Testul 2

Subiectul I

1. În text, secvența „aș fi mers [...] mai departe pe același drum” indică o
continuitate a traiectoriei profesionale a autorului.

2. Prietenul lui P. P. Negulescu era student la Drept.

3. Înainte de venirea în București, pasiunea autorului fusese matematica: „În liceu

mă interesase mai mult partea pozitivă a învățământului, îndeosebi matematica”.

4. Din cauza diversității ce caracteriza publicul, atmosfera din sală era greu de
descris: „Era o atmosferă particulară, anevoie de caracterizat: veselă și totuși
concentrată, plină de reculegere și în același timp de nerăbdare”.

5. Titu Maiorescu avea aerul unui om serios și responsabil: „Era un om robust și

energic, care părea hotărât, serios, chiar aspru, un om care, desigur, nu se juca cu
lucrurile de care se apuca și nu glumea cu datoriile vieții”.

B.

În aproape orice cadru familial există o influență asupra traseului educațional

pe care îl urmează cei mici. Cu toate acestea, există și limitări în privința gradului
de control pe care adulții îl au asupra alegerilor copiilor.
Pe de-o parte, în primii ani de școală, contribuția noastră la propriul drum
educațional este minimă, din cauza vârstei, care nu ne permite să facem alegeri
responsabile, raționale și bine informate în această privință. Aceștia sunt anii în
timpul cărora părinții vor cântări cu atenție avantajele și dezavantajele fiecărei
alegeri, ținând cont, în mod ideal, atât de distanța față de casă la care se află o
anumită școală, dar și de performanțele academice ale elevilor instituției
respective.
Pe de altă parte, însă, pe măsură ce înaintăm în vârstă, devenim tot mai
conștienți de opțiunile pe care le avem și ne dorim să facem propriile alegeri. Ne
dezvoltăm mai bine într-un anumit domeniu, fie el cel al științelor exacte sau cel
umanist, ajungând să ne dorim să progresăm în direcția respectivă. În cazul
autorului fragmentului dat, observăm aptitudini atât pentru studiul matematicii, cât
și pentru aprofundarea literaturii.
 În concluzie, influența familiei în alegerea traseului educațional depinde, în
primul rând, de vârsta pe care o avem și, în al doilea rând, de aptitudinile și
preferințele noastre. Aspectele rămase țin de fiecare familie, cultura căreia îi
aparține și personalitatea membrilor ei.

Subiectul II

În poezia „Nu mai zăresc...”, de Tudor Arghezi, remarcăm figuri de stil precum:
interogația retorică („Și cine-ar fi croit-o prin mohor/ Pentru un singur călător?”),
repetiția („E pas de sfânt, e pas de lup?”), inversiunea („Poteca înapoi mi se
scufundă.”) și metafora potecii. Aceasta este metafora centrală a poeziei, poteca
reprezentând un simbol al vieții eului liric. El se află în toiul unei crize existențiale,
neștiind calea pe care să o urmeze și care este însemnătatea lui în lume.