Sunteți pe pagina 1din 18

CUPRINS

1. Definirea conceptului de arbitraj comercial international 2. Legislatia aplicabila in domeniul arbitrajului comercial international 3. Conventia de arbitraj 4. Deci ie nr! "#$%&& pentru modificarea si completarea Regulilor de procedura arbitrala ale Curtii de 'rbitraj Comercial International 5. Conclu ie

Arbitrajul comercial international

Defenirea conceptului de arbitraj comercial international Mentinerea si consolidarea unor bune raporturi intre organizatii economice participante la relatiile economice internationale au condus la crearea unor modalitati specifice de intampinare si solutionare a litigiilor legate de e ecutarea contractelor de comert e terior. Aceste modalitati cuprind pe langa conciliere si negociere si arbitrajul international
1

Arbitrajul este unul dintre cele mai actuale subiecte si unul din cele mai populare aspecte ale timpurilor moderne. !onceptul de arbitraj comercial este susceptibil de mai multe acceptiuni" 1# $ntr% o prima acceptiune& acest concept desemneaza mijlocul corespunzator de a reglementa rapid si ec'itabil litigiile internationale care pot sa rezulte din tranzactiile comerciale in domeniul sc'imburilor de bunuri si de ser(icii si din contractele de cooperare industriala. 2# $ntr% o alta acceptiune& conceptul la care ne referim poate fi definit ca metoda de solutionare a litigiilor nascute din relatiile comerciale internationale. 3# Arbitrajul comercial international se analizeaza ca jurisdictie speciala si derogatorie de la dreptul comun procesual& menita sa asigure rezol(area litigiilor iz(orate din raporturile comerciale internationale si& totodata& sa faciliteze participarea statului la di(iziunea 2 mondiala a muncii .

)egislatia aplicabila in domeniul arbitrajului comercial international


Denumirea de arbitraj international a primit consacrare prin con(entii internationale& ca si in practica de comert international si in doctrina juridica de specialitate. *ste suficient sa ne amintim in acest sens ca aceasta denumire apare c'iar in titlul !on(entiei europene asupra arbitrajului comercial international din 21 aprilie 1+,1 -semnata la .ene(a/. 0e de alta parte !on(entia pentru recunoasterea sentintelor arbitrale straine & semnata la 11 iunie 1+52 la 3e4

5or6 a fost precedata de o conferinta a 3atiunilor 7nite asupra arbitrajului comercial international. Denumirea de arbitraj comercial international este consacrata si in documentele !omisiei 3atiunilor 7nite pentru Dreptul comertului international. 1
O. Capatana, B. Stefanescu, Dreptul comertului international, Volumul I, Editura Academiei, Bucuresti, 1985, pa !ircea ". Costin, Ser iu Deleanu, Dreptul Comertului international, Volumul I, Editura

12. 2

#umuna #e$, Bucuresti, 1999, pa %&' %1

1. )egislatia 8omaniei contine mai multe dispozitii normati(e aplicabile in materia arbitrajului. 7nele dintre acestea sunt cuprinse in !artea a $9% a din !odul de procedura ci(ila. *le se completeaza cu normele legale din Decretul% lege nr. 13+ din 12 mai 1++1 pri(ind camerele de comert si industrie& precum si cu 3ormele cuprinse in 8egulamentul si 3ormele de procedura ale !urtii de Arbitraj !omercial $nternational din :ucuresti - !.A.: /& care functioneaza ca institutie de arbitraj permanent pe langa !amera de !omert si $ndustrie a 8omaniei. De asemenea& prezinta o oarecare importanta in acest domeniu si reglementarile adoptate in 1++5& ale comisiilor de arbitraj de pe langa camerele de comert si industrie din capitalele de judet& precum si Decizia nr. 4;2111 pentru modificarea si completarea 8egulilor de procedura arbitrala ale !urtii de Arbitraj !omercial $nternational

Dreptul comun in materia arbitrajului comercial international il formeaza normele ce reglementeaza arbitrajul comercial intern. 8eglementarile legale ce (izeaza nemijlocit arbitrajul comercial international& destul de putine la numar& se analizeaza ca dispozitii normati(e cu caracter special. <izionomia juridica a arbitrajului comercial international din 8omania poate fi corect conturata numai prin coroborarea normelor speciale care il (izeaza cu acelea care formeaza dreptul comun in domeniul arbitrajului. 0entru raporturile de comert international prezinta interes deosebit si )egea nr. 115 din 1 octombrie 1++2 cu pri(ire la reglementarea raporturilor de drept international pri(at. 7nele din dispozitiile acestei legi au anumite contingente cu acti(itatea arbitrajului.
* ista de asemenea cate(a con(entii internationale la care 8omania este parte si prin care se stabilesc norme de drept uniform in materia arbitrajului international. Aceste norme primesc incidente si in ceea ce pri(este acti(itatea arbitrajului comercial international din 8omania.

Dintre ele mentionez ca fiind mai importante" 1# !on(entia europeana asupra arbitrajului comercial international& adoptata la 21 aprilie 1+,1 la .ene(a 2# !on(entia de la 3e4 5or6 din 11 iunie 1+52 pentru recunoasterea si e ecutarea sentintelor arbitrale straine 3# !on(entia de la =as'ington din 12 martie 1+,5 pentru reglementarea diferentelor relati(e la in(estitii intre state si persoane ale altor state desfasoara in 8omania este socotit international $n conceptia legiuitorului roman& potri(it art. 3,+ daca s% a nascut dintr% un raport de drept pri(at cu element de e traneitate. !. 0roc. !i(. %%%un litigiu arbitral care se

$n armonie cu aceasta pre(edere art 3& pct.2 din 8egulile de procedura ale !omisiilor de arbitraj teritoriale statueaza ca litigiul este international cand decurge dintr% un contract de 3 comert e terior .

!on(entia de arbitraj 0entru inceput definim con(entia de arbitraj ca fiind acordul de (ointa al partilor in legatura cu 4 solutionarea diferendului dintre ele pe cale arbitrala . !on(entia arbitrala poate imbraca doua forme" o clauza compromisorie inscrisa intr% un contract sau un compromis. De asemenea& potri(it art.343 al 2 !od 0rocedura !i(ila& con(entia arbitrala se poate inc'eia fie sub forma unei clauze compromisorii& inscrisa in contractul principal& fie sub forma unei intelegeri de sine statatoare& denumita compromis. Atat clauza compromisorie cat si compromisul trebuie sa indice numele arbitrilor sau modalitatea de numire a acestora. )egea nu impune aratarea obiectului litigiului si in cazul clauzei compromisorii& intrucat prin definitie acesta este subinteles& litigiul referindu%se tocmai la neintelegerea partilor cu pri(ire la contractul in care este inserata aceasta clauza. De asemenea& potri(it art. 4-1/ b din !on(entia de la .ene(a din 1+,1 partile care decid sa supuna litigiul unui arbitraj ocazional trebuie&pe langa desemnarea arbitrilor-sau precizarea modului de a%$ nominaliza/ si sa determine locul-sediul/ unde acestia se (or intruni pentru dezbateri si sa fi eze regulile de procedura aplicabile. $n cazul optiunii in fa(oarea unui arbitraj institutionalizat& cerintele mentionate sunt indeplinite prin simpla referire la regulamentul centrului respecti(. Adoptarea unui regulament model& care sa suplineasca precizarile pe care partile sunt obligate sa le pre(ada& este posibila si daca partile supun litigiul spre solutionare unui arbitraj ad%'oc. !on(entia arbitrala nu isi produce efectele decat intre cei care au inc'eiat%o& neputand fi opusa tertilor& c'iar daca si acestia sunt parti in contractul principal.
$n cazul raporturilor de solidaritate sau indi(izibilitate& ori a coparticiparii procesuale pasi(e& in care cel putin o parte nu este legata de con(entia arbitrala& se apreciaza ca reclamantul nu poate sa ii actioneze pe toti paratii inaintea instantei judecatoresti& ci este tinut sa respecte con(entia

!ircea . Costin, Calin !. Costin, Dreptul comertului international, Volumul I, Editura Ar onaut, Bucuresti 1999, pa 5('59.

A. )i*eanu' Contestatia la e$ecutare in materie ci+ila in lumina practicii ,udiciare, pa 9

arbitrala referitor la cei care au semnat%o& deci paratul interesat poate solicita instantei judecatoresti ca& in pri(inta lui& sa se declare necompetenta. De asemenea& sunt tinuti sa respecte con(entia arbitrala succesorii celui care a inc'eiat%o& precum si creditorii acestuia ce introduc cererea in baza art.+>4 !. ci(. 0entru ca in cadrul procedurii arbitrale sa fie atrasi si tertii& sub forma inter(entiei (oluntare sau fortate& este necesar ca tertul sa fi fost si el parte in con(entia arbitrala& ori ca& ulterior declansarii litigiului arbitral& partile initiale si tertul sa inc'eie un compromis in acest sens. $nc'ierea unei con(entii arbitrale e clude competenta instantelor judecatoresti& pentru litigiul care face obiectul ei. ?ribunalul arbitral isi (erifica propria competenta de a solutiona litigiul& 'otarand in aceasta pri(inta printr%o inc'eiere care poate fi atacata numai o data cu 'otararea arbitrala pe fond& prin actiunea-cererea/ in anulare. $n situatia in care& desi s%a inc'eiat o con(entie arbitrala& una dintre parti sesizeaza instanta judecatoreasca& aceasta urmeaza sa isi (erifice competenta. $nstanta (a retine spre solutionare pricina in urmatoarele cazuri" 1% paratul si%a formulat apararile in fond& fara nici o rezer(a intemeiata pe con(entia arbitrala 2% con(entia arbitrala este lo(ita de nulitate sau este inoperanta 3% tribunalul arbitral nu poate fi constituit din cauze (adit imputabile paratului $n celelalte cazuri& instanta judecatoreasca& la cererea uneia dintre parti& contatand ca e ista con(entie arbitrala& se (a declara necompetenta. *(entualul conflict de competenta dintre o instanta judecatoreasca si tribunalul arbitral (a fi solutionat de catre instanta judecatoreasca ierar'ic superioara instantei aflata in conflict- art.343 !. proc. !i(./

$ntinderea con(entiei de arbitraj !on(entia de arbitraj (izeaza nu numai modalitatea de solutionare& pe cale arbitrala a litigiului dintre parti& ci si alte elemente cum sunt cele pri(itoare la" constituirea tribunalului arbitral& numirea& re(ocarea si inlocuirea arbitrilor& termenul si locul arbitrajului& normele de procedura pe care tribunalul arbitral trebuie sa le urmeze in judecarea litigiului& inclusi( procedura unei e(entuale concilieri prealabile& repartizarea intre parti a c'eltuielilor arbitrale& continutul si forma 'otararii arbitrale. Modul de redactare si deci implicit continutul con(entiei de arbitraj este in general diferit in functie de felul arbitrajului% ad%'oc sau institutionalizat% a(ut in (edere de parti. Astfel& atunci cand partile opteaza pentru un arbitraj institutionalizat ele trimit& in cuprinsul clauzei compromisorii& la 8egulamentul acelei institutii& utilizand o formula de tipul orice litigii care se (or naste in legatura cu acest contract (or fi solutionate definiti( conform 8egulamentului !urtii de Arbitraj !omercial $nternational din :ucuresti.
Dar& o atare formula pe cat de simpla& pe atat de cuprinzatoare& comporta incon(eniente si riscuri pentru neutralizarea carora este necesara precizarea de catre parti a anumitor elemente& cum sunt"

1. * primarea de catre parti a optiunii pentru solutionarea litigiilor respecti(e de un tribunal arbitral format din trei arbitrii si desemnarea a cate unui arbitru de fiecare partener contractual. @e creaza astfel premisa ca sentinta arbitrala sa poata fi pronuntata cu majoritate de doi la unu in cazul in care nu (a putea fi data in unanimitate. 0entru cazul cand fiecare din cei trei arbitrii ar e prima o opinie di(ergenta cu a celorlalti& partile ar trebui sa confere supraarbitrului puterea de a da opiniei sale (aloarea de solutie a litigiului respecti(. 2. <i area unui termen limita pentru desemnarea arbitrilor. $n cazul depasirii acestui termen facultatea de a desemna pe membrii completului de arbitrii nenominalizati inauntrul termenului prestabilit sa re(ina institutiei de arbitraj. 3. Determinarea structurii instantei arbitrale competente. $n acest sens partile pot decide ca solutionarea litigiului sa fie facuta de un arbitru unic desemnat de ele de comun acord sau de un complet de arbitrii alcatuit& in functie de comple itatea pricinii din trei sau cinci membriiA in acest din urma caz fiecare parte (a desemna cate doi arbitrii& care la randul lor& de comun acord (or desemna un supraarbitru& iar daca intre ei e ista diferente cu pri(ire la persoana supraarbitrului (or decide tot partile prin consens. 4. 0recizarea puterilor arbitrilor. 0artile pot limita aceste puteri la o simpla incercare de conciliere prealabila. *le pot conferi arbitrilor facultatea de a realiza un arbitraj de ec'itate -e aeBuo et bono/ definind parametrii acestui mod de arbitrare. ?otodata partile pot reglementa posibilitatea e tinderii puterilor arbitrilor in raport cu gradul de comple itate a problemelor pe care le implica e ecutarea contractului& precum si posibilitatea adaptarii procedurii la imperati(ele solutionarii corecte a litigiului. De

asemenea ele-partile/ pot conferii arbitrilor puterea de a colmata lacunele contractului sau de a%l completa numai cu pri(ire la o anumita c'estiune& precum si de a statua in drept asupra e ecutarii si interpretarii contractului. $n fine& arbitrilor li se pot da puteri de a adapta contractul& c'iar in absenta unei clauze de 'ards'ip& la noile imprejurari sur(enite pe parcursul e ecutarii sale. 5. $nstituirea posibilitatii de a se recurge la o e pertiza te'nica prealabila. Castfel de e pertiza prezinta mare utilitate pentru rezol(area contestatiilor te'nice& si pentru supra(eg'erea si (erificarea unor lucrari ce formeaza obiectul contractelor de cooperare economica internationala& sau a contractelor de lucrari publice. ,. @tabilirea locului unde urmeaza sa se tina arbitrajul. )ocul arbitrajului prezinta importanta pentru (aliditatea procedurii in sine& dreptul procesual al forului putand influenta recunoasterii si e ecutarii sentintei arbitrale. *ste important ca partile sa (erifice daca intre tarile ai caror resortisanti sunt& e ista sau nu acorduri in ce pri(este recunoasterea si e ecutarea sentintelor arbitrale straine. $n lipsa unor asemenea acorduri este oportun ca locul arbitrajului sa fie fi at in tara paratului sau intr%o tara unde acesta poseda bunuri susceptibile de urmarire. >. Determinarea legii aplicabile contractului. Dreptul aplicabil& in baza caruia se (a solutiona litigiul& prezinta o importanta deosebita pentru rezol(area litigiului dintre parti. Alegerea acestui drept constituie o facultate a partilor& dar acestea sunt libere sa confere arbitrilor puterea de a determina legea aplicabila. C atare libertate a primit consacrare legala atat prin pre(ederile art. > din !on(entia *uropeana asupra Arbitrajului !omercial $nternational-.ene(a 1+,1/& cat si prin dispozitiile art. 3 alin. 3 din 8egulamentul !urtii de Arbitraj a !amerei de !omert $nternational din 0aris. $n aceasta ultima ipoteza riscurile asumate de parti sunt majore& deoarece o alegere neinspirata a legii aplicabile ar putea genera serioase dificultati in ceea ce pri(este e ecutarea contractului. *ste moti(ul pentru care partile trebuie sa pri(easca circumspect solutia abilitarii arbitrilor pentru alegerea dreptului aplicabil si sa recurga la aceasta solutie numai cand au o incredere deosebita in acestia. 2. Determinarea limbii in care urmeaza sa se desfasoare procedura in fata arbitrajului. $n lipsa unui acord& procedura de arbitraj se (a desfasura in limba in care a fost redactat contractul. *ste insa preferabil ca limba procedurii de arbitrare sa fie aceea in care este scris dreptul aplicabil spre a se e(ita dificultati suplimentare de intelegere si interpretare a acestuia. +. Angajamentul formal al partilor de a duce la indeplinire sentinta pronuntata de arbitru. 7n astfel de angajament este necesar sa fie asumat c'iar atunci cand litigiul fiind incredintat spre solutionare unei institutii de arbitraj permanent& obligatia pri(ind e ecutarea sentintei arbitrale de catre impricinati este inscrisa e plicit in regulamentul acelei institutii.0artile au dreptul sa fi eze un termen in care arbitrii urmeaza sa finalizeze procedura si sa pronunte sentinta. *ste important ca ele sa pre(ada si posibilitatea prelungirii acestui termen& ori sa confere aceasta facultate unui tert& unei personalitati sau unei institutii.De asemenea& la latitudinea partilor

ramane si stabilirea unui termen de finalizare a procedurii si de pronuntare a sentintei&precum si posibilitatea prelungirii acestui termen. 11. 0rocedura arbitrala.)ibertatea partilor de a alege procedura arbitrala e mai mare in cazul arbitrajului ad%'oc&a(and o singura limita%ordinea publica.$n cazul arbitrajului institutionalizat el desfasurandu%se intr%un cadru prestabilit&partile accepta competenta institutiei respecti(e si procedura stabilita de acea instanta prin regulamentele ei de functionare. !on(entia de la .ene(a din 1+1, recomanda partilor sa pre(ada in con(entialor de arbitraj cel putin locul unde urmeaza sa se tina arbitrajul& precum si modul de arbitrare-ad%'oc sau institutionalizat/.Astfel&se consacra principiul libertatii partilor&fie" 1/ de a supune litigiul unei instante permanente de arbitraj.astfel&regulamentul acestei institutii gu(erneaza procedura de arbitraj. 2/ de a supune litigiul unui arbitraj ad%'oc.0artile au dreptul de a desemna arbitrii& de a fi a locul arbitrajului si regulile de procedura.Acestea sunt cazurile cand partile care s%au decis asupra unui arbitraj institutionalizat sau cand nu s%au putut pune de acord nici macar asupra modului de arbitraj&daca s%au decis asupra unui ad%'oc dar nu au stabilit numele arbitrilor sau modul lor de numire&nu au fi at locul arbitrajului.?oate acestea fac necesara inter(entia unei autoritati e terioare. Mai mult&in sistemul arbitrajului pre(azut de !odul de procedura ci(ila partile pot stabili si orice alte norme pri(ind buna desfasurare a arbitrajului. Astfel& singura limita in stabilirea acti(itatii arbitrajului si a regulilor de urmat este aceea a respectarii ordinii publice sau a bunelor mora(uri&precum si a dispozitiilor imperati(e ale legii-art.341&alineatul 1&!odul de procedura ci(ila/. Daca partile nu con(in asupra celor enumerate mai sus&tribunalul arbitral (a reglementa procedura de urmat&cum considera mai potri(it.!and nici acesta nu determina asemenea norme se aplica dispozitiile !odului de procedura ci(ila din domeniul arbitrajului pri(at-art.343&alineatul4&!odul de procedura ci(ila/.

!lauza compromisorie 7na dintre cele mai importante clauze de arbitraj este clauza compromisorie .0rin aceasta clauza se e prima (ointa comuna a partilor ca un e(entual litigiu ce s%ar i(i intre ele cu referire la diferite aspecte ale raportului juridic obligational con(enit sa fie solutionat pe calea arbitrajului.*le inlatura astfel jurisdictia de drept comun normal&competenta pentru un asemenea litigiu! !lauza compromisorie&desi este cuprinsa in contractul principal are un obiect distinct&se refera doar la modalitatea de solutionarea a unui litigiu (iitor.Astfel&(aliditatea clauzei compromsorie se analizeaza distinct de cea a contractului in care a fost inserata -art.343%2&alineatul 2&!odul de procedura ci(ila/. !ate(a dintre functiile indeplinite de clauza compromisorie sunt" 1/ produce efecte obligatorii pentru parti D sunt obligate sa respecte sentinta data de organul de jurisdictie desemnat. 2/ inlatura competenta instantelor judecatoresti ordinare in problema solutionarii litigiului. 3/ confera arbitrilor puterea de a solutiona litigiul dintre parti. 4/ permite organizarea unei proceduri care sa conduca in conditii de eficienta optima la pronuntarea unei sentinte susceptibile de e ecutare fortata. !lauza compromisorie are caracter de act preparatoriu& dar se poate ca in cuprinsul sau sa fie mentionat si numele arbitrilor. De obicei ea se insereaza in cuprinsul contractului. *a poate fi adaugata si ulterior& insa doar pana la i(irea litigiului. Datorita caracterului preparator al clauzei& partile nu se pot adresa arbitrajului in mod direct. $ntr%un asemenea scop este necesar un nou acord intre ele D compromisul. !u prilejul perfectarii actului de compromis partile sunt libere sa modifice e pres sau implicit continutul clauzei compromisorii con(enita inaintea i(irii contenciosului intre ele. *le pot sa renunte la ea printr%o con(entie ulterioara intre ele. <iind inclusa in contractul principal& clauza compromisorie se infatiseaza cel putin din punct de (edere formal ca o stipulatie contractuala. $n realitate& ea este un (eritabil contract distinct si are obiect distinct si o fizionomie proprie. 0rin acest contract partile isi asuma reciproc obligatia ca in e(entualitatea i(irii unui contencios intre ele cu pri(ire la contractul principal sa inc'eie un compromis cu pri(ire la acest litigiu. !ompromisul este o con(entie prin care partile stabilesc ca litigiul i(it intre ele sa nu fie supus jurisdictiei ordinare& ci unui arbitraj& specificand si conditiile in care (a statua arbitrajul astfel desemnat.

$n doctrina juridica s%a pus problema daca clauza compromisorie nu ar trebui considerata a fi o obligatie de a face a(and ca obiect perfectarea compromisului. $n cazul unui raspuns afirmati( s%ar impune concluzia ca atunci cand una dintre parti refuza sa inc'eie compromisul sau sa%si desemneze arbitrul& cealalta parte (a putea cere organului de jurisdictie condamnarea partenerului recalcitrant la plata de daune%interese. Dar& acordarea de daune%interese e posibila doar cand obligatia respecti(a are ca obiect un fapt personal al debitorului. Aceasta conditie nu e indeplinita in cazul obligatiei inscrisa in clauza compromisorie. 8atiunea de a fi a clauzei compromisorii rezida in asumarea de catre parti a obligatiei de a renunta la jurisdictia de drept comun pentru a se supune jurisdictiei arbitrale& iar aceasta optiune ramane fara efect pe plan practic daca nu este urmata de perfectarea unui compromis. Atunci cand una dintre parti refuza sa inc'eie actul de compromis% ceea ce ec'i(aleaza cu un refuz de e ecutare a prestatiei asumate prin con(entia de arbitraj si nu%si desemneaza arbitrul& se procedeaza la numirea acestuia din oficiu. @e are in (edere ipoteza cand partile se adreseaza pentru solutionarea litigiilor dintre ele unor institutii sau centre de arbitraj permanent al caror regulament de organizare si functionare pre(ede o atare posibilitate& iar prin clauza compromisorie dispozitiile respecti(ului regulament sunt incluse in contract. $poteza presupune ca partile sa dea urmatoarea formulare clauzei compromisorii"orice litigii nascute din acest contract (or fi solutionate pe cale de arbitraj de catre !urtea de ArbitrajE & in conformitate cu regulamentul acesteia. $ndiferent daca clauza compromisorie este inserata in contractul principal ca o stipulatie distincta a acestuia sau este constata printr%un inscris separat-inainte de aparitia litigiului/ ea trebuie redactata astfel incat sa nu lase nicio indoiala cu pri(ire la (ointa partenerilor contractuali de a supune e(entualele litigii ce s%ar i(i intre ele in legatura cu e ecutarea obligatiilor asumate prin contractul principal unui anumit arbitraj. Atunci cand testul contractului principal este imprimat-partile contracteaza pe baza de conditii generale ori pe baza de contract tip/& iar in cuprinsul sau este inscrisa o clauza atributi(a de competenta in fa(oarea unei anumite instante si partile ignora acea clauza completand imprimatul cu o clauza compromisorie manuscrisa a(and un continut manuscris& unde primeaza clauza manuscrisa.
* istenta si continutul clauzei compromisorii pot fi probate prin orice mijloace de do(ada& daca legea aplicabila conform normelor conflictuale de drept international pri(at nu dispune altfel. !onform alineatului final al articolului 2 din 8egulile de procedura ale !urtii de Arbitraj !omercial $nternational :ucuresticon(enatia partilor pri(ind supunerea spre arbitrare a litigiului poate rezulta si din sa(arsirea unor acte procedurale&cum sunt introducerea de catre reclamant a

unei cereri de arbitrare si acceptare a paratului ca aceasta cerere sa fie solutionata de !urtea de arbitraj. 0entru (alabilitatea con(entiei de arbitraj legea romana cere ca aceasta sa fie redactata in forma scrisaAnu se recunoaste (alabilitatea con(entiei de arbitraj inc'eiata (erbal. !lauza compromisorie este intotdeauna legata de e istenta contractului principal in care rezida ratiunea ei de a fi.Durata in timp a clauzei compromisorii coincide cu durata in timp a contractului.Atunci cand te tul clauzei (izeaza si consecintele desfiintarii contractului&actiunea sa in timp se prelungeste pana la lic'idarea acestei consecinte.!edarea contractului implica si cedarea clauzei compromisorii%e ceptie fac doar cazurile in care compromisorie se analizeaza ca fiind un contractintuitu personae. Aceasta clauza nu este totusi un (eritabil contract accesoriu& ci ea pastreza o semnificati(a autonomie fata de contractul principal. Autonomia clauzei compromisorii se concretizeaza in urmatoarele aspecte" 1/ in(aliditatea contractului principal nu antreneaza in(aliditatea clauzei compromisoriiAin cazul in care contractul principal este lo(it de nulitate&arbitrii sesizati isi pastreaza competenta de a statua si de a se pronunta asupra propriei lor competente 2/ rezolutionarea&ca si rezilierea contractului principal nu pot produce nici un impact asupra clauzei compromisorii 3/ legea aplicabila con(entiei de arbitraj poate fi diferita de legea aplicabila contractului principal"legea contractului principal-le contractus/ gu(erneaza si fondul cauzei&deci pretentiile partilor-le cause/Alegea incidenta asupra con(entiei de arbitraj gu(erneaza de regula numai procedura arbitrala. !lauza compromisorie nu este strict necesara in contractele de comert international si stipularea 5 ei nu este obligatorie.0rezenta aceastei clauze constituie intotdeauna un element benefic .

Deci ie nr! "#$%&& pentru modificarea si completarea Regulilor de procedura arbitrala ale Curtii de 'rbitraj Comercial International 'rt! I 8egulile de procedura arbitrala ale !urtii de Arbitraj !omercial $nternational& publicate in Monitorul Cficial al 8omaniei& 0artea $& nr. 1+> din 2+ martie 2111& se modifica si se completeaza& conform deciziei !olegiului de !onducere al !amerei de !omert si $ndustrie a 8omaniei& adoptata in sesiunea a F9$$$%a din 1> februarie 2111& dupa cum urmeaza"
5

O. Capatana, B. Stefanescu, Dreptul comertului international, Volumul I, Editura Academiei, Bucuresti, 1985, pa -9'8.

&! )a articolul 2+ alineatul -1/& litera d/ se modifica si (a a(ea urmatorul cuprins" Gd/ moti(ele de fapt si de drept pe care se sprijina fiecare capat de cerere& cu trimitere la inscrisurile do(editoare corespunzatoare sau la alte probe. $ndicarea probelor solicitate se face cu aratarea& dupa caz& a inscrisurilor si a rele(antei lor& a numelui si domiciliului martorilor si a faptelor ce tind a fi probate& a obiecti(elor e pertizei si a e pertului consilier propus& a intrebarilor pentru interogatoriu& in cazul persoanelor juridiceAG. 2. )a articolul 2+& dupa alineatul -4/ se introduce un nou alineat& alineatul -5/& cu urmatorul cuprins" G-5/ !ererea si ane ele sale (or fi prezentate intr%un numar de e emplare suficient pentru a se depune la dosarul cauzei si pentru a se comunica partii ad(erse si fiecarui arbitru. 0entru arbitri& e emplarele se comunica numai in format electronic.G 3. )a articolul 31& alineatul -1/ se modifica si (a a(ea urmatorul cuprins" GArt. 31 -1/ !ererea astfel intocmita& insotita de do(ada ac'itarii ta ei de inregistrare pre(azute la art. 1 alin. -1/ din 3ormele pri(ind ta ele si c'eltuielile arbitrale& este inregistrata la @ecretariatul !urtii de Arbitraj si (a fi repartizata pentru efectuarea procedurii pregatitoare unui asistent arbitral& dupa criteriul alfabetic al numelui sau& in ordinea inregistrarii cauzelor.G 4. )a articolul 31& dupa alineatul -2/ se introduce un nou alineat& alineatul -3/& cu urmatorul cuprins" G-3/ !ererea depusa personal nu se inregistreaza daca nu s%a facut do(ada ac'itarii ta ei de inregistrare si se restituie de indata reclamantului. Daca cererea a fost trimisa prin posta fara do(ada ac'itarii ta ei de inregistrare& @ecretariatul !urtii de Arbitraj comunica de urgenta& prin telefon& fa & posta electronica etc.& reclamantului aceasta cerinta si ii acorda un termen de ma imum 5 zile pentru a suplini aceasta lipsa. Daca nu se face do(ada platii& cererea se restituie reclamantului.G 5. )a articolul 3+& dupa alineatul -1/ se introduce un nou alineat& alineatul -1.1/& cu urmatorul cuprins" G-1.1/ !u toate acestea& in functie de circumstantele cauzei& termenul pre(azut la alin. -1/ poate fi prelungit in mod rezonabil de catre presedintele sau prim%(icepresedintele !urtii de Arbitraj si numai daca nici in aceste conditii obligatiile financiare nu se e ecuta& cererea (a fi restituita& fara a afecta dreptul reclamantului de a introduce o noua cerere de arbitrare.G ,. )a articolul 41& dupa alineatul -2/ se introduce un nou alineat& alineatul -3/& cu urmatorul cuprins" G-3/ !u cel putin 5 zile inaintea primului termen de judecata& asistentul arbitral (a contacta

partile pentru a (erifica pregatirea dosarului in (ederea solutionarii. !omunicarea cu partile se poate face telefonic& prin fa sau e%mail etc.& asistentul arbitral depunand la dosarul cauzei o nota cu pri(ire la cele discutate sau& in caz de imposibilitate de comunicare& cu pri(ire la moti(ul impiedicarii.G >. Articolul 42 se modifica si (a a(ea urmatorul cuprins" GAlcatuirea c'eltuielilor arbitrale Art. 42 !'eltuielile arbitrale cuprind" ta a de inregistrare& ta a arbitrala& c'eltuielile de administrare a probelor& de traducere a actelor& c'eltuielile pri(ind dezbaterile& onorariile arbitrilor& onorariile a(ocatilor& ale e pertilor si consilierilor& c'eltuielile de deplasare a partilor& arbitrilor& martorilor& e pertilor si consilierilor si alte c'eltuieli generate de arbitrarea litigiului.G 2. )a articolul 43& alineatul -4/ se modifica si (a a(ea urmatorul cuprins" G-4/ Daca ta a de inregistrare& ta a arbitrala si celelalte c'eltuieli arbitrale nu se platesc conform normelor sus%mentionate& nu se (a da curs cererii respecti(e si nici nu se (a declansa procedura arbitrala.G +. )a articolul 51& alineatul -1/ se modifica si (a a(ea urmatorul cuprins" G0rocedura arbitrala Art. 51 -1/ $n procedura arbitrala in cursul arbitrajului& masurile asiguratorii si masurile (remelnice& ca si constatarea anumitor imprejurari de fapt sunt incu(iintate de tribunalul arbitral& prin inc'eiere& in conditiile legii.G 11. Articolul ,1 se modifica si (a a(ea urmatorul cuprins" G0resc'imbarea termenului Art. ,1 ?ermenul luat in cunostinta sau pentru care au fost trimise citatiile nu poate fi presc'imbat de catre tribunalul arbitral fara citarea partilor decat pentru moti(e temeinice. Daca& in urma unor incidente procedurale& tribunalul arbitral nu se poate intruni pentru primul termen de judecata& presedintele sau prim%(icepresedintele !urtii de Arbitraj (a presc'imba acest termen& fara citarea partilor& pentru o data ulterioara. 0artile (or fi citate de indata pentru noul termen fi at.G &&! Dupa articolul ,5 se introduce un nou articol& articolul ,5&1& cu urmatorul cuprins" GArt. ,5&1 -1/ 0ot fi atacate cu actiunea in anulare& pre(azuta de art. 2+& inc'eierile tribunalului arbitral prin care s%au luat urmatoarele masuri" a/ a fost suspendat cursul arbitrajuluiA b/ au fost luate masuri asiguratorii sau (remelnice& potri(it art. 51A c/ a fost respinsa& ca inadmisibila& in conditiile legii& e ceptia de neconstitutionalitate. -2/ Dispozitiile art. 2+%+1 se aplica in mod corespunzator& in masura in care prezentul articol nu pre(ede altfel.

-3/ $n afara moti(elor pre(azute de art. 2+& in actiunea in anulare se poate in(oca si lipsa conditiilor pre(azute de lege pentru luarea masurilor dispuse prin inc'eiere. -4/ Actiunea in anulare poate fi introdusa in termen de 5 zile de la comunicare& cu e ceptia cazului pre(azut la alin. -1/ lit. a/& cand poate fi formulata cat timp dureaza suspendarea. -5/ $n cazurile pre(azute la alin. -1/ lit. b/ si c/& actiunea in anulare nu suspenda cursul arbitrajului.G &$! )a articolul 23& alineatul -2/ se modifica si (a a(ea urmatorul cuprins" G-2/ !ererea se solutioneaza prin sentinta;inc'eiere separata& in termen de 15 zile de la data inregistrarii solicitarii.G &(! )a articolul 25 se introduce un nou alineat& alineatul -2/& cu urmatorul cuprins" G-2/ ?ribunalul arbitral (a redacta sentinta arbitrala intr%un numar suficient de e emplare& pentru ca unul sa ramana la dosarul cauzei& unul la mapa de sentinte arbitrale& iar cate unul sa fie comunicat fiecarei parti.G 14. )a articolul 2+& dupa litera '/ se introduce o noua litera& litera i/& cu urmatorul cuprins" Gi/ daca& dupa pronuntarea 'otararii arbitrale& !urtea !onstitutionala s%a pronuntat asupra e ceptiei in(ocate in acea cauza& declarand neconstitutionala legea& ordonanta ori o dispozitie
dintr%o lege sau dintr%o ordonanta care a facut obiectul acelei e ceptii ori alte dispozitii din actul atacat& care& in mod necesar si e(ident& nu pot fi disociate de pre(ederile mentionate in sesizare.G

15. )a articolul +1 se introduce un nou alineat& alineatul -2/& cu urmatorul cuprins" G-2/ 0entru moti(ul pre(azut la art. 2+ lit. i/& termenul este de 3 luni de la publicarea deciziei !urtii !onstitutionale in Monitorul Cficial al 8omaniei& 0artea $.G 'rt! II Modificarile si completarile aduse prin decizia !olegiului de !onducere al !amerei de !omert si $ndustrie a 8omaniei& adoptata in sesiunea a F9$$$%a din 1> februarie 2111& intra in (igoare la data publicarii in Monitorul Cficial al 8omaniei& 0artea $. 'rt! III 8egulile de procedura arbitrala ale !urtii de Arbitraj !omercial $nternational& cu modificarile si completarile aduse prin prezenta decizie& se (or republica in !ode ul Arbitral& dandu%se articolelor o noua numerotare.

!oncluzie DatoritH amplorii arbitrajului comercial internaIional au fost JnfiinIate o mulIime de instituIii Ki organizaIii naIionale& internaIional Ki regionale de arbitraj comercial internaIional. CrganizaIiile regionale de arbitraj comercial internaIional sunt instituIii non%gu(ernamentale care se ocupH de anumite zone geografice. Aceste organizaIii utilizeazH ca metodH de soluIionare a disputelor& cu e cepIia arbitrajului& negocierea Ki medierea. Arbitrajul comercial internaIional este o metodH de rezol(are a conflictelor comerciale mult mai acceptatH de companiile ce dez(oltH relaIii economice inernaIionale comparati( cu soluIionarea pe calea instanIelor de judecatH datoritH multi%a(antajelor Ki a trHsHturilor sale& mai ales Jn ceea ce pri(eKte fle ibilitatea procedurii Ki autonomia pHrIilor. 0rocedura arbtiralH este mai simplH& durata Ki costurile sunt mai reduse& arbitrii sunt specializaIi Jn materie comercialH Ki Jn comerI internaIional& cunosc foarte bine uzanIele comerciale& Ki de asemenea& e istH libertate Jn utilizarea limbii Jn care se (a desfHKura arbitrajul. $mportant este faptul cH dezbaterile Jn faIa ?ribunalului arbitrar sunt confidenIiale& ceea ce asigurH protecIia reputaIiei comerciale a contractanIilor. 0entru ca disputa sH fie soluIionatH prin arbitraj& pHrIile trebuie sH stipuleze Jn contract o clauzH compromisorie sau sH Jnc'eie separat un compromis. 0HrIile implicate au dreptul sH JKi aleagH legea aplicabilH& arbitrii& limba Ki locul unde se (a desfHKura arbitrajul. <iecare instituIie de arbitraj deIine un grup de arbitri alcHtuit din juriKti eminenIi& e perIi Ki judecHtori.

)ibliografie*

1. C. !apatana& :. @tefanescu& Dreptul comertului international& 9olumul $& *ditura Academiei& :ucuresti& 1+25 2. Mircea 3. !ostin& @ergiu Deleanu& Dreptul !omertului international& 9olumul $& *ditura )umuna )e & :ucuresti& 1+++

3. Mircea . !ostin& !alin M. !ostin& Dreptul comertului international& 9olumul $& *ditura Argonaut& :ucuresti 1+++ 4. A. 8izeanu% !ontestatia la e ecutare in materie ci(ila in lumina practicii judiciare 5. Decizie nr. 4;2111 pentru modificarea si completarea 8egulilor de procedura arbitrala ale !urtii de Arbitraj !omercial $nternational % /ttp011222.dreptonline.ro