ROMÂNIA

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE NECLASIFICAT

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE „Carol I” Exemplar nr.

Locotenent-colonel Valentin MANEA

REZUMATUL
TEZEI DE DOCTORAT

TEMA

„SPAŢIUL CIBERNETIC – O NOUĂ DIMENSIUNE

A CONFRUNTĂRILOR MILITARE”

Conducător de doctorat
Colonel (r) prof.univ.dr. ing. Gelu ALEXANDRESCU

Teză elaborată în vederea obţinerii titlului de Doctor în Ştiinţe Militare

-Bucureşti, 2015-
 .

CUPRINS

INTRODUCERE ................................................................................................. 5

Capitolul 1
SPAŢIUL CIBERNETIC – CONCEPTE TEORETICE ................................ 13

1.1. Societatea informaţională şi spaţiul cibernetic ...............................…... 13

1.2. Vulnerabilităţi ale spaţiului cibernetic …............................................... 20
1.3. Ameninţări în spaţiul cibernetic ............................................................. 26
1.4. Atacul cibernetic …………….............................…………………...… 36
1.5. Apărarea cibernetică în mediul virtual …...........................................… 46

Capitolul 2
LEGISLAŢIA AFERENTĂ SPAŢIULUI CIBERNETIC .............................. 55
2.1. Prevederi legislative în plan naţional .........................………………… 56
2.2. Prevederi legislative în plan internaţional ........................……………. 61
2.2.1. Strategii în domeniul securităţii cibernetice la nivelul UE şi
NATO .................................................….…………………… 61
2.2.2. Strategiile unor actori statali cu experienţă în domeniul
securităţii cibernetice .....................................………………. 66
2.2.2.1. Strategia Internaţională pentru spaţiul cibernetic a
S.U.A. ..............................................….……… 66
2.2.2.2. Strategia de securitate cibernetică a Canadei ........ 68
2.2.2.3. Strategia de securitate cibernetică a Franţei .......... 70
2.2.2.4. Strategia de securitate cibernetică a Germaniei .... 71
2.2.2.5. Strategia de securitate cibernetică a Federaţiei
Ruse ....................................................................... 73

.
2 din 20
 .

Capitolul 3
SPAŢIUL CIBERNETIC–MEDIU DE DESFĂŞURARE A ACŢIUNILOR
MILITARE .......................................................................................................... 76
3.1. Tendinţe şi evoluţii ale fenomenului militar contemporan …................ 77
3.2. Clarificări conceptuale ale operaţiilor militare şi nivelurile acestora … 80
3.3. Clasificarea operaţiilor militare ...................................................…….. 82
3.4. Tendinţe în planificarea şi desfăşurarea operaţiilor militare în secolul
al XXI-lea ...................................................................................……... 84
3.5. Forme de manifestare a ameninţărilor în spaţiul cibernetic …............... 88

Capitolul 4
CONFRUNTĂRI CIBERNETICE ÎN MEDIUL INFORMAŢIONAL ......... 125
4.1. Conceptul de securitate cibernetică …………………………………... 128
4.2. Operaţii informaţionale în spaţiul cibernetic ……................................. 134
4.3. Sistemul C4ISR - element fundamental al operaţiilor informaţionale
desfăşurate în spaţiul cibernetic ………….....................……................ 145
4.3.1. Definirea conceptului de sistem C4ISR ....................................... 146
4.3.2. Rolul sistemelor C4ISR ............................................................... 147
4.3.3. Structura sistemului C4ISR ......................................................... 149
4.4. Managementul sistemului informaţional …........................................... 155
4.5. Studiu de caz: atacul cibernetic al unui sistem C4ISR în cadrul unei
confruntări militare ................................................................................ 163

CONCLUZII ŞI PROPUNERI ……………………………………………….. 171

BIBLIOGRAFIE ................................................................................................. 184
GLOSAR DE TERMENI ŞI ABREVIERI…………………............................ 192
LISTA ANEXELOR ........................................................................................... 196

.
3 din 20
 .

CUVINTE CHEIE: spaţiul cibernetic, vulnerabilităţi cibernetice, ameninţări

cibernetice, război cibernetic,securitate cibernetică, apărare cibernetică, operaţii
informaţionale, infrastructură cibernetică, managementul sistemului informaţional,
Sistemul C4ISR.

REZUMAT
Teza de doctorat cu tema „Spaţiul cibernetic – o nouă dimensiune a
confruntărilor militare” constituie rezultatul demersului nostru de cercetare ştiinţifică
prin care am dorit realizarea unei analize pertinente şi realiste privind influenţa
riscurilor şi ameninţărilor existente în spaţiul cibernetic asupra asigurării unui flux
informaţional corespunzător în cadrul operaţiilor militare, prin evidenţierea
particularităţilor operaţiilor cât şi ale potenţialelor pericole provenite din spaţiul
cibernetic.
Teza de doctorat este structurată pe patru capitole, fiecare dintre acestea fiind
dezvoltat în cadrul subcapitolelor proprii. Teza conţine 10 anexe care oferă detaliile
necesare pentru înţelegerea unor aspecte abordate în conţinutul ei.
Încă din introducere am precizat că, în cuprinsul tezei, am urmărit şi am
considerat să ne exprimăm un punct vedere, într-un cadru cuprinzător, privind
conexiunile existente între dezvoltarea fenomenului militar, a modalităţilor sale de
manifestare în cadrul confruntărilor militare şi spaţiul cibernetic, un spaţiu
imprevizibil, marcat de numeroase forme de ameninţări.
În urma studiului bibliografiei recomandate de conducătorul de doctorat,
tutorele ştiinţific şi experţii ştiinţifici, prin tematica abordată, ne-am propus să
detaliem principalele riscuri şi ameninţări care provin din spaţiul cibernetic, de natură
să influenţeze desfăşurarea operaţiilor militare, să identificăm importanţa asigurării şi
implementării unor politici coerente de securitate cibernetică, care să asigure
culegerea, transmiterea, exploatarea şi protejarea tuturor datelor şi informaţiilor
necesare desfăşurării acţiunilor militare.

.
4 din 20
 .

În primul capitol al tezei de doctorat, intitulat Spaţiul cibernetic - concepte

teoretice, am realizat o prezentare conceptuală a spaţiului cibernetic şi a principalelor
ameninţări pe care acesta le implică, punându-se accent şi pe vulnerabilităţile
sistemelor informatice şi ale reţelelor de calculatoare, ca principal factor ce le
transformă pe acestea în ţinte ale unor atacuri cibernetice. În primul subcapitol am
realizat o delimitare şi o clarificare a conceptului de spaţiu cibernetic prin definirea
acestuia şi am realizat o prezentare a componentelor sale. În al doilea subcapitol am
realizat o analiză a vulnerabilităţilor existente în spaţiul cibernetic, inclusiv a
vulnerabilităţilor pe care le prezintă Internetul. Vulnerabilităţile sunt prezentate ca
exprimând disponibilitatea software-lui sau a hardware-lui sistemelor informatice şi
ale reţelelor de a permite realizarea unui acces neautorizat sau o modificare a
nivelului de acces la informaţii pentru un utilizator aflat la distanţă. Întreaga abordare
scoate în evidenţă faptul că principala vulnerabilitate o reprezintă însăşi sistemele
informatice şi modul de realizare a reţelelor de calculatoare, în cele mai multe cazuri
ea fiind datorată unor erori de proiectare şi de realizare a acestora. În subcapitolul al
treilea am prezentat şi definit ameninţările existente în spaţiul cibernetic, precum şi
actorii care desfăşoară activităţi ostile pentru realizarea propriilor interese, subliniind
faptul că apărarea împotriva unui atac cibernetic necesită integrarea măsurilor de
securitate pe cele trei aspecte, operaţionale, fizice şi de comunicare, ceea ce implică o
gamă completă de măsuri, cum ar fi: instalarea de parole eficiente, evitarea punctelor
de intrare neprotejate şi inutil deschise, minimizarea plasării serverelor în zonele
neprotejate şi vigilenţă împotriva angajaţilor nemulţumiţi. Analizele şi prezentările
realizate se fundamentează pe date din literatura de specialitate, precum şi pe date
furnizate în cadrul rapoartelor de informare prezentate periodic de CERT-RO
(Computer Emergency Response Team - Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de
Securitate Cibernetică) sau de alte companii internaţionale producătoare de software.
Afirmaţiile exprimate sunt realiste şi sunt susţinute prin exemple şi scheme capabile să
susţină teoriile enunţate. În ultimul subcapitol se realizează o prezentare a importanţei
adoptării măsurilor de securitate cibernetică, susţinute cu argumente şi exemple.

.
5 din 20
 .

Pe fondul unei nevoi acute de informaţii, fiecare organizaţie, indiferent de

natura ei dezvoltă propriile acţiuni de natură informaţională menite să asigure un flux
informaţional eficient, care să permită adoptarea unor soluţii pentru dezvoltarea
ulterioară, fie să protejeze propria infrastructură şi propriile informaţii vitale.
Documentarea în literatura de specialitate a relevat că, deşi intens utilizată,
sintagma de „război cibernetic” este greu de definit şi de descris, întrucât factorii care
stau la baza lui sunt de cele mai multe ori imposibil de determinat, atât din punct de
vedere al identităţii, cât şi din punct de vedere al intereselor urmărite. Raportarea
permanentă a actorilor implicaţi la cele mai noi descoperiri tehnologice, precum şi
creşterea nivelului de interes al acestora concură la realizarea finalităţilor urmărite.
Capitolul al doilea, intitulat Legislaţia aferentă spaţiului cibernetic, este o
radiografie a unor prevederi legislative specifice spaţiului cibernetic, elaborate la nivel
naţional, al Uniunii Europene, al NATO, precum şi de către unii actori statali
importanţi, cu experienţă în gestionarea incidentelor de securitate din spaţiul cibernetic
şi în adoptarea măsurilor de securitate cibernetică (SUA, Canada, Franţa, Germania,
Federaţia Rusă). Materialele prezentate în acest capitol şi afirmaţiile enunţate sunt
menite să sublinieze eforturile susţinute, întreprinse atât la nivel naţional cât şi
internaţional, pentru adaptarea cadrului legislativ la specificul mediului informaţional,
reprezentat de spaţiul cibernetic. O latură extrem de importantă a dezvoltării unei
culturi preventive a securităţii cibernetice o constituie educaţia de securitate, la care fac
referire toate strategiile de securitate cibernetică prezentate în cadrul tezei de doctorat.
Capitolul al treilea, intitulat Spaţiul cibernetic – mediu de desfăşurare a
acţiunilor militare, cuprinde o prezentare a fenomenului militar şi a tendinţelor
acestuia, o delimitare conceptuală a operaţiilor militare în contextul dezvoltării
fenomenului militar ca şi componentă a sistemului social. Realizând o ierarhizare a
operaţiilor militare s-a impus clasificarea acestora şi sublinierea particularităţilor care
le diferenţiază unele în raport cu celelalte. Această abordare conceptuală reprezintă un
punct de plecare în înţelegerea operaţiilor militare subliniind în acelaşi timp importanţa
organizării şi desfăşurării procesului de planificare în concordanţă cu organizarea

.
6 din 20
 .

forţei, cu realitatea existentă la nivelul operativ şi tactic, precum şi cu misiunea primită.

De asemenea, este realizată o corelaţie între acţiunile militare clasice şi acţiunile de
terorism, spionaj, sabotaj, subversiune, crima organizată (TESSO), specifice spaţiului
cibernetic, pornind de la ideea că proiecţia acestora în spaţiul cibernetic pot influenţa
desfăşurarea acţiunilor în cadrul diverselor confruntări militare.
Ţinând cont de evoluţia integrării celor mai noi descoperiri ştiinţifice în
domeniul militar, putem afirma că războaiele viitorului vor fi bazate pe tehnologii
performante. Astfel, într-o societate modernă, ancorată în realitatea contemporană,
războiul nu mai poate fi conceput decât ca un proces continuu de transformări, atât în
ceea ce priveşte dimensionarea şi dotarea armatelor, cât şi în ceea ce priveşte arta
militară, toate aceste transformări fiind condiţionate şi de dezvoltarea economică,
socială şi tehnologică a fiecărei părţi participante la conflict.
Ca fenomen complex, care depăşeşte cu mult dimensiunile luptei armate
clasice, războiul a căpătat forme de manifestare noi, de tip asimetric, desfăşurate prin
mijloace armate specifice şi nu numai, care acoperă de cele mai multe ori toate
dimensiunile de manifestare a violenţei, prin implicarea tuturor factorilor de putere.
Manifestarea unor noi tipuri de vulnerabilităţi şi de ameninţări au permis
războiului o dezvoltare semnificativă axată în special pe domeniile non-militare. Acest
aspect este favorizat şi de decalajele mari existente între state, constatându-se
permanent o amplificare a lor, prin manifestarea diverselor forme de criză (politică,
socială, economică sau morală), care la rândul ei se poate desfăşura asimetric şi haotic.
Ultimul capitol al tezei, intitulat Confruntări cibernetice în mediul
informaţional, abordează problema securităţii cibernetice din punct de vedere al
specificului militar de desfăşurare a operaţiilor militare, punând accent pe integrarea
infrastructurii sistemelor informatice militare în rândul infrastructurilor critice
cibernetice. De asemenea, s-a reuşit realizarea într-o manieră personală a unui studiu
de caz privind influenţa actorilor prezenţi în spaţiul cibernetic, prin ameninţările şi
atacurile realizate, asupra modului de organizare şi desfăşurare a operaţiilor militare.

.
7 din 20
 .

Acest studiu se finalizează printr-o analiză SWOT privind importanţa asigurării unui
nivel optim de securitate cibernetică la nivelul structurilor militare.
Partea finală a tezei de doctorat este dedicată formulării unor concluzii
generale şi particulare privind această abordare asupra spaţiului cibernetic şi a
măsurilor necesare privind asigurarea securităţii acestui spaţiu în vederea desfăşurării
în bune condiţii a operaţiilor militare, indiferent de forma de desfăşurare a
confruntărilor militare.
Prin conţinutul său teza este destinată conştientizării tuturor factorilor implicaţi
în asigurarea unui climat de securitate optim în mediul cibernetic, în contextul
manifestării tot mai pregnante a procesului de globalizare.
Pentru a crea o imagine amplă a modului în care spaţiul cibernetic este de
natură să influenţeze acţiunile militare din cadrul diverselor confruntări, sunt
furnizate suficiente exemple, scheme şi anexe menite să susţină afirmaţiile realizate.

CONCLUZII
Am considerat ca fiind deosebit de important şi cu impact în domeniul militar, dar
nu numai, studierea, aprofundarea şi îmbogăţirea problematicii specifice spaţiului
cibernetic, a riscurilor şi ameninţărilor provenite din spaţiul cibernetic, precum şi a
vulnerabilităţilor manifestate de către sistemele informatice.
Conştientizarea la nivel naţional şi internaţional a importanţei asigurării unui
spaţiu cibernetic sigur, lipsit de pericole ce vizează intruziuni neautorizate în
sistemele informatice şi în reţelele de calculatoare, prin promovarea necesităţii
consolidării securităţii cibernetice ca precondiţie a prosperităţii economice şi sociale
a societăţii noastre globalizate au constituit obiective principale şi importante teme de
explorare în cadrul cercetării noastre.
În contextul participării României la operaţii multinaţionale, bazate pe
angajamentele asumate în cadrul NATO şi UE, aprofundarea cunoaşterii problematicii
specifice realizării interoperabilităţii tehnice şi funcţionale a infrastructurii cibernetice
militare cu sistemele similare ale partenerilor din alianţă a constituit o preocupare

.
8 din 20
 .

permanentă. De asemenea, înţelegerea necesităţii implementării unui sistem

informaţional bazat pe instrumentele modernităţii, a evoluţiei comunicaţiilor şi
calculatoarelor, a acumulărilor cantitative şi calitative determinate de complexitatea tot
mai accentuată a misiunilor desfăşurate în cadrul operaţiilor militare şi pe saltul
tehnologic fără precedent al comunicaţiilor şi informaticii în prezent au constituit
deopotrivă, suficiente teme de explorare şi dezvoltare a domeniului amintit.
Considerăm că o bună înţelegere a proceselor şi fenomenelor produse în
mediul on-line şi o corectă aplicare a politicilor şi procedurilor de apărare cibernetică
sunt de natură să asigure un flux informaţional care să permită circulaţia informaţiei
în cadrul structurilor militare, atât pe verticală, cât şi pe orizontală, precum şi o
analiză a informaţiilor provenite din diverse surse, în vederea adoptării deciziei de
către comandant, pe baza unor informaţii corecte, complete şi cât mai apropiate de
realităţile existente la nivel tactic, operativ şi chiar strategic.
Apărarea cibernetică reprezintă un binom, identificare-acţiune, în care
problema de securitate identificată devine publică printr-un act de comunicare şi se
realizează prin acţiunea instituţiilor şi structurilor cu sarcini în domeniu.
În ceea ce priveşte securizarea infrastructurii cibernetice militare a armatei
române, din perspectiva ultimelor atacuri cibernetice descoperite, dorim să evidenţiem
că acest lucru va fi din ce în ce mai greu de realizat datorită diversificării tot mai mari a
actorilor interesaţi de producerea unor atacuri teroriste şi a intereselor acestora, precum
şi datorită nivelului superior de pregătire în domeniu şi achiziţionării în permanenţă a
tehnologiilor de ultimă generaţie.
O posibilă alternativă identificată ca eficientă pentru asigurarea securizării
fluxului informaţional militar o reprezintă adoptarea Sistemului de comandă, control,
comunicaţii, calculatoare, informaţii, supraveghere şi recunoaştere (C4ISR – Command,
Control, Communications, Computers, Intelligence, Surveillance and Reconnaisance
Systems), care reprezintă un sistem de sisteme integrate, de doctrine, proceduri, structuri
organizatorice, personal, echipamente, facilităţi, senzori şi comunicaţii destinate să
sprijine exercitarea procesului de comandă şi control în toate fazele operaţiei.

.
9 din 20
 .

Prin structura şi misiunile sale, sistemul C4ISR se poate impune ca un liant

informaţional şi un suport în acelaşi timp, pentru culegerea, transmiterea,
diseminarea, prelucrarea şi gestionarea informaţiilor la nivelul tuturor structurilor
forţei şi a comandamentului acestuia şi facilitează realizarea măsurilor de securitate
cibernetică la nivelul tuturor structurilor militare.
De asemenea, în cadrul tezei este realizată o analiză SWOT, pe baza punctelor
tari, punctelor slabe, oportunităţilor şi ameninţărilor specifice sistemului
informaţional C4ISR privind rezilienţa acestuia la atacurile provenite prin intermediul
spaţiului cibernetic. Luând în calcul toate complexitatea sistemului şi a ameninţărilor
existente în spaţiul cibernetic, am putut trage concluzia că, în cazul unei confruntări
militare, sistemul C4ISR poate face obiectul unui atac cibernetic, de natură să
afecteze funcţiile acestuia, motiv pentru care sunt necesare adaptări permanente ale
arhitecturii informaţionale a acestuia, în sensul optimizării. Aplicarea strictă a
politicilor de securitate, crearea şi încadrarea structurilor cu responsabilităţi specifice
privind securitatea informatică şi existenţa unui cadru normativ şi a procedurilor
necesare pentru buna funcţionare a sistemului pot induce ideea unui nivel minim de
risc în faţa unui atac cibernetic realizat pe timpul confruntărilor militare asupra
componentelor sistemului C4ISR.
Pentru prevenirea unui atac cibernetic, sau după caz, pentru reducerea efectelor
acestuia, considerăm că se impune apelarea la capabilităţile facilitate de reţea,
realizându-se astfel o relaţionare structurală continuă, capabilă să scoată în evidenţă
identificarea, descrierea şi propunerea de dezvoltare a unor măsuri de apărare
cibernetică proactive, care să permită reducerea vulnerabilităţilor, detectarea
intruziunilor, precum şi acordarea unui prim răspuns în cazul unui atac cibernetic.
Prin problematica abordată şi prin argumentele prezentate, am tras concluzii şi
am făcut propuneri pentru crearea şi încadrarea unor structuri similare celor existente
în armatele moderne, în vederea realizării interoperabilităţii forţelor şi mijloacelor
naţionale cu cele ale NATO sau ale unor state membre NATO, precum şi pentru
implementarea unor structuri nucleu, de tip CERT, la nivelul tuturor structurilor

.
10 din 20
 .

militare de la nivel operativ şi tactic, până la eşalon brigadă, inclusiv. Totodată, ne-
am exprimat opiniile faţă de unele prevederi ale programelor de învăţământ, precum
şi cu privire la prioritizarea proceselor de aprobare şi adoptare a legislaţiei naţionale
specifice, care vizează activităţile desfăşurate în spaţiul cibernetic şi responsabilităţile
structurilor şi persoanelor implicate în realizarea securizării acestui mediu on-line.
Fiind o realitate crudă a zilelor noastre, ameninţările şi atacurile cibernetice fac
deliciul persoanelor care doresc câştiguri rapide sau care mânate de interese din cele
mai diverse, cum ar fi cele religioase, etnice etc., produc diverse pagube statelor,
organizaţiilor guvernamentale şi neguvernamentale, operatorilor fizici sau privaţi. În
vederea creării unei culturi cibernetice, cel puţin în domeniul militar, am identificat
ca primă măsură şi am propus introducerea unor programe de studii universitare
specializate pe domeniul securităţii cibernetice, care să asigure absolvenţilor
deprinderile necesare în vederea exploatării şi realizării mentenanţei componentelor
infrastructurii cibernetice, precum şi a competenţelor care să le permită realizarea
măsurilor de apărare cibernetică la nivelul structurilor militare. De asemenea, pentru
formarea specialiştilor militari, am considerat ca fiind eficientă şi am propus
desfăşurarea acestor programe de studii universitare în cadrul Universităţii Naţionale
de Apărare „Carol I” şi al Academiei Tehnice Militare.
Pornind de la ideea că în spaţiul cibernetic libertatea de acţiune aparţine doar
atacatorilor, am considerat utilă o prezentare a caracteristicilor acestui mediu on-line,
care să permită o înţelegere corectă a riscurilor şi ameninţărilor existente, dar şi a
necesităţii implementării unor măsuri de apărare cibernetică.
Considerăm că realizarea unui set legislativ care să reunească principalele
preocupări în materie, transpuse în practică la nivelul NATO, UE şi al unor actori
statali importanţi, cu experienţă în asigurarea securităţii cibernetice, constituie un
avantaj pentru o mai bună înţelegere a preocupărilor acestora şi poate fi folosit în
realizarea unui suport didactic util în cadrul studiilor de securitate.
În cuprinsul tezei am considerat de asemenea important să evidenţiem şi unele
aspecte privind necesitatea tratării infrastructurii cibernetice militare ca o componentă

.
11 din 20
 .

a infrastructurii naţionale critice şi să prezentăm un model de sistem informaţional

integrat (C4ISR) care poate conduce la obţinerea informaţiilor critice care vizează şi
pot influenţa acţiunea forţelor şi luarea deciziei, la momentul de maximă importanţă,
prelucrarea lor pentru a oferi astfel forţelor capacitatea de a dispune de o reprezentare
fidelă a realităţilor spaţiului de luptă, pornind de la aceeaşi imagine operaţională, care
să permită fructificarea oportunităţilor în îndeplinirea obiectivelor întregii game de
operaţii militare.
Totodată, în această teză am considerat important să oferim un punct de plecare
important, în tratarea diferenţiată a ameninţărilor din spaţiul cibernetic, folosind
modelul TESSO, pentru a evidenţia riscurile şi ameninţările la care este expusă
infrastructura din cadrul sistemului informaţional militar. Această prezentare poate
conduce la înţelegerea unor aspecte specifice realizării masurilor de apărare
cibernetică, necesare menţinerii unui flux informaţional optim care favorizează
exercitarea comenzii şi controlului, precum şi asigurarea unei conduceri stabile a
acţiunilor pe timpul operaţiilor militare.
Concluzia finală a demersului nostru a fost că în societatea contemporană,
caracterizată de procesul globalizării riscurilor, vulnerabilităţilor şi ameninţărilor,
securitatea cibernetică a statelor devine un element important al strategiilor naţionale
şi regionale, un factor de securizare a identităţii naţionale şi culturale a comunităţilor
umane, precum şi un factor esenţial în asigurarea bunei funcţionări a tuturor
sectoarelor sociale, iar fără măsuri concrete în acest sens, „informaţia” riscă să devină
„unealta” exploatată de partea adversă.

.
12 din 20
 .

BIBLIOGRAFIE
I. Documente oficiale
a) Internaţionale
1. *** AC/35-D/2002 Directiva NATO pentru Securitatea Informaţiilor
2. *** Council Framework Decision 2005/222/JHA on attacks against
information systems, European Council, 2005
3. *** Convention on Cybercrime, Council of Europe ETS No. 185,
Budapest 2001
4. *** Directive 2002/58/EC concerning the processing of personal data and
the protection of privacy in the electronic communications sector,
European Parliament and the European Council, 2002
5. *** European security strategy. A secure Europe in a better world
(Strategia de securitate a Uniunii Europene), Bruxelles, 2003.
6. *** Resolution on Cyber Security and Cyber Crime, Parliamentary
Assembly “Astana”, OSCE, 2008
7. *** United Nations Security Council Resolution 1566, 2004
8. *** UN Resolution 58/199 – Creation of a global culture of cyber security
and the protection of critical information structures, 2003
9. *** The Cybersecurity Strategy for the European Union, Strategia de
securitate cibernetică a Uniunii Europene, 2012
10. *** International Strategy for Cyberspace, Strategia Internaţională pentru
spaţiul cibernetic a S.U.A., Washington, 2011
11. *** La Stratégie de cybersécurité du Canada, Strategia de securitate
cibernetică a Canadei, 2010
12. *** Cyber Security Strategy for Germany, Strategia de securitate
cibernetică a Germaniei, Berlin, 2011
13. *** Стратегия национальной безопасности России до 2020 г, Strategia
de securitate cibernetică a Rusiei, Moscova, 2012
14. *** Carta Naţiunilor Unite, San Francisco, 1945
15. *** China’s National Defense in 2010 (Carta Albă a Apărării Naţionale a
Chinei în 2010), Beijing, 2011.

.
13 din 20
 .

16. *** Securing Britain in an Age of Uncertainty: The Strategic Defence and
Security Review (Analiză privind Strategia de Securitate şi Apărare),
Londra 2010.
17. *** Военная доктрина Российской Федерации (Doctrina militară a
Federaţiei Ruse), Moscova 2010.
18. *** Стратегии национальной безопасности Российской Федерации
до 2020 года (Strategia Naţională de Securitate a Federaţiei Ruse
până în anul 2020), Moscova, 2009.
19. *** The National Military Strategy of the United States of America
(Strategia militară naţională a SUA), Washington, 2011.
20. *** The National security strategy of the United States of America
(Strategia de securitate naţională a SUA), Wahington, 2010.
21. *** Versiunea consolidată a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a
Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene, Bruxelles, 2010.
22. *** Tratatul Atlanticului de Nord, Washington DC, 4 aprilie 1949.
23. *** Tratatele Uniunii Europene
24. *** Code of Practice for Information Security Management, ISO/IEC
17799, International Organization for Standardization (ISO)
25. *** Information technology- Security techniques - Information security
management systems - Requirements, ISO/IEC 27001:2013,
International Organization for Standardization (ISO)
b) Naţionale
26. *** Constituţia României, Bucureşti, 2003
27. *** Strategia de securitate naţională a României, Bucureşti, 2007.
28. *** Strategia naţională de apărare a ţării, Bucureşti, 2008
29. *** Strategia de securitate cibernetică a României, Bucureşti, 2013
30. *** Legea nr. 161 din 19.04.2003, privind unele măsuri în asigurarea
transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice
şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei
31. *** Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică
32. *** Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes
public

.
14 din 20
 .

33. *** Legea 102/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea

Autorităţii Naţionale de Supraveghere şi Protecţie a Datelor cu
Caracter Personal
34. *** Legea nr. 18/2011 privind protecţia infrastructurilor critice

II. Dicţionare şi enciclopedii

35. *** Dicţionar de sociologie, Editura Univers Enciclopedic Gold, Bucureşti, 2009.
36. *** Dicţionar diplomatic, Editura Politică, Bucureşti, 1979.
37. *** Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu
Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998.
38. *** DoD dictionary of Military and Related Terms, iunie 2003
39. *** Mică enciclopedie de politologie, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1977.
40. *** Frunzeti, Teodor; Zodian, Vladimir (coord.), Lumea 2009. Enciclopedie politică şi militară
(Studii strategice şi de securitate), Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei,
Bucureşti, 2009.
41. *** Matei, Horia C.; Neguţ, Silviu; Nicolae, Ion, Enciclopedia statelor lumii, ediţia a IX-a,
Editura Meronia, Bucureşti, 2003.
42. *** Mazilu, Dumitru, Dreptul păcii – Tratat, Editura All Beck, Bucureşti,1999

III. Lucrări de autor

43. Alexandrescu C., Alexandrescu G., Boaru Gh., Sisteme informaţionale – servicii şi tehnologie,
Editura U.N.Ap. „Carol I”, Bucureşti, 2010
44. Alexandrescu G., Boaru Gh., Alexandrescu C., Sisteme informaţionale pentru management,
Editura U.N.Ap. „Carol I”, Bucureşti, 2012
45. Alford, Lionel D. Jr., Cyber warfare, protecting military systems, revista SPRING, 2000.
46. Andrew M. C., Lech J.J., Introducere în Războiul cibernetic şi terorismul cibernetic, Editura
Information Science Reference, 2007
47. Arădăvoaice G., Stancu V., Războaiele de azi şi de mâine agresiuni nonconventionale, Editura
Militară, Bucureşti, 1999
48. Beckett I., Modern Insurgencies and Counterinsurgencies: Guerrillas and Their Opponents
since 1750, Routledge, UK, 2001
49. Chiş I., Popa C., Terorismul contemporan, Bucureşti, Editura ANI, 2007
50. Chitos I. M., Internetul ca agent de socializare a genereţiei „M”, Revista de Informatică
Socială, numărul 5, iunie 2006
51. Clausewitz C., Despre război, Editura Militară, Bucureşti, 1982

.
15 din 20
 .

52. Colarik A.M. şi Lech J., Introducere în Războiul cibernetic şi terorismul cibernetic, Editura
Information Science Reference, 2007
53. Collin, Barry C. „The Future of CyberTerrorism: Where the Physical and Virtual Worlds
Converge”, 11th Annual International Symposium on Criminal Justice Issues, Institute
for Security and Intelligence, 2001
54. Crăciun I., Prevenirea conflictelor şi managementul crizelor, Editura UNAp „Carol I”,
Bucureşti, 2006
55. Cronin, B., Crawford, H. „Information warfare: Its applications in military and civilian
contexts”, Information Society 15(4):257-263, 1999
56. Dobrinoiu, Maxim, Infracţiuni în domeniul informatic, Bucureşti, 2006
57. Drăgănescu M., Societatea informaţională şi a cunoaşterii. Vectorii societăţii cunoaşterii,
http://www.racai.ro/~dragam
58. Dumitru C., Concepţia C4I2SR în Armata României. Proiecţii principiale, în Gândirea
Militară Românească nr. 3/2005
59. Dunningam J.F., Noua ameninţare mondială. Cyber-terorismul, Editura Curtea Veche
Publishing, Bucureşti, 2010
60. Florea S., Securitatea sistemelor de comunicaţii şi informatice – element esenţial în conducerea
operaţiilor militare ale începutului de mileniu, teză de doctorat, Universitatea
Naţională de Apărare „Carol I”,2010
61. Frunzeti T., Buşe D., Relaţii internaţionale, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”,
Bucureşti, 2010
62. Frunzeti T., Mureşan M., Văduva Gh., Război şi haos, Editura Centrului Tehnic - Editorial al
Armatei, Bucureşti, 2009
63. Frunzeti, T., Principii teoretice ale războiului bazat pe efecte, Conferinţa Doctrinară a Forţelor
Terestre, ediţia a VI-a, Editura Centrului Tehnic Editorial al Armatei, Bucureşti, 2008
64. Giurcan G., Terorismul cibernetic, teză de doctorat,
http://www.unibuc.ro/studies/Doctorate2010Noiembrie /Giucan%20Gigi%20-
%20Terorismul%20cibernetic/TERORISMUL%20CIBERNETIC%20REZUMAT.pdf
65. Gustav Le Bon, Psihologia mulţimilor, Editura Paideea, Bucureşti, 1997
66. Ilie C., Războiul informatic componentă a războiului asimetric, vulnerabilităţi şi riscuri, soluţii
de contracarare, Editura UNAp, Bucureşti, 2014
67. Najman M. - Noul război rece, manipulare, dezinformare,infiltrare, 1997, „Planet internet”
68. Nicolaescu G., Gestionarea crizelor politico-militare, Editura Top- Forum, Bucureşti, 2003

.
16 din 20
 .

69. Năbârjoiu N., Lăpuşneanu F., Fizionomia acţiunilor militare în cadrul conflictelor asimetrice,
Editura ETEA, Bucureşti, 2006
70. Muchielli R., La subversion, Paris, CLC, 1976
71. Mureşan M., Războiul viitorului, viitorul războiului, Editura Universităţii Naţionale de Apărare
„Carol I”, 2007
72. Pantazi S., Tehnologia şi dominaţia informaţională în acţiunile militare moderne, Bucureşti,
2006
73. Popescu M., Ameninţările asimetrice, în Impact strategic nr. 1/2004
74. Rashid A., Descent into Chaos, Penguin Books, SUA, 2009
75. Roceanu I., Războiul bazat pe Reţea concept al acţiunii militare moderne, Editura Universităţii
Naţionale de Apărare, Bucureşti, Bucureşti, 2005
76. Roceanu I., Fundamente ale sistemelor C4I, Editura Universităţii Naţionale de Apărare,
Bucureşti, 2004
77. Roceanu I., Buga I., Informaţia, repere conceptuale şi coordonate de securitate, Editura AISM,
Bucureşti, 2003
78. Rona T.P., Special Report on R.I., Computer Security Journal, vol. 11, nr. 2, SUA, 1996
79. Sava I.N., Studii de securitate, Centrul Român de Studii Regionale, Bucureşti, 2005
80. Serge Le Doran, Philippe Rosé, Cyber mafias, Editura Antet, Bucureşti, 1998
81. Străinu E., Războiul informaţional, Editura Solaris Print, Bucureşti, 2009
82. Sun Tzu, Arta războiului, Editura Delacort Press, 1983
83. Tărpescu O.I., Securitatea informaţională în spaţiul cibernetic, teză de doctorat, 2011
84. Tivadar M., Balázs B., Istrate C., A closer look at MiniDuke, Bitdefender
85. Toffler A., Al Treilea Val, Editura Politică, Bucureşti, 1983
86. Topor S., Operaţia informaţională – concept fundamental al desfăşurării conflictului, Sesiunea de
comunicări ştiinţifice Strategii XXI”, 9-10 aprilie 2009, Secţiunea „Sisteme
Informaţionale”
87. Topor S., Călin I., Niţu C., Despre informaţii şi sisteme informaţionale militare, Editura BREN,
Bucureşti, 2008
88. Turcu D., Războiul bazat pe reţea şi influenţa acestora asupra sistemelor de comunicaţii şi
informatice, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2007
89. Ţenu C., Stăncilă L., Popescu C., Probleme fundamentale ale ştiinţei militare. Studii strategice,
Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2010
90. Ulrich BECK, La société du risque – Sur la voie d’une autre modernité, Editura Champs
Flammarion, Paris, 2001

.
17 din 20
 .

91. Văduva G., Războiul bazat pe reţea în fizionomia noilor conflicte militare, Editura Universităţii
Naţionale de Apărare, Bucureşti 2005
92. Văduva G., Terorismul contemporan – factor de risc la adresa securităţii şi apărării naţionale,
în condiţiile statutului României de membru NATO, Editura Universităţii Naţionale de
Apărare, Bucureşti, 2005
93. Văduva G., Capabilităţi facilitate de Reţea, Editura Universităţii Naţionale de Apărare,
Bucureşti, 2009
94. Voinea Maria, Sociologia Dreptului, Edit. Actami, Bucuresti 1994

IV. Alte documente publicate

95. *** AAP-6– NATO Glossary of Terms and Definitions, NATO HQ, Brussels, 2010
96. *** AEDP-2 NATO Intelligence, Surveillance, and Reconnaissance (ISR) Interoperability
Architecture (NIIA), Volume 1: Architecture Description, Brussels, 2005
97. *** Doctrina pentru Planificarea Operaţiilor întrunite, S.M.G. / PF – 3/2003
98. *** Declaraţia Summit-ului NATO de la Bucureşti, 03.04.2008
99. *** ENISA Threat Landscape
100. *** Joint Publication 3-13, Joint Doctrine for Information Operation, 1998
101. *** Joint Publication 3-57, Joint Doctrine for Civil-Military Operations, Department of
Defense, Washington, DC, 2001
102. *** FM 3-13, Information Operations: Doctrine, tactics, Technics and Procedures, 2003
103. *** Mc Afee, Report on computer and INTERNET security, 2008
104. *** Concepţia C4I2SR în Armata României, Direcţia Comunicaţii şi Informatică, Bucureşti,
2005

V. Reviste / Periodice
Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”; Cadran politic; Capitalul; Deutschland;
Diplomaţie; Forbes Romania; Foreign Affairs; Foreign Policy; Foreign Report; Gândirea Militară
Românească; Geopolitica; Impact Strategic; International Affairs; International Herald Tribune,
International Organization; International Studies Review; La Revue Internationale et Strategique;
Revista Română de Studii Internaţionale; Vocea Rusiei.

VI. Site-uri web

105. www.us-cert.gov
106. www.e-evidence.info
107. ncirc.nato.int

.
18 din 20
 .

108. www.unrol.org
109. www.wired.com
110. www.cdep.ro
111. ec.europa.eu/romania/news
112. www.cyberwarfare-event.com
113. www.usdoj.gov/criminal/cybercrime
114. www.afcyber.af.mil
115. www.dni.gov
116. www.infowar-monitor.net
117. www.whitehouse.gov/cybersecurity
118. www.dtic.mil/doctrine
119. www.securitatea-informatiilor.ro
120. books.google.ro
121. www.enisa.europa.eu
122. www.bitdefender.ro
123. www.kaspersky.com
124. www. debka.com
125. www.iso.org
126. razvansandu.zando.ro
127. online.wsj.com/article
128. stiri.acasa.ro
129. cosmyn-nohai.blogspot.com
130. info.baesystemsdetica.com
131. www.mae.ro
132. www.cert-ro.eu
133. www.ceeol.com
134. www.ccdcoe.org
135. georgiandaily.com
136. www.google.com
137. www.vice.com
138. www.cîrr.iftîH com
139. www.ssi.gouv.fr
140. www.diplomatie.gouv.fr
141. www.cnews.ru

.
19 din 20
 .

142. www.circl.lu
143. www.securitepublique.gc
144. www.criminalitatea-informatica.ro
145. www.euroavocatura.ro
146. web.bryant.edu
147. octogonul.myfomm.ro
148. www.razbointrucuvant.ro
149. www.romanialibera.ro
150. media.hotnews.ro
151. playtech.ro
152. www.mediafax.ro
153. www.mondonews.ro
154. www.realitatea.net
155. www.evz.ro
156. www.business24.ro
157. www.ziare.com
158. stiri.kappa.ro
159. www.dadalos.org

.
20 din 20