Modalităţile dreptului

de proprietate
 Subiectele:
O CONSIDERAȚII GENERALE CU PRIVIRE
LA MODALITĂȚILE DREPTULUI DE
PROPRIETATE
O 1.1 Noțiunea și concepții cu privire la
modalități a dreptului de proprietate
O 1.2 Tipologia modalităților dreptului de
proprietate
O PROPRIETATE COMUNĂ
 Dreptul de proprietate este o
prerogativă inerentă naturii
umane, un mijloc de atingere a
valorilor umane recunoscute,
o concesie a legiuitorului.
Reper și baza teoretică

Codul civil al
Republicii Moldova

Legi

Doctrina
Noțiunea modalităților dreptului
de proprietate
O Prin modalitățile juridice a dreptului de
proprietate se înțelege situația în care două
sau mai multe subiecte de drept (persoane
fizice sau juridice) au un drept de
proprietate asupra unuia și aceluiași drept
(de regulă, indivizibil), precum și situația
de incertitudine vremelnică în care se află
dreptul de proprietate.
V. Baieșu
O E. Chelaru consideră, că dreptul de proprietate este
afectat de modalităţi atunci când existenţa sa în
patrimoniul unei persoane este incertă, o altă
persoană având vocaţie să-i exercite prerogativele sau
când el aparţine concomitent la două sau mai multe
persoane, deopotrivă îndreptăţite să-i exercite
prerogativele.
O Potrivit autorilor C. Bîrsan și C. Stătescu dreptul de
proprietae este afectat de modalități, în sensul că, fie
este un drept asupra unuia sau mai multor bunuri care
aparțin simultan și concomitent mai multor titulari,
fie existența viitoare a dreptului în patrimoniul
titularului este legatã de un eveniment sau de o
împrejurare prevãzutã de lege ori care este stabilită
prin voința omului
O mai multe persoane au un drept de
proprietate asupra unia și același
bun;
O există o situatie juridică vremelnică
în care se găsește dreptul de
proprietate.
Tipologia modalităților dreptului
de proprietate
Modalităţile dreptului de proprietate sunt:
O proprietatea rezolubilă sau condiţională;
O proprietatea anulabilă;
O proprietatea inalienabilă;
O proprietatea afectată unui scop;
O proprietatea periodică;
O proprietatea comună, care poate fi pe cote-
părţi /coproprietatea, indiviziunea/ şi fără
cote-părţi /devălmăşia.
 Proprietate rezolubilă
Oo modalitate juridică a dreptului de
proprietate ce exprimă situația de
incertitudine vremelnică a acestui drept,
atunci când transmiterea dreptului de
proprietate de la o persoană la alta s-a făcut
printr-un act juridic afectat de o condiție
rezolutorie
 Condiții

rezolutorie
suspensivă
 Condiție rezolutorie
O este legată de un anumit eveniment viitor și nesigur,
realizarea acelui eveniment viitor și nesigur pentru
părți, determină încetarea dreptului de proprietate
rezolubilă şi restituirea acestuia fostului proprietar.
O Or, potrivit art. 353 din Codul civil, efectele juridice
care depind de o condiție rezolutorie se sting la
momentul îndeplinirii acelei condiții. Dacă un
drept s-a dobândit sub condiție rezolutorie, în caz
de îndeplinire a condiției, dreptul constituit se
stinge de plin drept, iar dreptul transmis trece
înapoi de plin drept la data îndeplinirii condiției.
 Proprietatea sub condiție
suspensivă
O realizarea unei condiții (eveniment viitor și
nesigur) determină apariţia (naşterea) unui
drept subiectiv.
 Modurile de constituire a
proprietății rezolubile.
O prin încheierea unui contract ce leagă
existența ei de realizarea unei condiții, iar
în unele cazuri evenimentul viitor ce
determină desființarea actului juridic este
stabilit prin lege.
 Trăsăturile
proprietății rezolubile
O presupune existenţa a doi proprietari concurenți şi
succesivi, dobânditorul şi transmițătorul;
O dreptul dobânditorului care este proprietar actual, dar
provizoriu (sub condiție rezolutorie) este nesigur. El se
comportă ca un proprietar pur şi simplu exercitând toate
atributele şi primind întreaga utilitate a bunului, însă
dreptul său este amenințat de posibilitatea realizării
condiţiei rezolutorii, ipoteză în care dreptul lui se
desfiinţează revenind în patrimoniul transmițătorului;
O transmițătorul este proprietar eventual (în cazul condiție
rezolutorii), având speranța, posibilitatea de a redeveni
proprietar actual la împlinirea condiției;
O evenimentul viitor şi nesigur de care depinde soarta
prerogativelor titularului este stabilit prin voinţa omului
sau de către lege;
 Proprietate anulabilă
O acea modalitate a dreptului de proprietate
care ia naștere prin dobândirea acestui
drept în temeiul unui act juridic translativ
de proprietate afectat de o cauză de nulitate
relativă.
Temeiurile declarării nulității
relative
O vicierea consimțământului (eroarea, dolul,
violența, leziune);
O încălcarea interdicției de a dispune de un
bun (art. 344 CC).
Proprietatea inalienabilă
O Proprietatea inalienabilă este o proprietate
care se reduce la dreptul de a poseda şi a
folosi, lipsindu-i temporar dreptul de
dispoziţie; astfel ea se apropie de uzufruct.
 Proprietatea
afectată unui scop
O este acea proprietate care este afectată fie
exclusiv, fie de preferinţă unui scop care a fost
determinat de proprietarul anterior;
proprietarul actual suportă restricţiile în
dreptul său iar la nevoie el va fi obligat să
cedeze proprietatea altei persoane.
O Instituţia tip în care proprietatea afectată unui
scop îşi are locul cel mai potrivit este fundaţia.
Dar mai pot fi întâlnite şi alte cazuri; de pildă,
o liberalitate cu sarcină.
PROPRIETATE COMUNĂ
O este acea proprietate care se caracterizează
prin aceea că prerogativele dreptului de
proprietate aparţin împreună şi
concomitent mai multor persoane. Ea poate
fi: pe cote-părţi, în devălmăşie şi periodică.
Proprietatea comună pe cote-
părţi
O este acea modalitate a dreptului de
proprietate care se caracterizează prin aceea
că un bun aparţine concomitent mai multor
titulari, fiecare dintre aceştia având o cotă-
parte ideală din dreptul de proprietate.
Proprietatea comună pe cote-părţi
obişnuită sau temporară
O ea nu se menţine decât prin voinţa tuturor
coproprietarilor. Oricare dintre ei are
libertatea de a-i pune capăt oricând cerând
partajul. De aceea coproprietatea obişnuită
se mai numeşte voluntară sau temporară,
spre deosebire de coproprietatea forţată şi
perpetuă. Dacă bunul aflat în coproprietate
(indiviziune) nu poate fi partajat în natură,
el va fi partajat în valoare.
 Coproprietatea forţată şi
perpetuă
O Este o coproprietate forţată deoarece există
şi se menţine indiferent de voinţa
coproprietarilor şi este perpetuă deoarece
scopul bunurilor care îi alcătuiesc obiectul
este permanent.
 Proprietatea comună în
devălmăşie
O reprezintă acea proprietate comună potrivit
căreia titularii săi nu au determinată o cotă-
parte ideală (matematică) din dreptul lor de
proprietate.
Proprietatea în devălmaşie a soţilor

O are ca obiect numai acele bunuri care au fost dobândite

de ei sau de oricare dintre ei în timpul căsătoriei.
O Potrivit art. 35 din Codul familiei administrarea,
folosinţa şi dispoziţia asupra bunurilor comune se
realizează de comun acord de către ambii soţi. Legea
instituie o prezumţie de mandat tacit reciproc între soţi.
O Proprietatea comună în devălmaşie a soţilor încetează
prin desfacerea sau încetarea căsătoriei, moment în care
aceasta se transformă în proprietate comună pe cote-
părţi. Dar excepţional, pentru motive temeinice (art. 36
alin. 2 C.fam.), ea poate înceta şi în timpul căsătoriei.
 Proprietatea periodică
(partajabilă în timp)
O modalitate a dreptului de proprietate în
cadrul căreia fiecare titular exercită în nume
propriu şi în interes propriu prerogativele
dreptului său de proprietate pe perioade
determinate, care se repetă succesiv şi
perpetuu, la intervale regulate, presupunând
cel puţin doi titulari care pot fi persoane
fizice sau juridice, inclusiv statul, între care
nu există nici un raport juridic