Ehipă: Timofte Mihaela

Stănoiu (Mărcuț) Ana-Maria Loredana

APLICAREA METODEI RICAR

    Tehnica RICAR semnifică un mod raţional de lectură, urmărindu-se atingerea unui optim al
rezultatelor/performanţelor studiului aplicat mai multor tipuri de texte/unităţi de învăţare, orientate
ştiinţific şi prelucrate didactic. 
     Fazele pe care le parcurge lectorul sunt : 
(1) Răsfoire (R) - se formează o opinie generală asupra conţinutului, pe baza planului de organizare a
ideilor în raport de economia generală a textului (se recomandă 5-8% din timpul alocat) ; 
(2) Întrebări (I) – se formulează un set de întrebări cheie asupra textului privind: utilitatea lui,
semnificaţiile, relevanţa ş.a. (se recomandă alocarea  a 10-12% din timp) 
(3) Citirea propriu-zisă (C) - are loc lectura atentă a textelor, identificarea tezei şi ideilor principale, cu
ierarhizarea lor posibilă după importanţă (se recomandă alocarea a 15% din timp) ; 
(4) Aprofundarea mesajului (A)  – se reţin ideile/valorile prioritare, prin depăşirea obstacolelor de
înţelegere, fixarea  şi corelarea nodurilor cognitive, consemnarea ideilor de bază (se recomandă
alocarea a 45% din timp) ; 
(5) Recapitulare (R)  - se revede, verifică şi se sintetizează cele reţinute, se stabilesc noi corelaţii, se
fac evaluări şi unele transferuri (timp mediu alocat cca 15% din total). 
Principiile metodei RICAR  sunt foarte simple, iar metoda poate fi aplicată în orice
context școlar, la orice materie. Este foarte ușoară adaptatarea ei, însă numai dacă se cunosc
foarte bine semnificațiile acronimelor:

R- răsfoire generală

I- întrebări

C- citire active

A-amintire

R -recapitulare

De exemplu, la COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ, lecturarea unui text la prima

vedere dintr-o operă literară.

Competenţe vizate:
-dezvoltarea capacităţii de receptare corectă a unui text literar necunoscut, a strategiilor de
căutare a informaţiilor, a capacităţii de a integra într-o schemă generală informaţiile obţinute,
integrarea noilor cunoştinţe alături de cele vechi.

Ca text aplicativ, am folosit textul ,,Aventurile lui Habarnam”, Nikolai Nosov de la clasa a II-a.

Răsfoirea generală

-se citeşte textul la prima vedere, se află informaţii despre scriitor, despre volumul din care s-a
extras textul.

-se citește model lecția în timp ce elevii urmăresc textul în manual.

-se analizează imaginea care însoțește textul.

Se face citirea textului cu voce tare, de către elevi (citirea în lanț, citirea ștafetă, citirea selectivă).
Se formulează apoi întrebări pentru aprecierea modului şi gradului de receptare a
textului, pentru formarea unei imagini de ansamblu:

Ce tip de text este textul prezentat?

Care este titlul textului?

Cine este autorul?

Câte alineate are textul?

Unde se petrece acțiunea?

Ce personaje participă la acţiune?

Citirea activă este legată de etapa anterioară pentru menţinerea atenţiei la un nivel
ridicat, se pot face conexiuni cu ceea ce s-a învăţat anterior:
-Cine erau locuitorii acelui oraș?
-Care este personajul principal?
-De ce a fost poreclit așa?
-Ce s-a întâmplat într-una din zile, când se plimba singur pe câmp?
-Ce a crezut că s-a întâmplat?
-Cu cine s-a întâlnit pe drum?
-L-a crezut Lentilă? Ce i-a explicat lui Habarnam?
-Dar piticii l-au crezut pe Habarnam? Cum reacționat?
-Cine i-a liniștit?
-Cum a fost numit Habarnam pentru pozna sa?
Elevii primesc ca sarcină de lucru să citească în gând textul şi să sublinieze cuvintele
necunoscute. Explicarea cuvintelor noi se va face prin citirea acestora de la rubrica”Vocabular”
din manual(vestit, astronom, a născoci, poznă), iar cele care nu se regăsesc acolo, vor fi explicate
(aventură, basm, poreclit, a hoinări, caraghios). Copiii notează în caiete cuvintele necunoscute și
se lucrează câteva exerciţii lexicale pentru înţelegerea aprofundată a textului.
Amintirea presupune reactualizarea unor pasaje, fixarea unor noţiuni sau concepte legate
de cunoştinţe anterioare. Această etapă presupune şi realizarea planului de idei principale,
identificarea unor trăsături ale textului narativ, descrierea personajului principal (trăsături fizice
și morale).
Copiii vor trebui să găsească însușiri ale personajului, înainte și după transformarea lui.
Habarnam, dintr-un prichindel neînvățat, leneș, răutăcios, neatent, repezit, s-a transformat într-un
prichindel serios, cuminte, atent, grijuliu, respectuos, doritor să citească și să învețe cât mai mult.
Dacă la început, Habarnam dorea să devină cântăreț, poet sau chiar pictor, dar fără să depună
niciun efort, acum, la final, renunță chiar și la joacă pentru a ajunge cât mai departe.
Numele personajelor ne dau informații despre ocupațiile, talentele sau defectele acestora
(Știetot, doctorul Pilulă, mecanicul Șurubel, ajutorul de mecanic-Piuliță,Zahar Zaharescu
Limonadă, Vânătorul Glonțișor, pictorul Acuarelă, muzicantul Guzlă, Grăbilă,Dondonel,
Tăcutul, Gogoașă, Zăpăcilă, cei doi frați: Probabil și Posibil).
Recapitularea presupune o privire de ansamblu asupra tuturor ideilor şi cunoştinţelor
acumulate, o filă de lectură a textului ce are rolul de a căuta nelămuririle sau unele greşeli de
percepţie a textului, de a fixa şi lega noţiunile nou acumulate cu cele déjà existente.
Se va citi planul de idei, după care elevii vor incerca să povestească întâmplările în
ordinea succesiunii lor.
Ei vor trebui să plaseze pe axa timpului acțiunile lui HABARNAM.

Considerăm că această metodă are scopul de a realiza o receptare bine organizată a

informaţiilor din textul dat în vederea optimizării rezultatelor şcolare şi, implicit, în asigurarea
performanţei.