PEDAGOGIE 1

MARIACRISTINA.POPA@ULBSIBIU.RO
NIVELUL I
▪ Introducere în pedagogie
▪ Teoria şi metodologia curriculum-ului
▪ Teoria şi metodologia instruirii
▪ Teoria şi metodologia evaluării
 INTRODUCERE ÎN PEDAGOGIE
1. Pedagogia – ştiință a educației
2. Educația în societatea contemporană
3. Educabilitatea
4. Dimensiunile educației
5. Sistemul de învățământ din România
DIMENSIUNILE EDUCAȚIEI
Caracteristici generale

Educația intelectuală Educația tehnologică

Educația morală Educația profesională

Educația religioasă Educația fizică
Educația estetică Educația sexuală
Caracteristici generale
Dimensiunile educației reprezintă ansamblul valorilor
pedagogice fundamentale: bine, adevăr, frumos, util, sacru,
care conferă activității de formare-dezvoltare a personalității
umane un cadru dimensional stabil realizat la nivelul
sistemului si al procesului de învățământ.
EDUCAȚIA INTELECTUALĂ
Intellectus (lat.) = minte, gândire, rațiune, capacitate de a gândi, de a cunoaste,
de a opera cu noțiuni sau concepte.
Definiție - componentă a acțiunii educaționale care constă în transmiterea
valorilor umaniste si stiințifice de la societate la individ, contribuind la formarea
si dezvoltarea structurilor cognitive.
Scop - trecerea de la înțelegerea noțiunilor, teoriilor, principiilor la
intelectualizarea personalității.
OBIECTIVELE EDUCAȚIEI INTELECTUALE
Informarea intelectuală & Formarea
intelectuală
Informarea intelectuală vizează:
❑ asimilarea de către elevi a valorilor culturale si a semnificației lor sociale si
umane;
❑ ce si cât predăm, respectiv cantitatea informației prelucrată si transmisă;
❑ cum predăm, respectiv calitatea informării intelectuale, puterea explicativă a
cunostințelor.
 OBIECTIVELE EDUCAȚIEI INTELECTUALE
Informarea intelectuală & Formarea
intelectuală
Formarea intelectuală se referă la:
❑Dezvoltarea capacităților cognitive – cunoaștere, observare, formare a operațiilor mintale,
memorare, comunicare, etc.
❑Dezvoltarea potențialului creativ
❑Fortificarea efortului voluntar
❑Formarea și dezvoltarea metodelor și tehnicilor de muncă intelectuală
❑Dobândirea a trei tipuri de competențe
- informațională
-operatorie
-de comunicare
 Maturitate intelectuală
ogama/ambitus de interese cognitive,
o accentul puternic pe valorile intelectuale și morale,
ogândirea critică și reflexivă, capabilă să genereze idei, să stabilească și să rezolve creativ atât
sarcini teoretice, cât și practice,
oangajament pentru o autoeducare constantă și creștere profesională.
Intelectual
Aplicație
Intelectual de România

INTELECTUÁL, -Ă adj. Referitor la activitatea de gândire, la intelect. // s.m. și f. Cel care are ca
specialitate, pe baza unei pregătiri corespunzătoare, munca intelectuală și lucrează în domeniul
științei, al artei, al economiei, tehnicii, învățământului etc. [Pron. -tu-al. / cf. fr. intellectuel].
EDUCAȚIA MORALĂ
Mos – moris, moralis = moravuri, obiceiuri de comportare (lb.lat.)
Morala reflectă relațiile ce se stabilesc între oameni în ipostaza lor de subiecți
reali, aflați în interacțiune, într-un context social delimitat în spațiu si timp.
Moralitatea reprezintă reflectarea în constiința individului a moralei sociale,
este morala în acțiune, moravurile si obisnuințele individului.
Etica este stiința despre morală, cea care elaborează legile, regulile morale.

Morala Educația morală Moralitatea

EDUCAȚIA MORALĂ
Definiție – componentă a educației care se ocupă de formarea profilului moral al
individului, de formarea si dezvoltarea personalității morale.

EDUCAȚIA MORALĂ
Conținut - ideal moral, valori, norme, reguli morale.
Scop - interiorizarea componentelor moralei sociale în structura personalității
individului.
Metode si procedee - exemplul, povestirea, povața si exercițiul moral, aprobarea
si dezaprobarea, explicația, convorbirea si prelegerea morală, dezbaterea,
analiza de caz etc.
 OBIECTIVELE EDUCAȚIEI MORALE
Formarea constiinței morale & conduitei morale
Formarea constiinței morale
❑ cognitiv – reprezentări, noțiuni si judecăți morale
❑ afectiv – emoții si sentimente
❑ volitiv/acțional – efort voluntar, decizii, perseverență
Convingeri morale
Formarea conduitei morale
❑ deprinderi morale
❑ obisnuințe de comportare morală
❑ trăsături pozitive de caracter
Aplicație
Cum înveți un elev că „minciuna are picioare scurte”?
Moralitate
EDUCAȚIA RELIGIOASĂ
Definiție – componentă a educației prin care se dezvoltă elevilor religiozitatea,
ca stare psihică ce cuprinde sentimente si atitudini față de valorile promovate
de biserică, de preceptele biblice si față de cultul specific unei credințe
religioase.

Scop – transmiterea valorilor religioase, ale credinței si culturii religioase,

precum si formarea unei conduite în conformitate cu morala religioasă.
 OBIECTIVELE EDUCAȚIEI RELIGIOASE
❑Informarea religioasă cu privire la istoria si filosofia religiei, cuprinzând noțiuni
de evlavie, pietate, rugăciune, credință, sacru, iertare, cult, imanent,
transcendent etc.
❑ Formarea constiinței religioase - componentă a procesului de spiritualizare a
omului, de cunoastere a „interiorității” sale si de raportare la alte valori si
credințe religioase.
❑ Formarea conduitei religioase manifestată real în viața cotidiană si extrapolată
în orice domeniu de activitate, nu numai în cel religios.
Simboluri
EDUCAȚIA ESTETICĂ
Aistheton (gr.) - capabil de a fi perceput prin intermediul simțurilor, sensibil,
plăcut, frumos
Estetica este stiința despre frumos, studiază legile si categoriile frumosului.
Arta - componentă esențială a esteticii, exprimă realitatea sub formă de imagini
artistice si cu limbaje specifice: pictură, sculptură, muzică, film, literatură,
teatru, desen, dans etc.
Design-ul si estetica industrială îmbină utilului cu plăcutul, prin crearea si
comercializarea produselor.
 EDUCAȚIA ESTETICĂ
Definiție - componentă a educației care apelează la potențialul educativ al
frumosului în vederea formării personalității.
Scopul - pregăteste indivizii pentru actul de valorizare-receptare-asimilare si de
creare a valorilor estetice.
❑Relația educației cu arta este dialectică: educația este definită ca artă, iar arta este
o sursă a cunoasterii didactice cu finalitate educativă (Momanu, 2002).
❑ Sfera noțională a educației estetice cuprinde frumosul din natură, viața socială si
din artă (educația artistică).
OBIECTIVELE EDUCAȚIEI ESTETICE

Atitudinea estetică
Aplicație
Sunteți în săptămâna Școala Altfel. Propuneți activități subscrise educației estetice.
EDUCAȚIA TEHNOLOGICĂ
Téchné (gr.) = tehnică, artă, mestesug

Definiție - vizează aplicarea rațională a cunostințelor stiințifice, prin intermediul

unor instrumente si norme, în diferite domenii sociale, de natură economică,
politică sau culturală.

Scop - facilitarea comportamentului autonom de adaptare a persoanei la

specificul tehnologic al vieții cotidiene.
 OBIECTIVELE EDUCAȚIEI TEHNOLOGICE
Aplicarea cunostințelor stiințifice în activitatea socială & Stimularea
creativității tehnice
❑trecerea de la modelul cultural al societății industrializate la modelul cultural al
societății bazată pe cunoastere;
❑ susținerea unității epistemice dintre cultura teoretică si cultura practică,
precum si a semnificațiilor sale etice;
❑ concentrarea pe elemente productive avansate (automatizare, cibernetizare,
informatizare) si eficiente social, în condiții de schimbare rapidă si continuă.
Sofia
EDUCAȚIA PROFESIONALĂ
Definiție - orice formă de pregătire sau perfecționare în vederea unei activități
profesionale, care cuprinde însusirea cunostințelor teoretice, formarea
deprinderilor, priceperilor si a deontologiei.

Scop – inițierea în profesie, precum si specializarea. Ea se realizează atât în

scoală, cât si în societăți comerciale si întreprinderi.
 OBIECTIVELE EDUCAȚIEI
PROFESIONALE
1. Formarea orizontului cultural-profesional
❑cunostințe, deprinderi, priceperi, competențe dobândite în plan intelectual;
2. Formarea unor deprinderi, priceperi, capacități si competențe în plan acțional
❑ deprinderi si priceperi practice: de a citi o schiță, un plan, o diagramă; de a folosi
diferite instrumente de muncă pentru tăiere, măsurare, control, verificare etc.
3. Formarea si dezvoltarea intereselor de cunoastere, a dragostei față de profesie
❑familiarizarea elevilor cu anumite profesii și
❑asigurarea premiselor unei educații pentru carieră/ educație vocațională.
EDUCAȚIA FIZICĂ
În sens pedagogic, teoria si practica educației fizice dobând este statutul de
componentă a dezvoltării personalității copilului.
Definiție - componentă a educației, reprezentând un liant între fizic si psihic,
între ereditar si ambiental, între motricitate si emotivitate.
Scop - dezvoltarea armonioasă a organismului, consolidarea sănătății, a
capacităților de muncă, perfecționarea calităților motrice, formarea calităților
morale, refacerea forțelor fizice si psihice.
OBIECTIVELE EDUCAȚIEI FIZICE
Întărirea sănătății si călirea organismului & Dezvoltarea psihică si formarea
personalității
❑Dezvoltarea capacităților fiziologice, a motricității, a concepției igienico-sanitare
❑Dezvoltarea proceselor cognitive, afective, volitive, a trăsăturilor de
personalitate
MENS SANA IN CORPORE SANO
De ce?
EDUCAȚIA SEXUALĂ
Definiție - dimensiune a educației care vizează instruirea tinerilor în privința
sănătății sexuale si a reproducerii; este abordată în context afectiv-emoțional si
eticcomportamental.

Scop - atenuarea discrepanțelor dintre cunostințele si comportamentul sexual,

deoarece comportamentul sexual al tinerilor si deciziile luate la această vârstă
se regăsesc pe parcursul întregii vieți, punându-si amprenta si asupra sănătății
urmasilor.
 OBIECTIVELE EDUCAȚIEI SEXUALE
Informarea – se realizează:
❑nonverbală, la nivel senzorial;
❑ verbală, dar empiric, la nivel familial si familiar (norme, reguli,
obiceiuri,interdicții);
❑ stiințifică, la nivel de experți.
Formarea - se bazează pe încredere si sinceritate, pe trezirea responsabilității, pe
absența culpabilizării.
Educația sexuală nu se reduce la aspectul biologic, ci presupune o abordare
multidisciplinară: medicală, psihopedagogică, socială, etică și spirituală.
Educație sexuală?
Suntem pe primul loc în Europa la sarcini în rândul minorelor, că avem sute de mame de 12 și 13
ani cu mai mult de un copil, că numărul cazurilor de boli transmisibile sexual e îngrijorător în
rândul tinerilor, că mulți dintre ei încep viața sexuală la 14 ani, dar nu folosesc prezervativ.
Din rapoartele UNICEF
APLICAȚIE
Realizați, prin metoda cubului, o prezentare a conținutului fiecărei dimensiuni a
educației.
Parcurgeți fiecare fațetă a cubului, respectând instrucțiunile:
(1) Descrie - cum arată?/ce este?
(2) Compară - aseamănări/deosebiri
(3) Analizează - din ce este alcătuit?
(4) Aplică - cum/unde poate fi folosit?
(5) Asociază - la ce te face să te gândesti?
(6) Argumentează pro sau contra.
BIBLIOGRAFIE
Bernat, S.-E., (2003), Tehnica învățării eficiente, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
Momanu, M., (2002), Introducere în teoria educației, Editura Polirom, Iasi.
Stan, E., (1999), Despre pedepse si recompense în educație, Editura
Institutul European, Bucuresti.