Criza rachetelor din Cuba

Criza rachetelor din Cuba

cea mai tensionată perioadă din timpul Războiului Rece;

SUA și URSS ajunseseră cel mai aproape de izbucnirea
unui război nuclear;
sovieticii au transportat 64 de rachete nucleare în Cuba şi
au desfășurat 42.000 de soldați în insula din Caraibe,
chiar la sud de statul american Florida.;
omenirea s-a aflat în fața celei mai periculoase
confruntări a Războiului Rece;
s-au implicat direct Casa Albă şi Kremlinul;
a marcat punctul culminant al unei perioade acut
antagoniste în relațiile SUA-sovietice.
Relațiile dintre Cuba și SUA

dictatorul cubanez Fulgencio Batista, care se bucura de

sprijinul americanilor, a fost răsturnat de la putere de armata de
gherilă a lui Fidel Castro;
dominația americană era una din cauzele principale ale
problemelor Cubei, și ea trebuia înlăturată.
au existat și mai multe tentative de asasinare a liderului
cubanez, iar Cubei i-au fost impuse sancțiuni economice, fapt
ce a afectat enorm exporturile țării;
s-a transformat într-un și mai fervent adversar al SUA.
 Susținerea Cubei de către URSS

guvernul sovietic salutase revoluția cubaneză;

dependeța sa față de centrul de la Kremlin a crescut
datorită nevoilor pentru ajutor militar și economic;
ar putea staționa, la rândul său, rachete pe teritoriul
Cubei, de unde puteau ataca continentul american;
conform dreptului internațional, URSS putea trimite
acele rachete în Cuba atâta timp cât guvernul cubanez
era de acord.
Desfășurarea Conflictului
Criza a început la 14 octombrie 1962 și
a durat 38 de zile, până la 20 noiembrie
1962.
În timpul crizei, în afara rachetelor, au
fost deplasați și câteva mii de soldați
sovietici.
Președintele american, John F. Kennedy, a anunțat că
avioanele americane de spionaj U-2 au descoperit baze
sovietice de lansare a rachetelor SS-4 Sandal în Cuba.
Aceste rachete, purtând focoase nucleare, constituiau un
pericol iminent deoarece, având rază medie de acțiune
(2000 km), erau capabile să lovească un număr mare de
orașe americane foarte importante, precum Washington.
Dintr-o dată, rachete sovietice puteau atinge teritoriul
american, amenințând să discrediteze doctrina nucleară
americană a represaliilor masive.
Kennedy a anunțat că va ordona
„carantină”/blocadă navală a Cubei,
pentru a împiedica navele sovietice să
mai transporte pe insulă armament, și
a explicat faptul că SUA nu va mai
tolera existența amplasamentelor de
lansare a rachetelor;
Pe 14 octombrie 1962, personalul
tehnic al spionajului american, care
analiza datele avionului-spion U-2, a
descoperit că sovieticii construiau
baze de lansat rachete cu rază medie
de acțiune în Cuba;
Pe 14 octombrie 1962, personalul tehnic al spionajului
american, care analiza datele avionului-spion U-2, a
descoperit că sovieticii construiau baze de lansat rachete cu
rază medie de acțiune în Cuba;
președintele Kennedy a convocat o întrunire de urgență cu
consilierii săi experimentați din domeniile militar, politic și
diplomatic pentru a discuta aceste gesturi amenințătoare.
Acest grup a devenit cunoscut sub numele de ExComm,
prescurtarea de la Executive Committee of the National
Security Council (Comitetul Executiv al Consiliului Național
de Securitate). După respingerea propunerii unui atac aerian
pentru a extermina bazele de rachete, ExComm a decis o
blocadă navală și a cerut ca respectivele baze să fie
dezmembrate și rachetele să fie îndepărtate. În noaptea zilei de
22 octombrie, Kennedy a anunțat decizia sa pe postul național
de televiziune. În timpul următoarelor 6 zile, criza a crescut
până la punctul în care era gata să izbucnească un război
nuclear între cele două super-puteri.
Operațiunea „Anadyr”
Pe lângă rachete, grupul de trupe sovietice a inclus un
regiment de elicoptere Mi-4, patru regimente de puști
motorizate, două batalioane de tancuri înarmate la acea
vreme cu cele mai recente T-55, 42 de bombardiere ușoare
Il-28, două unități de rachete de croazieră cu focoase de 12
kilotoni, mai multe baterii de artilerie antiaeriană și 12
sisteme de apărare antiaeriană S-75. Navele de transport
erau acoperite de un grup de grevă navală format din două
crucișătoare, patru distrugătoare, 12 bărci cu rachete și 11
submarine. În total, 50 de mii de persoane au fost
planificate să fie implicate într-o operațiune unică. Țara
noastră nu a avut nici o experiență de a transfera un grup
atât de puternic într-o altă emisferă, nici înainte, nici după
criza rachetelor cubaneze.
 Sâmbăta Neagră

pe 27 octombrie, un grup de unsprezece distrugătoare ale US

Navy conduse de portavionul USS Randolph au blocat un
submarin diesel-electric sovietic B-59 cu arme nucleare sub
comanda căpitanului de rangul II Valentin Savitsky în apele
neutre de lângă Cuba. Americanii au încercat să forțeze barca
să iasă la suprafață pentru a o identifica și au început să
bombardeze B-59 cu încărcături de adâncime.
Vă mulțumesc pentru atenție!