Modelul 8

Subiectul 1

A. 1. Secventa lasandu-se abandonat in voia ei din textul suport reliefeaza atitudinea

ascultatorului care se lasa dominat si cuprins de dinamica muzicii.

2. Doua elemente transmise de compozitor prin intermediul muzicii sale sunt trairile si
gandurile acestuia.

3. Patru elemente comune ce apartin mesajului verbal si celui muzical sunt emitatorul,
codul, canalul de transmitere si receptorul, asa cum reiese din secventa De aici reiese ca
muzica este transmiterea unui mesaj, ca si cel verbal, care implica un emitator, cod, canal de
transmitere, receptor.

4. Decodificarea mesajului muzical are la baza memoria sunetelor, care ingaduie

identificarea si retrairea unor componente cunoscute ale limbajului muzical, in mod specific.

5. Efectele pe care muzica le produce asupra ascultatorului constau in faptul ca il

determina pe acesta sa revina mental la experiente ale secventelor traite, mizand pe latura sa
emotionala, un astfel de exercitiu avand de fapt rolul de a armoniza reminescentele memoriei,
de a le aseza sub semnul sensibilitatii.

B. In opinia mea, muzica poate fii vazuta ca o forma de comunicare intre autorul piesei si
ascultator, cel dintai exprimandu-si, prin versuri si linia melodica, trairile si sentimentele pe
care receptorul le poate asocia propriei experiente de viata, muzica fiind de altfel si un mod de
edificare a personalitatii artistului.

In primul rand, muzica este unul si cele mai eficace mijloace de expresie, din cele mai
vechi timpuri fiind folosita de artisti pentru a isi transmite semntimentele mult prea puternice
pentru a fii exprimate in cuvinte. Pentru artist acest mijloc de afirmare interioara devine un
proces fundamental de creatie, un mode de a se relaxa, de a evada din claustrarea creata de
lumea mundana. In momentul in care individul asculta o astfel de opera auditiva, acesta se
poate regasii in melodia respectiva, avand parte de aceleasi trairi ca si compozitorul, astfel
creindu-se o semi-comunicare intre cei doi. Un exemplu sugestiv pentru sustinerea acestui
argument este opera Muzica, oglinda a personalitatii? Scrisa de Dumitru Sorin, autorul
afirmand ca Toata muzica poseda un subiect pe care autorul incearca sa- codifice inn muzica si
pe care ascultatorul trebuie sa l recunoasca pe baza aceluiasi izomorfism.

In al doilea rand, muzica poate reprezenta si un mod de comunicare indirecta, in care

compozitorul aflat in ipostaza demiurgului, cladeste propriul sau univer in care isi aseaza
emotiile, cu scopul de a fii transmise auditorului.

In concluzie, muzica este o modalitate de comunicare intre artist si auditoriu, aceasta

cladindu-si propria lume muzicala a sentimentelor, ascultatorii putand sa empatizeze cu ea.

Subiectul 2

Fragmentul dat spre interpretare este extras din opera Lectia de Eugen Ionescu, in care
discursul dramatic se desfasoara pe tema cunoasterii. Inca din incipitul textului, dialogul
defineste relatiile dintre personaje, eleva si profesorul, cladita pe increderea si stima dintre
mentor si ucenic, fara a comite insa o evidenta dimensiune ludica si comica. De asemenea
dialogul evidentiaza psihologia eroilor, dinamizand astfel actiunea. Daca eleva se dovedeste
constant nesigura si anxioasa, profesorul in schimb isi asuma o atitudine binevoitoare si
stimulativa, fara a renunta insa la o anumita ironie.
 Modelul 12

Subiectul 1

A. 1. Secventa sa aduc la expresie din textul dat poate fi inlocuita cu sa exteriorizez,

aceasta aratand faptul ca prin lectura Sanda Codos a reusit sa exprime diverse stari ce in mod
normal nu ar fi fost reliefate.

2. Conform scriitorului Radu Petrescu, cartea este un loc in care viata este mai densa.

3. In definirea cartilor preferare, Sandra Cordos utilizeaza o afirmatie a lui Marin Preda,
comform caruia scrierile favorite sunt cele ce aduc o fluctuatie asupra launtricului, fapt
sustinut de pasajul cele care <<imi cresteaza sufletul, se implanta in el>>I.

4. In timp, asupra unor carti lecturate de autoarea textului din care este extras
flagmentu s-a depus un strat de uitare deoarece acestea sunt considerate de ea a fii
memorabile doar in cazul in care pun o oarecare amprenta pe receptor, acesta fiind marcat de
mesaj sau de maniera scrierii.

5. Asa cum reiese din fragmentul suport, in viziunea Sandrei Cordos, universul literaturii
constituie o incursiune a verosimilului, un act indus din proprie initiativa cu scop de detasare
de cotidian, fapt reliefat de secventa antiteza dintre viata si carti; pentru mine, acestea din
urma se aseaza chiar in miezul vietii.

B. In opinia mea, lectura nu poate fi perceputa ca o alta forma de viata, ci- mai degraba-
ca o experienta de asumare reala a vietii, avand in vedere nu doar faptul ca lectorul descopera
universul fictional pornind de la propriul bagaj existential, ci si faptul ca lectura ii furnizeaza
intotdeauna cititorului solutii pentru dificultatile cotidiene.
 In primul rand, cititorull descopera literatura pornind de la propriul orizont de asteptare,
confruntand-o cu evenimentele traite si incercand in permanenta sa creeze corelatii intre
realitate si imaginar, motiv pentru care lectura nu poate fi considerata ca o alta forma de viata,
ci ca o prelungire a acesteia. Un exemplu semnificativ pentru sustinerea acestui argument este
reprezentat de viziunea Sandrei Cordos in dialogul cu Maria Pilchin, aceasta afirmand ca se
intelege ca nu cred nicidecum in antiteza dintre viata si carti; pentru mine, acestea din urma se
aseaza chiar in miezul vietii.

In al doilea rand, lcetura are si o functie terapeutica pentru multi oameni, constituindu-
se ca o sursa de solutii existentiale, intrucat este capabila sa ii propuna cititorului scenatii ori
experiente subiective prin care sa isi inteleaga viata sau prin care sa isi depaseasca
dificultatiile.

In concluzie, lectura nu poate fii considerata a fi o alta forma de viata,ci o prelungire a

acesteia, fiecare cititor pornind de la propria existenta in descoperirea cartilor, si fictiunea
furnizand adeseori solutii pentru problemele cotidiene.

Subiectul 2

Poezia citata abordeaza o tema patriotica, specifica traditionalismului, mizand pe

afirmarea specificului national si pe o restituire a atmosferei rustice, cu ajutorul motivelor
literare precum: povestile, tara, satul din deal, vaduvele, blestemele. Inca din incipitul poeziei,
se reparca supliciul profun al eului liric care si-a pierdut tara, idee redata cu ajutorul epitetului
rob razlet. Personificarea oftatul care plange asociata unui topos rural denota suferinta
absoluta traversata de o natiune cu care subiectul liric se identifica, dupa cum sugereaza
imaginea auditiva Sunt tipatul muiat in sange.
 Modelul 9

Subiectul 1

A. 1. Secventa supusa interpretarii dezvolta sensul de generand, de asemenea,

impedimente, intrucat evolutia tehnologiei prezinta atat consecinte pozitive, cat si negative.

2. Tara care nu utilizeaza sistemul de informatii despre jocuri la nivel paneuropean este
Germania.

3. Doua realizari ale tarilor ce fac parte din Uniunea Europeana sunt: implementarea
unor linii de asistenta si crearea prolectului copiii din UE on-line, asa cum reiese din seventele
infiintarea pana in 2013 a unor linii de asistenta telefonica si initiative (…) cum ar fi (…)
proiectul << Copiii din UE on-line>>.

4. CE sustine necasitatea unor masuri suplimentare privind protectia copilului pentru a s

e asigura din timp ca acesta este constient de aspectele negative ale mass media.

5. O masura mentionata in raportul citat care ar facilita protectia copiilor in mediul

digital si care nu a fost inca adoptata de UE o reprezinta extinderea aplicarii unor sispeme
precum PEGI la jocurile online, tinand cont de faptul ca acestea, fiind cele mai usor accesibile,
tind sa devina si cele mai frecventate de catre minori, motiv pentru care getionarea leaglitatii
lor si verificarea constanta a sigurantei pe care o ofera devin indispensabile.

B. In opinia mea, adoptarea unor legi privind protectia copiilor in lumea digitala este
absolut necesara, avand in vedere nu doar faptul ca spatiul virtual ramane mult mai riscand
decat realitatea pentru cei mici, ci si faptul ca numarul infractiunilor indreptate impotriva
minorilor pe internet ar fii mult mai scazut sub amenintarea unor consecinte oficiale.

In primul rand, spatiul online se dovedeste a fii mult mai riscant decat realitatea in ceea
ce ii priveste pe copii, acestia fiind mutl mai greu de supravegheat intr-un asemenea context,
iar usurinta cu care pot accesa diferite site-uri daunatoarea ii predispune mult mai rapid la
posibile abuzuri din partea unor persoane rau intentionate. De exemplu, raportul CE evoca
numeroasele provocari in ceea ce priveste protectia celor mici, exemmplificand incalcari ale
legalitatii la cere acestia pot fi supusi, continutul online jignitor sau daunator.

In al doilea rand, existenta unei pedepse oficiale pentru acele infractiuni impotriva
copiilor se pentrec in lumea digitala pentru a incuraja, fara indoiala, un numar mare de
persoane dispuse sa comita asemenea abuzuri. Reglementarile legislative au avut intotdeauna
functia de a impiedica orice acte capabile sa lezeze libertate sau siguranta semenilor.

In concluzie, reglementarile legislative raman fundamentale pentru protectia celor mici

in lumea digitala, tinand cont ca spatiul virtual se dovedeste mai riscant decat realitatea.

Subiectul 2

Poezia data spre interpretare, Romanta de toamna scrisa de Vasile Alecsandi are in
centru tema iubirii, transformand expresivitatea limbajului asigurata de o abundenta a tropilor
sia a imaginilor artistice, intr-o expresie a subiectivitatii. La nivel stilistic, este sugerata idea
erosului dorit dar imposibil, fapt sugerat de proecedeele artistice cum ar fi: cantare infocata
(epitet); de-as fi-n a tineretii flaore (inversiune). Ritualul erotic imaginat in primele doua strofe
contrasteaza cu supliciul profund al eului liric cauzat de absenta fiintei iubite. Asadar, se
reliefeaza o enantioza intre partea de inceput si de final a poeziei, vizibila atat prin modurile
verbale, conditional optativ cu forma pozitiva in prima parte, respectiv prezentul la forma
negativa in ultima parte.
 Modelul 13

Subiectul I

A. 1. Secventa extrasa din text schimbare fundamentala de paradigma poate fi inlocuita

cu sintagma schimbare fundamentala, in context fiind vorba despre o reformare pe plan
cognitiv si cultural a publicului.

2. Doua dintre elementele de continut ce sunt considerate a fi materialul cultural al unei

institutii sunt operate de arta si colectiile/documente de arhiva.

3. Printre contributiile culturii deschise asupra dezvoltarii cunoasterii se numara

augmentarea cantitatii de date despre materialele de patrimoniu si crearea unor instrumente
digitale cu scopul de a le promova, fapt ce reiese din secventa vorbim totodata de oportunitati
noi pentru dezvoltarea cunoasterii in general prin contributia cercetatorilor la imbogatirea
informatiile despre materialelede patrimoniu pe care le detin institutiile si prin crearea unor
instrumente digitale care promoveaza patrimoniul.

4. Noua paradigma a culturii deschise presupune instaurarea unor opere ce au la baza

spiritul de colaborare, ajustarea dreptului de autor la epoca virtualului de de asemenea
asigurarea accesului la arta in spatiul digital.

5. Oportunitatiile derivate din decizia institutiilor de a isi face patrimoniul accesibil

online sunt reprezentate, in mare, de digitalizarea materialelor de factura culturalal, cu rolul
de a atrage publicul spre a se dezvolta pe aceasta latura, erijarea patrimonului in mediul
virtual reprezentand un motor a cresterii social, culturale , chiar economice.
 B. In opinia mea, optiunea institutiilor statului pentru o cultura deschisa este beneficiara
intrucat, prin intermediul acesteia, oamenii se pot imboagtii din punct de vedere
informational, cultural, dar in acelasi timp pot fi determinati sa valorifice si sa aprecieze
sentimentele culturale ce le-au fost puse la dispozitie.

In primul rand, notiunea de cultura deschisa intruneste o digitalizare a materialului

educativ detinut de institutiile statului, reprezentand o etapa fundamentala in dezvoltarea
societatii actuale. Cu ajutorul distribuirii acesteia, homo cogitans acumuleaza un adevarat
bagaj cultural, ce implicit va conduce la o miscare atat eficace, cat si necesara pentru lumea
actuala. Pentru sustinerea acestui argument,, un exemplu sugestiv este reprezentat de
afirmatiile autorilor textului suport, ce mitresc ideea unui efect de educare al consumatorilor,
prin expunerea lor unui spectru cultural.

In al doilea rand, prin transpunerea patrimoniului cultural si in mediul digital, oamenii

pot dispube de accesul la aceasta oportunitate si, prin intermediul acesteia intervine si
condescenta pentru elementele culturale mai mult sau mai putin arhaice, realizand importanta
lor in cultura unui individ. Un exemplu semnificativ ce sustine acest argument este
evenimentul cultural din 2020 organizat de Muzeul Artelor si Stiintelor din Valencia, care a
transpus un tur al exponatelor din mediun digital, ulterior stirea primind un feedback atat de
apreciere cat si pozitiv din partea participantilor.

In concluzie, optiunea institutiilor statului pentru o cultura deschisa este benefica

societatii contemporane, astfel ca individul poate atat sa se imbogateasca cultural si social, cat
si sa aprecieze operele patrimoniului la care au contribuit sute de generatii.

Subiectul al II-lea
 Poezia suport intitulata Nocturna scrisa de Geaorge Bacovia edifica drept tema centrala
elementul thanatic. Asa cum este anticipat inca din titlul analitic, instanta lirica nutreste un
catru tenebros al existentei, instaurand o atmosfera glaciara, funebra. Aceste aspecte sunt
augmentate la nivel stilistic de diversitatea procedeelor artistice utilizate, aidoma figurilor de
stil (mars funebru-metafora; muzica de toamna-metafora plasticizanta.) si a imaginilor
artistice auditive polimorfice (glas de piculina; acorduri de clavine; ton de violina). Este
observata astfel afinitatea instantei bacoviene pentru o muzicalitate intertextuala lugubra,
specifica spatiului descris, elementele de prozodie precum rima alba si masura variata
amplificand haosul launtric. Astfel, textul liric ce se incadreaza curentului simbolism este o
elogie pur bacoviana, Marea Trecere reprezentand tema principala abordata.
 Modelul 14

Subiectul I

A. 1. Secventa din text trebuie cautati cu lumanarea poate fi inlocuita cu sintagma

cautati atent, semnificand in context raritatea celor amatori de carti romanesti.

2. Numele a doi scriitori romani mentionati in fragmentul suport sunt Tudor Arghezi si
Liviu Rebreanu.

3. Leon Alcalay pastra cartea inchisa pentru clientela deoarece acesta vedea in ea un
element de prisos ezoteric, fapt reliefat si de secventa socotind cartea o cutie de conserve
inchisa ermetic, pe care daca o deschideai, se strica.

4. Jean Zaharescu poate fi considerat formula librarului, intrucat acesta este pasionat de
latura livreasca a culturii, indrageste fiecare carte si mai ales da dovada de aptitudini cognitive
inedite, el putand sa interactioneze usor si eficace cu clientii, a caror apreciere o capata.

5. Urarea lui Sasa Pana din finalul fragmentului ingobeaza o condescendenta indirecta
fata de librarul ideal, anume Jean Zahareanu, dorindu-I acestuia cat mai multe volume spre a fi
vandute, dar in acelasi timp si rafturi goale, fapt ce semnifica interesul clientului pentru
scrierile vandute de librar.

B. In opinia mea, profesionalismul librarului poate constitui un succces indirect al unei

librarii, nefacand referire la continutul cultural, pentru ca acesta poate atat sa aduca prestigiu
magazinului, provenit din posibile recomandari, cat si poate capta atentia audientei in urma
interactiunii cu acesta, instigandu- catre lectura.

In primul rand, didoma runchiului unui arbore, librarul constituie un element

fundamental in esafodajul oricarei librarii, acesta aplicandu-si involuntar ampreunta culturala
asupra spatiului in care activeaza. Datorita acestui aspect, profesionalismul de care librarul
poate da dovada augmenteaza valoarea prestigiala a magazinului livresc, fapt nutrit de fapt de
recomandari provenite din iverse surse. Pentru sustinerea acestui argument, un bun exemplu
este Jean Zaharescu, asa cum el estes reliefat in opera Intoarcere in Bucurestiul interbelic de
Ioana Parvulescu. Fiind un desavarsit librar, recomandat si prezentat de insusi Tudor Arghezi,
acesta devine ilustru, sporind ulterior si succesul librariei la care lucreaza.

In al doilea rand, perstigiul unei librarii isi pate gasi si un substrat cognitiv, astfel cal
aptitudinile unui librar in domeniu pot face diferenta. Prin intermediul comunicarii constante
cu audienta, acesta poate starui interesul clientilor pentru diverse cartim devenind mai
apropiat de acestia. Tocmai atasamentul emotional poate genera in cele din urma succesul
unei librarii, prin faptul ca homo cogitans frecventeaza cat mai mult posibil toposul liversc. Un
exemplu semnificativ pentru sustinerea acestui argument este librarul cunoscut de Andrei, din
opera cartaresciana Gemenii care, discutand cu tanarul despre lectura, semn al
profesionalismului sau, a capatat un oarecare succes, atat dansul cat si spatiul in care profesa,
caci din ce in ce mai multi tineri veneau sa se consulte cu librarul.

In concluzie, profesionalismul unui librar poate infuenta succesul unei librarii prin
intermediul unor mai multe mijloace, printe acestea numarandu-se prestigiul acumulat in
urma unor recomandari, datorate aptitudinilor inedite ale librarului, dar si experientei sale
atunci cand vine vorba de interactiunea cu clientii.

Subiectul II
 Poezia suport intitulata DIvagatie nocturna scrisa de Anatol E Baconsky are in centu o
dubla tema, atat cea a conditiei umane, efemera datorita actului creator, cat si trecerea
inexorabila a timpului. Avand o structura atipica, de douazeci de versuri cu rima alba, textul
liric concentreaza o anticipare a thanatosului, intr-o maniera aproape agasanta si lamentabila,
poetul constientizand hazadul limitat ce ii este oferit unei fiinte umane. Acest aspect este
augmentat la nivel stilistic atat de diversitatea imaginarului poetic utilizat (figuri de stil: umbra
tragica a timpului- metafora; arde latent purpura ei otravita- imagine dinamica) de asemenea,
vorbele utilizate au rol in transmiterea concreta a mesajului, cele la timpul prezent edificand
edevaruri general valabile, in context efemeritatea umana, suspendand aforistic (moralist)
opozitile temporale, conferind ideilor poetice o valoare externa. Asadar, poezia intruneste
aspecte lirice complexe in substratul acesteia, valorificand de fapt omul ca fiinta muritoare ce
resimte apropierea Marii Treceri.
 Modelul 15

Subiectul I

A. 1. Seceventa sa-mi recastig fortele din textul dat poate fi inlocuita cu sintagma sa-mi
adun puterile, in context aratand faptul ca autorul scrisorii a inceput sa se readune, sa se
intoarca la normal.

2. Modalitatea de comunicare pe care indragistitul i-o propune iubitei sale sunt

scrisorile.

3. In primul paragarv indragostitul are o atitudine de invingator, el reusind sa treaca

peste greutatile cauzate de lumea care era impotriva relatiei sale, asa cum reiese din seventa
Asa-I -Gaor- ca noi suntem invingatori?.

4. Autorul considera ca si-a gasit linistea deoarece a reusit sa invete sa ignore vorbele
lumii, care a incercat sa destrame relatia cu iubita acestuia.

5. Femeia iubita se obiectiveaza, in viata indragostitului, ca o ratiune prima a tuturor

actiunilor sale, intreaga lui existenta gravitand in jurul fiintei dragi. Toate legitatile biografiei
sale sunt subordonate prezentei feminine, dragostea constituind o experienta de cunoastere
mai insemnata decat orice alta experienta imaginabila.
 B. In opinia mea, iubirea poate fi o forma a implinirii umane, aceasta fiind ratiunea
pentru care fiecare individ primeste darul vietii si criteriul dupa care omul isi evalueaza
actiunile si reusitele. Erosul este forma suprema de implinire umana avand in vedere nu doar
faptul ca ea fundamenteaza fericirea cautata necontenit de fiecare persoana in tatonarile
vietii, ci si faptul ca iubirea se concretizeaza ac o experienta ultima a cunoasterii.

In primul rand, orice individ are inscris in strafundurile fiintei sale dorinta neintrerupta
de a se desarvarsi, de a gasi o fericire completa care sa nu cada sub semnul efemeritatii.
Acesta cautare ontologica isi asuma drept tinta iubirea in diferitele sale forme, divina,
familiala, erosul. Un exemplu semnificativ pentru acest argument il reprezinta Lucian Blaga
care afirma ca iubirea este singura capabila sa le readuca pacea indragostitilor in secventa din
opera Corespondente: Triumful dragostei […] in sfarsit ma bucur de liniste.

In al doilea rand, iubirea se transforma indiscutabil intr-o experienta ultima a

cunoasterii, fiindca nicio descoperire importanta din biografia unui individ nu poate fi delpina,
daca nu este impartasita cu alteritatea. Orice parcurc cognitiv are la baza relatia cu celalalt, cu
un altul de la care se poate invata si care poate fi invatat la randul sau.

In concluzie, iubirea autentica ramane forma totala, inegalabila a implinirii umane,

tinand cont nu doar de faptul ca ea este o cale reala spre fericire, ci si de faptul ca face posibil
accesul fiecarui om la adevarata cunoastere.

Subiectul al II-lea

In opera In vreme de razboi de I.L. Caragiale discursul narativ se focalizeaza pe o tema

axiologica, evidentiind actiunile reprobabile ale talharilor. Astfel, naratorul evoca ferocitatea
condamnabila a hotilor, care nu isi impun niciun fel de limita in propriile abateri (Intai
incepusera cu hotia de cai; apoi o calcare, doua cu cazne; pe urma omoruri) , devalizandul
inclusiv pe Popa Iancu din Podeni, tentati de bunastarea notorie a preotului ( toata lumea
credea ca popa gasise vreo comoara). Portretul acestuia se contureaza cu ajutorul mijloacelor
directe, prin intermediul carora se prezinta statutul social al personajului: Popa era un om cu
dare de mana, ramas vaduv, desi foarte tanar, dar si al celor indirecte. In acest sens, faptele,
realizarile surprnzatoare ale lui Popa Iancu din Pondeni denota straduinta acestuia de a
acumula cat mai multe proprietati, in incercare de a investi bani proveniti din surse necurate.

Modelul 16

Subiectul I

A. 1. Expresia nu-l scoteau din ale lui din textul dat poate fi inlocuita cu sintagma nu-l
defazau, in context indicand faptul ca Mihai Eminescu nu era intrerupt din gandurile sale de
oamenii ce treceau sau zgomotul unei incaperi.

2. Una dintre marile slabiciuni ale lui Caragiale era sa priveasca oamenii din jurul sau, sa
le analizeze expresiile faciale, sa le observe anumite gesturi sau atitudni, asa cum reiese din
secventa Una dintre marile slabiciuni era sa se uite la cei care ii trec prin fata ori stau in
preajma vederii lui, sa scruteze mutre, sa prinda gesturi si atitudini.

3. Doua aspecte care il stinghereau pe Eminescu sunt reprezentate de elementele

naturale, de exemplu asfintitul sau noptile de vara, asa cum reiese din secventa era insa ceva
ce-l stingherea si pe el. Luna ivita pe campul senin al cerului, asfintitul soarelui […] linistea
sarbatoreasca a noptii de vara.

4. Caragiale gasea farmec in oamenii ce treceau prin raza sa vizuala, in actiunile si

comportamentele acestora, pe cand Eminesc le considera lipsite de importanta sau firesti.

5. Ion Luca Caragiale era o fire analitica, el observand cele mai mici detalii ale fetei sau
comportamentului unei persoane si analizand aceste aspecte. Scriitorul era fermecat de
gesturi, atitudini, neintelegand ce vedea Eminescu in imaginea cadrului natural, considerand
peisajele ca fiind lucruri firesti, de sine intelese, lipsite de farmec.

B. In opinia mea, doi oameni foarte diferiti unul de celalalt pot lega o prietenie trainica,
prieteniile fiind bazate pe o conexiune mult mai semnificativa decat personalitatea umana.
Acestia se pot completa perfect, dar se si pot ajuta reciproc sa vada lumea din perspectiva
celuilalt.

In primul rand, traind intr-o societate formata dintr-o multitudine de oameni diferiti, ce
au gusturi, preferinte si personalitati diferite, oamenii relationeaza si cauta compatibilitati cu
altii. Relatiile au la baza interese si concepte comune, dar mai importanta este o conexiune
inexplicabila ce se produce fara voia sau incercarea noastra. Un exemplu semnificativ pentru
acest argument il reprezinta prietenia dintre Ion Luca Caragiale si Mihai Eminescu, prezentata
in opera lui Ioan Slavici, Amintiri. Acestia, in ciuda diferentelor evidente, isi petreceau
impreuna timpul si se bucurau de compania celuilalt indiferent de context.

In al doilea rand, fiind intr-o relatie de amicie cu o persoana total diferita fata de tine te
poate ajuta din mai multe puncte de vedere. Fiecare membru al acestei prietenii vede lumea
din unghiuri diferite, fiind capabil sa ofere perspective unice asupra vietii.

In concluzie, prietenia intre doi oameni ce poseda comportamente si mentalitati

complet diferite poate fii benefica, fiecare fiind capabil sa isi impartaseasca viziunea celuilalt.
Modelul 18

Subiectul I

A. 1. Secventa citata reda perspectiva oamenilor secolului al XIX-lea despre

importanta telefonului. Afirmatia nu-I simteau lipsa arata inutilitatea cu care oamenii
priveau telefoanele si tehnologia, iar sugestia particularii nu-I simteau lipsa tradeaza
faptul ca nu oricine avea acces la acest domeniu tehnologic.
2. Anul in care Sextil Puscariu a telefonat pentru prima data este 1903 iar
oraasul specificat, Viena.
3. Doua inconveniente ale telefonului sunt constituite de renuntarea treptata
la scrisul de mana, dar si intreruperea unei mese sau a somnului de catre alarma
acestuia, fapt evidentiat in secventa el te scoala de la masa si te desteapta noaptea
din somn.
4. In viziunea autorului, viteza le-a oferit oamenilor iluzia ca stapanes
distantele si timpul intrucat ei simt ca pot indeplini cat mai multe activitati cu
calitate.
5. Afirmatia extrasa din textul dat subliniaza o trasatura fundamentala a
epistolelor, intrucat in fiecare scrisoare este concentrata esenta celui ce a scris-o,
 individul ce devine receptorul mesajului avand oportunitatea de a interpreta mesajul
scrierii, contrar telefonului, care poate transmite aceleasi informatie depersonalizata.

B. In opinia mea, progresul stiintific si tehnologic reprezinta si un progres al

umanitatii, individul modern invatand constant sa se adapteze la noi dispozitive si sa
inteleaga noi descoperiri, astfel augmentandu-si abilitatile cognitive si psihice. De
asemenea, omenirea, odata cu avansul tehnologic si stiintific devine, in mare, mai
toleranta si mai pasnica.
In primul rand, pentru a putea continua sa traim o viata implinita si
completa in ziua de astazi, nu putem sa ignoram avansul tehnologiei si al stiintei,
acestea afectandu-ne in mod direct in viata cotidiana. Cu siguranta nu oricine isi
poate permite sa detina cel mai nou dispozitiv, asa cum in trecut doar burghezii
aveau privilegiul de a detine un telefon, fapt evidentiat in textul Brasovul de
altadata de Sextil Puscariu, dar, aidoma telefonului, noile inventii din prezent vor
devenii indispensabile in viitor, cel mai probabil in decursul vietii noastre. Puscariu
afirma ca telefonul a fost introdus oficial in 1892, dar in Brasov nu-l intalneai
decat doar la vreo banca mai mare sau in birouri, in urmatorul paragraf acesta
evidentiind faptul ca acum el este un obiect uzual.
In al doilea rand, avansul stiintific si tehnologic a dus la schimbarea
perceptiilor si preconceptiilor ce existau datorita lipsei de informatii. Multumita
stiintei noi informatii pot fi descoperite, iar tehnologia ajuta la raspandirea
acestora catre populatie. Un exemplu semnificativ pentru sustinerea acestui
argument este destigmatizarea bolilor psihice care, in trecut era considerate a fi
provocate de demoni, persoana care suferea de o boala ce ii afecta viata de zi cu
zi fiind considerata a fi posedata. Tratamentul barbar aplicat in aceste cazuri nu se
poate compara cu asistenta medicala oferita astazi celor ce au nevoie.
In concluzie, omenirea a progresat semnificativ odata cu avansurile
tehnologice si stiintifice, acestea oferind noi modalitati de viata.
 Subiectul al II-lea

Fragmentul dat spre interpretare face parte din opera Parazitii de Barbu Stefanescu de
la Vrancea si graviteaza in jurul imaginii unui elev ce se pregateste sa sustina un examen, a
carui caracteristici definitorii sunt evidentiate atat direct prin cuvintele naratorului obiectiv,
cat si indirect prin fapte, vorbe, mentalitate si relatia cu alte personaje. Totodata secventa
evidentiaza si irelevanta vestimentatiei in fata intelectului. In acest sens, personajul este
limitat de situatia sa financiara(era sarac).