CAPITOLUL I

CORPUL UMAN

Aspecte introductive

mediul în care se desf

cialitate, prin
are inter

TRASEOLOGIE
consacrat, termenul traseologie urmelor create
(urme de mâini,
de picioare, urme ale instrumentelor d

erii, care

specialitate, de des
impor
ile generale de clasificare a urmelor sunt cele de mai jos.

Raportat la acest prim criteriu, factorii care au determinat

sunt incendiul, explozia.

2.2. Tipul sau natura urmei. -

Urme care reproduc forma su de contact a obiectului creator, ca de

exemplu, urmele de mâini, de picioare, urmele instrumentelor de spargere, ale
mijloacelor de transport etc.
.

2.3. Modul de formare a urmelor. Acest criteriu are în vedere, pe de o parte,

e). Astfel:
Urme statice,

36
 Urme dinamice necare a unei

-a

tehnici de cercetare a urmelor papilare

Desenele papilare, specifice pielii corpului omenesc, aflate la nivelul degetelor,

dermatoglife, sunt
formate din sistemul liniilor paralele ale crestelor papilare, separate între ele de

denumit Dactiloscopie.

Impunerea desenului papilar printre cele mai

Unicitatea desenului papilar. Dese

prin detalii caracteristice.
Fixitatea desenului papilar est rea formei
marea sa, în luna a 6-

1.2. Clasificarea desenului papilar. Desenele papilare sunt caracterizate de forme

-
înregistrare,

Primul criteriu -

regiunea palmar

trei zone:
,z .
Al doilea criteriu us de forma desenului din

Desenele adeltice sau de tip arc desene monodeltice sau de

, desene bideltice sau de tip cerc.

1.3. Detaliile caracteristice ale desenului papilar.

stabilirea genului sau grupului din care face parte degetul unei persoane, amprenta

37
 i.

-au format aceste urme.

mei sau a întregii mâini, se

2.1.1. Urme de mâini statice sau dinamice. Valoarea cea mai mare pentru identificarea

tului

2.1.3. Urme de mâini vizibile sau latente, î

formate prin stratificare. Urmele de mâini latente, contrar apa

2.2. Descoperirea urmelor de mâini. Descoperirea urmelo

presupune, în primul rând,

urmelor.

2.3. Stabilirea vechimii urmelor de mâini. Determinarea vechimii urmelor de mâini

lor papilare.
Sub raport tehnic criminalistic, determinarea vechimii urmelor nu presupune o
uni,

2.4. Procedee de revelare a urmelor de mâini latente. Descoperirea urmelor

2.4.1. Revelarea prin metode fizice. Revelar pulverizarea

-

fine

cu suportul pe care s-a format urma.

,

2.4.2. Revelarea prin metode chimice. Metodele chimice de revelare a urmelor

nentele
ceste metode
pot fi structurate astfel:
- revelarea cu vapori de iod.

38
 - Revelarea cu reactivi chimici propriu-

2.4.3. Revelarea urmelor de mâini pe piel . Revelarea urmelor de mâini

- - este în prezent posi

2.5.

Sub raport procedural, principalul mijloc de fixare a urmelor îl repre

procesul-verbal.
Sub raport tehnic criminalistic, fixarea presupune, în primul rând, fotografierea
urmelor
obiecte principale, insistându- ristice.
Ridicarea urmelor de mâini palul mijloc

efectuarea unui mulaj.

rii urmelor.

u a persoanei

e oferite de expertizele dactiloscopice în examinarea urmelor de mâini sunt

multiple.
3.1.1. urma
e la ce
regiunea mâinii sau degetul care a format-o, care
este vechimea urmei mente de identificare etc.
3.1.2. impresiunile digitale luate persoanei
bili, pe baza punctelor
-

r expertizei dactiloscopice s-a

-se un domeniu relativ distinct: expertiza urmelor de
.
Amprentarea cadavrelor
proceselor specifice putre

39
 3.2. Efectuarea examenului dactiloscopic comparativ. Examenul comparativ al

dactiloscopice, al lupei binocular

sistemele AFRS (Automatic Fingerprint Recognition System) sau AFIS (Automatic

Fingerprint Identification System).

-a

tabil
la locul faptei. Cu toate acestea, ele sunt descoperite sau folosite în cercetarea de
identificare relativ mai rar, considerându- individualizare,

specifice crestelor papilare de pe talpa piciorului.

1.1. Clasificarea urmelor de picioare. Din categoria urmelor de picioare, în

mele plantei piciorului (ale piciorului gol), urmele
ele de .
Urmele plantei piciorului valoroase
pentru individualizare, întrucât (am
tele digitale.

, pot reflecta
elemente caracte

1.2. Formarea urmelor de picioare.

unei .

i a urmelor de picioare

2.1. Descoperirea urmelor de picioare. – avem în vedere inevita-

– urmele de picioare se înscriu în categoria urmelor

De
nate

olfactive putând suplini lipsa elementelor de identificare din urmele propriu-zise de picioare.
Moda

40
 În procesul-verbal de cercetare la

picioare descoperite,
s-
2.2.1. Fotografierea urmelor de picioare, impune, pe de o parte, fixarea imaginii de
ansamblu a grupului de urme, sului persoanei, iar, pe

de individualizare a obiectului creator.

2.2.2. Ridicarea prin mulaj a urmei formate în adâncime este o etap
mei

caracteristici individuale ale persoanei.

soane

,
linia mersului,

§3. Exper

mintei,
ui i se trimite spre examinare numai urma (în
sensul mulajului, fotogramei sau desenului) ridi

persoanele suspecte). Astfel:

3.1. D urma
mative a persoanei,
-patologice, mecanismul de for
dat

3.2. ,

identificarea persoanei sau

-a

1.1. Aspecte generale.

-legal,

41
 Fir
caracteristici prezen

se întâlnesc pe d citate

sorului.
Fixarea urmelor d sul-
-

poate oferi organu

§2. Cercetarea urmelor de buze

listice

prin care s-
baza acestor categorii de urme.

obiectele cu care vin

-

persoanelor sus
agresor.

Expertiza urmelor labiale poate

elemente de identificare.

ului uman

m, de exemplu,

chiar întregul corp.

Exemple
Criteriile generale de clasificare a urmelor sunt:
1.
2. Tipul sau natura urmei

42
 a. Urme care re ator,
b.

Ce presupune expertiza criminalistica a urmelor digitale?

• Descoperirea urmelor

• De

• Cercetarea urmelor de buze.

Rezumat
Prin unii

se num traseologie.
Factorii creatori de urme pot fi: corpul omului, obiecte sau instrumente, animale,
fenomene precum incendiul, explozia.
În func clasificarea
de mai multe repere, cum ar

i urme dinamice.
Propriet
Desenul papilar se poate clasifica

adeltice
Urmele de mâini latente se pot descoperi prin metode fizice sau metode chimice.
Fixarea urmelor de mâini presupune, în primul rând, fotografierea
efectuarea unui

Urmele de picioare

ridicar idicarea prin mulaj a urmei

formate în adâncime.

43
 rsului,

urmelor de buze

care s-
urme.

1. Ce v ?
a. urmel
b. urmele de mâini, urmele de picioare, urmele armelor;
c. urme de picioare,urmele de , urmele
armelor.

2.
a. urme de mâini statice, urme de mâini dinamice, urme de mâini latente;
b.
vizibile;
c. urme de mâini latente, urme de mâini statice, urme de mâini

3. or?
a.
individului;
b. determinarea exacta a a individului;
c.

Bibliografie .
Emilian Stancu, Tratat de Crimina , Ed. a VI-a., Editura Universul

Constantin Nedelcu, , Editura Hamangiu,

44
 E
Cuprins

.............................................................................. 45

................................................. 45
CAPITOLUL I ..................................................................................................................... 46
PRINCIPALELOR URME BIOLOGICE.......................... 46
....................................................................................................... 46
........................................................................................................................ 46
Cercetarea urmelor de sânge ............................................................................................ 46
-a ................................................................................................................. 47
....................................................................... 47
ea a III-a ............................................................................................................... 48
............................................................................. 48
e baza profilului A.D.N. ............. .... .48
-a ............................................................................................................... 49
an ......................................................................................... 49
-a..................................................................................................................... 50
................................................................ 50
CAPITOLUL II .................................................................................................................... 51
TEHNICI DE IDENTIFICARE A PERSOANELOR
EXTERIOARE, METODE CRIMINALISTICE ............... 51
........................................................................................................................ 51
.......................... 51
-a ................................................................................................................. 54
................................................................ 54
-a ............................................................................................................... 55
Metode biometrice de identificare.................................................................................... 55
-a ............................................................................................................... 55
Identificarea persoanelor pe baza sistemului IMAGETRAK .......................................... 55

Introducere
etare la
.

olfactive;

profilului A.D.N. ;

45
 2 – 3 ore.

CAPITOLUL I

PRINCIPALELOR URME BIOLOGICE

D

Cercetarea urmelor de sânge

§1. Sublinieri preliminare privind urmele biologice

În categoria urmelor biologice rial biologic

cular,

stituie
într- a se confunda cu urmele biologice propriu-zise. Ultima

profilului A.D.N.

§2. Cercetarea urmelor de sânge

2.1. Aspecte generale. are sunt întâlnite în

vesti-

natura suportului, urmele de sânge pot fi absorbite de acesta, cum este

cazul suporturilor din material tex

Calitatea urmelor de sânge

lare etc.

2.2.1. Descoperirea urmelor sangvinolente o

mele evidente de sânge,

profunde, ci, în special, acele urme care au suferit

46
 a. tor).
b. n locul în
care a fost descoperit cadavrul.

Depistarea petelor suspecte

orientativ sau de probabilitate.

Folosirea reactivilor de orientare sau de probabilitate este necesar

2.2.2. Ridicarea urmelor de sânge sebi în

alte cat

-se p
2.2.3. Interpretarea urmelor de sânge la locul descoperirii lor este o activitate cu

Expertiza urmelor de sânge -

cente, sau expertiza medico- produselor

-

-a
Cerceta

privind persoana, îndeo

posibil numai în ipoteza în care individul este de tip secretor.

de iluminare
curen

al faptei.
pot confunda

47
 urmelor presupuse a fi de s ne respectarea
a
la laboratorul de specialitate, pentru a nu se distruge
antigenele.
icarea unor aspecte relativ

faptului
întotdeauna rezultatul poate avea caracter de certitudine.

§2. Cercetarea urmelor seminale

fac parte din categoria acelor urme

incestul).
are loc prin depunerea, pe diverse suporturi, a
lichidului spermatic ejaculat în momentul unui contact sexual, al mastur
-psihice.

tarea urmelor seminale

Ridicarea urmelor seminale zul altor urme

seminale ritoare nu numai

mite deprinderi,
logice ale autorului.
este d bilirii faptului
-

-a

baza profilului A.D.N.

genetice pe care molecula de A.D.N. le are î

Procesul de identificare a unei persoane începe în momentul în care aceas

terial genetic (A.D.N.).

drept punct terminus traducerea materialului genetic într-

48
 ii genetice.

în trei categorii:

Probe cu înalt grad de precizie în identificarea profilului A.D.N.

§2. Particular

cum ar fi urmele papilare.

§3. Efectuarea expertizelor A.D.N.

-a

denumite, mai
urme -

-
expertizei biocriminalistice a celorlalte urme bi
despre natura, originea, caracte
provine.

nu impune folosirea de metode sau mijloace tehnico-

puternice.

lui

49
 tice, iar,
erselor particule aderente, urme ale materiei
.

• zona corpului din care provine;

torului este
telor caracteristice

3.2. Cercetarea de laborator.

bilirii
parcurge mai multe etape principale
aprofundate în curs.

-a

§1. Aspecte generale privind urmele olfactive

egorie aparte de urme, specifice nu numai omului

tile precum

descoperirii infractoril

1.1. Formarea urmelor olfactive. Formarea urmelor olfactive este practic

du-
fiecare dintre obiectele a

-i-
ocazional.
Mirosul specific
petrecute în organismul uman, materializ

2.1. Descoperirea urmelor olfactive. Descoperirea se face cu ajutorul câinilor de

de ori mai mare.

50
 2 - 3 ore.

CAPITOLUL I

REGULI TACTICE CRIMINALISTICE

cerceta
locului (art.129) - cercetarea scenei
sau scena crimei, cum este cazul sistemului judiciar de tip anglo-saxon, ori
american -
urmate de moartea victimei, distrugeri,

sau de

vedere nu numai locul propriu- zonele mai apropiate

sau alte locuri din care se pot despr

a locului.

a.
goria
“locului faptei”.
b. , a mijloacelor materiale

77
efectueze cercetarea -
denumirea de sau Sub raport tactic criminalistic,

a. - lui, în
-
criminalistic;
b.

Dar asupra aces

- Sub raport tehnico-

tehnico- e ur
-

-a

§1. Cadrul tactic gene

Principalele elemente tactice

Este de la sine

aspecte, .

obiectivitate
cercetat sub toate aspectele, indiferent de versiunea pe care echipa de cercetare este

negative.

dural
analizat.

78
cercet
lut necesare.

protejarea
urmelor. al locului faptei conservarea ur-
melor
-
numai în câteva momente, pot schimba tei sau distruge urmele

-
-
-

-zise.
propriu-
, atunc
a. salvarea victimelor, rarea pericolelor
conservarea urmelor.
b.

3.1.2. Cercetarea propriu-

Se are în vedere:
– ,
– M

79
 3.3. Cercet

-
iminalisti
- pus

- torilor

procesului-verbal.

lui se
încheie un proces-verbal. Procesului-

videomagnetice.
4.1. Procesul-verbal. Procesul-
ce

, procesul-

ui faptei. plan- sau desen-

, este desti

rapo

modali -verbal.
se înscrie printre metodele moderne de fixare a

cendieri, accidente feroviare,

aeriene etc.).
CAPITOLUL II

PRIVIND PROCEDURA DE EFECTUARE A

-
EXPERTIZEI CRIMINALISTICE

tuire a

80
Cuprins

NR.8 ............................................................................... 87
.................................... 87
CAPITOLUL I ..................................................................................................................... 88
........................................................................ 88
........................................................................................................................ 88
Aspecte introductive ......................................................................................................... 88
-a ................................................................................................................. 88
Procesul psihologic de formare ................................................ 88
-a ............................................................................................................... 90
Reguli tactice aplicate în ascultarea martorilor ................................................................ 90
-a ............................................................................................................... 92
tegorii de
martori .............................................................................................................................. 92
CAPITOLUL II .................................................................................................................... 93
.............. 93
........................................................................................................................ 93
Aspecte introductive ......................................................................................................... 93
-a ................................................................................................................. 94
ilor sale ........ 94
-a ............................................................................................................... 95
Tactica audierii propriu-zise .......................................................... 96

Introducere
sunt în procesul
judiciar
psihologic.

Obi

victimei

87
 2 - 3 ore.

CAPITOLUL I

Aspecte introductive

Administrarea probei testimoniale, constând în ascultarea persoanelor che

-

nece
tactice criminalistice.

- dar

r relativ a fost
-o serie de
este
aparent fra aleatorie.

ale omului,

Convingerea cvasi-
, o “fotografie

Detalii

-a
Procesul psihologic de formare

logie judi
-

citatea fiec
tivitatea

88
etape:
izolate, ale
obiectelor sau persoanelor, prin intermediul unuia dintre organele

Faptele, obiectele sau persoanele sunt , unele fiind înregistrate

Factori de distorsiune

Ascultarea unui martor pre

-
uen
-
-
- cativ în
-se

codarea

tervine o completare
activismului nostru psihic,

un anumit sens.

lor de memorare,
s-
un rol important, reactivarea, fie sub forma reproducerii, fie sub

89
 fie

fie sub forma reproducerii, fie sub forma , ultima în în

psihologic, iar nu juridic.

4.1. Reproducerea.
reproduse depinde, mai ales, de calitatea

in

-a
Reguli tactice aplicate în ascultarea martorilor

pune studierea datelor existente la dosar,

artorilor

- sub raport tactic criminalistic -

2.1. Determinarea ordinii de audiere.

ordinea de ascultare a martorilor
martorii principali
martorilor in
simplu, din zvon public.

2.2. Stabilirea momentului audierii.

ordinea de ascultare, este stabilirea momentului locului audierii. Momentul

90
 a. va fi
suspect

b. La stabilirea momentului audierii, trebuie avut în vedere programul de activitate

num

unui plan de ascultare, pen zele dificile,

adresare a lor, eventuale date desprinse din materialele aflate la dosar pe care

ee tactice criminalistice aplicate în ascultarea propriu-

martorilor

Audierea propriu-

3.1. Conduita tactic Etapa identifi

prevederilor art.84 C.pr.pen., în întrebarea acestuia despre nume, prenume, etate,

a. Primirea martorului într-

b. Crearea unui cadru de ascultare sobru, caracterizat de seriozitate.

Într-un cuvânt, crearea climatului psihologic favorabil confesiunii

discu
investigat.

În a doua

-i-
.pen.).

audierii nu are - -

martorului”, “Relatarea ghi -interogatoriu”.

de

Din punct de vedere tactic criminalistic, conform opiniilor exprimate în literatura

lor
reguli:

91
 presupune, obligatoriu, respectarea unei

aza altor probe sau date existente la dosar, prin

acestea, neexcluzându-se nici efectuarea de reconstituiri

necesar.
tatea de

un
studiu comparativ al faptelor sta un
directe sau indirecte, din care provin datele.

-a

§1. Ascultarea martorilor minori

pedagogi, cu privire la comporta

-
-

1.2. Audierea propriu- Ascultarea propriu-

a. , cat,
-o relatare

b. norilor,
-un limbaj accesibil copilului,

cere.

1.3. Particul tice de

psihosomatice.

nul psihicului.
troducerii
minorul
erotizarea acesteia.

92
 T TULUI

Cuprins

............................................................................... 99
SUSPECTULUI.................................................................. 99
CAPITOLUL VI ................................................................................................................ 100
SUSPECTULUI
...................................................................................................................... 100
Privi interogatoriului în procesul judiciar.................... 100
...................................................................... 100
-a ................................................................................................................... 101
ascultarea suspectului ............................................. 101
-a ................................................................................................................. 103
-tactice de depistare a comportamentului simulat................................. 103

Introducere

simulat.

suspectului în momentul interogatoriului;

personalitate a magistratului sau anchetatorului (

suspectului;

acest scop;

Durata medie de parcurgere a prime -3 ore.

99
 CAPITOLUL VI

SUSPECTULUI

interogatoriului în procesul judiciar

§1. Sublinieri introductive

suspectului.
suspectului, sire -
cândva “regina probelor” -

suspectului

Suspectul -un cerc

de s

suspectului. Complexitatea mecanismelor psihologice ale suspec

- În prima
- În etapa a doua, are loc
- În etapa a treia, determinate de
le, specifice
minciunii.

2.3. Psihologia suspec

act ilicit, se poate instala, la majoritatea infractorilor, o stare alta

teama de a nu a individului.

2.4. Psihologia suspectului în momentul interogatoriului. Mecanismele

ales pentru contracararea

dul dintre cele

zint
ne
, cele mai
importante fiind:
- paralel cu dereglarea emisiei
vocale
-

100
 - tamentului normal al
individului.

În ascultarea atului ca, de altfel, în întreaga activitate de realizare a actului de

un rol deloc de neglijat - - îl are
personalitatea magistratului,
-
Inclusiv în cazul interogatoriului,
Un comportament negativ conduce la rezultate deseori negative.
tuirea
jus
- Creativitatea în gândire,

-
SINE IRA ET STUDIO.

-a

ascultarea a suspectului

Pentru ca interogarea suspec -

are, în linii mari, se apropie de

Pe plan tactic criminalistic,

studierea materialelor cauzei presupune cu
împr -

suspectului.
cii de ascultare, servind la conturarea ulter

Caracterul,
Temperamentul,

-
suspectului, cum ar fi:
- -a format,

101
 - Cercul de prieteni

ese
torilor, din studierea cazierului,
suspectul.

Modul de interogare se
circumscrie planului -

efectuare a diverselor acti -a precizat mai sus.

1.4. Planificarea a suspectului se va

materializa într-un plan de ascultare, întocmit pentru fiecare suspect în parte.

-zise a suspectului

Ascultarea suspec vederilor art.70-74 C.pr.pen., în

- Crearea unei atmosfere favorabile hologic cu

suspectul, devenit suspect,
- în raport de

prin sau încredere în propria personalitate.

suspectului.
Pentru stabilirea contactului psihologic,
suspec
ta, sau se poate purta

suspectul
cerându-i- o declar cu privire la învinuirea care i se
aduce.
în primul rând, la prevederile art.71

li tactice. Astfel:
- Fiecare suspect este ascultat separat,
- Suspectu el
nu va fi întrerupt

Conduita organului judiciar are o semnifica

-
- comportamentul celui
ascultat, privirea sa etc.

102
 suspectului.
este te anterior de
suspect, de caract suspect, cu privire la
toarele forme. De exemplu:
-
- Respingerea învinuirii temeinicie.
adresate suspec
ganul judi
suspectului pot fi
precizare, de completare sau
suspectului

Procedeele tactice de ascultare a suspectului, rapor

În aplicarea acestor procedee tactice jugarea lor cu

alte elemente tactice constând în:

Prezentarea altor probe pul

-a
-tactice de depistare
a comportamentului simulat

1.2. Indicatori fiziologici de depis

ar fi:

Modificarea caracteristic

. Dintre
mijloacele tehnico- site în diverse

103
 Poligraful,

psihologic:

numirea de “Dektor”

rioada anilor 1970, tot în Statele Unite.

l poligrafului, care

într-

studierea materialului cauzei, în

În plus,
este absolut necesar un examen medical,
fiind in

2.2. Dialogul pre-test. Dialogul pre-test

tarea propriu- toare
la prin
procedeu.

2.3. Testarea propriu- Testarea propriu- ri

–
– gative
(“nu”

2.4. Interpretarea diagramei.

baza teristicilor de traseu neutre

detectare a comportamentului simulat

V cilor de

Din punct de vedere psihologic,

104
 Din punct de vedere legal, raportându-ne
strict la prevederile Codului de pro

art.64 C.pr.pen.

Exemple
Dintre mijloacele tehnico- , folosite

considerate:
Poligraful,
numirea de “Dektor” ,
n scris

Care sunt regulile le tactice aplicate în ascultarea a suspectului?

• Psihologia suspectului în momentul interogatoriului.

tele
„Galatea”, „Pygmalion”
suspec
suspec

• Indica

Rezumat
Complexitatea mecanismelor psihologice ale suspe

n etapa a treia, po

stare de

caracteristici care
trebuie cunoscute

Depistarea prezen

specifice o serie de ma
Pentru ca interogarea suspectului sau a inculpatului s -
ii mari, se
studierea materialelor sau

105
 Ascultarea suspectului se desf trei etape principale (identificare,

Exist -tactice de depistare a comportamentului simulat,

bazate pe indic

Unul dintre mijloace tehnice de detectare a tensiunii psihice este poligraful.

Folosirea acestei metode presupune -test, testarea
propriu-

suspectului în procesul judiciar.

1. Care sunte etapele principale de ascultare a suspectului?

a.
b.
c.

2. Ce presupune metoda poligrafului?

Metoda poligrafului
-test, testarea propriu-

3.
-
aplicate în ascultarea suspectului

Bibliografie .
Emilian Stancu, , Ed. a VI-a., Editura Universul

Constantin Nedelcu, , Editura Hamangiu,

106