Testul 1

Subiectul I

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu

privire la textul dat.

1. Indică sensul din text al secvenței începu a fierbe. 6

puncte

Sensul din text al secvenței începu a fierbe se referă la apa mării, care reacționează la vântul
puternic/ este reprezentat de crearea unor valuri puternice din cauza furtunii etc..

2. Menționează două destinații ale celor care călătoresc cu vaporul, utilizând informaţiile din
textul dat. 6 puncte

Două destinații ale celor care călătoresc cu vaporul sunt Viena, pentru doamnele europene,
Galați și Brăila pentru cele grece/ sunt Viena, Galați și Brăila etc.

3. Precizează perioada anului în care are loc călătoria descrisă de D. Bolintineanu, justificându-
ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat. 6 puncte

Perioada anului în care are loc călătoria descrisă de D. Bolintineanu este toamna, așa cum
reiese din secvența semnificativă din text: La 20 sept. ... mă îmbarcai pe un vapor al companiei
dunărene austriace. [...] pe un timp de liniște și seninătate, și pe la o oră când apele și malurile
Bosforului apar în toată frumusețea lor.

4. Explică motivul pentru care căpitanul ordonă mutarea femeilor cu copii. 6 puncte

Motivul pentru care căpitanul ordonă mutarea femeilor cu copii mici este punerea la
adăpost a acestora de pe podul vaporului, unde erau expuși la asprimea timpului/ este protejarea
acestora împotriva vântului și ploii de pe podul vaporului etc.

5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, ce se întâmplă cu vaporul pe timp de furtună, aşa cum reiese

din textul dat. 6 puncte

Este prezentată călătoria începută pe 20 septembrie, în strâmtoarea Bosfor. 10

După o perioadă de liniște, valurile au devenit mari, vântul bătea în coasta vaporului, iar
mișcarea acestuia, la o parte, în ruliu, a produs o stare de rău unor pasageri. 30
Pe furtună, căpitanul a avut grijă de pasageri. 8

1
Testul 2

Subiectul I

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu

privire la textul dat.

1. Indică sensul din text al secvenței aș fi mers […] mai departe pe același drum. 6
puncte Sensul din text al secvenței aș fi mers […] mai departe pe același drum se referă la
reconsiderarea opțiunii pentru continuarea studiilor la Facultatea de Științe de către
Negulescu, după o participare la cursul lui Maiorescu, la Facultatea de Litere etc..

2. Menționează facultatea la care era student prietenul lui P. P. Negulescu, utilizând

informaţiile din textul dat. 6 puncte

Facultatea la care era student prietenul lui P. P. Negulescu era Dreptul, dar acesta urma și
cursul de istoria filosofiei contemporane de la Facultatea de Litere.

3. Precizează care era pasiunea autorului înainte de venirea în București, justificându-ți

răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat. 6 puncte

Pasiunea autorului înainte de venirea în București era reprezentată de partea pozitivă a

învățământului, îndeosebi matematica: În cursul superior, cel puțin, îmi întrebuințam o bună
parte din timpul liber dezlegând probleme, de algebră mai ales. Redactasem chiar un curs de
geometrie în spațiu și unul de trigonometrie, cu câteva încercăride a demonstra unele teoreme
în alte moduri decât cele din manualele de care dispuneam.

4. Explică motivul pentru care atmosfera din sala în care Titu Maiorescu își susținea cursul era
greu de caracterizat. 6
puncte

Motivul pentru care atmosfera din sala în care Titu Maiorescu își susținea cursul era greu
de caracterizat deoarece era veselă și totuși concentrată, plină de reculegere și în același timp
de nerăbdare, era în contrast cu dezordinea de la începerea altor cursuri. În sala numărul IV toți
stăteau la locurile lor, parcă să nu tulbure intrarea profesorului.

5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, o trăsătură morală a lui Titu Maiorescu, aşa cum reiese din
textul dat. 6 puncte

Maiorescu este prezentat de P. P. Negulescu în vol. Amintiri despre Titu Maiorescu. 11

Seriozitatea în abordarea cursurilor și în relația cu participanții la curs este o trăsătură morală a
profesorului care pare hotărât, serios, nu se juca cu lucrurile de care se apuca. 30
Profesorul părea, câteodată, un preot care celebra un cult. 9

4
Testul 3

Subiectul I

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu

privire la textul dat.

1. Indică sensul din text al secvenței a găsit de cuviință. 6 puncte

Sensul din text al secvenței a găsit de cuviință este reprezentat de/ se referă la opțiunea lui
Arghezi de a oferi bursa Herder tinerei nepoate a pictorului Tonitza.
2. Menționează în ce zi din săptămână primește tânăra vestea că i s-a acordat bursa asociată
premiului Herder, utilizând informaţiile din textul dat. 6 puncte

Ziua în care primește tânăra vestea că i s-a acordat bursa asociată premiului Herder este
duminica, adică la trei zile după joia în care citise anunțul din Gazeta literară referitor la bursă.

3. Precizează ce efect au asupra tinerei studente discuțiile cu Tudor Arghezi, justificându-ți

răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat. 6 puncte
Efectul discuțiilor cu Tudor Arghezi asupra tinerei studente a fost pozitiv, iar aceasta a
rămas marcată mai ales de sfatul de a descoperi singură viața adevărată a oamenilor: „Nu te
băga numai în muzee, nu căuta numai lucruri moarte, cunoaște oamenii, viața lor adevărată,
descoper-o singură!”.

4. Explică motivul pentru care poetul alege să-i acorde bursa studentei Mihaela Tonitza.
6 puncte

Motivul pentru care poetul alege să-i acorde bursa studentei Mihaela Tonitza este
manifestarea prieteniei, a solidarității spirituale față de bunicul ei, pictorul N. N. Tonitza.

5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, o atitudine a autoarei care se desprinde din ultimul paragraf

al textului dat. 6 puncte

Autoarea își exprimă bucuria pentru transformarea obținută datorită lui Arghezi. 10
Atitudinea este de recunoștință pentru puținele întâlniri cu poetul, care au dus la maturizarea
tinerei care apreciază că tot ce a realizat apoi s-a adunat ca împlinirea unei obligații morale
profunde față de el. 35
Timpul nu a șters recunoștința. 5

7
Testul 4

Subiectul I

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu

privire la textul dat.

1. Indică sensul din text al secvenței bate orice fruct. 6

puncte

Sensul din text al secvenței bate orice fruct este reprezentat de/ se referă la gustul marmeladei
de măceșe, mai bun decât al altor fructe, oricât de nobile ar fi etc..

2. Menționează două operații necesare în procesul de preparare a marmeladei de măceșe, după

culegerea acestora, utilizând informaţiile din textul dat. 6 puncte

Două operații necesare în procesul de preparare a marmeladei de măceșe, după culegerea

acestora, sunt curățarea de cozi și de vârfurile ca niște flori lemnoase și fierberea fructelor în
apă simplă etc..
3. Precizează anotimpul în care sunt culese măceșele, justificându-ți răspunsul cu o secvență
semnificativă din textul dat. 6 puncte

Anotimpul în care sunt culese măceșele este toamna, după căderea brumei: Căzuse bruma și
doborâse frunzișurile. Pe ramuri n-au mai rămas decât stropiturile roșii ale fructelor în
elegantă formă miniaturală de amfore grecești, păzite de puzderia zbârlită a ghimpilor.
Pătrunse de brumă, măceșile se muiaseră și deveniseră cleioase, cum erau tocmai bune de
marmeladă.

4. Explică motivul pentru care Nichifor Crainic ajunge să promoveze marmelada de măceșe.
6 puncte

Motivul pentru care Nichifor Crainic ajunge să promoveze marmelada de măceșe este
finețea gustului/ deoarece e cu mult mai fină pe limbă decât oricare altă marmeladă.

5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, în ce constă dificultatea culegerii măceșelor, aşa cum reiese

din textul dat. 6 puncte

Autorul a pornit, într-o duminică de toamnă, la cules de fructe din măceșii care alcătuiau
perdele înalte ca adevărate garduri vii. 21
Dificultatea culegerii măceșelor constă în apărarea ghimpoasă, deoarece ghimpii măceșilor
erau ascuțiți și înțepau. 14
Mănușile de piele și îmbrăcămintea corespunzătoare nu protejau împotriva înțepăturilor. 10
 10

Testul 5

Subiectul I

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe

cu privire la textul dat.

1. Indică sensul din text al secvenței nu-mi găseam astâmpăr. 6 puncte

Sensul din text al secvenței nu-mi găseam astâmpăr este reprezentat de/ se referă la
predispoziția autorului pentru gânduri și regrete. 2. Menționează numărul de persoane care
pleacă la pescuit, utilizând informaţiile din textul dat.
6 puncte

Numărul de persoane care pleacă la pescuit este cinci: autorul, sublocotenentul X, care l-a
invitat să prindă peşte cu prostogolul, pe Dunăre, un sergent şi doi soldaţi de prin părţile bălţii.

3. Precizează o caracteristică a peisajului descris, justificându-ți răspunsul cu o secvență

semnificativă din al treilea paragraf. 6 puncte

O caracteristică a peisajului descris este frumusețea, evidentă chiar pe timpul nopții: Când
deschideam ochii, mi se arăta departe, în vale, Dunărea luminată de lună, sclipitoare şi
strâmbă ca un iatagan. În aceeaşi pulbere albăstrie, vedeam şi zăvoaiele din susul Olteniţei, şi
ostrovul negru din faţa noastră, cu pădurea lui deasă de arini.

4. Explică motivul dezamăgirii sergentului, valorificând ultimul paragraf din textul dat.
6 puncte

Motivul dezamăgirii sergentului este că nu a prins nimic cu prostogolul. 5. Prezintă,

în 30 – 50 de cuvinte, o trăsătură a autorului, aşa cum reiese din textul dat.

6 puncte

Textul are titlul Memorii de război și îi aparține lui George Topȋrceanu. 11

O trăsătură este reprezentată de reflexivitate, de predispoziția de a reflecta asupra trecerii
timpului și problemelor planetei: Visam cu ochii deschişi. 21
Tristețea care se identifică în fragment este generată de statutul de combatant în război al
autorului. 16
13
Testul 1 Subiectul I

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă peisajele

influențează sau nu sentimentele unui călător, raportându-te atât la informațiile din fragmentul
extras din textul Călătorii în Moldova de D. Bolintineanu, cât și la experiența personală sau
cultura 20 de
lă. puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea
corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente;
14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de
exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul
propus.

Consider că peisajele influențează sentimentele unui călător, generând impresii pe care le

poate imortaliza într-o fotografie sau le poate înregistra atent, cu sensibilitate, într-un
memorial, un jurnal, un blog de călătorie.
Pe de o parte, spațiile mai apropiate sau mai îndepărtate, cu certitudine, atrag atenția călătorului
care nu poate rămâne indiferent la ineditul peisajului, la detaliile cadrului natural, care îi stârnesc
sensibilitatea și imaginația. Astfel se explică faptul că, de-a lungul timpului, personalități ale
diferitelor epoci au consemnat în scrieri memorialistice pagini valoroase cu impresii de călătorie,
care atestă impactul locurilor vizitate asupra fondului emoțional. În acest sens, poetul D.
Bolintineanu, într-un memorial intitulat „Călătorii în Moldova”, consemnează și dezvăluie o serie de
aspecte impresionante ale peisajului de pe malurile Bosforului, loc fermecător, care i-a captat atenția
în timpul unui voiaj cu ,,un vapor al companiei dunărene austriace”. Momentul descoperirii
spațiului, o seară liniștită de toamnă, îi provoacă privitorului nebănuite sentimente. De aceea notează
minuțios, cu sinceritatea și expresivitatea iubitorului de frumos: ,,...culorile cadrului variază
neîncetat și seamănă cu un vis desfătător în care toate se mișcă, se schimbă și se îngână cu
voluptate”. Fără îndoială, diversitatea culorilor și a formelor reliefului îi produce admirația,
încântarea față de un loc fascinant al comuniunii perfecte a terestrului cu cosmicul: ,,Malurile și
cerul se îngână în sânul undelor.”
Pe de altă parte, peisajele sunt, cu certitudine, surse ale manifestării curiozității și sensibilității
celui care călătorește, deoarece primul impuls al acestuia este de a imortaliza, în instantanee cu
valoare sentimentală ulterioară, farmecul, ineditul, spectaculosul locului vizitat.
Fotografiile din variate colțuri ale lumii, postate în spațiul virtual, sunt dovada nevoii de cunoaștere
și a impactului emoțional provocat turiștilor. Din acest punct de vedere, blogurile de turism, reale
ghiduri și enciclopedii ale lumii, sunt surse de a descoperi imagini sugestive surprinse de călător.
Însoțite de scurte explicații, comentarii, exprimări alese, aceste imagini sunt dovada unor experiențe
unice oferite de peisajul descoperit de vizitator. Farmecul, uimirea, romantismul locului, nostalgia,
impresia de ireal sunt doar câteva dintre reacțiile trăite autentic, notate de blogeri și împărtășite
celorlalți.
Așadar, putem aprecia că peisajele sunt surse reale de sentimente generate unui călător care nu
poate fi indiferent la imagine, culoare, sunet, toate asociate unor emoții recunoscute și mărturisite în
diverse note, schițe de călătorie.
 2
Subiectul al II-lea (10 puncte)

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativă din fragmentul de mai jos.

Cristina Madolschi întinse scrisoarea despăturită, fluturând-o de un colț între degetele

uscate. Tudor Stoenescu-Stoian părăsi jilțul s-o ia în primire și se apropie de fereastră s-o descifreze
în lumina vânătă a crepusculului.
Supraviețuitoarea Movileștilor îi urmări privirea plimbată pe rânduri, cu ochii ei ficși și
adânc scufundați în orbitele osoase. Toată viața Cristinei Madolschi se concentrase în această
așteptare. Suflarea îi expirase pe buzele albe și subțiri. Cu mâinile cuminte așezate pe genunchi,
Iordăchel Păun o privea cu milă.
Se auzi, un răstimp, numai foșnetul ploii și vântul în ferestre.
Pentru Tudor Stoenescu-Stoian, scrisul din foaia învechită, cu cerneală palidă, nu avea
nicio însemnătate. Cel mult, îi putea satisface o curiozitate de grafolog, dacă ar fi voit să
reconstituie, din slova dezordonată, firea răposatului Pintea Căliman. Dar jucă până la sfârșit
comedia caritabilă pe care i-o ceruse Iordăchel Păun.
Cezar Petrescu, Oraș patriarhal
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare
– 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Perspectiva narativă din fragmentul dat este obiectivă, aspect evidențiat prin omnisciența
naratorului, care oferă detalii despre existența personajelor: „Supraviețuitoarea Movileștilor”, „o
curiozitate de grafolog”, „răposatului Pintea Căliman”, despre trăirile și atitudinea lor: „Suflarea îi
expirase”, „o privea cu milă”, „jucă până la sfârșit comedia caritabilă”, precum și despre acțiunile
întreprinse: „părăsi jilțul”, „se apropie de fereastră”. Naratorul schițează, totodată, câteva elemente
de portret fizic: „între degetele uscate”, „orbitele osoase”, „buzele albe și subțiri”, și fixează
reperele spațio-temporale ale acțiunii: „părăsi jilțul”, „se apropie de fereastră”, „lumina vânătă a
crepusculului”. Aceste amănunte semnificative conferă relatării un caracter creditabil.
Obiectivitatea naratorului se transpune, în text, în atitudinea detașată cu care prezintă faptele, fără a
adăuga comentarii: „îi urmări privirea plimbată pe rânduri”, „să reconstituie, din slova
dezordonată”. Narațiunea se realizează la persoana a III-a, relevante fiind formele verbale și
pronominale: „privea”, „jucă”, „întinse”, „o”, „îi”, „se”.

3
Testul 2 Subiectul I

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă familia ne

influențează sau nu în alegerea traseului educațional, raportându-te atât la informațiile din
fragmentul extras din volumul Amintiri despre Titu Maiorescu de P. P. Negulescu, cât și la
experiența personală sau culturală. 20 de puncte

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:

- formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea
corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente;
14 puncte
- utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de
exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte

Consider că alegerea traseului nostru educațional este, de multe ori, influențată de

familie, având în vedere că această alegere se face la vârsta la care credem că ne este utilă
părerea obiectivă a celor apropiați.
Pe de-o parte, în cele mai multe societăți, în anumite epoci, familia avea rolul determinant
în alegerea traseului educațional al propriilor copii, considerând că adolescența era o vârstă a
incertitudinilor, a nehotărârii, a incapacității de a lua o decizie esențială pentru viață. Cu siguranţă
că intențiile lor erau dintre cele mai bune, dar nu întotdeauna utile pentru cei în numele cărora luau
hotărâri, ale căror abilități, capacități nu erau potrivite, uneori, cu viitoarea meserie pe care urmau să
o practice după încheierea respectivelor studii. Din acest punct de vedere, mărturia lui P.
P. Negulescu, din volumul „Amintiri despre Titu Maiorescu”, este edificatoare: „Când am venit la
București ca să-mi încep studiile universitare – ce trebuiau să-și găsească continuarea, după dorința
familiei mele, într-o școală politehnică din străinătate”. Întâlnirea cu Titu Maiorescu, în timpul
facultății, admirația pentru personalitatea acestuia și pentru oratorie, i-au schimbat cursul vieții.
Astfel că, independent de voința familiei, a urmat alte studii decât cele politehnice, pentru care
părinții îl pregătiseră.
Pe de altă parte, la vârsta adolescenței, nu avem toți capacitatea de introspecție, maturitatea
de gândire și profunzimea care ar permite să ne alegem singuri traseul educațional, de aceea,
apelăm la sfaturile membrilor familiei, care sunt, în acest caz, cei mai în măsură să ne ajute. Fără
îndoială că ei ne cunosc cel mai bine calitățile, abilitățile, necesare alegerii viitoarei noastre
educații, după absolvirea liceului și ne pot arăta importanța de necontestat a acesteia, în raport cu
drumul profesional pe care intenționăm să îl urmăm. Deseori, părinții, găsind argumente
convingătoare, oferă copiilor ca exemplu, propria profesie. Edificator, în acest sens, este
personajul Felix Sima, din romanul „Enigma Otiliei”, de George Călinescu, adolescent pentru care,
traseul educațional a fost determinat de alegerea făcută de către tatăl său, medic de profesie. Intutiția
și sfaturile acestuia au fost corecte, Felix urmând Facultatea de Medicină și devenind, așa cum este
menționat în roman, „specialist cunoscut, colaborator la tratate de medicină cu profesori francezi”.
Aşadar, familia poate să ne influențeze alegerea traseului educațional, deși, uneori, anumite
evenimente schimbă cursul opțiunii noastre inițiale.

5
Subiectul al II-lea (10 puncte)

Comentează textul de mai jos, în minimum 50 de cuvinte, evidenţiind relația dintre ideea poetică și
mijloacele artistice.
Nu mai zăresc și-aș sta să mai
ascult,
Poteca merge încă
mult?

Și cine-ar fi croit-o prin

mohor
Pentru un singur
călător?

Nici apele, nici vântul n-o-

ntrerup.
E pas de sfânt, e pas de
lup?

Se duce, doar se duce și nu vine,

Cărare-aleasă numai pentru mine.

De când o umblu, fără de

răscruce,
Nu vreau să merg și ea mă
duce.

M-aș odihni... Secundă cu

secundă Tudor Arghezi, Nu mai zăresc...
Notă Poteca înapoi mi se
Pentru scufundă. conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare,
vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia –
1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Textul liric „Nu mai zăresc...”, de Tudor Arghezi, se înscrie în seria poeziilor moderne care
ilustrează neîncetata căutare a cunoașterii umane, dublată de acutul presentiment al morții.
Discursul, un monolog confesiv, este construit din două secvențe poetice, organizate în jurul
unei metafore, „cărarea” - „poteca”. Astfel, primele trei distihuri redau imaginea omului măcinat de
incertitudine, frământat de neliniști. Sentimentul derutei este sugerat de cele trei interogații retorice.
Versul „E pas de sfânt, e pas de lup?” creează, prin antiteză, imaginea drumului vieții construit pe
dublă dimensiune - a sacrului, manifestat în valorile umane, a nemilosului („pas de lup”), exprimat în
negație. Viața i se relevă omului ca o certă opoziție între forțele cerului și ale pământului.
Cea de-a doua secvență, următoarele trei distihuri, reprezintă constatarea omului că existența
sa este ireversibilă, inevitabilă trecere de la viață la moarte. Repetiția „Se duce, doar se duce…”
evidențiază condiția efemeră a ființei umane, însă neliniștea căutării este înlocuită cu liniștea și
resemnarea celui care nu se poate împotrivi drumului: „Nu vreau să merg și ea mă duce”. Structura
„fără de răscruce”, cu valoare conotativă, nuanțează imaginea drumului căutării sinelui într-o unică
direcție istovitoare, de vreme ce este marcată de dualitatea viață - moarte, imaterial - material,
zbucium interior - resemnare.

6
Testul 3 Subiectul I

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă există sau nu
oameni care schimbă viața celorlalți, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din
volumul L-am cunoscut pe Tudor Arghezi, cât și la experiența personală sau culturală.
20 de puncte În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea
corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente;
14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de
exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte

În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Consider că, fie că oamenii sunt conștienți sau nu, există semeni întâlniți de-a lungul
vieții care le schimbă parcursul existențial, valorile la care se raportează, contribuie la
maturizarea lor și îi ajută să se îmbogățească sufletește.
În primul rând, există oameni providențiali care lasă asupra celor din jurul lor o amprentă
resimțită profund, uneori, pe tot parcursul vieții. Le rămân recunoscători și simt că realizările lor nu
sunt altceva decât împliniri ale unor obligații morale față de cei care i-au ajutat. De exemplu,
întâlnirea cu scriitorul Tudor Arghezi a avut un mare impact asupra Mihaelei Tonitza-Iordache,
care mărturisește că îndemnul-metaforă al lui Arghezi a urmărit-o în permanență în tot ceea ce a
realizat, a îmbogățit-o sufletește și a transformat-o într-un explorator al vieții adevărate a
oamenilor: „Dar mă gândeam tot timpul [...] că trebuie să-l ascult, să transform metafora în
eveniment, să scormonesc, să descopăr... Și a fost foarte bine.”
În al doilea rând, oamenii pot contribui, prin comportamentul lor nu întotdeauna ireproșabil, la
maturizarea celor din jurul lor, la conștientizarea și stabilirea unei ierarhii a valorilor, îi pot provoca
pe ceilalți să se descopere în situații-limită. Chiar dacă manifestă un comportament ostil, nu
întotdeauna sunt „pietre de poticnire”, ci și de progres. Astfel, în basmul cult „Povestea lui Harap-
Alb” de Ion Creangă, Spânul devine un mentor spiritual, un pedagog pentru eroul lipsit de
experiența vieții, ajutându-l să facă deosebirea dintre bine și rău, să își probeze calitățile, să
evolueze spiritual și să se maturizeze.
În concluzie, angelici sau demonici, există oameni care schimbă viața semenilor, întâlnirea lor
devenind una dintre condițiile dezvoltării spirituale spre care tinde orice individ.

8
Subiectul al II-lea (10 puncte)

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în fragmentul de mai jos.

ACTUL AL DOILEA
Aceeași cameră, însă aranjată. Pe întâiul plan o masă de lucru – spre stânga, în dreapta, o măsuță cu
scaune și canapea, sub un palmier. Pe pereți, tablouri făcute de-o mână de diletant, un orologiu
vechi cu lanțuri lungi etc. ... Spre seară. Lampa aprinsă.

SCENA 1
DARIA, GRIGORE, PRIETENA mică și foarte grasă, la măsuța din dreapta și-au luat ceaiul
GRIGORE: Daria, înțeleg să spui toate acestea doamnei Procopiu (arată spre Prietena), fiindcă ți-e
bună prietenă și, desigur, niciun cuvânt n-are să fie auzit de urechea mare și curioasă a orașului,
dar...
Lucian Blaga, Daria

Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii
literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Notațiile autorului care deschid actul al doilea din textul dramatic „Daria”, de Lucian Blaga,
au rolul de a fixa coordonatele spațio-temporale și de a prezenta decorul în care se desfășoară
acțiunea: „cameră”, „o masă de lucru”, „o măsuță cu scaune și canapea”, „spre seară”, „lampa
aprinsă”. De asemenea, o notație a autorului face referire la aspectul fizic al doamnei Procopiu:
„mică și foarte grasă”. Personajele se află la măsuța din dreapta și servesc ceaiul. Din replica lui
Grigore se deduce că discuția se concentrează pe ideea încrederii și a discreției prietenului („niciun
cuvânt n-are să fie auzit de urechea mare și curioasă a orașului”), iar acesta îi sugerează Dariei să
fie totuși prudentă în exprimarea opiniilor („înțeleg să spui toate acestea doamnei Procopiu, fiindcă
ți-e prietenă, dar...).

9
Testul 4 Subiectul I

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă activitățile realizate
din pasiune pot sau nu să atenueze intensitatea problemelor personale, raportându-te atât la
informațiile din fragmentul extras din volumul Memorii de Nichifor Crainic, cât și la experiența
personală sau culturală. 20 de puncte

Consider că activitățile realizate din pasiune pot să atenueze intensitatea problemelor

personale, întrucât practicarea acestora declanșează stări fizice, emoționale care distrag atenția
de la problemele cotidiene, fie și pentru o perioadă limitată de timp.
În primul rând, desfășurarea unei activități plăcute poate contribui la rezolvarea unei
probleme personale sau, cel puțin, poate deturna, temporar, atenția de la aceasta. Pictura, muzica,
sportul, gătitul, fotografia, scrisul sunt preocupări menite să aducă relaxare fizică și psihică. Persoana
pasionată de o anume activitate se transfigurează, stresul, oboseala, sentimentul de epuizare fiind
anulate. De pildă, Nichifor Crainic, în „Memorii”, povestește cum a participat la prepararea
magiunului de măceșe, fără ca gastronomia să fie o pasiune efectivă. Derulează cu entuziasm un proces
culinar minuțios pentru a uita de griji: „Cum mă prinsese pasiunea gastronomică, pentru a mai uita de
grijile mele, m-am oferit s-o pregătesc eu, după indicații, firește.” În final, afirmă că, deși nu era un
gurmand, a devenit unul dintre promotorii respectivului produsul alimentar: „Iar eu, care nu sunt
mâncăcios, entuziasmat de finețea acestui aliment, care îți cere o îndelungă răbdare, am devenit
propagandistul lui.”
În al doilea rând, activitatea practicată cu pasiune deconectează persoana de la realitatea
externă tocmai pentru a o reconecta cu sine însăși, întrucât aduce relaxare și echilibru. Este o
modalitate de a transforma energia negativă acumulată, canalizând-o către practicarea unor activități
care să ofere bucurie și optimism. De exemplu, în al doilea semestru al clasei a IX-a, doamna dirigintă
ne-a propus să desfășurăm activități de voluntariat în cadrul unui centru social din localitate, unde erau
instituționalizați elevi orfani. Inițial, ne-am arătat reticenți față de propunerea dumneaei, cu atât mai
mult cu cât colectivul nu era încă omogen și existau multiple conflicte. Cu toate acestea, ne-am
dovedit empatici, motivați, creativi și chiar am legat prietenii. Un coleg de clasă, care avea o situație
socială asemănătoare copiilor din centru, ne-a impresionat pe toți cu entuziasmul său, deși îl
percepuserăm drept taciturn. Colegii introvertiți, inițial marginalizați, au avut ocazia să se afirme.
Derularea activităților a dat ocazia fiecăruia să-și analizeze popriile probleme, să le uite temporar sau
să le diminueze, iar colectivul clasei a devenit mai omogen. Așadar, putem aprecia că depinde de
fiecare dintre noi ce modalități de a atenua intensitatea problemelor personale identifică, dar cert este
că practicarea voluntară și constantă a activităților recreaționale aduce o serie de avantaje, pentru mai
binele fiecăruia dintre noi.

11
Subiectul al II-lea (10 puncte)

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în fragmentul de mai jos.

TABLOUL 2
Câteva luni mai târziu. Acelaşi decor. Încăperea a căpătat însă aspect de talcioc. Se simte că în
casă e înghesuială. S-a adus un şifonier, s-a instalat o dormeză. Pe şifonier, geamantane de piele
de porc, etichete de hoteluri străine etc.

EMILIA (care face o pasiență*): Rețeta mea de marmeladă e mai ieftină. Se ia dovleacul, se fierbe, se
pasează bine, se adaugă...
ADELA: Ştiu, ai făcut-o acum o săptămână. N-are niciun gust. EMILIA: Lui Grigore îi place. (Reia
pasiența.)
ADELA (peste masă, ciocănind cu degetul în cărți): Valet la zece, şapte la şase, as la popă...
(Enervată:) Tţ!.. Nu ăsta!.. Popa de caro!
Horia Lovinescu, Citadela sfărâmată

*pasiență – mod de a da în cărți de joc și de a ghici viitorul

Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare
– 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).

Fragmentul extras din opera „Citadela sfărâmată”, de Horia Lovinescu, ilustrează schimbul
de replici dintre Emilia și Adela, surprinse în timpul unui joc de cărți. Se observă prezența a
numeroase notații ale autorului.
Notațiile autorului alcătuiesc metatextul operei dramatice, reprezentând singurele intervenții
directe ale dramaturgului în cuprinsul piesei, scopul lor fiind de a orienta regizorul și actorii în
redarea cât mai fidelă a viziunii despre lume a scriitorului. Astfel, „TABLOUL 2” arată diviziunea
scenică în care se încadrează fragmentul. În teatrul modern, tabloul, echivalent actului din teatrul
tradițional, marchează schimbarea decorului. Dramaturgul precizează lacunar timpul: „Câteva luni
mai târziu.”, dar oferă informații minuțioase privind decorul: „Acelaşi decor. Încăperea a căpătat
însă aspect de talcioc. Se simte că în casă e înghesuială. S-a adus un şifonier, s-a instalat o dormeză.
Pe şifonier, geamantane de piele de porc, etichete de hoteluri străine.”.
Didascaliile indică numele personajelor, precum și succesiunea la replică: „EMILIA”,
„ADELA”, „EMILIA”. Sunt surprinse gesturi: „(care face o pasiență*)”, „(Reia pasiența.)”, „(peste
masă, ciocănind cu degetul în cărți)” și stări emoționale: „(Enervată:)”, aspecte care contribuie la
caracterizarea indirectă, respectiv directă a personajelor.

12
Testul 5 Subiectul I

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă starea interioară
influențează sau nu modul în care este percepută lumea, raportându-te atât la informațiile din
fragmentul extras din volumul Memorii de război, de George Topîrceanu, cât și la experiența
personală sau 20 de
culturală. puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea
corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente;
14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de
exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul
propus.

În opinia mea, starea interioară, așa-zisa dispoziție psihică, influențează în mod esențial
percepția lumii.
În primul rând, starea interioară a celui implicat în acest act cognitiv se reflectă în
imaginea acestuia asupra lumii. Astfel, în fragmentul citat, se descrie o noapte de vară, pe malul
Dunării, un moment de calm, deși se evocă amintiri Primul Război Mondial. Spațiul este perceput
din perspectiva naratorului subiectiv, cel care contemplă, departe, în vale, Dunărea, ostrovul negru
și pădurea de arini. Universul contemplat se reconstituie din imagini vizuale, olfactive și auditive
care reflectă starea sufletească a observatorului: „Iar în jurul meu, de pretutindeni, din ierburile
înflorite, se ridica concertul în pizzicato al atâtor greieri de noapte, ca mii de viori mărunte, risipite
prin iarbă”. Pentru el, cântecul greierilor are o anumită semnificație, întrucât îi amintește de o
observație citită cândva, care devine pretext pentru a cugeta la soarta tristă a planetei - „ca un ghem
de suferințe”. Imaginea lumii se învăluie într-un sentiment de melancolie fiindcă, dincolo de
frumusetea și pacea nopții, naratorul nu poate uita de tragedia războiului și astfel starea interioară,
dar și contextul perceptiv, îi influențează viziunea asupra lumii.
În al doilea rând, un fapt poate fi semnificativ pentru un anumit observator în funcție de
emoțiile și de experiențele sale, influențându-i percepția asupra lumii. De pildă, izolarea din timpul
pandemiei i-a adus pe oameni într-o situație-limită care i-a făcut să perceapă cu acuitate schimbările
din natură (cerul senin, înflorirea cireșilor, primele flori etc.) și să privească mai intens universul
exterior, devenit inaccesibil pe moment, deci și mai dorit. Spectacolul vieții a devenit mai relevant,
în funcție de dispoziția psihică a oamenilor, iar aspecte ignorate până acum au devenit
semnificative. Tot astfel, izolarea a scos la iveală dorința noastră de a socializa, de a ieși din casă și
de a petrece timpul împreună cu semenii noștri.
În concluzie, starea interioară - emoțiile, trăirile, sentimentele – modifică percepția asupra
lumii și asupra vieții, revalorizându-le.

14
Subiectul al II-lea

Comentează textul de mai jos, în minimum 50 de cuvinte, evidențiind relația dintre ideea poetică
și
mijloacele 10 puncte
artistice.

Lucruri suntem printre lucruri. Pe drumul său fiecare, Aproape suflete

suntem, noi doi, ne-am duce în veci undeva.
prin soartă asemenea tuturor. Ne-am duce-mpreună, mereu, amândoi. Lucruri
suntem ce poartă în ele Dar drumul norilor e prea mare gânduri ca pietrele, uneori
stele, în lumea noastră – pentru noi. și totdeauna un dor.
Lucian Blaga, Lucruri suntem

Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii
literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).

Poezia concentrează, în câteva metafore inedite, teme și motive relevante pentru creația lui
Lucian Blaga: tema iubirii și a destinului uman, motivul dorului și al timpului ireversibil.
Metafora din titlu, reluată și amplificată în versurile 1-6, anticipează ideea poetică centrală,
și anume definirea condiției umane, în special a cuplului de îndrăgostiți: „Lucruri suntem printre
lucruri./ Aproape suflete suntem, noi doi,/ prin soartă asemenea tuturor.” Primul vers conține o
metaforă surprinzătoare, întrucât pare că reduce ființa umană la materialitate, versul următor, însă,
definește esența noastră sufletească, spirituală, mai mult ca pe o promisiune, datorită adverbului
„aproape”. Oamenii devin astfel „lucruri” cu suflet, care poartă „gânduri ca pietrele, uneori stele,/ și
totdeauna un dor”. Enumerația „gânduri… stele… un dor” conține metafore ale aspirațiilor umane:
cunoașterea, transcenderea limitelor, dragostea, iar comparația „gânduri ca pietrele” poate sugera
povara cunoașterii.
Perechea de îndrăgostiți nu este unică („prin soartă asemenea tuturor”), repetând soarta
tuturor, ca o pereche mitică și exemplară pentru întreaga umanitate supusă aceluiași dor. De altfel,
motivul central al poeziei este dorul, asociat cu motivul timpului și al depărtării: „Pe drumul său
fiecare, / ne-am duce în veci undeva.” Metafora drumului exprimă viziunea vieții ca o călătorie
revelatoare, „marea trecere” în care îndrăgostiții visează să rămână „împreună, mereu, amândoi”. Ei
aspiră la o iubire absolută, dar condiția umană („lumea noastră”) este incompatibilă cu absolutul,
prefigurat prin metafora „drumul norilor”: „Dar drumul norilor e prea mare/ În lumea noastră –
pentru noi.” Repetiția verbului la condițional-optativ „ne-am duce” exprimă dorința intensă a
îndrăgostiților de a sfida timpul și de a găsi, împreună, eternitatea și nemărginirea.
Poezia este o meditație pe tema condiției umane, dar și o definiție metaforică a iubirii ca
stare perpetuă de dor și dorință de a călători împreună „în veci undeva”.

15