Subiectul I

A.
1. Sensul din text al secventei “as fi mers […] mai departe pe acelasi drum” este acela de “as fi
continuat”.
2. Prietenul lui P. P. Negulescu urma studiile Facultatii de Drept.
3. Pasiunea autorului inainte de venirea sa in Bucuresti era matematica, asa cum reiese din secventa
extrasa din text: “În liceu mă interesase mai mult partea pozitivă a învățământului, îndeosebi
matematica.”.
4. Motivul pentru care atmosfera din sala in care Titu Maiorescu isi sustinea cursul era anevoioasa, greu
de caracterizat, este pentru ca studentii si oamenii din afara facultatii care luau parte la curs nu voiau sa
tulbure intrarea profesorului in sala.
5. O trasatura morala a lui Titu Maiorescu care reiese din text este seriozitatea de care da dovada. Acesta
este prezentat ca un barbat robust si energic, de caracter rigid si chiar aspru care tine foarte mult la
datoriile vietii si nu se joaca cu orice fel de lucruri. Acesta avea o voce grava si apasata pentru a se
impune audientei.
B. Inca de la o varsta frageda, alegerea unui traseu educational este o etapa dificila din viata unei
persoane, motiv pentru care varianta usoara sau sigura este o cariera in domeniul familial sau
recomandata de oamenii apropiati. Eu cred ca familia influenteaza traseul educational, fiind oamenii care
pot oferi o critica constructiva asupra alegerilor facute.
In primul rand, rudele sunt cele care stiu cel mai bine ce se potriveste profilului personal,
asigurandu-se ca varianta propusa sa aduca o stabilitate financiara si o pozitie sociala favorabila pentru o
perioada de timp indelungata. Un exemplu pertinent se regaseste in textul suport „Amintiri despre Titu
Maiorescu”, unde personajul-narator este incurajat de familia sa, de a alege o universitate cu profil tehnic,
dominat in mare parte de matematica.
In al doilea rand, presiunea de a continua afacerea de familie sau de a urma in pasii parintilor in
profesia lor respectiva, devine un factor indubitabil in prejudecata personala indusa de mediul familial.
Un exemplu concret este preluarea responsabilitatii a unui fiu de cofetar de a continua si extinde afacerea
parintilor sai, dupa pensionarea acestora. Afacerea este lasata drept o mostenire ereditara care ofera un
angajament sigur pentru viitor, astfel devenind un simbol al familiei.
In concluzie, prin argumentele prezentate anterior, putem concluziona faptul ca familia joaca un
rol important in alegerea drumului educational, fiind unul dintre cele mai importante si cele mai apropiate
grupuri care pot influenta spre bine alegerea viitoarei cariere.

Subiectul al-II-lea
Opera lirica „Nu mai zaresc” de Tudor Arghezi se incadreaza in curentul modernist si este o arta
poetica ce sustine conditia artistului in raport cu creatia sa. Titlul este un laitmotiv, regasit si in primul
vers format dintr-un verb la persoana I singular la aspect negativ „Nu mai zaresc” care se afla in
concordanta cu tema poeziei: cea a refuzului existential al artistului nevoit sa isi urmeze destinul de
creator pana la capatul zilelor sale („ De cand o umblu, fara de rascruce/ Nu vreau sa merg si ea ma
duce.”).
Mijloacele artistice prezente in text, sustin tema poeziei si picteaza tabloul abstract al viziunii
poetice. Personificarea metaforica „Nici apele, nici vantul n-o intrerup” creioneaza imaginea naturii care
sustine demersul poetic, acela al imposibilitatii „schimbarii de drum”. Repetitia in anti-teza in cadrul
interogatiei retorice „E pas de sfant, e pas de lup?” reda incertitudinea destinului poetic, acela drept o
interventie divina sau acela de instinct primordial. Metafora „Poteca inapoi mi se scufunda” accentueaza
ideea timpului liniar si de sens unic care lucreaza impotriva vointei instantei lirice, regasita intr-o dilema
existentiala asupra rostului sau de artist-creator in contrast cu creatorul suprem al realitatii inconjuratoare.

BALTAGUL