Dimensiunile educației

 Dimensiuni ale educaţiei (în funcţie de dezvoltarea

umană):
 - fizică (îngrijire, igienă, stimulare psihomotorie)
 - afectivă (iubire, mediu asigurator, reguli morale)
 - socială (relaţii, interacţiuni sociale, activităţi,
participare la comunitate)
 - intelectuală (stimulare intelectuală adecvată,
constantă, plăcută, variată)
 - artistică (stimularea exprimării creative variate)
 Dimensiuni ale educației
 Educația urmărește să formeze și să dezvolte personalitatea
individului din perspective multiple:intelectual, moral, fizic,
estetic, religios, profesional.
 În literatura de specialitate s-au delimitat mai multe
dimensiuni ale educației:
 Educație intelectuală
 Educație morală
 Educație religioasă
 Educație estetică
 Educație fizică și igienico-sanitară
 Educație profesională
 Educația intelectuală
 Etimologie:
 Lat. Intellectus: minte, gândire, capacitate
de a gândi
 Latura educației care constă în
transmiterea de cunoștiințe științifice,
formarea și dezvoltarea structurilor
cognitive ale subiecților, în modelarea
cognitivă a personalității
 Educația intelectuală
 Însemnătatea educației intelectuale
sporește în zilele noastre datorită:
 Accentuării caracterului intelectual al
diverselor activități umane
 Exploziei informaționale
 Nevoii de a pune accent pe
AUTOEDUCAȚIE
Obiectivele educației intelectuale:
 1. DOTAREA INDIVIDULUI CU UN SISTEM DE
INFORMAȚII
 Gilbert Milaret propune un inventar al tipurilor de
cunoștințe:
 Cunoștințe de bază, indispensabile adaptării individului
 Cunoștințe funcționale- ajută la structurarea gândirii
individului și permit asociații, transferuri, aplicații
 Cunoștințe care produc plăcerea de a cunoaștere, care
atrag, focalizează atenția
 Cunoștințe ,, sterile care încarcă inutil memoria
Obiectivele educației intelectuale
 2. DEZVOLTAREA ȘI PERFECȚIONAREA
PROCESELOR DE CUNOAȘTERE, PERCEPȚII,
REPREZENTĂRI, ATENȚIE, MEMORIE, GÂNDIRE,
LIMBAJ, IMAGINAȚIE
 3. FORMAREA DEPRINDERILOR ȘI
CAPACITĂȘILOR INTELECTUALE
 - Deprinderi la nivel elementar: scris, citit, calcul
matematic
 Deprinderi de muncă intelectuală: fișe, referate, etc
 Deprinderi și capacități intelectuale superioare: gândire
sistematică, spirit critic, capacități creatoare
 Obiectivele educației intelectuale
4. FORMAREA MOTIVAȚIEI OPTIME PENTRU DESFĂȘURAREA UNEI
ACTIVITĂȚI INTELECTUALE- vizează dezvoltarea motivației
intrinseci pornind de la motivația extrinsecă

5. ÎNVĂȚAREA NORMELOR IGIENICE ȘI PSIHOPEDAGOGICE

ALE MUNCII INTELECTUALE: alternarea corectăîn activitățile
intelectuale a efortului cu repaosul în vederea prevenirii
surmenajului intelectual
 Conținutul educației intelectuale
 Informațiile asimilate de individ aparțin la două registre
distincte:
 Cultura generală
 Cultura profesională
 Mijloace prin care se realizează educația intelectuală
 Principalul mijloc prin care se realizează educația intelectuală
a elevilor este procesul de învățământ.
 În cadrul lui elevii își însușesc :
 Cunoștințe
 Priceperi
 Deprinderi
 Încep să-și formeze cultura generală.
 Alte mijloace:
 Lectura particulară
 Teatrul
 Internetul, etc.
 Educația
intelectuală
 În concluzie, scopul educației intelectuale
este acela de a forma o personalitate
independentă d.p.d.v. Intelectual, cu
capacități de:
 AUTODEZVOLTARE
 AUTOGESTIONARE
 AUTOMONITORIZARE COGNITIVĂ
 EDUCAȚIA MORALĂ
 COMPONENTĂ A EDUCAȚIEI CARE SE OCUPĂ CU
FORMAREA PROFILULUI MORAL AL SUBIECȚILOR
EDUCAȚIONALI, DE FORMAREA ȘI DEZVOLTAREA
PERSONALITĂȚII MORALE.
 Conținutul educației morale

 1.Idealul moral
 2.Valorile morale:onestitate, bunătate,
cinste, etc
 3.Normele sau regulile morale prin care se
reglementează raportul omului cu ceilalți
oameni, cu societatea
 Obiectivele educației morale
 1. Formarea conștiinței morale
 Componenta cognitivă: însușirea regulilor
 Componenta afectivă:aderarea la norme
 Componenta volitivă: atitudinea față de norme
 2. Formarea conduitei morale și a trăsăturilor morale de
caracter
 Punerea în practică a conștiinței morale în fapte, acțiuni ca răspuns la
situațiile concrete
 Ele îmbracă forma deprinderilor și obișnuințelor morale
 DEPRINDERILE- COMPONENTE AUTOMATIZATE ALE
CONDUITEI CE SE FORMEAZĂ ÎN TIMP, ÎN SITUAȚII
REPETITIVE
 DEPRINDERI
Deprinderi morale legate de activitate:
-venirea la timp la grădiniță
Respectarea programului și a regulilor
Folosirea cu grijă a obiectelor, etc.
Conținuturile educației moral- civice:
-Educația patriotică
-Atitudinea față de muncă
-Educarea elevilor în spiritul disciplinei
-Educarea în spiritul cooperant, participativ
 Sistemul metodelor educației moral- civice
 Explicația morală
 Convorbirea etică
 Povestirea morală
 Exemplul
 Exercițiul moral
 Metode de apreciere a cunoștințelor și conduitei morale:
 Aprobarea
 Dezaprobarea
 Educația religioasă
 O dimensiune importantă alături de cea intelectuală, dar mai
ales de cea morală este educația religioasă.
 Valoarea fundamentală- libertatea omului, fiind exclusă
orice formă de constrângere sau supunere.
 Religia- legătura liberă, conștientă și personală a omului
cu Dumnezeu, fundamentată pe iubire și libertate.
 Educația religioasă- acțiune specific umană bazată pe
intervenții exterioare organizate, conștiente din partea
celor care o realizeză, respectiv educatori, profesori,
preoți, biserica, în scopul formării și dezvoltării
personalității umane din perspectiva unor valori specifice,
religioase.
 STADIILE FORMĂRII PERSONALITĂȚII MORALE:
 KOHLBERG face analiza dezvoltării morale pornind de la fundamentele
cercetării lui JEAN PIAGET, care consideră că gândirea morală a copilului
este legată de stadiul de dezvoltare cognitivă.
 Cele 2 stadii ale gândirii morale:
 1. stadiul moralității eteronome sau realismului moral
 - copilul se supune cu strictețe regulilor considerate sacre și nealterabile
 -binele și rău sunt văzute în termeni ALB\NEGRU, iar o acțiune particulară
este văzută în funcție de dimensiunea consecințelor, nu după intențiile
adultului.
 RAȚIONAMENTUL MORAL ESTE INFLUENȚAT :
 - EGOCENTRISM
 AUTORITATEA ADULȚILOR
 2. STADIUL MORALITĂȚII AUTONOME SAU RELATIVISMUL
MORAL- 7-8 ANI
 REGULILE sunt stabilite și menținute prin negociere și acceptare în cadrul
grupului social.
 JUDECĂȚILE BINE\RĂU se bazează pe intenții, dar și pe consecințe.
 Marii pedagogi, majoritatea dintre ei oameni profund
credincioși își întemeiază atât principiile, cât și metodele și
mijloacele educației pe criterii exclusiv creștine.
 Exemplu: pedagogul ceh JAN AMOS COMENIUS-
 Scopul educației este pregătirea oamenilor pentru viața
viitoare. Formarea omului presupune dobândirea culturii,
a virtuții, a pietății.
 Pedagogul și filosoful german IMMANUEL KANT-scopul
educației este formarea caracterului moral.
 Pedagogul FRIDRICH HERBART- propune concentrarea
tuturor materiilor de învățare pe baze morale.
 Pedagogul elvețian I. PESTALOZZI-nominalizează
credința și iubirea drept valori pedagogice ideale.
 Educația religioasă
 Cu alte cuvinte idealul educației se
concretizează în omul profund credincios,
care își dovedește credința prin iubire.
 EDUCAȚIA ESTETICĂ
 Ca dimensiune a educației, educația estetică este acțiunea
de formare și dezvoltare a personalității prin dezvoltarea
capacității de receptare, interpretare și creare a
frumosului din natură, societate și artă.
 OBIECTIVELE EDUCAȚIEI ESTETICE:
 Educarea atitudinii estetice
 Formarea trebuințelor estetice
 Dezvoltarea aptitudinilor creatoare în diferite domenii ale
artei
 Conținutul și modalități de realizare a educației estetice
 Conținutul educației estetice în școală se materializează în
cultura estetică, prezentată în cele două ipostaze:
 Cultura obiectivă
 Cultura subiectivă
 Modalitățile de realizare a educației estetice pot fi grupate
în funcție de mijlocul utilizat:
 Frumosul natural: forme de relief, armonia și echilibrul
unor fenomene naturale, etcc
 Frumosul social: organizarea unor structuri sociale, relații
și comportamente interumane, etc
 Frumosul din artă: literatură, muzică, pictură, sculptură,
arhitectură, teatru, cinema.
 EDUCAȚIA FIZICĂ ȘI IGIENICO-SANITARĂ
 EDUCAȚIA FIZICĂ este acea dimensiune a educației care
are drept scop dezvoltarea armonioasă a personalității prin
valorifizarea potențialului fizic, fiziologic și psihologic al
organismului conform cerințelor societății contemporane.
 OBIECTIVE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI IGIENICO-
SANITARE:
 -DEZVOLTAREA ȘI FORTIFICAREA FIZICĂ A
ORGANISMULUI
 -DEZVOLTAREA DIN PUNCT DE VEDERE PSIHIC ȘI
FORMAREA PERSONALITĂȚII.
 EDUCAȚIA PROFESIONALĂ
 Ca dimensiune a educației, educația profesională este acțiunea
care urmărește formarea unui orizont cultural și tehnologic cu
privire la o anumită profesiune, concomitent cu dezvoltarea
unor capacități, priceperi și deprinderi necesare exercitării ei.
 Obiectivele educației profesionale:
 -formarea orizontului cultural-profesional
 -formarea unor priceperi, deprinderi, capacități,
competențe de natură acțională necesare desfășurării unei
activități productive
 - familiarizarea cu diverse profesiuni
 -formarea unei atitudini corecte față de muncă
 Educația profesională
Pedagogul D. SALADE prezintă parametrii opțiunii școlare și
profesionale: