Sunteți pe pagina 1din 4

DIDFC / CONVERSIE / DIDACTICA PREȘCOLAR

NUME MORMONEA

NUME CĂSĂTORIE MIHAI

PRENUME IOANA ALEXANDRA

DATA 29.05.2020

ADRESA EMAIL imormonea@gmailcom

TELEFON 0757952096

NOTA.....................................................

Lucrare scrisă la Didactica domeniului Limbă și comunicare

1. Interpretați cu exemplificare următorul text din literatura pentru copii:

Cine poate şti / De unde vine vara / Şi încotro se duce / Cântând / Caravana ei verde şi aurie? /
Unii zic c-ar veni / Din pământ, / Că-şi trage povara, / Fierbinte şi dulce, / Din bostănărie, / Că
se naşte în pepenii verzi, / În miezul lor / Strălucitor / Ca un palat / Luminat / De rubine, / Cu
pereţi / De porfir şi nestemate / Şi cu pardoseala purpurie. / Tot ce se poate, / Dar mie / Mi-a
spus o fetiţă cuminte / Că-şi aduce aminte / Cum vara vine din copilărie, / Şi cum, / În miros
de lapte, de fân şi de fum, / Alunecă de-aici, / Trasă de fluturi, de buburuze şi de furnici, /
Înspre bunici.
(Ana Blandiana – Cine poate ști) (2p)

2. Având ca text-suport poezia Anei Blandiana și referindu-ne la grupa de vârstă 5-6 ani
din învățământul timpuriu, precizați:
a. La ce temă, cu ce obiective de referință și spre ce comportamente previzibile folosiți
textul (1,5p)
b. Ce metode specifice ar fi utile în prezentarea / predarea acestui text. De ce? (0.5p)
c. Alegeți două dintre metodele enumerate la punctul b, descrieți folosirea lor aplicată pe
textul-suport, menționând momentul din lecție în care este potrivită aplicarea și
valorile educative pe care le dezvoltă textul. (4p)

Notă. Se acordă 1p pentru originalitatea, claritatea și coerența demersului expus.


Se acordă 1p din oficiu.

REZOLVARE

Subiectul 1

Poezia „ Cine poate ști” de Ana Blandiana marchează puritatea și dragostea depsre
cunoaștere pe care aceasta o are în toate creațiile ei. Poeta ce emană prin toate creațiilesale
simpatie și dragoste față de întreg universul înconjurător cuprinde în această poezie
curiozitatea specifică omenirii de toate vârstele.

Titlul întruchipează interogația retorică a oricărui pământean. În această întrebare eul


liric așează cu încredere tot entuziamul copilăresc. Se poate spune că această întrebare este o
ghicitoare, fapt ce duce cititorul cu gândul la o ghidușie, la un joc.

Tema poeziei surprinde întocmai coplilăria pură și curată, plină de întrebări. Nelipsită,
mereu un martor obiectiv, este natura, care prin epitete și personificări devine un adevărat
personaj al acestei minunate lumi. Evadarea din realitate transformă vara în prima parte a
poeziei într-un personaj fantastic, ce locuiește într-un palat și are un miros special, pentru ca
la final să ajungem în realitate prin inserția timpului care nu este altfel decât trecător.

Poezia debutează printr-o repetiție a titlului. Vara, prin epitetul dublu „ Fierbinte şi
dulce”capătă însușiri bine cunoscute de către copii. Metafora personificatoare „ Că se naște în
pepeni verzi” surprinde prospețimea, culoarea și dulceața copilăriei. Vara nu este decât o
perioada a vieții- copilăria, ce are „ miezul/ Strălucitor, / Ca un palat / Luminat / De rubine”.

Eul liric menține suspansul și lasă pe seama altcuiva cele auzite despre vară.: „ Unii
zic” . Ca într-un basm, acesta lasă pe seama imaginației descoperirile ce vor fi făcute, lucru
nemaipomenit de important pentru copii.

Rolul moralizator este surprins în versul „Mi-a spus o fetiţă cuminte”. Iată că toți
copiii „cuminți” reușesc să rezolve ghicitorile și să descopere tot ceea ce își propun. Odată cu
căpătarea înțelepciunii apare o altă imagine olfactviă „În miros de lapte, de fân şi de fum”
care semnifică trecerea necondiționată a timpului. Dulceața dispare, făcând loc altor gusturi
mai puțin plăcute.

Întreaga poezie nu este decât o prezentarea a vieții, care prin metafora „ Alunecă de-
aici” surprinde repeziciunea cu care copiii ajung din făpturi fragile, neprețuite, „Bunici”.
Acest interval de timp este atât de nesimnificatv, fiind reprezentat de gâze de mărimi foarte
mici: „buburuze şi de furnici”.

Prezența eului liric se face simțită prin „Unii zic”. Elementele de prozodie sunt
moderniste, ritmul, rima și măsura aproape că lipsesc. Este de menționat faptul că apar
elemente din câmpul lezical al insectelor. Din punct de vedere morfologic se observă
abundența adjectivelor.

Subiectul 2.

a) Tema potrivită pentru această poezie ar fi :„ Cum este a fost și va fi aici pe


Pământ?” , cu titlul temei săptămânale „Vara”. Obiectivele de referință pe care eu le-aș viza ar
fi: să audieze cu atenție textul care i se citește, să reacționeze la acesta și să transmită mesaje
simple, pentru următoarele comportamente: ascultarea și reacționarea adecvată la poezii
transmise prin citit, dobândirea de informații prin ascultarea textului, transmiterea unui mesaj
simplu.

b) Întru cât poezia prezentată nu are elemente prozodice bine stabilite, nu aș opta
pentru memorizare. Eu aș alege povestirea sau lectura educatoarei, lăsând copiii doar să
audieze textul , fără a-l reține.

c) Memorizarea poate fi inclusă în cadrul activităților pe domenii experiențiale, la


domeniului limbă și comunicare. Pentru aceasta trebuie traversate următoarele etape:

- Organizarea activității: asigurarea unui cadru ambiental potrivit, pregătirea materialelor,


aerisirea claei

- Desfășurarea activității:

1)Momentul de captare a atenției: se poate folosi o buburuză sau furnică din text

2)Prezentarea temei: se poate folosi o secvență de la întâlnirea de dimineață, de la


calendarul naturii, în care s-a vorbit despre vară.

3)Reactualizarea cunoștințelor

4)Are loc anunțarea titlului și autorului poeziei. Prima și a doua recitare sunt realizate de
către educatoare drept model, pe fragmente, urmată de o scurtă convorbire, cu ideile de bază
ale poeziei, cu termenii noi explicați. Este necesară o abordare clară, cu expresivitate a vocii
și cu schimbări ale ritmului vorbirii.

5)Obținerea performanței –învățarea poeziei de către copii pe fragmente sau integral; acest
lucru se poate realiza individual sau pe grupe, dar toți copiii vor trebui să știe poezia, având în
vedere că este o activitate obligatorie

6) Asigurarea reținerii - recitarea poeziei de către un copil. Se insistă pe titlu și autor

7) Evaluare – se fac aprecieri individuale și colective asupra modului în care copii au


participat la activitate.

A doua metodă pentru care aș opta eu este Lectura educatoarei. Și aceasta poate fi
inclusă în cadrul activităților pe domenii experiențiale, la domeniului limbă și comunicare,
dar și la activitățile liber alese, la centrul bibliotecă.

Până la momentu 3 lucrurile sunt la fel. De la momentul 4 apare Expunerea textului de


către educatoare, care anunțarea titlului și a autorului. Sunt necesare aceleași aptitudini ca și la
memorizare. Este ideal ca educatoarea să nu fie întreruptă, dar ar fi bine ca aceste intervenții
să fie subtile și scurte. Având în vedere că textul este scurt și copiii sunt mari, citirea poeziei
se poate face fără întreruperi.

Încheierea activității se realizează prin întrebări despre poezia recitată. Se pot folosi
materiale auxiliare ce sunt de un real ajutor. În ultima etapă are loc integrarea noilor
cunoștințe în sistemul celor însușite deja. Acest lucru se realizează prin referirea la alte poezii
sau povești asemănătoare, sau prin convorbiri despre felul în care ei văd vara.

S-ar putea să vă placă și