Sunteți pe pagina 1din 8

PROIECT DIDACTIC

Data : 14.05.2019
Clasa: a VI-a B
Şcoala:Şcoala Gimnazială „Grigore Antipa” Botoşani
Propunător: Gavril Simona - Cătălina
Obiectul :Limba şi literatura română
Subiectul : Textul descriptiv în versuri (Pastelul). Recapitulare
Tipul lecţiei : recapitulare

COMPETENŢE GENERALE:2. Receptarea mesajului scris de diverse tipuri;


3. Redactarea textului scris de diferite tipuri.
COMPETENŢE SPECIFICE:

2.1. Corelarea informaţiilor explicite şi implicite din texte literare şi nonliterare,


continue, discontinue şi multimodale;
2.3. Prezentarea unor răspunsuri personale, creative şi critice pe marginea unor texte
diverse;
3.3. Adecvarea textului scris la situaţia şi scopul de comunicare.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

O 1: să identifice caracteristicile unui text descriptiv.


O 2: Să dea exemple de figuri de stil diferite dintr-un text dat;
O 3: să identifice corect elementele de versificaţie învăţate;
O 4: - să-şi exprime propia părere despre un text literar, folosind mijloace diferite de
exprimare.
METODE: conversaţia, exerciţiul, explicaţia, problematizarea, ciorchinele,
acvariul sentimentelor, aprecierea verbală, autoevaluarea.
MATERIAL DIDACTIC: planşe, markere, fotografie, fişe de lucru
FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII: frontal, în perechi, pe grupe.

Bibliografie:
 Programa şcolară de limba şi literatura română – clasele V-VI, M.E.N., 2017
 Manual de Limba şi literatura română pentru clasa a VI-a,Editura Didactică şi
Pedagogică
 Pamfil, Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise,
Piteşti, Editura Paralela 45, 2003;
 Parfene Constantin,Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală,Editura
Polirom, Iaşi,1999
DESFĂŞURAREA LECŢIEI:

Etapele lecţiei Ob Activitatea profesorului Activitatea elevilor Resurse Evaluare


op.
1. Moment  fac prezenţa;  se pregătesc pentru conversaţia frontal
organizatoric  asigur climatul necesar lecţie
(1’)  îmi pregătesc cele necesare
2. Verificarea  Numesc elevii care vor citi exerciţiile  verifică tema, corectând conversaţia, frontal
temei (3’) avute ca temă, corectând eventualele eventualele greşeli explicaţia
greşeli
3. Moment  Arat copiilor o fotografie reprezentând  privesc imaginea, conversaţia frontal
aperceptiv (1’) un tablou din natură, spunând că aş vrea să încercând să găsească problematizarea
realizez un tablou după această fotografie, soluţia – se pot folosi
dar nu am acuarele sau vreun alt cuvintele
instrument de desen. Îi întreb ce pot să
folosesc pentru a realiza tabloul.
4. Anunţarea  pornind de la ideea de a realiza un  ascultă obiectivele conversaţia frontal
temei şi a „tablou” cu ajutorul cuvintelor, voi anunţa lecţiei explicaţia
obiectivelor elevii tema lecţiei de astăzi- Textul  scriu titlul lecţiei pe
(1’) descriptiv în versuri. Recapitulare, caiete
anunţându-i şi obiectivele.
 scriu titlul pe tablă
5. Desfăşurarea O1  Cu ajutorul elevilor se va completa la  Completează frontal
activităţii de O1 tablă un ciorchine având ca temă centrală ciorchinele încercând să ciorchinele
învăţare (23’) O2 textul descriptiv în versuri, la care se vor stabilească cât mai multe
O3 adăuga elementele caracteristice acestuia: caracteristici ale textului
O4 exprimă sentimentele poetului, poate fi de descriptiv în versuri
tip tablou sau de tip potret, se folosesc (pastel)
figuri de stil (personificare, comparaţia,
epitet, enumeraţie), se adresează mai
multor simţuri ale cititorului – imaginile conversaţia
artistice. explicaţia
 Împart elevilor fişe de lucru în perechi exerciţiul
(anexa I), explicându-le cerinţele şi modul acvariul
de completare. Citesc cerinţele fişei, sentimentelor în perechi
 La sfârşit se citesc rezolvările, rezolvându-le.
corectându-se eventualele greşeli. Citesc rezolvările,
corectând eventualele
greşeli.
6. Retenţie şi O1  Citesc elevilor un scurt fragment de  Completează planşele. turul galeriei pe grupe
transfer (18’) O4 pastel (Anexa II), apoi, elevii, împărţiţi în
cinci grupe de cate 3-patru elevi vor trebui
să scrie cateva argumente pentru a
demonstra că textul este o descriere  Completează planşele
literară în versuri de tip tablou. colegilor, sau adaugă
 După 10 minute, grupele vor face trei comentarii la ceea ce au
schimburi de planşe, astfel încât fiecare scris colegii
grupă să poată să-şi scrie completările sau 
comentariile privind modul de completare
al planşei.
În final se vor comenta cele cinci planşe,
astfel încât se va obţine o imagine clară a
caracteristicilor textului descriptiv în
versuri.
7. Tema pentru  să scrie o compunere (10-15 rânduri) în  notează cerinţele temei, explicaţia frontal
acasă (1’) care să descrie cât mai sugestiv anotimpul cerând lămuriri
primăvara. suplimentare în caz de
nevoie
8. Evaluare (2’)  Voi evalua activitatea în ansamblu,  participă la evaluarea aprecierea frontal,
evidenţiind elevii activi, încurajându-i pe lecţiei şi la propria verbală, individual
cei mai puţin activi. evaluare autoevaluarea
Anexa I:
Fişă de lucru în perechi

LUNCA DIN MIRCEŞTI


după Vasile Alecsandri

Bate vânt de primăvară şi pe muguri îi deschide;


Vântul bate, frunza creşte, şi voioasă lunca râde.
Sub verdeaţa drăgălaşă dispar crengile pe rând.
Şi sub crengile umbroase mierla sare şuierând. (…)

Tot ce simte şi viază, fiară, pasăre sau plantă


În căldura primăverii naşte, saltă, zboară, cântă.
Omul îşi îndreaptă pasul cătră desul stejăriş,
Unde umbra cu lumina se alungă sub frunziş.

DICŢIONAR:
*viază = trăieşte, vieţuieşte

CerinŢe:

1.Selectaţi, din tabelul de mai jos, substantivele potrivite stării tale de după
prima lectură. Argumentaţi!

uimire încântare tristeţe amuzament


durere bucurie speranţă apăsare
melancolie îngrijorare entuziasm
speranţă surprindere indiferenţă

2. Ce mod de expunere s-a folosit în textul citit?


3. Rescrieţi structurile următoare, aşezând adjectivul în faţa substantivului. Ce
schimbări observaţi? De ce am folosi această ordine a cuvintelor în propriile noastre
descrieri?
verdeaţa drăgălaşă –
crengile umbroase –
4. Identificaţi în textul de mai sus două epitete şi o enumeraţie.

Epitete –
Enumeraţie-

5. Găsiţi epitete potrivite pentru substantívele: primăvară, muguri şi umbră.


6. Stabiliţi măsura ultimului vers din prima strofă.
7. Precizaţi rima acestor versuri.
8. Grupaţi următoarele structuri în funcţie de imaginea artistică pe care o
creează:
verdeaţa drăgălaşă, mierla sare şuierând, voioasa luncă râde, umbra cu
lumina se alungă sub frunziş.

Imagini vizuale Imagini auditive Imagini motorii

9. Realizaţi un desen simplu care să sugereze tabloul descris de versurile citite,


aşa cum vi-l închipuiţi voi.
ANEXA II:

NOAPTE DE TOAMNĂ
de George Topârceanu

Murmur lung de streşini, risipite şoapte


Cresc de pretutindeni şi se pierd în noapte.
Rareori prin storuri o lumină scapă
De-mi aprinde-n cale reci oglinzi de apă.

Tot mai des în preajmă umbre vii răsar,


Ploaia peste case pică tot mai rar
Şi-n grămezi de neguri apele se strâng…
Lumea-ntreagă doarme, streşinile plâng.

S-ar putea să vă placă și