Educația intelectuală

1. Esenta si sarcinile educatiei intelectuale

Intelectus – minte, gandire, ratiune, act rational, capacitate de a gandi, a opera cu notiuni, concepte.
 Educatia intelectuala este o componenta a educatiei care prin intermediul valorilor stiintifice si
umaniste contribuie la formarea si dezvoltarea capacitatilor intelectuale, functii cognitive si
instrumentale, scheme de asimilare, structuri operatorii, motivatii etc.
 Educatia intelectuala are ca scop pregatirea elevilor pentru cunoastere si activitate teoretica, rationala.
Este educatia pentru si prin stiinta.
 Aspecte fundamentale:
-informativ =vizeaza cantitatea si calitatea informatiilor care urmeaza a fi transmise si asimilate de catre
tanara generatie;
-formativ =efectele asimilarii informatiilor asupra intelectului tinerei generatii;
Potrivit celor doua aspecte sau formulat doua teorii:
 Teoria culturii materiale -scop- asimilarea unui volum mare de cunostinte si formarea capacitatii de
asociere a ideilor.
Teoria culturii formale -scop- indrumarea si stimularea dezvoltarea intelectului.
Sarcinile educației intelectuale
1.1 Informarea intelectuala – consta in transmiterea si asimilarea valorilor stiintifice umaniste in conformitate
in conformitate cu principiile si normele didactice. Astfel apar intrebarile: ce, cat si cum sa se transmita
elevului?
 Informarea intelectuala presupune respectarea urmatoarelor principii:
-aceasta trebuie sa fie in concordanta cu prescriptiile idealului educational;
-selectarea, transmiterea-asimilarea informatiilor trebuie sa se realizeze din perspectiva posibilitatii de
utilizare in urmatoarele etape de asimilare a noi cunostinte;
-formarea personalitatii, stimularea vocatiei, dezvoltarea creativitatii, echilibru intre cunostinte realiste,
umaniste, teoretice, practice, de cultura generala, cultura de specialitate;
-selectarea si transmiterea cunostintelor trebuie realizata intr-o maniera integrativa;
-in procesul informarii intelectuale trebuie sa primeze calitatea informatiilor evaluata din punct de vedere
psihopedagogic dupa valoarea lor explicativa, instrumentala si operationala;
- Informarea intelectuala trebuie sa se realizeze in concordanta cu profilul psihologic al varstei;

- informarea intelectuala urmareste formarea unei viziuni interdisciplinare, intelegerea profunda a

realitatii.

1.2 Formarea intelectuala

 vizeaza formarea si dezvoltarea intelectuala. Ea presupune activarea potentialitatilor copilului,prin

intermediul informatiilor in scopul transformarii si restructurarii sale psihice.
 Formarea intelectuala ca proces complex presupune:
- elaborarea unor capacitati intelectuale de natura instrumentala (insusirea limbii materne,a scrisului-cititului);
- formarea capacitatilor intelectuale operationale si functionale care vizeaza toate capacitatile
intelectuale,intreg intelectul uman ( dezvoltarea gandirii,a operativitatii generale,cultivarea capacitatii de
comunicare);
 - stimularea si dezvoltarea creativitatii ca dimensiune psihologica a personalitatii,favorizand obtinerea
de produse cu caracter original,gasirea de solutii noi pentru solicitarile carora este supus individul;
- cultivarea motivatiei invatarii,in ideea optimizari relatiei dintre elev si procesul de invatare;
- familiarizarea cu metodele si tehnicile de munca intelectuala si insusirea diverselor strategii
cognitive.
Familiarizarea elevilor cu metode si tehnici de munca intelectuala / Dezvoltarea
capacitatilor cognitive
Datorita evolutiei societatii,familiarizarea cu metode si tehnici de munca intelectuala a elevilor,d.p.d.v.
pedagogic ridica problema sa-l invatam pe elevi cum sa invete cu un efort mic si un randament
mare.
Metodele si tehnicile de munca intelectuala pot fi clasificate astfel:
 Dupa continut:
-cu privire la igiena muncii intelectuale;
-organizarea si metodologia desfasurarii ei;
 Dupa destinatie:
-de informare,de observare,cercetare si creatie;
 Dupa aria de cuprindere:
-generale,aplicate in toate genurile de activitate intelectuala si la toate obiectele;
-specifice,adaptate unui domeniu sau unui obiect de invatatamant;
 Dupa conditiile pedagogice:
-implicate in activitatea elevilor la lectii;
-metode si procedee folosite in activitatile extra didactice;
Capacitati vizate:
 Capacitati de cunoastere – dezvoltarea proceselor intelectuale: limbaj, gandire, memorie,
creativitate;
 Capacitatea de observare – dezvoltarea atentiei, a simturilor prin crearea de situatii specifice;
 Capacitati de operare mintala: analiza, sinteza, abstractizarea, generalizarea, compararea, inductia,
deductia.
În funcție de varsta se va urmari deprinderea elevului cu metode si tehnici de munca intelectuale
precum:
- deprinderea de a folosi manualul,sarcina specifica de clasa I;
- familiarizarea cu diverse modalitati de citire(lenta,rapida,de aprofundare,selectiva, studiul de
text,etc.);
- initierea in tehnica folosirii unor instrumente auxiliare pentru imbogatirea cunostintelor
(dictionare,enciclopedii) si valorificarea surselor documentare prin rezumat,plan de idei,conspecte,fise;
- deprinderea de a asculta in cadrul orelor ce se comunica si de identificare a elementelor esentiale ale
comunicarii, de a lua notite;
- familiarizarea cu tehnica de observare si experimentare;
- formarea obisnuintei de a-si propune scopuri si a persevera in realizarea lor, deprinderii de invatare
constant;
- cultivarea obisnuintei de a respecta cerintele igienei muncii intelectuale;
2. Continutul educatiei intelectuale
2.1 Cultura generala -reprezinta cultura fundamentala necesara fiecarui om. Ea cuprinde un sistem de
cunostiinte, deprinderi asimilate si formate in cadrul actiunii educationale care ii ofera individului
posibilitatea elaborarii unei viziuni de ansamblu asupra lumii.
Se poate vorbi de cultura intr-o acceptie obiectiva, in care cultura inglobeaza totalitatea valorilor
materiale si spirituale create de societate si o acceptie subiectiva care vizeaza procesul asimilarii
acestor valori de catre om.
Se pot distinge doua nivele:
 un nivel instrumental (presupune insusirea cunostintelor,formarea priceperilor,deprinderilor care
devin mijloace in vederea imbogatirii continue a culturii generale)
un nivel operational (se refera la folosirea informatiilor, priceperilor, deprinderilor si capacitatilor in
vedrea rezolvarii problemelor ce se ridica in activitatea subiectului prin aplicarea lor in alte cazuri).
2.2 Cultura profesionala cuprinde un sistem de cunostinte, princeperi, desprinderi si capacitati
necesare exercitarii unei profesiuni sau unui grup de profesiuni. Cultura profesionala permite
integrarea individului in societate prin intermediul profesiunii.
Directii si tendinte privind formarea culturii profesionale:
 Aceasta se constituie pe fondul culturii generale,prin specializarea si adaugarea componentelor
culturii generale la specificul unei profesiuni, cu transmiterea unor cunostinte de specialitate.
Logica formarii culturii profesionale impune evitarea tendintei de concentrare asupra unei specializari
inguste. (specializarea se face progresiv in cadrul culturii generale).
Concluzii
Sarcinile educatiei intelectuale sunt (in esenta):
 Abilitarea cu un sistem de cunoştinţe ştiinţifice, cu priceperi şi deprinderi intelectuale.
Formarea bazelor concepţiei filozofice despre lume şi corecta orientare ideologico-politică a elevilor.
Mijloace prin care se realizează educaţia intelectuală
 Principalul mijloc prin care se realizează educaţia intelectuală a elevilor este procesul de
învăţământ. In cadrul lui îşi însuşesc cunoştinţe, priceperi şi deprinderi, încep să-şi formeze
cultura generală.
 Lectura particulară este un alt instrument. Ea îl pune pe elev în contact cu valorile culturale create
de omenire.
 Teatrul şi cinematograful contribuie de asemenea la însuşirea unui însemnat numar de cunoştinţe
din cele mai variate domenii : literatură, istorie, geografie, ştiinţele naturii, muzică etc.
 Internetul este cel mai recent instrument de realizare al educatiei intelectuale;
Educaţia intelectuală a copiilor se realizează şi prin cercurile pe obiecte de învăţământ, care funcţionează
în cadrul şcolii prin excursii şi vizite la locuri din natură, muzee, instituţii, expoziţii.