TERINTE MIHAELA

KMS III-GR.305 E

PARALIZIA NERVULUI CUBITAL(F1-F2)

1).Date despre afectiune
Repere anatomice
Nervul cubital isi are originea n ultimele dou rdcini ale plexului brahial (C8-T1),
respectiv n trunchiul inferior al acestuia. Cubitalul se desprinde din plex (din
fascicolul median), i coboar ca nerv independent pe faa intern a braului.Strbate
septul intermuscular i apare la nivelul cotului, n anul epitrohleo-olecranian, unde
poate fi lezat uor. La antebra, alturi de artera cubital, coboar tot pe faa intern i
strbate canalul carpian ,ajungnd la mn ntre degetele IV i V, unde se ncurbeaz
spre index formnd o arcad. Cubitalul inerveaz doar muchii antebraului i
minii,astfel :
Teritoriul de inervatie.
-La antebrat da ramuri colaterale pentru cubitalul anterior , flexorul comun profund al
degetelor si un ram cutanat dorsal al mainii.
-Palmar se divide intr-un ram superficial senzitiv care se distribuie la tegumentul
partii interne a fetei palmare a mainii ,degetului mic si inelarului.
-Ramura terminala motorie profunda se distribuie musculaturii eminentei
hipotenare,muschilor interososi palmari si dorsali,ultimilor ) lombricali,eminentei
tenare,adductorului si scurtului flexor al policelui.

Sedii si mecanismele de lezare:

-Antebrat:-traumatism
-hematom in muschii antebratului
-ischemie
-Pumn si mana:4 locatii posibile
Canalul lui Guyon
-afectare senzitiva si deficit motor al tuturor muschilor inervati de cubital
-compresiune prin mase tisulare (ganglion,lipom,chist sinovial),presiune externa
Distal de canalul lui Guyon
-deficit motor al tuturor muschilor mainii,fara afectare senzitiva
-datorita compresiunii externe,compresiune prin ligamente,ganglioni
Ramul superficial terminal
-doar tulburari de sensibilitate
-fractura osului hamat,anevrism de artera cubitala

Semiologia general a paraliziei de nerv cubital cuprinde mai multe aspecte:

a)deficite motorii
deficitul motor la mn (pumn) este foarte redus - flexia minii (intervine
cubitalul anterior) este compensat uor de muchii palmari (inervai de nervul
median)
adducia minii este puin influenat - compensat de cubitalul posterior
(inervat de nervul radial)
la degete, tulburrile sunt evidente i imprim atitudini particulare (grifa
cubital)
la degetul mic - imobilitate complet, deget fixat n abducie permanent
imposibilitatea abduciei i adduciei ultimelor 4 degete (paralizia interosoilor
palmari i dorsali)
abolirea flexiei primei falange i extensiei celorlalte dou, pentru ultimele dou
degete (paralizia interosoilor i a ultimilor lumbricali) - pentru degetele II i
III, aceste aciuni sunt parial compensate prin primii lumbricali (inervai de
nervul median)
imposibilitatea adduciei policelui
diminuarea flexiei ultimei falange a policelui

b) tulburri trofice musculare

- intereseaz totalitatea muchilor eminenei hipotenare + totalitatea muchilor
interosoi + ultimii lumbricali + adductorul policelui + fascicolele interne ale
flexxorului comun profund
- reducerea (pn la aplatizare) a reliefului eminenei hipotenare
- adncirea spaiilor interosoase - aspectul de mn scheletic
- datorit atrofiilor i prevalenei tonusului muchilor rmai indemni apare
grifa cubital - flexia ultimelor dou falange, mai ales la degetele IV i V, n
timp ce prima falang a degetelor rmne extins - aceast atitudine poate fi
reductibil, dar se reinstaleaz odat cu relaxarea musculaturii.
c) tulburri de sensibilitate
- partea intern a feei palmare a minii, partea intern a feei palmare a
inelerului i faa palmar a degetului mic
- pe faa dorsal a minii - faa intern a minii, partea intern a primei falange a
mediusului, partea intern a ultimelor dou falange ale inelarului i faa dorsal
a degetului mic .
Tipuri topografice i particulare de paralizie
1. paralizia de nerv cubital la nivelul braului
2. paralizia de nerv cubital la nivelul cotului
a) cel mai adesea prin luxaia nervului cubital n tunelul epitrohleo-olecranian
b) sindromul de tunel cubital
3. paralizia nervului cubital la nivelul articulaiilor minii
a) sindromul de ram dorsal cubital
b) sindromul de ram terminal profund
2).Evaluarea pacientului:
Evaluarea amplitudinii articulare:
2. Articulaia cotului
Flexie, 140
3. Articulaia pumnului
Dorsoflexie55
Flexie
palmar60
nclinare
radial-30

nclinare
ulnar-20

Pronaie45

Supinaie -35
2.Examenul atitudinii.
Atitudine particular: grifa cubital,degetele 4,5 au I falanga extinsa si III/IV
flectate,policele abdus si extins.Tulburari trofice(lombricalii atrofiati) eminenta
hipotenara aplatizata,piele uscata.
3.Deficit motor

Nu face:
-abolita flexia si abd.mana
-micrile de abducie i adducie a degetelor cu atrofia spaiilor interosoase (m.
interosoi)
-flexia falangei I i a extensia falangelor II i III la nivelul degetelor 4 i 5
- adduciea policelui
-abolirea micrilor degetului 5
-nu face priza de opozabilitate indice-auricular
-deficit de rasfirare a degetelor
-hipoesteziea marginii cubitale a mainii.
Bilant muscular mana:
Flexie pumn
F1: flexorul ulnar al carpului, se palpeaz pe faa anterioar a antebraului, n 1/3
distal, n continuarea metacarpianului V, flexorul radial al carpului, se palpeaz
pe faa anterioar a antebraului, n 1/3 distal, n continuarea metacarpianului
F2: din poziia fr gravitaie, subiectul nu execut flexia pumnului.
Extensie pumn
F1: extensorul ulnar al carpului se palpeaz pe partea dorso-lateral a antebraului,
extensorii radiali se palpeaz pe partea dorso-medial a antebraului.
F2: din poziia fr gravitaie, subiectul execut extensia pumnului.
Add.pumn
F1: palparea muchilor se va face conform descrierii anterioare.
F2: din poziia fr gravitaie, subiectul execut nclinarea cubital a pumnului..
Abd.pumn
F1: palparea muchilor se va face conform descrierii anterioare.
F2: din poziia fr gravitaie, subiectul nu execut nclinarea radial (abducia) a
pumnului.
Flexia degetelor (din MCF)
F1: se palpeaz pe partea supero-medial a antebraului.
F2: din poziia fr gravitaie subiectul nu face flexia falangei I degetelor 4,5 din
MCF.
Extensie degete
F1: tendoanele se palpeaz pe partea dorsal a minii; muchiul se palpeaz pe partea
posterioar a antebraului
F2: din poziia fr gravitaie subiectul nu face extensia falangelor 2,3 degetelor din
MCF.(extensia
Abducia degetelor
F1: se palpeaz n spaiile intermetacarpiene, iar abductorul degetului mic pe partea
lateral a metacarpianului V.
F2: din poziia fr gravitaie subiectul nu execut abducia degetelor.
Add.degete
F1: nu se pot palpa din cauza planului profund n care se situeaz.
F2: din poziia fr gravitaie subiectul nu execut adducia degetelor.

Flexie police
F1: tendonul flexorului lung al policelui se palpeaz la nivelul falangei a II-a pe
partea palmar; tendonul flexorului scurt al policelui se palpeaz la nivelul falangei
proximale pe partea palmar a acestuia.
F2: din poziia fr gravitaie subiectul execut flexia policelui.
Extensie police
F1: tendonul extensorului lung al policelui se palpeaz la nivelul falangei a II-a pe
patea dorsal; tendonul flexorului scurt al policelui se palpeaz la nivelul falangei
proximale pe partea dorsal a acestuia.
F2: din poziia fr gravitaie subiectul execut extensia policelui.
Opoziia policelui cu degetul mic
Pacientul nu face add police
ALTE TESTE FUNCTIONALE
-Semnul lui Wartenberg-+
-testul evantaiului-(absent)
-pensa police-auricular(absent)
-nu poate zgaria masa cu degetele 4-5
-nu poate realiza incrucisarea degetelor
-efectueaza miscari trucate
3).DIAGNOSTIC FUNCTIONAL
Deficit senzorio-motor la nivelul mainii stg.cu neuropatie ram terminal profund .
-Sindromul de ram terminal profund (sindromul Ramsay-Hunt) - este un tip clasic
de neuropatie canalicular sau de ncarcerare (entrapment neuropathy)-deficit motor si senzitiv muschii lumbricali 3,4-interososi,add.police,muschii
eminentei hipotenare (palmarul scurt, abductorul degetului mic, flexorul degetului
mic, opozantul degetului mic).
4).OBIECTIVE
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Prevenirea si corectarea deviatiilor

Evitarea instalarii redorilor articulare
Cresterea functiei si fortei musculaturii neafectate
Imbunatatirea circulatiei si troficitatii locale
Reeducarea si tonifierea musculaturii paralizate
Recastigarea coordonarii, a abilitatii(gesturi de finete)
Refacerea sensibilitatii

5).CONTINUTUL PROGRAMULUI
Orteza pentrumana in gheara

Scopul ortezarii este de a preintampina hiperextensia MCF, dar sa lase posibila

flexia. ,si de a mentine policele in abd.astfel, se previne hiperextensia din MCF
a falangei proximale de la degetele IV si V.
A.Masajul Se va incepe un masaj usor pentru desensibilizarea pielii supra si
subadiacent muschilor interesati.Se va incepe cu neteziri,framantat la nivelul
antebratului ,iar dupa cca.3 min se va incepe cu masaj profund(fata dorsala a
bratului),coborand
la
mana.Masajul
mainii
se
va
face
cu:neteziri,frictiuni(articulatia
pumnului,radioulnara,radiocarpiana,mediocarpiana
Muschii superficiali si profunzi ai mainii)-se insista pe eminenta hipotenara 10
min.
B. Intinderile-stretching
Este un procedeu mult intrebuintat in sechelele posttraumatice ale mainii,
reprezentand o miscare pasiva continua pe toata amplitudinea de mobilizare a
segmentului respectiv, iar la punctul maxim de miscare se executa. Intinderile
se fac progresiv, cu blandete, dar ferm. O sedinta dureaza aproximativ 10
minute si se repeta de 3-4 ori pe zi, fiind urmata de atela care sa mentina
amplitudinea castigata.
C. Miscarile pasive
Amplitudinea miscarilor creste progresiv in timpul unei sedinte, atingand
intotdeauna maximul posibil, moment cand practic se transforma in intinderi.
Se mobilizeaza separat fiecare articulatie si se incepe cu cele distale, apoi se
trece treptat spre cele proximale. Mobilizarile se fac in toate planurile de
mobilitate ale unei articulatii. Prizele asistentului vor fi facute in asa fel incat
sa mobilizeze numai o articulatie.
Mobilizarile pasive se executa in 2-3 sedinte pe zi de cate cca.15/20 minute.
Nu trebuie sa provoace durere.
Reeducarea flexorului profund al degetelor:
-masaj usor,apoi treptat mai puternic pe fata dorsala si spatiile interosoase.

-miscari pasive de intindere:knt fixeaza xu o mana MCF,pumnul se aseasa in

extensie usoara si se extind treptat degetele din articulatiile interfalangiene
proximale
-imobilizari cerectoare in atela mulata pe fata palmara.
I.R.pt. cresterea mobilitatii si a fortei musculare
1.Pt.ECU(extensor ulnar al carpului)
F1-palparea tendonului pe fata dorsala a pumnului,intre epifiza ulnara si baza
metacarpului
F2(FG)-antebrat pronat la 45,cu pumnul flectat si deviat radial,degete cat mai
relaxate
-knt stabilizeaza antebratul deasupra articulatiei pumnului cu o mana
sustine antebratul in vecinatatea artic.a pumnului pe partea anterioara ,iar cu
cealalta face extensia pumnului spre marginea ulnara dand
comanda,relaxeaz-te i las-m s-i mic pumnul
2.Pt.flexia FCU(flexor ulnar al carpului)
F1-palpare pe fata volara a pumnului,proximal de pisiform
F2-(FG)antebrat supinat la 45 cu pumnul extins si degetele relaxate
- knt stabilizeaza antebratul deasupra articulatiei pumnului cu o mana
sustine antebratul in vecinatatea artic. pumnului pe partea dorsala ,iar cu
cealalta face flexia pumnului cu inclinare ulnara.(aceeasi tehnica si comanda).
Pentru ca pacientul sa faca treptat flexia mainii folosim si tehnica IL(prima
miscare o facem in sensul musculaturii puternice-pe extensori,apoi lent pe
flexori(comanda:flecteaza mana,extinde mana)
3.Degetele:4,5(in flex .profund degete).
-flexia falangelor distale
-F1-palpam muschiul in 1/3 proximala a antebratului,pe fata volara,deasupra
cubitusului.
-F2-antebrat in pozitie intermediara,knt priza pe marginea ulnara,pacient cu
pumnul si degetele relaxate,apoi knt face flexia falangei distale folosind
tehnica IR,IL,ILO(flecteaza-tine-relaxeaza)
-flex.falangelor mijlocii
-F1-palparea FDS pe fata volara a antebrat,deasupra cubitalului,tendonul se
palpeaza intre palmarul lung si flex ulnar al carp
-F2- antebrat in pozitie intermediara,knt priza pefata interna a artic
pumn,pacient cu pumnul si degetele relaxate,apoi knt face extinde toate
degetele si le mentine extinse(flexorul prodund este un muschi cu 4
tendoane),apoi face flex articulatiilor interfalangiene proximale
(folosim aceleasi tehnici de mai sus)

-flex.falangelor proximale in special al degetului mic(actiune de numai de flex

MCF al ultimului deget)
F1-palpare pe eminenta hipotenara, CR(KNT-intinderi rapide scurte ale
agonistului)
F2-Antebratul in poz.intermediara,KNT flecteaza dg5 si mentine articulatiile
interfalangiene extinse-folosim tehnica IR ,IL,CR(KNT-face contractii
izotonice cu R pe amplitudinea realizata,cu intinderi scurte si rapide)
-abd.degete(pt.inteososii dorsali si abd deget mic)
Poz.FG.antebratul pronat si in sprijin pe masa,mana libera,iar artic.MCFadd.si
usor flectate
F1-palparea I interosos dorsal se face intre degetele 1-2 pe latura radiala a celei
de-al 2 metacarpian,apoi palp.celo3 interososi intre metacarpiene,si
palp.abductorului deget mic pe marginea cubitala a acestuia
F2-se abd degetele tehnici(ir,il,cr iza)
-add.degete(interososii palmari)
Poz FG.antebratul supinat tinut de mana knt
F-1 nu se pot palpa
F-2 knt cu cealalta mana face miscarea de add(degetele 2,4,5 indepartate se
apropie de degetul 3).tehnici (IR,IL,CR,SI)
ADD.(adductor al policelui)
Poz.FG.antebrat in pozitie intermediara cu pumnul si degetele in pozitie
neutra,policele abd-MCFsi IF extinse
F1-se palpeaza pe fetele volare ale spatiilor interdigitale 1-2
F2-knt ADD.policelui spre palma fara a mobilita articulatiile MCF-IF(face
miscarea din articulatia carpometacarpiana)
Opozabilitatea policelui si deget mic(opozantul police si al degetului mic)
FG:cot rezemat pe masa,cu antebratul perpendicular pe aceasta,pumn in pozitie
neutra si policele add.si extis
F1-knt palpeaza opozantul policelui pe marginea laterala a 1 metacarpian,a
opozantului deget mic pe fata volara a MC5.
F2-KNT aduce pulpele policelui si degetului mic ,apoi cere pacientului sa le
desfaca.(aplica IR,SI, IL,CR)
Modalitatile tehnice de realizare a exrecitiilor sunt variate, deoarece mana are
o multitudine de miscari simple si asociate.
-Exercitii globale ale membrului superior(tripla flexie)
-Exercitii pasivo-active:pacientul cu mana sanatoasa isi ajuta pozitiile si
miscarile de opozabilitate(Ex:cu palmele lipite va incerca sa impinga in degete
pt a le extinde opunand rezistenta)
1.Exercitii libere si cu rezistenta
a) Mobilizarea pumnului. Pentru flexie

Flexorii pumnului sunt sinergici cu extensorii degetelor. De aceea exercitiile de

flexie se executa cu sau fara contributia acestora din urma.
-La marginea mesei, antebratul sprijinit pe masa, mana in afara mesei cu
palma in sus. Se executa flexii libere sau cu opozitie.
Reeducarea flexorului profund al degetelor:
-masaj usor,apoi treptat mai puternic pe fata dorsala si spatiile interosoase.
-miscari pasive de intindere:knt fixeaza xu o mana MCF,pumnul se aseasa in
extensie usoara si se extind treptat degetele din articulatiile interfalangiene
proximale
-imobilizari corectoare in atela mulata pe fata palmara.
Grupul hipotenar:
CR
F1-degetele flectate,pumnul in supinatie su degetele in afara unui plan , de
knt-antreneaza actiunea sinergica a muschilor(priza pe fata palmara si
contrapriza pe MTCproximale 4,5 fata interna si face intinderi
rapide,repetate stretch reflex-comandatine.Daca muschii raspund knt
opune rezistenta cu contractie izometrica
F2-aceleasi prize,knt face intinderi rapide,scurte,contractie izotonica cu R
pana la capatul miscarii.
SI:flexie mana
F1: pacient asezat cu bratul si antebratul extins pe un plan si pumnul in
afara planului in supinatie;KNT asezat homolateral,priza in 1/3distala a
antebratului ,contrapriza pe palma.
- Knt face mici intinderi pasive,rapide pe extensia articulatiei pumnului,se face
flexia artic pumnului contra unei R,dand comanda:trage-tine(in zona medie)trage.
F2: pacient asezat cu bratul si antebratul extins pe un plan si pumnul in
inclinare cubitala ;KNT asezat heteroolateral,priza in 1/3distala a
antebratului ,contrapriza pe palma. Knt da aceleasi comenzi si face aceleasi
miscari ca la F1
Alte tehnici si exercitii
-pensa de opozabilitate police-deget mic,knt incerca sa rupa priza
-cu degetele flectate se prinde un baston,antebratul in supinatie,knt il trage
in afara-treptat bastonul va fi mai subtire.
Adductor police-intre police si indice pacientul tine un sul si knt il trage
in afara(pe parcurs,obiectele trebuie sa fie cat mai subtiri )
Interososii-cu diferite obiecte :tub ,creion,apoi foaie de hartie knt le
aseasa intre degete incercand sa le traga in afara,cu o moneda pusa pe

fata dorsala a fiecarui deget,pacientul va incerca sa ruleze moneda

printre degete(prin suprapunere).
Lombricalii si interososii:pacientul imbreuneaza degetele de la ambele
maini,fetele palmare vor fi departate:opune rezistenta cu mana sanatoasa
astfel incat ca palmele sa se departeze cat mai mult si degetele sa se
extinda.
Pentru abductie si adductie
Pozitia cu palma pe masa. Se executa alternativ abductia, apoi adductia cu si
fara rezistenta. Din pozitia de semipronatie, se executa aceleasi miscari de
adductie si abductie.
b) Mobilizarea degetelor
Miscarile articulatiilor MCF si IF la degetele II-V sunt rezultatul unui cuplaj al
muschilor extrinseci si intrinseci ai mainii. Exercitiile se fac libere sau cu
rezistenta, blocand in diverse pozitii unele articulatii pentru a realiza
antrenamentul unuia sau mai multor grupe musculare.

Cu ajutorul placii canadiene se pot executa cu multa usurinta pozitionarile si

exercitiile selective. Tehnica acestor exercitii este simpla daca se tine seama de
urmatoarea schema biomecanica:
Flexia MCF+IFP+IFD=intrinsecii+flexorul comun superficial +flexorul
comun profund
Flexia MCF+IFP cu extensia IFD=intrinsecii+flexorul comun superficial
Flexia MCF cu extensia IFP si IFD=intrinsecii+extensorul comun al degetelor

 Flexia IFP=flexorul comun superficial, dar cu anihilarea flexorului comun

profund
Flexia IFD=flexor comun profund
Extensia MCF+IFP+IFD=extensorul comun al degetelor+intrinseci
Extensia MCF flexia IFP si IFD=extensorul comun+flexorul comun
superficial si flexorul comun profund
extensia IFP si IFD din pozitia cu MCF in flexie=extensorul comun si
intrinsecii
Abductia degetelor=interososii dorsali
Abductia degetelor=interososii palmari
Principalele tipuri de prize ce trebuie reeducate

-priza bidigitala, fina, de opozitie terminala intre pulpa policelui si a altui deget.
Exemple: tinerea unui ac de cusut, culegerea unor bile ;
priza tripulpara folosita la scris, apucat obiecte mici etc.;
priza terminolaterala (bidigitala), ca atunci cand tinem o farfurie intre police
si index, sau rasucim o cheie in broasca
priza digitopalmara (fara participarea policelui), ca in cazul agatarii cu
degetele de o bara sau purtarii unui geamantan etc. Cele patru degete
formeaza un carlig;
priza police-digitopalmara sau priza de forta, ca atunci cand apucam coada
unui ciocan, topor etc.;
Exercitiile de facilitare neuromusculara (FNP).
In partea generala, la sechelele nervilor periferici, au fost expuse principiile
acestor exercitii.
-Conform principiului iradiatiei excitatiei, se va lucra la inceput cu muschii
puternici, apoi cu cei slabi, pumn-deget-police. Atentia pacientului se va
concentra in special pe segmentul cel mai puternic mobilizat. Dupa cateva
miscari, se blocheaza antebratul continuandu-se cu pumnul degetele, apoi se
blocheaza cotul continuandu-se cu pumnul degetele, apoi totul se
concentreaza pe mobilizarea degetelor.

-Tehnica hold-relax CR-este tot o tehnica FNP, utilizata pentru tonifierea

muschilor slabi. Se executa o contractie izometrica contra rezistentei create de
asistent, care brusc opreste contrarezistenta, iar pacientul isi relaxeaza
muschiul. Apoi, dupa 23serii se reia. Aceasta relaxare faciliteaza contractia
urmatoare.
Aceaste tehnici D1F-D2E se executa si in cadrul diagonalei de facilitare pentru
muschiul slab pe care vrem sa-l tonifiem. Astfel, de exemplu, pozitiile
membrului superior facilitatoare pentru lucrul policelui sunt:
pentru opozabilitatea policelui: extensie adductie rotatie interna;
pentru adductia policelui: flexie adductie rotatie externa;
pentru abductia palmara a policelui: extensie abductie rotatie interna.
Tot cu scop facilitator se recomanda ca degetele II si III sa se lucreze impreuna,
ca si degetele IV si V.
D.Mecanoterapie.

Reprezinta de fapt utilizarea unei deosebit de variante game de mici aparate si

instalatii construite in scopul:
facilitarii unor miscari ale mainii;
pozitionarii corecte a antebratului (uneori si pumnului) pentru anumite
exercitii kinetice;
cresterea amplitudinii de miscare a unor segmente ale mainii;
cresterea fortei musculare a unor muschi sau grupuri musculare.
E.Recuperarea sindromului senzitiv
Prevenirea lezarii mainii datorita anesteziei-se iau masuri sa evite lezarea
tegumentului-se explica pacientului cum sa-si compenseze aceasta
functie(prin usor automasaj ,testarea cu mana proprie sau cu privirea,si
purtarea unei manusi)
Exercitii pentru reeducarea steregonoziei- principiul asocierii.
Sa
inceapa
testarea pipaind obiecte de dimensiuni mai mari si trptat cele mici,sa foloseasca
obiecte cunoscute lui timp de 1 min,sedintele sa fie de scurta durata si repetate(cu
ochii inchisi si deschisi).Obiectele vor fi de diferite materiale si greutate

variata.Refacerea localizarii senzatiei prin atingerea de catre knt a pacientului ce tine

ochii inchisi pe puncte diferite si va trebuie sa localizeze senzatia ,apoi sa deschida
ochii si sa controleze daca localizarea a fost corecta.

F.Recuperarea sindromului vasculo-trofic:

Posturare elevate, ortezare, manusa elastic
Crioterapia, masajul cu ulei caldut si reflex
Gimnastica respiratorie
Hidroterapia
Electroterapia(cu effect vasculotrofic)
G.Reeducarea si corectarea pozitiei
Tratamentul consevator presupune folosirea unor atele de repaus si reeducarea
pozitiei vicioase de munca, cu evitarea sprijinului pe cot si a flexiei repetate a
antebratului.
folosesc
atele
fixe
,
dinamice previn
hiperextensia
metacarofalangienelor(IV,V)si mentin policele in abductie palmara.Miscari
passive ,miscari autopasive, active cu rezistenta cand forta creste.
H. Recastigarea coordonarii, a abilitatii- foarte important , nervul cubital fiind
nervul gesturilor de finete. Se folosesc gesturi din ce in ce mai complexe in
terapiaocupationala: Slefuit, olarit, brodat, taiat cu foarfeca, pian, dactilografierea,
traforatul,etc.
6).INDICATII SI RECOMANDARI
-Exercitii executate corect la domiciliu pt.mentinerea mobilitatii articulare.
-Kinetoterapie specifica, in scopul cresterii si mobilitatii normale
articulare(electoterapie,masaj,inot,gimnastica medicala)
-Corectarea posturii,autocontrol si eliminarea factorilor negativi care solicita
membrul superior. Atentia indreptata spre o igiena articulara (evitarea solicitarii
articulatiei, frigului, purtarii de greutati)
7).Rezultate obtinute
-Pacientul si-a recapatat mobilitatea articulara,amplitudine mai mare pe toate
directiile de miscare,face mai usor activitatile cotidiene.

2. Articulaia cotului
Flexie, 150
3. Articulaia pumnului
Dorsoflexie-60
Flexie-palmara-65
nclinare-radial-35
nclinare-ulnar-25
Pronaie-50
Supinaie -45
-Dupa 4 luni de tratament pacientul a ajuns sa aiba F4
8).Bibliografie
Kinetoterapia in afectiuni neurologice lect.univ.Gabriela Ochiana
www.google.it/search?q=inflamarea+nervului+ulnar
Kinetologie profilactica si recuperatorie Tudor Sbenghe
Evaluare motrica si functionala in kinetoterapieManole
Lacramioara,edit.Pim 2009

Vasile,Manole