7 ANI DE ACASA

Bunele maniere se deprind inca din primii ani de viata, spun

specialistii, si este de datoria parintilor sa ii invete pe cei mici cum sa fie
respectuosi cu cei din jur si cum sa se comporte civilizat atat acasa, cat si in
public. Iata cateva bune maniere importante pe care copilul tau ar trebui sa
le cunoasca si sa le puna in aplicare atunci cand se iveste ocazia.

1 Sa salute musafirii
Specialistii spun ca este indicat sa-ti inveti copilul sa salute musafirii.
Chiar si un simplu "buna ziua" sau "la revedere" este suficient pentru a face o
impresie buna. O buna maniera pe care un copil ar trebui sa o deprinda este si
aceea de a raspunde frumos atunci cand i se adreseaza o intrebare simpla, cum ar
fi "ce faci".

2 Sa spuna multumesc
Copiii se bucura intotdeauna cand li se ofera ceva, dar pentru cadoul
primit este bine sa stie ca trebuie sa spuna "multumesc".

3 Sa ceara ceva politicos

Invata-ti copilul sa ceara ceva intr-un mod politicos si sa spuna "te rog".
Astfel, cererea lui nu va suna a porunca si va fi considerata o buna maniera.

4 Sa nu se holbeze la o persoana
Expertii spun ca este important sa-ti inveti copilul sa nu se holbeze la o
persoana si sa nu arate cu degetul catre o persoana, mai ales daca omul respectiv
are un handicap.
5 Sa isi imparta jucariile cu alti copii
Invata-ti copilul sa isi imparta jucariile cu alti copii atunci cand iese afara
la joaca, deoarece astfel isi poate face noi prieteni.
6 Sa foloseasca tacamurile
Invata-ti copilul sa foloseasca tacamurile in mod corect si sa se stearga la
gura si pe maini dupa ce termina de mancat. Aceasta buna maniera ii va fi de
mare folos dupa ce va mai creste.

7 Sa nu vorbeasca peste altcineva

Copilul simte mereu nevoia de a fi in centrul atentiei, de aceea, daca vede
ca persoanele din jurul lui nu il baga in seama, incepe sa se manifeste zgomotos
tocmai pentru a atrage atentia. Invata-ti copilul sa nu vorbeasca peste un adult si
sa nu intrerupa un adult implicat intr-o discutie. Aceasta buna maniera ii va fi de
folos la scoala, cand va trebui sa fie disciplinat si sa o asculte pe doamna
invatatoare.

Tu ce bune maniere l-ai invatat pe cel mic? Cadouri pe care parintii nu vor sa le
oferi in dar copiilor lor
 Cadouri pe care parintii nu vor sa le oferi in dar
copiilor lor

Ai plecat in cautarea unui cadou pentru nepotei sau pentru copilul pritenei tale?
Desi aparent banala, aceasta sarcina implica mai multe obstacole decat ti-ai fi imaginat.
Trebuie sa gasesti un cadou pe placul micutului, obiectul respectiv sa nu fie deja in
posesia destinatarului si sa ii surprinzi placut cu acest cadou chiar si pe parintii
copilului.

In cazul in care nu esti tu insuti parinte, nu constientizezi faptul ca unele obiecte pot fi inutile,
periculoase sau stresante. Urmareste lista noastra cu cele mai neinspirate cadouri pentru
copii, astfel incat la urmatoarea sesiune de cumparaturi sa faci alegerea potrivita.

 Animal de plus gigant

Un asemenea cadou poate sa bucure un copil maximum 5 minute, dar sa ii enerveze
crunt pe parinti. Cel mic are suficiente animalute si jucarii pe care le imprastie prin toata
camera, asa ca nu este nevoie de inca un obiect din plus care sa ocupe spatiu. Oricum, copiii
se plictisesc repede de jucariile de acest fel, asa ca nici investitia ta generoasa nu va avea
efectul asteptat.

Set de tobe pentru copii

E bine sa incurajezi interesul celor mici pentru muzica, dar alege sa o faci intr-un
mediu organizat, la scoala sau in cluburile de arta. Vecinii nu vor fi deloc incantati sa auda
zgomotele infernale pe care le face "Domnul Goe" in sufragerie!

 Animal de companie
Chiar daca l-ai auzit pe copilul prietenilor tai ca isi doreste un animalut de companie,
nu este cazul sa i-l faci tu cadou. Parintii stiu mai bine cand si daca este momentul pentru ca
un animal de companie sa locuiasca in casa lor, mai ales ca aceasta decizie implica multa
responsabilitate si cheltuieli suplimentare.

Jucarii care arunca mingiute

Iti amintesti cate geamuri ai spart in copilarie cu mingea? Dar de mustruluiala primita dupa
aceea? Sigur nu iti doresti ca micutul care primeste un cadou de la tine sa faca boacane si sa
fie pedepsit din cauza unei jucarii buclucase. Mai bine renunti din start la un asemenea cadou.
 Cum sa iti disciplinezi copilul
Cercetarile au aratat faptul ca multi parinti prefera sa ridice mana
asupra copilului lor atunci cand acesta greseste, pentru ca pur si simplu nu
gasesc un alt mod de a reactiona. O palma aplicata copilului sau mai rau,
violenta domestica il invata pe micut ca bataia constituie raspunsul
problemelor sale.

Mai mult, violenta, chiar si sub forma unei palme din cand in cand, stirbeste
increderea in sine a copiilor si incurajeaza depresiile. Copilul tau a facut o
nazbatie si primul impuls este sa ii dai o palma la "fundulet" sau sa il tragi un pic
de mana pentru a te impune? Exista metode mult mai pasnice si eficiente de a-ti
atentiona si educa micutul.

Calmeaza-te !
In momentele in care simti ca micutul tau pur si simplu de scoate din sarite, ar fi
mai bine sa te indepartezi pret de cateva minute de situatie pentru a te calma. In
acele clipe vei gasi o alternativa si o solutie pentru problema respectiva.
Catedata parintii se pierd cu firea pentru ca sunt supusi stresului: mancarea arde
pe foc, copiii se cearta, telefonul suna si unul dintre copiii tai sparge un obiect
de valoare din casa si simti ca paharul s-a umplut. Nu iti varsa nervii pe micut,
pentru ca acesta nu va intelege mare lucru si mai important, nu va invata nimic.
Desi primul implus este sa iti lovesti copilul sau sa tipi la el pentru a elimina
toata furia acumulata, du-te in alta camera si calmeaza-te sau daca nu poti parasi
incaperea respectiva, impuneti ca, mental, sa iesi putin din context; numara pana
la zece sau inchide ochii si asteapta pana cand te simti un pic mai linistit.

Adopta o atitudine ferma!

Hotararea cu care iti sustii deciziile nu este echivalenta cu violenta sau
pornirile de acest gen. Nu trebuie sa iti lovesti copilul pentru a-l determina sa te
asculte. Coboara la nivelul sau, priveste-l in ochi, atinge-l prietenos si spune-i,
pe un ton ferm, intr-o fraza scurta, ceea ce doresti de la acesta. De exemplu:
"As vrea sa te joci in liniste", "As vrea sa mananci fara sa te joci cu mancarea"
etc.

Ofera alternative!
  Copilul tau se poarta intr-un anumit fel pentru ca nu stie ca exista si
alternative la comportamentul sau; mai precis, copilul nu cunoaste consecintele
faptelor sale. Acesta nu trebuie sa se teama de furia parintelui sau, ci trebuie sa
stie ce se va intampla daca nu va asculta regulile impuse.
De exemplu, daca micutul tau se joaca la masa in loc sa manance, spune-i ca are
de ales: ori sa manance asa cum ar trebui ori sa paraseasca masa. Daca acesta
continua sa se joace cu mancarea, coboara-l usor de pe scaun si spune-i ca poate
pleca de la masa, daca nu vrea sa manance civilizat. Spune-i de asemenea, ca se
poate intoarce la locul sau doar atunci cand va manca fara sa se joace.

Prezinta-i consecinte logice! 

Consecintele care au legatura cu faptele copilului tau il invata pe acesta sa
devina o persoana responsabila. De exemplu, daca micutul tau sparge geamul
vecinului, vrei sa il pedepsesti sau mai rau, sa il lovesti. Ce va invata din
aceasta situatie? Primul impuls va fi sa incerce sa se eschiveze, sa dea vina
pe altcineva, de teama de a nu fi pedepsit sau certat. Mai mult, poate acumula
ura impotriva ta, pentru ca l-ai lovit sau l-ai pedepsit. Ceea ce trebuie sa faci este
sa obtii insa respectul copilului tau, nu frica acestuia.
In loc sa il pedepsesti, ai putea sa il determini sa isi indrepte greseala. De
exemplu, intreaba-l ce ar putea face pentru vecinul respectiv pentru a compensa
pentru pagube: ar putea ajuta la inlocuirea geamului, atat cat poate, sau ar putea
sa se ofere sa ii spele masina etc.
Important este sa realizeze faptul ca greselile sunt inevitabile, insa este
important sa isi asume responsabilitatea si sa incerce sa indrepte raul facut.
Astfel, atentia nu se mai concentreaza pe greseala respectiva, ci pe asumarea
responsabilitatii. Copilul nu mai simte furie si revolta impotriva parintilor si nici
nu isi mai pune in pericol respectul de sine.

Anunta-l din timp despre ceea ce va urma!

Plansetul si tipetele copilului tau te pot descuraja de la o abordare constructiva a
diciplinarii micutului, insa poti preveni astfel de situatii daca iti informezi
copilul din timp.
De exemplu, daca va aflati la un loc de joaca si vrei sa plecati acasa, atunci
informeaza-l cu cinci minute inainte de faptul ca peste cateva minute va trebui
sa termine joaca. In felul acesta, va avea timp sa isi termine joaca si te va scuti
de crizele de isterie.
Atentie insa, pentru ca va incerca sa traga de timp, insa fa-ti un obicei de a avea
o atitudine ferma, respectandu-ti propriile reguli. Astfel, copilul te va lua in
serios atunci cand il vei instiinta ca mai are doar 5 minute de joaca pana cand
veti pleca, si nu mai mult.
 Ce sa faci atunci cand

copilul si prietenii sai se cearta

Partenerii de joaca reprezinta o oportunitate extraordinara pentru

copil de a invata sa socializeze. In acelasi timp insa, astfel de intalniri te vor
solicita si pe tine destul de mult. Micutii incep sa se certe din orice, iar tu nu
stii care ar fi abordarea corecta: ar trebui sa incerci sa rezolvi problemele
sau sa le intrerupi joaca?

Atunci cand copilul tau incepe sa planga dupa o jucarie pe care partenerul de
joaca nu vrea sa i-o dea, ai o serie de optiuni la care poti apela: fie scoti acea
jucarie de la joaca celor mici, fie ii convingi pe copii sa utilizeze jucaria pe rand
sau pur si simplu il trimiti pe vizitator acasa.

Cu toate acestea, astfel de abordari pot trece ca solutii cu o influenta negativa,

pentru ca, desi pun punct conflictului pe moment, copilul tau nu invata nimic
care poate fi aplicat pe viitor. De asemenea, daca se obisnuieste cu dojanele din
partea ta, va deveni imun la ceea ce ii spui tu.

Incearca o abordare pozitiva - invata-l sa gandeasca

Atunci cand micutul tau apuca o jucarie, refuza sa o imparta cu prietenul sau si
incepe sa tipe, intreaba-l bland despre cum crede ca se simte prietenul sau in
acea situatie, daca este fericit sau trist etc.. Bineinteles,adapteaza-ti cuvintele
pentru nivelul de intelegere al copilului tau.

S-ar putea sa fii nevoit sa astepti putin pana cand spiritele se vor calma inainte
sa incepi dialogul. Aceasta abordare il va incuraja pe copilul tau sa lase
egoismul la o parte, sa se gandeasca si la ceilalti, dar si mai important, sa
realizeze ca exista consecinte ale faptelor sale. Scopul nu este acela de a-l face
sa ii fie frica de tine, ci sa inteleaga faptul ca greselile sale ii pot rani pe cei din
jur.

Vorbeste-i despre consecinte

Pe masura ce copilul creste, poti merge si mai departe cu aceasta atitudine. Il
poti intreba de exemplu, ce crede ca se va intampla dupa cearta cu prietenul sau.
Raspunsul nu este acela ca va primi o pedeapsa si nu va mai avea voie sa se
joace. Copilul trebuie sa inteleaga faptul ca prietenul sau poate se va supara si
nu va mai dori sa se joace cu el sau nu il va mai dori ca amic. Astfel, micutul tau
invata ca si sentimentele partenerului de joaca sunt importante.

Incurajeaza solutionarea problemelor

In final, ajuta-l pe micut sa gaseasca singur solutii pentru problemele sale. Il poti
intreba „Ce ai putea sa faci sau sa spui diferit pentru a rezolva situatia?” Copiii
sunt de obicei dornici sa vina cu propriile lor idei, asa ca vei fi surprins sa
descoperi ca micutul este capabil sa faca si compromisuri.

Atunci cand vine intr-adevar cu o solutie, lauda-l si incurajeaza-l, evidentiind

faptul ca apreciezi ca se gandeste la celalalt, nu neaparat cum gandeste. De
asemenea, incurajeaza-i pe ambii parteneri de joaca sa gaseasca solutii
impreuna.

Bineinteles, la inceput va fi destul de dificil sa ii deidici copilului tau atata timp

doar pentru intrebari, conflicte si solutii, dar indata ce micutul prinde
mecanismul, nu va mai trebui sa repeti aceasta procedura, ci totul va veni de la
sine.
 
 Cum sa controlezi comportamentul agresiv al
copilului

Foarte multi copii au un temperament impulsiv si nu incearca niciodata sa isi

tempereze emotiile, insa uneori acest temperament ajunge sa se transforme in
agresivitate . Aceasta agresivitate se poate rasfrange asupra colegilor si a prietenilor, a
animalelor si uneori chiar asupra parintilor.
Un asemenea comportament nu trebuie acceptat de catre parinti, ci din contra, schimbat. Iata
cateva metode prin care poti face acest lucru.
Arata-i toata dragostea ta
Parintii trebuie sa fie foarte afectuosi cu copilul, sa ii vorbeasca frumos, sa il stranga in brate,
sa il sarute si sa ii spuna vorbe frumoase. In tot acest timp, mami si tati trebuie sa ii explice
copilului ca acesta este un comportament normal fata de persoanele dragi si ca asa trebuie sa
faca si el la randul sau cu familia si prietenii sai.
Asculta ce are de spus
Probabil ca furia si agresivitatea sa izvorasc dintr-un anumit motiv. Asculta-l pe micut si afla
de ce este nervos si suparat. Oricare ar fi cauza, explica-i copilului ca niciun motiv nu este
suficient de bun pentru un astfel de comportament si ca atunci cand ceva il deranjeaza, cea
mai buna solutie este comunicarea. Exact, spune-i ca atunci cand se cearta cu un coleg, spre
exemplu, trebuie sa discute cu acesta si sa rezolve problemele pe aceasta cale. Daca nu ajung
la niciun rezultat, este bine sa apeleze la ajutorul unui adult (invatatoarea sau parintii) care are
puterea de a indrepta lucrurile.
Observa-l cand se joaca
Daca ai posibilitatea, incearca sa stai pe langa copil atunci cand se joaca si observa-i reactiile.
Daca are iesiri nervoase si reactii agresive nu sta pe ganduri si atrage-i imediat atentia.
Desigur, nu trebuie sa folosesti un ton agresiv, care sa il enerveze si mai tare. Vorbeste-i pe un
ton cald si spune-i ca daca va continua cu aceasta atitudine, niciun copil nu va mai dori sa se
joace cu el.
Recompenseaza-l
Atunci cand intra intr-un conflict cu cineva, dar totusi reuseste sa se stapaneasca si sa rezolve
problema cu foarte mult calm , este absolut normal sa ii arati ca ii apreciezi atitudinea. Astfel,
pe langa laudele cuvenite, ofera-i un cadou sau lasa-l sa manance un desert care stii ca ii place
in mod deosebit (bomboane de ciocolata, de exemplu).
Ai grija la comportamentul tau
Daca vrei sa ai un copil calm, linistit, care sa isi rezolve problemele intr-un mod cat mai
normal, trebuie sa ai grija la exemplul pe care i-l oferi chiar tu, ca si parinte. Asadar, cel putin
de fata cu el, rezolva orice fel de problema prin comunicare, cu un ton cat mai linistit si in
niciun caz nu da semne de agresivitate fata de alte persoane, indiferent de situatie.
De asemenea, atunci cand el face o boacana, iar tu esti nemultumit nu apela sub nicio forma la
bataie. Altfel, el va percepe bataia ca pe cel mai usor mod de a rezolva problemele.

Copilul si prietenii imaginari

Multi dintre copiii cu varste cuprinse intre 3-4 ani obisnuiesc sa aiba un
prieten imaginar. Acesta poate fi un alt copil, o persoana cu puteri magice sau un
animal preferat. Primul lucru pe care il gandesc parintii este ca micutul lor se
simte singur. Incearca sa te uiti insa inapoi la propria ta copilarie. De cate ori nu
te juceai de-a printesele sau super-eroii si iti imaginai si alte personaje, care nu
erau insa prezente decat in imaginatia ta? Inainte sa te ingrijorezi prea tare, iata
cateva lucruri despre prietenii imaginari si cum trebuie sa te porti cu copilul tau.

Care este rolul prietenilor imaginari?

Prietenii imaginari il pot ajuta destul de mult pe copilul tau, mai ales cand
acesta are de depasit anumite situatii dificile.

Ca parteneri de joaca , il ajuta pe acesta sa exploreze diferite jocuri de rol,

dezvoltandu-i  imaginatia si limbajul. De asemenea, aceste jocuri de rol il
determina pe micut sa socializeze mai usor cu cei din jur, sa devina prietenos si
deschis fata de lucruri noi.

Cu ajutorul prietenilor imaginari, micutul tau va avea curaj sa isi intreaca

limitele si sa invinga stari precum frica, furia sau jena de ceva anume.

De asemenea, prietenii imaginari ii permit copilului tau sa aiba o viata a sa

personala, care mai tarziu il va ajuta sa fie o persoana hotarata, stabila, care nu
se lasa influentata usor de cei din jur.

In momentele in care copilul tau se simte stresat de faptul ca nu e inteles sau

acceptat asa cum trebuie de catre adulti, prietenii imaginari vor fi intotdeauna
acolo pentru a-l consola.

Sunt prietenii imaginari o problema?

 Prietenii imaginari reprezinta o etapa normala in viata micutului tau.
Cateodata, ca parinte, te poti folosi de prietenii imaginari pentru a descoperi
adevaratele probleme pe care le are copilul tau.

De exemplu, daca prietenului imaginar ii este frica de intuneric, atunci cel mai
probabil ca aceasta este exact starea copilului tau, iar imaginatia sa reprezinta un
mijloc de a solutiona problema. Daca "prietenul" intra mereu in necazuri si face
numai nazbatii, este posibil ca micutul tau sa fie coplesit de prea multe reguli
sau pedepse impuse de tine.

Catodata copiii se folosess de imaginea acestui prieten pentru a scapa de

lucrurile pe care nu vrea sa le faca. In aceste momente, cel mai bine ar fi sa ii
spui ca mai intai trebuie sa asculte de mama, nu de prietenul imaginar. Un ton
bland, fara sa ii iei in ras asa zisa-prietenie, este suficient pentru a-l face sa
inteleaga ce anume vrei.

Daca micutul tau se joaca nestingherit si cu alti copii, atunci nu trebuie sa te

ingrijorezi in privinta prietenului imaginar. Daca insa acesta refuza sa se
integreze intr-un colectiv si prefera sa isi petreaca timpul singur, incearca sa
gasesti modalitati distractive prin care sa il determini pe copil sa socializeze.

Ce poti face?
Iata cateva modalitati prin care poti reactiona vis-a-vis de prietenii
imaginari ai copilului tau:

Lasa-l pe copilul tau sa conduca regulile jocului. Daca prietenul imaginar este
doar pentru el si nu doreste sa vorbeasca despre acest subiect si cu tine, atunci
nu il forta. Daca insa esti invitat la joaca, urmeaza-i indicatiile, Asta inseamna ca
trebuie sa ii faci loc in viata voastra si prietenului imaginar: inca un tacam la
masa, un scaun liber etc.

Chiar daca te implici in povestea copilului tau, incearca sa fii tu cel care mentine
contactul cu realitatea. Adauga cat mai multe elemente desprinse din viata reala ,
pentru a-l determina pe copilul tau sa cunoasca si lucrurile care tin de realitate.

Copilul tau va da vina imediat pe prietenul imaginar, atunci cand va face vreo
nazbatie. Pentru a nu contesta imaginatia acestuia, incearca sa ii spui ca trebuie
sa invete din greselile prietenului imaginar si ca intre timp, trebuie sa reparati
aceste greseli impreuna.

Pe masura ce copilul tau creste, incearc asa il introduci cat mai mult printre
grupuri de copii si sa ii oferi in acest sens experiente frumoase. Incetul cu
inceptul, micutul isi va face adevarati prieteni in viata reala si nu va mai simti
nevoia sa apeleze la o persoana imaginara.

Ajuta-ti copilul sa invete din propriile greseli

Parintii ar trebui sa le explice copiilor faptul ca o greseala nu

inseamna sfarsitul lumii . O atitudine pozitiva a acestora ii va determina pe
cei mici sa priveasca in mod constructiv greselile pe care le fac si sa
gaseasca solutii pentru viitor. Iata cateva metode prin care il poti ajuta pe
copilul tau sa invete din propriile greseli.

Pasul 1. Fii un exemplu

Ca parinte, nu ar trebui sa iti fie frica sa iti recunosti greselile in fata
copiilor tai, pentru ca tu esti principalul model de comportament pe care acesta il
are in vedere.

Admite faptul ca nu le stii chiar pe toate si nu te sfii sa ii explici ce anume ai

gresit si cum ai putea indrepta o anumita situatie. Bineinteles, nu face referire la
momente pe care acesta nu le poate intelege.

Alege-ti exemplele in functie de puterea de intelegere a copilului. Detasarea cu

care privesti lucrurile si modul in care cauti solutii il va determina pe micut sa
abordeze o greseala in acelasi fel.

Pasul 2. Invatati din orice experienta

Invata-l pe copilul tau sa priveasca orice experienta de viata ca pe o sursa
de invatare . De exemplu, si succesul poate fi folosit ca o modalitate de educare.
Nu uita insa ca lauda pe care i-o aduci celui mic are efect de invatare atunci cand
este insotita de explicatii.

Incearca sa ii mentionezi tot timpul de ce a fost bine ca a procedat intr-un

anumit fel, de ce ar fi fost mai potrivit sa ia o alta decizie, ce alternative ar mai fi
avut. In timp, cel mic va reusi sa cantareasca singur situatiile si sa ia cele mai
bune hotarari.

Pasul 3. Controleaza-ti atitudinea atunci cand copilul

greseste
Incearca sa nu te enervezi atunci cand copilul tau greseste, pentru ca risti
sa instaurezi panica si dezamagire , in locul unei atitudini constructive. Cei mici
urasc sa ii supere pe parintii lor, iar pentru ca acestia dramatizeaza orice situatie,
copiii devin mult prea emotionali si nu mai reusesc sa gandeasca rational.
Incearca sa ii oferi micutului o viziune mai detasata asupra lucrurilor, pentru ca
in timp, va prelua de la tine aceasta atitudine .

Pasul 4. Nu il acuza pe copilul tau

Vorbeste despre situatie, nu despre copilul tau. Evita sa folosesti acuzatii
sau sa pui accentul pe ceea ce a facut micutul. In loc sa ii spui: “Daca nu ti-ai
facut curat in camera, de aceea nu iti gasesti lucrurile”, schimba putin tonul
frazei: “Lucrurile se pierd usor intr-o camera dezordonata. Cum am putea sa
indreptam situatia?”. Vei obtine o atitudine mult mai pasnica din partea copilului
tau si deci, mai constructiva.

Pasul 5. Nu pretinde ca le stii pe toate

Chiar daca pentru tine este evident ca un copil ar trebui sa invete din
greselile sale, lasa-l pe cel mic sa isi expuna ideile. Vei fi poate surprins de ceea
ce gandeste. In acelasi timp, ii vei invata rationamentul si cum trebuie sa il
abordezi. Incearca sa ii insufli o atitudine pozitiva si cautati impreuna solutii.
 Studiu de specialitate – Rolul şi importanţa
activităţilor extraşcolare în Grădiniţa 

  „Lăsaţi copilul să vadă, să audă, să descopere, să cadă şi

să se ridice şi să se înşele. Nu folosiţi cuvinte când acţiunea, faptul însuşi sunt
posibile.” Pestalozzi

Pornind de la acest îndemn, trebuie să-i învăţăm pe copii să învingă dificultăţile

prin intervenţii reale, posibile, să-i situăm în dialog cu mediul sau să-i facem să-
şi exerseze capacitatea de a opta şi de a decide, pentru că perioada preşcolară
este decisivă pentru formarea viitorului şcolar, a tânărului de mâine.
Este unanim recunoscut faptul că perioda de 3 – 7 ani din viaţa copilului lasă
cele mai profunde urme asupra personalităţii în devenire deoarece aceasta este
perioada receptivităţii, sensibilităţii, mobilităţii şi a flexibilităţii psihice dintre
cele mai pronunţate.
Aceasta este perioada în care influenţele externe lasă cele mai durabile urme, în
care se constituie premisele personalităţii şi se aşează bazele eu-lui: cognitiv,
afectiv-motivaţional şi volitiv-caracterial.
Invăţământul preşcolar românesc, prin acţiunile şi activităţile sale, urmăreşte să
valorifice potenţialul creativ, specific vârstei preşcolare, în cadrul unui sistem
instructiv-educativ bine structurat unde copilul să aibe dreptul să-şi formeze
personalitatea şi prin propria sa experienţă.
Activităţiile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea procesului
de învăţare, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor preşcolarilor, la
organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber.

Având un caracter atractiv, preşcolarii participă într-o atmosferă de voie bună şi

optimism, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi.
Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi soluţii
variate. Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria şi în
dragostea din sufletul copiilor, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni
frumoase şi valoroase.
Activitatea extraşcolară ocupă un rol imporatnt în ansamblul influenţelor
educative în Grădiniţa. Ea lărgeşte orizontul cultural al preşcolarilor,
completând cu noţiuni noi volumul de cunoştinţe însuşite la activităţi.
Participarea copiilor la acţiunile organizate în afara grupei şi a grădiniţei
constituie, de asemenea, un mijloc de formare a competenţelor. Activităţile
extraşcolare aduc o contribuţie însemnată şi la educaţia morală, estetică a
copiilor, disciplinându-le acţiunile şi lărgindu-le orizontul artistic.
Activităţile extraşcolare desfăşurate în grădiniţa noastră au un conţinut flexibil
şi variat, cuprinzând cunoştinţe din domeniul artei, ştiinţei, sportului. Încadrarea
copiilor în diferite forme ale activităţii extraşcolare se face în baza liberei
alegeri.
Sursele de informaţii pentru activităţile extraşcolare din Grădiniţa „Voinicel” au
fost: sărbătorile religioase, obiceiurile şi tradiţiile, datele legate de viaţa şi
activitatea scriilorilor, evenimente istorice, activităţi sportive.
Excursiile şi vizitele organizate în Grădiniţa „Voinicel” au caracter de masă, cu
scopul îmbogăţirii experienţei de viaţă a copiilor.
Au fost organizate vizite la: Muzeul „Antipa”, Muzeul Satului, Muzeul
„Ceasului” din Târgovişte, Grădina Botanică, Grădina Zoologică, la diferite case
memoriale, expoziţii de pictură, mănăstiri, toate fiind situaţii de învăţare cu
scopul cultural-artistic, dar şi un moment de reconciliere ori/şi de introspecţie.
Toate vizitele realizate în timp au ca scop lărgirea orizontului cognitiv,
familiarizarea copiilor cu frumuseţile ţării, asigurarea unor ocazii de recreere şi
destindere.
Folosirea în mod educativ, plăcut şi recreativ a timpului liber contribuie în
acelaşi timp şi la dezvoltarea fizică a copiilor, prin mărirea varietăţii de mişcări a
jocurilor desfăşurate în aer liber. (fragment)

Rolul activitatilor extracurriculare

în educatia copiilor

“Sa nu-i educam pe copiii nostri pentru lumea de azi. Aceasta lume nu va mai
exista cand ei vor fi mari si nimic nu ne permite sa stim cum va fi lumea lor.
Atunci sa-i invatam sa se adapteze.” (Maria Montessori –”Descoperirea
copilului”)

Modelarea, formarea si educatia copilului cere timp si

daruire
Ca parinte, esti responsabil pentru a-i asigura copilului tau un camin
stabil si armonios, o buna crestere si educatie. Orice parinte stie ca educatia
copilului sau reprezinta piatra de temelie pe care se va sustine intreaga sa
personalitate si viata. Educatia extracurrriculara (realizata dincolo de procesul
de invatamant) isi are rolul si locul bine stabilit in formarea personalitatii
copiilor vostri. Educatia prin activitatile extracurriculare urmareste identificarea
si cultivarea corespondentei optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil
de viata civilizat, precum si stimularea comportamentului creativ in diferite
domenii. Incepand de la cea mai frageda varsta, copiii acumuleaza o serie de
cunostinte punandu-i in contact direct cu obiectele si fenomenele din natura.

In cadrul actiunilor turistice, copiii isi pot forma afectiunea fata de natura, fata
de om si realizarile sale. Acestia sunt foarte receptivi la tot ce li se arata sau li
se spune in legatura cu mediul, fiind dispusi sa actioneze in acest sens. In
urma plimbarilor, a excursiilor in natura, copiii pot reda cu mai multa
creativitate si sensibilitate, imaginea realitatii, in cadrul activitatilor de desen si
modelaj, iar materialele pe care le culeg, sunt folosite in activitatile practice, in
jocurile de creatie. Vizitele la muzee, expozitii, monumente si locuri istorice,
case memoriale constituie un mijloc de a intuit si pretui valorile culturale,
folclorice si istorice ale tarii. Vizionarea unor filme, spectacole de teatru
precum si a emisiunilor tv specifice varstei lor, poate constitui de asemenea o
sursa de informatii, dar in acelasi timp si un punct de plecare in organizarea
unor actiuni interesante, astfel face cunostinta cu lumea artei.

Activitatile extrascolare constituie modalitatea

neinstitutionalizata de realizare a educatiei.
Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau
sportive, stimuleaza si orienteaza copiii spre unele domenii de activitate:
muzica, sport, poezie, pictura. Excursiile si taberele scolare contribuie la
imbogatirea cunostintelor copiilor despre frumusetile tarii, la educarea
dragostei, respectului pentru frumosul din natura, arta, cultura. Prin excursii,
copiii pot cunoaste realizarile oamenilor, locurile unde s-au nascut, au trait si
au creat opere de arta.

Invata-l pe copil calea cea buna, dar asigura-te ca si tu esti

pe ea.
Grija fata de timpul liber al copilului, atitudinea de cunoastere a dorintelor
copiilor si de respectare a acestora trebuie sa fie dominantele acestui tip de
activitati. Acestea le ofera destindere, incredere, recreere, voie buna, iar unora
dintre ei posibilitatea unei afirmari si recunoastere a aptitudinilor. Activitatea
educativa scolara si extrascolara dezvolta gandirea critica si stimuleaza
implicarea tinerei generatii in actul decizional in contextul respectarii drepturilor
omului si al asumarii responsabilitatilor sociale, realizandu-se, astfel, o
simbioza lucrativa intre componenta cognitiva si cea comportamentala.

Asa cum sunt aceste activitati extrascolare sunt recomandate copiilor pentru
stimularea comportamentului creativ in diferite domenii, asa si jucariile
educative Edukid ajuta pe cei mici sa-si creeze propriul univers, sa invete mult
mai usor intr-o atmosfera relaxanta, in siguranta cu o baza fundamentala in
crestera si dezvoltarea abilitatilor. Totul este sa alegeti jucaria potrivita, la
momentul potrivit.
 COD DE VIATA PENTRU PRESCOLARI

Ca părinţi, avem multe roluri în viaţa copiilor noştri. Suntem prieteni,

bucătari, şoferi, asistenţi medicali, animatori, bodyguarzi. Însă cel mai important
dintre toate este rolul de profesor. Orice părinte să străduie să îi transmită
copilului său cele mai bune lecţii de viaţă care să-i fie de ajutor în creşterea şi
dezvoltarea lui fizică şi emoţională.
 Iată 10 lecţii de viaţă pe care orice părinte ar trebui să le transmită mai departe
copiilor lor, pe care alţi părinţi le-au primit la rândul lor:
 
 Lecţia de viaţă 1: Scopul
„Eşti foarte important şi foarte iubit, însă nu eşti centrul universului. Găseşte
ceva în tine care să-ţi fie scopul vieţii, iar când tu nu vei mai fi, lumea să fie un
pic mai bună doar pentru că tu ai trecut prin ea!”, Melanie J. Davis, autoarea
cărţii „Sexuality Talking Points: A Guide to Thoughtful Conversations Between
Parents and Children”
 
 Lecţia de viaţă 2: Siguranţa
,,Nu face nimic care să lase în urmă cicatrici, cazier sau care îţi cresc şansele de
a muri”, Norman Rubeck, tată a 3 băieţi
 
 Lecţia de viaţă 3: Comparaţia
,,Nu te compara niciodată cu cineva care pare mai bun decât tine. Adu-ţi aminte
că întotdeauna va fi cineva mai rău decât tine”, Judy Gruen, autoarea cărţii “The
Woman’s Daily Irony Supplement”.
  
Lecţia de viaţă 4: Banii
,,Este bine când cineva îţi plăteşte ţie dobândă, dar este rău când tu trebuie să
plăteşti dobândă la alţii!”, Jay Handler, preşedintele companiei SellPhone
Marketing.
 
 Lecţia de viaţă 5: Încrederea de sine
,,Nu asculta pe nimeni care îţi spune că nu eşti în stare să… Acest lucru se
adevereşte doar dacă tu crezi în el!”, Michelle Kunz, leadership coach.
 
Lecţia de viaţă 6: Responsabilitatea
,,Nu arăta cu degetul pe nimeni. În acelaşi moment se vor găsi cel puţin alte trei
persoane care vor arăta cu degetul spre tine”, Jennifer Hartstein, psiholog pentru
adolescenţi.
 
 Lecţia de viaţă 7: Autocontrolul
,,Controlează-ţi emoţiile, atitudinile, comportamentul în faţa adversarului tău şi
vei fi cel mai puternic om din lume”, Kick Martin, director educaţional
CelebrateCalm.com.
 
Lecţia de viaţă 8: Corectitudinea
,,Fă ceea ce trebuie pentru că trebuie. Nu pentru că vei primi o recompensă,
pentru că te va ţine departe de probleme sau pentru că vei putea dormi mai bine
noaptea. Fă ceea ce trebuie şi apoi toate lucrurile bune vor veni spre tine”,
Shirley Van Scoyk, mamă a 4 copii (dintre care trei înfiaţi).
 
 Lecţia de viaţă 9: Adevăratul SINE
,,Ce faci şi ce spui contează, chiar dacă nu te vede nimeni. Alegerile pe care le
faci îţi vor contura imaginea pe care o vor avea ceilalţi despre tine şi
sentimentele celorlalţi faţă de tine. Fericirea înseamnă să faci alegerile care
reflectă adevăratul SINE, chiar şi atunci când nu se uită nimeni”, Annie Fox,
autoarea cărţii ,,The Teen Survival Guide to Dating and Relating”.
 
 Lecţia de viaţă 10: Reuşita
 ,,Absolut orice ţi se întâmpă în viaţă te învaţă, de fapt, cum să reuşeşti”,  Bob
Lancer, autorul cărţii Parenting With Love, Without Anger or Stress
 
 Care este lecţia de de viaţă preferată, pe care vrei să o transmiţi mai departe
copiilor tăi?
 Cum sa te comporti cu un copil incapatanat

Imediat ce devin parinti, oamenii acorda o atentie deosebita capitolului

“educatie copii”. Niciodata nu e prea devreme sa incepi educatia copiilor,
specialistii spunand cu cat mai devreme cu atat mai bine. Iar lucrurile se
complica, spun parintii, cand au un copil mai incapatanat. Iata cateva sfaturi care
va vor fi de folos in educatia copiilor.
 Comportamentul parintilor este important in educatia copiilor
Desi nu sunt multi care sa recunoasca aceste lucruri, comportamentul copilului
are in mare parte legatura cu modul in care parintii lui reactioneaza. Asa ca,
inainte de a te plange de cat de incapatanat este copilul tau, urmareste ce faci tu.
Ai laudat vreodata o fapta buna a copilului tau? Sau primul impuls este sa-i certi
fapta rea? Daca raspunsul este pozitiv la a doua intrebare, atunci afla ca gresesti.
Iata explicatia. In momentul in care un copil face ceva bun si nu primeste nici un
raspuns din partea parintelui, iar data viitoare observa ca la o fapta rea a primit
feed-back, se va “incapatana” sa faca numai nazbatii. De ce? Pentru ca doar asa
primeste atentie. Pentru el cearta nu e cearta, in mintea lui se formeaza imaginea
unui parinte care il baga in seama.
Asadar, primul pas pe care un un parinte trebuie sa-l faca este sa-si urmareasca
copiii si sa le laude fiecare lucru pozitiv pe care il fac, sa-i incurajeze si sa-i
sprijine. Cu cat se vor concentra mai mult pe faptele bune, cu atat mai mult vor
primi rezultate bune din partea copiilor.
Tactici:
- Lauda fapta buna, nu comenta ca a facut-o intr-un timp mai lung decat ar fi
necesitat
- Daca ii dai celui mic o sarcina de facut, ai grija sa fie precisa si inteleasa.
- Apreciaza efortul copilului de a duce la indeplinire sarcina, chiar daca nu a
reusit sa o faca
- Schimba recompensele, astfel incat sa-l iei de fiecare data prin surprindere
altfel va sti ca primeste “inca 5 minute in plus la desene”, de exemplu, si nu va
mai fi motivat sa faca fapte bune. Recompensele trebuie adaptate varstei
copilului.
 Regulile sunt clare si precise, dar nu uitati de negociere in educatia copiilor
Daca vrei ca cel mic sa fie ascultator si sa indeplineasca sarcinile trasate (cum ar
fi sa-si faca ordine in camera), el trebuie sa stie ce consecinte suporta daca nu
termina ce are de facut, dupa cum si ce recompensa va primi. Regulile sunt clare
si precise, dar asta nu exclude “negocierea”. Nu trebuie insa sa ajungeti la
parlamentari fara sfarsit. Regula de aur este trei optiuni, nu mai multe: ori, ori,
ori.
Nu se negociaza programul de somn, orele de masa, mersul la scoala,
regulile de igiena sau alte reguli importante ale familiei.
Cand vezi ca cel mic da semne de incapatanare, NU te enerva. Copilul va intra
intr-o stare defensiva si nu vei obtine nimic bun. Cand ii trasezi o sarcina trebuie
sa fii tot timpul la nivelul lui, ochi in ochi, astfel incat sa nu-i dai impresia ca ai
avantajul marimii asupra lui (acest lucru il va aduce din nou in defensiva).
Vorbeste calm, dar hotarat, multumeste, si da-i un termen limita. Niciodata nu se
traseaza o regula sub forma “Nu iesi din camera ta pana nu faci curat”. De altfel
este de evitat folosirea propozitiilor negative (Mergi mai incet, in loc de NU
alerga, Vorbeste mai incet – NU tipa etc.). Cel mai bine este sa-i spui “Te rog sa
faci curatenie in camera ta. Ai la dispozitie X minute. Ma voi intoarce peste Y
minute sa vad ce ai facut. Daca nu esti gata in X minute atunci vei avea de
suportat consecinta A, B sau C.
De multe ori parintii trec peste consecinte si se ajunge la bataie. O abordare total
gresita din mai multe puncte de vedere.
 In primul rand, ii faci rau propriului copil (chiar daca se spune ca o palma n-a
omorat pe nimeni, unde da mama/tata creste sau bataia e rupta din rai).
In al doilea rand copilul nu intelege nimic, ba mai mult considera ca si-a ispasit
pedeapsa si poate continua sa faca orice altceva decat i-ai spus tu.
 In al treilea rand, foarte rar se schimba comportamentul unui copil dupa ce a
luat bataie.
Tactici:
- Daca ai promis ceva tine-te de cuvant.!
- Nu accepta daca copilul impinge dead-line-ul stabilit!
Arata-te nemultumit daca-l vezi ca isi lasa treburile pe ultima suta de metri.
Chiar daca si-a dus sarcina la bun sfarsit, se va obisnui sa faca asa tot timpul.
- Nu face copilul sa se simta vinovat, dupa cum nu te simti vinovat daca alegerea
lui a fost sa nu faca ce i s-a cerut, iar acum suporta consecintele!
- Fii sigur ca cel mic a inteles sarcinile trasate!

La copiii prescolari foloseste mai putine cuvinte si mai multe gesturi.