ma consoleaza e ca nu ma uzez numai eu..toata lumea se uzeaza !
Si-atunci mi-am zis “ De vreme ce toata lumea se uzeaza , nu vad cum as scapa
eu neuzata ! .. Toti murim odata si-odata !
ROBERT : Intr-adevar esti foarte vesela ! Asta-mi place !
BERTA : Imi pare bine ca apreciati firea mea.
ROBERT : Da..
BERTA : Daca oamenii n-ar vorbi ar parea niste animale.
ROBERT : Asa e.
BERTA : Trebuie sa fie trist sa fii animal !
ROBERT : M-da !
BERTA : Ce credeti ?
ROBERT : Nu stiu exact .
BERTA : Acestea sunt lucruri care se simt , domnule. Nici eu nu stiu nimic, dar
ghicesc..Simt. Ce e un animal ? Chiar mai putin decat o jupaneasa. Si cu asta
am spus tot! Noroc ca sunt optimista..
ROBERT : ( s-a dus la bar si-a mai turnat un pahar ) Imi dai putina gheata ?
BERTA : Nu !
ROBERT : De ce ?
BERTA : E strica frigiderul..
ROBERT : Aha !
BERTA : ..si de aia nu e gheata ! Tot in afaceri ?
ROBERT : Tot.
BERTA : Aha ! Ca domnu’ ?
ROBERT : Nu.
BERTA : Aha ! Pot fi fel de fel de afaceri..Tot afaceri sunt, nu e asa?
ROBERT : Da, asa e.
BERTA : Casatorit ?
ROBERT : Nu.
BERTA : Aha. Ar trebui.
ROBERT : De ce ?
BERTA: Va tineti bine.
ROBERT : Multumesc.
BERTA : Dar batranetea bate la usa !
ROBERT : ..Sigur ! Totusi, mia am cativa ani pana atunci.
BERTA : Asa credem..asa ne amagim ! Ar fi bine sa va insurati cat mai e timp!..
16

ROBERT : Fiindca tii cu tot dinadinsul s-o stii, am intentia ( iese in curte trantind
usa )
BERTA : Vine din provincie si face pe grozavul ! ( iesi si ea in fundul curtii si
tranteste usa ) ( in acelasi timp deschide usa din fund si intra Helga imbracata
stewardessa la “Lufthanza”)
HELGA : Liebling ! Iubitule !..Iubitule !..( Coboara la fata gradinii si arunca o
privire in camera, inchide usa, revine , se duce la usa pe unde a iesit Berta si
striga ) Berta ! (inchide, coboara din nou la usa din fata gradinii si e pe punctul de
a intra in camera, cand apare Berta )
BERTA : A ! D-ra Helga..
HELGA : Berta !
BERTA : Ati si sosit ?
HELGA : Da, Berta , da..si sunt fericita ! Dac-ai sti cat sunt de fericita !
BERTA : Se vede d-ra ..Se vede !
HELGA : Domnul e acasa ?
BERTA : Nu..nu..a iesit in oras cu...treburi.
HELGA : Aha!
BERTA : Da..dar trebuie sa vina dintr-o clipa intr-alta.
HELGA : Crezi ?
BERTA : Sigur, mai ales ca stie ca veniti.. Nu atat de repede, totusi..
HELGA : E fericit !
BERTA : Fericit ? Da, foarte fericit..
HELGA : Crezi ca ma iubeste, cum il iubesc eu ?
BERTA : Asta nu mai stiu, d-ra.
HELGA : Nu-ti vorbeste de mine cand nu sunt aici?
BERTA : O, ba da! Dar cum eu nu stiu exact cat iubeste d-ra pe domnul, nu pot
sti daca si domnu’ o iubeste la fel pe d-ra, ca d-ra pe domnul, ma intelegi ?
HELGA : Dar stii bine ca-l ador !
BERTA : Atunci si domnu’ va adora.
HELGA : Raman 3 zile ! Nu e formidabil ?
BERTA : Da.. e formidabil !
HELGA : Bernard va fi ferict !
BERTA : Dar ce fericit..
HELGA : Nu-ti inchipui ce bine e sa fii iar acasa ! Parca a trecut un veac de cand
nu l-am vazut pe mein liebling ! Greu trece vremea cand nu sunt langa el ! ..Si
el..
BERTA : Ooo, domnul e complet..cum sa spun..
HELGA : Dezorientat?
BERTA : Asa, asa..! Dezorientat ! Asta-i cuvantul.
HELGA : Cand sunt plecata departe, la Andhorage, sau la Melbourne, ma
gandesc la casuta noastra de-aici..unde Bernard al meu ma asteapta.
BERTA : Da, sigur !
HELGA : Si cand zbor la 10.000 de m inaltime cu 900 km pe ora si nu mai am
nimic de facut ma duc in boxa de bagaje..
BERTA : Original !
17

HELGA : Deschid tranzistorul si ascult Wagner, ma uit prin hublou la stelele ca

sclipesc si la luna din mijlocul cerului.. imi spun ca poate si Bernard se uita la
ele..si atunci e ca si cum ne-am privi in ochi..prin relee de comete si meteori..Nu
crezi?
BERTA : Ba da, ba da..
HELGA : Si eu gasesc ca e asa romantic..
BERTA : Da..foarte romantic !
HELGA : Cu tine pot vorbi..Ma intelegi..Esti femeie..
BERTA : Si jupaneasa. Si jupanesele inteleg totul
HELGA : Esti paznicul caminul..Vestela !
BERTA : Inseamna ca sunt cineva !
HELGA: Esti fata neprihanita..
BERTA : O!...
HELGA : Da, da esti tanara fecioara din legenda Nibelungilor ! Tu te-ngrijesti ca
sa arda pentru mine flacara pasiuni in inima scumpului meu Bernard care
asteapta sa ma intorc..
BERTA : Ei nu, ca e draguta chestia asta !
HELGA : La fiecare aterizare, simt ca-l iubesc mai mult si la fiecare decolare
parca s-ar rupe ceva din mine. ( o imbratiseaza )
BERTA : Pastrati-va entuziasmul pentru intalnirea cu domnul.
HELGA : Ai dreptate..Ah ! Am uitat sa-mi cumpar tigari. Te duci sa-mi iei ?
BERTA : Imediat d-ra !
HELGA : Pana te intorci , despachetez..Ah ! Sunt nebuna de fericire !
BERTA : Si eu..d-ra ..si eu ( Iese. Helga trece in camera din afta gradinii si
inchide usa) ( Robert iese din camera de la curte cu un ziar “ La provencela “ si
se aseaza intr-un fotoliu, cu spatele spre usa prin care a iesit Helga , pe care
aceasta o deschide si intra fara boneta, fara sacosa si fara taior . Il vede pe
Robert si se repede la el )
HELGA : ( asvarlidu-se asupra lui Robert si sarutandu-l ) Dragul meu..iubitul
meu..
ROBERT : Aoleu !
HELGA : (realizand ) Oh, oh! Iarta-ma !
ROBERT : Continuati, va rog !
HELGA : Domnule, te rog sa ma scuzi.
ROBERT : Nu face nimic d-ra..Din contra !
HELGA : Domnule , ce cauti aici, in casa mea?
ROBERT : A dumitale ? Vrei sa spui a lui Bernard !
HELGA : ..In sfarsit.. A lui…a mea…tot una e !
ROBERT : Sunt un prieten !
HELGA : Aha !
ROBERT : Dati-mi voie sa ma prezint : Robert Castin
HELGA : Imi pare bine..
ROBERT : Si mie ! ( isi strang mainile ) Dumneata ? Dumneta esti Helga?
HELGA : Bernard ti-a vorbit de mine ?
ROBERT : Cum ? Daca mi-a vorbit ? Bineinteles ! Helga-n sus ,Helga in jos..
HELGA : Cat sunt de fericta ! Dar cum de ai ramas singur ?
18

ROBERT : A..trebuit sa iasa in oras..

HELGA : ..cu treburi..
ROBERT : ..cu treburi …si mi-a spus sa-l astept ..Vezi, eu..am debarcat la
el..adica la dvs. pe nepusa masa. Vin de la Aix.
HELGA : ( incantata) Ce vorbesti !
ROBERT : Da !
HELGA : Si mama locuieste la Aix !
HELGA : Dar eu vorbesc de Aix-la Chapelle !
ROBERT : A, da ? ...Si eu de Aix-en-Provence !
HELGA: Trebuia sa-mi spui!
ROBERT: Intr-un cuvant, suntem amandoi din Aix, dar nu din acelasi!
HELGA: Da, asta e. Imi pare rau!
ROBERT: Si mie. Ai fi fost o compatrioata incantatoare, domnisoara!
HELGA: Poti sa-mi spui Helga... fiindca esti prieten cu Bernard.
ROBERT: Si dumneata... Robert.
HELGA: Sunt incantata ca Bernard are un prieten langa el... asa o sa fie mai
putin singur!
ROBERT: In lipsa dumitale!
HELGA: Bineinteles. Imi place sa cred ca n-o sa-i spui ca te-am sarutat, nu-i
asa?
ROBERT: Din pacate a fost o greseala...
HELGA: Greseala, dar totusi... sarutare. N-as vrea ca Bernard sa-si inchipuie o
clipa ca...
ROBERT: Fii linistita, n-am sa-i spun nimic! Nu i-as fi spus chiar daca n-ar fi fost
din greseala!
HELGA: Sa stii ca fara confuzia asta nu te-as fi sarutat...
ROBERT: Am si uitat ca m-ai sarutat.
HELGA: Esti un gentleman.
ROBERT: Sunt, bineinteles... dar sa nu crezi ca tacerea si discretia mea ar
merita... o mica recidiva?
HELGA: Nu cunosti sufletul german!
ROBERT: E drept... nu-l cunosc bine.
HELGA: De asta habar n-ai ce e constiinta binelui si a raului...
19

ROBERT: A raului? Pentru o sarutare nevinovata? De altfel sa stii ca logodnica

saruta mereu prietenii logodnicului...
HELGA: Se poate... dar nu pe gura!
ROBERT: Crezi?
HELGA: Sunt sigura!
ROBERT: In America, totusi...
HELGA: Eu sunt nemtoaica! Si, pe urma, cand logodnica saruta prietenii
logodnicului, o face fata de el... si numai pe obraz.
ROBERT: Sunt si cazuri speciale... al nostru, de exemplu...
HELGA: Nu vad ce are cazul nostru special... Din contra... Cred ca suntem foarte
vinovati... singuri... amandoi aici... furati de jocul dragostei... Voi francezii, sunteti
teribili!
ROBERT: Si dumneata esti o nemtoaica adorabila!
JUDITH: Se poate... Dar apartin lui Bernard!
ROBERT: Are noroc!... Daca am fi in America... m-ai fi sarutat de mult... America
e-o tara mare... si americanii un popor mare.
JUDITH: Si germanii sunt un popor mare! Acum nu mai ai ce spune... Asta e!...
Te salut!...
ROBERT: Totusi...
HELGA: La revedere... Pe curand.
BERTA: Am adus...
ROBERT: Ce-ai adus?
BERTA: Tigarile pe care mi le-a cerut domnisoara Helga... Apropos... am uitat
Sa va spun: a sosit nemtoaica…
ROBERT: Stiu…am vazut-o…
BERTA: In ordine…E in camera ei?
ROBERT: Da.
BERTA: Bine.
ROBERT: Lasa ca i le dau eu…
BERTA : Mi se pare ca vreti sa ma topesc…
ROBERT: Nu..dar cum nu mai ai treaba pe aici…
BERTA: In alta parte nici atat!
ROBERT: Perfect!Atunci du-te acolo.. Ce mai astepti?
20

BERTA: Nimic domnule…nimic…nimic…nimic…

VOCE HELGA: Ce este?
ROBERT: Sunt eu Robert.
VOCE JUDITH: Lasa-ma ma odihnesc!
ROBERT: Ti-am adus tigarile!
VOCE JUDITH: Bine..intra!
VOCE ROBERT: Cele mai bune tigari americane!
ROBERT : Iata-ma!
VOCE JUDITH: A,nu,nu!Sper ca n-ai de gand sa le incepi!
VOCE ROBERT: Totusi…

VOCE JUDITH: Ar trebui sa-ti fie rusine!

ROBERT: Totusi..
BERNARD: Noi suntem…
JAQUELINE: Da…tot noi suntem…
ROBERT: Dumneata?
JAQUELINE: Dupa cum vezi!Am fost mutate pe Super-Caravelle si avionul
intra in serviciu,maine dimineata…zborul de inaugurare….
ROBERT: Da?
JAQUELINE: E dragut din partea lor,nu?
ROBERT: Daaaaa!Foarte dragut.
BERNARD: Asa stand lucrurile,ne-am intors acasa.
ROBERT: Vad.
BERNARD: Si ce faci mutra asta?
ROBERT : Eu?
BERNARD: Da!Pari contrariat!
ROBERT: Nuuuu!Deloc!
JAQUELINEL: Nu-ti face placere sa ma revezi?
ROBERT: Ba da,ba da…..
JAQUELINE: Putem petrecem toata seara impreuna…
BERNARD: Tocmai imi spuneam c-ar fi amuzant sa mergem pentru o
noapte la Saint-Germain.
ROBERT: Da,da!E o idée grozava.O idée formidabila!....
JAQUELINE: Dar de ce la Saint-Germaine?
BERNARD: La Saint-Germaine,sau in alta parte…eu cred c-ar fi foarte
bine!Mai schimbam putin.Nu crezi Jaqueline?
JAQUELINE: E –atat de bine acasa!
ROBERT: Da…sigur ca da…dar la tara…la Saint-Germanie,e aer
curat..poti respira.
JAQUELINE: Ai dreptate…Nu zic nu, darn u te putem lasa singur din
prima zi.
ROBERT: Haida-de…Nu va ocupati de mine..Eu sunt un
singuratic..Stergeti-o imediat acolo…E preferabil.
BERNARD: Imediat..Dupa cine..pe la unsprezece…
ROBERT: Nu!
BERNARD: Ce e asta ä,nu”?Nu ne grabeste nimeni.
21

ROBERT: Ba da!
JAQUELINE: Cum “ba da”?
ROBERT: Da…vreau sa spun:cina la tara sub pomi,sub bolta de
verdeata,in anotimpul asta…este idilic!Nu pierdeti ocazia.
JAQUELINE: Dar prefer sa raman aici.Sunt atat de rar acasa.
BERNARD: Bine,cina acasa..dar noaptea la tara…cred c-o san e
priasca la toti..Vom fi acolo pe la 11:00…si va fi perfect!
ROBERT: TREBUIE,sa cinati acolo!V-ar face si mai bine…un bine
fantastic…Un bine cum nici nu-ti poti imagina…De altfel
esti cam palida….
JAQUELINE: Eu?
ROBERT: Da,
JAQUELINE: A…nu…nu-I nimic.Ma aranjez un pic…
ROBERT: Nu!Nu!
BERNARD: Ce e?
ROBERT: N-are rost sa se oboseasca cu machiajul!Cadea prost
lumina.Acum cade perfect.
JAQUELINE: Putina pudra…totusi…
ROBERT: Nu,nu..Crede-ma..nu te atinge.Ori ai sa strici totul…asa
cum esti,esti perfecta!
JAQUELINE: Esti dragut….
BERNARD: Un adevarat prieten…

ROBERT: Chiar mai mult decat ai cred!

JAQUELINE: Dar n-ai invatat inca,dragul meu Robert,ca o femeie

trebuie sa se puna la punct inainte de a iesi in oras.
ROBERT: Da..poate..celelalte..dar dumneata…esti
superba...senzationala…ideala asa cum esti!
JAQUELINE: Ce spui,dar…e o declaratie…
BERNARD: Da…hai,fara nervi…linisteste-te!
ROBERT: Sunt foarte linistit.Am spus numai ca sotia ta…adica
Jaqueline e perfecta asa cum e.Si se pare ca v-ati
pregatit sa cinati si sa petreceti noaptea la tara…
BERNARD: Ai dreptate..cu noaptea…plecam pe la 11.
JAQUELINE: Eu vreau sa raman noaptea aici,acasa..Nu inteleg ce te-
a apucat asa,deodata,cu tara..pe tine care ai oroare de tara.
BERNARD: E adevarat,dar…
ROBERT: Gresesti.
BERNARD: Se poate!Tocmai de aia,cateodata…cand am ocazia….
ROBERT: Ocazie care nu trebuie scapata…
JAQUELINE: Pana la urma o sa mai faceti sa cred ca va deranjez sa
dorm aici in noaptea asta!
ROBERT: Ia te uita ce-ti trece prin mine!
BERNARD: Chiar asa…ce-ti trece prin minte!Ce spune e spre
binele tau!
ROBERT: Sigur ca da!Ca si spre al tau!
22

JAQUELINE: Perfect!Ma duc sa ma aranjez.

ROBERT: Esti foarte bine asa!
BERNARD: Las-o,cred ca vrea neaparat…femeile nu trebuie
contrazise!
ROBERT: Ba da!
BERNARD: De ce?
JAQUELINE: Da.In fond,de ce?
ROBERT: Of,sa stii ca ma-ngrijorezi.Ar trebui sa-ntelegi!
BERNARD: Ce sa-nteleg?
JAQUELINE: Eu nu-nteleg!
ROBERT: Cand am venit aici,mi-ai spus “cum o mai duci
batrane?..Ma bucur ca te vad!”Nu e asa?
BERNARD: Ba da…e adevarat,ma bucur ca te vad!
ROBERT: Si ai adaugat:” Aici esti la tine acasa!N-ai decat sa te
instalezi dupa masa…acolo.Aia va fi camera ta”.
JAQUELINE: Camera noastra?
BERNARD: Am spus eu asta?
ROBERT: Cuvant cu cuvant.
BERNARD: Nu….nu!Am spus….
ROBERT: Adica sunt un mincinos…
BERNARD: Nu…nu probabil ca le-ai incurcat…aici e camera
mea,adica a Jaquelinei si a mea…
ROBERT: Tocmai de-aia ai adaugat Ïti dau camera mea ca sa te
simti ca acasa”…
BERNARD: Nu-mi aduc aminte…
ROBERT: Atunci inseamna ca esti uituc.
BERNARD: Bine! Sa zicem…dar acum situatia s-a schimbat…
Jaqueline s-a intors,da-ne camera inapoi!
ROBERT: Nu!
JAQUELINE: Dar sa stii ca nu esti deloc amabil!
ROBERT: Sunt pe punctual de a ma instala.Mi-am si desfacut una
din valise…ma jenez sa eralez lucrurile mele intime asa…In fata voastra!
JAQUELINE: N-o sa ma uit la lucrurile dumitale.
ROBERT: Se poate….Dar idea ma deranjeaza…Pune-te in locul
meu.Mi-am desfacut bagajul…in dezordine…si sa te
vad – atat de fermecatoare intrand in camera …asa… Intelege-
ma!Am fost crescut de un calugar si pe urma,mai
sunt oglinzi si in alte parti.
JAQUELINE: Bine,bine…daca asa intelegi.Ciudati prieteni ai!
BERNARD: Esti bolnav?
ROBERT: Helga…nemtoaica..ai uitat-o?
BERNARD: N-a telefonat sa ne anunte ca are intarziere?
ROBERT: E aici ! Acolo!
BERNARD: La dracu’! Nu puteai spune mai repede ! Tontule !
23

ROBERT: Tont?..Cum ? Fata de Jaqueline ? De 10 minute ma

caznesc sa te fac sa intelegi ca trebuie sa plecati in oras.Dar tu vrei sa faci
economii…si sa mananci acasa!
BERNARD: De unde era sa ghicesc?...
ROBERT: Atunci,asculta-ma cand vorbesc!
BERNARD: Bine,bine…
ROBERT: Nici un “bine-bine”…in loc sa-mi multumesti pentru
eforturile,pentru incercarile de-a evita catastrofa…
Dumneata ma pui la punct…Plec..ma duc la hotel si tu,descurca-te cum stii cu
haremul tau!
BERNARD: Nu te enerva.
ROBERT: Eu nu ma enervez,sunt foarte calm…tu te agiti!Si crede-
ma,ai de ce!Descurca-te singur,fiindca esti atat un as…
La revedere si..petrecere frumoasa!
BERNARD: Nu ma lasa asa,batrane…vrei s-o stergi tocmai acum,ca
un ticalos?
ROBERT: Eu ticalos?
BERNARD: NU…nu!N-am vrut sa spun asta!Stai! Asculta!
ROBERT: NU stau ! Nu ascult !
BERNARD: Robert,batrane ! Iarta-ma ! Am gresit!
ROBERT: Iti ceri scuze ?
BERNARD: Cer !
ROBERT: Sincer ?
BERNARD: Sincer !
ROBERT: Atunci …raman !
BERNARD: Iti multumesc !
ROBERT : N-ai pentru ce !
BERNARD : Spune-mi ce facem ? Ce ne facem ? Nu mi s-a mai
intamplat asa ceva,niciodata…niciodata !
ROBERT: Era normal…trebuia sa se-ntample ! Hai,linisteste-te!Fii
calm!Sa incercam sa descurcam itele…Sa vedem…sa
aranjam…Gata! Am gasit! Pleci noaptea cu Jaqueline
mai inainte ca Helga sa iasa de acolo.O sa-i spun eu ca ai fost retinut in oras.
BERNARD: Perfect ! Te ocupi tu de ea ! Eu o duc pe Jaqueline la
Saint- Germanie.maine dimineata isi ia zborul si totul reintra in normal.
ROBERT: Da,numai ca de data asta trebuie sa-si ia zborul de-
adevaratelea fiindca nemtoaica sta trei zile!
JUDITH: Ah,comoara mea…Ai venit?
BERNARD: Da..am venit.
JUDITH: Ce fericita sunt!
BERNARD: Si eu ! Numai ca sunt obligat sa plec iar.
JUDITH: Nu !
BERNARD: Ba da,din pacate!
JUDITH: Vin si eu cu tine.
BERNARD: Imposibil !
ROBERT: Imposibil !
24

JUDITH: Prietenul tau de ce se amesteca?

BERNARD: V-ati cunoscut?
JUDITH: Da…Deci nu ma iei cu tine ?
BERNARD: Afaceri…stii ce inseamna…
JUDITH: Fii bun si lasa-ne singuri!
ROBERT: Eu ?
JUDITH: Du-te in camera dumitale!
ROBERT: In camera ?
JUDITH: Da.
ROBERT: Bernard !
BERNARD: Oh, poate sa ramana…nu ma deranjeaza !
JUDITH: Ba da.
BERNARD: E prieten…si…pe urma..eu trebuie sa plec.
BERTA: Ah ! Domnul s-a intors?
BERNARD: Vezi bine !
BERTA: D-ra Helga v-a facut o surpriza,venind mai
devreme,nu-i asa ?
BERNARD: Da…sigur….
BERTA: Cinati ?
BERNARD: Nu,nu…nu pot…Dar va cina Robert cu d-ra
Helga.Nu e asa,draga mea?
JUDITH: Fara tine?
BERNARD: Fara!Ma intorc imediat dupa…in sfarsit…de indata ce
voi putea.
JUDITH: Atunci,nu mananc ! Fac o baie si ma culc pana te
intorci.
BERNARD: Cum vrei.
JUDITH: Te ador…Stii ca pot sta trei zile?
BERNARD: Iata o veste buna!
ROBERT: Da..asta e o veste bune !
JUDITH: D-ta ce te amesteci ?
ROBERT: Particip la bucuria voastra….
BERNARD: E dragut din partea lui…Participa…
BERTA: Si eu,domnule,si eu particip !
BERNARD: Stiu,stiu…Hai du-te la baie,in camera ta draga
mea…repede,repede,,.Eu mai am ceva de pus la
punct cu Robert…treburi.Trec sa te sarut inainte de plecare!
JUDITH: Un mic aconto,domnule,daca sunteti bun…
ROBERT: Mai repede…Mai repede!
JUDITH: De ce mai repede?De ce mai repede?
BERNARD: Are dreptate!Avem treaba!gata!Iata acontoo-ul!
JUDITH: Danke,liebling!
JAQUELINE: Stiam eu ca am dreptate…Trebuia sa ma aranjez…
BERTA: Aoleu ! D-ra este inca aici ?
JAQUELINE: Da,Berta,abia maine decolez…
BERTA: Maine ? Oh,domnule..este si d-ra aici ?...
25

BERNARD: Vezi bine…

JAQUELINE: Si d-ra ?Adica cum ”si d-ra” ?
BERTA: Vreau sa spun…cu domnu’….si cu domnu’…si ce sa
mai vorbim…
BERNARD: Ce e ? Ce s-a intamplat ? Nu ti-e bine?
BERTA: Nu ! Nu prea bine,domnule…
ROBERT: Da-i un coniac !
JAQUELINE: Parca a avut un soc !
BERTA: Multumesc, domnule !
ROBERT: Hai,plecati ! Plecati,odata !
BERNARD: Unde ?...A,da…Haidem !
JAQUELINE: Unde ?
BERNARD: Asa…in oras…sa mancam…
ROBERT: Da…sub bolta de verdeata…
JAQUELINE: Nu!Ti-am spus ca prefer sa raman aici.
BERNARD: De ce?Mi-ar placea sa…Si de altfel trebuie sa ma
intalnesc cu cineva in oras….
JAQUELINE: Du-te…Te astept.Prietenul tau o sa-mi tina de urat…
ROBERT: Nu…nu…imposibil!
JAQUELINE: De ce,imposibil?
ROBERT: Pentru ca…pentru ca trebuie sa ies si eu…
JAQUELINE: Bine,atunci am sa astept singura sa te intorci
Bernard…ma simt asa de bine la mine acasa.
BERNARD: Ah,cat poti sa fii de sedentara…Sa stai in halat si
papuci…
JAQUELINE: Mie-mi spui asta?...Mie care fac 300.000 km.pe an
!...Si cine?Tu,care nu te misti din Paris!
BERNARD: In sfarsit si eu o data acasa ! Lasa-ma sa ma cred
stapana casei.Berta !
BERTA: Domnisoara !
JAQUELINE: Ti-e mai bine ?
BERTA: Da,d-ra…
BERNARD: Asta precis ca nu…
ROBERT: Ba da,ba da…Asta precis ca da..are
dreptate..trebuie sa se odihneasca.
BERNARD: Bine,sa se odihneasca!
BERTA: Multumesc ! Sunteti intelegator !
JAQUELINE: Ia spune,ce-ai pregatit pentru seara ?
BERTA: Cum,d-ra cineaza ?
ROBERT: Nu…
JAQUELINE: Ba da..
BERNARD: Iesim in oras.
ROBERT: Si eu plec ! Plecam ! Toata lumea pleaca.
BERTA: Dar mi-a spus ca domnul va cina acasa.
ROBERT: M-am razgandit..Am dreptul,nu ?
BERNARD: Da ..s-a razgandit..Asta e ! Are tot dreptul.NU ?
26

BERTA: Bineinteles,domnule!
JAQUELINE: Deci, ce mancam?
BERTA: Anghemacht de varza cu crenvursti.
JAQUELINE: Ce idee !
BERTA: Asta e programul !
JAQUELINE: Ai cerut tu asa ceva ?
BERNARD: Da..Nu..NU mai stiu…A ! Robert a cerut….
ROBERT: Eu ?
JAQUELINE: Si n-ai nimic altceva ?
BERTA: Vai,nu,d-ra…dar e o varza foarte buna…calitate
superioara…si crenvurstii sunt grasuti!
BERNARD: Te-a intrebat cineva cat e ceasul ?
BERTA: Pe mine domnule?
BERNARD: Da,dumneata !..Da ! Nu ,asta e !Acum mi-am adus
aminte ! Insistam sa mancam in oras,fiindca stiam ca avem varza.
JAQUELINE: Credeam ca trebuie sa te intalnesti cu cineva !
ROBERT: Poti amana,nu ?
BERNARD: A,da, sigur…! Pot foarte bine sa aman.
ROBERT: Pai atunci,duceti-va la Saint-Germaine.
BERNARD: Ai dreptate…Vino…
ROBERT: Ah,viata la tara Nu se poate compara cu nimic!...Si
noaptea la Saint-Germaine.
JAQUELINE: Ah nu ! Dupa cina venim acasa !
BERNARD: Bine,bine…O sa vedem…Hai,vino..sa mergem.mor
de foame si..odata ajunsi…
JAQUELINE: Vii vu noi?
BERNARD: Nu,nu..el ramane acasa…
ROBERT: Eu ?
BERNARD: Da,tu !
JAQUELINE: Deci,nu mai iesi in oras ?
ROBERT: Nu,nu..nu mai ies ! Raman aici !
BERNARD: Vezi bine…Haide draga mea..
JAQUELINE: Sacosa !
BERNARD: Oofff ! Nervii mei…
JUDITH: Gata,iubitule!
ROBERT: Sst!
JUDITH: Ce?
ROBERT: Incetisor,incetisor.Il doare capul.
BERNARD: Da,foarte rau !
JUDITH: Oh iubitule...Iti aduc o aspirina Bayer.
BERTA: Si mie,d-ra.
BERNARD: Nu,nu lasa…o sa treaca !...
JUDITH: Vreau sa te-ngrijesc.
BERNARD: Nu,lasa,lasa…
ROBERT: Nu-l necaji…lasa-l…Ce mai doresti ?
JUDITH: Am venit sa va spun ca intru in baie si….
27

ROBERT: In regula!Da-i drumul!Intra la apa…ca noi suntem

intrati de mult !
BERNARD: Oho..si inca cum !
JUDITH: Ce tot spuneti ?
ROBERT: Nimic…
BERNARD: Hai,du-te…du-te..du-te o data ..o sa se raceasca.
JUDITH: Nu mai pleci ?
BERNARD: Nu..nu..ba da,imediat.Imediat !..Imediat vom fi la tara.
BERTA: Imi dati voie,domnule ?
BERNARD: Te rog.
ROBERT: Cred c-o sa am si eu nevoie.
JAQUELINE: Nu ti-e bine ?
ROBERT: Simt ca se-nvarteste totul…
BERTA: Presimt c-o sa fie furtuna.
ROBERT: Da..si eu presimt…
JAQUELINE: Asa,daca o sa fie furtuna nu mai plecam…
BERNARD: Ba da ..plecam..furtuna la tara…asa ceva nu trebuie
pierdut.Hai draga mea..sa lasam aceste slabe fapturi
sa- si revina.
JAQUELINE: Atunci..la revedere…
ROBERT: Asa..asa…la…
BERTA: LA…..REVEDERE…
BERNARD: Vin imediat…
ROBERT: Si fa pe dracu-n patru sa dormiti la Saint-Germaine.
BERNARD: Nici o grija ! Mai curand mor, decat sa ma-ntorc aici !Ce
Chestie ! Simt ca-nebunesc !
ROBERT: Nu-ti pierde capul si,mai ales nu innebuni !
BERNARD: Ai dreptate ! Dar sa nu ma parasesti!
ROBERT Nu,nu ! Nici o grija…Du-te..du-te,eu raman pe
baricada…
JAQUELINE: Asculta Bernard,daca nu vii,nu mai plec.
JUDITH: E prea fierbinte !
BERNARD: Ce ?
JUDITH: Apa !
BERNARD: Las-o sa se raceasca !
JUDITH: Pleci !
BERNARD: Ma intorc.Dar ramane el,si e fermecator ! Te sarut !
JUDITH: Te sarut!
ROBERT: Ufff!
BERTA: Pentr-asa ceva trebuie sa ai inima sanatoasa,ca
domnul…dvs. Pareti cam sfarsit,desi v-ati tinut tare.In
sanatatea dvs..si felicitari!
ROBERT: Sa traiesti!
BERTA: Pe asta il meritam!
ROBERT: Ai dreptate.Si eu!
28

BERTA: Aoleu ! Iar incepe !Alo !..Da…Aici e..Poftim?Un mesaj

din partea d-rei Janet Hawkins?Da…notez:”cauza furtuna
Gander si Atlantic nord sunt la Paris ora 22 G.M.T.”…
Ce-i aia G.M.T?...Aha!Nu ma intereseaza?Scurt…Mai
departe..”Sarutari,Janet.”Asta e tot?Bine…Multumesc!
Ati auzit?
ROBERT: Da.
BERTA: Luati…luati ! Trebuie sa prindem forte.Am impresia ca
o sa avem lupte grele.
ROBERT: Si eu cred !
BERTA: Spuneti si dvs,,,n-am dreptate?Asta-i viata pentru mine
!
ROBERT: Pentru d-ta,s-ar putea sa nu fie,totusi..Chiar
senzationala !
ROBERT: Orice-ai spune,eu raman la parerea mea:varza se
digera greu.
JUDITH: Da,se poate,cand e vorba de oameni fragili…de firi
plapande,ca dumneata.
BERTA: Doamnele si domnii doresc cafea ?
JUDITH: Nu,eu nu beau cafea,seara.
BERTA: Bine,d-ra!
ROBERT: Eu vreau cafea…fiindca altfel o sa visez toata noaptea
varza asta!
BERTA: Bine,domnule !
JUDITH: Daca vrei sa ma jignesti,ponegrind mancarurile
noastre,iti atrag atentia ca te ostenesti degeaba.
ROBERT: Vai de mine ! Nu ponegresc nimic ! Spun numai ca
varza este foarte grea,seara.
JUDITH: Noi o digeram foarte usor!
ROBERT: Probabil ca tine de ereditate,mie insa simt ca o sa-mi
fie rau…
JUDITH: Cand vinul e rece,ca in seara asta,e o mancare
minunata.
ROBERT: Ce-ar fi sa iesim in oras ?
JUDITH: Nici vorba!
ROBERT: Era ..o….o sugestie…
BERTA: Poftiti,domnule,si daca vreti un sfat.Beti-o cat e calda.
ROBERT: Multumesc.
JUDITH: Berta !
BERTA: Domnisoara !
JIDITH: Cand a spus domnul ca se-ntoarce ?
BERTA: Pai..
ROBERT: Avea mult de lucru si…
JUDITH: Nu te-am intrebat pe d-ta ! Vorbesc cu Berta ! Ce
spuneai ?...
BERTA: Pai ..omul stie cand pleaca…
29

JUDITH: Totusi,ar fi putut sa-mi spuna!

BERTA: Da..dar a plecat in goanna !..Neprevazutul..Nu e asa
d-le ?
ROBERT: Da,asa e..neprevazutul..e un lucru pe care nu-l poti
prevedea !..
BERTA: Da…pentru ca e neprevazut…
ROBERT: Pentru ca daca am putea sa-l prevedem,n-ar mai fi
neprevazut..ar fi…
BERTA: Ar fi altceva..
JUDITH: Bine ,multumesc,Berta !
BERTA: Pentru nimic,d-ra.
ROBERT: Hai zambeste-mi!Stii ca esti foarte draguta pentru o...
JUDITH : Pentru o nemtoiaca ? Asta ai vrut sa spui ?
ROBERT : Vai de mine , te asigur ca .....
JUDITH : Sa lasam ! Cezi ca nu pricep siretlicurile dumitale ?
Tot timpul n-ai incetat sa-mi faci cu ochiul .
ROBERT : Am un tic .
JUDITH : Si sa-mi zambesti bizar si cu dublu inteles... In fata
Berthei si la mine acasa !
ROBERT : E un tic persistent !
JUDITH : Sa nu incepi sa si minti ! Acum imi faci o curte
rusinoasa !
ROBERT : Dar....
JUDITH : Nu nega ! O curte scandaloasa ... sub acoperisul
prietenului dumitale , ... care te gazduieste . Te invarti in jurul meu , ca un om al
cavernelor in jurul focului !
ROBERT : Pentru ca imi placi .
JUDITH : Asta nu e o scuza . Si chiar daca ti-as placea atat de
mult , dumneata nu-mi placi deloc . Deci , noapte buna !
ROBERT : Stai , asteapta... Vreau sa-ti propun ceva . Hai sa facem
o plimbare la tara ......
JUDITH : La tara ?
ROBERT : Da .
JUDITH : La ora asta ?
ROBERT : Nu e atat de tarziu !
JUDITH : E intuneric , nu vezi ?
ROBERT : Nu-i nevoie sa vezi . O facem ca sa-ti multumesc pentru
ospitalitate... si ca sa luam putin aer ... cu ganduri curate , bineinteles .
JUDITH : Bineinteles !
ROBERT : Ce risti ? Esti destul de mare ca sa te aperi , daca te
temi c-am sa-ti fac curte !
JUDITH : Iti interzic sa-mi faci curte !
ROBERT : Da , dar m-ai sarutat de doua ori ... si ...
JUDITH : Prima din greseala , iar a doua pentru ca m-ai
santajat ... dar nu ma mai duci ...
ROBERT : Ba da ! Te duc la tara !.... Vino ! …
30

JUDITH : Asta e o idee fixa ?

ROBERT : Nu , romantica !
JUDITH : Ca si arati ... in halul asta !
ROBERT : Vinul e de vina ... Mi s-a urcat Beaujolais-ul la cap. De-
asta voiam sa ies putin la aer
JUDITH : Nu te impiedic ! Esti liber …
ROBERT : Atunci fii draguta si vino cu mine !
JUDITH : N-o sa-mi faci curte ?
ROBERT : Promit !
JUDITH : Bine , atunci o plimbare de un ceas si ne intoarcem .
ROBERT : O , iti multumesc … Multumesc ! ( se repede la ea si o
saruta ) .
JUDITH : Da-mi drumul ! Ce inseamna familiaritatile astea ?
Pentru nimic in lume, intelegi ?
BERTA: E cam... furioasa!

ROBERT: Da... dar... incantatoare...

BERTA: Asta, da!... Face cat celelalte doua... Pleaca?

ROBERT: Da...

BERTA: Cu dumneata?

ROBERT: Nu! Nu vrea.

BERTA: Atunci o s-o receptionezi tot dumneata si pe americanca...

ROBERT: N-am incotro! Nu-l pot lasa pe Bernard!... Si pe urma, eu nu fug din
fata primejdiei!... Asa repede? Buna seara!

JANET: Buna seara!

BERTA: Buna seara, domnisoara Janet!

JANET: Buna seara, draga Berta! Ah, ce bine e acasa?

BERTA: Ce s-a intamplat domnisoara?

JANET: La ora asta ar fi trebuit sa dorm linistita in patul meu la New York, dar
turnul de control de la aeroportul din Gander ne-a obligat sa facem cale intoarsa
din cauza unei furtuni puternice deasupra Atlanticului de Nord... asa ca, iata-ma
din nou aici, pentru o noapte. Bernard nu-i acasa?

ROBERT: Nu... a trebuit sa plece adineaori...

BERTA: Da... cu... treburi...

31

JANET: Okay... sper ca nu pentru mult timp.

BERTA: O! nu... cu siguranta nu...

JANET: Ce minunat e-aici... liniste... cald... fara neprevazut, nu e asa?

ROBERT: Da, aici este calmul... absolut.

BERTA: Arhi-absolut.

JANET: Sunt franta de oboseala.

ROBERT: Unde te duci?

JANET: Sa ma dezbrac.

ROBERT: In fata, in fata!

JANET: Ce "in fata, in fata"?

ROBERT: Du-te in fata!

JANET: Eu?

ROBERT: Da.

JANET: Ce sa fac acolo?

ROBERT: Sa te-odihnesti.

JANET: Camera noastra, a lui Bernard si a mea, este asta.

ROBERT: Da, stiu... dar Bernard mi-a dat-o mie.

JANET: Cum?

ROBERT: Da, mi-am ales...

BERTA: Da, asa ca...

ROBERT: Mi-a spus;" Tu esti cel mai bun prieten al meu... si cum Janet este in
America, poti sa stai in camera mea, ca-i mai frumoasa!

JANET: A!

BERTA: Da, domnisoara, asa este...

ROBERT: Si m-am instalat, nu?

32

JANET: Ei bine, strangeti lucrurile, fiindca m-am intors!

ROBERT: Imposibil.

BERTA: Mda! acuma e cam greu!...

JANET: De ce?

ROBERT: Fiindca-i a mea!

JANET: Ba a mea...

ROBERT: Si cand esti plecata, e-a mea!

JANET: Ce maniere! M-am intors! Da-mi inapoi camera!

ROBERT: Trebuie sa asteptsa se intoarca Bernard.

BERTA: Da, asa e! Domnul are dreptate. Domnul Bernard a dat ordin... Nu
putem schimba noi... dupa cum ne place...

JANET: Cine comanda in casa asta, barbatul ori femeia?

ROBERT SI BERTA: Barbatul!

JANET: Nu-i adevarat! Femeia!

ROBERT: Sa fim seriosi!

BERTA: Nu se poate asta!

JANET: Ba da! In America femeia comanda... si barbatul se supune.

ROBERT: Da... asa o fi... dar aici suntem in Franta.

BERTA: Marseillese!

ROBERT: Si in Franta, barbatul comanda. Imi pare rau!

JANET: Mananc ceva, am sa-ti documentez dupa, ca n-ai dreptate!

ROBERT: Ramane de vazut...

JANET: Ce ai de mancare, Bertie?

BERTA: Cremvursti de Frankfurt, calitatea I-a.

JANET: Perfect!... Frisca proaspata ai?

33

BERTA: Da, pentru desert.

JANET: Nu, o mananc in loc de garnitura.

BERTA: ... CUM? S-o mancati in loc de... cu... cum vreti!

JANET: Pune masa aici!

ROBERT: Nu, nu!

BERTA: A, da! Veniti mai bine in bucatarie... merge mai repede!

JANET: Am sa cinez in bucatarie, atunci, la botul iepei!

ROBERT: La botul iepei?

JANET: Da. Nu se zice asa?

ROBERT: Ce mai incolo-incoace... Ne intelegem de minune!

BERTA: Ce viata... of, ce viata!...

HELGA: Sunt gata... la revedere!

ROBERT: Si eu sunt gata.

HELGA: O, nu! Te rog sa ma lasi in pace. Nu mai am incredere in dumneata. Ies

singura! E clar?

ROBERT: Dar...

HELGA: Asta-i ultimul meu cuvant, fiindca nu stii sa te porti cu o... cu sotia
prietenului dumitale.

ROBERT: Si ce-o sa-i spun lui Bernard?

HELGA: C-am plecat!

ROBERT: Dar mi-a spus sa am grija de dumneata...

HELGA: E un fel foarte ciudat de a avea grija de mine. Iti sticlesc ochii... Ochii
astia rai si sateni...

ROBERT: Castanii! Sunt de culoarea castanei. Vino sa-i vezi mai de-aproape si-
ai sa te convingi ca sunt castanii!

HELGA: Mein gott! Ce e cu sacosa asta de la V.A.L?

ROBERT: E sacosa mea... a mea!

34

HELGA: Dumneata folosesti o sacosa ca asta?

ROBERT: Da... vezi bine!

HELGA: Si cefaci dumneata, un barbat, cu asa ceva?

ROBERT: Imi pun in ea... lucrurile de toaleta...

HELGA: Aha!

ROBERT: Da.

HELGA: Ce idee ciudata!

ROBERT: De ce?

HELGA: Sa faci reclama unei companii americane.

ROBERT: S-a intamplat sa-mi cada in mana!

HELGA: Ma rog! Normal ar fi fost sa fi luat una a companiei Air France.

ROBERT: Vezi, nu m-am gandit la asta!

HELGA: Nu-ti face onoare... Dar ce sa mai vorbim... Onoarea dumitale...

JANET: Credeam ca in Franta barbatii n-au obiceiul sa caute in posetele

femeilor, nu-i asa?

ROBERT: Pardon? Cum ai spus?

JANET: Te intrebam daca nu cumva mi-ai cotrobait in poseta.

ROBERT: Ce idee! Cum ti-a venit sa ma intrebi una ca asta?

JANET: Te vad lipit de sacosa mea!

ROBERT: Pe mine... Oh, pardon! Scuza-ma!

JANET: Te anunt ca nu umblu cu bani la mine; platesc cu cecuri.

ROBERT: Da, da! Cecul e un mijloc foarte practic.

JANET: N-am decat maruntis pentru taxiuri... Crede-ma!

ROBERT: Te cred!

JANET: Atunci pune poseta jos!

35

ROBERT: Cum? Ah, pardon. Iarta-ma! Fara sa vreau... am luat-o asa...

automat... Era aici, pe scaun, si cum voiam sa ma asez... am luat-o, ca sa nu
stau pe ea... normal, nu?

JANET: Da, normal! Nu i-ar trece nimanui prin cap ca atunci cand vede o sacosa
sa se aseze pe ea!

ROBERT: Sigur... ar fi idiot! Sper ca nu-ti inchipui ca am umblat inauntru!

JANET: Nu, glumeam.

ROBERT: Da... mi-ai luat o greutate de pe suflet. Imi ramasese in gat!

JANET: Poate ai mancat mult.

ROBERT: Poate! Varza... Cremvursti...

JANET: Bei?

ROBERT: O! Da... cu placere

JANET: Scotch?

ROBERT: Da... da... multumesc!

JANET: Ei? Te-ai gandit?

ROBERT: Eu? La ce?

JANET: La ce-ti spuneam adineaori... la problema femeii americane.

ROBERT: Hm? A, da... sunt de acord.

JANET: Ei taci! Ti-ai schimbat parerea?

ROBERT: Pai... este o metoda care are, cu siguranta, partile ei bune... ca toate
metodele de altfel... avantaje si dezavantaje...

JANET: Nu exista dezavantaje... Pentru ca totul sa mearga bine, e necesar ca

femeia sa comande... si Bernard este de acord.

ROBERT: Atunci... totul este OK!

JANET: Asa ca daca vreau sa intru in camera noastra, intru!

ROBERT: Da... acuma... de ce nu?!

JANET: Fara sa mai astept sa vina Bernard, sa-si dea consimtamantul! Sunt
36

sigura ca daca o sa ma gaseasca acolo cand se intoarce, ii fac o surpriza.

ROBERT: Cu siguranta! Una mare!

JANET: Si n-o sa ma certe ca te-am izgonit. Ce cauta aici sacosa asta de la

"Lufthansa"?

ROBERT: Ah! Geanta asta? E a mea!

JANET: A dumitale?

ROBERT: Da... da... In ea imi tin lucrurile de toaleta, pijamaua, savoniera...

lenjerie... periuta si pasta de dinti, pamatuful...

JANET: Da, da... vad. Te-ai instalat temeinic in camera mea... si, fiindca ti-a dat-o
Bernard, ti-o las... Si-am sa-ti fac cadou o sacosa de la V.A.L pentru lucrurile de
toaleta, si-asta fiindca imi placi. Stii ce vrei!

ROBERT: Cum ai spus?

JANET: Cum ai auzit! Cand am vrut sa intru in camera mea ai spus: "No" !, asta
inseamna ca nu esti o carpa... daca spui "nu" esti barbat!

ROBERT: Da? Inteleg.

JANET: Lumea se intreaba de ce e America o tara mare.

ROBERT: Si eu ma-ntreb!

JANET: Ei bine, iti spun eu. Fiindca americanii raman copii toata viata.

ROBERT: Adevarat?

JANET: Yes, raportul Kennedy a dovedit-o! La noi, femeia e cea mai tare,

pentru ca americanul ii spune intotdeauna "yes"!

ROBERT: A! Si barbatul nu se plange?

JANET: Ba da - Cand nu mai vrea sa zica "yes", sau cand e epuizat, cerem
divortul, pentru cruzime mintala! Sotul trebuie sa ne plateasca o pensie...

ROBERT: Si daca nu plateste?

JANET: Intra la puscarie! Si ca sa n-ajunga acolo, plateste, deci lucreaza, deci

produce... iata pentru ce e America o tara mare.

ROBERT: Atunci de ce vrei sa te mariti cu Bernard?

37

JANET: Nu vreau sa ma marit cu el!

ROBERT: A, nu?

JANET: Daca ma voi marita, o voi face numai cu un american , pentru ca ei sunt
singurii care spun femeii lor "yes" intotdeauna.

ROBERT: Of course!

JANET: O... mai spune o data asta!

ROBERT: Ce?

JANET: Of course!

ROBERT: De ce?

JANET: Pentru ca buzele tale se misca foarte frumos cand spui vorbele astea.

ROBERT: Da?

JANET: Da... repeta.

ROBERT: Ce sa repet?

JANET: Of course!

ROBERT: Yes, of course!

JANET: Oh, ai sarutat vreodata o americana?

ROBERT: Eu?

JANET: Da.

ROBERT: Nu, nu s-a ivit inca ocazia.

JANET: Pacat! Si-n dragoste sunt foarte rationala.

ROBERT: A, da?

JANET: Ai sa vezi! Ei?

ROBERT: Ei, ce?

JANET: Ce parere ai?

ROBERT: Stiu eu! Greu de spus!

38

JANET: Esti uimit de tehnica? Ti-a taiat respiratia?

ROBERT: Nu, nu... sa nu mergem asa departe... dar oricum, nu eram pregatit!

JANET: Acum esti pregatit?

ROBERT: De ce, vrei sa reincepi?!

JANET: Vreau sa-mi spui ce parere ai despre tehnica mea.

ROBERT: O, eu... stii... nu sunt expert!

JANET: Tocmai de-aia!

ROBERT: Totusi, n-o sa ne sarutam asa, fara motiv!

JANET: You are crazy!

ROBERT: De ce?

JANET: Fiindca nu-mi placi deloc!

ROBERT: Serios?

JANET: Nu esti respingator!

ROBERT: Slava Domnului!

JANET: Dar nu te iubesc! Deci, pot sa te sarut!

ROBERT: Cum sa spun... de obicei oamenii se saruta, tocmai pentru ca se

iubesc!

JANET: Eu vorbesc de sarutul tehnic! Esti gata?

ROBERT: Da... da... Da-i drumul!

JANET: Perfect! Cum ti se pare?

ROBERT: Oooo! E mult mai tehnic ca prima oara!

JANET: Of course!

ROBERT: Da... si-n plus eram prevenit. Mi-a si sunat nitel in urechi.

JANET: Da? Cum asa?

BERTA: O, ce-mi vazura ochii!?

39

ROBERT: O... de data asta mi-a sunat mai tare in urechi! Felicitari!

JANET : ( cu o bucurie copilareasca ) Sunt fericita ca-ti place … fericita ! Meriti

sa te sarut si pentru asta !

ROBERT : A , nu , nu, nuuuu , nuuuu ! Atunci sa mai exersez nitel ?

BERNARD : Mi-am uitat cheile cu toata tevatura asta .. ( o vede pe Janet ) Ce

faci ?

ROBERT : Limba engleza !

JANET : Da dragul meu… dupa cum vezi ! Buna seara darling !

BERNARD : Buna seara … buna seara …ce s-a intamplat ?

JANET : Nimic , nimic ! Prietenul tau imi tinea de urat .....

BERNARD : Bine , bine , vad asta ... dar parca trebuia sa fii la New York ...

JANET : O da... am telefonat si erai plecat ... a fost furtuna ...

BERNARD : Da ,,, bine ... bine ...

JANET : da` , tu unde-ai fost ?

BERNARD : In oras retinut cu treburi , n-am putut sa scap mai iute ....

Janet: Sunt fericita ca te revad atat de repede…si tu,dragule?

Bernard: Sigur,si,eu,si eu,si eu,of course!
Janet: Pari agitate!
Bernard: Nu,nu(lui Robert) Ce e nou?
Robert: Situatia anterioara.
Bernard: Perfect!Nici o incurcatura?
Robert: Pentru moment.nu!
Janet: Prietenul tau Robert si cu mine tocmai era,pe cale sa…
Robert: Sa vorbim! Da.vorbeam asteptandu-te…
Janet: Si asteptandu-te,ma plictiseam.
Bernard: Ei bine,vezi,sosesc la tanc.Si te iau cu mine sa dormim la Saint-
Germaine.
Janet: Pentru ce,dragule?
Bernard: O idée, mi-a venit asa…deodata!
Robert: O idée foarte buna!
Bernard: Da,or fi amuzant…in sfarsit,am mai schimba…
Janet: Dar am schimbat,dragule:deoarece i-ai dat camera noastra prietenului
tau,ne vom culca acolo…o sa fie foarte amuzant.
Robert: Numai ca…
Bernard: Numai ca ce?
40

Robert: Ca nimic!Tu m-ai avertizat ca e foarte zgomotoasa camera aia si pe

urma,nu i-ai spus Bertei ca poate sa se culce ea acolo?
Bernard: Am spus eu asta?
Robert: Sigur ca da…adu-ti aminte…
Janet: In loc sa ramana in camera ei….
Bernard: Da! Da! Asa e! …Ai dreptate… Imi amintesc…Voia si ea sa mai
schimbe un pic… normal… Tu care esti tot timpul plecata,nu-ti dai seama! Berta
a vrut sa aiba impresia ca voiajeaza si ea…in acelasi apartament…
Janet: Si tu…unde te-ai fi culcat, daca nu ma intorceam?
Bernard: Eu? Cum unde? Acolo
Janet: Spre curtea exterioara.

Bernard: Da, exact, acolo nu e zgomot…Acum gata plecam la tara!

Janet: O, nu ! E tarziu darling! Sa ramanem aici; fac o baie…si ne culcam…
in camera care da in curte! O sa fie colossal de amuzant, nu gasesti?
Bernard: Nu!
Jane: Atunci ma culc in fotoliul asta!
Robert: A, nu, nu, mai ales aici nu…Este mult mai cuminte sa mergeti la
culcare imediat…Dupa furtunile prin care ati trecut
Berta: Nu.
Janet: Si noi unde o sa dormim, devreme ce Bernard a dat camera noastra
prietenului lui?
Berta: A? Domnul a dat. Pai e simplu acolo!
Bernard: Domnu’ a luat!
Janet: Doar n-o sa ne culcam impreuna cu dumneata, Bertie!
Berta: Cu mine?
Robert: Da, pentru ca acolo dormi dumneata!
Berta: Eu?
Bernard: Evident, ce mai intrebi? Dumneata doar mi-ai cerut asta
Berta: Eu?
Robert: Da! Ca sa mai schimbi peisajul!
Berta: Eu?
Robert: Da, dumneata ! Eram de fata, doar!
Bernard: Da! E clar?
Berta: Nu!
Bernard: Ba da!
Berta: Aha! Bine!
Bernard: Asa! Atunci du-te si pregateste camera care da in curtea interioara.
Berta: Bine domnule!
Janet: Hai, Bertie, tea jut si eu.

Berta: Cu placere domnisoara. Sunt nitel depasita de atata… de atata…

munca.
Janet: Cum adica?
Berta: Vreau sa spun, obosita. Aici e o viata grea pentru o jupaneasa,
domnisoara!
Janet: O! Te cred!... Daca-as fi aici tot timpul, ar fi cu totul altfel!
41

Berta: Ohoho!... Asta da!...

Bernard: Unde e?
Robert: Cine?
Bernard: Jaqueline!
Robert: De udne vrei sa stiu? N-ai dus-o la Saint-Germaine
Bernard: Am incercat, dar degeaba … n-am reusit! A fost o poveste intreaba cu
ea la restaurant! Si, in timpul mesei s-a ridicat si a plecat. Pana sa ajung in
strada… disparuse…
Robert: Numai spune!
Bernard: Si Helga?
Robert: Plecata sa se plimbe! Am vrut s-o scot din casa…am incercat chiar
sa-i fac curte…
Bernard: Ce?
Robert: O, fii linistit!.,. Ca sa ajut lucrurile… degeaba… Te iubeste…pe tine…
si am ramas ca un caraghios…
Bernard: Asa si arati!
Robert: Te cred! Ma pui in niste situatii cu exemplarele tale…cu toate trei!
Bernard: Incep sa ma intreb daca sistemul meu e intr-adevar foarte bun!
Robert: Mi-ai spus astazi ca e exceptional!
Bernard: Uite ce:Incerc s-o duc pe Janet la tara, pana maine dimineata.
Robert: A devenit o manie povestea asta cu dusul la tara!
Bernard: Asa ca daca Jaqueline se intoarce, eu n-o sa fiu aici, tu nu stii nimic
si gata!

Robert: Si gata! Si daca se intoarce Brumhilda?

Bernard: Sa spui ce vrei…orice! Nu mai are importanta!
Robert: Usor de zis! Dar daca-i sa gasesti oale sparte eu nu raspund de
nimic
Bernard: Sunt consternate… Simt ca incep sa ma lase nervii.Si pe tine?
Robert: Pe mine nu! Eu am nervii tari! A! Aici e altfel nu ca la Aix! Dar e
interesant…gaesc chiar ca e pasionant…excitant! Sunt si riscuri.Dar cand nu e
risc nu-i nici placere sit u asta ai vrut: placere!
Janet: Gata haney!Camera asta dinspre curte e ata de calma, atat de
linistita!
Bernard: O! Nu se compara cu viata la tara.
Berta: Aoleu! S-ar parea…
Robert: Da… Da… s-ar parea ca…
Bernard: Da! Da! S-ar parea! Haide! Vino,vino repede!...in mica noastra
camera...
Janet: Care da in curtea exterioara! O, imi place la nebunie!
Berta: Spuneti drept, e aici viata pentru o jupaneasa
Jaqueline: Unde e ?
Robert: Cine?
Jaqueline: Bernard.
Berta: Eu… eu ma duc! Noapte buna!
Robert: Multumesc. Berta! Esti foarte amabila!
42

Jaqueline: Ei? Unde-i Bernard?

Robert: Cum? Nu e cu dumneata? Eu va credeam la Saint-Germaine.
Jaqueline: Dar ce-i cu idée asta fixa?To timpul mesei Bernard n-a incetat sa-mi
spuna ca nu-i nimic pe lume ca viata la tara… si insista, insista ca si cum ar fi
avut ceva de ascuns…
Robert: I-auzi ! Ce sa aiba de ascuns!
Jaqueline: Pai tocmai! Stiu bine ca n-are nimic de ascuns.

Robert: Ei, aia e camera mea!

Jaqueline: Nu mai stiu ce sa fac, sunt atat de nervoasa!
Robert: Si incantatoare…
Jaqueline: M-a sacacit in asa hal ca nici n-am temrinat masa.Am iesit putin sic
cand m-am intors la restaurant dumnealui nu mai era acolo! Nu gasesti ca-i lipsit
de bun simt?
Robert: O da, dar poate c-a vrut si el sa se racoreasca. Poate ca, vazandu-
te enervate s-a enervate si el. Te iubeste si….
Jaqueline: Si eu il iubesc! Ar fi mai simplu sa se casatoreasca cu mine!
Robert: A! ar fi simplu!
Jaqueline: Nu e ridicol sa stai despartit tot timpul?...
Robert: Da, e ridicol!
Jaqueline: Acum, la revedere dragul meu Robert… Ce cauta aici sacosa asta
de la Lufthansa?
Robert: E a mea… A mea…
Jaqueline: A dumitale?
Robert: Da… pentru lucruri personale… pijamaua, savoniera, pasta si
periuta de dinti…pamatuful pentru ras!
Jaqueline: Ciudata idée!
Robert: Sper ca nu e interzis, nu?
Jaqueline: Nu, nu, bineinteles dar e o sacosa de dama; si in mana dumitale
pare..ciudat!

Robert: Fara insinuari!

Jaqueline: Nu insinuez nimic… Ma duc sa ma culc!
Robert: Du-te!
Jaqueline: Si cand o sa se intoarca Bernard, sa-I spui sa vine sa-mi ceara
iertare…
Robert: O sa-I spun..daca l-oi vedea…
Jaqueline: Multumesc…
Robert: Noapte buna!
Janet: Ah lasa-ma sa trec! Nu, dragul meu, nu vad de am merge la Saint-
Germaine,cand e atat de bine aici. Nu gasesti ca e ridicol?
Robert: O, eu…sa stiti…eu nu am pareri!
Janet: Vezi, e de parerea mea.
Bernard: Daca ar fi mult mai placut…
Janet: Ador camera asta care da in curtea interioara…si vreau sa fac si
baie!
Bernard: E incapatanata…Hotarat nu le poti convinge sa faca ce vrei tu.
43

Robert: Stii….a venit Jaqueline!

Bernard: Jaqueline?
Robert: Da! Aveai de ales intre Helha si Jaqueline! Era Jaqueline!
Bernard: Doame! Ce sa fac? Asa nu mai merge. O sa se prabuseasca totul
dintr-o clipa intr-alta.
Robert: Fii calm! Nu uita ca la ora asta nemtoaica trebuie sa fie pe-
aproapre, deci, fara panica! Altfel ‘Barba-albastra’ dispare.
Jaqueline: Ei bine, poti sa fii multumit: ai reusit sa ma enervezi!
Bernard: Eu?
Jaqueline: Si inca cum! Sa ma parasesti in timpul mesei!
Bernard: Tu te-ai…
Jaqueline: Da, dar eu m-am intors la restaurantsi nu mai erai acolo! Asta-i
culmea!
Bernard: Faci atata caz din cauza povestii cu Saint-Germaine…
Jaqueline: Nu vad de ce ma mai zbat sa am o casa… daca ne ducem san e
culcam la tara, ca si cum ne-am ascunde ca sa ne iubim.
Bernard: Ssst! Nu te enerva!
Jaqueline: Nici un fel de ‘ssst’! Nu mai vreau sa te iubesc pe furis!
Bernard si Robert: Sssst!!!
Jaqueline: Tu, da, vrei asta, fara indoiala. Ssst, ar trebuii sa-ti fie rusine ca
nut e-ai casatori cu mine!
Bernard: Vine si asta…esti logodnica mea!
Jaqueline: Sunt amanta ta! Si de-asta te ascunzi.
Bernard: Draga mea, este jenant, o scena in fata prietenului nostru!
Jaqueline: Sunt sigura ca e de aceeasi parere cu mine, nu?
Robert: Eu nu ma amestec in povesti de dragoste…
Jaqueline: Vezi…. I-a spus pe nume! Asta e: iubirea noastra este o poveste
de ragoste… Si o dragoste se expune in vazul lumii…
Bernard: Da, asa e, ai dreptate, dar te rog potoleste-te!
Jaqueline: Ce sa ma potolesc, am sa fac o baie .
Bernard: Nu, nu asteapta. Stai…
Jaqueline: Pentru ce?
Bernard: Pentru ca el e cel care…
Jaqueline: Care ce?
Bernard: Care…el e cel care voia sa faca baie acum!
Jaqueline: Ei bine, o sa faca dupa!
Robert: Nu!
Jaqueline: Cum nu?
Robert: Am spus nu !
Jaqueline: Asta-i buna!
Bernard: A spus nu. Are dreptate! El mai intai! Este oasptele nostrum!

Jaqueline: Ai putea sa-mi cedezi randul!

Robert: Nu, fiecare la coada!
Jaqueline: Ce spui? E foarte bine crescut, prietenul tau! O adevarata placere!
Bernard: Nu, asculta.
Jaqueline: Nimic! Uffff!
44

Robert: Vezi in ce situatie ma pui? M-am purtat ca un badaran. Cum o sa

mai am nas sa apar in fata ei!
Bernard: N-am ce-ti face!
Janet: Ma simt mul mai bine acum, Bernard, darling! Hai, honey!
Bernard: Imediat, comoara mea, imediat …
Janet: Sa nu ma faci s-astept prea mult, c-adorm.
Bernard: Nu, nu!
Janet: Am avut o zi obositoare!
Bernard: Dar, eu!
Robert: Si inca nu s-a sfarsit ziua.
Janet: Mai ai de lucru?
Bernard: Da, da…fleacuri…fara importanta.
Janet: Bine, sa nu intarzii!
Bernard: Nu, nu !
Janet: Good night!
Robert si Bernard: Noapte buna, noapte buna…

Bernard: Eu iti spun drept ca o prefer pe Jaqueline!

Robert: Ca tot veni vorba…poate sa se scalde acum,drumul e liber…incep
sa ma obisnuiesc cu acest dute-vino!...
Bernard: Eu, nu!
Robert: Du-te si-i spune.
Bernard: Du-te tu. EU ma duc sa vad daca n-a ramas ceva sa ne dea de
gol.
Jaqueline: Ce e?
Robert: Sunt eu, Robert!
Jaqueline: Ce mai vrei?
Robert: Sa-ti ofer randul la baie.
Jaqueline: Inutil!
Bernard: E-n ordine!
Robert: E-n ordine! Hai, vino, Jaqueline!
Jaqueline: Esti un badaran!
Robert: Eu?
Bernard: Asculta… a glumit…
Robert: Daca nu se mai poate glumi...
Jaqueline: Trebuia sa-mi spui ca e vorba de-o gluma. Si atunci as fi inteles…
Robert: Da…da…dar atunci, pentru noi, n-ar mai fi avut haz! Fiindca nu te-
ai fi enervat.
Jaqueline: Cum, pe voi va distreaza sa ma vedeti enervata? Tu te amuzi
enervadu-ti logodnica?
Bernard: Nu…nu…el se amuza!
Jaqueline: Sa nu spui ca nu e asa ca…
Robert: Te rog sa ma ierti.

Bernard: Si eu iti cer scuze, e bine?

Jaqueline: Atunci, saruta-ma!
Bernard: Imediat!
45

Jaqueline: Bernard, trebuie sa te casatoresti cu mine!

Bernard: Bineinteles…e stabilit!
Jaqueline: Ia spune daca ai fi dumneata in locul lui Bernard te-ai casatori cu
mine?
Robert: Oho! Imediat!
Jaqueline: Vezi, vezi? Prietenul tau s-ar fi casatorit pana acum cu mine!
Bernard: Tu ce te amesteci?
Robert: Nu ma amestec.Mi-a cerut parerea; i-am raspuns.Pot sa am si eu o
parere nu?
Jaqueline: Pentru ca am sa-ti spun ceva Bernard.
Bernard: A, da? Ce?

Jaqueline: Pentru ca esti cinstit si scrupulous. Vrei sa fii absolut sigur c-ai sa
ma poti face fericita! De asta. Nu e asa?
Bernard: Asta zic si eu psihologie!
Robert: E o buna psiholoaga! Uimitor!
Jaqueline: Nu degeaba sunt stewardesa! Atunci, cand?
Bernard: Cand ce?
Jaqueline: Cand ne casatorim?
Bernard: Ah! In curand!
Jaqueline: Ai sa vezi cat de fericiti o sa fim…
Robert: Da, desigur…
Bernard: Inca o zi ca asta si sunt mort. Sit u, tu motai linistit… Esti anormal!
Robert: Dimpotriva! E semnul unui bun echilibru nervos. Priveste!
Bernard: O! Tu esti?
Judith: Da, eu!
Bernard: Atunci, vino dragostea mea!
Judith: Nu! Trebuie sa-ti vorbesc!
Robert: Foarte bine! Acolo veti fi linistit!
Bernard: Da! Vino!
Judith: Nu!

Bernad: Ce s-a intamplat? Pari schimbata!

Robert: Nu te simti bine?
Judith: Nu prea bine!
Bernard: Ce s-a intamplat, draga mea?
Robert: Du-te sa te odihnesti!
Judith: Nu! Lasa-ma! Bernard, sunt necinstita.
Bernard: Ce vorbe sunt astea? Spune si tu, e necinstita?
Judith: Da, sunt necinstita sin u pot continua sa traiesc asa.
Bernard: Nu exista om mai cinstit ca tine.
Robert: Asta asa e, e adevarat!
Judith: Dumneata nut e amesteca!
Robert: De ce?
Judith: Pentru ca din cauza dumitale am ajuns necinstita!
Robert: Din cauza mea?
Bernard: Din cauza lui?
46

Judith: Da, Bernard! Imi place prietenul tau!

Bernard: El?
Robert: Eu?
Judith: Da dumneata! Si trebuia sa ti-o spun.
Bernard: Perfect! Si mie imi place!
Judith: Da ,dar mie imi place altfel.
Bernard: Altfel? Adica cum?
Judith: Imi place mai mult decat tine.
Robert: Sunt complet…
Judith: Taci. Dumneata nu stii nimic…
Bernard: Asa e, tu sa taci! Nu te amesteca!
Robert: Cum sa nu ma amestec, am impresia ca ma priveste si pe mine.
Judith: Nu mai pot fi logodnica ta, de vreme ce l-am sarutat!
Bernard: Ai sarutat-o?

Robert: Da…adica…sa vezi…

Judith: Da! M-ai sarutat si te-am sarutat.
Robert: Sa vezi…
Bernard: Bravo, deci va-ti sarutat! Si fara s-o duci la tara.
Judith: Ba a vrut sa ma duca. Dar chiar daca as fi iesit cu el tot aia era. Ne-
am sarutat aici. Aici ori la tara…si cred ca-l iubesc.
Robert: Ma iubesti pe mine?
Judith: Da!
Bernard: Pe provincialul asta?
Robert: Ia asculta…
Judith: Da, Bernard… iarta-ma, dar numai pot fi logodnica ta de dincolo de
Rin. Ma intelegi nu-i asa?
Bernard: Ce sa spun, e putin cam tare. Ai exagerat totusi…
Robert: Nu eu am gresit!...
Judith: Adevarat, eu am gresit. Eu l-am sarutat, crezand ca esti tu vazut…din
spate…si pe urma, a vrut el…
Robert: E-adevarat! Din fata…
Judith: Si mi-a placut, si-i iubesc Bernard!...
Bernard: Bine, bine….si tu? Tu o iubesti?
Robert: Ce-i drept, imi cam place…
Judith: Adevarat? Libling!
Robert: Da….
Bernard: Atunci, daca asa stau lucrurile…n-o sa va stau tocmai euin cale.
Judith: Oh! Multumesc, Bernard, multumesc!
Bernard: N-ai pentru ce!
Judith: Sper ca nu te deranjeaza?
Bernard: Ba ma deranjeaza…dar ce pot sa fac? Acum sarutati-va! Asta o sa
ma consoleze…
Judith: Oh! Robert!
Robert: Helga!
Jaqueline: O pardon!
47

Bernard: Aoleu!
Jaqueline: Cine e? Cine e?
Bernad: Cine e? Cine e? Ei bine…iti…iti…prezint pe logodnica amicului meu
Robert…Este logodnica lui… Nu e asa, batrane?
Robert: Ba da…
Judith: O, Robert!
Jaqueline: Felicitari, Robert!
Judith: Domnisoara! Daca-i stii cat sunt de fericita!...
Jaqueline: Imi pare bine! Dupa cate vad, zbori si dumneata …la Lufthansa
Judith: Da…da…asa e…
Jaqueline: Si eu zbor... La ‘Air France’
Judith: Serios?
Jaqueline: Da!
Judith: Sunt incatntata de cunostinta.
Jaqueline: In escala?
Judith: Da in escala. Si dumneata?
Jaqueline: Si eu! Suntem tovarase de suferinta intr-un fel…
Bernard: Asta da!
Robert: Sigur!
Jaqueline: Ce cauti aici la ora asta?
Judith: Cum? Dar sunt…
Robert: Cum ce cauta?..Helga este logodnica mea! Si cum eu sunt aici… a
venit sa ma vada..Nu?
Bernard: Da!
Judith: Ah! Nu, nu e chiar asa! Robert…
Bernard: Dar, sa vezi…insfarsit… e vorba de mici detalii… fara importanta…
Jaqueline: De ce nu mi-ai spus ca esti logodit?

ROBERT: Cine? Eu?.......

JAQUELINE: Faci pe misteriosul.........
JUDITH: Nu, dar acum s-a-ntamplat !
ROBERT: Da.......pe loc......adineaori !
BERNARD: Da......pe loc.......adineaori !
JAQUELINE: Lucrezi repede ! Cat intru sa fac o baie, gata! Iata-te logodit!
BERNARD: Ei da........... Iata-l logodit!
ROBERT: Iata-ma logodit !
BERNARD: E un seducator!
JAQUELINE: Si unde l-ai intalnit pe seducatorul asta, d-ra?
JUDITH: Aici!
JAQUELINE: Aici? Deci dumneata ai venit sa-ti vezi logodnicul in puterea
noptii, fara sa stii c-ar fi aici, deoarece nu-l cunosteai, asa e?
JUDITH: Nu e chiar asa! E din cauza unui sarut pe care eu......din
greseala......
BERNARD: Da.....bine.....bine......lasati acum.......O sa va povestiti vietile
altadata......Eu, eu nu vad decat atat: ca acesti doi tineri se
iubesc. Sa nu cautam sa aflam de ce!
JAQUELINE: Bine! Inca o data toate urarile de fericire!
48

JUDITH: Multumesc! Va urez la fel!

JAQUELINE: O! Eu......Sunt deja fericita......(lui Bernard)
Nu-i asa, dragul meu?
BERNARD: Da, sigur........natural!
JUDITH: Cum?
JAQUELINE: Sunt la fel de norocoasa ca dumneata.......Bernard e
logodnicul meu!
JUDITH: Ce?
BERNARD: Da......In sfarsit......Adica, vreau sa spun ca......e greu de
explicat.
ROBERT: Da, e greu........si e traziu!

JUDITH: Dumneata esti logodnica lui Bernard?

JAQUELINE: Bineinteles!
ROBERT: Va rog.......nu e momentul sa discutam acum......
BERNARD: (volubil lui Judith) Sigur ca da..... Eu tocmai......voiam sa-ti
spun.....ca si eu.....am avut impresia ca va iubiti...
JUDITH: Tu nu aveai de unde sa stii!
JAQUELINE: Si pe urma nu vad ce te priveste daca se plac sau nu!
ROBERT: Asa e el! Se amesteca in toate!
JUDITH: Va rog sa ma iertati, dar nu e chiar asa! Eu eram logdnica lui
Bernard inainte de.....
JAQUELINE: Cuuum?
BERNARD: Stai ! Lasa-ma sa-ti explic. Eram logodit cu ea, inainte de-a fi
cu tine.
JAQUELINE: Da ? Si ?
BERNARD: Si.....si.....si..... Banuiam........ ca il iubeste pe Robert......
ROBERT: Da.....asa e......
JUDITH: Dar nu-l cunosteam inainte......abia dupa....
BERNARD: Nu exista „inainte” si „dupa” !.......Trecutul e trecut !
Si ceea ce conteaza este un singur lucru.....unul singur......
il iubesti......si eu am ghicit asta, intelegi – (Jaquelinei)
Atunci m-am logodit cu ea.....(lui Judith). Adica cu Jaqueline !
(Jaqueline) In sfarsit, cu tine! (Judithei) Ca sa nu fiu parasit
de tine...... (Jaquelinei) In sfarsit.......De ea!
JAQUELINE: Nu-nteleg....
BERNARD: Totusi e clar!
ROBERT: Da, foarte limpede!
JUDITH: Si eu care eram atat de proasta......si-mi faceam reprosuri.....
aveam remuscari !..... In timp ce tu erai logodit cu.....
JAQUELINE: Dar Bernard a fost intotdeauna logdnicul meu....in sfarsit, asa
banuiesc....... Sau esti un mincinos!
BERNARD: Eu? Un mincinos? (lui Robert) Spune-le tu! Sunt eu
mincinos?
ROBERT: Nici vorba !
BERNARD: Ei vezi ! Prietenul meu cel mai bun spune asta..... El ma
cunoaste si stie....
49

JAQUELINE: Eu nu mai inteleg nimic !

BERNARD: Este foarte simplu !
JUDITH: Atunci explica-te !
BERNARD: Nu e nimic de explicat: este numai de raspun prin „da” sau
„nu” (Judithei) Esti logodita cu Robert?
JUDITH: Da....
BERNARD: In regula ! Cine mai e? (Jaquelinei) Tu esti logodita cu mine?
JAQUELINE: Da !....... Nu?
BERNARD: Da !..... Sigur ca da ! Atunci ce mai vreti ? ( aratandu- se) Eu
sunt logodit. (Jaquelinei) Tu esti logodita, deci noi suntem
logoditi. (Aratand pe Judith si Robert) Ei sunt logoditi ! Si cu
asta gata ! ( intra Berta, in aceeasi miscare rapida ca mai
inainte) Dumneata ce mai vrei? Esti logodita?
BERTA: Vreau sa va vorbesc, domnule !
BERNARD: Bine, bine ! Maine !
BERTA: Nu domnule : acum imediat !
BERNARD: Maine !
JAQUELINE: O, dragul meu.... doar n-o sa discutam cu Berta la ora asta !
BERTA: O ! Ba da d-ra ! Domnisoarele se cunosc?
BERNARD: Vezi bine ! S-au cunoscut acum ! (aratand pe Judith) Iti
prezint pe logodnica prietenului meu Robert. E logodnica lui.
ROBERT: Da ! Este logodnica mea!
BERTA: A, da? Felicitarile mele domnule !
ROBERT: Multumesc !
BERNARD: (aratand pe Jaqueline) Si iti prezint.....
BERTA: Stiu......stiu......stiu !
BERNARD: Are dreptate ! Unde mi-e capul !

JAQUELINE: Vii Bernard? Pic de somn !

BERNARD: Da. Imediat !
JUDITH: Vii sa-mi spui noapte buna scumpul meu logodnic ?
ROBERT: Bineinteles !
JAQUELINE: Atunci, noapte buna, colega !
JUDITH: Noapte buna ! Pe maine !
JAQUELINE: Da, pe maine ! ( Ies amandoua. Jaqueline in fata curte….
Judith, in fata gradina, Robert se aseaza pe scaunul de la
gradina. Bernard pe cel de la curte, privesc, beau)
ROBERT: Am fierbinteli !
BERNARD: Am scapat destul de usor !
BERTA: Domnule !
BERNARD: Ce ? Ce mai vrei ?
BERTA: M-am gandit foarte bine. Va rog sa-mi faceti socoteala.
BERNARD: Ce ?
ROBERT: Ce e cu sacul asta ?
BERTA: Este al meu. Resturi din trecutul domnului. Perioada
scotiana.
BERNARD: In sfarsit, sa trecem ! Ce vrei ?
50

BERTA: Socoteala !
BERNARD: Nu e momentul !.....
BERTA: Ba da, domnule, e !
BERNARD: La ora asta ? Pentru ce ?
BERTA: Pentru ca plec, domnule !
BERNARD: Cum asa?
BERTA: (isteric) Aici imi distrug sanatatea….
ROBERT: Nu-i momentul pentru vaicareli…….
BERTA: Dar, domnule…..
ROBERT: Vrei sa ne lasi in pace !

BERTA: Domnule……
BERNARD: Fa ce-ti spun ! Sterge-o !
BERTA: Asta si vreau, domnule ! S-o sterg !
ROBERT: (mai tare) Sterge-o in camera dumitale !
BERTA: Nu, domnule, nu ! Imi pare rau…. N-am decat o viata si tin la
ea ! Nervii mei n-ar mai rezista !
BERNARD: Ramai si iti maresc leafa !
BERTA: Cu cat ?
BERNARD: O sa vedem….
BERTA: Cel putin 20 % !
BERNARD: Da, bine….. Dar ramai !
BERTA: Cu toate ca….chiar cu 20 % marire, aici nu e viata pentru o
jupaneasa !
ROBERT: S-a sfarsit ! Nu mai e ce-a fost ! Se schimba viata !
BERTA: Trei neveste, domnule, este normal intr-un menaj?
BERBARD: Dar a luat sfarsit, nu intelegi ? (aratand pe Robert) Una i-am
dat-o lui……. Adica mi-a luat-o……..
BERTA: Bine ! Dar si doua e mult !
JANET: (iesind din cea de-a treia camera) Vii darling?
BERNARD: Imediat, imediat !
BERTA: Si mai sunteti asteptat si…..acolo……!
BERNARD: Ei lasa……ma descurc eu.
JANET: Te astept……..lasa-l pe amicul tau Robert sa se culce.
BERNARD: Da, da !
BERTA: Ah ! Apropos, domnisioara, a venit o scrisoare pentru dvs.
JANET: For me?
BERTA: Da ! For you !
BERNARD: Lasa…….. o citesti in camera !

JANET: Nu !
ROBERT: Ba da, ba da…… hai du-te in camera dumitale !
JANET: (citind) Oh ! Dear, dear….
BERNARD: Ce?
JANET: Nu pot sa-ti spun !
BERNARD: Vreau sa stiu ! Sunt logodnicul tau…..
BERTA: Contrar celor spuse de domnul, vad ca zapaceala continua !
51

BERNARD: Deloc.
BERTA: Bad a, domnule ! Si eu plec !
BERNARD SI ROBERT: Ramai !
JANET: Oh! Oh! E minunat !
BERNARD: Ce?
JANET: Bernard, sunt indragostita.
BERNARD: Da, stiu….
JANET: Nu, nu de tine! Pe tine te iubesc……… dar nu mai pot
continua… plec !
BERTA: Plecati?
JANET: Da, am intalnit acum un an pe linia New-York, un barbat
Vladivostok, care voia sa devina miliardar inainte de-a ma
lua de nevasta. Acum e bogat si ma asteapta.
ROBERT: Perfect ! Eu v alas !
BERTA: Si eu !
BERNARD: Nu, nu ramaneti ! Care va sa zica iubeai doi barbati
deodata !
JANET: Nu doi, trei ! Mai am un logodnic la Los Angeles, dar acum ill
as balta !
BERTA: Frumoasa situatie !
JANET: Sunt a aceluia care se insoara mai repede cu mine.
BERNARD: In sfarsit……nu-i chiar asa simplu…..
JANET: Ba da, e foarte simplu ! Este un Boeing care pleaca la ora 24.
I’m sorry, Bernard ! (iese repede in cea de-a treia camera)
BERNARD: Asta-i buna !
ROBERT: Marea prabusire!
BERTA: Acum cum ramane ? Nu mai aveti decat o logodnica ? Oe d-
ra Jaqueline?
BERNARD: Vezi bine !
BERTA: Si dvs. O luati pe nemtoaica?
ROBERT: Ia ! Natulich !
BERTA: Da ? Atunci raman ! Si cu 20 % marire. Asa, o sa fie in
sfarsit, viata si pentru o jupaneasa ! (Iese cu sacul si cu
valiza. Robert rade)
BERNARD: Ce gasesti de ras?
ROBERT: Ai ajuns – fara sa vrei – la solutia femeii unice !
BERNARD: Da ! Ai dreptate ! Sincer vorbind, ma simt usurat !
JANET: (iesind din camera a treia) Gata, Bernard, darling ! O sa ma
gandesc la tine din cand in cand (lui Robert) La revedere
domnule !
ROBERT: La revedere d-ra!
JANET: (sarutandu-l pe gura) Sunt fericita ca te-am cunoscut.
BERNARD: Cum, il saruti ?.......asa?
JANET: Dar ne-am mai sarutat asa toata seara !
BERNARD: Ei asta-i.....e formidabil ! E culmea ! Deci, cum am lipsit o
clipa....
52

JANET: Era numai tehnic !

ROBERT: Doar exerccitii !
JANET: Asaaaa! (privindu-i) Deci, good bye my sweet friends. (iese
repede)
ROBERT: (strangand mana lui Bernard, razand) Condoleantele
mele !...
BERNARD: Nu fi idiot !....
ROBERT: Te racaie tare, sa vezi cum iti zboara logodnicele una dupa alta.
(suna telefonul)

BERNARD: Iarta-ma ! (Ridica ) Alo? Da, eu !......A.....tu esti ( lui Robert)

Prietenul ,meu de la Orly.....
ROBERT: Atunci, inainte !
BERNARD: ( La telefon) Nu.....nu.....multumesc......dragut ca te-ai gandit
la mine......dar nu ma intereseaza ! Ma insor......da.....da !
Ce? Face ruta Paris- Bombay- Caraci?.....Nu, nu
multumesc ! Chiar daca e o hindusa.....Nu, nu, crede-ma mi-
e egal..... are tenul bronzat si ochi albastrii.......Nu, nu......Iti
spun ca nu.....chiar daca are punct rosu intre
sprancene......putin imi pasa.....
ROBERT: Punct rosu? Cere informatii !
BERNARD: Ce?
ROBERT: Cere amanunte......iti spun.....
BERNARD: Alo....stati putin.....(lui Robert). Ai inebunit......doar n-o sa faci
si tu ca mine?
ROBERT: De ce nu? O hindusa? Cu punct rosu intre sprancene. Cum o
sa las sa-mi scape o ocazie ca asta ! Hai, te rog !
BERNARD: Cum crezi, dar mai gandeste-te!
ROBERT: M-am gandit ! Da-i drumul !
BERNARD: (La telefon) Alo.... Mai esti la aparat?......Bine..... Ar fi pentru
un prieten......se poate? Bine, ti-l dau la telefon.... ( Da
receptorul lui Robert) Poftim ! (Ia cartea cu fusele orare si i-o
da) Fusele orare ( Iese in plan trei gradina)
ROBERT: Multumesc !....Buna ziua! Spuneti-mi ......va rog....unde poate
fi gasita hindusa? Aha !.....Perfect......Aveti si o italianca?.....
Si-o englezoaica? Bine, bine.... Un moment, sa notez
adresele.... (Intra Judith in fata gradina) Nu, nu inchideti....
(Judithei)
BERNARD: Ei? Merge ? Merge?
ROBERT: (incet) Ha! Auzi, daca merge? Ce-ti inchipui? Formidabil ! Am
o hindusa, o italianca, o englezoaica si chiar si o rusoaica !
BERNARD: Asta-i ceva rar. In sfarsit, treaba ta. Ma duc sa-mi serbez
logodna cu Jaqueline ( ii da o sticla) Noapte buna.
BERNARD SI ROBERT: (impreuna batandu-se cu pernele) Afurisitule...
....pacatosule....
53
54
55
56
57
58
59
60