UNIVERSITATEA DIN PITESTI

FACULTATEA DE STIINTE
KINETOTERAPIE LA PERSOANE CU DIZABILITATI

DEFICITE FUNCTIONALE CONDITIONATE DE

VARSTA
Program de recuperare prin hidrokinetoterapie
pentru copii cu Sindrom Down

Student: IONESCU CRISTIAN

KPD, ANUL I, GR 2

Cap.I.Introducere
I.1.Scurt istoric al Sindromului Down
I.2.Prezentarea generala a Sindromului Down
Cap.II.Partea fundamentala
II.1.Mijloace de tratament generale in Sindromul Down
II.1.1.Obiective terapeutice generale
II.1.2.Scopul interventiilor terapeutice
II.2.Hidrokinetoterapia-mijloc de tratament in Sindromul Down
II.2.1.Hidrokinetoterapia-notiuni gernerale
II.2.2.Obiective de baza a hidrokinetoterapiei
II.2.3.Principii metodice generale
II.2.4.Scopul hidrokinetoterapiei
II.2.5.Programul de hidrokinetoterapie
II.2.6.Contraindicatiile hidrokinetoterapiei
Cap.III.rezultate obtinute prin hidrokinetoterapie
Cap.IV.concluzii
BIBLIOGRAFIE
1. Almasan Dorin- Istoria exercitiilor fizice,educatiei fizice si
sportului,Cluj 1994
2. Constantin A., Tiberiu-L.V., Adriana Albu- Kinetoterapia pasiva,Ed.
Polirom, 2004
3. Czeizel Endre- Az emberi oroklodes, Ed. Gondolat Budapesta, 1976
4. Dr. Betnakik Belane- Hidroterapia es specialis uszooktatas, Budapest,
2002
de hidrokinetoterapie si inot therapeutic, Ed. Risoprint cluj-napoca,
2005
5. Gardos Magda, dr. Monus Andras- Gyogytestneveles, Ed. Sport
Budapesta, 1982
6. Internet: www.down-syndrome.org
www.ds-health.com
www.vanderbiltchildrens.com
www.medicalnewstoday.com
www.sciencedaily.com
7. John M. Dunn, Hollis F.Fait- Special physical education, Ed. Brown
Publishers, Iowa 1989
8. Kiss Sziodnia- Human Genetika, Ed. Abel Cluj-Napoca, 2004
9.Laurentiu Szatmary, Horatiu Nicolae Pop, Elena Zamora- Elemente
10. Nicolae H.P., Elena Zamora- Cresterea volumului si fortei
musculare, Ed. Risorpint Cluj-Napoca, 2007
11.Robansecu N.- Readaptarea copilului handicapat fizic
12. Robanescu N.- Reeducarea neuro-motorie, Ed. Medicala Bucuresti,
2001
13. Tudor Sbenghe- Kinetologie profilactica, terapeutica si de
recuperare, Ed. Medicala Bucuresti, 1987

I.INTRODUCERE
I.1.Scurt istoric al Sindromului Down Sindromul Down a fost identificat pentru prima
dat n 1860 de doctorul John Langdon Hydon Down. Hydon Down a
observat in institutii de boli mentale similaritati in manifestarea comportamentala si
caracteristicile fizice unor persoane care proveneau din mediuri diferite.Acestor persoane
nu li s-a acordat o atentie speciala, atat rudele cat si medicii fiind convinsi ca nu exista
nici un remediu sau tratament. In 1959 Turpin, Jerome Lejeune, Lafourcade au
descoperit adevarata cauza a acestei boli.
Sindromul Down a fost si inca mai este perceput de catre unii specialisti ca o boala,
considerand ca cei cu acest sindrom sunt suferinzi de ceva pentru care nu exista
tratament.
II.PARTEA FUNDAMENTALA
II.1.prezentarea generala a Sindromului Down Sindromul Down este o boal genetic,
cromozomial. n 95% din cazuri Sindromul Down se prezint ca trisomia 21, in
5% din cazuri se prezinta prin mozaicism sau are loc o translocatie. Se aprecieaza ca
aceasta boala apare cu o frecventa de 1 la 600-700 de nasteri.
Organismul uman are 23 perechi de cromozomi: 22 autozomi si doi cromozomi sexuali
(la femei 22+ XX, la brbati 22+ XY). Fiecare celul din organism posed deci 46
cromzomi cu excepia celulelor sexuale (ovul/spermatozoid) care au jumtate din setul
cromozomial (ovulul: 22+X, spermatozoidul: 22+X sau 22+Y). La unirea dintre
spermatozoid i ovul va rezulta o celul cu un set complet cromozomial (44+XX sau
44+XY). In cazul in care se prezinta ca trisomia 21 fiecare celul a organismului poseda
trei cromozomi 21. Acest extra cromozom 21 provine din ovul sau spermatozoid. Se
presupune ca n timpul formrii celulelor sexuale cei doi cromozomi 21 nu se
separa (nondisjuncie). n timpul fertilizrii, la fuziunea dintre ovul i spermatozoid (n
mod normal fiecare cu 23 cromozomi) unul va avea un cromozom n plus n poziia 21
rezultnd o celula cu 47 cromozomi. Aceast celul, cu dezvoltarea embrionului se
multiplic, fiecare celul va avea 47 cromozomi, dezvoltndu-se sindromul Down.
Cand are loc o translocaiei sunt prezeni trei cromozomi 21 dar unul este lipit (sau
translocat) de un alt cromozom, de obicei cromozomul 14, 21 sau 22. 3-4% din cazuri
sunt cauzate de translocatie. Aproximativ la o treime sau la jumtate din cazuri
translocatia se transmite de la unul dintre parini. Printele este purttor, fr semen de
boala, avnd material genetic normal, cu diferena ca un cromozom 21 este atasat de
un alt cromozom. O alt form a sindromului Down este mozaicismul care apare la
aproximativ 1% din cazuri. n cazul mozaicismulu nondisjuncia apare dup ferilizare, n
timpul formrii embrionului. n acest caz doar o parte dintre celule va fi afectat, restul
celulelor vor avea set cromozomial normal.
Forma clinic a sindromului Down va fi determinat de numrul celulelor afectate.
Sindromul Down afecteaza de obicei sistemele:
-cardiovascular,
- nervos,
- cutanat,
-exocrin.
Din punct de vedere clinic i morfologic prezint urmtoarele caracteristici:
- tonus muscular sczut i laxitate la nivelul ligamentelor;
- diametrul capului redus, occiput plat, fa mai lat,

rdcina nasului mai evazat, fisurile palpebrale orientate mai spre superior, gura mic;
- urechile sunt mici, gtul mai scurt, mna mai mic, degetele scurte si divergente, dnd
impresia c sunt de aceeai lungime, cu excepia policelui i a degetului mic foarte scurt;
- n palm, la peste jumtate dintre cazuri, este prezent doar o singur creast palmar
orizontal format prin fuziunea plicii mijlocii i a celei inferioare;
- macroglosie, bolta palatin ogival, dinii neregulat implantai, toracele evazat,
abdomen hipoton, picioare scurte i plate, piele uscat i flasc, prul aspru, friabil,
organele genitale subdezvoltate;
- dezvoltare ntrziat, malformaii congenitale frecvente, afeciuni oculare, tulburri
metabolice i imunologice;
- toate cazurile prezint grade diferite ale deficienei mintale;
- dezvoltarea psihomotorie pe etape este ntrziat; copilul este lent, apatic, pasiv, dar
poate avea i episoade n care trece de la docilitate la aciuni de auto- si heteroagresivitate;
- atenia este labil la toate vrstele, memoria preponderent mecanic, comprehensiunea
redus, dezvoltarea limbajului ntarziat, toate acestea ngreuind procesul educativ
- au o sensibilitate crescut pentru sunete ritmate, muzic si dans
Particularitati morfologice
-ochii oblici i limba fisurat apare in 88% din cazuri;
-hipotonus muscular la 84%;
-occipitalul plat la 82%;
-absena lobilor de la ureche la 80%;
-palatul ogival la 74%;
-radcina nasului puin proeminent la 62%.
Caracteristici fizice:
- profil facial plat, nas mic cu puntea nazal lsat n jos;
- fisur palpebral oblic, ochii nclinai n sus;
- aspect modificat al urechii, ureche implantat mai jos dect in mod normal;
- hiperflexibilitate, capacitate exagerat de a-i ntinde articulaiile;
- aspect modificat al falangelui mijlociu al degetului mic (degetul se ndoaie o singur
dat in loc de dou ori);
- pliu cutanat la pleoapele superioare la colul intern al ochilor;
-distan mai mare dect in mod obisnuit ntre degetul mare i al doilea deget de la picior;
- limb prea mare n raport cu dimensiunea gurii.
Din cauza retardului mental ,care merge pana la idiotie, copii sunt:
-apatici
-dezinteresati
-cu intelegere dificila
-memorie mecanica
-vorbesc cu intarziere
-au un limbaj sarac
-voce ragusita
Uneori acesti sunt agresivi, gelosi, neascultatori. Q.I. lor rareori depaseste 40-50%.
II.1.1.Mijloace de tratament generale in Sindromul Down
Mijloace proprii care cuprind:
Exercitii fizice special adaptate, organizate si conduse de catre un specialist

 Gimnastica medicala
Metode kinetoterapeutice( metoda Bobath, metoda Frenkel)
Mijloace ajutatoare:
Mijloace imprumutate din unele ramuri sportive( ex.
baschet, handball, fotbal, atletism, tennis de masa,)
Alte forme: stretching muscular
Mijloace asociate:
Factori naturali de calire: aer, apa, soare
Odihna activa
II.1.2.Obiective terapeutice generale
corelarea posturala general sau pe segmente, statica si dinamica
dezvoltarea mobilitatii articulare
tonifierea musculara, pe grupe musculare sau generalizata
prevenirea avansarii retracturilor lighamentare
corectarea deficientelor posturale ale coloanei vertebrale( ex. cifoza, scolioza, lordoza)
corectarea atitudinii capului inclinat ianinte
corectarea membrelor inferioare in valgum sau varum
facilitarea masticatiei
dezvoltarea coordonarii si echilibrului
imbunatati capacitatii de effort
combaterea obezitaii
II.1.3.Scopul interventiilor terapeutice
Cuprinde activitati zilnice conform obiectivelor sanogenetice:
1. mentinerea unei stari optime de sanatate
2. asigurare cresterii normale si a unei dezvoltari fizice armonioase
3. asigurarea functonalitatii normale a organelor, aparatelor si sistemelor organismului
II.2. Hidrokinetoterapia ca mijloc de tratament in Sindromul Down
II.2.1.Hidrokinetoterapia-notiuni generale
Hidrokinetoterapia, metoda exercitiilor kinetice in apa , a luat o mare amploare in special
in perioada epidemiilor de poliomielita.
Azi hidrokinetoterapia face parte din programele de recuperare functionala destinata celor
cu: boli neurologice centrale si periferice, boli reumatismale, sechele posttraumatice,
afectiuni cardio-respiratorii( stari post-infarct miocardic, astm bronsic de efort)
Exista doua modalitati de aplicare a hidrokinetoterapiei
partiala- imersia unui singur membru sau segment de membru
generala- imersia intregului corp
Hidrokinetoterapia partiala este utilizata aproape exclusive pentru cresterea mobilitatii
prin miscari passive, pasivo-active sau active.Se executa in cadrul bailor partiale de maini
sau de picioare.Efectele se datoreaza proprietatilor apei calde:sedarea durerilor, relaxare
musculara.
Hidrokinetoterapia generala se caracterizeaza prin imersia totala a intregului corp in
bazine individuale, in bazine mari collective sau piscine.
Utilizarea hidrokinetoterapiei se bazeaza pe doua fenomene: plutirea corpului si
rezistenta opusa de masa lichida pe anumite directii de miscare.
Plutirea este consecinta principiului lui Arhimede:

 Un corp scufundat total sau partial intr-un lichid in repaus este impins cu o forta
verticala , orientate de jos in sus si este egala cu greutatea volumului de lichid dezlocuit
de corp.
Plutirea corpului in apa se datoreaza diferentei dintre densitatea apei si densitatea
corpului uman.datrita acestui fenomen , hidrokinetoterapia permite utilizarea unor forte
musculare reduse pentru mobilizarea ortostatica si mers( in cazul leziunilor musculare
sau articulare ale membrelor inferioare), scaderea durerii articulare prin diminuarea
presiunilor intraarticulare. Fenomenul de plutire poate fi accentuat prin utilizarea de
flotoare de diverse marimi si materiale pentru intregul corp au doar pentru unele
segmente.Un grad mai mare de flotatie este obtinut I bazinele cu apa minerala sau cu apa
sarata.Cu cat densitatea apei este mai mare , plutirea corpului va fi mai usoara.Orice
miscare executata de jos in sus va fi facilitata, putandu-se efectua cu un minim de forta
musculara.
Fenomenul de rezistenta opusa de apa se manifesta la miscarile laterale sau la cele de sus
in jos.Rezistenta creste cu viteza miscarii si cu suprafata frontala de contact.
Aceasta suprafata poate fi marita prin aplicarea pe corp a unor placi, mai mult sau mai
putin late, care ingreuneaza miscarea, crescand forta musculara.
Ca si in cazul hidrokinetoterapiei partiala, caldura apei isi exercita din plin avantajele
descries mai sus.Caldura apei scade vascozitatea tisulara, avand un rol important in
combaterea contracturilor musculare.In general , se utilizeaza temperature intre 33 si 36
grade Celsius pentru bazinele de hidrokinetoterapie.
Durata unei sedinte de hidrokinetoterapie este foarte variabila, de la 10-15 minute pana la
60 de minute.
Exercitiile fizice executate in cadrul acestei metode au la baza acelasi tehnici ca si cele
executate pe uscat, tinand seama insa de avantajele oferite de mediul acvatic.Pentru a
usura executia exercitiilor fizice in apa s-au imaginat o serie de piese de mobilier pentru
bazinele de hidrokinetoterapie(scaune, plansete inclinate, suporturi, bare de sustinere fixe
si mobile).
Piscinele mari sunt destinate in special kinetoprofilaxiei, inotului therapeutic sau
grementului.
Exista bazine cu constructie mai deosebita, in functie de scopul urmarit: bazine de mers
cu fundul ondulat sau diverse pante, cu adancimi variabile si cu instalatii de suporturi pe
role.
II.2.2.Obiective de baza in hidrokinetoterapie
a.) educarea si reeducarea, corectarea posturii si aliniamentului corpului si a segmentelor
sale
b.) obtinerea relaxarii generale si locale, a decontracturii musculare, inhibarea spasticitatii
11
c.) obtinerea si pastrarea unui tonus muscular adecvat activitatilor cotidiene
d.)mentinerea si cresterea progresiva a fortei si rezistentei musculare in vederea realizarii
mobilitatii, stabilitatii si a controlului motor
e.) recastigarea si marirea treptata a amplitudinii miscarii articulare pana la unghiul
maxim
f.) obtinerea si cresterea flexibilitatii, elasticitatii, si supletei
g.) educarea si reeducarea indemanarii, coordonarii si controlului echilibrului si a
abilitatii

h.) prevenirea posturilor si atitudinilor incorecte, corectarea acestora

i.) educarea si reeducarea sensibilitatii
j.) educarea si reeducarea lateralitatii, locomotiei, mersului independent
k.) prevenirea instalarii atrofiei musculare, osteoporozei
II.2.3.Principii metodice generale
1. Primum non noncere(Hipocrate)-Inainte de toate sa nu faci rau
2. Obtinerea efectelor profilactice si terapeutice ale presupune o buna pregatire atat
teoretica cat si metodica
3. Cunoasterea exacta adiagnosticului si a starii functionale prezente a pacientului
4. Respectarea principului metodic al accesibilitatii si selectarea, adaptarea si combinarea
mijloacelor terapeutice
5. Dozarea efortului se va face gradat, trecand de la usor la greu, de la simplu la complex
si de la cunoscut la necunoscut
6. Individualizarea tratamentului
7. Principiul economiei de efort-organismul nu va fi solicitat pana la capacitatea maxima
de effort
8. Participarea active si constienta a pacientului la procesul de tratament
9. Respectarea conditiilor de igiena individuala si colectiva
10. Tratamentul sa fie complex, unitar, vizand acelasi efect-vindecarea
11. Supravegherea si controlul medical permanent
12. Continuarea terapiei si dupa incheierea procesului de vindecare
II.2.4.Scopul hidrokinetoterapiei
Imbunatatirea capacitatii motrice generale
Imbunatatirea functiei segmentului sau a segmentelor afectate(functional, active si
independent)
Stimularea psihica
II.2.5.Programul de hidrokinetoterapie
Programele au character individual , ele cuprinzand exercitii adaptate evolutiei probabile
a copiilor.Exercitiile fizice sunt combinate cu exercitii respiratorii care antreneaza intreg
trenul superior,inspiratiile fin profunde iar expiratiile facandu-se cu forta si
zgomot.Exercitiile respiratorii au un rol de repaus activ.
Durata unei sedinte de hidrokinetoterapie este de 40-45 de minute din care: 5 minute
cuprinde incalzirea 30-35 minute partea fundamentala 5 minute incheierea.
Inainte de intrarea in bazin pacientul este obligat sa faca dus!
I.Incalzirea
-la marginea bazinului
-pozitia initiala: stand
-coloana cervicala: -flexii si extensii
-rasuciri stanga respective dreapta
-inclinari laterale
-rotiri
-membrele superioare: -flexii si extentsii
-extensii cu arcuiri
-rotiri simultane si alternative
-flotari si semiflotari
-coloana lombara: -fletii si extensii

-extensii si aplecari
-inclinari laterale
-circumductii
-membre inferioare: -fandari inainte, inapoi, lateral
-genuflexiuni
-ridicari pe varfuri, baretele sus, usoare
arcuiri laterale
-sarituri ca mingea
-forfecari( din pozitia sezand)
II.Partea fundamentala
Invatarea miscarilor pe uscat prin metode pasivo-active si active
Invatarea miscarilor in apa
Exercitii
1. Plutirea
-pacientul este intins pe apa in decubit dorsal, capul in sprijin pe umerii terapeututlui,
aflat si el in apa.
-urmeaza o inspiratie fortata cu mentinerea aerului in piept cat mai mult timp.
-dupa inspiratie capul pacientului nu mai este sprijinit de catre kinetoterapeut ci este lasat
sa pluteasca usor pe apa impreuna cu corpul care trebuie sa fie cat mai relaxat
-plutirea corpului pe apa se datoreaza diferentei dintre ensitatea apei si densitatea
corpului uman
-utilizeaza forta musculara redusa pentru mobilizarea articulara
-creste capacitatea de relaxare musculara in postura ortostatica
-scade durerile articulare prin diminuarea presiunilor intraarticulare
-fenomenul de plutire poate fi accentuate cu ajutorul unor plute
-in bazinele cu apa sarata sau minerala se poate obtine un grad mai mare de flotatie
deoarece cu cat densitatea apei este mai mare cu atat flotatia este mai usoara
2. pacientul in decubit ventral
-cu pluta, priza pe partile laterale distale
-miscare de picioare bras
-12 lungimi de bazin
3. pacientul in decubit dorsal
-bratele executa o miscare simultana sus-lateral-jos
-picioare bras
-6 lungimi de bazin
4. pacientul in decubit dorsal
-bratele in prelungirea corpului
-picioare craul
-4 lungimi de bazin
5. -procedeu craul
-4 lungimi de bazin
III. Revenirea dupa efort
Prin exercitii de revenire propriu zise
Prin joc
Exercitii de revenire propriu zise:
1.serii de scufundari cu expiratie completa sub apa

2.impingere de la margine cu plutire pe spate si revenire prin pedalare usoara cu brate si

picioare
3.mers prin apa cu expiratie si inspiratie ampla
4.pedalare cu bratele si cu picioarele in decubit dorsal
Revenirea dupa efort prin jocuri
1.lovirea apei cu palma prin stropirea partenerului
3. lupta cocosului se grupeaza doi cate doi, unul dintre ei se aseaza pe umarul
celuilalt, pierde perechea a carui partener de pe umeri cade in apa.
Programul de hidrokinetoterapie trebuie inclus in programa de reabilitare a copiilor cu
sindrom down de cel putin 2 ori pe saptamana.
Pe langa acesta se indica si o dieta adecvata.

Cap.III.Rezultate obtinute prin hidrokinetoterapie

Plutirea
Coordonarea miscarilor cu respiratia
Inotul pe spate
Procedeul bras
Procedeul craul
Socializare cu alti copii( autisti, diskinetici, spastici)
II.2.6.Contraindicatiile hidrokinetoterapiei
Hidrokinetoterapia are putine contraindicatii absolute, amintim doar afectiunile
dermatologice si starea febrile.Contraindicatiile relative sunt date de unele
afectiuni cardiovasculare, varsta avansata, hipotensiune arteriala.

Cap.IV.Concluzii
Copii care sufera de Sindrom Down sunt totusi capabili sa invete, dar au nevoie de mai
mult timp din cauza retardului mintal.Au probleme in mentinerea concentrarii atentiei
mai mult timp, este aproape imposibil de a le mentine atentia asupra unei miscari mai
mult de cateva momente.
Invatatul este facilitat daca ei se afla intr-un mediu unde se simt iubiti si unde nu se simt
inferiori celor din jur deoarece sunt afectivi, sociabili,sensibili la frumos
Schimbarile bruste, inexplicabile care se petrec in jurul lor ii pot afecta.
Invatarea unor deprinderi si competente prioritare pot fi invatate prin:
Jocuri de constructie
Jocuri puzzle
Jocuri educative(alfabetul)
Betisoare, numaratoare
Jetoane cu numere si cifre insotite de imagini
Vizionare casete cu desene animate, filme educative
Confectionare de materiale artistice
Dezvolta memoria vizuala
Educatia senzoriala: tactila
vizuala
auditiva
Educatia senzoriala tactila:
Informatiitactile- formarea unor gesture utile( a lua, a pune, a inchide, a deschide)
Identificarea proprietatilor materialelor(moale-tare, usor-greu, fin-dur)
Identificarea formelor

 Identificarea temperaturii diferitelor obiecte

Educatia senzoriala vizuala:
Perceperea vizuala:-culoare
-forma
-dimensiune
Aprecierea globala a cantitatii
Pozitia spatiala
Preceptia miscarilor
Atentia vizuala(Care este deosebirea?)
Implicatia semantica a imaginii si raportul dintre imagine si cuvant
Mobilizarea vizuala- 5 cuburi colorate se arunca pe rand oe jos i se cere copilului sa
spuna care a fost ultimul cub aruncat
Educatia senzoriala auditiva:
Perceptia auditiva, perceptibilitatea
fenomenelor sonore, reactii de orientare la sursele sonore
Sunet muzical, zgomot, fluier
Discriminare: zgomot si absenta zgomotului(tuna-liniste)
Identificarea auditiva:-intensitate
-variatia intensitatii
-directia sunetului
-inaltimea sunetului(vorbesti tare-vorbesti incet)
Achizitia ritmului:- lent
-rapid
-mers in ritmuri diferite si oprire la semnal sonor
Activitati matematice
Numara corect crescator din unu in unu in limitele 0-10
Verbalizeaza compararea folosind expresiile:mai mare, mai mic, egal
In concluzie atat specialistii cat si rudele trebuie sa fie atenti san u le acorde mai mult
ajutor decat au intradevar nevoie, deoarece pot sa ii stimuleze negative.