Universitatea Spiru Haret Facultatea de Drept i Administraie Public Masterat: tiine Penale Semestrul I 2008 / 2009

Cercetarea urmelor lsate de obiecte

Masterand: APOSTOL DANIEL GRIGORE CNP-1780816120010 ndrumtor: Prof.univ.dr.Lazr Crjan

Consideraii preliminare Noiunea de urm in criminalistic. Clasificarea urmelor. Urmele-materie. Noiunea de urm cuprinde urmtoarele modificri care au loc n lumea material prin aciunea omului i care prezint interes pentru stabilirea unei fapte prevzute de legea penal, a mijloacelor folosite la svrirea ei, a mprejurrulor n care s-a produs, precum i pentru identificarea fptuitorului.1 Numeroasele definiii date noiunii de urm pe parcursul istoriei, se datoreaz scopului urmrit: emiterea unei definiii exhausive sau a uneia care s se limiteze la cele mai importante i mai des ntlnite urme: urmele de reproducere. Ion Mircea definete noiunea de urm n sens larg, fcnd abstracie de particulariti, ca fiind orice modificare material produs la locul svririi infraciunii i care poate fi util cercetrii criminalistice. Acelai autor consider urma, n sens restrns o reproducere a construciei exterioare a unui obiect pe suprafaa sau n volumul obiectului cu care a venit n contact. n sens restrns, urma se formeaz prin realizarea unui contact nemijlocit ntre dou obiecte, rednd pe obiectul primitor, mcar parial, caracteristicele suprafeei de contact a obiectului creator (ex.: urme de mini, instrumente de spargere, etc.).2 n Tratatul practic de criminalistic, urma este considerat orice modificare material produs ca urmare a interaciunii dintre fptuitor, mijloacele folosite de el i elementele componente ale mediului unde i desfoar activitatea infracional, modificri care, examinate individual sau n totalitate, pot conduce la stabilirea faptei, identificarea fptuitorului, a mijloacelor folosite i la lmurirea mprejurrilor cauzei.3 Prin urm a infraciunii se inelege orice modificare material intervenit n condiiile svririi unei fapte penale, ntre fapt i modificare existnd un raport de cauzalitate. Urmele nu desemneaz doar modificrile survenite n mediu ca urmare a aciunii fptuitorului i a instrumentelor folosite de acesta, ci i modificrile intervenite asupra fptuitorului: leziuni, rupturi ale obiectelor de mbrcminte, etc. n sens larg, urma e definit de I. Vochescu ca fiind tot ce are legtur cu urma i poate fi perceput cu simurile umane sau cu ajutorul unor dispozitive, aparate. Urma nu este doar o imprimare a tlpii n solul moale. n sens restrns, urma este o reproducere exterioar sau n masa altui obiect, urmele form reprezint un negativ al obiectului creator. C. Suciu definete urma n sens larg ca: totalitatea elementelor materiale a cror formare e
1 2

A. Ciopraga, I. Iacobu, Criminalstic, Ed. Junimea, Iai 2001 T. Mircea, Criminalistic, Ed. Fundaiei Chemarea, Iai, 1992, p. 158 i urm. 3 I. Vochescu, Criminalistic, vol. I, Ed. Academic, Bucureti 2000, p. 81.

determinat de svrirea infraciunii. E. Stancuse afl pe o poziie restrictiv de interpretare: prin urm a infraciunii se nelege orice modificare intervenit n condiiile svririi unei infraciuni ntre fapt i modificarea produs exist un raport de cauzalitate. Edmond Lecard consider c: este imposibil pentru un rufctor ss acioneze, i, mai ales s acioneze cuintensitatea pe care o presupune aciunea criminal, fr s lase urme ale trecerii sale. Alfredo Niceforo: orice urm lsat de om sau de animal, ce poate s serveasc la descoperirea autorului sau la stabilirea unora din particularitile sale.4 Urmele apar ca urmare a interaciuni om-mediu, sunt lsate de om pentru o perioad apreciabil de timp, n urma oricror micri fizice prin care se schimb ceva n situaia anterioar. Urmele gsite la locul faptei, create cu prilejul svririi infraciunii sunt folosite de ctre organele specializate ale statului, pentru identificarea i tragerea la rspundere a celor ce le-au svrit. Tabloul dinamic al faptei cuprinde aspectul general al transformrilor produse, numrul i varietatea lor, particularitile lor i ale locului n perimetrul cruia se afl i poziia unora fa de altele.Iniial nu au fost folosite urmele de saliv, sperm, resturi de obiecte, etc., ci doar cele de mini, picioare, instrumente de spargere, acestea din urm fiind evidente i considerate a fi furnizore de informaii certe despre fapt i fptuitor. Actualmente, nu se concepe svrirea unei infgraciuni fr lsarea de urme la locul faptei, acestea ocupnd locul cel mai important n cercetarea criminalistic. n literatura de specialitate urmele sunt studiate ncepnd cu formarea lor, aspectele sub care se prezint, metode, mijloace i tehnici de cutare, fixare, ridicare de la locul faptei, examinarea lor n cele mai bune condiii de laborator i concluziile specialistului. Urmele reprezint o modificare creat la locul i n procesul svririi infraciunii prin micri fizice realizate n acel moment de persoanele implicate n activitatea respectiv, modificare produs, prin aspectul ei general, caracteristicile sale specifice sau poziia n care se afl i care e util cercetrii criminalistice5 Aceast definiie ce privete urma n sens larg, este nsoit de o alta a aceluiai autor I. Mircea, care se refer la urm n sens restrns: Urma este orice modificare produs la locul faptei, n procesul svririi acestuia, ca rezultat al activitii persoanalor implicate i e util cercetrii criminalistice. n aceast din urm definiie sunt cuprinse toate urmele indiferent de natur, mod de formare, aspectul sub care se prezint sau utilitatea lor pentru cercetarea criminalistic.
4 5

Rev. de criminalistic, c. i p., Nr. 2/1999. Bucureti, p. 160 i urm. I. Mircea, Criminalistic, Ed. Fundaiei Chemarea, Iai, 1992, p. 158 i urm.

Toate genurile de urme sunt probe materiale, fiind urmele actelor materiale desfurate de infractor la locul faptei, ele servind ca mijloc de probaiune. n practic ins, nu sse acord atenia cuvenit acestor probe datorit necunoaterii tehnicilor prin care pot fi fcute s exprime ceea ce conin, ori faptele n privina crora pot furniza importante informaii. Probele ar trebui s constituie un mijloc de control, o modalitate de verificare a obiectivitii probelor orale, din pcate, n practic, de multe ori se procedeaz invers. Examinate de profesioniti, probele, martori mui ai evenimentelor la care au participat, dau un rspuns invariabil cu privire la evenimentele la a cror realizare au asistat. Spre deosebire de probele materiale, probele orale sunt subiective, prin nsi natura lor, veridicitatea lor e influenat de subiectivismul persoanei ce a relatat aceste evenimente, percepia acestora fiind influenat de factori cum ar fi memorarea, redarea, etc.6 Clasificarea urmelor se face prin luarea n considerare a diferitelor criterii cu valoare practic i teoretic. I. n funcie de factorul creator, urmele se clasific n: 1. Urme ale omului urme ce permit identificarea persoanei, care reprezint toate modificrile ce pot interveni, ca urmare a contactului corpului cu diverse obiecte din mediu: urme de mini, picioare, saliv, snge, etc.; 2. Urme ale obiectelor ce ajut la identificarea obiecteelor ce se refer la toate modificrile ce intevin ca urmare a prezenei sau aciunii obiectelor aflate n legtur direct cu comiterea faptei; urme ale mijloacelor de transport, ale mpucrii, etc.; 3. Urme ale fenomenelor care pot fi naturale sau care apar n cazul incendiilor, exploziilor provocate de om; 4. Urme de animale;
5.

Urme ale vegetalelor, naturale sau prelucrate. II. Dup natura, modul n care se prezint, i modalitile de exploatare ale urmei,

acestea se clasific n: 1. Urme-form, urme de reproducere; 2. Urme- materie; 3. Urme-mixte. 1. Urmele-form reproduc n masa, suprafaa obiectului primitor de form, construcia exterioar a obiectului creator. n literatura de specialitate nu se folosete
6

Rev. de criminalistic., c. i p., Nr. 2/1999. Bucureti, p. 160 i urm.

noiunea de urm n sensul formelor geometrice ci se refer la elemente de detaliu, caracteristicile obiectului creator, macro i micro relieful su. A. Urmele de reproducere se clasific n funcie de starea n care se afl obiectul n momentul formrii urmei, a mecanismului de formare n: a) Urme statice, formate prin apsare, lovire, atingere, ambele obiecte fiind n stare de repaus relativ. Acestea sunt urmele cele mai valoroase, ofer cele mai multe informaii n procesul de identificare a obiectului creator, ele reproducnd aproape fidel caracteristicile obiectului creator. b) Urme dinamice, formate ca urmare a faptului c unul sau ambele obiecte se afl n stare de translaie, de alunecare unul fa de cellalt. Unele au valori pentru identificarea obiectului creator, altele au valoare general. B. n funcie de plasticitatea obiectului primitor n raport cu obiectul creator de urm, urmele de reproducere se subclasific n: a) Urme de suprafa, obiectul primitor fiind mai dur, urmele rmn sub forma unor depuneri de substan din obiectul cretor. Acest tip de urme se formeaz prin: stratificare, adic depunere de materie pe suprafaa obiectului primitor, sau destratificare, adic prin preluarea de pe suprafaa obiectului primitor a unor elemente capabile s redea forma obiectului creator. b) Urme de adncime, n cazul n care obiectul primitor este mai moale dect cel creator. Forma obiectului creator se imprim n masa obiectului primitor. C. n funcie de dimensiunea urmelor, urmele de reproducere se subclasific n: a) Macro-urme, urme ale cror dimenssiuni sunt uor sesizabile cu ochiul liber, b) Micro-urme, urme insesizabile sau greu sesizabile cu ochiul liber, datorit dimensiunilor foarte mici. 2. Urmele-materie sunt cele mai diverse urme descoperite cu ocazia cercetrii la faa locului. 3. Urmele-mixte pot fi exploatate att ca urme-materie, ct i ca urme de reproducere7. Urmele-materie sunt cele mai diverse urme descoperite cu ocazia cercetrii la faa locului, oricare dintre obiectele lumii materiale poate fi obiect de studiu al investigaiei

I. Vochescu, Criminalistic, vol. I, Ed. Academic, Bucureti, 2000, p. 82.

criminalistice. Clasificarea acestora se face n funcie de natura lor, n organice i anorganice8. Urmele materie sunt ressturi de obiecte, de natur organic sau anorganic, a cror provenien e determinat de svrirea unei infraciuni; se afl la locul faptei sau asupra infractorului i ajut la identificarea unor persoane sau obiecte9. Acest tip de urme, formate de obiecte sau resturi de mbrcminte ne furnizeaz informaii cu privire la circumstanele n care s-a desfurat infraciunea, sexul, talia, vrsta aproximativ i chiar profesiunea persoanei de la care provin. Deseori sunt purttoare de urme de natur olfactiv sau de alt provenien: fire de pr, pete organice, praf, urme de cosmetice, micro-urme sau au format urme n contact cu alte suprafee10.De regul, acest tip de urme se ridic de pe haine, plrii, mnui, lenjerie, obiecte de lenjerie uitate, pierdute sau aduse special n scopul derutrii cercetrii, sau sunt resturi rupte sau desprinse din obiectele de mbrcminte, inclusiv fire sau fibre textile. n concluzie, urmele-materie sunt rezultatul acelorai factori creatori: urmele omului, secreii i esuturi moi, urmele obiectelor, cioburi, urmele animalelor, urmele vegetalelor. Fixarea acestor urme se face prin descriere n procesul verbal i fotografiere iar ridicarea i conservarea trebuie fcut atent, pentru a nu se produce modificri, distrugeri sau deteriorri, mai ales n cazul obiectelor purttoare de urme. n Tratatul practic de criminalistic sunt enumerate urmtoarele tipuri de urmematerii: urme de produse petroliere; urme de materiale plastice; urme de vopsea; urme de metale; urme de sol; urme de natur protuberant; urme de sticl; urme de hrtie; urme de cerneal, tu, past de scris; urme de produse textile; urme desubstane toxice; urme de de metale preioase. La acestea, autori ca I. Mircea, C. Suciu i Stancu adaug: urme de alimente i produse cosmetice; urme ale obiectelor de mbrcminte; urme ca resturi de frnghie, sfoar, cordoane, noduri; urme ca resturi de fumat, iluminat; urme ca pete organice i anorganice; micro-urme. Cercetarea obiectelor de imbracaminte sau resturi ale acestora

Valoarea de identificare.
8 9

I. Vochescu, Criminalistic I, Ed. Academic, Bucureti, 2000, p. 82. i urm. Camil Suciu, Criminalistic, Ed. Did. i Ped., Bucureti, 1972, p. 297 i urm. 10 E. Stancu, Criminalistic, Ed. Actami, Bucureti, 1995, p. 25 i urm.

Obiectele de imbracaminte sau resturile acestora pot fi gasite la locul faptei, in cele mai diferite imprejurari: savarirea infractiunilor de violenta, sustragerii de bunuri etc. Cercetarea lor ajuta la identificarea persoanelor care le-au purtat, in sensul restrangerii cercului de persoane banuite. Chiar daca nu poarta urme de sange sau substante organice, pot furniza date cu privire la stabilirea sexului persoanei careia ii apartin, varsta aproximativa a acesteia, mediul in care traieste etc. In aceasta categoric sunt cuprinse: haine, manui, fulare, batiste, incaltaminte etc. Din practica organelor judiciare din judetul lasi mentionam cazul unui tanar care a savarsit o tentativa de omor la etajul I al unui camin de fete, apoi a sarit pe geam pt a nu fi prins de colegele venite in ajutor. La locul aterizarii iaa ramas un pantof, care a constituit proba indubitabila pt identificarea autorului, prins dupa cateva zile de la savarsirea faptei. Resturile obiectelor de imbracaminte, chiar simple fragmente sau fibre textile au o valoare de identificare necontestata. Asa s-a intamplat in cazul unui cadavru neidentificat, gasit acoperit cu frunze intr-o padure de la marginea oras.ului lasi, frunze in care s-a gasit un fragment de catifea albastra, cu dimensiunile de 6/3 cm. In cursul cercetarii celor trei persoane suspectate de savarsirea faptei, s-a constatat ca unui dintre ei avea un cojoc caprus.it cu catifea si ca, din regiunea pieptului lipsea chiar fragmentul gasit la fata locului. Obiectele de imbracaminte sau resturile acestora pot prezenta i urme utile identificarii, precum: fire de par, pete organice, urme olfactive, praf, noroi sau microurme.

Fixarea i ridicarea obiectelor. Obiectele sau resturile acestora sunt us,or de descoperit, atunci cand prezinta dimensiuni s.i forme caracteristice. Pentru a putea fi examinate ulterior, vor fi mai intai descrise in procesul-verbal de cercetare la fata locului, apoi fotografiate. In procesul-verbal de cercetare la fata locului vor fi consemnate cat mai multe detalii, inclusiv unele imprejurari controversate (negative), stiindu-se ca faptuitorii pot abandona la locul faptei si alte obiecte de imbracaminte ce nu le apartin, pt a deruta cercetarile. Fotografierea se executa astfel, incat sa poata cuprinde cadrul general in care se afia obiectele, apoi cate o imagine pt fiecare obiect i, dupa aceea, imagini ale detaliilor. Obiectele descrise in procesul verbal i fotografiate se ridica prin procedee ce difera dupa forma si dimensiunile lor. Obiectele mari se ridica cu mainile inmanuate, iar cele mici, cu penseta, luindu-se masuri de precautie pentru a nu se distruge detaliile urmelor aflate pe acestea. Ambalajele in care sunt depuse trebuie sa asigure protejarea urmelor pe timpul transp.

Cercetarea alimentelor si a resturilor alimentare Valoarea de identificare. In aceasta categoric se includ alimentele, bauturile alcoolice, resturile acestora, precum si ambalajele sau resturile ambalajelor in care au fost pastrate. Pentru identificare, in criminalistica prezinta interes alimentele apte sa pastreze urme de dinti, saliva sau urmele obiectelor folosite la taierea lor, cum ar fi urmele de pe branzeturi sau fructe. De asemenea, dataliile lamei cutitului folosit pt taierea acestor alimente pot avea valoare de identificare. La locul faptei pot fi gasite alimente ramase neconsumate sau abandonate de persoanele care au parasit in graba incaperea sau locul deschis in care s-au savars.it faptele. Dintre acestea fac parte painea, branzeturile, mezelurile, cutiile de conserve etc., precum si sticlele cu bauturi alcoolice neconsumate. Resturile alimentare (painea, branzeturile, mezelurile, fructele, sticlele cu bauturi partial consumate etc.) pot fi aruncate la intamplare, puse in pungi sau chiar la cos.ul de gunoi. Pe cutiile de conserve cu ambalaje de hzartie sau etichete din plastic, pe sticlele cu bauturi alcoolice ori etichetele acestora pot fi gasite urme de buze, saliva sau chiar urme digitale. Fixarea i ridicarea alimentelor sau a resturilor acestora. Inainte de a fi ridicate, alimentele sau resturile acestora sunt descrise in procesul-verbal de cercetare la fata locului si fotografiate. In procesul-verbal de cercetare la fata locului se descrie, mai intai, cadru general al incaperii sau locului deschis (plaja, pare, padure etc.) unde au fost gasite aceste produse sau obiecte purtatoare de urme. Fiecare produs alimentar sau resturi din acesta vor fi descrise mai detaliat, amanuntele privind locul unde au fost gasite, raportul cu alte obiecte din jur, marimea culoarea, starea in care se afla (proaspat sau alterat, cantitatea, elementele de identificare prevazute in etichete etc.). Daca se constata s.i urme utile identificarii, cum ar fi urmele de dinti sau de buze, vor fi consemnate toate datele utile identificarii. Fotografierea se executa dupa procedeele cunoscute, plecand de la fixarea cadrului general i continuind cu fotografierea obiectelor principale i a detaliilor. Se vor folosi surse de lumina adecvate locului i timplului, iar pt obtinerea mai multor detalii ale imaginii este recomandabila fotografierea in culori. Pentru ridicarea acestor produse i obiecte este necesar sa fie luate masuri suplimentare de precautie, destinate sa protejeze urmele ce se gasesc pe acestea. De asemenea, ambalajele in care sunt pastrate trebuie sa asigure protejarea lor pe timpul transp. si temperatura optima, pt impiedicarea procesului de alterare, degradare sau putrefactie.

Resturile de fumat si iluminat Valoarea de identificare. Denumirea folosita in lucrarile de specialitate nu este intotdeauna potrivita, deoarece nu se cerceteaza numai resturi, ci i produse intregi, neconsumate. Uneori, se gasesc la fata locului atat pachete de tigari nedesfacute, cat s.i tigari uitate sau pierdute, ori capetele ramase de la tigarile fumate. Saliva de pe aceste capete de tigari (mucuri) poate folosi la determinarea grupei sangvine a fumatorului. De asemenea, pot fi intalnite cutii de chibrituri nedesfacute, bete izolate sau capete de bete arse la aprinderea tigarii. Mai pot fi gasite pipe, pachete de tutun pentru pipa, tigari de foi intregi sau fumate partial, precum s.i brichete din plastic, emailate, nichelate etc. Pe pachetele de tigari intregi sau consumate partial, daca au ambalaj din celofan, material sintetic sau hartie special prelucrata, se pot forma urme de maini, utile identificarii. Pe cutiile de chibrituri confectionate din carton, cu luciu sau material plastic, precum i pe brichete se gasesc urme digitale perfect conturate s.i foarte utile identificarii. Daca la fata locului nu se gases, te decat scrumul rezultat din arderea tigarilor, poate folosi si acesta.la determinarea de gen, pentru a se stabili daca provine de la pipa, tigari de foi sau tigarete i, cu multa probabilitate, calitatea tigaretelor. Dintre produsele pt iluminat, de cele mai multe ori, se gasesc la fata locului lumanari intregi, abandonate sau pierdute, capete ale acestora sau numai urme din substanta grasa folosita la fabricarea lor, foarte rar, ceara s.i mai frcvent, diferite amestecuri. Valoarea de identificare a acestora este mai redusa, insa trebuie cercetate, pt ca uneori, se imprima pe lumanari chiar amprentele degetelor. De asemenea, examinarea lor poate contribui la calcularea, cu aproximatie, a timplului petrecut la locul faptei de cei care le-au folosit. Ambalajele produselor si obiectelor folosite la fumat i iluminat sunt utile identificarii, pentru ca, uneori, pot fi notate pe ele adrese, numere de telefon sau alte insemnari. Mijloacele moderne de examinare a scrumului in laborator permit determinarea naturii si calitatii tutunului, iar la tigaretele cu marihuana, sau altele asemenea, se poate stabili natura drogului. Fixarea si ridicarea produselor, obiectelor sau resturilor acestora. Pachetele de tigari, capetele tigarilor, cutiile de chibrituri, lumanarile sau resturile acestora, vor fi descrise in procesul verbal si apoi fotografiate. Descrierea se realizeaza dupa regulile generale cunoscute pt orice categorii de urme insa, de aceasta data, dupa ce se descrie cadrul general al locului cercetat, sunt consemnate cat mai multe detalii, privind numarul obiectelor gasite si raportul cu obiectele din jur, date de identificare prevazute in etichete sau pe ambalaje etc.

Fotografierea se executa prin procedee obisnuite sau folosind filtre separatoare de culori, surse de iluminate adecvate fondului si timpului (in timpul zilei sau noaptea), fiind preferata fotografierea policroma. Ridicarea produselor i obiectelor se face cu precautie, pentru a nu se distruge urmele (se folosesc manusi si pensete), iar ambalajele trebuie sarespecte aceleasi reguli privind forma, dimensiunea si materialul din care sunt construite, in scopul conservarii urmelor. Cercetarea urmelor lasate de franghii, sfori, noduri sau legaturi si resturi ale acestora Valoarea de identificare. Franghiile, sforile, cordoanele, nodurile si legaturile acestora prezinta interes in cercetarea criminalistica a urmelor, deoarece sunt intalnite la fata locului, in imprejurari din cele mai diverse: ambalarea lucrurilor sustrase, imobilizarea victimei, strangularea prin cele mai diferite metode etc.; de asemenea, pot fi folosite pt escaladarea zidurilor. Nodurile ce se intalnesc pe aceste obiecte pot folosi la identificare, deoarece sunt specifice anumitor profesiuni, zone geografice, scopului urmarit etc. Astfel, modul in care este facut nodul poate fi folosit ca element de diferentiere intre o strangulare si o simulare de sinucidere. Precizam ca nici denumirea acestei activitati nu este corespunzatoare, pentru ca se cerceteaza atat obiectele la care ne-am referit, cat i urmele produse de acestea la legal, inclusiv nodurile acestora, pot contribui la stabilirea apartenentei de gen atat pt cei ce le-au contruit, confectionat, cat si pt cei care le-au folosit. Acestea chiar poarta denumiri consacrate: nodul pescarului, nodul marinarului, tesatorului etc. Cercetarea urmelor lasate de sfori, cordoane etc. pe corpul victimei este utila in cazul strangularii, spanzurarii sau al imobilizarii victimei. Fixarea si ridicarea obiectelor si a urmelor acestora. Se folosesc procedeele cunoscute la cercetarea oricaror categorii de urme, adaptate la specificul acestora. In procesul verbal de cercetare la fata locului vor fi descrise atat obiectele gasite la fata locului, cat si urmele produse de acestea. Pentru franghii, sfori, cordoane, se vor consemna trasaturile caracteristice: lungimea, grosimea materialului din care sunt confectionate, locul unde au fost gasite, distanta fata de reperele din jur, iar daca sunt pe corpul victimei (imbracat sau descoperit), se indica regiunea anatomica si detaliile urmelor produse (de adancime, de suprafata, directia si adancimea santului etc.). Cand pe sfori, franghii, cordoane se gasesc noduri sau alte detalii ale legaturii, vor fi consemnate cat mai multe elemente de identificare. Fotografierea se executa dupa procedee cunoscute, plecand de la general, la particular. Dupa fixarea cadrului general al locului cercetat, vor fi fotografiate obiectele principale, apoi

detaliile acestora (sfori, cordoane, nodurile precum si urmele produse pe obiecte sau pe corpul victimelor). Sursele de iluminat vor fi adaptate pozitiei locului si timpului, cu grija deosebita pentru asigurarea contrastului intre obiecte, iar pentru retinerea detaliilor se recomanda fotografierea policroma. Ridicarea obiectelor folosite la legat se face cu precautie, pt. a nu se distruge eventualele urme. in cazul cadavrelor sau a persoanelor imobilizate, cercetarea se realizeaza impreuna cu medicul legist atat in ceea ce priveste sforile, cordoanele si nodurile acestora, cat si urmele de cadavrul sau corpul victimei. Daca urgenta o impune, sfoara, cordonul se taie la o anumita distanta de nod, iar nodurile se desfac numai dupa ce au fost exanimate, descrise in procesul verbal si fotografiate.

Urmele de praf Valoarea de identificare. La cercetarea faptelor in loc deschis, camp sau drumurile publice, in special in mediul rural, trebuie acordata atentia cuvenita unei categorii speciale de urme, constitute din pulberi uscate de natura mixta: organica sau anorganica. Firele de praf se depun in straturi de diferite grosimi, uneori aproape invizibile pe corpul si imbracamintea omului, pe obiectele din jur, in incaperi sau camp deschis. Valoarea de identificare a urmelor de praf este mai redusa in comparatie cu a altor categorii de urme. Ele trebuie, totusi, cercetate, pt. ca pot contribui la identificarea persoanelor, deoarece, prin analize de laborator, se poate stabili provenienta lor si compozitia chimica, locul prin care au trecut persoanele de la care provin i chiar profesiunea acestora. Praful de natura organica este format din resturi vegetale (frunze, flori etc.) sau animale (microorganisme, insecte, oua de insecte). Praful de natura anorganica confine particule de substante minerale sau plastice. Prezenta particulelor de carbune este specifica persoanelor care lucreaza in minerit, ateliere de prelucrare a fierului, dupa cum particulele de fibre textile (in, canepa, bumbac) sunt intalnite la persoanele care lucreaza in fabricile de confectii, atelierele de croitorie etc. de asemenea, daca in particulele de praf se gasesc fragmente ale firelor de par, vegetale fermentate etc., se poate presupune ca provin de la ingrijitorii de vite. Constructorii, zugravii lasa intotdeauna la locul faptei urme de var, ciment etc., utile pt. strangerea cercului de persoane banuite ca ar fi participat la savarsirea faptei cercetate. Urmele de praf (cand pulberea este uscata, sau sub forma de pasta, sau cand este umeda) gasite pe rotile vehiculelor sau pe aparatorile acestora pot explica traseul parcurs inainte si dupa savarirea infractiunii, urme foarte utile in cazul cercetarii auto vehiculelor care au parasit locul faptei.

Cautarea i ridicarea prafului. Dupa natura sa (organica sau anorganica) i culoarea suportului pe care se gasete, praful poate fi observat cu ochiul liber, insa este recomandabil sa fie examinat sub un unghi de 45 grade. De asemenea, se poate folosi lupa sau o sursa de lumina asezata lateral. Vor fi folosite lanterne de buzunar sau lampi cu raze ultraviolete. Praful trebuie cautat atat pe obiectele gasite la fata locului, cat i pe imbracamintea si corpul omului. Pe obiecte, praful se cauta in partile cele mai ascunse, cum ar fi locurile de imbinare a pieselor sau partea cea mai expusa, in cazul autovehiculelor. Pe corpul omului, praful se cauta pe maini, pe picioare, in zonele neacoperite, iar pe obiectele de imbracaminte, este cercetat in zona cusaturilor, buzunarelor, mansetelor etc. Sunt, de asemenea, cercetate si caciulile, palariile, broboadele etc. Pentru ridicarea urmelor de praf se folosesc procedee diferite, dupa locul unde au fost gasite si in starea in care se afla (pulbere sau pasta). Pentru pulbere se foloseste miniaspiratorul sau pelicula adeziva, iar continutul se depune in pungi etichetate. Daca se aspira in locuri diferite, pulberile vor fi depuse in plicuri separate. Praful sub forma de pasta umeda se ridica prin tamponare cu hartie de filtru sau sugativa. Daca pasta este mai consistenta, se ridica prin razuirea cu lama unui cutit si se depune in borcane rtichetate. Praful de sub unghii, din nas sau urechi se ridica cu ajutorul chibriturilor sau scobitorilor, infasurate in vata curata, si se depune in eprubete de sticla. Microurmele Valoarea de identificare. Notiunea de microurme are o sfera mai larga sau mai restransa, in diferite domenii ale stiintei. In general, se admite ca microurmele sunt particule de substanta organica sau anorganica, invizibile cu ochiul liber. In criminalistica, sunt incluse in aceasta categorie i particulele care, in anumite imprejurari, pot fi observate s.i cu ochiul liber. Valoarea de identificare a microurmelor este mai redusa, deoarece ele pot contribui doar la determinarea grupei, a provenientei vegetale, animale sau minerale, la restrangerea sferei de obiecte sau persoane de la care provin. Ele sunt cercetate deoarece mijloacele moderne de examinare, aflate in dotarea laboratoarelor, permit, in anumite conditii, sa contribuie la identificarea obiectului, fiintelor vii (oameni, animale) sau a plantelor de la care provin. Cautarea si ridicarea microurmelor.

Pentru cautarea si ridicarea microurmelor se folosesc tehnici diferite, dupa natuar suportului pe care se gasesc, provenienta lor i culoarea fondului. O prima masura pe care trebuie sa o ia organele de cercetare la fata locului este aceea de a nu permite sa parrunda nici o persoana in campul infractiuniii. Scopul acestei masuri este s.i acela de a proteja microurmele care, prin narura lor, pot fi foarte uor modificate, alterate sau disrruse. Dificultatea de cautare i evidentiere a urmelor este sporita s.i de imposibilitatea de a se deplasa la fata locului instrumente si aparate grele, incomode care se folosesc numai in conditii de laborator. De aceea, tehnicianul sau expertul criminalist, care face parte din echipa operativa, trebuie sa ia mai intai masuri de protejare a locurilor unde este posibil sa se gaseasca microurme, apoi sa procedeze la cautarea i ridicarea acestora. Pentru evidentierea microurmelor sunt folosite instrumentele optice de marit, comod transportabile, mijloacele tehnice de iluminat locul i obiectele cercetate, precum loanterne portabile, lampa cu raze ultraviolete, lupa i microscopul de buzunar. In incaperi sunt cercetate spatiile dintre duumele sau lamele de la parchet, piesele de mobilier, obiectele de uz gospodaresc presupuse a fi fost folosite la savarirea faptei etc. In camp deschis, drum public etc., se cauta in zona cusaturilor sau cutelor datorate uzurii, iar pe corpul omului, se cauta pe maini i sub unghii. Pentru ridicarea microurmelor se folosesc procedee s,i metode diferite, in functie de obiectele purtatoare i de natura microurmelor. Astfel, pentru pulberile metalice se folosesc magneti, iar pentru cele provenite de la particulele de vopsea, lemn, textile etc. se folosesc microaspiratoarele. Microurmele vor fi depuse in pliculete sau coli de hartie de buna calitate, iar pentru pulberile metalice se folosesc benzile edezive, ce vor fi introduse in plicuri etichetate. Microurmele aflate pe suprafetele netede se ridica cu benzi adezive, iar pt. suprafete poroase se folosesc instrumente ascutite, concomitent cu marirea acestora cu ajutorul lupei. Data fiind dificultatea de deplasare la fata locului a aparatelor de marit si iluminat, cu care se lucreaza numai in laborator, este recomandabil ca obiectele purtatoare de microurme - cand sunt transportabile - sa fie ridicate pentru examinari ulterioare. Ridicarea acestor obiecte se face cu precautia necesara conservarii microurmelor i asigurarii integritatii lor, pe timpul transportului. De aceea, se folosesc ambalaje speciale, care nu permit un contact intre obiectele purtatoare de microurme i peretii ambalajului.

Bibliografie

1. 2. 3. 4. 5.

Emilian Stancu, Criminalistic, Ed. Actami, Bucureti, 1995. Ion Mircea, Criminalistic, Ed. Fundaiei Chemarea, Iai, 1992. Aurel Ciopraga, Ioan Iacobu, Criminalstic, Ed. Junimea, Iai 2001. Ilie Boto, Criminalistic, Ed Resoprint, Cluj-Napoca, 2002. Nicolae Vduva, Loredana Vaduva, Expertizele, constatrile tehnico-tiinifice i medico-legale. Mijloace de prob n procesul penal, Ed. Terathopius, Craiova, 1997.