Secvenţele Activitatea profesorului Activitatea elevilor Strategii Evaluare

lecţiei didactice
1.Moment Profesorul are grijă ca elevii să-şi Elevii scot pe bănci cele necesare Conversaţia
organizatoric pregătească materialele necesare orei de bunei desfăşurări a orei
2’ limba şi literatura română şi va nota absenţii.
Profesorul asigură liniştea şi disciplina clasei
pentru o bună desfăşurare a activităţii
didactice.

2. Captarea Pentru început citim o scurtă poveste: Şi Unul dintre elevi citeşte povestea, Brainstorming Observarea
atenţiei Eminescu a fost copil. Apoi ne vom ceilalţi ascultă, apoi completează
8’ imagina că îi punem personajului din fişa 1 de lucru.
poveste următoarea întrebare: Despre ce
anume ţi-ar plăcea să scrii?
Cu răspunsurile imaginate de noi
completăm fişa 1. (Anexa 1)

3.Anuntarea Profesorul anunţă tema şi obiectivele Elevii notează titlul lecţiei în Expunerea
subiectului si lecţiei. caiete
enumerarea Titlul se scrie pe tablă şi în caiete :
obiectivelor „Ce te legeni...” de Mihai Eminescu
2’
4.Dirijarea Se face lectura poeziei. Un elev citeşte expresiv poezia.
învăţării Cu ajutorul exploziei solare s-au format
mai multe intrebari pe marginea textului:
27’ Elevii raspund la intrebari. Explozia
1. Din cate parti este alcatuita poezia?
solara
2. Cum incepe prima parte?
3. Care este raspunsul codrului?
4. Ce cuprinde al doilea raspuns al
codrului? Aprecierea
5. Care este principalul mod de verbală a
expunere? răspunsurilor
corecte
6. Ce figuri de stil si ce fel de imagini
artistice intalnim in poezie?
7. Care sunt sentimentele codrului? Acvariul
(sentimentele codrului vor fi sentimenelor
 descoperite cu ajutorul metodei –
Acvariul sentimentelor- elevii vor
alege sentimentele codrului )
8. Prin ce se deosebeste poezia “Ce te
legeni…” de alta poezie?
9. De ce credeti ca aceasta opera este o
creatie lirica?
5.Asigurarea Pentru asigurarea feed-back-ului elevii Elevii lucrează pe grupe, astfel
feed-back-ului sunt rugati să transforme poezia, astfel încât să se poată ajuta cu Fise de lucru Se fac aprecieri
încât atmosfera din poezie fie mai veselă, idei/informaţii. verbale cu
8’ mai apropiată de gândirea noastră. După ce au terminat de completat privire la
Pentru aceasta avem Anexa 3, care ne va spaţiile goale, un reprezentant al răspunsurile
ajuta la transformarea poeziei. fiecărei grupe citeşte noua poezie. corecte
Vom înlocui spaţiile libere din textul de pe
fişă cu noi semne de punctuaţie, cu
sinonime şi antonime ale cuvintelor din
textul poeziei create de Mihai Eminescu.
Fişele le sunt date elevilor îndoite la mijloc,
astfel încât să nu se poată citi partea din
dreapta, care conţine poezia deja
modificată.

Se fac aprecieri asupra participării elevilor Conversația

6.Aprecieri la lecţie şi se vor nota elevii care au răspuns
asupra lecţiei mai mult
1’
7.Asigurarea Ca temă de lucru acasă toţi elevii vor Receptează Conversaţia
retenţiei şi a complete o fisa de lucru cu figurile de stil şi Îşi notează pe caiete indicaţiile
transferului imaginile artistice din poezia data, precum primate.
2’ şi cu desenul reprezentând imagini din
poezie. Anexa 4
 Proiect didactic

UNITATEA: Şcoala Gimnazială „George C. Dragu”, Coroiesti

PROFESOR: Patriche Diana Mirabela
DATA: 23.05.2017
CLASA: a V-a
DISCIPLINA: Limba şi literatura română
UNITATEA DE CONŢINUT: Poezia
SUBIECTUL LECŢIEI: “Ce te legeni…”de Mihai Eminescu
TIPUL LECŢIEI: mixta
TIMP: 50 min
COMPETENTE SPECIFICE:
- utilizarea categoriilor gramaticale învăţate, în diverse tipuri de propoziţii
- sesizarea organizării morfologice şi sintactice a textelor citite ( nonliterare şi literare )
- redactarea textelor cu destinaţii diverse
Obiective operaţionale:
La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:
 să citească fluent, corect şi expresiv textul,
 să identifice modul de expunere dominant,
 sa recunoască figurile de stil învăţate,
 să înţeleagă sensul unor cuvinte din text,
 să ilustreze sentimentele transmise, cu exemple.

Metode şi procedee: conversaţia , explicaţia,brainstorming, învăţarea prin descoperire, exerciţiul oral şi scris,explozia stelara, acvariul
sentimentelor.
Materiale şi mijloace:manual , fise de lucru.
Material bibliografic:
 Limba română, manual pentru clasa a V-a, Editura Humanitas ,Bucuresti,2000
 Ce poţi face cu o carte-Caiet de lectură şi scriere creativă, clasa a V-a , Ed. Art, Bucureşti,2014
 Texte literare din manualele alternative-clasa a V-a, Ed. Corint, Bucureşti, 2013.
Forme de organizare:
 activitate frontală;
 activitate independentă, individuală;
 ANEXA 1
ŞI EMINESCU A FOST COPIL
Odată, cam pe la 15 ianuarie1850, a venit pe lume un copil cu numele de Mihail Eminovici. Steluţa călăuzitoare a copilului s-a oprit
deasupra satului Ipoteşti, dăruindu-i bebeluşului Mihail numărul magic 7 (din şirul de 12 numere pe care le-au primit fraţii şi surorile sale).
Tatăl său, Gheorghe şi mama sa, Raluca, fiind ţărani români din nordul Moldovei, l-a crescut cu grijă, apoi l-au dat la şcoala din Cernăuţi.
  Copilăria lui Mihail este asemănătoare cu cea a tuturor copiilor crescuţi la ţară. El s-a bucurat de libertatea de a cutreiera nestingherit
imprejurimile satului natal, trâind cu plăcere în natură. Îi plăcea să observe transformările pe care natura din jurul său le suporta în toate
anotimpurile, ce anume se întâmpla când bătea vântul, când curgea apa, când privea un lac, etc. Îi plăcea, de mic, să vorbească cu natura,
aşteptând parcă răspunsuri de la ea, nu de la oameni.
  Vara îsi petrecea timpul în plimbări lungi în natură, în jurul satului Ipotesti strabătând dealurile, văile, luncile şi pădurile. Uneori, lipsea
zile intregi de acasă, spre ingrijorarea părintilor săi: „ Fiind băiet, păduri cutreieram/ Şi mă culcam ades langă izvor,/ Iar braţul drept sub cap
eu mi-l puneam/ S-ascult cum apa sună-ncetişor” ("Fiind baiet")
  Iarna umbla pe la şezători, unde îi plăcea să asculte doine şi balade, proverbe, basme, zicători.
Toate acestea au devenit izvoare de inspiraţie pentru ceea ce a scris mai târziu marele Mihai Eminescu.

Completaţi steluţele cu ideile voastre

raspunzând la următoarea întrebare adresată
copilului Mihail Eminovici:

Despre ce anume ţi-ar plăcea să scrii?

TEME
ale operei
lui
MIHAI
EMINESCU
 ANEXA 3
SĂ ADUCEM VESELIE ÎN POEZIE
Completaţi spaţiile goale cu semne de punctuaţie, sinonime,
antonime ale cuvintelor din textul original, astfel încât să realizaţi un
dialog imaginar dintre o furnică nervoasă şi un condru vesel, optimist. Ce ?! Te legeni?
Ce__ Te legeni ____ - semne de punctuaţie care arată 
-“ Ce___ Te legeni, codrule, (întrebarea şi mirarea) -“ Ce?! Te legeni, codrule,
Fără ploaie, fără vânt, Fără ploaie, fără vânt,
Cu crengile pământ___” - semne de punctuaţie care arată  Cu crengile pământ?!”
- “De ce__ Nu m-aş legăna - semn de punctuaţie care arată  - “De ce? Nu m-aş legăna
Dacă______vremea mea! - sinonim pentru trece (se duce) Dacă vine vremea mea!
Noaptea ______ ziua _______ - antonime pentru creşte şi scade Noaptea scade, ziua creşte
Şi frunzişu-mi ____________ – antonim pentru răreşte Şi frunzişu-mi îndeseşte.
Bate vântu frunza–mi _______ - antonim pentru descreşte Bate vântu frunza-mi creşte
Cântăreţii mi-i __________; - antonim pentru alungă (nu îi primeşte) Cântăreţii mi-i primeşte;
Bate vântul dintr-o parte – Bate vântul dintr-o parte –
_____-i ici, _______-i departe. – antonime pentru iarna şi vara Vara-i ici, iarna-i departe.
Şi de de să nu mă-________, - sinonim pentru mă aplec Şi de de să nu mă-nclin,
Dacă păsările__________! - antonim pentru pleacă Dacă păsările vin!
Peste vârf de rămurele Peste vârf de rămurele
_____ în stoluri rândunele - antonim pentru pleacă Vin în stoluri rândunele
________gândurile mele - antonim pentru ducând Aducând gândurile mele
Şi norocul meu cu ele. Şi norocul meu cu ele.
Şi se-_______ pe rând, pe rând, - antonim pentru se duc Şi se-ntorc pe rând, pe rând,
Zarea lumii __________, - antonim pentru întunecând Zarea lumii luminând,
Şi se-_______ ca clipele, - antonim pentru se duc Şi se-ntorc ca clipele,
Scuturând aripele, Scuturând aripele,
Să mă lasă-__________ - antonim pentru pustiit (neînsufleţit) Să mă lasă-nsufleţit
_________ şi __________. – antonime pentru vestejit şi amorţit Înverzit şi dezmorţit.
Şi cu doru-mi singurel___ - semne de punctuaţie care exprimă  Şi cu doru-mi singurel?!
De__ Mă-ngân tocmai cu el!” (întrebarea şi mirarea). De! Mă-ngân tocmai cu el!”
 ANEXA 4
Pedeapsa macului de Vasile Voiculescu
Arde macul să se-nsoare, Completează fişa de lucru cu:
Macul roşcovanul,
C-a pus ochii pe-o Cicoare…  FIGURI DE STIL întâlnite în poezie
Nu-i ca ea o altă floare
Mandră, în tot lanul.
Însă floarea mult iubită,
Floare mai aleasă,
Nu-i cu macul potrivită,
Ci-i cu Flutur logodită
Şi-i va fi mireasă.
Craiul Flutur, domnul mare,  IMAGINI ARTISTICE întâlnite în poezie
Mânios, pe dată,
S-aruncă pe vânt călare,
Şi-ajungând la Mac în zare,
A pornit a-l bate.
Cu aripile-aurite,
Strajnic mi-l loveşte.
Jos cad foile izbite,
Şi din urmă, risipite,
Vântul le goneşte.
Râd cicorile şi lanul…
Creşte veselia,
Că din Macul Roşcovanul
A ramas acum, sărmanul,
Numai măciulia.  Desenul care să reprezinte aceste imagini.