Sunteți pe pagina 1din 16

Educatia intelectuala

1 Esenta si sarcinile educatiei intelectuale


Educatia intelectuala este o componenta a educatiei care prin intermediul valorilor stiintifice si umaniste contribuie la formarea si dezvoltarea capacitatilor intelectuale. Aspecte fundamentale: -informativ =vizeaza cantitatea si calitatea informatiilor care urmeaza a fi transmise si asimilate de catre tanara generatie; -formativ =efectele asimilarii informatiilor asupra intelectului tinerei generatii; Potrivit celor doua aspecte sau formulat doua teorii: Teoria culturii materiale -scop- asimilarea unui volum mare de cunostinte si formarea capacitatii de asociere a ideilor. Teoria culturii formale -scop- indrumarea si stimularea dezvoltarea intelectului.

Sarcinile educatiei intelectuale

1.1 Informarea intelectuala consta in transmiterea si asimilarea


valorilor stiintifice umaniste in conformitate cu principiile si normele didactice. Astfel apar intrebarile: ce,cat si cum sa se transmita elevului? Informarea intelectuala presupune respectarea urmatoarelor principii: -aceasta trebuie sa fie in concordanta cu prescriptiile idealului educational; -selectarea, transmiterea-asimilarea informatiilor trebuie sa se realizeze din perspectiva posibilitatii de utilizare in urmatoarele etape de asimilare a noi cunostinte; -selectarea si transmiterea cunostintelor trebuie realizata intr-o maniera integrativa; -in procesul informarii intelectuale trebuie sa primeze calitatea informatiilor evaluata din punct de vedere psihopedagogic dupa valoarea lor explicativa,instrumentala si operationala; - Informarea intelectuala trebuie sa se realizeze in concordanta cu profilul psihologic al varstei;

1.2 Formarea intelectuala vizeaza formarea si dezvoltarea


intelectuala.Ea presupune activarea potentialitatilor copilului,prin intermediul informatiilor in scopul transformarii si restructurarii sale psihice. Formarea intelectuala ca proces complex presupune: -elaborarea unor capacitati intelectuale de natura instrumentala (insusirea limbii materne,a scrisului-cititului); -formarea capacitatilor intelectuale operationale si functionale care vizeaza toate capacitatile intelectuale,intreg intelectul uman ( dezvoltarea gandirii,a operativitatii generale,cultivarea capacitatii de comunicare); -stimularea si dezvoltarea creativitatii ca dimensiune psihologica a personalitatii,favorizand obtinerea de produse cu caracter original,gasirea de solutii noi pentru solicitarile carora este supus individul; -cultivarea motivatiei invatarii,in ideea optimizari relatiei dintre elev si procesul de invatare; -familiarizarea cu metodele si tehnicile de munca intelectuala si insusirea diverselor stategii cognitive;

Familiarizarea elevilor cu metode si tehnici de munca intelectuala


Datorita evolutiei societatii,familiarizarea cu metode si tehnici de munca intelectuala a elevilor,d.p.d.v. pedagogic ridica problema sa-l invatam pe elevi cum sa invete cu un efort mic si un randament mare. Metodele si tehnicile de munca intelectuala pot fi clasificate astfel: Dupa continut: -cu privire la igiena muncii intelectuale; -organizarea si metodologia desfasurarii ei; Dupa destinatie: -de informare,de observare,cercetare si creatie; Dupa aria de cuprindere: -generale,aplicate in toate genurile de activitate intelectuala si la toate obiectele; -specifice,adaptate unui domeniu sau unui obiect de invatatamant; Dupa conditiile pedagogice: -implicate in activitatea elevilor la lectii; -metode si procedee folosite in activitatile extra didactice;

Functie de varsta se va urmari deprinderea elevului cu metode si tehnici de munca intelectuale precum: -deprinderea de a folosi manualul,sarcina specifica de clasa I; -familiarizarea cu diverse modalitati de citire(lenta,rapida,de aprofundare,selectiva, studiul de text,etc.); -initierea in tehnica folosirii unor instrumente auxiliare pentru inbogatirea cunostintelor (dictionare,enciclopedii) si valorificarea surselor documentare prin rezumat,plan de idei,conspecte,fise; - deprinderea de a asculta in cadrul orelor ce se comunica si de identificare a elementelor esentiale ale comunicarii,de a lua notite; -familiarizarea cu tehnica de observare si experimentare; -formarea obisnuintei de a-si propune scopuri si a persevera in realizarea lor, deprinderii de invatare constant ; -cultivarea obisnuintei de a respecta cerintele igienei muncii interlectuale; Formarea acestora presupune prelucrarea informatiilor si implicarea personalitatii care invata. Instrumentele intelectuale care constituie latura operationala si informatiile care reprezinta materialul cu care se opereaza formeaza un corp comun.Se impune ca in procesul de invatare profesorul sa faca distinctia dintre cele doua.

2 Continutul educatiei intelectuale


2.1 Cultura generala -reprezinta cultura fundamentala necesara fiecarui om. Ea cuprinde un sistem de cunostiinte, deprinderi asimilate si formate in cadrul actiunii educationale care ii ofera individului posibilitatea elaborarii unei viziuni de ansamblu asupra lumii. Se poate vorbi de cultura intr-o acceptie obiectiva,in care cultura inglobeaza totalitatea valorilor materiale si spirituale create de societate si o acceptie subiectiva care vizeaza procesul asimilarii acestor valori de catre om. Cultura generala include atat valori culturale asimilate cat si efectele acestei asimilari concretizate intr-o gama de capacitati intelectuale,de natura instrumentala,operationala si functionala. Se pot distinge doua nivele :un nivel insrumental(presupune insusirea cunostintelor,formarea priceperilor,deprinderilor care devin mijloace in vederea imbogatirii continue a culturii generale) si unul operational(se refera la folosirea informatiilor,priceperilor,deprinderilor si capacitatilor in vedrea rezolvarii problemelor ce se ridica in activitatea subiectului prin aplicarea lor in alte cazuri).

2.2

Cultura profesionala cuprinde un sistem de cunostinte,


princeperi,desprinderi si capacitati necesare exercitarii unei profesiuni sau unui grup de profesiuni.Cultura profesionala permite integrarea individului in societate prin intermediul profesiunii. Directii si tendinte privind formarea culturii profesionale: Aceasta se constituie pe fondul culturii generale,prin specializarea si adaugarea componentelor culturii generale la specificul unei profesiuni,cu transmiterea unor cunostinte de specialitate . Logica formarii culturii profesionale impune evitarea tendintei de concentrare asupra unei specializari inguste.(specializarea se face progresiv in cadrul culturii generale). Rolul culturii profesionale presupune exercitarea unei meserii oarecare care are menirea de a deschide un orizont asupra organizarii sociale a muncii si a productiei.Aceasta trebuie sa ofere tanarului posibilitatea de a intelege consecintele rezulatatelor muncii sale asupra devenirii sociale. Influenta culturii generale asupra culturii profesionale se exercita prin faptul ca aceasta contribuie la dezvolatarea capacitatilor psihice ale personalitatii asigurand conditii prielnice asimilarii culturii profesionale. Influenta culturii generale asupra asimilarii culturii profesionale iese in evidenta mai ales in cazul recalificarii.Separarea celor doua componente genereaza perturbarea planului devenirii personalitatii.

Deci, o prim sarcin a educaiei intelectuale este narmarea tineretului cu un sistem de cunotine tiinifice, cu priceperi i deprinderi intelectuale. O alt sarcin a educaiei intelectuale este formarea bazelor concepiei filozofice despre lume i corecta orientare ideologico-politic a elevilor.

Mijloace prin care se realizeaz educaia intelectual Principalul mijloc prin care se realizeaz educaia intelectual a elevilor de vrst colar mic este procesul de nvmnt. In cadrul lui i nsuesc cunotine, priceperi i deprinderi, ncep s-i formeze cultura general. Leciile contribuie att la dezvoltarea proceselor de cunoatere ct i la formarea concepiei despre lume. Exist ns i alte mijloace prin care se poate contribui la educatia intelectual a elevilor din clasele IIV. Lectura particular constituie un nesecat izvor de cunotine. Ea l pune pe elev n contact cu valorile culturale create de omenire. Teatrul i cinematograful contribuie de asemenea la nsuirea unui nsemnat numar de cunotine din cele mai variate domenii : literatur, istorie, geografie, tiinele naturii, muzic etc. Educaia intelectual a copiilor de vrsta colar mic se realizeaz i prin cercurile pe obiecte de nvmnt, care funcioneaz n cadrul colii prin excursii i vizite la locuri din natur, muzee, instituii, expoziii. Este bine ca nvtorii i profesorii s foloseasc toate aceste mijloace n vederea dezvoltrii intelectuale a elevilor.

Ideal educativ

Ideal cultural al personalitii

Ideal educativ

Ideal cultural al personalitii

Gilbert de Landsheere
A educa implic ntotdeauna un obiectiv.

ideal

scopuri

obiective

individ

societate

copil
familie
Comunitate local/ cartier Ora, regiune Societatea ca ntreg

Definiia 1: Ed este aciunea exercitat de generaiile adulte asupra celor ce nu sunt coapte pt viaa social. Ea are ca obiect s provoace i s dezvolte la copil un numr oarecare de stri fizice, intelectuale i morale pe care le reclam de la el att societatea politic n ansamblul ei, ct i mediul special cruia i este cu deosebire destinat.