Real

Cuprins

 Subiectul I
 Subiectul al II-lea
 Subiectul al III-lea

Subiectul I
Citește fragmentul din textul „Amintiri de la Junimea din Iaşi” de George
Panu.

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare

dintre următoarele cerinţe cu privire la textul dat.

1. Indică sensul din text al secvenței scăpai de ruşine.  6 puncte

2. Menționează un aspect al vestimentației conferențiarului, așa cum reiese

din textul dat. 6 puncte

3. Precizează numele persoanei care a impus tradiţia ca oratorul să nu se

folosească de niciun fel de însemnări, justificându-ți răspunsul cu o secvență
din textul dat. 6 puncte

4. Explică motivul pentru care Iacob Negruzzi intenţionează să se aşeze în faţa

oratorului. 6 puncte

5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, o modalitate prin care un orator îşi putea

pregăti prelegerea, valorificând textul dat. 

Răspuns:

1. În text, secvența „scăpai de rușine” se referă la evitarea unui moment

penibil.

2. Conferențiarul este „îmbrăcat în mare gală”, ținând la înfățișarea pe care o

are în timpul discursului.
3. Tradiția a fost începută de către Titu Maiorescu: „tradiția mai cerea un
lucru: ca oratorul să nu se servească de niciun fel de note, tradiție
maioresciană”.

4. Negruzzi intenționează să se așeze în fața oratorului pentru a-i aminti

acestuia, prin semne, când trebuie să se apropie de finalul discursului.

5. Oratorul își poate pregăti prelegerea astfel încât aceasta să se plieze pe

nevoile sale. De exemplu, așa cum desprindem din text, dacă este vorba despre
un orator emotiv, este bine să existe planuri „de rezervă”, subiecte alternative
care pot fi abordate în cazul uitării uneia sau a mai multor idei.

B.  Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să

argumentezi dacă este necesară sau nu o pregătire riguroasă în
vederea susținerii unui discurs, raportându-te atât la informațiile
din fragmentul extras din volumul Amintiri de la Junimea din Iaşi
de George Panu, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de
puncte 

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:

– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi

dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea
unei concluzii pertinente;  14 puncte

– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii

literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în
pagină, lizibilitatea.

Răspuns:

Cei mai mulți dintre noi sunt, cel puțin, parțial reticenți la ideea vorbitului în
public. Aceasta se petrece din cauza emoțiilor, a stresului provocat de teama
de ridicol, sau, pur și simplu, de a fi vulnerabili în fața unui număr ridicat de
oameni. În textul dat sunt expuse două modalități de a face față necesității
pregătirii unui discurs. Ambele prezintă atât avantaje, cât și dezavantaje.

Prima variantă vizează o pregătire extrem de riguroasă, presupunând

învățarea pe de rost a discursului care urmează să fie prezentat. Materialele
ajutătoare, precum hârtiile pe care este notat textul propriu-zis al discursului,
sunt excluse. Deși o astfel de metodă provoacă oratorul să ridice standardele
discursului său, există un risc notabil ca acesta să uite o parte din ceea ce avea
de spus.
Cea de-a doua variantă este mai potrivită pentru oratorii cu o emotivitate
crescută, care tind să uite idei din cadrul discursului ca rezultat al stresului
puternic. Astfel, discursul este organizat în mai multe secvențe diferite, dar
unite printr-o legătură logică, astfel încât, dacă se uită una dintre părțile sale,
se poate trece numaidecât la următoarea idee. Dezavantajul acestei metode
este reprezentat de sacrificarea unui procentaj din coerența discursului în caz
că se uită de una dintre secvențele sale. 

În concluzie, susținerea unui discurs necesită întotdeauna o pregătire

riguroasă. Cu toate acestea, ea trebuie să se adapteze personalității și nevoii
oratorului, pentru a se evita stresul inutil care ar putea sabota prezentarea
discursului.

Subiectul al II-lea
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativă din fragmentul din
textul „Venea o moară pe Siret” de Mihail Sadoveanu.

Răspuns:

Perspectiva narativă reprezintă unghiul din care sunt relatate faptele petrecute
într-un text epic. În fragmentul dat, perspectiva narativă este obiectivă. Astfel,
narațiunea este realizată la persoana a treia de către un narator detașat.
Omniscient și omniprezent, el relatează, fără a fi implicat în acțiune, faptele
petrecute, făcând și observații privind atitudinea personajelor.

Subiectul al III-lea
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi
particularităţi ale unui text poetic studiat, aparţinând lui George
Bacovia sau lui Lucian Blaga. 

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

– evidenţierea a două trăsături care permit încadrarea textului poetic studiat

într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;

– comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului

poetic studiat;
– analiza a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru
textul poetic ales (de exemplu: titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie,
motive poetice, figuri semantice, elemente de prozodie etc.). 

Răspuns:

Puteai opta pentru oricare dintre textele poetice aparținând lui George

Bacovia sau Lucian Blaga, însă noi considerăm reprezentative următoarele
poezii:

George Bacovia 

 Plumb - Particularitățile textului poetic

 Sonet - Particularitățile textului poetic
 Lacustră - Particularitățile textului poetic

Lucian Blaga

 Eu nu strivesc corola de minuni al lumii - Particularitățile textului poetic