Ministerul Educaţiei

Departamentul Educaţiei, Ştiinţei, Tineret şi Sport

Liceul „Onisifor Ghibu”

Conferinţa ştiinţifico-practică a elevilor

„Muncă, talent, cutezanţă”

( secţia educaţia tehnologică )

Tema: Obiecte de podoabă executate

utilizînd tehnica frivolite

A îndeplinit: Şerşun Anastasia,

eleva clasei a IX-a „E”
Coordonator: Croitoru Rodica,
profesor de educaţie
tehnologică, grad didactic
superior
 Chişinău 2007

Cuprins

Introducere............................................................................................3

1. Lucrări de pregătire ..........................................................................5

 Materiale şi ustensile
necesare.............................................
 Puncte de bază (tehnica
OCCHI)..........................................
 Semne
convenţionale............................................................

2. Modele de obiecte de podoabă .........................................................9

3. Executarea practică a modelelor propuse …………………………10

 Modul de executare..............................................................

 Lucrările de finisare..............................................................

4. Sugestii..............................................................................................15

Încheiere................................................................................................16

Bibliografie selectivă.............................................................................17

Anexe.....................................................................................................18
Anexa 1 Tehnici de lucru
Planşa 1
Planşa 2
Planşa 3
Anexa 2 Modele de obiecte de podoabă
Planşa 1
Planşa 2
Planşa 3
Planşa 4
Anexa 3 Sugestii

2
 Planşa 1

Introducere
„Cu două suveici şi
spirit
inventiv nu exista limite
la
desenele ce pot fi
realizate”
Lady Hoare
Omul mereu tindea să decoreze propriile haine, să le facă mai
elegante şi deosebite decît a celorlalţi. Podoabele au fost prezente mereu
în viaţa omului. Aceasta ne dovedesc descoperirile arheologice şi
mărturisirile scriitorilor din antichitate şi Evul Mediu. Şi în prezent
accesoriile vestimentare sunt piese indespensabile în vestimentaţia
noastră, deoarece ele adaogă un plus de eleganţă şi rafinament. Dacă ele
sînt alese cu gust, ele pot să confere oricărei toalete o notă de
originalitate şi eleganţă.
În lucrarea mea eu voi prezenta obiecte de podoabă executate în
tehnica frivolite. Pe parcursul lucrării vor fi studiate diferite metode de
executare a lucrărilor, cît şi a decorării acastora cu mărgele în diferite
tehnici.
Frivolite este o lucrare compusă dintr-o mulţime de noduri care
permit elaborarea împodobirilor, fireturilor şi garniturilor.
Modulul frivolite îşi are originea în sec. XV. Probabil acestă
tehnică a apărut la Est, deoarece suveica prima dată a apărut la Răsărit şi
a fost numită „manuc”. În Europa frivolite-ul prima dată a apărut în
Spania, unde a fost numit „occhi” (okko – ochi), deoarece lucrările
executate cu suveica aveau forma unor ovale şi semănau cu ochi. În
Germania acest tip de dantelă a fost numit Schiffchenspitze – împletire
cu suveici. În Anglia – tatting (de la „tat” – a împleti dantelă) – dantelă
împletită. În Franţa această tehnică a căpătat denumire de „frivolite”, din
traducere – uşuratic. În Moldova acest modul a venit din Franţa, de

3
aceea la noi această tehnică deobicei este numită „frivolite”, dar
cîteodată şi OCCHI.
Deosebit de popular modulul frivolite a fost în sec. XVII.
Dantelele executate în această tehnică erau împletite din fire mai groase
decît în celelalte tehnici de dantelărie. Ele se utilizau pentru garnisirea
hainelor, mobilei, perdelelor, portierelor.
La sfîrşitul sec.XVII, începutul sec.XVIII, cînd a devenit la modă
decorarea hainelor, chiar şi a celor bărbăteşti, cu gulere din dantelă,
manşetelor, cu dantelă erau garnisite fustele, şorţurile, bonetele,
frivoliteul a devenit privelegiu pentru nobili. Aşa materialul de bază a
modulului a devenit firul de aur sau de argint.
Dar deja la mijlocul sec. XVIII în dantelă sînt introduse fire de
mătase şi de in. Astfel modulul primeşte o răspîndire mai largă. El era
practicat în Franţa, Italia, Belgia şi Spania.
În sec. XVIII acest modul a devenit foarte apreciat şi cu ajutorul lui
erau executate fireturi şi şireturi care erau fixate pe o ţesătură de fond
pentru a împodobi pernele sau perdelele. După mij.sec XIX acest modul
se folosea şi în alte domenii cum sînt crearea gulerelor, a feţelor de
masă, a marginelor batistelor sau a lenjeriei.
Modulul frivolite şi-a obţinut nobleţea prin intermediul a patru
domnişoare.
 Domnişoara Eleonore Riego de la Branchardiere, nascută în
Anglia şi-a petrecut viaţa prin perfecţionarea tehnicii frivolite, pînă
la cea ce o cunoaştem noi astăzi, despre care ea a publicat 11 cărţi.
 Domnişoara Therese de Dillmont a consacrat tehnicii frivolite
un capitol din celebra sa „Enciclopedie de munci pentru Doamne”
(1884).
 Majestatea sa Regina Maria a României şi prietena sa Lady
Hoare au publicat în 1910 o lucrare intitulată „Arta Frivolite” care
era alcătuită, în principal, din reproducerile numeroaselor lor lucrări.
 Doamna Helma Siepmann, artista extrem de cretiva, a inventat
metoda în care se utilizează trei suveici. Dar această metodă, din
păcate, nu ne este încă cunoscută.
În Moldova acest modul a apărut în anii 1900. Acum în Republica
Moldova interesul către această tehnică sporeşte.
Modulul frivolite este interesant şi atrăgator, nu este complicat, se
însuseşte uşor de persoanele tuturor vîrstelor.

4
 1. Lucrări de pregătire

 Materiale şi ustensile necesare

Instrumentele de bază sunt suveicile. În parcursul lucrului

concomitent se pot utiliza mai multe suveici. Ele pot fi executate manual
sau cumpărate în magazinele de specializare. Suveica este alcătuită din
doua plăci cu marginile ascuţite, unite printr-o plăcuţă mai groasă, în
centrul căreia se află o gaură pentru întroducerea firului de aţă şi
întărirea acestuia, dupa care el se înfăşoară in jurul acestei plăci. Se
confecţionează de obicei ele din lemn şi metal, dar pot fi şi din sticlă
organica sau masă plastică. Sunt suveici vechi care sînt adevărate
bijuterii, din metale preţioase.
Pentru efectuarea obiectelor în tehnica frivolite la fel avem nevoie
de :
 Aţă – aţa de matase, in, bumbac, la fel poate fi şi sintetică.
Grosimea firului se alege în dependenţă de modelul dorit.
 Croşeta cu nr. 0,5-1,5 pentru unirea elementelor în procesul
executării obiectului. În dependenţă de grosimea firului se alege şi
numărul croşetei.
 Foarfece cu capetele ascuţite, pentru a taia firele.
 Ace pentru desprinderea nodurilor, în caz că se comite
greşală. La fel ele se utilizează pentru ascunderea capetelor.
 Mărgele.
Materialul de bază este firul de aţă, care în mitologia multor
popoare a devenit metafora vieţii şi a soartei omului. La începutul
dezvoltării în loc de aţă omul utiliza coaja copacilor, ţesuturile fibroase,
fîşii de piele şi executa din ele diferite noduri.
Cea mai potrivită este aţa răsucită din trei fire. Cu cît mai tare ea
este răsucită, cu atît mai bine ele se potrivesc pentru lucru. Pentru
5
podoabe este de dorit utilizarea firelor monocrome. În prezent în
magazinele de specialitate se găsesc o mulţime de fire de toate tipurile,
mărimile şi culorile. Unele sunt chiar „vitaminizate”. Acest tip de aţă a
fost inventat în Japonia. Firele, în contact cu pielea omului, produc
vitamina C. Ea pătrunde în organismul omului, 100 g. a acesteea
înlocuind 2 lămîi.
Firele sintetice sînt produse deobicei din viscoză. Lemnul mărunţit
se fierbe în anumite soluţii, pînă se obţine o pastă densă. Ea trece printr-
o sită cu găuri minuscule. Firele subţiri „se scurg” într-o cadă cu o
soluţie specială, în care se transformă în fibre elastice – mătasea de
viscoză, numită şi mătase vegetală.
Utilizarea firelor de mătase sau sintetice fac executarea obiectului
mai complicată. Nodurile lor se desfac foarte uşor şi de aceea ele trebuie
strînse cu o forţă mai mare. Capetele lor se desfac uşor, şi pentru a
preveni aceasta, înainte de lucru ele trebuie prelucrate cu clei. La fel nu e
de dorit utulizarea firelor multicolore, deoarece în ele se pierde
ornamentul. Principala proprietate a aţei este totuşi trăinicia firului, de
altfel el poate fi rupt în timpul lucrului.
Pentru garnisirea obiectelor sînt utilizate mărgele de diferite
mărimi.
Primele mărgele au fost executate din steclă. Centrele de
confecţionare a lor au fost Egiptul şi Siria. Mai tîrziu acest meşteşug a
devenit popular în Roma Antică. În anul 395 e.n. călătorii au adus
obiecte decorate cu mărgele în Imperiul Bizantin. Aici acest meşteşug a
fost preluat de or.Veneţia. În sec XIX în Cehia este inventată maşina de
execuţie a biserului, de aceea el a devenit mai ieftin şi s-a răspîndit
printre domnişoare mai puţin bogate. Acestea şi au hotărît să utilizeze
acest material în tehnica frivolite.

 Puncte de baza (tehnica OCCHI)

În tehnica OCCHI elementele principale sînt cercul (inelul) şi arca.

Cercul se execută astfel:
 Se înfăşoară aţa pe mîina stîngă; Se introduce suveica pe
sub firul întins, cu mîina dreaptă, de la dreapta la stînga şi apoi fără
a o răsuci se aduce înapoi, dar peste bucla de aţă; în urma
operaţiei,bucla de aţă înfăşurată iniţial pe mîna stîngă, va luneca
între suveică şi mîna dreaptă. Se lasă lejer aţa rămasă pe mîna stîngă

6
 şi se întinde simultan firul ce merge la suveică, pînă se inchide
nodul. (anexa 1, planşa 1)
 Se întinde din nou bucla (se trage de aţa rămasă în afara
nodului) pînă cînd nodul ajunge între degetul mare şi cel arătător de
la mîna stîngă. Urmează lunecarea suveicii spre stînga, peste inelul
de aţă bine tensionat şi reducerea ei înapoi pe sub inelul de aţă, dar
simultan cu aceasta se lărgeşte puţin bucla şi se întinde firul ce intră
în suveică, pînă apare al doilea nod. Se întinde din nou aţa buclei,
ceea ce aduce nodul 2 lîngă nodul 1 şi primul nod dublu este gata.
Se procedează la fel în continuare, executînd numărul dorit de
noduri. După aceasta aţa de la suveică se trage şi se formează un
cerc.
Asemănător se realizează arce: se întinde cu măna stîngă firul ce
intră în suveica 1, suveica 2 se ia în mîna dreaptă şi se realizează serie de
noduri duble, de lungimea dorită, la fel ca şi inelul deschis. (anexa 1,
planşa 2)
Pentru realizarea picourilor, între două noduri duble succesive, se
lasă un surplus de lungime de aţă care se va arcui singură cînd se apropie
ultimul nod de precedentul. Cu ajutorul acestor picouri se poate executa
la fel unurea elementelor.
În descriere se dă prin cifre numărul de noduri duble necesare, iar
prin semne convenţionale corespunzătoare se marchează locurile unde se
execută picourile.
Pentru a face obiectul mai atrăgător, în timpul executării se
folosesc mărgele. Înainte de începerea executării, mărgelele trebuie
înşirate pe firul de aţă. În această tehnică mărgelele sunt folosite în locul
picourilor decorative. Pe un picou se poate înşira o mărgică, sau mai
multe, după dorinţă.(anexa 1, planşa 3)
Există variate metode de executare a tehnicii frivolite cu mărgele,
în care mărgelele sînt înşirate pe firul de lucru sau pe firul de bază.
Mărgelele se folosesc în locul picourilor decorative, de aceea e
necesar să numărăm de la început de cîte mărgele vom avea nevoie
pentru a executa un cerc cu un anumit număr de picouri. Numărînd
mărgelele necesare, le mişcăm spre degete în care sînt strînse capătul de
aţă şi firul de bază. Restul mărgelelor, deoarece nu sînt folosite în timpul
împletirii, se înfăşoară pe suveică. Executăm numărul de noduri
necesare, iar în locul picoului decorativ aranjăm o mărgică, apoi
executăm următoarele noduri. Mărgelele aflate pe firul de lucru nu
schimbă mărimea cercului.
7
 O altă metodă este folosirea mărgelelor pe firul de bază. Se
execută ca şi în exemplu precedent cu excepţia că demplăsăm mărgica
de pe firul de bază în locul celei de pe firul de lucru. Mărgelele aflate pe
firul de bază schimbă mărimea cercului.
La fel aceste metode se pot combina, alternînd mărgelele de pe
firul de lucru cu cele de pe firul de bază

 Semne convenţionale

Pentru a executa diferite obiecte utilizînd tehnica frivolite există

scheme în care sunt prezentate toate elementele efectuate în model şi
date explicaţii cu ajutorul cărora se efectuează articolele.
În frivolite sunt prezente următoarele semne convenţionale:
a – arca, element principal executat cu 2 suveici ce reprezintă o
înşiruire de noduri aranjate într-o arcă.
c – cerc, reprezintă nodurile frivolite strînse pe firul de bază,
sfîrşitul ultimului nod trebuie să coincidă cu începutul nodului întăi..
p – picou decorativ este un ochi dintr-o aţă ce se află între noduri
frivolite, deobicei de mărimea de 8-10 mm.
p` – picou de unire a elementelor, este asemănător cu cel decorativ,
însă mai mic, destinat unirii elementelor.
Pentru a nota elementele şi numărul de noduri şi picouri se
alcătuieşte schema fiecărui element. Elementul se poate nota cu cifre sau
cu litere majuscule. Dacă elementul se repetă, el nu mai este explicat. Să
urmărim schema unei arce şi a unui inel.
A – c (3p3p’3p3p’3p3)
Aceasta înseamnă că cercul A ecte alcătuit din 3 noduri, un picou
decorativ, 3 noduri, un picou de unire, 3 noduri, un picou decorativ, 3
noduri, un picou de unire, 3 noduri, un picou decorativ şi 3 noduri.
B – a (5p3p3p5)
Se înţelege că arca B este alcătuită din cinci noduri, un picou, trei
noduri, un picou, trei noduri, un picou şi încă cinci noduri.

8
 2. Modele de obiecte de podoabă

Pentru a demonstra eleganţa podoabelor executate utilizînd

tehnica frivolite eu voi executa cîteva obiecte de podoabă cu şi fără
mărgele.
Modelul 1. Set. Obiecte: cravată, brăţară.
Modelul 2. Set. Obiecte: colier, brăţară.
Modelul 3. Set. Obiecte: pandantiv, cercei, clamă.
Modelul 4. Set. Obiecte: colier, cercei.
În dicţionarul limbii române aceste accesorii se explică:
 Broşă - (fr. broche) bijuterie prevăzută cu un ac, pe care
femeile o poartă prinsă de rochie, haină etc.
 Cravată – (fr. cravate) bucată de mătase, de stofă etc.
care se poartă înnodată la gît, mai ales de către bărbaţi.
 Brăţară – (lat.brachiale) podoabă în formă de verigă, ce
se poartă la încheitura mîinii sau pe braţ, deobicei de femei.
 Colier – (fr. col – gît) şirag de mărgele sau de pietre
preţioase care se poartă la gît.
 Pandantiv – (fr. pendentif ) bijuterie care se poartă la gît.
 Cercel – (lat. cercelus) obiect mic de podoabă care se
atîrnă de ureche.

Tendinţele acestui sezon vor fi decolteurile adănci, rochiile şi

bluzele, care perfect se combină cu coliere şi padantive. Culorile anului
2007 sunt verde, roşu, gri, indigo, auriu, argintiu şi, desigur, alb şi negru.
Pe articole vestimentare se aplică broderii, diverse aplicaţii cu paiete etc.

9
 Adolescentele preferă combinaţii a diferitor stiluri în portul de zi
cu zi şi cel de sărbătoare. De exemplu o cravată–padantiv poate fi
combinată cu o fustă şic şi neapărat mini, cizme lungi cu toc şi un mers
de model. O astfel de fată este greu de neobservat.
Sezonul Vara 2007 este plin de tonurile de apă. Albastrul acvatic
dă tonul în modă. Culoarea mării are multe faţete : deschis sau închis,
furtunos sau liniştit. Accesoriile se folosesc cu prisosinţă argintiul şi
culorile de apă. Topazul, safirul împodobesc degetele şi urechile, iar
colierele vesele înfrumuseţează decolteul, care este deosebit de actual în
acest sezon. Totul, pînă la ultimul colţişor este împodobit cu broderie, cu
perle sau cu inserţii de sticlă acrilă strălucitoare şi mărgele.
O mare importanţă în obiectele decorative o au culorile. Obiectele
pot fi monocrome şi policrome. Pentru ca combinaţia culorilor în
obiectele policrome să fie armonioasă, e nevoie de a cunoaşte secretele
culorilor. Pictorii şi desinger-ii se folosesc de tabelul de armonizare a
culorilor. Mai jos sînt prezentate culorile cele mai des utilizate.

Culoarea Cu ce culoare se armoniază

Albastru Sur, azuriu

Bej Cafeniu, galben, roz, auriu
Galben Cafeniu, negru, roşu, oranj, sur, azuriu,
albastru, violet
Verde Oranj, cafeniu, lămîiu, verde-deschis,
galben-închis, sur, crem, negru, galben
Violet Liliachiu, bej, roz, sur, galben, auriu, negru
Cafeniu Bej, galben, roz, lămîiu, roşu, oranj, sur,
liliachiu, verde

10
 3. Executarea practică a modelelor propuse

În timpul confecţionării modelelor se respectă regulile de securitate

a muncii .

 Modul de executare

Modelul 1
Obiecte: cravată, brăţară (anexa 2. planşa 1.1, 1.2)
Culoarea: verde
a Cravată:
Materiale:
 Aţă „YarnArt” (10/3)

 2 cleştişori de bijutier

 aţă de mosorel

Ustensile
 2 suveici de OCCHI

 Croşetă, ac

Tehnica executării cu 2 suveici. Cravata se execută după schemă ( 2

elemente). Mărimea colierului va fi de 30 cm. Padantivul va avea 32 cm.
Se vor uni piesele cu ajutorul acului.

b Brăţară
Materiale:
 Aţă „YarnArt” (10/3)

 1 cleştişor de bijutier

11
 Ustensile
 2 suveici de OCCHI

 Croşetă, ac

Tehnica executării cu două suveici. Obiectul se execută după

shemă. Rozeta (floarea) se uneşte cu obiectul în locul însemnat prin
litera a. Lungimea brăţarei va fi de 16 cm.

Modelul 2
Obiecte: colier, brăţară (anexa 2. planşa 2)
Culoarea: indigo
a colier:
Materiale:
 Aţă „YarnArt” (10/3)

 mărgele de culoare albastră

 1 cleştişor de bijutier

Ustensile
 2 suveici de OCCHI

 Croşetă, ac

Tehnica executării cu 2 suveici. Element decorativ: mărgele.

Colierul se execută după schemă. Mărimea colierului va fi de 42 cm.

b Brăţară
Materiale:
 Aţă „YarnArt” (10/3)

 mărgele de culoare albastră

 1 cleştişor de bijutier

Ustensile
 2 suveici de OCCHI

 Croşetă, ac

Tehnica executării cu două suveici. Obiectul se execută după

shemă. Lungimea brăţarei va fi de 16 cm.

Modelul 3
Obiecte: pandantiv, cercei, clamă (anexa 2. planşa 3)
Culoarea: indigo
a colier:

12
 Materiale:
 Aţă „YarnArt” (10/3)

 mărgele transparente

 aţă de capron

 1 cleştişor de bijutier

Ustensile
 2 suveici de OCCHI

 Croşetă, ac

Tehnica executării cu 2 suveici. Element decorativ: mărgele.

Colierul se execută după schemă. Firul aţei de capron se trece prin
punctele indicate în schemă prin .

b cercei
Materiale:
 Aţă „YarnArt” (10/3)

 mărgele transparente

 2 cîrlige pentru cercei

Tehnica executării cu două suveici. Obiectul se execută după

shemă. Se unesc de bază cu ajutorul firului de capron.

c clamă
Materiale:
 Aţă „YarnArt” (10/3)

 mărgele transparente

 clamă metalică pentru păr

 panglică de culoare albastru

 aţă de mosorel

 clei „Moment”

Ustensile
 2 suveici de OCCHI

 Croşetă, ac

Tehnica executării cu două suveici. Obiectul se execută după

shemă. Obiectul finisat se coase de panglică. Clama se unge cu clei şi se
înfăşoară cu aţa. Apoi floarea se coase de clamă.

Modelul 4
Obiecte: colier, cercei (anexa 2. planşa 4)
13
 a colier:
Materiale:
 Aţă „YarnArt” (10/3)

 mărgele de culoare albastră

 aţă de capron

 1 cleştişor de bijutier

Ustensile
 2 suveici de OCCHI

 Croşetă, ac

Tehnica executării cu 2 suveici. Element decorativ: mărgele.

Colierul se execută după schemă. Mărimea colierului va fi de 44 cm.
b cercei
• Materiale:
 Aţă „YarnArt” (10/3)

 mărgele de culoare albastră

 2 cîrlige pentru cercei

Tehnica executării cu două suveici. Obiectul se execută după

shemă. Se unesc de bază cu ajutorul firului de capron.

Notă: cleştişoarele de bijutier penru brăţare şi coliere se montează

cu ajutorul punctului în urma acului.

 Lucrările de finisare

Spălarea
Dantela trebuie să se înmoaie în apă rece în decurs de 1-2 ore, în
dependenţă de nivelul de murdărie a lucrării. După aceasta ea se clăteşte
uşor în apă caldă cu săpun, de dorit fără praf de spălat. Dantela albă se
poate fierbe.
După spălare şi fierbere, dantela se clăteşte bine în apă curată, se
scurge prin bătăi uşoare, fără a o răsuci. Ea se îndreaptă, se aranjază pe
masă. Cu acul se îndreaptă toate picourile şi se lasă să se usuce.

Apretarea
Dacă e nevoie, dantelăria se poate de apretat. Pentru apretare se iau
2 linguri de amidon la aproximativ 3 linguri de apă. Se amestecă şi se
toarnă în apa fierbinte (1 pahar). Se fierbe, permanent amestecînd cu

14
lingura şi apoi se răceşte. Soluţia se va primi incoloră. Ea serveşte pentru
apretarea obiectelor colore. Dacă e nevoie de apretat obiecte de culoare
albă, atunci în apă din start se adaogă doar 1/2 din soluţie, iar după
răcirea soluţiei primite se adaogă restul amidonului. Lucrarea se
îndreaptă, se aranjază pe masă. Cu acul se îndreaptă toate picourile şi se
lasă să se usuce.

Călcarea
Lucrarea se calcă pe material alb, prin tifon uscat, cu fier de călcat
cald.
Păstrarea obiectelor e de dorit în sacoşe netransparente, pentru ca
ele să nu se îngălbenească.
4. Sugestii

Fiecare om tinde să fie modern, dar şi particular în linia modei.

Modulul frivolite poate să fie acea notă în vestimentaţia dumneavoastră,
care să vă exprime pe deplin personalitatea.
Modelele mici propuse de mine pot fi fi folosite ca pandantiv,
clamă sau broşă. În dependenţă de preferinţele proprii, obiectele pot fi
executate din fire metalice sau din fire simple. În caz că în timpul
executării se vor utiliza fire metalice, iar ca element decorativ se vor
utiliza mărgele, obiectele primite vor fi combinate cu vestimentaţia de
seară. Pentru a asorta modelul dorit cu hainele în stil casual se vor alege
firele naturale de culoare, care va armoniza cu vestimentaţia.
Modelele: (anexa 3)
 Floare (modelul 1)

 Fluture(2 modele) (modelul 2,3)

 Libelulă(modelul 4)

La fel se apreciază ceva originalitate. De exemplu un accesoriu la

modă sînt manşetele. Executarea lor prin tehnica frivolite vă va face
unică chiar şi printre cele mai trendy fete. Pentru a le executa se iau două
fîşii egale de material şi se împodobesc cu dantelă executată cu ajutorul
suveicilor. Dantela trebuie să fie de aceeaşi culoare cu cea a
materialului. Pe partea interioară se prinde elastic folosind cusătura de
maşina în zigzag. Acest accesoriu se poate combina, atît cu rochii şi
fuste romantice, cît şi cu jachete şi bluze.
Cel mai şic accesoriu al sezonului este cravata. O transformare
rapidă şi ieftină a unei cravate obişnuite în una deosebită se realizează

15
foarte uşor. Se ia o cravată şi se coase de jur împrejur dantela frivolite cu
lăţimea circa 2 cm. de aceeaşi culoare cu cravata. Acum sunteţi unică!
Astfel se pot decora o fustă încreţită sau un top, care, după
decorarea cu dantelă devin uşoare ca un fulg şi plăcute atît pielii, cît şi
ochiului.
Un colier ultra-trendy poate fi executat prin utilizarea doar a aţei
cu fir metalic sau de mătase şi a mărgelelor. (anexa 3. modelul 4) Se
execută colierul după schemă de lungimea cu 2 cm. mai mare decît
circumferinţa gîtului. La marginea de jos a dantelei se cos 11 mărgele de
diamezrul de 20 mm. de culoarea, cu un ton mai închisă decît cel a aţei.
Fixarea lor de dantelă începe de la mijloc şi continuă spre capete. În
ansamblu se pot executa şi cercei.

Încheere

Modulul frivolite este unul dintre cele mai graţioase şi nobile

meşteşuguri manuale. El farmecă privirea prin simplitatea şi
originalitatea sa.
Domeniile de folosire a acestui modul este foarte variat. De la
mileuri şi feţe de masă pînă la bijuterii dantelate şi obiecte de port. În
prezent lucrările executate manual devin din ce în ce mai preţuite, de
aceea tinerii preferă ca în garderoba lor să nu lipsească aceste lucrări.
Astfel, această tehnică este la curentul modei şi îndelitnicirile primite în
cursul studierii acestui modul eu voi apleca şi în continuare.
Munca este mereu izvorul avuţiei materiale şi spirituale, iar
executarea unui obiect cu mîinele proprii crează stimă în faţa altor
pesoane. Nimic nu este mai preţios decît ea. Munca este balanţa, care
preţuieşte cine eşti şi ce-ai făcut pentru tine şi pentru alţii, ce laşi
urmaşilor. De aceea e nevoie să continuăm „viaţa” diferitor module, care
pe parcursul secolelor încep a fi uitate.
În prezent este foarte apreciată o persoană, care practică un
oarecare hobby. Modulul frivolite este uşor de însuşit, poate fi practicat
oricînd şi oriunde, iar însăşi practicarea lucrului manual este relaxantă şi
plăcută. Anume din aceste considerenţe tehnica frivolite a devenit
hobby-ul meu, unul interesant şi atrăgător.

16
 Bibliografie selectivă

1. Т.А. Клейменова „Фриволите”, Санкт-Петербург 1999

2. Н.Ф. Цветкова „Познакомьтесь – фриволите…”,
Сделай сам, Москва 1992
3. Т. Уткина „Фриволите”, Москва 1999
4. G. Stoica, P.Petrescu „Dicţionar de arta populară”,
Bucureşti 1997
5. „Техника рукоделия”, Минск 1986
6. V. Breban „Mic dicţionar al limbii române”, editura
enciclopedică, Bucureşti 1997
7. dicţionar rus- român. Chişinău 1992
8. М.В. Максимова „Незабываемые ремесла”, Минск
1993
9. Т.З. Клыковская „Шитье бисером” Минск 2005
10. revista „Anna” 05. 2005
11. http://www.frywolitka.slupsk.pl/
12. http://www.art-rukodelie.com
13. http://domovodstvo.fatal.ru

17