Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MOLDOVA
CHIŞINĂU - 2017
CZU 343.98
M 94
ISBN 978-9975-121-05-7
2
CUPRINS
Cuvânt înainte..................................................................5
I. Caracterizare generală a canalelor tehnice de
scurgere a informaţiei.............................................7
II. Clasificarea şi caracteristica canalelor tehnice de scurgere
a informaţiei prelucrate de mijloacele tehnice de
primire, prelucrare, păstrare şi transmitere a
informaţiei (MTPI)..................................................10
2.1. Canale electromagnetice de scurgere a
informaţiei……………………………………….14
2.2. Canale electrice de scurgere a informaţiei..........16
2.3. Canale parametrice de scurgere a informaţiei.....21
2.4. Canale vibratoare de scurgere a informaţiei.......23
III. Clasificarea şi caracteristica canalelor tehnice de scurgere
a informaţiei sonore.................................................25
3.1. Canale tehnice aeriene de scurgere a informaţiei.........30
3.2. Canale tehnice vibratoare de scurgere a informaţiei....35
3.3. Canale tehnice electroacustice de scurgere a
informaţiei................................................................37
3.4.Canalul tehnic optico-electronic de scurgere a
informaţiei................................................................40
3
3.5.Canalele tehnice parametrice de scurgere a
informaţiei..............................................................41
4
Cuvânt înainte
5
atingerea obiectivelor specifice de securitate. Este important
ca fiecare organizaţie de stat ori privată să poată sa-şi
identifice propriile cerinţe de securitate. Pentru aceasta ea
trebuie sa facă apel la trei surse principale:
evaluarea riscurilor: se identifică ameninţările
asupra resurselor, se evaluează vulnerabilitatea la
aceste ameninţări şi probabilitatea de producere a
lor şi se estimează impactul potenţial;
legislaţia existentă pe care o organizaţie trebuie
sa o respecte;
analiza securităţii: setul specific de principii,
obiective şi cerinţe pentru procesarea informaţiei,
pe care organizaţia le dezvoltă pentru a-şi susţine
activităţile.
Orice măsură de securitate a informaţiei corespunde
unui anumit nivel de siguranţă însă, neevaluarea tuturor
riscurilor şi nerealizarea măsurilor de protecţie
corespunzătoare va afecta cu siguranţă mai devreme sau mai
târziu confidenţialitatea, integritatea şi disponibilitatea. Prin
urmare, când vorbim de securitatea informaţiei, este bine să fie
luate în calcul toate ameninţările asupra resurselor, inclusiv
oportunităţile, căile de care s-ar folosi o persoană cointeresată
pentru a accesa informaţia ce se doreşte să rămână integră,
confidenţială şi disponibilă doar unui cerc limitat de persoane.
În continuare într-o formă accesibilă ne vom opri la
caracteristica canalelor tehnice de scurgere a informaţiei
prelucrate de mijloace tehnice, transmise prin canalele de
comunicaţie precum şi a informaţiei acustice. Sunt abordate şi
metodele de supraveghere şi înregistrare a obiectelor.
6
I. CARACTERIZARE GENERALĂ A CANALELOR
TEHNICE DE SCURGERE A INFORMAŢIEI
7
Printre multiplii purtători materiali de informaţii se
regăsesc şi semnalele, care potrivit naturii lor fizice, pot fi
electrice, electromagnetice, sonore, etc. Cu alte cuvinte
semnalele, de obicei, sunt oscilaţii electromagnetice,
mecanice şi alte tipuri, iar informaţiile se conţin în
caracteristicile lor schimbătoare.
În funcţie de natura lor semnalele sunt propagate
în anumite medii fizice. În general, mediul de răspândire a
semnalelor poate fi gazos (aer), lichid (apa) şi solid, de
exemplu: spaţiul aerian, construcţiile clădirilor, liniile de
conexiuni şi elementele ce conduc curentul electric, solul
(pământul), etc.
Mijloacele tehnice de obţinere a informaţiei
servesc pentru recepţia şi măsurarea semnalelor. În
continuare vor fi prezentate mijloacele tehnice de obţinere a
informaţiei, folosite pentru captarea informaţiei acustice
prelucrate de mijloacele tehnice, precum şi, mijloacele de
supraveghere clandestină foto-video.
Condiţional canalele tehnice de scurgere a
informaţiei pot fi clasificate în patru categorii (Fig.2):
Canale de scurgere a informaţiei prelucrate de
mijloacele tehnice de primire, prelucrare,
păstrare şi transmitere a informaţiei
(MTPI);
Canale de scurgere a informaţiei sonore;
Canale de scurgere a informaţiei transmise prin
liniile de comunicaţie;
Canale de scurgere a informaţiei vizuale.
8
CANALE TEHNICE DE SCURGERE A INFORMAŢIEI
CANALE TEHNICE DE SCURGERE CANALE TEHNICE DE CANALE TEHNICE DE SCURGERE CANALE TEHNICE DE
A INFORMAŢIEI PRELUCRATĂ DE SCURGERE A A INFORMAŢIEI TRANSMISE SCURGERE A
MTPI INFORMAŢIEI SONORE PRIN CANALELE DE INFORMAŢIEI
COMUNICAŢIE VIZUALE
PARAMETRICE PARAMETRICE
OPTICO-
ELECTRICE
(LASER)
9
II. CLASIFICAREA ŞI CARACTERISTICA CANALELOR
TEHNICE DE SCURGERE A INFORMAŢIEI PRELUCRATE
DE MTPI
10
prelucrarea informaţiilor confidenţiale, dar pot fi utilizate
împreună cu MTPI şi se pot afla în zona câmpului
electromagnetic generat de acestea. Astfel de echipamente şi
sisteme tehnice sunt numite mijloace şi sisteme tehnice
auxiliare (MSTA). Acestea includ: mijloacele tehnice de
comunicaţie, sisteme de securitate antiefracţie şi
antiincendiu, reţeaua electrică, reţeaua radio, mijloace
tehnice electrocasnice etc.
În calitate de canal de scurgere a informaţiei un interes
sporit îl reprezintă MSTA, care au ieşire şi în afara limitelor
zonei controlate (ZC), adică zona în care este interzisă
prezenţa persoanelor sau mijloacelor de transport fără
permis de acces permanent sau temporar.
Pe lângă liniile de legătură între MTPI şi MSTA, mai
există o categorie separată de conductoare care de asemenea
traversează zona controlată şi ies în afara limitelor acesteia,
la acestea atribuindu-se fire şi cabluri adiţionale, conductele
metalice ale sistemelor de încălzire, sistemul de alimentare
cu apă, sistemul de canalizare, alte conductoare din metal.
Astfel de fire, cabluri şi elemente conductoare se numesc
conductoare străine.
În funcţie de natura fizică de apariţie a semnalelor
informaţionale, precum şi natura mediului de răspândire a
11
lor, modurile de interceptare, canale tehnice de scurgere a
informaţiei prelucrate de MTPI pot fi împărţite în:
Electrice;
Electromagnetice;
Parametrice;
Vibroacustice (vezi Fig.3 şi Fig.4).
12
CANALE TEHNICE DE SCURGERE A
INFORMAŢIEI PRELUCRATE DE MTPI
ELECTROMAGNETICE ELECTRICE
RECEPŢIA FRECVENŢELOR
RADIO EMISE DE INSTALAŢIILE
SPION MONTATE ÎN MTPI
PARAMETRICE VIBROACUSTICE
14
heterodina aparatelor de radio şi televiziune, generatorul
echipamentului de măsurare, etc.).
Din cauza influenţelor externe a semnalului de
informaţie (de exemplu, vibraţii electromagnetice) în
elementele generatoarelor de înaltă frecvenţă se induce
semnale electrice. Semnalele electrice induse pot provoca
modularea neintenţionată a oscilaţiilor de înaltă frecvenţă a
propriilor generatoare. Aceste oscilaţii modulate sunt radiate
în spaţiu.
Radiaţiile pe frecvenţele de auto-excitaţie a
amplificatoarelor de frecventă joasă ale MTPI. Auto-
excitaţia amplificatoarelor de frecvenţă joasă ale MTPI
(cum ar fi amplificatoarele audio ale magnitofoanelor,
sistemelor de amplificare a vocii) este posibilă datorită
feedbackului aleator, ce conduce la transferul din regimul de
amplificare în regimul de autogenerare a semnalelor.
Frecvenţa de excitaţie se află în limitele frecvenţelor
elementelor neliniare a amplificatoarelor de frecvenţă joasă.
Auto-excitaţia poate fi observată atunci când amplificatorul
de frecvenţă joasă este suprasolicitat. Auto-amorsarea apare
atunci când transferul UNTCH în modul non-liniară, adică
modul de suprasarcină.
Interceptarea radiaţiilor electromagnetice reziduale ale
MTPI este asigurată de mijloacele tehnice radio,
radioreceptoare speciale, instalate în afara zonei de control.
Zona în care este posibil de a intercepta (folosind
receptoare speciale) radiaţiile reziduale propagate de MTPI
cu posibilitatea de decriptare ulterioară a informaţiilor
conţinute în acestea (adică, zona în care raportul
15
informaţiile relevante/interferenţe de semnal depăşeşte
valoarea normalizată) este numită zona periculoasă.
Schema canalelor electromagnetice de scurgere a
informaţiei este prezentată în Fig.5.
16
conductoare auxiliare ce traversează hotarul zonei
controlate;
• inducţia semnalelor informaţionale în
circuitele de alimentare electrice ale MTPI;
• inducţia semnalelor informaţionale în
circuitul de împământare al MTPI;
Inducţia radiaţiilor electromagnetice ale MTPI
apare atunci când elementele MTPI iradiază semnalul
informaţional. Nivelul semnalelor induse depinde în mare
parte de puterea semnalului emis, distanţa dintre
conductoare, precum şi lungimea paralelă a firelor MTPI şi
MSTA.
Spaţiul din jurul MTPI, în limitele căruia este indus
semnalul informaţional asupra antenelor aleatorii peste
nivelul limită admis se numeşte zonă periculoasă.
Antene aleatoare pot fi circuitele MSTA sau
conductoare străine, având proprietăţile să primească
radiaţiile electromagnetice reziduale.
Antene aleatoare pot fi de două tipuri: concentrate şi
distribuite. Antenele aleatoare concentrate reprezintă
mijloace tehnice compacte , spre ex. aparatul de telefon,
dispozitivul de amplificare a vocii etc. La categoria
antenelor aleatoare distribuite se atribuie antenele
ocazionale cu diferiţi parametri: cabluri, ţevi metalice şi alte
conductoare de comunicare.
Inducţia semnalelor informaţionale în circuitele de
alimentare electrice ale MTPI poate avea loc în cazul în
care există legătura magnetică între transformatorul
amplificator de ieşire (de exemplu, amplificator de frecvenţă
17
joasă (AFJ)) şi transformatorul de redresare. În plus,
intensităţile semnalelor amplificate de informaţii se unesc
prin sursa de alimentare, generând pe rezistenţa internă
căderi de tensiune, care, fiind insuficient compensate în
filtrul dispozitivului de redresare poate fi detectat în linia de
alimentare cu energie electrică.
Semnalul informaţional poate pătrunde în liniile de
alimentare cu energie electrică în rezultatul faptului că
valoarea medie a curentului absorbit în cascadele terminale
de amplificare, într-o măsură mai mare sau mai mică,
depinde de amplitudinea semnalului informaţional, ceea ce
creează căderi de tensiune neuniforme în circuitul de
redresare şi conduce la schimbarea consumului de curent
conform legii de modificare a semnalului informaţional.
Inducţia semnalelor informaţionale în circuitul de
împământare al MTPI. Pe lângă conductoarele de
împământare a MTPI, legătura galvanică cu pământul poate
avea diferite conductoare, care ies în afara limitelor zonei
de control. Acestea includ conductorul neutru a reţelei de
alimentare, ecranul cablurilor de conexiuni, sistemul de
conducte metalice pentru încălzire şi alimentare cu apă,
plasa de armătură din betonul armat etc. Toate aceste
conductoare împreună formează sistemul ramificat de
împământare, asupra căruia poate fi indus semnalul
informaţional. În plus, în terenul din jurul dispozitivului de
împământare apare un câmp electromagnetic, care, de
asemenea, este o sursă de informaţii.
Interceptarea semnalelor informaţionale pe canalele
electrice de scurgere a informaţiei este posibilă prin
18
conectarea directa la liniile de conexiune a MSTA şi
conductoarele aleatorii ce traversează încăperile în care sunt
instalate MTPI. În aceste scopuri sunt folosite dispozitive
tehnice de spionaj, precum şi echipamente speciale de
măsurare a semnalelor electrice.
Schemele canalelor electrice de scurgere a informaţiei
este prezentată în Fig.6 şi 7.
19
Fig.7 Captarea semnalelor informaţionale din
reţeaua electrică şi de împământare
20
Fig.8 Captarea informaţiei prin metoda instalării în
MTPI a echipamentelor spion
22
2.4. Canale vibratoare de scurgere a informaţiei
24
II. CLASIFICAREA ŞI CARACTERISTICA
CANALELOR TEHNICE DE SCURGERE A
INFORMAŢIEI SONORE
25
Aşadar, o undă sonoră reprezintă o serie de compresii
şi de extensii alternative ale aerului. Fiecare moleculă
transferă energia moleculei vecine, dar după ce unda sonoră
a trecut, fiecare moleculă rămâne în poziţia sa iniţială.
Amplitudinea undei reprezintă depărtarea maximă pe
care o înregistrează punctele din mediul elastic faţă de
poziţia lor iniţială. Când amplitudinea undei sonore este mai
mare timpanul urechii percepe variaţii de presiune mai mari
şi sunetul este auzit mai puternic.
Frecvenţa unei unde sonore măsoară numărul de unde
care trec printr-un punct din mediu într-o secundă.
Lungime de undă este distanţa dintre două puncte
succesive unde a ajuns unda, egal depărtate de poziţia lor
iniţială.
Sunetul fundamental are frecvenţa egală cu frecvenţa
fundamentală a sursei (cea mai coborâtă dintre frecvenţele
proprii).
Armonica este sunetul care are frecvenţa egală cu un
multiplu întreg al frecvenţei fundamentale.
Potrivit compoziţiei spectrale, sunetele se pot clasifica
în:
- sunete simple (pure) - sunt produse de o oscilaţie
armonică (sinusoidală) şi au în spectrul acustic o singură
linie;
- sunete complexe (compuse) - sunt produse de
oscilaţii complexe şi conţin un număr de sunete simple.
Spectrul armonic respectiv este caracterizat de un număr de
linii, care corespund frecvenţei fundamentale şi armonicelor
respective.
26
- zgomote - sunt un amestec de sunete de orice fel, fără
componente bine definite, produse de oscilaţii complexe,
caracterizate de un spectru de frecvenţe continuu, cel puţin
într-o anumită bandă.
Tonul este un semnal, produs de oscilaţii numit
Oscilaţia care apar în Legea sinusoidală. Complexul semnal
constă dintr-un spectru de componente armonice.
Semnalului vocal este un sunet acustic complex
cuprins în gama de frecvenţe de la 200... 300 Hz până la
4....6 kHz.
Viteza de propagare a unei unde este egala cu
produsul dintre lungimea de unda şi frecvenţa sa. Ea are
aceeaşi valoare pentru sunetele de orice frecvenţă în cazul
propagării sunetului în acelaşi mediu şi la aceeaşi
temperatură.
Viteza de propagare a sunetului în aer uscat la
temperatura de 0°C este de 331,6 m/sec. Daca temperatura
este mărită, viteza sunetului creşte; astfel, la 20°C, viteza
sunetului este 344 m/sec. Viteza sunetului în alte gaze
depinde doar de densitatea acestora. Daca moleculele sunt
grele, se mişcă mai greu, iar sunetul se propaga mai încet.
De aceea sunetul se propagă puţin mai repede în aer umed
decât în aer uscat, deoarece aerul umed conţine un număr
mai mare de molecule mai uşoare.
Viteza sunetului în cele mai multe gaze depinde de
căldura lor specifică. Sunetul se propagă de regulă, mult mai
repede în lichide şi solide decât în gaze. În lichide şi în
solide, densitatea are acelaşi efect ca în gaze: viteza este
invers proporţională cu rădăcina pătrată a densităţii. Viteza
27
variază direct proporţional cu rădăcina pătrată a modulului
de elasticitate Young.
Viteza sunetului în apa, de exemplu, este aproximativ
1525 m/sec la temperatura normală, dar creste foarte mult
când creste temperatura. Viteza sunetului în cupru este de
aproape 3353 m/sec la temperaturi normale şi scade odată
cu creşterea temperaturii (din cauza elasticităţii care scade);
în otel, care este mult mai elastic, sunetul se propaga cu o
viteza de aproape 4877 m/sec.. Înregistrarea
În funcţie de natura fizică a apariţiei semnalului
informaţional, mediul de răspândire a vibraţiilor acustice şi
modul lor de recepţionare se pot deosebi următoarele canale
tehnice de scurgere a informaţiei sonore:
aeriene;
vibratoare;
electro-acustice;
optoelectronice;
parametrice (Fig.10).
28
Canale tehnice de scurgere a informaţiei sonore
AERIENE VIBRATOARE
Captarea semnalelor acustice cu Captarea semnalelor acustice cu ajutorul
ajutorul microfoanelor complexate cu instalaţii stetoscoapelor electrice.
portative de înregistrare audio
ELECTROMAGNETICE
Captarea semnalelor acustice prin
MSTA ce posedă efectul de microfonie prin OPTOELECTRONICE
conectarea lor la liniile de conexiuni
Captarea semnalelor acustice prin Captarea semnalelor acustice prin
MSTA aplicând metoda inducerii frecvenţei zondarea laser a geamurilor
înalte
30
Fig. 12 Captarea semnalelor acustice cu ajutorul microfoanelor
complexate cu instalaţii portative de înregistrare audio.
31
Fig.14 Captarea semnalelor acustice cu ajutorul microfoanelor
conectate la instalaţii de transmitere a informaţiei prin canalul optic.
32
Fig.16 Captarea semnalelor acustice cu ajutorul microfoanelor
complexate cu instalaţii de conectare la linia telefonică şi care
transmit informaţia în funcţie de prezenţa semnalului de chemare
extern.
34
3.2. Canale tehnice vibratoare de scurgere a
informaţiei
35
Fig.18 Captarea semnalelor acustice cu ajutorul
stetoscoapelor electronice conectate la amplificatoare
electronice
36
3.3. Canale tehnice electroacustice de scurgere a
informaţiei
37
Fig.20 Captarea semnalelor acustice prin MSTA aplicând
metoda inducerii frecvenţei înalte
39
a informaţiei este folosit pentru a intercepta conversaţiile ce
au loc în interior, prin telefon, dar care au ieşire dincolo de
zona controlată. Pentru a exclude impactul semnal de înaltă
frecvenţă asupra STA, pe linia care merge în această direcţie
se aplică filtre speciale de frecvenţă înaltă.
40
Fig.21 Captarea semnalelor acustice prin zondarea
cu laser a sticlei geamurilor
42
Fig.22 Captarea semnalelor acustice prin recepţia şi
detectarea radiaţiilor electromagnetice reziduale modulate
de semnalul informaţional
43
semnalului informaţional. Acest tip de instalaţie este uneori
numită semi-activ.
Pentru a capta informaţii pe acest canal sunt necesare
nu doar instalaţia semiactivă propriuzisă dar, mai e nevoie,
de un emiţător special cu iradiere direcţionată şi respectiv un
receptor special.
44
IV. CLASIFICAREA ŞI CARACTERISTICA
CANALELOR TEHNICE DE CAPTARE A
INFORMAŢIEI TRANSMISE PRIN
CANALELE DE COMUNICARE
45
4.1.Canalul electromagnetic de captare a
informaţiei
46
4.2. Canalul electric de captare a informaţiei
49
V. CLASIFICAREA ŞI CARACTERISTICA
METODELOR DE SUPRAVEGHERE ŞI
ÎNREGISTRARE CLANDESTINĂ FOTO-VIDEO
51
Fig.28 Supravegherea foto-video a obiectului de la distanţe
mari.
53
Înregistrarea obiectelor pe timp de noapte de obicei se
face de la distanţe mici. Pentru aceste scopuri, sunt folosite
aparate de fotografiat şi camere video portative, complexate
cu aparate de vedere pe timp de noapte, precum şi camere
camuflate cu sensibilitate ridicată, complexate cu
dispozitive de transmitere a informaţiilor prin canalul radio.
54
BIBLIOGRAFIE
55
9. Специальная техника. Системы безопасности и
защиты. Каталог. – М.: Ноулидж Экспресс, 1996. –
64 с.
10. Справочник по радиоэлектронным устройствам. В
2-х т./ Варламов Р.Г., Додик С.Д., Иванов-Циганов
А.И. и др. Под ред. Линде Д.П.- М.: Энергия, Т. 2,
1978. – 328 с.
11. Техника для милиции, полиции и служб
безопасности: Каталог.– М.: АООТ “Ново”, 1996.
–32 с.
12. Хорев А.А. Техническая защита информации:
учеб. пособие для студентов вузов. В 3 т. Том
Технические каналы утечки информации. - М.:
НПЦ «Аналитика», 2008. - 436 с.
13. Ярочкин В.И. Безопасность информационных
систем. – М.: Ось-89, 1996.– 320 с.
14. Ярочкин В.И. Предпринимательство и
безопасность. Ч. 1. Несанкционированный доступ
к источнику конфиденциальной информации. –
М.: Экспрессное бюро, 1994. – 64 с.
56