Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
M-am dus de Sfântul Ion să fac o vizită doamnei Maria Popescu, o veche prietenă. Era ziua onomastică a
unicului său fiu, Ionel Popescu, un copilaş drăguţ de vreo opt anişori. N-am vrut să merg cu mâna goală şi i-am dus
băieţelului o minge mare şi elastică.
Cadoul a făcut mare plăcere amicei mele şi fiului ei care m-a întâmpinat îmbrăcat în uniformă militară.
În timp ce vorbeam cu doamna Popescu, am auzit dintr-o odaie o voce răguşită de femeie bătrână:
- Uite, coniţă, Ionel nu se astâmpără!
- Ionel, vino la mama!
Micul militar apare cu sabia scoasă în faţa mamei. Mama îl ia în braţe şi îl sărută. Ionel se duce într-un colţ al
salonului de unde ia trâmbiţa şi toba. Atârnă toba de gât şi începe să bată cu o mână şi să sufle în trâmbiţă. Madam
Popescu îmi spune ceva, dar eu nu aud nimic.
- Ionel! Ionel! Ionel! Du-te dincolo, mamă! Spargi urechile dumnealui! Nu e frumos, să faci gălăgie când
sunt musafiri!
Ionel trânteşte toba şi trâmbiţa cât colo şi începe să comande:
- Înainte, marş!
Cu sabia scoasă începe să atace tot ce întâlneşte in cale. Madam Popescu se repede să o salveze pe servitoare, care
aducea tava cu dulceaţă şi cafele. Mama primeşte o lovitură puternică de spadă în obraz.
- Vezi? Era să-mi scoţi ochiul! Sărută-mă, să-mi trecă şi să te iert!
Copilul sare de gâtul mamei şi o sărută, apoi se repede la dulceaţă şi iese cu cheseaua în vestibul. După un timp se
întoarce cu cheseaua goală.
Mi-am pus şoşonii şi paltonul şi am plecat. Când am ajuns acasă, am înţeles de ce băiatul ieşise cu cheseaua în
vestibul: ca să-mi toarne dulceaţă în şoşoni.
1
4.Ce cadou primește Ionel de la musafirul său?
prieten = unicul =
musafir = uniformă =
neastâmpărat = spadă =