Model nr.

61
Subiectul I (40pct.)
Citește următorul fragment:
...Visului acesta i-a pus capăt surpriza sfârșitului de an. Am aflat, cu indignare, că
rămăsesem corigent la română, franceză și germană. Trei corigențe aduceau după sine
repetenția. Dar Moisescu stăruise să mi se dea această șansă; eram cel mai bun elev al
lui din toată clasa. Am fost profund jignit citindu-mi numele pe lista corigenților. Dar am
fost cu adevărat surprins să mă vad corigent la franceză și mai ales la limba română.
Iosif Frollo era profesorul nostru de franceză. Zadarnic aș încerca să-i fac elogiul: l-au
cunoscut generații întregi de liceeni. Dar avea o mare slabiciune pentru gramatică, și pe
atunci gramatica mi se părea o disciplină absurdă și ineficace, inventată parcă anume
pentru a-l împiedica pe elev de a savura textul pe care îl traduce. Frollo era mulțumit cu
cele ce știam, dar mă avertizase că nu voi putea trece clasa dacă nu voi ști pe dinafară
toate conjugările. Mi se părea că mă amenință în glumă pentru că, după cum îi era
obiceiul, spunea lucrurile acestea cu o mare dulceață, privindu-te în ochi și zâmbind. Dar
se ținuse de cuvânt, și asta a provocat o adevărată ruptură între noi. N-am mai acceptat
niciodată să mă apropii de el. Câțiva ani mai târziu, când mă lăsasem antrenat în lecturi
fără număr și mă sileam să citesc operele complete ale autorilor francezi pe care îi
studiam în clasă, Iosif Frollo a încercat de mai multe ori să mă sfătuiască și să mă
îndrumeze; dar îl ascultam întotdeauna cu un zâmbet agresiv pe buze, continuând să
citesc ce și cum îmi plăcea mie. Evident, Frollo înțelesese repede ce se petrecea cu
mintea mea de adolescent frustrat și anarhic și m-a lăsat în pace. Dar avea și el un
mijloc rafinat să se răzbune. Când, în cursul superior, discuta vreunul din autorii pe care
știa bine că-i citisem- pentru că, impertinent, veneam cu operele complete la școală și le
așezam pe pupitru, răsfoindu-le la răstimpuri cu un fals gest precipitat- Frollo punea
anumite întrebări la care probabil aș fi putut răspunde mai bine decât oricare altul, dar
neglija întotdeauna să mă întrebe pe mine, deși ridicam degetul. În cele din urmă,
renunțasem să mai ridic degetul și ascultam, zâmbind ironic, răspunsurile mălăiețe sau
neroade ale vreunui coleg asupra Fedrei sau Henriadei. Doar o dată a coborât Frollo de
la catedră și a venit să vadă cărțilr pe care le aranjasem provocator pe pupitru. Ne
vorbise despre Port-Royal, și eu adusesem Les provinciales și toate volumele despre
Pascal pe care le găsisem în bibliotecă. Le-a răsfoit zâmbind, apoi m-a bătut pe umăr.
Dar nici atunci nu mi-a pus întrebarea la care, răspunzând, aș fi putut arăta că știam mai
mult decât restul clasei.
Mircea Eliade, Memorii

A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre urm ătoarele cerințe cu

privire la text:
1. Menționează sensul din text al expresiei avea o mare slăbiciune.
2. Indică , valorificând informațiile transmise de text, numele profesorului care a
insistat ca elevului amenințat cu repetenția să i se mai acorde o șansă.
3. Explică, folosind informațiile din textul dat, de ce s-a produs ruptura dintre elev
și Frollo.
4. Precizează motivul pentru care autorul consideră că este zadarnic să-și elogieze
profesorul de franceză, așa cum reiese din textul dat.
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, mijlocul de răzbunare la care recurge profesorul
de franceză, raportându-te la textul citat.
B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă
atitutinea pe care o adoptăm poate sau nu poate influența relațiile cu ceilalți,
valorificând fragmentul citat.
In redactarea textului, vei avea în vedere urm ătoarele repere:
-formularea tezei/problematicii puse în discu ție; 2p.
-menționarea poziției pe care o ai față de teză/problematic ă; 2p.
- enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a dou ă argumente adecvate pozi ției adoptate; 12p.
- formularea unei concluzii pertinente; 2p.
-utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1p.
- respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1p.

Subiectul al II-lea (10 pct.)

Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidențiind două tr ăs ături ale realismului.
Când d-l Stavrache se-ntprcea de la parastasul de nouă zile al maică-sii, pe la-
nceputul lui decembrie - (bătrâna, după ce zăcuse de inimă-rea vreo câteva săptămâni,
murise, dimineața, la 28 noiemvrie) - se-ntâlni cu factorul rural... O scrisoare cu timbrul
de la Turnul-Măgurele și cu data din ajunul morții bătrânei. Neica Stavrache a cunoscut
slova. Repede, omul deprins a nu mai aștepta zadarnic vești de la acela pe care-l credea
pierdut de-a binelea, se închise în odăiță și desfăcu nervos plicul:
” Iubite neică, mai întâi nu lipsesc a cerceta despre scumpa d-v. sănătate, adumitale
și a maichii...”
Curios lucru! Cine ar fi văzut figura lui neica Stavrache, presupunând că acela ar fi
fost un om deprins să descifreze înțelesuri din chipurile omenești, ar fi rămas în mirare
pricepând bine că în sufletul fratelui mai mare nu se petrecea nimic analog cu bucuria
de la citirea veștilor despre succesul de bravură al răspopitului.
Hangiul mototoli hârtia după ce mai privi bine data: în adevăr, scrisoarea era
expediată cu trei zile mai nainte de luarea Plevnei. Dar acuma...Plevna era luată - asta
se zvonise oficial în toate unghiurile țării.
I.L.Caragiale, În vreme de război

Subiectul al III-lea
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți relația dintre dou ă personaje
dintr-o comedie studiată.
În elaborarea eseului vei avea în vedere următoarele repere:
- prezentarea statutului social, psihologic, moral al fiecăruia dintre cele două personaje din comedia
studiată;
-evidențierea modului în care se manifestă relația dintre cele două personaje prin două
episoade/secvențe comentate;
- analiza, la alegere, a două componente de structură și de limbaj ale comediei studiate, semnificative
pentru relația dintre cele două personaje, din seria: acțiune, conflict dramatic, modalități de
caracterizare, notațiile autorului.