CERCETAREA LA FATA LOCULUI

1. Notiunea, importanta si sarcinile cercetarii la fata locului

Cercetarea la fata locului se inscrie printre activitatile ce contribuie in mod
substantial la realizarea scopului procesului penal. In acceptiunea legii procesuale
penale , cercetarea la fata locului constituie un procedeu probatoriu care serveste la
administrarea sau la aflarea unor mijloace de proba. Dar, cu tot caracterul, asa-zis,
auxiliar, acestei activitati i se atribuie o semnificatie deosebita, de ea depinzand direct
aflarea adevarului cu privire la faptele si imprejurarile cauzei, inclusive cu privire la
persoana faptuitorului.
In acceptiunea noastra , cercetarea criminalistica la fata locului reprezinta activitatea
procedural si de tactica criminalistica al carei obiect il constituie perceperea
nemijlocita a locului unde s-a savarsit infractiunea, descoperirea, relevarea, fixarea,
ridicarea si examinarea urmelor si a mijloacelor materiale de proba, precizarea
pozitiei si starii acestora, avand ca scop stabilirea naturii si imprejurarilor comiterii
faptei, precum si a datelor necesare identificarii faptuitorului.1
In opinia mea, cercetarea la fata locului are o importanta vitala in ancheta penala
deoarece este singura modalitate de obtinere a probelor in faza incipient a cercetarilor.
Lipsa unei cercetari la fata locului ar priva ancheta penala de unele informatii cheie.
De asemenea, refuzul organului judiciar de a se deplasa la fata locului, lipseste
ancheta penala de una dintre cele mai importante activitati, prin care pot fi cunoscute
date importante, cu privire la infractiunea cercetata.
In conformitate cu art.129 Cod procedura penala, cercetarea la fata locului se
efectueaza atunci cand este necesar sa se faca constatari cu privire la situatia locului
savarsirii infractiunii, sa se descopere si sa se fixeze urmele infractiunii, sa se

1Constantin Aioanitoaie, Vasile Berchesan- Tratat de criminalistica, Editura Carpati

 stabileasca pozitia si starea mijloacelor materiale de proba si imprejurarile in care
infractiunea a fost comisa.
Cercetarea la fata locului este, de regula, o activitate de debut a urmaririi penale si
cuprinde masurile pregatitoare ce se intreprind , dupa sesizarea savarsirii faptei
penale, la sediul organului de urmarire penala si la fata locului, activitatea de
cercetare propriu-zisa, interpretarea urmelor si intocmirea actelor procedurale.2
De asemenea, cercetarea la fata locului reprezinta o conditie de baza pentru
solutionarea corecta si cu succes a cauzelor penale , deoarece, in majoritatea
infractiunilor rezultatele obtinute cu acest prilej constituie punctual de plecare a
anchetei, determina directiile in care se vor desfasura ulterior cercetarile.
Cercetarea la fata locului este o activitate cu o natura complexa, procesuala si de
tactica criminalistica,- care poate fi dispusa si efectuata atat de catre organele de
ancheta, cat si de catre instanta de judecata.
Legea procesuala penala nu precizeaza intelesul expresiei fata locului. O atare
precizare este inutila, atat timp cat, referindu-se la competent teritoriala a organelor
judiciare, legiutorul a definit notiunea de locul savarsirii infractiunii. Aceasta
definitie acopera aproape in totalitate si intelesul expresiei fata locului. Prin loc al
faptei se intelege locul unde s-a desfasurat activitatea ilicita, precum si cel in care s-
au produs rezultatele acesteia. Avand in vedere prevederile legale si practica
organelor judiciarese poate concluziona ca locul savarsirii infractiunii difera de la caz
la caz, in raport cu natura faptei savarsite, cu multitudinea de metode si mijloace
folosite in acest scop. 3
Astfel, in cazul infractiunilor de omor, locul faptei il constiuie:
- Incaperea, portiunea de teren sau segmental de drum unde a fost descoperit
cadavrul;
- Locul unde a fost suprimata viata victimei, a fost dezmembrat cadavrul ori acesta
a fost abandonat;

2 Nelu Viorel Catuna Criminalistica Editura C.H.BECK pg.93

3 Constantin Aioanitoaie, Vasile Berchesan- Tratat de criminalistica, Editura Carpati
- Imprejurimile incaperii sau portiunii de teren unde au fost descoperite urme si
mijloace material de proba ce au legatura cu fapta comisa;
- Locul unde a survenit decesul in situatia in care acesta nu coincide cu locul
agresiunii.
In cazul unui accident de circulatie cu urmari mortale, locul faptei cuprinde- dupa
caz:
- Locul impactului autovehicul- pieton ori locul unde calatorul, insotitorul etc. a
cazut de pe scara, din cabina, remorca;
- Portiunea de suprafata carosabila pe care a fost tarata victima;
- Traseul parcurs de autovehicul din momentul impactului sau coliziunii pana la
oprire;
- Locul unde a oprit conducatorul auto pentru a sterge urmele infractiunii de pe
autovehicul;
Atunci cand se cerceteaza furturi sau talharii- savarsite fie in paguba avutului public,
fie in dauna avutului privat- , in acceptiunea de loc al faptei intra:
- Locuintele, unitatile de stat, organizatiile publice, mijloacele de transport etc. din
care s-a furat;
- Caile de acces, precum si cele folosite de faptuitori pentru a parasi campul
infractiunii;
- Locul unde au fost ascunse bunurile si valorile sustrase ori s-a ascuns faptuitorul,
urmarit de organele de urmarire penala, martori sau persoana vatamata;
- Locul unde persoana vatamata a fost amenintata, lovita, imobilizata sau
deposedata de bunuri;
- Itinerariul pe care s-a deplasat victima pentru a scapa de agresiune;
- Locul unde a fost transportata si abandonata victima;
La distrugerile prin explozii, incendii sau alte asemenea mijloace, cercetarea la fata
locului la cuprinde:
- Locul unde s-a produs explozia;
- Zona pana la care a actionat suflul exploziei- atat pe orizontala cat si pe verticala;
- Locul unde a izbucnit incendiul si suprafata pe care s-a extins;
- Locurile unde se gasesc bunurile distruse si imprejurimile acestora, inclusive caile
de acces;
- Locurile unde au fost descoperite mijloacele folosite pentru initierea focului sau
producerea exploziei etc.
In cazul catastrofelor aeriene, feroviare, maritime si fluvial, in locul faptei se
include:
- Aeroportul- de decolare sau aterizare;
- Suprafata de teren un de sunt raspandite corpurile pasagerilor, aeronava distrusa si
resturile acesteia;
- Locomotivele si vagoanele- franele, aparatura de bord, etc;
In conditiile in care, cercetarea la fata locului este efectuata la timp, atent si calificat,
aceasta poate duce la lamurirea multiplelor problem care apar pe parcursul
instrumentarii unei cause penale, cum ar fi:
- Existenta unor urme care sa demonstreze ca s-a savarsit o infractiune;
- Caile folosite de faptuitori pentru a patrunde in locul infractiunii;
- Activitatile desfasurate de faptuitori la locul faptei;
- Instrumentele folosite la savarsirea infractiunii;
- Locurile pe unde s-au deplasat faptuitorii in campul infractiunii;
- Numarul faptuitorilor;
- Bunurile si valorile care lipsesc de la locul faptei;
- Cauzele, conditiile si imprejurarile care au determinat, favorizat sau facilitate
savarsirea infractiunii si masurile de prevenire ce trebuie luate in viitor etc.
Se stie ca imprejurarile negative sunt situatii care demonstreaza ca, spre
exemplu, locul gasirii cadavrului nu este totodata si locul faptei. Daca anchetatorul
sau medicul legist nu sesizeaza aceste situatii, se poate ajunge intr-un impas, mai ales
daca aranjarea locului faptei s-a facut de catre un specialist. Astfel, intr-un caz,
cadavrul victimei gasit pe calea ferata, prezenta multiple traumatisme, inclusiv
sectionarea, iar in apropierea acestuia s-a gasit un cos rasturnat. Pe baza interpretarii
 leziunilor si in contextul tuturor datelor de ancheta, s-a ajuns la concluzia ca victima
a decedat ca urmare a unui accident de cale ferata. Dupa catva timp, pe baza unor
informatii din care rezulta o alta situatie de fapt, cadavrul a fost exhumat si s-a
efectuat o noua expertiza medico-legala. De aceasta data medicul legist a constata pe
craniul victimei urmele unei lovituri active, produsa probabil de muchia unui topor.
S-au reluat cercetarile si s-a stabilit ca victima a fost ucisa prin lovituri de topor,
transportarea si asezarea cadavrului pe calea ferata, ca si rasturnarea cosului in
apropierea acestuia facandu-se in scopul inducerii in eroare a organelor de ancheta.
Daca s-ar fi efectuat de la inceput si examenele histopatologice, s-ar fi stabilit fara
dubiu ca sectionarea victimei s-a produs post mortem.4
Examinand cele aratate, putem concluziona ca, rezultatele cercetarii penale nu
numai ca directioneaza cercetarile si, de asemenea, conditioneaza insasi finalitatea
investigatiilor efectuate in cauza.
Cu alte cuvinte, cercetarea penala este activitatea cu care debuteaza cercetarile, faza
in care se strang toate datele cu privire la natura faptei, imprejurarile comiterii ei,
faptuitorii sunt extreme de sumare sau cateodata inexistente.
Concluzionand asupra sarcinilor cercetarii la fata locului se poate aprecia ca acestea
sunt urmatoarele:
- Examinarea si fixarea procesuala a ambiantei de la locul savarsirii infractiunii;
- Cautarea, relevarea, fixarea, ridicarea si interpretarea urmelor si mijloacelor
materiale de proba, precum si fixarea procesuala a acestora;
- Elaborarea si verificarea versiunilor cu privire la infractiunea comisa si faptuitori
ori referitoare la diversele imprejurari ale comoterii faptei- loc, timp, activitati
desfasurate, metode si mijloace folosite, mobil si scop, urmarile produse etc;
- Determinarea cauzelor, conditiilor si imprejurarilor ce au determinat sau favorizat
savarsirea infractiunii si a masurilor de prevenire care se impun.5

4 Ion Argeseanu Criminalistica si criminologia in actiune Editura Lumina Lex, pg125

5 Constantin Aioanitoaie, Vasile Berchesan- Tratat de criminalistica, Editura Carpati
 2. Trasaturile caracteristice ale cercetarii la fata locului
Cercetarea la fata locului are o multime de trasaturi particulare ce o diferentiaza de
celelalte activitati desfasurate de organele de urmarire penala.
Cercetarea la fata locului este o activitate initiala deoarece se situeaza la inceputul
anchetei penale, ea constituie cu alte cuvinte, debutul cercetarii infractiunilor.
Infractiuni ca: omor, distrugere, talharie sau furt, accidente de circulatie, catastrofe
aeriene, feroviare, navale sau fluvial, accidente grave de munca, etc. sunt fapte a caror
solutinare este de neconceput fara cercetarea la fata locului.6
Importanta cercetarii la fata locului este subliniata in literatura de specialitate, atat
procesual penala cat si criminalistica, marea majoritate a autorilor fiind de acord ca ne
aflam in fata unui procedeu probator cu adanca semnificatie in aflarea adevarului.7
Cercetarea la fata locului este de asemenea o activitate cu caracter imediat. Efectuarea
cercetarii la fata locului este urgent deoarece orice intarziere duce la modificarea
ambiantei locului faptei, la distrugerea sau pierderea a urmelor si a mijloacelor
materiale de proba, cu urmari dintre cele mai daunatoare pentru desfasurarea
ulterioara a cercetarilor in cauza.
Totodata, cercetarea la fata locului este o activitate cu caracter obligatoriu, deoarece
perceperea nemijlocita a situatiei de la locul faptei nu poate fi inlocuita prin nici o alta
activitate. Ascultarea martorilor, a persoanei vatamate ori a invinuitilor, efectuarea
reconstituirii sau orice alta activitate de urmarire penala pot oferi celui ce
instrumenteaza cauza o imagine mai mult sau mai putin precisa despre situatia de la
fata locului, insa nu in masura in care o realizeaza perceperea nemijlocita a acesteia.
Cercetarea la fata locului este o activitate, ce, ca regula, nu poate fi repetata, datorita
interventiei echipei de cercetare in starea initiala a locului cercetat, ce sufera astfel
modificari- cu ocazia unei noi cercetari la fata locului, descoperindu-se in primul
rand, urmele echipei care a efectuat prima interventie si numai intamplator urme care
sa intereseze cercetarea si care sa nu fi fost viciate. Totusi, in anumite situatii si in

6 Constantin Aioanitoaie, Vasile Berchesan- Tratat de criminalistica, Editura Carpati pg.30

7 Emilian Stancu, Tratat de criminalistica, Editura ACTAMI, 2001

 mod cu totul exceptional, cercetarea la fata locului poate fi repetata. Astfel de situatii
de exceptie pot aparea in urmatoarele cazuri:
- Cercetarea initiala s-a desfasurat in conditii atmosferice si de vizibiliate improprii;
- Nu a fost cunoscuta intreaga intindere a locului faptei si acesta nu a putut fi
correct delimitat;
- Nu au fost cunoscute toate portiunile de teren ce intra in notiunea de loc al
faptei, examinarea impunandu-se pentru descoperirea si in aceste locuri a
urmelor si mijloacelor material de proba.
Din aceste considerente, cercetarea la fata locului oblige organele de urmarire penala
sa o considere partea cea mai importanta a instrumentarii cauzei penale.

3. Masuri ce se impun a fi luate persoanele sosite primele la fata

locului
O data cu sesizarea desfasurarii unei activitati de natura infractionala sau a rezultatelor
unei astfel de activitati, primele persoane ajunse la fata locului, sunt de regula, agenti ai
politiei, sau ai jandarmeriei, aflati in executarea sarcinilor de serviciu specifice.
Aceste masuri sunt menite sunt menite sa asigure conservarea locului faptei.
Una dintre masurile luate de organele judiciare este salvarea victimelor si asigurarea
acordarii ajutorului medical.
In cazul infractiunilor indreptate impotriva vietii, integritatii corporale sau sanatatii,
precum si in cazul infractiunilor de talharie, nerespectarea normelor privind circulatia
pe drumurile publice, accidentelor de munca si a catastrofelor, salvarea vietii si
asigurarea acordarii primului ajutor este o sarcina prioritara. In raport cu natura si
gravitatea leziunilor, primele masuri de ajutor medical pot fi luate chiar la fata
locului, in acest sens solicitandu-se ajutorul persoanelor competente- medici sau
personal medical cu pregatire medie- aflate in apropiere. Insa nu se va permite in nici
un caz, interventia unor persoane, care datorita lipsei cunostintelor medicale, pot
provoca agravarea leziunilor, desi sunt animate de cele mai bune intentii. De cele mai
multe ori se impune transportarea victimei la cea mai apropiata unitate de profil, in
vederea acordarii asistentei medicale calificate.
Inainte de a ridica victima, cel sosit primul fata locului trebuie sa noteze sis a
marcheze locul si pozitia in care se afla aceasta in momentul sosirii la fata locului.
Daca, din lipsa altor mijloace de transport, transportarea victmei s-a facut chiar cu
autovehiculul implicat in evenimentul rutier, este necesar ca, pe langa identificarea
victimei si a conducatorului auto, acestuia din urma sa i se atraga atentia despre
obligatia legala ce ii revine de a se inapoia, de indata, la locul faptei si de a
incunostiinta organul de politie, competent din punct de vedere territorial, cu privire
la evenimentul produs. Totodata, cel ce asigura luarea primelor masuri are datoria sa-
si noteze unitatea sanitara unde a fost transportata si internata victima.
O alta masura luata de primele persoane sosite la fata locului este identificarea
martorilor ocular, a persoanelor suspecte, identificarea si retinerea faptuitorilor
sau- dupa caz, luarea masurilor de urmarire si prindere a acestora.
Odata sosite la fata locului, organele sesizate intra in contact cu un numar mare de
persoane. De multe ori, in randul persoanelor prezente la locul faptei se afla martori
ocular, persoane ce au dat primul ajutor victimei, sau chiar faptuitorul. Din acest
motiv, practica judiciara recomanda ca inainte de indepartarea acestora din locul ce
conserva urmele infractiunii sa se procedeze la o selectie intre persoanele care pot
furniza informatii de folos referitoare la fapta comisa si imprejurarile savarsirii ei
fiind identificate si invitate sa ramana pana la sosirea echipei de cercetare. Daca
faptuitorul a ramas la locul faptei- fie din proprie initiativa, fie ca a fost retinut de
catre martorii oculari, de alte persoane sau chiar de victima- acesta trebuie identificat
si izolat, luandu-se masura de paza si asigurare a integritatii sale corporale pana la
sosirea echipei. Masura se impune atat pentru a-l proteja pe cel in cauza de
eventualele agresiuni din partea celor prezenti si indignati de fapta comisa- in special
rudele ori prietenii victimei.
n situaia n care fptuitorul a prsit locul svririi infraciunii, iar semnalmentele
sale au fost reinute de ctre martorii oculari sau/i de ctre persoana vtmat, se vor
lua msuri operative de cutare, dare n urmrire i comunicarea semnalmentelor la
unitile de poliie, pe teritoriul de competen al crora se presupune c s-ar ascunde
sau s-ar deplasa, n vederea ascunderii.
Persoanele ajunse primele la faa locului, pe lng cele artate, trebuie s
identifice acele persoane, care au perceput, prin propriile simuri, ntreaga activitate
infracional sau fragmente ale acesteia. Se vor reine datele de identificare ale
acestora nume, prenume, domiciliu, loc de munc, etc. i se vor lua msuri,
pentru a se mpiedica influenarea lor de ctre persoane interesate ori, chiar, de a se
influena ntre ele, cunoscut fiind tendina unor persoane de a-i impune opinia, ca o
manifestare a personalitii. Agenii de poliie, ca de altfel, i celelalte persoane
prezente la faa locului, trebuie s se abin de la a face constatri cu privire la natura
faptei svrite, de a-i exprima convingerile cu privire la cei vinovai, la modul cum
a fost svrit infraciunea, la modul cum ar trebui fcute declaraiile, cum vor fi
pedepsii fptuitorii, cum se va desfura ancheta n continuare.
O alta masura a cercetarii la fata locului este conservarea aspectului locului prin:
indepartarea curiosilor; interzicerea patrunderii in campul infractiunii;
asigurarea urmelor si mijloacelor material de proba, in raport cu natura
acestora, natura locului faptei si conditiile meteorologice existente.
Factorii de natur obiectiv, care pot aciona asupra locului svririi
infraciunii, degradnd sau distrugnd urmele, sunt condiiile atmosferice ploaie,
ninsoare, vnt puternic, etc. i natura unor categorii de urme cum sunt cele de
miros existena sau posibilitatea de exploatare a acestora fiind condiionate de
factorul timp. Desigur, nu se poate pune problema anihilrii aciunii factorilor
descrii asupra urmelor, ns, pn la sosirea echipei, ca, de altfel, i pe timpul
desfurrii cercetrii la faa locului, aciunea acestor factori poate fi diminuat prin
folosirea mijloacelor tehnico-criminalistice sau prin acoperirea ori folosirea, n mod
adecvat, a unor mijloace improvizate. n cazul urmelor condiionate, n mod
fundamental, de factorul timp, se impune ca, primii ajuni la faa locului, s le rein
caracteristicile, urmnd ca, ulterior, pe parcursul cercetrii, observaiile acestor
persoane s fie coroborate cu descoperirile echipei.
 Factorii de natur subiectiv pot influena locul svririi unei infraciuni sunt
circumscrii, n mod esenial, aciunii oamenilor. Astfel, avem de-a face cu aciunea
valului de curioi n principiu, persoane neinteresate, atrase la locul svririi
infraciunii, n mod instinctual, de ineditul i spectaculozitatea situaiei; cu aciunea
persoanelor interesate fptuitori sau apropriai ai acestora, interesai n distrugerea
de urme sau/i n crearea de urme, n mod artificial, pentru ngreunarea cercetrilor;
cu aciunea unor persoane care au caliti oficiale superiori din Ministerul
Administraiei i Internelor, Ministerul de Justiie, alte autoriti publice crora
opinia public, datorit calitii pe care o au, le cere s ia msuri, s dea explicaii,
s fac ceva. Mecanismul, ce determin implicarea unor persoane, din afara echipei
competente n cercetarea la faa locului, este complex, fiind condiionat de factori ce in
de psihologia persoanei, de dorina de informare, de interesul mass-mediei.
Indiferent de particularitile situaiei, persoanele aflate la faa locului trebuie
s depun toat diligena, pentru ca echipa de cercetare s poat efectua activitatea n
condiii ct mai bune.
Este necesar sa se respecte intocmai prevederile legale care statueaza ca se interzice la
intrarea in locul savarsirii infractiunii a ofiterilor si subofiterilor de politie, precum si a
caror altor persoane, indifferent de grad, functie sau calitate, daca nu au sarcini in
legatura cu cercetarea la fata locului sau cu salvarea victimelor8.
Anuntarea organului de urmarire penala competent sa efectueze cercetarea la fata
locului este o alta masura a cercetarii la fata locului.
Dupa luarea masurilor mentionate sau, daca este posibil, in paralel cu acestea, cel ce a
sosit primul la fata locului sesizeaza organul de urmarire penala de pe raza teritoriala de
competent unde s-a savarsit fapta. Din continutul incunostiintarii trebuie sa rezulte, pe cat
posibil, date cu privire la natura faptei savarsite, principalele aspecte ale comiterii
acesteia, intinderea locului unde s-a comis infractiunea si pe care sunt dispuse urmele.9

8Constantin Aioanitoaie, Vasile Berchesan- Tratat de criminalistica, Editura Carpati pg.33

9Constantin Aioanitoaie, Vasile Berchesan- Tratat de criminalistica, Editura Carpati pg.33

Persoana care a luat primele masuri la fata locului este obligat sa astepte sosirea echipei
de cercetare si sa aduca la cunostinta sefului acesteia masurile intreprinse pana in acel
moment si rezultatele obtinute.
Literatura de specialitate- atat din tara, cat si din strainatate- evidentiaza rolul deosebit
pe care-l are cel sosit primul la fata locului.
Atunci cand face descinderea imediat dupa savarsirea infractiunii anchetatorul ar trebui:
- Sa il aresteze pe faptas, daca este present;
- Sa impiedice persoanele care au asistat la infractiune, care au descoperit-o sau
care sunt gasite la fata locului de a pleca inainte de a fi identificate si interrogate;
- Sa izoleze locul, sa impiedice persoane neautorizate de a patrunde in zona unde a
avut loc infractiunea si sa impiedice pe cei prezenti de a distruge dovezile;
- Sa obtina toate informatiile disponibile;
- Sa inregistreze toate faptele.10
De asemenea, se precizeaza in literatura, ca, acela care soseste primul la locul faptei are
obligatia sa se ingrijeasca ca nici una din probe sa nu fie omisa din neglijenta, prostie sau
superficialitate.
Daca insa acest lucru s-a intamplat, cele omise nu mai pot fi reconstituite; reconstituire
probelor este imposibila.
Activitile urgente, care nu sufer amnare ridicarea unor urme sau a unor mijloace
materiale de prob, ascultarea persoanei vtmate, aflate n stare grav, etc. a cror
neefectuare urgent ar putea conduce la ngreunarea ori compromiterea cercetrii, pot fi
efectuate de ctre organele judiciare necompetente.
Este recomandabil ca ncunotinarea organelor judiciare competente s se fac
paralel cu efectuarea celorlalte activiti urgente, astfel nct, sosirea echipei i
desfurarea efectiv a cercetrii la faa locului s se fac ntr-un timp ct mai scurt dupa
savarsirea infractiunii.
10Constantin Aioanitoaie, Vasile Berchesan- Tratat de criminalistica, Editura Carpati pg.34
 PROCESUL VERBAL DE CERCETARE LA FATA LOCULUI

Procesul-verbal incheiat in vederea fixarii rezultatelor cercetarii la fata locului se

numara printre mijloacele de proba cu o semnificatie deosebita in solutionarea cauzei
penale. Data fiind importanta sa, el va trebui sa corespunda anumitor cerinte, o buna parte
stabilite in mod expres de legiuitor.11
Procesul verbal de cercetare la fata locului are un dublu caracter. In primul rand, el se
numara printre mijloacele de proba cu semnificatie importanta in solutionarea cauzei,
deoarece, prin continutul sau, sunt evidentiate elementele de fapt ce pot contribui la
aflarea adevarului. Totodata, procesul-verbal de cercetare la fata locului se constituie
intr-o dovada procedural, de natura a demonstra indeplinirea dispozitiilor legale cu ocazia
efectuarii cercetarii locului faptei. Din acest motiv, procesul-verbal trebuie incheiat
imediat dupa terminarea activitatii, la locul faptei. Acesta nu va fi niciodata incheiat in alt
loc decat acela in care s-a facut cercetarea si la o data ulterioara.
Pentru a avea valoare pentru cauza si forta juridical, la incheierea procesului-verbal
trebuie respectate o serie de conditii de fond si de forma.
Sub aspectul formei, procesul verbal trebuie sa raspunda unor exigente de stil, cat si
unor cerinte, astfel:
- Sa prezinte situatia generala de la locul savarsirii faptei. Caracterul obiectiv al
procesului verbal de cercetare la fata locului trebuie sa manifeste in redarea
imaginii fidele a locului unde s-a comis infractiunea asa cum a fost ea perceputa
de echipa de cercetare si lucratorii care au ajuns primii la locul faptei;
- Sa fie complet, in sensul de a evidentia absolute toate constatarile facute,
oglindind locul unde au fost descoperite urmele si mijloacele materiale de proba
ori obiectele presupuse a avea legatura cu fapta, inclusive pozitia acestora-
raportata la reperele stabile si planurile orizontale si verticale;

11 Emilian Stancu Tratat de criminalistica, Editura ACTAMI, pg.345

- Sa se caracterizeze prin precizie si claritate. Descrierea urmelor si mijloacelor
material de proba, precum si a altor obiecte examinate si ridicate trebuie facuta in
mod detaliat.
- Sa fie concis. In cuprinsul procesului verbal trebuie sa se regaseasca intr-o forma
concentrate toate constatarile facute cu ocazia cercetarii la fata locului.
In conformitate cu dispozitiile legii procesuale penale, procesul verbal de cercetare la
fata locului trebuie sa cuprinda urmatoarele: data si locul efectuarii cercetarii la fata
locului; numele, prenumele, calitatea si organul de urmarire penala din care fac parte
membrii echipei de cercetare; numele, prenumele expertilor, specialistilor,
tehnicienilor si celorlalto participant la cercetarea la fata locului, precum si unitatea
din care provin; datele de identificare a martorilor asistenti; temeiul de fapt si de drept
care au impus deplasarea la fata locului si examinara acestuia, cu indicarea modului
de sesizare si a continutului, pe scurt, al sesizarii; descrierea locului unde s-a comis
fapta, inclusive orientarea acestuia din punct de vedere topographic si criminalistic;
persoanele gasite la fata locului si, in primul rand, cele care au asigurat paza si
conservarea acestuia pana la sosirea echipei de cercetare; modificarile survenite in
aspectul initial al locului faptei, cu indicarea persoanelor care le-au facut si a
motivelor ce au determminat schimbarile respective; urmele si mijloacele materiale
de proba descoperite, relevate, fixate si ridicate- respectandu-se intocmai regulile de
descriere a acestora- metodele si mijloacele folosite in acest scop; mentiune despre
faptul ca, in afara urmelor si mijloacelor material de proba descriese nu au fost
ridicate de la fata locului alte obiecte, inscrisuri sau valori; alte masuri luate la fata
locului, referitoare la victim, cadavru, autovehiculul implicat in eveniment; ora
inceperii si ora terminarii cercetarii la fata locului, evidentiindu-se conditiile
atmosferice si de vizibilitate existente atat in momentul sosirii echipei de cercetare,
cat si pe durata activitatii; mentiune despre realizarea schitei locului faptei; mentiune
despre folosirea cainelui de urmarire si a rezultatului obtinut, cu precizarea ca schita
traseului parcurs si procesul verbal intocmit cu aceasta ocazie se anexeaza la procesul
verbal de cercetare la fata locului; numarul de exemplare in care s-a intocmit procesul
verbal si destinatia acestora.
 Concluzionand cu privire la conditiile de fond si forma ale procesului verbal de
cercetare la fata locului trebuie retinut faptul ca este obligatorie consemnarea tuturor
constatarile facute- indiferent daca se poate stabili sau nu vreo legatura logica intre
urmele, mijloacele materiale de proba ori diversele imprejurari de fapt si versiunile
elaborate privitoare la modalitatile comiterii faptei sau la legatura acestora cu
infractiunea sesizata.12
In procesul verbal este strict interzis sa se faca presupuneri, sa se emita pareri ori sa
se traga concluzii pe marginea celor constatate cu ocazia cercetarii la fata locului.
Modul in care este redactat procesul-verbal ..este piatra de incercare pentru
judecatorul de instructie. In nici o imprejurare nu el nu-si manifesta mai bine
indemanarea, limpezimea vederii, logica rationamentului, energia metodica si
constienta a scopului pe care il urmareste; si iarasi, in nici o alta imprejurare nu-si
manifesta mai bine neindemanarea, prevederea, dezordinea, nesiguranta si ezitarea.13

SCHITA LOCULUI FAPTEI

Schita locului faptei, denumita si plan-schita sau desen-schita, este destinata fixarii
si prezentarii, in ansamblu, a locului faptei, a modului in care sunt dispuse, in plan,
obiectele si urmele infractiunii, precum si a distantelor sau a raportului de pozitie
dintre acestea.14
Principalul rol al schitei locului faptei este acela de a facilita formarea unei imagini
cat ma apropiate de realitate asupra scenei infractiunii, astfel incat constatarile
cuprinse in procesul-verbal sa fie clar intelese.
Plan-schita este executat la scara, in care sunt respectare riguros proportiile dintre
dimensiunile reale ale suprafetelor, distantelor si reprezentarile acestora din plan.
12Constantin Aioanitoaie, Vasile Berchesan- Tratat de criminalistica, Editura Carpati pg.51

13Constantin Aioanitoaie, Vasile Berchesan- Tratat de criminalistica, Editura Carpati pg.51

14 Emilian Stancu Tratat de criminalistica Editura ACTAMI, pg 347

Desen-schita se realizeaza, de regula, printr-o simpla desenare a locului faptei, fara sa
se respecte cu rigurozitate proportiile dintre dimensiunile reale si reprezentarile
grafice, insa tot pe baza masuratorilor executate la fata locului si prezentarea in
schita.
 BIBLIOGRAFIE

1. Ion Argeseanu Criminalistica si criminologia in actiune Editura Lumina Lex

2001;
2. Emilian Stancu Tratat de criminalistica Editura ACTAMI, 2001;
3. Nelu Viorel Catuna Criminalistica Editua C.H.BECK, 2008;
4. Constantin Aioanitoaie, Ion-Eugen Sandu Tratat de criminalistica, Editura
Carpati
UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU
FACULTATEA DE DREPT
SPECIALIZAREA: STIINTE PENALE- BOLOGNA
ANUL I, SEMESTRUL I

DISCIPLINA: Tactica criminalistic

TEMA: Cercetarea la faa locului: noiune, importan, pregtire,
desfurarea i fixarea rezultatelor, reluarea i repetarea acestei activiti

COORDONATOR STIINTIFIC
Lect. univ.dr. : Vasile Vidrighin

MASTERAND
VLASOV DESPINA