UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ BUCUREŞTI

FACULTATEA DE INGINERIE MANAGERIALĂ

Curs de

CONFRUNTARE INFORMAŢIONALĂ
- Scurtă prezentare -

Titular curs : Prof. univ. dr. ing. Tudor NICULESCU

Bucureşti
- 2008 -
 Prefaţă

Cursul “Confruntare informaţională” are o structură complexă şi este

alcătuit din 10 teme (692 pag.) , cuprinse în acest volum :

Tema nr. 1 (17 pag.) : “Confruntarea informaţională – teorie şi aplicaţii”

Tema nr. 2 (96 pag.) : “Confruntarea electronică”
Tema nr. 3 (76 pag.) : “Confruntarea psihologică”
Tema nr. 4 (60 pag.) : “Terorismul – cea mai veche tehnică deconfruntare
psihologică ”
Tema nr. 5 (51 pag.) : “Consideraţii privind geopolitica şi geostrategia sub
impactul globalizării şi al transferului tehnologic”
Tema nr. 6 (76 pag.) : “Geopolitica în relaţile internaţionale contemporane”
Tema nr. 7 (56 pag.) : “Declinul puterii americane”
Tema nr. 8 (66 pag.) : “Metafora turnurilor gemene”
Tema nr. 9 (75 pag.) : “Islamul , occidentul şi lumea”
Tema nr.10 (119 pag.) : “Confruntarea informaţională în contextul relaţiilor
internaţionale contemporane”

Obiectivele principale ale cursului sunt : Cunoaşterea şi aprofundarea

strategiilor pe baza cărora globalizarea şi tehnologiile erei informaţionale au impus ca
agresiunile de tip informaţional să devină dominante , în detrimentul agresiunilor de
tip energetic. Evidenţierea faptului că , în secolul XXI , comunitatea internaţională va
abandona vechea paradigmă “distruge sau vei fi distrus” , în favoarea noului standard
colectiv “conformează-te sau vei fi penalizat” . Acest deziderat va fi atins prin acţiuni
complexe de manipulare , dezorientare , intimidare şi dezorganizare socială , care vor
crea cadrul diplomatic , politic , juridic şi mediatic necesar descurajării agresorului şi
a potenţialilor săi susţinători. Cunoştinţele acumulate în domeniul confruntării
informaţionale vor permite viitorilor absolvenţi să fie eficienţi profesional într-un
mediu informaţional poluat.

31 iulie 2008 Autorul

1
 CUPRINS

PARTEA I

I. TEMA Nr. 1 : CONFRUNTAREA INFORMAŢIONALĂ –

TEORIE ŞI APLICAŢII................................................................... pag. 1

II. TEMA Nr. 2 : CONFRUNTAREA ELECTRONICĂ...................................... pag. 19

Capitolul 1 : Electronica – suportul tehnologic principal al

confruntărilor contemporane...................................................... pag. 20
1.1. Consideraţii teoretice……………………………………………............... pag. 20
1.2. Teleportarea informaţiilor………………………………………............... pag. 47
1.3. Arme cu radiaţii electromagnetice………………………………............ pag. 51
1.4. Ţinte invizibile……………………………………………………............... pag. 66
1.5. Sisteme de alarmare şi conducere aeropurtate…………………............pag. 69
Capitolul 2 : Confruntarea pe calea undelor şi conceptele
operativ-strategice moderne..................................................... pag. 71
2.1. Conceptul “Bătălia aeroterestră”…………………………………........... pag. 71
2.2. Câmpul de luptă electronic………………………………………............. pag. 76
2.3. Conducerea elctronică a acţiunilor de luptă……………………........... pag. 78
2.4. Bruierea sistemului de conducere a trupelor inamicului………........ pag. 84
Capitolul 3 : Scurt istoric al confruntărilor electronice.................................pag. 92
3.1.Începuturile………………………………………………………................... pag. 92
3.2. Bătălia undelor……………………………………………………................ pag. 94
3.2.1.Radionavigaţia………………………………………………............... pag. 94
3.2.2. Radiolocaţia……………………………………………...................... pag. 96
3.2.3. Bruiajul…………………………………………………….................. pag. 98
3.2.4. Inducerea în eroare…………………………………......................... pag.101
3.2.5. Radiogoniometrarea………………………………………................ pag.106
3.3. Apariţia unităţilor de confruntare electronică…………………............ pag.107
3.4. Acţiuni complexe de confruntare electronică……………………......... pag.108
Bibliografie selectivă : ................................................................................................. pag.112

III. TEMA Nr. 3 : CONFRUNTAREA PSIHOLOGICĂ...................................... pag.116

Capitolul 1 : Confruntarea electronică în principalele conflicte

militare postbelice......................................................................... pag.117
1.1. Războiul din Coreea…………………………………………...................... pag.118
1.2. Războiul din Vietnam…………………………………………................... pag.120
1.3. Războiul israeliano-arab din anul 1967…………………………........... pag.124
1.4. Războiul arabo-israelian din anul 1973………………………….......... pag.128
2
 1.5. 1982. Atlanticul de Sud…………………………………………............…. pag.133
1.6. Iunie 1982. „Pace pentru Galileea"………………………………......….. pag.139
1.7. Ianuarie – Februarie 1991. “Furtună în Golful Persic”………........…. pag.145
1.8. Martie – Aprilie 2003. “Libertate pentru Irak”………………..........…. pag.147
1.9. Impactul crizei irakiene asupra sistemului internaţional de
securitate şi a economiei mondiale………………………………........…. pag.151
Capitolul 2 : Confruntările psihologice – componentă semnificativă
a confruntării informaţionale..............................................…. pag.159
2.1. Consideraţii conceptuale…………………………………………..........…. pag.159
2.2. Mass-media – vectorul psihologic din spaţiul ex-iugoslav……….…. pag.173
2.3. Unda psihologică a noului terorism…………………………….........…. pag.177
2.4. Confruntări imagologice şi psihologice în criza irakiană.
Războiul ca un joc de cărţi………………………………………..........…. pag.184
Bibliografie selectivă : .................................................................................…. pag.188

IV. TEMA Nr. 4 : TERORISMUL – CEA MAI VECHE TEHNICĂ

DE CONFRUNTARE PSIHOLOGICĂ................................ pag.116

Capitolul 1 : Introducere ….……………………...................................................…. pag.194

Capitolul 2 : Drogurile – termeni , noţiuni şi criterii de clasificare….........….. pag.196
Capitolul 3 : Droguri licite şi droguri ilicite………….......................................…. pag.216
Capitolul 4 : Caracteristicile , evoluţia şi tendinţele manifestate de
traficul ilicit şi abuzul de droguri…………..................................…. pag.221
Capitolul 5 : Traficul ilicit de droguri şi Terorismul……………....................…. pag.227
Capitolul 6 : Terorismul ca ameninţare mereu actuală………........................…. pag.236
Capitolul 7 : Terorismul – cancerul mileniului III………................................…. pag.244
Bibliografie : ………...................................................................................................…. pag.253

V. TEMA Nr. 5 : CONSIDERAŢII PRIVIND GEOPOLITICA ŞI

GEOSTRATEGIA SUB IMPACTUL
GLOBALIZĂRII ŞI AL TRANSFERULUI
TEHNOLOGIC................................................................................ pag.116

Introducere...................................................................................................................…. pag.255
Capitolul 1 : Geopolitică şi geostrategie....................................................................... pag.259
1.1. Consideraţii geostrategice....................................................................................... pag.259
1.2. Climatul actual............................................................................................................... pag.260
1.3. Agenda macropolitică................................................................................................... pag.263
1.4. Un nou sistem de securitate...................................................................................... pag.265
Capitolul 2 : Conceptul de globalizare................................................................................... pag.267
2.1. Globalizare şi mondializare în secolul XXI........................................................ pag.267
2.2. Etapele globalizării: de la individ la statul planetar..................................... pag.273
2.3. Contribuţiile româneşti privind globalizarea în secolul XXI.................... pag.276
3
 Capitolul 3 : Transferul de tehnologie la început de secol XXI………………. pag.279
3.1. Transferul de tehnologie în viziunea geoeconomică…………………....... pag.279
3.2. Preocupările statelor pentru participarea la transferul
de tehnologie................................................................................................................................ pag.283
3.3. Contribuţiile româneşti privind transferul de tehnologie................................ pag.286
Capitolul 4 : Determinări reciproce globalizare-transfer de tehnologie................ pag.288
4.1. Transferul de tehnologie în folosul integrării şi globalizării.................... pag.288
4.2. Cerinţele globalizării în domeniul transferului de tehnologie................. pag.291
4.3. Poziţia structurilor de securitate (NATO, UE, OSCE, ONU)
privind transferul de tehnologie........................................................................ pag.293
4.4. Armonizarea integrării succesive cu transferul de tehnologie................. pag.296
Concluzii finale şi perspective............................................................................................. pag.300
Bibliografie...................................................................................................................................... pag.302

PARTEA a – II – a

VI. TEMA Nr. 6 : GEOPOLITICA ÎN RELAŢIILE

INTERNAŢIONALE CONTEMPORANE............................. pag.306

Capitolul 1 : Geopolitica în analiza mediului internaţional contemporan….....pag.307

Capitolul 2 : Comportamentul actorilor în câmpul geopolitic contemporan....pag.335

VII. TEMA Nr. 7 : DECLINUL PUTERII AMERICANE.................................... pag.383

Capitolul 1 : Visul american între ieri şi mâine …………..…...…........................ pag.384

Capitolul 2 : Vulturul a aterizat forţat ………………………….............................. pag.392
Capitolul 3 : Secolul XX: întuneric la amiază?………………............................ pag.405
Capitolul 4 : Globalizarea : o traiectorie pe termen lung a sistemului
mondial …................................................................................................ pag.417

VIII. TEMA Nr. 8 : METAFORA TURNURILOR GEMENE........................... pag.440

Capitolul 1 : Democraţia: retorică sau realitate? ….……………...................... pag.441

1.1. Democraţia şi sistemul mondial până în prezent………….……............... pag.441
1.2. Democraţia ca retorică …………………………...……................................pag.451
1.3. Democraţia ca realizare…………………………...…….............................pag.453
1.4. Democraţia ca posibilitate………..……………………………......................pag.455
Capitolul 2 : Intelectualii : Neutralitatea axiologică sub semnul întrebării......pag.461
Capitolul 3 : America şi lumea : metafora Turnurilor Gemene………...............pag.483
3.1. Frumoasa Americă ………………………....................................................... pag.483
3.2. Atac asupra Americii……………………..................................................….. pag.488
4
 3.3. America şi puterea mondială …………….………....................................…. pag.493
3.4. America : idealuri contra privilegii …………………...........................…. pag.498
3.5. America : de la certitudine la incertitudine ……………..........................….pag.501

IX. TEMA Nr. 9 : ISLAMUL , OCCIDENTUL ŞI LUMEA................................ pag.440

Capitolul 1 : Rasismul: albatrosul nostru ….……………………..…............…. pag.508

1.5. Sistemul mondial după 1989 ………….………………..…………......….. pag.511
1.6. Sistemul mondial după 1945 …………………………...……..........…... pag.516
1.7. Sistemul mondial după 1492. …………………………...…….........…... pag.520
1.8. Sistemul mondial după 2000………..……………………………....…... pag.530
Capitolul 2 : Islamul, Occidentul şi lumea ……………..........................………pag.537
Capitolul 3 : Cine suntem?
Cine sunt ceilalţi?………………………….....................….. pag.559

X. TEMA Nr. 10 : CONFRUNTAREA INFORMAŢIONALĂ

ÎN CONTEXTUL RELAŢIILOR
INTERNAŢIONALE CONTEMPORANE........................... pag.583

INTRODUCERE.......................................................................................................…. pag.585
Capitolul 1 : Confruntarea informaţională –prezent şi perspectivă ......…. pag.587
1.1. Delimitări conceptuale – confruntarea informaţională,
confruntarea erei informaţionale, operaţiile informaţionale,
operaţiile de informaţii, confruntarea bazată pe reţea.
Confruntarea informaţională şi legislaţia internaţională................…... pag.587
1.2. Componentele, formele de bază şi elementele constitutive
ale confruntării informaţionale..............................................................…... pag.595
1.3. Ţinte şi elemente probabile ale unui atac informaţional.
Infrastructurile critice în confruntarea informaţională.
Problematica evaluării ameninţărilor..................................................…... pag.598
Capitolul 2 : Impactul societăţii informaţionale ...........................................….pag.605
2.1. Impactul societăţii informaţionale asupra mediului
internaţional ............................................................................................……. pag.605
2.2. Revoluţia în domeniul diplomaţiei şi în afacerile militare ........…… pag.612
2.3. Implicaţiile tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor
asupra organizării şi desfăşurării acţiunilor militare
moderne...........................................................................................……. pag.615
Capitolul 3 : Confruntarea hackerilor..............................................................…. pag.621
3.1. Începuturile confruntării hackerilor. Realitatea confruntării
informatice. Despre riscuri, evenimente, atacuri şi incidente ......……pag.621
5
 3.2. Fundamente ale atacurilor informatice. Identificarea teroriştilor
informatici. Persistenţa vulnerabilităţilor de securitate.
Capacităţile teroriştilor de a desfăşura atacuri informatice.
Legături cu naţiunile care sponsorizează terorismul.......................……pag.631

3.3. Realizarea protectiei împotriva cyberterorismului.

Asemănări între tacticile utilizate pentru atacuri informatice
şi atacurile teroriste. Concluzii şi soluţii posibile ..................................... pag.633
Capitolul 4 : Implicaţiile confruntării informaţionale....................................pag.641
4.1. Implicaţiile confruntării informaţionale asupra câmpului de
luptă modern şi artei militare........................................................................... pag.641
4.2. Implicaţiile confruntării informaţionale asupra organizării
şi conducerii structurilor militare.................................................................... pag.648
4.3. Factori de risc şi ameninţări la adresa României induşi de
confruntarea informaţională............................................................................. pag.651
Consideraţii finale......................................................................................................... pag.655
Glosar de abrevieri......................................................................................................... pag.556
Bibliografie........................................................................................................................ pag.657
Anexe................................................................................................................................... pag.660
Studiu de caz: “Confruntările psihologice - componentă a confruntării
internaţionale. Confruntarea psihologică din Golf. Mass-media - vectorul
psihologic din spaţiul ex-iugoslav”.............................................................................. pag.679

6
 Tema Nr.1 : Confruntarea informaţională
– teorie şi aplicaţii

Realizarea dominării informaţionale a unui adversar va tranşa conflictele

cu mult înainte de a fi necesară utilizarea unor forme de război mai violente (Gordon
R. Sullivan)

În ultimii ani , mediile specializate din lumea militară - îndeosebi cele din
S.U.A. - au operaţionalizat, din ce în ce mai pregnant, concepte care câştigă teren:
confruntarea informaţională - prin extensie şi aprofundare, ''spaţiul de conflict
informaţional" - şi operaţiile informaţionale. Originea acestor concepte se regăseşte
în următorul fapt de natura evidenţei: informaţia şi tehnologia informaţiei devin tot
mai importante în construcţia (arhitectura) modelelor de securitate naţională şi, în
particular, a elementelor de strategie şi artă militară (arhitectura conflictelor
armate).

Conform acestor concepte, viitoarele forme de conflict se vor caracteriza,

fundamental, prin atacul asupra sistemelor de gestiune a informaţiei. Toate formele
de luptă vizând controlul şi , în consecinţă , supremaţia informaţională se consideră ca
o unică formă de conflict ; tehnicile de ducere a confruntării informaţionale şi
operaţiile informaţionale fiind , la rândul lor , percepute ca un domeniu distinct , cu
subdomeniile aferente. De aici şi avantajul potenţial al celor care conştientizează şi
acţionează în virtutea acestei abordări , faţă de ceilalţi. Într-adevăr , în noile contexte
tehnologice , conflictele derulate în spaţiul informaţional vor prevala, fără îndoială,
asupra altor forme conventionale/tradiţionale de conflict militar.

7
 Tema Nr. 2 : Confruntarea electronică

CAPITOLUL I

ELECTRONICA – SUPORTUL TEHNOLOGIC PRINCIPAL

AL CONFRUNTĂRILOR CONTEMPORANE

1.1. Consideraţii teoretice

Ca obiect al ştiinţei militare, lupta armată ridică astăzi numeroase probleme de
o factură deosebită, a căror soluţionare nu se mai poate întemeia sau, în orice caz,
nu se mai poate limita la metode empirice, în prezent, mijloace tehnice mereu mai
complexe, mai sofisticate, încorporând realizări • de vârf ale ştiinţei şi tehnologiei,
se interpun între obiectul şi subiectul acţiunilor de luptă, în paralel, ponderea
operaţiunilor logice, a modelelor de abstractizare, formalizare şi modelare a
raţionamentului strategic, a tehnicilor moderne de calcul şi informare se află într-o
continuă creştere. În acest context, comandanţii (indiferent de eşalon), cercetătorii,
inginerii, cadrele militare în general au nevoie de o întemeiere epistemică a
activităţii lor, care să le permită atât o racordare judicioasă la cerinţele legilor
obiective ale luptei armate, cât şi dobândirea unor instrumente cognitive mai
eficiente pentru demersul creator în teorie şi practică.
Progresul ştiinţific şi tehnologic contemporan — proces amplu de
transformări fără precedent în istoria societăţii — corespunde unui complex de
modificări calitative, prioritar în sferele ştiinţei şi tehnicii, cu implicaţii dintre
cele mai profunde în activitatea umană. Transformările în domeniul cunoaşterii
ştiinţifice şi al practicii sociale au generat dezvoltări ale sistemului tehnic şi
tehnologic, au stimulat capacitatea de creaţie a oamenilor, în consecinţă apărând
invenţii şi inovaţii de importanţă revoluţionară.
Înţelegerea, explicarea şi stimularea dezvoltărilor fără precedent de natură
tehnologică în condiţiile progresului ştiinţific şi tehnic contemporan ridică
importante probleme de natură epistemologică şi, în acest sens, se impune cu tot
mai multă acuitate necesitatea unei abordări structurale a diferitelor aspecte ale
tehnologiei. Motivul constă şi în aceea că una din principalele trăsături ale
revoluţiei ştiinţifice şi tehnice actuale se referă la întrepătrunderea indisolubilă a
ştiinţei cu tehnica, aplicabilitatea tot mai largă a descoperirilor ştiinţifice în
procesele tehnologice, context în care creaţia tehnică începe să fie considerată, pe
drept cuvânt, una din formele cele mai semnificative ale culturii umane. Pentru că
„Oriunde există o cercetare raţională a cunoaşterii există filosofie. Trebuie să
existe o filosofie a tehnologiei, adică un ansamblu de concepte şi de ipoteze
filosofice inerente teoriei şi practicii tehnologiei. Tehnologul devine realitate în
resurse, maşini şi restul . . . tehnologul caută să cunoască pentru a face".

8
 Tema Nr. 3 : Confruntarea psihologică

CAPITOLUL II

CONFRUNTĂRILE PSIHOLOGICE – COMPONENTĂ

SEMNIFICATIVĂ A CONFRUNTĂRII INFORMAŢIONALE

“Prima victimă a unui război este ADEVĂRUL”.

R. Kipling

2.1. Consideraţii conceptuale.

Circumscrise confruntării informaţionale, confruntările (operaţiile)
psihologice (PSYOPS) utilizează informaţia pentru a menţine/modifica
percepţiile, atitudinile şi comportamentul unor indivizi sau grupuri umane, în
vederea îndeplinirii obiectivelor proprii, precum şi pentru a preveni folosirea
eficace a acestui tip de operaţii de către adversar.
Ele constituie un multiplicator de forţe al acţiunilor militare, fiind desfăşurate
în cadrul acestora, în complementaritate cu alte tipuri de acţiuni (imagologice,
electronice, virtuale, informatice etc.) sau de sine stătător.
Chiar dacă la ora actuală, războaiele, în înţelesul clasic al termenului, nu au
putut fi încă eliminate din viaţa societăţii, un prim reflex al transmutării tot mai
accentuate a confruntărilor în spaţii non-convenţionale îl constituie însăşi
modificarea percepţiei asupra aparatului conceptual al războiului: noţiunea de
“inamic” în sens clasic a devenit practic inoperantă, aproape anacronică, în
contextul mutaţiilor geopolitice actuale.
Lupta împotriva “cuiva”, împotriva unei ideologii este practic anulată. Se
operează aproape exclusiv cu lupta pentru nişte “VALORI” declarate sau unanim
acceptate: pacea, securitatea internaţională, democraţia, drepturile omului,
eliminarea terorismului, protecţia mediului etc.
Sintagma “PENTRU” reprezintă astfel suportul psihologic al scopului
noului tip de confruntare, iar termenul “inamic” este definit prin “celălalt”
identificat cu statul (naţiunea, etnia, grupul social etc.) care nu aplică/respectă
VALORILE/PRINCIPIILE democratice.
Paradigma “distruge sau vei fi distrus” este în general abandonată în
favoarea standardului colectiv definit în interiorul comunităţii internaţionale
“conformează-te sau vei fi penalizat”.
Societatea modernă pare să refuze moartea, sau cel puţin morţile inutile,
distrugerile şi dezastrele războiului clasic.
9
 Rezoluţiile centrelor de putere (fie politice, economice, militare, religioase)
trebuie să ia în considerare exigenţele noii societăţi, să-şi modeleze deciziile şi
strategiile într-un spaţiu în care violenţa fizică primeşte statutul ultimului lucru la
care se recurge. “O nouă concepţie a unui război ciudat – nota Roger Muchielli –
estompează puţin câte puţin concepţia tradiţională… Concepţia clasică făcea din
subversiune şi din războiul psihologic arme de luptă printre celelalte existente pe
timpul ostilităţilor, care dispăreau la încheierea acestora. Statele de astăzi, blocate
în această reprezentare arhaică, n-au înţeles că războiul psihologic face să sară în
aer deosebirea clasică dintre război şi pace. Este un război neconvenţional, străin
normelor de drept internaţional şi de legile războiului, este un război total ce
derutează juriştii şi care îşi urmăreşte obiectivele la adăpostul codului lor.”∗
Deşi sunt unanime aprecierile că agresiunea/apărarea informaţională
reprezintă “războiul viitorului”, lipsesc atât definiţii, cât şi strategii care să
surprindă conceptul cu suficientă precizie. Mai mult “caracterizat” decât
“definit”, în lipsa unei definiţii universal acceptate, războiul informaţional este
prezentat îndeosebi prin componentele sale, enumerare în care, operaţiile
psihologice sunt nelipsite.
Omniprezenţa “operaţiilor psihologice” în “reţeta” războiului informaţional
este determinată, în general, de următoarele aspecte care le definesc şi le
caracterizează:
Nu ucid şi nu produc distrugeri prin ele însele, nefiind deci sancţionate ca
atare prin norme de drept internaţional sau condamnate de către opinia publică.
Dacă “ilegalizarea” războiului – în înţelesul clasic al cuvântului – este consacrată
în dreptul internaţional (codificarea dreptului războiului în epoca modernă a fost
deschisă de Pactul Briand-Kellog – Paris 1928, statuată în Carta O.N.U. şi
completată prin definirea agresiunii militare – Rezoluţia 3314 a Adunării
Generale O.N.U. din 18 decembrie 1974) agresiunile non-convenţionale nu
constituie obiectul unei necesare şi efective jurisdicţii internaţionale (cu excepţia
propagandei conexe conceptului clasic de război). În acelaşi mod, opinia publică
reflectă şi condamnă ororile şi distrugerile războiului şi, mai puţin sau deloc,
strategiile de agresare non-convenţionale ce distrug matrici naţionale, culturale,
religioase, morale, statusuri şi ierahizări sociale – un stat fiind virtual “cucerit”
fără a se deplasa la graniţă nici o armată.
Sunt omniprezente: ele premerg, însoţesc, urmează sau fac chiar inutil un
conflict armat. Sunt elocvente în acest sens aserţiunile lui B.Baker, referitoare la
războiul din Golf: “…în operaţiunea – Furtună în Deşert – nu au existat numai
masive atacuri terestre, aeriene şi navale, ci şi – înainte, în timpul şi după operaţie
– un război alert al cuvintelor şi al imaginilor”.∗

∗
Roger Muchielli – La subversion, Bordas, Paris, 1971, p.12
∗
Baker, B. – “Scutul Deşertului/Furtună în deşert. Războiul cuvintelor şi imaginilor”, In: “Novel War College Revue”,
S.U.A., vol.44, nr. 4, 1991, p.59.
* Clapper, R.J. – “Securitatea critică domină mutaţiile războiului informaţional. In: “Signal, S.U.A., vol.49, nr. 7, martie
1995, p.71-72.
10
 Tema Nr. 4 : Terorismul – cea mai veche tehnică
de confruntare psihologică

CAPITOLUL I
Introducere

În ultimii ani, flagelul drogurilor reprezintă fenomenul cel mai complex,

profund şi tragic al lumii contemporane, în condiţiile în care, anual, miliarde de dolari
şi sute de mii de oameni sunt angrenaţi în acest mariaj al morţii numit „Traficul şi
consumul ilicit de droguri”. În perspectiva anilor viitori, amploarea acestui fenomen
este deosebit de îngrijorătoare şi datorită faptului că nu există o statistică clară şi
precisă a producţiei, traficului, consumului şi numărului celor decedaţi din cauza
drogurilor.

Criminalitatea creată de droguri, prin consecinţele sale de ordin social,

economic, medical, cultural şi politic cauzează prejudicii considerabile nu numai
intereselor de stat, dar şi celor ale societăţii, ale multor persoane particulare, atentează
la viaţa şi sănătatea cetăţenilor, influenţează în mod demoralizator asupra conştiinţei
şi comportamentului oamenilor.

Îngrijorarea specialiştilor în materie (medici, psihologi, sociologi, profesori,

ziarişti, funcţionari din diferite organisme statale, specialişti cooptaţi în organizaţii
neguvernamentale) este alimentată, în primul rând, de mondializarea crescândă a
acestei problematici şi de ştergerea, tot mai rapidă, a distincţiei, existente într-o
recentă anterioritate, între ţările producătoare, consumatoare şi de tranzit.

Un exemplu elocvent, din acest punct de vedere, îl constituie escaladarea

problematicii în România începând cu anul 1990, când traficul ilicit şi abuzul de

11
droguri au surclasat toate pronosticurile specialiştilor, astfel că dintr-o ţară de
„tranzit” a devenit una „consumatoare de droguri”.

Alarma socială născută din proliferarea, fără precedent, a drogurilor conduce la

ideea, deloc mulţumitoare, că strategiile de luptă adoptate împotriva acestui fenomen,
în general vorbind, de către comunitatea mondială şi de Guvernul României, în
special, s-au dovedit a fi ineficiente.

În prezent, traficul ilicit de droguri este o activitate criminală foarte lucrativă,

cu caracter supranaţional, care acţionează în conformitate cu legile economiei de
piaţă, având drept scop imediat alimentarea centrelor de consum şi, ca finalitate,
obţinerea unor enorme beneficii, ceea ce presupune,în mod justificat, interesul statului
de a-şi orienta, în mod cât mai eficient, propria politică în lupta antidrog, pentru
apărarea sănătăţii propriilor cetăţeni şi salvarea valorilor socio-morale.

Însă, fiecare stat (ba chiar colectivităţile sociale din interiorul unei ţări) are
anumite „particularităţi”, create de aşezarea geografică, de tradiţii, religie, cultură şi
nu în ultimul rând, de diversitatea şi disponibilitatea drogurilor, la un anumit moment
dat. Aceste specificităţi trebuie corelate cu calitatea măsurilor preventive şi punitive
luate de organele statale cu asemenea atribuţiuni. Iată de ce la orientarea politicii
noastre, trebuie să se ia în consideraţie „profilul”traficului ilicit de droguri existent pe
teritoriul României în raport cu numeroşi alţi factori. Or, acest lucru presupune, în
primul rând, o atentă şi complexă analiză şi concretizare a celor trei vectori care
constituie structura fenomenului aflat în discuţie şi anume: drogul – individul –
societatea

12
 Tema Nr. 5 : Consideraţii privind geopolitica şi geostrategia
sub impactul globarizării şi al transferului
tehnologic

INTRODUCERE

Geopolitica este studiul statului, considerat ca un fenomen spatial, adica precum

un teritoriu, un spatiu sau, mai exact o tara (Kjiellen).
Obiectul sau este studiul marilor conexiuni vitale ale omului de azi, in spatiul de
azi (...), iar finalitatea sa este inserarea individului in mediul sau natural si
coordonarea fenomenelor ce leaga statul de spatiu (Jean Klein).
Esenta analizei geopolitice este studierea relatiei ce exista intre politica
internationala a puterii si caracteristicile corespunzatoare geografiei. Aceasta forma de
studiu apare sub doua aspecte, pe de o parte descrierea (si interpretarea) mediului
geografic, asa cum se prezinta fata de politica puterii si pe de alta parte, dispunerea
structurilor sale spatiale, pe care se dezvolta sursele puterii in reactie unele cu altele
(Saul Cohen).
Geostrategia defineste, in esenta, proiectarea si afirmarea relatiilor de putere in
arie continentala (regionala si subregionala) si transcontinentala. Geostrategia
interfereaza intens cu geopolitica, misiunea sa focalizandu-se spre detectarea dinamicii si
tendintelor raporturilor de putere in spatiul global al civilizatiei contemporane.
Contextul geo-politic, determinat de transformarile politice, economice si
sociale declansate in Europa in ultimul deceniu, a avut un impact hotarator asupra
evolutiei relatiilor inter-europene si mondiale. Mediul de securitate, prin mutatiile
cunoscute, a facut sa diminueze considerabil riscul unei confruntari nucleare sau
proliferarea armamentului conventional.
Procesul de largire a NATO a capatat noi valente prin promovarea
conceptuala a Planului de actiune pentru aderare, pe baza caruia fiecare tara care
aspira la integrare trebuie sa-si creeze si sa implementeze Planul national de pregatire si
integrare.
Romania, pentru a intra in NATO, a adoptat decizia ferma de aducere la
indeplinire a obiectivelor si masurilor care privesc cerintele Planului National de
Aderare la NATO (MAP).

13
 Tema Nr. 6 : Geopolitica în relaţiile
internaţionale contemporane

Capitolul I

GEOPOLITICA ÎN ANALIZA MEDIULUI

INTERNAŢIONAL CONTEMPORAN

Incheierea războiului rece şi accentuarea procesului de globalizare

au determinat atât pe teoreticeni, cât şi pe analiştii geopoliticieni să caute
soluţii pentru o cât mai bună înţelegere a schimbărilor petrecute în mediul
internaţional. Acest lucru a presupus şi depăşirea schemelor şi viziunilor
clasice de analiză. Nevoia de modernizare a instrumentelor de cercetare şi
analiză este impusă şi de transformările de esenţă ce se produc în însuşi
mediul internaţional contemporan.
Până la terminarea războiului rece, ordinea creată prin pacea
westfalică (1648) avea la bază principiile şi normele rezultate din doctrina
suveranităţii. Din această perspectivă, afacerile interne nu îşi găseau locul în
politica internaţională. Se recunoştea dreptul fiecărui stat de a-şi organiza
politi,ca internă şi economia în conformitate cu propriile interese.
Statele se temeau că admiterea dreptului de ingerinţă în afacerile
interne va conduce la pierderea suveranităţii1. Astăzi, această ordine este într-
o profundă criză2.
Suveranitatea s-a restrâns prin afirmarea drepturilor individuale.
Neamestecul în treburile interne ale altor state a fost abandonat în favoarea
unui concept de intervenţie umanitară universală sau jurisdicţie universală, nu
numai de către Statele Unite, ci şi de multe state europene.
1
James Mayall, op, cit., pp. 11-12.
2
Henry Kissinger,op, cit., pp.9 - 11
14
 Tema Nr. 7 : Declinul puterii americane

CAPITOLUL I

Visul american între ieri şi mâine

septembrie 2001 a constituit un moment dramatic şi şocant al istoriei

americane. Cu toate acestea, nu a fost un moment definitoriu. În cea mai
mare parte, a fost un eveniment important, pe o traiectorie care a început mult mai
devreme şi care va continua pentru câteva decenii, o lungă perioadă, pe care am
putea-o numi cea a declinului hegemoniei Statelor Unite într-o lume haotică. Privit
sub acest aspect, 11 septembrie a constituit un şoc al deşteptării, la care mulţi au
reactionat prin negare şi furie. Americanii trebuie să răspundă cu toată claritatea şi
sobrietatea de care sunt capabili. Trebuie să încercăm să ne păstrăm cele mai bune
valori şi să ne maximizăm securitatea în mijlocul transformărilor fundamentale ale
sistemului mondial - transformări care ne pot afecta, dar care scapă controlului nostru.
Trebuie să ne alăturăm celor din alte părţi ale lumii în vederea construirii, şi
reconstruirii, tipului de lume în care vrem să trăim.
Politicienii americani preferă să vorbească despre visul american. Visul
american există şi este internalizat în psihicul celor mai mulţi dintre noi. Este un vis
bun, atât de bun încât alţii, din diverse colţuri ale lumii, şi-ar dori să aibă acelaşi vis.
Ce este acest vis? Visul american este visul posibilităţii umane, al unei societăţi în
care fiecare poate fi încurajat să dea ce este mai bun din el, să realizeze maximum şi
să primească în schimb o viaţă confortabilă. Este visul lipsei oricăror obstacole
artificiale în calea acestei împliniri individuale. Este visul că suma unor astfel de
realizări individuale reprezintă un mare beneficiu social - o societate a libertăţii, a
egalităţii şi a ajutorului reciproc. Este visul că suntem farul unei lumi incapabile să
realizeze un astfel de vis.
15
 Tema Nr. 8 : Metafora turnurilor gemene

CAPITOLUL I
Democraţia: retorică sau realitate?

1.1. DEMOCRAŢIA ŞI SISTEMUL MONDIAL PÂNĂ ÎN PREZENT

În zilele noastre, democraţia a devenit un slogan la modă. Cine nu pretinde

oare că democraţia e un lucru bun şi care politician nu afirmă că guvernul din care
face parte o practică, iar partidul pe care-l reprezintă vrea s-a menţină şi s-o extindă?
E greu să ne amintim că nu cu foarte mult timp în urmă, în perioada de la Revoluţia
Franceză şi până la 1848 cel puţin, "democraţie" era un cuvânt folosit doar de radicalii
periculoşi.1 "Democrată" a fost eticheta numeroaselor organizaţii de extrema stângă în
deceniile patru şi cinci ale secolului al XIX-lea.2 Pentru puterile din perioada Sfintei
Alianţe, a acuza pe cineva că e democrat era cam acelaşi lucru cu a acuza pe cineva că
e comunist în lumea occidentală de după 1945.
Când, după 1848, Mazzini (care se autointitula democrat) a intrat într-o
polemică aprinsă cu socialiştii, aceştia din urmă au adăugat termenul de "social" la
sloganul lor, declarându-se "pentru o republică democratică şi socială universală."3
Aici şi-a avut probabil originea sintagma ulterioară "social-democrat", componenta
"social" fiind obligatorie, întrucât atributul de "democrat" nu mai avea conotaţia de
"radical", fiind însuşit şi de alţii a căror politică era mai mult centristă. A fost nevoie
de încă o jumătate de secol până când conservatorii au preluat şi ei acest termen.
Totul depinde de conţinutul atribuit cuvântului, oricărui cuvânt. O posibilă
întrebuinţare a termenului "democraţie", larg răspândită azi în lume, se referă la
libertatea faţă de puterea politică arbitrară. Conform acestei definiţii, democraţia
înseamnă mai mult sau mai puţin îndeplinirea unei agende politice liberale
individualiste.
16
 Tema Nr. 9 : Islamul , occidentul şi lumea

1.1. SISTEMUL MONDIAL DUPĂ 1989

În 1989, aşa-numitul bloc socialist s-a prăbuşit. Ţările din răsăritul şi

centrul Europei, ţinute în şah de doctrina Brejnev (şi mai ales de înţelegerea de la
Yalta), şi-au afirmat efectiv autonomia politică faţă de Uniunea Sovietică şi au trecut,
fiecare în parte, la demontarea sistemului leninist. În decurs de doi ani, însuşi Partidul
Comunist al Uniunii Sovietice s-a dizolvat, iar U.R.S.S. s-a dezmembrat în cele 15
componente. Dacă povestea statelor comuniste s-a derulat puţin altfel în estul Asiei şi
în Cuba, acest lucru a influenţat doar în mică măsură consecinţele pe care evenimen-
tele din ţările est-europene le-au produs în geopolitica sistemului mondial.
Din 1989 încoace, o mare parte din atenţia lumii s-a concentrat asupra
acestor ţări europene foste comuniste. S-au organizat atât de multe conferinţe ale
specialiştilor în ştiinţe sociale pe tema aşa-zisei tranziţii, încât aproape am ajuns să
vorbim de "tranzitologie". Iar în zonele care înainte compuneau Republica Federativă
Iugoslavia şi în regiunile Caucazului din Uniunea Sovietică au avut loc războaie civile
cumplite în care, cu diverse ocazii, s-au implicat activ puteri din fară. Mulţi sociologi
au descris această violentă ca "purificare etnică", fenomen pus pe seama unei ostilităţi
etnice îndelungate.
Chiar şi în statele care au evitat un nivel ridicat de violenţă internă, cum ar fi
Republica Cehă, Ungaria sau republicile baltice, şi-au făcut apariţia momente
neplăcute care sugerau o reînviere a tensiunilor etnice. În acelaşi timp, războaie civile
asemănătoare, de mare anvergură dar şi de mai mică intensitate, izbucneau în multe
alte locuri, în Africa, dar şi în Indonezia, pentru a ne referi numai la cazurile cele mai
evidente.

17
 În lumea paneuropeană (termen prin care înteleg Europa Occidentală plus
America de Nord şi Australasia, dar fără Europa Centrală şi de Est), analizarea acestor
războaie s-a concentrat pe prezumţia de slăbiciune a societăţilor civile din statele
respective şi pe nivelul scăzut al preocupării acestora pentru drepturile omului de-a
lungul istoriei. Oricine citea presa occidentală nu putea să nu remarce gradul în care
în lumea noastră, pe care o numim postcomunistă, atenţia acordată zonelor foste
comuniste se concentra asupra unei "probleme". Iar "problema" a fost definită de
facto ca lipsa acelui nivel înalt de modernitate care se presupune că poate fi constatat
în lumea paneuropeană.
În acelaşi timp, e şocant cât de puţină atenţie s-a acordat - de către presă,
politicieni şi în mod special de către sociologi - schimbărilor petrecute după 1989 în
lumea paneuropeană însăşi. Regimurile politice care şi-au construit raţiunea naţională
pe baza faptului că erau implicate în Războiul Rece au descoperit dintr-o dată că toate
aranjamentele pe care le susţinuseră timp de patruzeci de ani păreau acum fără rost
atât pentru electorat, cât şi pentru politicieni. De ce să mai ai un sistem pentapartit (cu
ale sale tangentopoli)* în Italia, construit în jurul majorităţii deţinute permanent de
Democrazia Cristiana, dacă nu mai exista Războiul Rece? Ce anume să mai ţină
închegat acum un partid gaullist în Franţa sau chiar Christlich-Demokratische Union
din Germania?
De ce să rămână Partidul Republican din Statele Unite legat în continuare
de constrângerile "politicii externe bilaterale"? Ce rezultă din această îndoială de
sine? Marile partide conservatoare din lumea paneuropeană s-au fărâmiţat, sfâşiate de
neînţelegerile dintre noii "ultras" ai liberalismului economic şi adepţii
conservatorismului cu accente sociale mai puternice, fie în variante ce doresc ca statul
să corijeze degradarea moralităţii cetăteneşti, fie în variante ce păstrează o grijă
_________________
* "Pentapartiti" se referă la cele cinci partide care au existat în decurs de patruzeci de ani în aproape toate guvernele
italiene, organizate în jurul Partidului Democrat Creştin. "Tangentopoli" e un cuvânt inventat pentru a face aluzie la
răspândirea largă a corupţiei în toate aceste partide (n. a.).

18
patemalistă fată de sistemele de asistentă socială. Iar aceste facţiuni se luptă între ele
prin intermediul adepţilor lor, care se tem că în această dezordine poziţiile sociale şi
veniturile le-ar putea fi serios ameninţate.
În acest context, ce putem spune de partidele de centru-stânga, dintre care
cele mai multe se autointitulează social-democrate? Şi aceste formaţiuni au necazuri.
Prăbuşirea comunismului a fost, de fapt, doar punctul culminant al răspândirii
deziluziei în cadrul Vechii Stângi în toate cele trei versiuni principale ale sale -
partidele comuniste, partidele social-democrate şi mişcările de eliberare naţională -, o
dezamăgire semnalată în mod dramatic de revolutia mondială din 1968.
Această deziluzie, fără a fi un paradox, a fost o consecinţă chiar a
succesului politic repurtat, pentru că, o dată ajunse la putere, partidele respective nu s-
au dovedit a fi într-adevăr capabile să-şi îndeplinească promisiunea istorică, anume
că, dacă ar deţine singure puterea de stat, ar putea construi o societate nouă, adică ar
transforma substanţial societatea în direcţia unei lumi mai egalitare şi mai
democratice.

19
 Tema Nr.10 : Confruntarea informaţională
în contextul relaţiilor internaţionale contemporane

INTRODUCERE
Imaginaţia este mai importantă decât cunoaşterea.
Albert EINSTEIN

Dinamica deosebit de rapidă a lumii contemporane în ansamblu şi

implicit a domeniilor constitutive ale sistemului social global evidenţiază rolul
deosebit al informaţiei atât ca „armă” cât şi ca obiectiv lucrativ, acea „orice
diferenţă care face diferenţa” şi stabileşte în final ierarhia pe plan mondial.
Competiţia pentru informaţii reprezintă o caracteristică a umanităţii şi
este tot atât de veche ca şi conflictul uman. În prezent aceasta a devenit un
subiect important de securitate naţională, dimensiunea informaţională
reprezentând un factor cheie pentru protejarea intereselor naţionale. Odată cu
înţelegerea realităţii potrivit căreia omenirea a intrat în era informaţională1,
războiul informaţional a fost recunoscut de gânditorii politico-militari ca fiind la
fel de important ca cel desfăşurat în mediile terestru, aerian, maritim si ulterior
cosmic şi reprezentând parte componentă a politicii pentru promovarea şi
protejarea intereselor naţionale.
Războiul informaţional (RI) nu este însă un produs specific al societăţii
de tip informaţional, ci al societăţii omeneşti în general, mai ales al celei
concurenţiale, care trebuie să fie privită la fel de exigent ca oricare alt tip de
societate. De ce această exigenţă? Pentru că a fost generată şi impusă de cei
puternici împotriva celor slabi, pentru că de obicei învingătorul îşi impune
propria lege.
1
Alvin şi Heidi Toffler, Război şi anti-război, Editura Antet, Bucureşti, 1995, pp. 35-37.
20
 Se apreciază că sunt speranţe ca acesta să dispară în societatea de tip
informaţional întrucât se speră ca solidaritatea să crească direct proporţional
cu gradul de comunicare2. Din punctul nostru de vedere, optăm pentru
cooperare şi nu pentru competiţie în orice sistem social, alăturându-ne astfel
unui cunoscut om de ştiinţă francez3.
Reglementarea juridică a agresiunii armate a determinat din partea unor
centre de putere găsirea de noi căi şi soluţii, nereglementate încă de
leglislaţia internaţională, pentru îndeplinirea scopurilor politice. Dacă războiul
a reprezentat, reprezintă şi va reprezenta calea brutală, violentă de a impune
voinţa unui stat asupra altui stat4, continuarea relaţiilor politice, realizarea
acestora cu alte mijloace5, acum la începutul secolului al XXI-lea, apreciem că
politica reprezintă o continuare a războiului cu mijloace nonviolente. Deci,
îndeplinirea scopului politic (politico - militar) propus se poate realiza uneori
mult mai eficient, pe o altă cale şi cu alte mijloace. Această abordare se
„ascunde” în spatele sintagmei de agresiune indirectă.
În acest sens, considerând fiecare tip de agresiune (agresiune indirectă,
agresiune armată indirectă, agresiune armată directă, agresiune armată
combinată) ca fiind un nivel (palier) de acţiune, opinăm că succesiunea logică
a desfăşurării unor asemenea acţiuni ar fi cea mai sus prezentată.
Bineînţeles, dacă scopul politic (politico-militar) propus este îndeplinit,
nivelurile superioare nu mai sunt atinse, strategia agresorului faţă de „ţintă”
redimensionându-se asemănător unei situaţii postconflict.
Apreciem că taxonomia tipurilor de agresiune prezentate mai sus, fără
pretenţia de a fi exhaustivă, evidenţiază eficienţa deosebită a acestora,
canalizarea lor spre atingerea scopului politic (politico-militar) vizat printr-o
manieră erodantă şi subversivă.

2
Gheorghe Văduva, Strategie militară pentru viitor, Editura Paideia, Bucureşti, 2003, p. 85.
3
NA - Este vorba de Jacques La Carriere, vezi Albert Jacquard, Jacques La Carriere, Ştiinţa şi credinţele, Editura Agni,
Bucureşti, 1997, pp. 67-68.
4
Carl von Clausewitz, Despre război, Editura militară, Bucureşti, 1982, p. 53.
5
Ibidem, p. 67.
21
 De asemenea conceptele supuse atenţiei nu se doresc a fi văzute rigid
jalonate, ci ele se întrepătrund, interacţionează şi intercondiţionează.

Ţinând cont de importanţa deosebită a subiectului supus atenţiei,

lucrarea de faţă îşi propune să prezinte un punct de vedere asupra
conceptului de război informaţional, precum şi a implicaţiilor acestuia asupra
câmpului de luptă modern.

22
 BIBLIOGRAFIE

1. * * * Strategia de securitate naţională a

României – proiect, Bucureşti, 2006.

2. * * * Doctrina naţională a informaţiilor pentru

securitate, Bucureşti, 2004.

3. * * * Doctrina pentru sprijinul cu informaţii al

operaţiilor întrunite, Bucureşti, 2003.

4. * * * S.M.G./PF, Doctrina pentru planificarea

operaţiilor întrunite, Bucureşti, 2003.

5. * * * I.P.S.-3, Doctrina pentru informaţii,

contrainformaţii şi securitate a armatei,
Bucureşti, 2005.

6. * * * S.M.G./F.O.P.-3.15., Doctrina operaţiilor

informaţionale, Bucureşti, 2007.

7. * * * F.M. 3.13, Information Operation:

doctrine, tactics, techniques and
procedures, november, 2003.

8. * * * P.I.A.- 05.401, Méthode de planification

opérationnelle, 2de édition, version
provisoire du 20 octobre, 2003.

9. * * * P.I.A.- 03.152, Concept interarmées des

operations d’information, No 294 du 11
mars 2005.

10. * * * Războii informaţional şi operaţii

informaţionale - punct de vedere al
D.G.I.A., Bucureşti, 2000.

11. * * * Raport anual privind studiile militare -

operaţiile informaţionale, Bucureşti,
1999.

12. Niculescu T. "Tehnologiile microelectronice şi

impactul lor asupra dezvoltării tehnicii
militare", Buletinul Academiei
Militare, nr.2, 1983.

23
13. Niculescu T. "Protecţia radioelectronică în
desfăşurarea acţiunilor de luptă
radioelectronică", Ziarul "Apărarea
Patriei", 15 iunie 1983.

14. Niculescu T. "Consideraţii privind sistemul

informaţional cu caracteristicile
tehnico-tactice ale mijloacelor
radioelectronice", Sesiunea Academiei
Militare, 1986.

15. Niculescu T., Constantin S. "Confruntarea pe calea undelor

electromagnetice", Editura Militară,
Bucureşti, 1988, 220 pag.

16. Niculescu T. "Războiul electronic în concepţia

specialiştilor militari contemporani",
Ziarul "Armata Poporului" , 20
septembrie 1990.

17. Niculescu T. , Constantin S. "Sisteme moderne de cercetare -

lovire, conducere şi luptă electronică",
Editura Militară, Bucureşti, 1991, 210
pag.

18. Niculescu T. "Războiul electronic. Mit şi realitate",

Editura Militară, Bucureşti, 1991,

19. Niculescu T. "Electronica şi strategia militară",

Ziarul "Armata României", nr.28 şi
29, iulie 1992.

20. Niculescu T. "Consideraţii privind rolul şi locul

luptei electronice în arta militară",
revista Gândirea Militară
Românească, nr.2, 1994.

21. Niculescu T., ş.a. "Principii şi mijloace de luptă

electronică", Vol.I, Editura Academiei
Tehnice Militare, Bucureşti, 1996,
337 pag.

24
22. Niculescu T., Gherasim Z. "Principii şi mijloace de luptă
electronică", Vol.II, Editura
Academiei Tehnice Militare,
Bucureşti, 1997, 291 pag.

23. Niculescu T. , ş.a. "Radarul cu semnal nesinusoidal –

element integrat al câmpului de luptă
înalt tehnologizat”, Editura Militară,
Bucureşti 1998, 210 pag.

24. Niculescu T. “Războiul informaţional – un nou tip

de agresiune în epoca contemporană”,
al 3-lea Simpozion ştiinţific al
inginerilor români de pretutindeni,
Bucureşti, 11-12 septembrie 1998,
organizat de Asociaţia Generală a
Inginerilor din România.

25. Niculescu T. , ş.a. “Target polarimetric discrimination in

monostatic radar”, RTA – NATO,
SET – Symposium, Johns Hopkins
University, Laurel, Maryland, USA,
Secţiunea 34, pag. 1-10, aprilie 2000.

26. Niculescu T. “Confruntarea în ciberspaţiu.

Vulnerabilitatea reţelelor de
calculatoare electronice”, Sesiunea
AGIR, Bucureşti, septembrie, 2000.

27. Niculescu T. , ş.a. “Polarimetric radar signals analysis by

using neural networks”, International
Conference, Military University for
Artillery and Air Defence, Shumen,
Bulgaria, vol.5, pag. 205-213,
octombrie, 2000.

28. Niculescu T. “Teleportarea informaţiilor”, Sesiunea

de comunicări ştiinţifice a Facultăţii
de Electronică şi Calculatoare,
Universitatea Hyperion, Vol. 1 –2,
pag. 262- 267, mai, 2001.

25
29. Niculescu T. , ş.a. “Confruntarea informaţională –
dimensiuni contemporane”, Al 28-lea
Congres al Asociaţiei Româno-
Americane de Ştiinţe şi Arte,
Universitatea Constantin Brâncuşi,
Târgu-Jiu, 3-8 iunie, 2003.

30. Niculescu T. , ş.a. Confruntările electronice şi

psihologice”, Editura Victor,
Bucureşti, 2003, 210 pag.

26