Sunteți pe pagina 1din 62

Actele controlului judecatorului de instructie

1.1 (3) Definiti conceptul controlului judecatorului de instructie


Controlul judiciar al procedurii de urmarire penala consta in verificarea de catre o instanta independenta si
impartiala, sesizata in modul prevazut de lege, a actiunilor organului de urmarire penala si a organului care
efectueaza activitate operativa de investigatie in scopul depistarii si inlaturarii incalcarilor drepturilor omului
inca la faza de urmarire penala si asigurarii respectarii drepturilor, libertatilor si a intereselor legitime ale
participantilor la proces si a altor persoane. Controlul judiciar al procedurii prejudiciare se efectueaza de
catre judecatorul de instructie, care activeaza in cadrul judecatoriilor, iar in cazurile prevazute de lege si de
catre instanta de recurs care verifica legalitatea efectuarii acestui control

1.2 (5) Distingeti cererile, plingerile si demersurile examinate de judecatorul de instructie

Judecatorul de instructie examineaza demersurile procurorului privind autorizarea efectuarii
actiunilor de urmarire penala, masurilor operative de investigatii si de aplicare a masurilor procesuale de
constringere care limiteaza drepturile si libertatile constitutionale ale persoanei.
Judecatorul de instructie examineaza plingerile impotriva actelor ilegale ale organelor de urmarire
penala si ale organelor care exercita activitate operativa de investigatii daca persoana nu este de acord cu
rezultatul examinarii plingerii sale de catre procuror sau nu a primit raspuns la plingerea sa de la procuror in
termenul prevazut de lege.
Judecatorul de instructie examineaza plingerile impotriva actiunilor ilegale ale procurorului care
nemijlocit exercita actiuni de urmarire penala daca persoana nu este de acord cu rezultatul examinarii
plingerii sale de catre procuror sau nu a primit raspuns la plingerea sa de la procuror in termenul prevazut de
lege. Demersurile si plingerile se examineaza de catre judecatorul de instructie la locul efectuarii urmaririi
penale sau a masurii operative de investigatii.
In cazul in care persoana intruneste conditiile art.191 sau 192, banuitul, invinuitul, inculpatul, sotul, rudele
apropiate pot depunere o cerere de eliberare provizorie in cursul urmaririi penale si in cursul judecarii
cauzei, pina la terminarea cercetarii judiciare in prima instanta. Cererea va cuprinde numele, prenumele,
domiciliul si calitatea procesuala a persoanei care o depune, precum si mentiunea despre cunoasterea
dispozitiilor prezentului cod privind cazurile in care se admite revocarea eliberarii provizorii. In cazul
eliberarii provizorii pe cautiune, cererea va cuprinde si obligatia depunerii cautiunii, precum si mentiunea
cunoasterii dispozitiilor prezentului cod privind cazurile de nerestituire a cautiunii. Cererea depusa la
administratia locului de detinere a persoanei se remite instantei de judecata competente in termen de 24 de
ore.


1.3 (7) Proiectati o incheiere a judecatorului de instructie prin care se examineaza plingerea partii vatamate
impotriva ordonantei de incetare a urmaririi penale

Nu am gasit


Actele controlului procurorului in cadrul urmaririi penale
2.1 Definiti esenta controlului procurorului
Controlul procurorului se efectueaza in scopul prevenirii abuzurilor din partea OUP,in special se realizeaza
controlul asupra actiunilor procesuale a caror realizare este legata de limitarea drepturilor constitutionale ale
persoanei: inviolabilitatea domiciliului(ridicare ,perchezitie,cercetarea incaperii)si inviolabilitatea persoanei
(cercetatrea, arestul)

2.2 Distingeti actiunile controlului procurorului in cadrul urmaririi penale
Conform CCP plingeri impotriva actiunilor OUP si organelor ce exercita activitatea operativa de
investigatie pot inainta: banuitul,invinuitul, aparatorul, reprezentantul lor legal, partea vatamata si
reprezentantii acestora, precum si alte persoane a caror drepturi au fost lezate de catre aceste organe.
Plingerile impotriva actiunilor si inactiunilor acestor organe sunt inaintate procurorului care conduce
urmarirea penala. In cazul in care sunt contestate actiunile,inactiunil procurorului ce conduce urmarirea
penala, plingerea este depusa la procurorul ierarhic superior.
Il timpul examinarii plingerilor ,procurorul nu suspenda executarea actiunii contestate daca nu considera
necesar. In cazul in care vre-o plingere ofera temei de a presupune ca persoana a fost supusa actiunilor de
tortura, tratamentului inuman sau degradant,procurorul examineaza intr-o procedura speciala, incepind
urmarirea penala in conditiile art 274 CCP.
Termenul de examinare a plingerii este de 72 de ore, dupa care procurorul e obligat sa comunice decizia sa
persoanei ce a depus plingerea, explicindu-i modalitatea contestarii hotaririi sale la judecatorul de instructie
in caza ca plingerea a fost respinsa.

2.3 Proiectati o indicatie in scris a pocurorului in vederea cautarii persoanelor care au savirsit infractiuni





ORDONANTA
privind dispunerea cautarii invinuitului

mun. Chisinau 06 iulie 2012

Procuror in Procuratura sectorului Centru, municipiul Chisinau, jurist de rangul III
Victor Verejan, examinind materialele cauzei penale nr. 2006133078,
CONSTAT:
Urmarirea penala in cauza nr. 2006133078 a fost inceputa de organul de urmarire penala al Comisariatului
de Politie al sectorului Centru, mun. Chisinau, la 05 mai 2012, in baza semnelor infractiunii prevazute in art.
287 alin. (3) din Codul penal, pe faptul huliganismului agravat comis la 04 mai 2012in incinta barului La
Izvor din bd. 31August, nr. 165, mun. Chisinau, de catre Anatol Puiu in privinta lui Mircea V. La 8 iulie
2012 Anatol Puiu a fost pus sub invinuire pentru savirsirea infractiunii prevazute in art. 287 alin. (3) din
Codul penal, tot atunci, a fost citat legal pentru data de 10 iulie 2012 in vederea prezentarii materialelor
cauzei penale. La data indicata, invinuitul Anatol Puiu nu s-a prezentat la procuror, iar ca urmare
investigatiilor intreprinse de organul de urmarire penala s-a stabilit ca invinuitul A.P. nu se afl a la
domiciliul sau. Contrar obligatiilor impuse prin luarea masurii preventive obligarea de a nu parasi tara, A.P.
nu a informat procurorul despre schimbarea domiciliului, in prezent locul afl arii lui fi ind necunoscut. In
asemenea circumstante, in privinta invinuitului A.P. se impune inlocuirea
masurii preventive obligarea de a nu parasi tara cu masura preventiva obligarea de a nu parasi localitatea. In
contextul celor expuse, din ofi ciu, conducindu-ma de prevederile art. 52 alin.
(1) lit. 15), art. 255 si 288 din Codul de procedura penala,
DISPUN:
1. Demararea investigatiilor pentru gasirea invinuitului Anatolie Puiu, nascut la 2
august 1981, originar din satul Sociteni, r-nul Ialoveni si domiciliat in mun. Chisinau,
str. Uzinelor, nr. 45, ap. 43, moldovean, anterior necondamnat, neangajat in cimpul
muncii, cetatean al Republicii Moldova.
2. Remiterea ordonantei in cauza pentru executare Politiei Judiciare a Comisariatului
de Politie al sect. Centru, mun. Chisinau.
3. Informarea saptaminala a procurorului despre rezultatele investigatiilor intreprinse.

Procuror in Procuratura sect. Centru, _____________ Victor Verejan
jurist de rangul III



Actele controlului procurorului
1.1 (3) Definiti esenta si limitele controlului procurorului
Plingerile impotriva actiunilor si inactiunilor organului de urmarire penala si ale organului care
exercita activitate operativa de investigatii inaintate de banuit, invinuit,reprezentatntul legal, aparator,parte
vatamata,parte civilmente responsabila,parte civila si reprezentatntii lor se adreseaza procurorului care
conduce urmarirea penala. In cazul in care plingerea se refera la procurorul care conduce urmarirea penala
sau exercita nemijlocit urmarirea penala in cauza respectiva, acesta este obligat sa inainteze plingerea
depusa, insotita de explicatiile lui, in termen de pina la 24 de ore, procurorului ierarhic superior. Plingerea
depusa in conditiile prezentului articol nu suspenda executarea actiunii atacate daca persoana care
efectueaza urmarirea penala sau activitate operativa de investigatii nu considera aceasta necesar. Orice
declaratie, plingere sau alte circumstante ce ofera temei de a presupune ca persoana a fost supusa actiunilor
de tortura, tratament inuman sau degradant urmeaza a fi examinate de catre procuror, in modul prevazut la
art.274, in procedura separata.
Procurorul, in termen de pina la 72 de ore de la primirea plingerii, este obligat sa o examineze si sa
comunice decizia sa persoanei care a depus plingerea. In cazul in care plingerea se respinge, procurorul, prin
ordonanta, urmeaza sa expuna motivele pentru care o considera neintemeiata, explicind, totodata,
modalitatea contestarii hotaririi sale la judecatorul de instructie.


1.2 (5) Distingeti atributiile procurorului in cadrul urmaririi penale si in instanta de judecata
Atributiile procurorului in cadrul urmaririi penale:1) porneste urmarirea penala si ordona
efectuarea urmaririi penale in conformitate cu prezentul cod, refuza pornirea urmaririi sau inceteaza
urmarirea penala; 2) exercita nemijlocit urmarirea penala in conditiile legii; 3) conduce personal urmarirea
penala si controleaza legalitatea actiunilor procesuale efectuate de organul de urmarire penala, decide
excluderea din dosar a probelor obtinute conform prevederilor art.94 alin.(1); 4) controleaza permanent
executarea procedurii de primire si inregistrare a sesizarilor privind infractiunile; 5) cere de la organul de
urmarire penala, pentru control, dosare penale, documente, acte procedurale, materiale si alte date cu privire
la infractiunile savirsite si persoanele identificate in cauzele penale in care exercita controlul si dispune
conexarea sau, dupa caz, disjungerea cauzei daca se impune aceasta; 6) verifica calitatea probelor
administrate, vegheaza ca orice infractiune sa fie descoperita, orice infractor sa fie tras la raspundere penala
si ca nici o persoana sa nu fie urmarita penal fara sa existe indici temeinici ca a savirsit o infractiune; 7)
fixeaza termenul rezonabil de urmarire penala pentru fiecare cauza; 8) anuleaza ordonantele ilegale si
neintemeiate ale organului de urmarire penala; 10) ordona efectuarea urmaririi penale de un grup de ofiteri
de urmarire penala sau de mai multe organe de urmarire penala, desemnind persoanele care vor efectua
urmarirea penala; 11) solutioneaza abtinerile sau recuzarile ofiterilor de urmarire penala; 12) decide
aplicarea masurii preventive, modificarea si revocarea ei, cu exceptia arestarii preventive, arestarii la
domiciliu, liberarii provizorii si ridicarii provizorii a permisului de conducere a mijloacelor de transport; 13)
efectueaza controlul asupra legalitatii retinerii persoanei; 14) da indicatii in scris cu privire la efectuarea
actiunilor de urmarire penala si a masurilor operative de investigatii in vederea cautarii persoanelor care au
savirsit infractiuni; 15) emite, conform prevederilor prezentului cod, ordonante privind retinerea persoanei,
aducerea fortata a persoanei, ridicarea de obiecte si documente, privind alte actiuni de urmarire penala; 16)
adreseaza in instanta de judecata demersuri pentru obtinerea autorizarii arestarii si prelungirii acesteia,
liberarii provizorii a persoanei retinute sau arestate, sechestrului corespondentei si ridicarii ei, interceptarii
comunicarilor, suspendarii provizorii a invinuitului din functie, urmaririi fizice si prin mijloace electronice a
persoanei, exhumarii cadavrului, controlului video si audio al incaperii, instalarii in incapere a mijloacelor
tehnice de inregistrare audio si video, controlarii comunicarilor cu caracter informativ adresate banuitului,
internarii persoanei in institutie medicala pentru efectuarea expertizei si a altor actiuni pentru care se cere
autorizarea judecatorului de instructie; 17) asista la efectuarea oricarei actiuni de urmarire penala sau o
efectueaza personal; 18) solicita participarea judecatorului de instructie la efectuarea unor actiuni de
urmarire penala daca legea dispune participarea obligatorie a acestuia; 22) inceteaza procesul penal, dispune
scoaterea persoanei de sub urmarire penala sau claseaza cauza penala in cazurile prevazute de lege; 23)
pune sub invinuire si asculta invinuitul in baza probelor prezentate de organul de urmarire penala sau in baza
probelor acumulate de el personal; 24) aduce la cunostinta partilor materialele dosarului; 25) intocmeste
rechizitoriul in cauza penala, copia caruia o inmineaza invinuitului, si trimite cauza in instanta de judecata
competenta;26) sesizeaza organele de urmarire penala si cele care exercita activitate operativa de investigatii
despre inlaturarea incalcarii legii.
(2) Procurorul teritorial si cel al procuraturii specializate, precum si adjunctii lor, pe linga atributiile
prevazute la alin.(1), in cadrul urmaririi penale exercita urmatoarele atributii cu titlu de control ierarhic:
1) pot cere de la procurorii ierarhic inferiori, pentru control, dosarele penale, documentele, actele
procedurale, materiale si alte date cu privire la infractiunile savirsite si la persoanele identificate in cauzele
penale pe care exercita controlul; 2) anuleaza actele ilegale si neintemeiate ale procurorilor ierarhic inferiori;
3) solutioneaza abtinerile si recuzarile procurorilor ierarhic inferiori; 4) confirma ordonantele de scoatere de
sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale pe motive de nereabilitare; 5) confirma rechizitoriile
intocmite de procurorii ierarhic inferiori; 6) restituie dosarele penale procurorilor ierarhic inferiori, cu
indicatiile lor scrise; 7) aproba acordul de recunoastere a vinovatiei si confirma ordonanta de suspendare
conditionata a urmaririi penale. (3) Procurorul municipiului Chisinau si cel al Gagauziei, precum si adjunctii
lor, in cadrul urmaririi penale exercita atributiile prevazute la alin.(1) si (2), precum si alte atributii ce rezulta
din activitatea de control ierarhic, prevazute de prezentul cod.
(4) Procurorul General si adjunctii lui, in cadrul urmaririi penale, exercita atributiile prevazute la
alin.(1), (2) si (3), precum si alte atributii ce rezulta din activitatea de control ierarhic, prevazute de prezentul
cod.(5) In cadrul urmaririi penale, procurorul dispune si de alte drepturi si obligatii prevazute de prezentul
cod.

Atributiile procurorului in instanta de judecata
(1) La examinarea cauzei penale in instanta de judecata, procurorul are urmatoarele atributii:
1) reprezinta acuzarea in numele statului si prezinta in sedinta de judecata probele respective in cauza
in care a condus sau a efectuat personal urmarirea penala; 2) participa la examinarea probelor prezentate de
partea apararii, prezinta noi probe necesare pentru confirmarea acuzarii, face demersuri si isi expune parerea
asupra chestiunilor ce apar in timpul dezbaterilor judiciare; 3) cere de la instanta de judecata cauza penala
pentru a formula inculpatului o acuzare mai grava si a administra noi probe daca, in urma cercetarii
judecatoresti, se constata ca inculpatul a savirsit si alte infractiuni, iar probele sint insuficiente; 4) modifica
incadrarea juridica a infractiunii savirsite de inculpat daca cercetarile judiciare confirma ca inculpatul a
savirsit aceasta infractiune; 5) face demers in instanta de judecata de a intrerupe examinarea cauzei penale
pe un termen prevazut de prezentul cod pentru a inainta noi probe care confirma acuzarea adusa inculpatului
in cazul efectuarii incomplete a urmaririi penale; 6) da indicatii in scris organului de urmarire penala privitor
la efectuarea unor actiuni procesuale asupra probelor suplimentare sau a noilor infractiuni; 7) dispune,
printr-o ordonanta, aducerea silita in instanta de judecata, in conditiile art.199, a persoanelor incluse in lista
prezentata instantei, precum si a persoanelor solicitate pentru administrarea probelor noi sau suplimentare;
8) isi expune parerea in dezbaterile judiciare asupra faptei infractionale savirsite de inculpat, incadrarii ei in
baza legii penale si pedepsei care urmeaza a fi aplicata; 9) declara apel sau, dupa caz, recurs privind latura
penala si latura civila a cauzei, le retrage in modul prevazut de prezentul cod. (2) La examinarea cauzei
penale, procurorul dispune si de alte drepturi si obligatii prevazute de prezentul cod.



1.3 (7) Proiectati o ordonanta a procurorului de a refuza inceperea urmaririi penale


ORDONANTA
de a refuza inceperea urmaririi penale
mun. Chiinu 16 iulie 2006

Procurorul sectorului Rcani, municipiul Chiinu, consilier juridic de rangul II Sergiu Novac,
examinind materialele inregistrate cu nr. 421 cu privire la punerea incirculaie a unei bancnote de 200
(dou sute) lei moldoveneti, care se bnuia c ar fost fals, i raportul oerului de urmrire penal din
cadrul Comisariatul de Poliie alsect. Rcani, mun. Chiinu, locotenent de poliie Viorel Corlteanu cu
propunerea dea nu porni urmrirea penal,
CONSTAT:
La data de 10 iulie 2006, in jurul orei 14.00, la statia de alimentare cu benzinaLukoil, situata pe str.
Florilor, nr. 14, mun. Chisinau, a sosit, ind la volanul automo-bilului de model Mercedes 208 D, cu
numarul de inmatriculare C RN 601, LampaciDumitru, pentru a alimenta cu benzina autovehiculul.
Achitind, Dumitru Lampaci a inminat operatorului statiei Lungu Tudor o bancnota de 200 (doua sute) lei
moldo-venesti. Cercetind vizual bancnota, operatorul statiei Lukoil Tudor Lungu a ajuns laconcluzia ca
este falsa si a sesizat imediat Comisariatul de Politie al sect. Riscani. In explicatiile sale, date la Comisariat
referitor la acest caz, Lampaci Dumitru a indicatca el lucreaza in calitate de conducator auto pe ruta de
microbuze cu nr. 148 din mun.Chisinau si ca aceasta bancnota de 200 (doua sute) lei i-a fost prezentata
acum citevazile de o persoana necunoscuta, care a achitat taxa pentru calatoria in microbus.Bancnota de 200
(doua sute) lei a fost ridicata de la statia Lukoil si transmisa la Directia tehnico-criminalistica din cadrul
Ministerului Afacerilor Interne. Specialistiidirectiei, utilizind mijloace tehnico-criminalistice, au constatat ca
bancnota in cau-za este confectionata cu folosirea formelor de tipar plan-ofset la intreprinderi
pentruconfectionarea banilor si hirtiilor de valoare, adica nu este falsa.Astfel, din analiza materialelor de
control rezulta ca urmarirea penala nu poate inceputa deoarece nu exista faptul infractiunii. In
conformitate cu prevederile art. 274alin. (5) si art. 275 pct. 1) din Codul de procedura penala,
DISPUN:
1. A refuza nceperea urmririi penale n cazul sus-menionat din motiv c nu exis-t faptul infraciunii.
2. Restituirea benzinriei Lukoil a bancnotei cu nominalul de 200 (dou sute) lei.3. Anunarea
operatorului Lungu Tudor (persoana care a inaintat sesizarea) despredecizia luat.

Procuror al sect. Rcani, semnatura Sergiu Novac
consilier juridic de rangul II
Ordonana mi-a fost adus la cunotin la 17 iulie 2006.

Semntura Lungu Tudor



Actele de sesizare a organului de urmarire penala
1.1 (3) Indicati cerintele ce urmeaza a fi respectate la perfectarea procesului-verbal de consemnare a
denuntului oral

In caz de denunt oral se intocmeste un proces-verbal,si are loc inregistrarea audio sau video a
declaratiei de autodenuntare. Persoanei care face declaratie de autodenuntare, inainte de a o face,
i se explica dreptul de a nu spune nimic si de a nu se autoincrimina, precum si ca in caz de autocalomnie,
care impiedica constatarea adevarului, ea nu va avea dreptul la repararea prejudiciului in conditiile legii, si
despre aceasta se face mentiune in procesul-verbal privind autodenuntarea sau in continutul declaratiei de
autodenuntare. Adresarea la aceasta persoana trebuie as fie politicoasa si aceasta actiune trebuie as fie
realizata cu calm si fara dispret fta de persoana in cauza.

1.2 (5) Distingeti asemanarile si deosebirile dintre denunt si autodenuntare
Denuntul este instiintarea facuta de o persoana fizica sau de o persoana juridica despre savirsirea
unei infractiuni. Denunt poate fi si in situatia cind victima nu isi insuseste plingerea .Denuntul trebuie sa
cuprinda: numele, prenumele, calitatea si domiciliul petitionarului, descrierea faptei care formeaza obiectul
plingerii sau denuntului, indicarea faptuitorului, daca acesta este cunoscut, si a mijloacelor de proba.
Denuntul facut oral se consemneaza intr-un proces-verbal semnat de persoana care declara plingere sau
denunt si de persoana oficiala a organului de urmarire penala. Persoanei care face denunt i se adduce la
cunostinta despre raspunderea pe care o va purta in cazul in care denuntul este intentionat calomnios, fapt
care se consemneaza in procesul-verbal sau, dupa caz, in continutul denuntului si se confirma prin
semnatura persoanei care a facut denunt. Denunturile anonime nu pot servi temei pentru pornirea urmaririi
penale, insa, in urma controlului efectuat in temeiul acestor denunturi, organul de urmarire penala se poate
autosesiza in vederea urmaririi penale. Denuntul nu poate fi retras. Denuntul pot fi facute prin intermediul
mijloacelor de comunicare (posta sau telefon). In acest caz persoanele in cauza dupa stabilirea identitatii vor
participa la intocmirea procesului verbal. Daca persoana n-a fost identificata, asemenea denunt se considera
anonime. Denuntul primit urmeaza a fi verificata suplimentar in privinta veridicitatii faptelor relatate prin
efectuarea actiunilor procesuale penale admise de lege pina la inceperea urmarii penale, fie prin intermediul
masurilor operative de investigatie sau prin alte actiuni (extraprocesuale) administrative.

Autodenuntarea este instiintarea benevola facuta de o persoana fizica sau de o persoana juridica despre
savirsirea de catre ea a unei infractiuni in cazul in care organele de urmarire penala nu sint la curent cu
aceasta fapta. Declaratia de autodenuntare se face in scris sau oral. In cazul in care autodenuntarea se face
oral, despre aceasta se intocmeste un proces-verbal cu inregistrarea audio sau video a declaratiei de
autodenuntare. Persoanei care face declaratie de autodenuntare, inainte de a o face, i se explica dreptul de a
nu spune nimic si de a nu se autoincrimina, precum si ca in caz de autocalomnie, care impiedica constatarea
adevarului, ea nu va avea dreptul la repararea prejudiciului in conditiile legii, si despre aceasta se face
mentiune in procesul-verbal privind autodenuntarea sau in continutul declaratiei de autodenuntare.
Autodenuntarea, in cazul in care organele de urmarire penala sint la curent cu aceasta fapta, are importanta
pentru stabilirea si identificarea faptuitorului infractiunii si se ia in considerare, in conditiile legii, ca
prezentare benevola a faptuitorului. Autodenuntarea poate fi facuta prin prezentarea benevola faptuitorului
in fata organului de urmarire penala si instiintarea despre savirsirea unei infractiuni de catre dinsul, precum
si prin instiintarea prin telefon sau posta fara prezentarea in fata organului. In cazul cind persoana s-a
autodenuntat, dar nu s-a prezentat in fata organului, urmeaza a fi identificata si gasita pentru intocmirea
procesului. Daca persoana care s-a autodenuntat refuza sa se prezinte benevol in fata organului, ori nu-si
dezvaluie identitatea se considera un denunt anonim. Autodenuntarea poate fi facuta si in privinta
infractiunilor in curs de pregatire precum si in privinta tentativei de infractiuni. Nu poate fi considerata
autodenuntare daca persoana a fost retinuta avind la sine obiectele ilegale si declaratia scrisa de
autodenuntare adresata organului de urmarire penala. Autodenuntarea facuta urmeaza a fi verificata
suplimentar luindu-se in consideratie posibilitatea autoincriminarii false cu scopul de a ascunde alte
infractiuni sau impiedica stabilirea identitatii adevaratilor faptuitori.

1.2 (7) Proiectati un proces-verbal de consemnare a autodenuntarii

PROCES-VERBAL
de consemnare a autodenuntarii orale
mun. Balti 11septembrie 2012
Oter de urmarire penala din cadrul CPS Botanica, mun.Chisinau, capitan de politie Oleg Gazmanov, in
conformitate cu prevederile art. 263 alin. (5) si art.264 alin. (2) si (3) din Codul de procedura penala
am intocmit prezentul proces-verbal despre faptul ca astazi, data de mai sus, ora 19 si 40 min. la
Comisariatul de Politie almun. Balti s-a prezentat Valerii Leontev, nascut la 10 iulie 1980 in mun. Chisinau,
Republica Moldova, posesor al buletinului de identitate seria A nr. 123327854,eliberat la 02mai 2000 de of.
nr.10, domiciliat in mun. Chisinau, str. Trandafirilor 2 ap.13, anuntind ca doreste sa faca o declaratie de
autodenuntare. Potrivit prevederilor art. 264 alin. (3) din Codul de procedura penala, lui Leontev Valerii,
inainte de a face declaratia de autodenuntare, i s-a explicat dreptul de a nu spune nimic si de a nu se
autoincrimina, precum si faptul ca, in caz de autocalomnie, care impiedica constatarea adevarului, el nu va
avea dreptul la repararea prejudiciului in conditiile legii.
semnatura Leontev Valerii

In continuare Leontev Valerii a instiintat urmatoarele:La 10 septembrie 2012, in jurul orei 13, in mun.
Chisinau, pe str. Teilor, in apropierea magazinului FIDESCO, am intilnit o domnisoara, in virsta de vreo 20
de ani, si, folosindu-ma de faptul ca in apropriere nu era nimeni, am amenintat-o cu cutitul si i-am sustras,
inelul de aur, lantisorul de aur si portmoneul, in care erau 800 (opt sute) lei. Astazi, in jurul orei 15, nu
departe de locul unde am comis acest act de tilharie, a fost retinut fratele meu, Leontev Vasile, care se
intorcea acasa, de la serviciu. Partea vatamata a recunoscut in persoana fratelui meu, dupa statura si coafura,
persoana care a atacat-o aseara. Dupa retinerea si recunoasterea fratelui meu, a inceput sa ma mustre
constiinta ca el va avea de suferit in urma actiunilor mele si ca persoanele nevinovate nu trebuie sa sufere
din cauza adevaratilor faptuitori. In retinerea lui sunt vinovat eu, de-oarece nu l-am instiintat despre
infractiunea care am comis-o si i-am permis sa imbrace geaca in care eram imbracat in momentul savirsirii
actului de tilharie. Locul unde am ascuns lucrurile sustrase il voi indica si voi restitui aceste lucruri. Rog sa
e eliberat fratele meu Leontev Vasile.
Aceasta declaratie de autodenuntare a fost inregistrata pe banda magnetica, ind utilizat magnetofonul
de tip LG, dupa care inregistrarea audio a fost reprodusa in intregime in fata lui Leontev Valerii, care
a conrmat conformitatea celor inregistrate. Caseta cu inscrierea audio se anexeaza la prezentul proces-
verbal. Procesul-verbal l-am citit, il semnez, conrm exactitatea continutului lui.
Persoana care a facut declaratia de autodenuntare semnatura Leontev Valerii
Oter de urmarire penala, semnatura Oleg Gazmanov
maior de politie




Actele judecatorului de instructie
2.1 (3) Indicati actele procedurale penale intocmite de judecatorul de instructie
Incheieri
2.2 (5) Evidentiati specificul autorizatiei judecatorului de instructie
Evidentiati specificul autorizatiei judecatorului de instructie

Aceasta trebuie sa cuprinda data si locul intocmirii ei, numele si prenumele judecatorului de
instructie, persoana cu functie de raspundere si organul care a inaintat demersul, organul care
efectueaza actiuni de urmarire penala, masurile operative de investigatii sau aplica masurile
procesuale de constringere, cu indicarea scopului efectuarii acestor actiuni sau masuri si a
persoanei la care se refera ele, precum si mentiunea despre autorizarea actiunii sau respingerea
ei, termenul pentru care este autorizata actiunea, persoana cu functie de raspundere sau organul
abilitat de a executa incheierea, semnatura judecatorului de instructie certificata cu stampila
instantei judecatoresti.

2.3 (7) Proiectati o ordonanta privind revocarea masurii preventive

ORDONANTA
privind revocarea masurii preventive

mun. Chisinau 14 decembrie 2006

Procuror in Procuratura sectorului Buiucani, municipiul Chisinau, jurist de rangul II Ion Raileanu,
examinind materialele cauzei penale nr. 2006440345,
CONSTAT:
Urmarirea penala in cauza nr. 2006440345 a fost inceputa de organul de urmarire penala al Comisariatului
de Politiei al sect. Buiucani, mun. Chisinau, la 18 august 2006, in baza semnelor infractiunii prevazute in art.
202 din Codul penal, pe faptul eschivariide catre Colesnicov Veaceslav de la plata pensiei alimentare. In
cadrul urmaririi penale s-a constatat ca Veaceslav Colesnicov, director al SRLOmega conform informatiei
Ociului Fiscal Buiucani, in primul semestru al anului2006 a realizat venituri in suma de 23 000 (douazeci
si trei mii) lei, eschivindu-se curea-vointa de la executarea hotaririi Judecatoriei Buiucani, mun. Chisinau,
din 10 no-iembrie 2005, prin care a fost obligat la plata pensiei alimentare in favoarea sotiei sale, in suma de
25 % din veniturile realizate lunar.La 1 decembrie 2006, in privinta invinuitului Colesnicov Veaceslav a fost
aplicatamasura preventiva obligarea de a nu parasi localitatea.Desi sanctiunea art. 202 din Codul penal
prevede o pedeapsa sub forma de inchisoa-re pe un termen de pina la 2 ani, aplicarea masurii preventive a
fost justicata de exis-tenta banuielilor rezonabile ca invinuitul Colesnicov Veaceslav ar putea sa se
ascundade organul de urmarire penala si sa impiedice stabilirea adevarului in procesul penal. In cadrul
urmaririi penale, invinuitul V. Colesnicov s-a prezentat la organul de ur-marire penala ori de cite ori a fost
citat si nu a comis actiuni ce ar putea interpretateca impiedicare a stabilirii adevarului.Astfel, constatind ca
au disparut temeiurile prevazute in art. 176 alin. (1) din Codulde procedura penala, temeiuri pe care se
axa aplicarea masurii preventive, se impunerevocarea masurii preventive obligarea de a nu parasi localitatea
aleasa in privinta invinuitului Veaceslav Colesnicov. In contextul celor expuse, conducindu-ma de
prevederile art. 52 alin. (1) pct. 12),art. 255 si 195 alin. (2) din Codul de procedura penala,
DISPUN:
1. Revocarea masurii preventive obligarea de a nu parasi localitatea in privinta in-vinuitului Colesnicov
Veaceslav, nascut la 12 octombrie 1970, originar si domiciliat inmun. Chisinau, str. Calea Iesilor, nr. 134,
ap. 32, studii superioare, moldovean, divortat,cetatean al Republicii Moldova.
2. Expedierea copiei ordonantei privind revocarea masurii preventive la Comisari-atul de Politie al sect.
Buiucani, mun. Chisinau, pentru evidenta.
3. Luarea de la Colesnicov Veaceslav a obligatiei scrisa de a se prezenta la citareaorganului de urmarire
penala si de a informa despre schimbarea domiciliului.

Procuror in Procuratura sect. Buiucani, semnatura Ion Raileanu




Actele judecatorului
1.1 (3) Indicati actele procedurale penale intocmite de judecator
Judecatorul la infaptuirea justitiei in cauzele penala adopta sentinte,decizii,hotariri si incheieri.
1.2 (5) Evidentiati specificul structurii sentintei
Partea introductiva a sentintei - In partea introductiva a sentintei se arata:
ca sentinta a fost pronuntata in numele legii; 2) data si locul adoptarii sentintei; 3) denumirea instantei de
judecata care a adoptat sentinta, numele judecatorului sau, dupa caz, al judecatorilor completului de
judecata, grefierului, interpretului, traducatorului, procurorului, aparatorului; 4) daca sedinta a fost publica
sau inchisa; 5) datele privind identitatea inculpatului; 6) legea penala care prevede infractiunea de savirsirea
careia este invinuit inculpatul. Adica toate acele date din care rezulta complet, ceea ce s-a petrecut in sedinta
de judecata. Lipsa din partea introductiva a sentintei a unor mentiuni esentiale cum sint cele privind numele
si prenumele judecatorilor si al procurorului, participarea aparatorului atunci cind asistenta juridica este
obligatorie potrivit legii sau daca sedinta de judecata a fost sau nu publica este de natura sa atraga casarea
sentintei, daca aceste mentiuni nu pot fi constatate in celelalte parti ale sentintei.

Partea descriptiva a sentintei-Partea descriptiva a sentintei trebuie sa cuprinda constatarile la care a
ajuns instanta de judecata in urma analizei tuturor circumstantelor cauzei cu argumentarea temeiniciei lor. In
cazul sentintei de condamnare in expunere trebuie sa se descrie fiecare fapta retinuta de instanta in sarcina
inculpatului; forma si gradul de vinovatie; probele care confirma vinovatia, argumentind motivele admiterii
sau respingerii atit a probelor de invinuire, cit si de aparare; circumstantele atenuante si agravante;
incadrarea juridica; starea de recidiva; motivarea pedepsei etc. Este necesar de tinut cont de faptul, ca
sentinta de condamnare nu poate fi intemeiata pe presupuneri sau, in mod exclusiv, numai pe declaratiile
martorilor date in procesul urmaririi penale si citite in instanta de judecata in absenta lor. De asemenea,
necesita de avut in vedere, ca sentinta de condamnare trebuie sa se bazeze pe probe exacte, cind toate
versiunile au fost verificate, iar divergentele aparute au fost lichidate si apreciate corespunzator.Toate
indoielile care nu pot fi inlaturate vor fi interpretate in favoarea inculpatului. In cazul sentintei de achitare
partea descriptiva va cuprinde datele despre circumstante care atenueaza sau agraveaza raspunderea, care
integral trebuie sa fie elucidate in descrierea si motivarea achitarii. Lipsa macar a uneia din aceste descrieri
in sentinta serveste drept temei pentru casarea ei. Dar aceasta nu exclude posibilitatea includerii in aceasta
parte a sentintei si alte date care au incidenta asupra cazului dat(daca trebuie de pedepsit sau nu ;daca fapta
intruneste elementele infractiunii etc).Este absolut interzisa includerea in partea descriptiva a sentintei de
achitare formularilor, care pun la indoiala nevinovatia celui achitat. Aceasta se va considera drept incalcare
esentiala a legii procesual-penale. In cazul sentintei de incetare a procesului penal in mod obligatoriu
expunerea va cuprinde prezentarea cazului de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale sau a
exercitiului acesteia, care atrage solutia procesuala respectiva sau de nepedepsire, insotit de o analiza a
probelor din care se deduce existenta lui.In partea descriptiva a sentintelor de condamnare, de achitare ori de
incetare a procesului penal vor fi reflectate motivele pe care este intemeiata hotarirea instantei judecatoresti
referitor la actiunea civila sau la recuperarea pagubei materiale cauzate prin infractiune.

Dispozitivul sentintei de condamnare-Dispozitivul trebuie sa cuprinda in componentele sale solutia pe
care instanta a dat-o fondului cauzei. Dispozitia art. 395 CPP este consacrata continutului dispozitivului
sentintei de condamnare, el trebuie sa cuprinda toate datele, enumerate in alin. (1) art. 395 CPP.- numele,
prenumele si patronimicul inculpatului; constatarea ca inculpatul este vinovat de savirsirea infractiunii
prevazute de legea penala; categoria si marimea pedepsei aplicate inculpatului; pedeapsa definitiva pe care
urmeaza sa o execute; categoria penitenciarului in care trebuie sa execute pedeapsa cel condamnat la
inchisoare; data de la care incepe executarea pedepsei. Aplicind prevederile alin. (2) art. 395 CPP, necesita
de avut in vedere ca in dispozitivul sentintei de condamnare la inceput trebuie se va indica in baza caror
articole inculpatul a fost achitat, apoi in baza caror articole din lege este condamnat. In cazul prezentei
circumstantelor prevazute in alin. alin. (4) si (5) art. 395 CPP instanta de judecata trebuie sa indeplineasca
dispozitiile invocate(ridicarea gradului militar etc). In dispozitivul sentintei trebuie sa se cuprinda
intotdeauna mentiunea asupra dreptului de a o ataca cu apel sau, dupa caz, cu recurs cu aratarea termenului
in care poate fi exercitat.
Dispozitivul sentintei de achitare sau de incetare a procesului penal-Dispozitivul sentintei de achitare sau
de incetare a procesului penal trebuie sa cuprinda: 1) numele, prenumele si patronimicul inculpatului; 2)
dispozitia de achitare a inculpatului sau de incetare a procesului penal si motivul pe care se intemeiaza
achitarea sau incetarea procesului; 3) dispozitia de revocare a masurii preventive, daca o astfel de masura a
fost aplicata; 4) dispozitia de revocare a masurilor de asigurare a actiunii civile si a eventualei confiscari
speciale, daca astfel de masuri au fost luate.Lipsa datelor, enumerate in art.396 CPP, poate servi drept temei
pentru casarea sentintei.
Alte chestiuni care trebuie solutionate in dispozitivul sentintei-hotarirea asupra laturii civile; hotarirea
cu privire la corpurile delicate; hotarirea cu privire la confiscarea speciala ; hotarirea cu privire la masurile
de ocrotire; hotarirea cu privire la repartizarea cheltuielilor judiciare


1.3 (7) Proiectati partea introductiva a sentintei


Sentinta
In numele legii
13 decembrie 2012 mun. Chisinau

Judecatoria Botanica, in componenta
presedintelui de judecata, judecator numele, prenumele
grefierul numele, prenumele

cu participarea
procurorului numele,prenumele
avocatului numele,prenumele

a judecat in sedinta publica cauza penala privind invinuirea lui
Bascov Nivolae Vasile, invinuit,nascut la
12.12.1980 in mun.Chisinau, studii liceale,
cetatean RM,celibatar, somer, supus militar,
fara antecendente penale, domiciliat in mun.
Chisinau str.Livezilor 2 ap13, cunoaste limba
de stat.
Invinuit de savrisirea infractiunii prevazute la articolul 186 alin.5 cod penal..



Actele procedurale cu caracter de constringere

2.1 (3) Definiti conceptul de constringere in activitatea de urmarire penala
improvizati
2.2 (5) Analizati actele procedurale necesare pentru efectuarea perchezitiei
Temei pentru inceperea procedurii de autorizare a acestei actiuni este demersul procurorului care
conduce UP sau efectueaza nemijlocit in baza ordonantei motivate a organului de UP
In primul rind este necesara ordonanta de efectuare a perchezitiei-aceasta indica constatarile ofiterului de
UP bazate pe probele acumulate,care ar face posibila o presupunere rezonabila ca bunurile sar putea gasi la
domiciliul faptuitorului.Se indica bunurile furate si locul de unde au fost furate.Prin aceasta se dispune
perchezitia pentru gasirea si ridicarea bunurilor care au fost furate. Ordonanta organului care exercita
urmarirea penala sau, dupa caz, activitatea operativa de investigatii trebuie sa corespunda cerintelor
prevazute de art. 255, adica trebuie sa fie motivata si sa cuprinda: data si locul intocmirii, numele,
prenumele si calitatea persoanei care o intocmeste, cauza la care se refera, obiectul actiunii sau masurii
procesuale acordul sau aplicarea careia se solicita, se descrie fapta incriminata, indicindu-se locul, timpul,
modul savirsirii acesteia, forma vinovatiei, consecintele infractiunii, pe baza carora se stabilesc actiunile
de urmarire penala sau masurile operative de investigatii necesare pentru a fi efectuate, rezultatele care
trebuie sa fie obtinute in urma efectuarii acestor masuri, termenul de efectuare a actiunilor respective,
locul efectuarii, responsabilii de executare, metodele de fixare a rezultatelor si alte date ce au importanta
pentru adoptarea de catre judecatorul de instructie a unei hotariri legale si intemeiate, temeiul legal al
acesteia si semnatura celui care a intocmit-o.

Apoi ofiterul de UP inainteaza un raport procurorului cu propunerea de a inainta in instanta de
judecata un demers pentru obtinerea autorizatiei de efectuare a perchezitiei.Aici ofiterul de up
relateaza despre fapta savirsita, despre persoana ce a savirsit si din probele acumulate face concluzia ca
bunurile se pot afla la aceasta persoana ,si propune inaintarea unui demers in instanta de otinere a
autorizatiei de efectuare a perchezitiei la domiciliul acestei persoane.
Procurorul constatind ca infractiunea a fost savirsita,stabilind prejudiciul cauzat partii vatamate si luind in
consideratie probele acumulate si analizate, daca se creaza o banuiala rezonabila ca aceste bunuri sar putea
afla la persoana invinuita inainteaza demers in instanta de judecata si solicita autorizarea efectuarii
perchezitiei. In demers procurorul trebuie sa se mentioneze cauza penala in cadrul careia se solicita
autorizarea actiunii respective sau aplicarea masurii procesuale de constringere, persoana care inainteaza
demers si cui este adresat demersul, dosarul penal in baza caruia se solicita autorizarea respectiva, pentru
care actiune concreta se solicita autorizare sau care masura procesuala de constringere se solicita sa fie
autorizata, date care confirma necesitatea efectuarii actiunii procesuale respective sau a aplicarii masurii
procesuale de constringere. La demers se anexeaza copia ordonantei motivate a organului care exercita
urmarirea penala sau, dupa caz, activitatea operativa de investigatii si materialele ce confirma necesitatea
efectuarii acestei actiuni.

La rindul sau judecatorul de instructie analizind demersul in cauza prin incheiere autorizeaza sau nu
efectuarea acestei actiuni.Un ultim act este procesul verbal de perchezitie in care se includ informatiile
referitoare la faptul daca la domiciliul perchezitionatului se aflau lucrurile cautate.


2.3 (7) Proiectati o ordonanta de efectuare a perchezitiei la domiciliul persoanei
ORDONANTA
de efectuare a perchezitiei
mun. Chisinau 20 noiembrie 2006
Oter de urmarire penala din cadrul Comisariatului de Politie al sectorului Buiu-cani, municipiul Chisinau,
capitan de politie Valentin Busuioc, studiind materialele dindosarul penal nr. 2006313005 privind pe Ostisor
Zaharia, invinuit de savirsirea infrac-tiunii de furt, prevazuta in art. 195 alin. (1) din Codul penal,
CONSTAT:
La data de 14 septembrie 2006, in jurul orei 12.00, Ostisor Zaharia, prin fortarea usii de acces, a patruns in
apartamentul nr. 16 din blocul nr. 20/3 de pe strada Livezilor din mun. Chisinau, al carei proprietar este
Misulei Vasile, de unde a sustras o camera de luat vederi de model Sony; un aparat de fotograat digital
de marca Kodak; un notebook de model Hewlett Packard; un telefon mobil Nokia; un radiocasetofon
de model Panasonic; un costum barbatesc de culoare neagra, marime 52; un costum sportiv barbatesc de
aceeasi marime, de culoare albastra-inchisa; o pereche de pan-to barbatesti, marimea 43-44, de piele
neagra. Astfel, partii vatamate Misulei Vasilei-a fost cauzat un prejudiciu material in suma de 29 000
(douazeci si noua mii) lei. Din declaratiile martorilor audiati in cadrul acestui dosar rezulta ca Ostisor
Zaharia a fost observat la 14 septembrie 2006 iesind din scara blocului nr. 20/3 de pe str. Livezilor, cu o
geanta voluminoasa de culoare cafenie, iar in aceeasi zi seara intrind in ograda fratelui sau Ostisor
Valentin in com. Salcia, raionul Nisporeni. Probele acumulate permit o presupunere rezonabila ca obiectele
furate se pot aala domiciliul lui Ostisor Valentin.Avind in vedere cele expuse si in conformitate cu
prevederile art. 125 si 255 dinCodul de procedura penala,
DISPUN:
Efectuarea perchezitiei la domiciliul lui Ostisor Valentin in comuna Salcia, raionul Nisporeni, in scopul
descoperirii si ridicarii obiectelor furate din apartamentul lui Misulei Vasile: camera de luat vederi de model
Sony; aparatul de fotograat Kodak;notebookul Hewlett Packard; telefonul mobil Nokia;
radiocasetofonul de modelPanasonic; un costum barbatesc; un costum sportiv barbatesc; panto
barbatesti.
Oter de urmarire penala,capitan de politie semnatura Valentin Busuioc




Actele procedurale cu caracter de constringere

1.1 (3) Explicati notiunea de retinere a persoanei in procesul penal
Constituie retinere privarea persoanei de libertate, pe o perioada scurta de timp, dar nu mai mult de 72
de ore, in locurile si in conditiile stabilite prin lege. Pot fi supuse retinerii: 1) persoanele banuite de
savirsirea unei infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa cu inchisoare pe un termen mai mare de un an;
2) invinuitul, inculpatul care incalca conditiile masurilor preventive neprivative de libertate, luate in privinta
lui, daca infractiunea se pedepseste cu inchisoare; 3) condamnatii in privinta carora au fost adoptate hotariri
de anulare a condamnarii cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei sau de anulare a liberarii
conditionate de pedeapsa inainte de termen.
Organul de urmarire penala are dreptul sa retina persoana, daca exista o banuiala rezonabila privind
savirsirea unei infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa cu inchisoare pe un termen mai mare de un an,
numai in cazurile: 1) daca aceasta a fost prinsa in flagrant delict; 2) daca martorul ocular, inclusiv victima,
indica direct ca anume aceasta persoana a savirsit infractiunea; 3) daca pe corpul sau pe hainele persoanei, la
domiciliul ei ori in unitatea ei de transport sint descoperite urme evidente ale infractiunii. Retinerea
minorului nu poate depasi 24 de ore.

1.2 (5) Analizati procedura de retinere a persoanei
Despre fiecare caz de retinere a unei persoane banuite de savirsirea unei infractiuni organul de
urmarire penala, in termen de pina la 3 ore de la momentul privarii ei de libertate, intocmeste un proces-
verbal de retinere, in care se indica temeiurile, motivele, locul, anul, luna, ziua si ora retinerii, fapta savirsita
de persoana respectiva, rezultatele perchezitiei corporale a persoanei retinute, precum si data si ora
intocmirii procesului-verbal. Procesul-verbal se aduce la cunostinta persoanei retinute, totodata ei i se
inmineaza in scris informatia despre drepturile prevazute la art.64, inclusiv dreptul de a tacea, de a nu
marturisi impotriva sa, de a da explicatii care se includ in procesul-verbal, de a beneficia de asistenta unui
aparator si de a face declaratii in prezenta acestuia, fapt care se mentioneaza in procesul-verbal. Procesul-
verbal de retinere se semneaza de persoana care l-a intocmit si de persoana retinuta. In termen de pina la 3
ore de la retinere, persoana care a intocmit procesul-verbal prezinta procurorului o comunicare in scris
referitoare la retinere. (1
1
) Organul de urmarire penala, in timp de o ora dupa retinerea persoanei, solicita
oficiului teritorial al Consiliului National pentru Asistenta Juridica Garantata de Stat sau unor alte persoane
imputernicite de acesta desemnarea unui avocat de serviciu pentru acordarea asistentei juridice de urgenta.
Solicitarea de a desemna un avocat de serviciu este prezentata in scris, inclusiv prin fax, sau la telefon.(2)
Motivele retinerii imediat se aduc la cunostinta persoanei retinute numai in prezenta unui aparator ales sau a
unui avocat de serviciu care acorda asistenta juridica de urgenta. (2
1
) Organul de urmarire penala este
obligat sa asigure conditii pentru intrevederea confidentiala intre persoana retinuta si aparatorul sau pina la
prima audiere.(3) In cazul retinerii minorului, persoana care efectueaza urmarirea penala este obligata sa
comunice imediat aceasta procurorului si parintilor minorului sau persoanelor care ii inlocuiesc. (4)
Persoana retinuta va fi audiata in conformitate cu prevederile art.103 si 104, daca accepta sa fie audiata. (5)
Persoana care efectueaza retinerea este in drept sa supuna persoana retinuta perchezitiei corporale in
conditiile art.130.


1.3 (7) Proiectati un proces-verbal de retinere a persoanei

Proiectati un proces-verbal de retinere a persoanei

PROCES-VERBAL
de retinere
mun. Chisinau 12 iunie 2006
Oter de urmarire penala din cadrul Comisariatului de Politie al sectorului Botani-ca, municipiul Chisinau,
capitan de politie Mihail Scortescu, in localul Comisariatuluide Politie, la ora 19 si 20 min, in conformitate
cu prevederile art. 166, 167, 260 si 261din Codul de procedura penala, am intocmit prezentul proces-verbal
despre retinereade facto, astazi la ora 17 si 20 min., a
numitului:Numele, prenumele Molesanu LiviuData, luna, anul nasterii 19 martie 1986Locul nasterii mun. C
hisinau, Republica MoldovaCetatenia cetatean al Republicii MoldovaStudiile
mediiSituatia militara supus militarStarea civila necasatoritOcupatia paznic la cooperativa de garaje nr. 49(st
r. Grenoble, nr. 186)Domiciliul mun. Chisinau, str. Decebal, nr. 110/3,ap.
78Antecedente penale nu areActul de identitate buletinul de identitate seria Cnr. 663147052,eliberat la 16
aprilie 2004 de of. 52.
Temeiurile si motivele retinerii:
In momentul tentativei de viol a minorei LeahuClaudia in parcul Valea Trandarilor din mun. Chisinau,
Molesanu Liviu a fost prins in agrant delict de catre sergentul de politie Dumbrava Corneliu si membrii
GarziiPopulare Cotov Veniamin si Lungu Boris. Acestea l-au adus pe Molesanu Liviu la Comi-sariatul de
Politie. Tustrei, precum si victima Leahu Claudia au indicat direct ca anumeMolesanu Liviu a savirsit
infractiunea. In prezenta aparatorului Cumatrescu Ion, care a prezentat mandatul nr. 3415 din12 iunie 2006,
persoana retinuta a fost informata despre faptul ca este banuita desavirsirea tentativei de viol a minorei
Leahu Claudia, adica a infractiunii prevazute inart. 27 si 171 alin. (2) lit. b) din Codul penal.
Persoana retinuta semnatura Molesanu Liviu
Aparator semnatura Cumatrescu Ion
Rezultatele perchezitiei corporale a persoanei retinute, efectuate in conformitatecu prevederile art.
130 din Codul de procedura penala:
In timpul perchezitiei corporale, asupra lui Molesanu Liviu au fost descoperite siridicate:1) un briceag
cu lama de 8 cm;2) o bancnota de 100 (una suta) lei;3) trei bancnote de 20 (douazeci) lei;4) o bancnota de 50
(cincizeci) dolari americani;5) un ceas mecanic de mina Orient cu bratara din metal alb;6) o batista de
culoare portocalie;7) buletinul de identitate seria C nr. 663147052, eliberat la 16 aprilie 2004 de of. 52pe
numele Molesanu Liviu.
Persoana retinuta semnatura Molesanu Liviu
Aparator semnatura Cumatrescu Ion
Persoana retinuta Molesanu Liviu este repartizata in Izolatorul de Detentie Preventiva din cadrul
Comisariatului General de Politie al mun. Chisinau.Despre retinerea si locul unde este retinut Molesanu
Liviu a fost anuntata prin te-lefon mama lui.Procesul-verbal a fost citit de persoana retinuta si de aparator.
Totodata, li s-a expli-cat dreptul de a face obiectii, care urmeaza a consemnate in procesul-verbal.
Acestianu au facut obiectii cu privire la modul in care a decurs procedura de retinere si a fostefectuata
perchezitia corporala si nici cu privire la cele consemnate in procesul-verbal.
Persoana retinuta semnatura Molesanu Liviu
Aparator semnatura Cumatrescu Ion
Oter de urmarire penala,capitan de politie semnatura Mihail Scortescu

O copie de pe prezentul proces-verbal mi-a fost inminata la 12 iunie 2006, la ora20 si 05 min.

Persoana retinuta semnatura Molesanu Liviu

Oter de urmarire penala,capitan de politie semnatura Mihail Scortescu




Actele procedurale de stringere a probelor

2.1 (3) Definiti conceptul audierii banuitului
Audierea banuitului este un mijloc de proba prin intermediul caruia persoana fizica fata de care exista
anumite probe ca a savirsit o infractiune pina la punerea ei sub invinuire, face declaratii care contin
informatii referitor la circumstantele care au servit temei pentru a-l recunoaste in aceasta calitate, precum si
la alte imprejurari ale cauzei pe care le cunoaste.
Persoana poate fi recunoscuta in calitate de banuit prin unul din urmatoarele acte procedurale, dupa caz: 1)
procesul-verbal de retinere; 2) ordonanta sau incheierea de aplicare a unei masuri preventive neprivative de
libertate; 3) ordonanta de recunoastere a persoanei in calitate de banuit.

2.2 (5) Analizati specificul partii introductive a procesului-verbal de audiere a banuitului

In aceasta parte a procesului-verbal se indica locul,data luna si anul intocmirii, persoana care
intocmeste acest proces-verbal,locul unde activeaza si gradul. Intocmirea acestui act se face in
prezenta obligatorie a avocatului ce are mandat. Aceste persoane se intrunesc in comisariatul de
politie unde activeaza persoana care intomeste acest act indicinduse ora inceperii audierii si ora
finisarii.Apoi se indica prevederile articolelor respectate in cadrul purcederii la udiere.Se indica
numele,prenumele,data luna anul nasterii,locul nasterii,cetatenia,studiile,situatia militara, starea
civila,ocupatia,antecedente penale,domiciliu,telefon,buletinul de identitate.Apoi se indica la ce
data si prin ce act a fost recunoscut ca banuit. Infractiunea de savirsirea careia este banuit. I se
explica drepturilee si obligatiile banuitului



2.3 (7) Proiectati un proces-verbal de audiere a banuitului

PROCES-VERBAL
de audiere a banuitului
mun. Chisinau 25 octombrie 2006

Oter de urmarire penala din cadrul Comisariatului de Politie al sectorului Botani-ca, municipiul
Chisinau, locotenent-major de politie Vladimir Cretu, in prezenta avo-catului Condurache Evlampie, care a
prezentat mandatul nr. 1113 din 25 octombriecurent, in localul Comisariatului, de la ora 8 si 20 min. pina la
ora 9 si 25 min., respectind dispozitiile art. 104, 260 si 261 din Codul de procedura penala, am audiat
incalitate de banuit: umele, prenumele Tuguetu Marcel,
Data, luna, anul nasterii 17 mai 1966Locul nasterii or. Cahul Cetatenia cetateanal Republicii
MoldovaStudiile medii Situatia militara supus military
Starea civila si persoanele intretinute casatorit, doi copii,Ocupatiasomer,Antecedente penale nu are,
Domiciliul mun. Chisinau, str. Cuza-Voda, nr. 16/3,ap. 189,
Tel. la domiciliu 57.00.88Actul de identitate buletin de identitateseria C nr. 42163813,eliberat la 19 iulie
2001de of. nr. 84Tuguetu Marcel a fost recunoscut in calitate de banuit prin procesul-verbal de re-tinere din
25 octombrie 2006. Dupa retinere, in prezenta aparatorului el a fost infor-mat ca este banuit, impreuna cu
Kuklev Veniamin, de savirsirea tentativei de furt alautomobilului care ii apartine lui Fostescu Adrian, adica
a infractiunii prevazute in art.27 si 195 alin. (2) din Codul penal. Tot atunci i-au fost explicate drepturile si
obligatiilebanuitului, prevazute in art. 64 din Codul de procedura penala, si i s-a inminat infor-matia in scris
despre aceste drepturi si obligatii.
Banuit semnatura Tuguetu Marcel

Banuitul Tuguetu Marcel a fost intrebat daca accepta sa faca declaratii asupra ba-nuielii care i se
incrimineaza, el raspunzind armativ. La intrebarea daca recunoastebanuiala, Tuguetu Marcel a raspuns ca
recunoaste banuiala integral.
La propunerea de a face in scris explicatii asupra banuielii ce i se imputa, banuitul adeclarat ca el refuza sa
scrie personal declaratia si este de acord ca declaratiile lui oralesa e consemnate in procesul-verbal de catre
oterul de urmarire penala.
Banuit semnatura Tuguetu Marcel
Banuitului i s-a explicat ca, potrivit art. 64 alin. (3) din Codul de procedura penala,el nu poarta raspundere
pentru declaratiile sale, cu exceptia cazurilor in care el face undenunt intentionat fals ca infractiunea a fost
savirsita de o persoana care, de fapt, nua avut atributie la savirsirea ei. Concomitent, el a fost avertizat
despre raspunderea pecare o va purta in asemenea caz conform art. 313 din Codul penal.
Banuit semnatura Tuguetu Marcel
In legatura cu banuiala adusa declar urmatoarele:Timp de 12 ani am lucrat in calitate de lacatus-asamblor
la S.A Uzina de tractoareTracom din Chisinau. Acum cinci luni am fost concediat in legatura cu reducerea
nu-marului de personal. Tot atunci, din aceleasi motive, a fost concediat si un bun prietende al meu Kuklev
Veniamin.Dupa concediere am incercat sa ma angajez la alt loc de munca, insa acest lucru numi-a reusit.
Am avut citeva oferte de angajare, insa salariul care se propunea era mizersi insucient pentru intretinerea
familiei. Sotia este bolnava si nu lucreaza nicaieri.Copiii (ul si ica) in virsta de 12 si, respectiv, 10 ani
invata la liceu.Aceleasi probleme le are si Kuklev Veniamin. De citeva ori ne-am intilnit, am dis-cutat
situatia creata si posibilitatile de a iesi din ea. Am ajuns la concluzia ca ar binesa plecam impreuna la
cistiguri peste hotare. La inceput intentionam sa plecam inItalia sau Spania, insa mai apoi ne-am convins ca
a face legal acest lucru, este practicimposibil, iar propunerile de a ne folosi de serviciile unor persoane care
practica mo-dalitati de migrare ilegala le-am respins. Ne temeam sa nu m inselati (cunosteam ci-teva cazuri
similare), plus la aceasta serviciile retelelor de migratie ilegala sunt scum-pe, circa 3 mii euro pentru o
persoana.Am aat apoi ca este o cale mai usoara plecarea in Federatia Rusa, unde suntposibilitati de
angajare la lucru, in special la santierele de constructii unde se platestebine, cistigul constituind circa o mie
de dolari pe luna.Unul dintre cunoscutii lui Kuklev Veniamin ale carui rude lucreaza in Rusia, i-a spusca
multe oferte de lucru sunt in or. Novosibirsk si alte localitati din regiunea cu ace-easi denumire. Am hotarit
sa plecam in aceste locuri, insa calculind cheltuielile dedeplasare si aranjare pe loc, am ajuns la concluzia ca
ecare din noi trebuie sa dispunade minimum 600 de dolari. Trebuia sa mai lasam vreo 300-400 dolari
sotiilor, pentrua intretine familiile pina vom incepe cistiga bani in Siberia. Astfel aveam nevoie decirca 1000
de dolari ecare, de care nici eu nici Kuklev Veneamin nu dispuneam si nicinu aveam de la cine sa
imprumutam. Intr-o zi mi-a venit o idee nastrusnica, pe care i-am comunicat-o lui Kuklev Venia-min. I-am
spus ca venind seara acasa, deseori trec pe linga blocul nr. 20/2 de pe stradaBotanica Veche si permanent
vad acolo parcat un automobil de model Audi.
Am propus sa furam pe timp de noapte acest automobil, sa-l ducem la el in garaj (aregaraj de metal, insa
automobil nu are), acolo sa-l dezasamblam, detaliile sa le vindemla piata de automobile, iar banii obtinuti
sa-i folosim pentru deplasare in Siberia sipentru intretinerea familiilor in lipsa noastra. Aceasta idee a fost
acceptata de KuklevVeniamin. In noaptea de 24 spre 25 octombrie curent, aproximativ la ora 3 si 30 min. (in
acesttimp toti dorm), impreuna cu Kuklev Veniamin, conform intelegerii prealabile, am in-trat in ograda
casei nr. 20/2 de pe str. Botanica Veche, ne-am apropiat de automobilulAudi care stationa in apropierea
blocului. Era intuneric, putina lumina batea de lafelinarul de linga blocul vecin. In ograda nu era nimeni. Ne-
am furisat spre automobilsi Kuklev Veniamin cu dalta si surubelnita, pe care le-a luat cu sine, a deschis
portieradin spate, apoi pe cea din fata. El a ramas pe bancheta din spate, iar eu m-am asezat pelocul soferului
si am inceput a scoate carcasa de la coloana volanului pentru a extragerele de la lacatul de aprindere,
pentru a le contacta, a porni motorul si a pleca. In acest timp automobilul a fost iluminat din spate de lumina
unui automobil careintrase in ograda. Noi insa nu am reactionat, ind siguri ca nu suntem observati.Eu am
reusit sa scot citeva re ale retelei electrice si in acest timp am observat cade noi s-a apropiat un automobil
al politiei. Din automobil au coborit doi politisti,unul avind asupra sa o arma automata. Ei s-au apropiat de
noi si au intrebat al cui eautomobilul. Am raspuns ca eu sunt proprietarul. Atunci politistul a solicitat sa pre-
zint actele de proprietate ale masinei. Atunci a aparut un barbat, care a declarat caautomobilul este al
vecinului lui, plecat peste hotare. Eu am declarat politistilor ca intr-adevar nu sunt proprietarul
automobilului si am recunoscut ca am avut intentiasa comitem furtul.Politistii ne-au condus la automobilul
lor si ne-au transportat la Comisariatul dePolitie, unde am anuntat datele despre identitatea noastra. Ulterior
am fost retinuti.Eu eram imbracat in scurta de culoare neagra, iar Veniamin Kuklev in scurta deculoare
cafenie.Acesta este unicul caz de tentativa de furt. Pina acum n-am comis nici un caz defurt sau rapire a
mijloacelor de transport.Permis de conducere a automobilului nu posed, insa deprinderi de conducere
am,stiu ca automobilul poate pornit in lipsa cheii, prin unirea relor sistemului de elec-tricitate.Aceasta
imi este declaratia pe care o sustin, semnez si corespunde cu cele declara-te de mine verbal, indu-mi
citita rind cu rind.
Banuit semnatura Tuguetu Marcel
Aparator semnatura Condurache Evlampie
Oter de urmarire penala, semnatura Vladimir Cretu
locotenent-major de politie



Actele procedurale de stringere a probelor

2.1 (3) Definiti conceptul cercetarii la fata locului
Dati definitia
2.2 (5) Analizati specificul partii introductive a procesului-verbal de cercetare la fata locului

Mai intii se indica locul, data luna si anul efectuarii.Se indica persoanele,functia si gradul functiei,care au
participat la intocmirea procesului-verbal. Se indica motivul(sesirarea de catre victima etc) si locul
petrecerii acestei actiuni de UP.Conditiile respectate in cadrul efectuarii cercetarii la fata locului.



2.3 (7) Proiectati un proces-verbal de cercetare la fata locului a infractiunii de furt din apartamentul
persoanei

mun. Chiinu 27 martie 2006
Oer de urmrire penal din cadrul Comisariatului de Poliie al sectorului Buiu-cani, municipiul
Chiinu, maior de poliie Alexei Burac, mpreun cu procurorul nProcuratura sect. Buiucani, jurist de
rangul I Veniamin Ciolacu, specialistul expert-criminalist la acelai Comisariat, locotenent de poliie
Mircea Jocat, specialistul medic-legist Corneliu Bostan, n baza sesizrii victimei Ion Creanga cu privire la
faptul ca in apartamentulnr. 36 din str. Ferarilor, mun. Chiinu, care apartine lui Ion Creanga a fost savirsita
o sustragere,potrivit art. 118 din Codul de procedur penal, ne-am deplasat la faa locului i am efectuat
cercetarea, despre care fapt, n conformitate cu prevederile art. 260 i 261 din acelai Cod, am ntocmit
prezentulproces-verbal.
Specialistului expert-criminalist, Mircea Jocat i specialistului medic-legist Cor-neliu Bostan li s-au
explicat drepturile i obligaiile prevzute n art. 87 din Codul deprocedur penal i au fost prevenii
de rspunderea pentru refuzul sau eschivarea dea-si ndeplini obligaiile.
Semntura Mircea Jocat
Semntura Corneliu Bostan
La scara blocului, la adresa indicat, grupul operativ a fost intimpinat de Ion Creanga, domiciliat n mun.
Chiinu, str. Columna, nr. 115/2, ap. 50 telefon 24.16.12,care a depistat cind as intors acasa de la serviciu
lacatul de la usa rupt, dezordine in casa is lipsa anumitor bunuri.El a relatat ca in apartament nu a mai avut
acces nimeni is ca nu a miscat sau atins ceva.
Ion Creanga a fost present la efectuarea cercetarii la fata locului.
n cadrul cercetrilor s-a constatat c locuina n care a fost savirsita sustragerea este un apartament
proprietate private a lui Ion Creanga situate pe str.Ferarilor ap.36, mun . Chisinau.
Apartamentul se compune din hol,bucatarie,baie,camera is balcon.
Incepting de per scari se observa urme de incaltaminte impregnate in o substatnta neagra cenusie ce pare
a fi noroi.Aceste urme au orientare de la parter pina in fata usii apartamentului 36.Doua dintre aceste urme
au fost ridicate prin fotografiere metrica,constatind ca apartin unor adidasi de marime 40 is respective 43.
Procedind la examinarea usii de cces am constat ca ea este confectionata din lemn de culoare
cafenie,sistemul de asigurare este de tip broasca-yala.Usa a fost fortata spre exterior,iar partea fixate a
acestuia a fost smuls din tocul usii is se gaseste in hol la distanta de 60 cm de tocul usii.La distanta de
100cm de la usa se gaseste o ranga cu care se presupune ca a fost sparsa usa.Sa constat ca usa a fost sparta
de persoanele ce au savirsit sustragerea.
Dupa ce patrundem per usa de acces ajungem in hol care are dimensiunile de 2x3m.La distanta de 1 m de la
usa in partea dreapta se afla un dulap pantry haine cu usile deschise,iar hainele aruncate per jos.In partea
stinga la 1.2m se afla un dulap pantry incaltaminte,care la fel e cu usile deschise iar incaltamintea se afla
jos.Linga dulap se afla o masuta per care este situate un telefon de culaore verde is o vaza cu flori rosie.La
distanta de 2m de usa de acces se afla usa de acces in camera care are dimensiuni de 13x14m.La 1m in
partea dreapta se afla o masa per care este un televizor de marca LG.Sertarele acestei mese sunt deschise iar
jos se afla un pasaport is bulletin de identitate per numele Ion Creanga.In partea stinga de usa se afla un pat
de per care este scoasa lengeria is aruncata kos linga el.Linga pat se afla un dulap cu multe sertare care sunt
deschise.In primul setar din partea stinga se afla o ladita in care este un lantisor de argin cu seria.925.Pe
capacul acestei ladite se observa o urma papilara datorita prafului intens de per ea.Linga acest dulap se afla o
canapea per care se afla aruncate actele de proprietate ale apartamentului lui Ion Creanga, o diploma de
merit a acestuia, o cutie de chibrite, un fier de calcat is un tablou.Pe podea se afla o bancnota cu valoare
nominala de 500 lei la distanta de 1 m de pat.
Patrunzind din hol in bucatarie se observa o masa is doua scaune.Bucataria are dimensiunile de 4x3m.Pe
masa se afla o cana per jumatate cu cafea is o farfurie cu biscuito nefis,dintre care un biscuit este
inceput.Linga usa se afla un dulap,linga care se afla aragazul cu trei ochiuri.
Intrind din bucatarie la balcon obervam un frigider de marca NORD is o sacosa cu cartofi.
Intrind din bucatarie in baie per lavoar se observa o urma de saliva cu dimensiunile de 1x2cm.
In urma cercetarii criminalistice au fost ridicate urmatoarele urme papilare:
sit victima este unapartament nchiriat de victim, situat la etajul 5 al imobilului cu nr. 98 din 1-din
bucatarie de per ceasca cu cafea-o urma
2-din camera de pe cutia din sertar-o urma
3-din hol de per ranga o urma.
Aceste urme au fost ridicate per pelicula adeziva tip folie ambulate in trei pelicule is sigilate cu sigiliul MAI
1234.
De asemenea a fost ridicata urma de saliva din baie is introdusa in o pelicula sigilata cu sigiliul MAI 1234.
Din bucatarie a fost ridicat biscuitul inceput is introdus in o pelicula care a fost sigilata cu sigiliul MAI 1234.
De asemena din hol a fost ridicata ranga, partea fixate a sistemului de asigurarea a usii de acces, iar din
camera a fost ridicata bancnota cu valoare nominala de 500 lei.

Cercetarea la fata locului a inceput la ora 13.00 is as finisat la 15.30 minute,in conditii de
luminozitatea artificiala is naturala.La fata locului au fost effectuate fotografii judiciare cu aparatul de
fotografiat CANON.Fotografiile se anezeaza la procesul verbal.
Procesul-verbal a fost ntocmit ntr-un singur exemplar i citit n faa celor prezenila faa
locului, care n-au formulat obiecii i observaii cu privire la modul n care s-a efectuat cercetarea la faa
locului i cu privire la cele consemnate n procesul-verbal.
Specialist expert-criminalist, semnatura Mircea Jacota
locotenent de poliie
Medic-legist semnatura Corneliu Bostan
Persoana asistent semnatura Ion Creanga

Procuror in Procuratura sect. Buiucani, semnatura Valentin Ciolanu
jurist de rangul I
Oer de urmrire penal, semnatura Alexei Burac
maior de poliie



Actele procesuale de stringere a probelor
2.1 (3) Definiti conceptul perchezitiei corporale
2.2 (5) Analizati actele procesuale intocmite la efectuarea perchezitiei corporale
2.3 (7) Proiectati un demers privind autorizarea efectuarii perchezitiei corporale

2.1 Perchezitia corporala sau ridicarea consta in cercetarea imbracamintei, corpului omenesc si a lucrurilor
care se afla la persoana cu scopul de a descoperi si a ridica anumite obiecte, documente sau lucruri de pret
care pot avea importanta in cauza penala.
In unele cazuri scopul perchezitiei corporale poate fi si descoperirea anumitor obiecte cu care se poate de
cauzat anumite leziuni, sie insusi sau altor persoane. La efectuarea perchezitiei corporale pot fi supuse
verificarii hainele, corpul, incaltamintea persoanei. In unele cazuri pentru efectuarea perchezitiei corporale
poate fi atras un specialist care poate fi inclusiv si un medic.

2.2 La efectuarea perchezitiei corporale si ridicarii este necesara ordonanta organului de urmarire penala cu
autorizatia judecatorului de instructie. In cazul de delict flagrant, autorizatia judecatorului de instructie nu
este obligatorie, dar el trebuie anuntat in termen de pina la 24 ore. In asemenea situatii judecatorului de
instructie i se transmit copia ordonantei de efectuare a perchezitiei si ridicarii corporale, cit si procesul
verbal al acestei actiuni procesuale. Judecatorul de instructie se pronunta asupra legalitatii sau ilegalitatii
acestei actiuni.
Alineatul 2 al articolului 130 stabileste anumite situatii cind perchezitia corporala trebuie efectuata de
urgenta si in asemenea situatii legea admite ca organul de urmarire penala sa nu intocmeasca atit ordonanta
de efectuare a perchezitiei cit si sa solicite autorizatia judecatorului de instructie. Perchezitia corporala in
asemenea situatii este ca o parte a actiunii procesuale de baza, dar care face obligatorie si efectuarea
perchezitiei corporale.
Alineatul 2 al articolului 130 stabileste trei cazuri cind se poate de efectuat perchezitia fara anumite
autorizari:
a) la retinerea banuitului / invinuitului / inculpatului;
b) la aplicarea fata de banuit / invinuit / inculpat a masurii preventive de arestare;
c) in cazul in care exista suficiente temeiuri de a presupune ca persoane prezentata in incapere
unde se efectueaza perchezitia sau ridicarea poate purta asupra sa documente sau alte obiecte
care pot avea importanta probatorie in cauza penala.



2.3

Dlui Pistrui lurieJudecator de instructieJudecatoria sect. Buiucani,
mun. Chisinau

DEMERS
privind autorizareaefectuarii perchezitiei

mun. Chisinau20 noiembrie 2006
Procuror in Procuratura sectorului Buiucani, municipiul Chisinau, jurist de rangul IIIon Mustea, studiind
materialele din dosarul penal nr. 2006313006 privind invinuirea luiOstisor Zaharia de savirsirea infractiunii
prevazuta in art. 195 alin. (1) din Codul penal,constat urmatoarele:La data de 14 septembrie curent, in jurul
orei 14.00 Ostisor Zaharia a patruns prinfortarea usii de acces in apartamentul nr. 16 din blocul nr. 20/3 de
pe strada Livezilor, in mun. Chisinau, al carui proprietar este Misulei Vasile, care in acel moment nu
eraacasa, de unde a sustras:
-
una camera de luat vederi de model Sony";
-
un aparat de fotografiat digital de marca Kodak";
-
un notebook de model Hewlett Packard";
-
un telefon mobil Nokia";
-
un radiocasetofon de model Panasonic";
-
un costum barbatesc de culoare neagra, marime 52;
-
un costum sportiv barbatesc de aceeasi marime, de culoare albastra-inchisa;
-
o pereche de pantofi barbatesti, marime 43-44, de piele neagra.Prin aceasta infractiune partii vatamate
Misulei Vasile i s-a cauzat un prejudiciumaterial in suma de 29 000 (douazeci si noua mii) lei. in cadrul
urmarii penale au fost audiati in calitate de martori locatarii blocului nr. 20/3de pe str. Livezilor - Lungu
Grigore si Punga Eufrosinia, care au declarat ca la 14septembrie 2006, in orele de dupa-amiaza, ei l-au vazut
pe Ostisor Zaharia iesind dinscara blocului unde locuieste Misulei Vasile, avind in mina o geanta
voluminoasa deculoare cafenie.Din declaratiile martorului Duca Mircea rezulta ca la 14 septembrie curent,
intreorele 17.00 si 18.00, aflindu-se in autobuzul cu ruta Chisinau - comuna Salcia, raionulNisporeni, l-a
vazut in salonul vehiculului pe Ostisor Zaharia, care avea asupra sa ogeanta mare de culoare
cafenie.Martorul Mereniuc Lucian (locuitor al corn. Salcia) a declarat ca la 14 septembrie2006, in jurul orei
19.00, l-a intilnit in comuna Salcia pe Ostisor Zaharia, care ducea inmina o geanta voluminoasa de culoare
cafenie. A vazut ca el a intrat in ograda casei in care locuieste fratele acestuia Ostisor Valentin.Astfel, din
probele acumulate rezulta o presupunere rezonabila ca obiectele furatedin apartamentul lui Vasile Misulei se
pot afla la domiciliul lui Ostisor Valentin in co-muna Salcia, raionul Nisporeni.
51

in temeiul celor expuse, ofiterul de urmarire penala, capitanul de politie ValentinBusuioc a emis ordonanta
de efectuare a perchezitiei si a facut propunerea de a fi inaintat in instanta de judecata demersul in vederea
obtinerii autorizatiei pentru aefectua aceasta actiune de urmarire penala. in conformitate cu prevederile art.
52 alin. (1), pct. 16) din Codul de procedurapenala,
SOLICIT:
Autorizarea efectuarii perchezitiei la domiciliul lui Ostisor Valentin in comunaSalcia, raionul Nisporeni, in
scopul descoperirii si ridicarii obiectelor furate dinapartamentului lui Misulei Vasile.La demers se anexeaza
ordonanta de efectuare a perchezitiei si materialele ceconfirma necesitatea efectuarii acestei actiuni de
urmarire penala (in total 16 foi).
Procuror in Procuratura sect. Buiucani, jurist de rangul II
semnatura
Ion Mustea




Actele procesuale de verificare a probelor
1.1 (3) Definiti modalitatile si importanta actelor de verificare a probelor in faza urmaririi penale

1.2 (5) Delimitati particularitatile verificarii declaratiilor la fata locului de reconstituirea faptei

1.3 (7) Intocmiti un proces-verbal de verificare a declaratiilor invinuitului la fata locului



1.1





1.2 Esenta verificarii declaratiilor la fata locului consta in verificarea unor declaratii anterioare a
martorilor, partii vatamate, banuitului, invinuitului, in scopul stabilirii veridicitatii acestor informatii.
Reprezentantul organului de urmarire penala, apreciind informatia obtinuta anterior, decide de a efectua
aceasta actiune procesuala, cu scopul de a concretiza, de a verifica , dar si de a obtine noi informatii.
Verificarea declaratiilor include in sine si cercetarea la fata locului, dar aceasta cercetare nu este identica cu
cercetarea propriu zisa si se efectueaza numai cu scopul de a compara declaratiile cu imprejurarile reale.
Actiunea procesuala presupune si depunerea declaratiilor la locul comiterii infractiunii, reiesind din
imprejurarile concrete fixate in locul respectiv. Daca in urma rezultatului verificarii declaratiilor apare
necesitatea de reconstituire a faptei aceasta va fi o actiune procesuala independenta. In contrast
reconstituirea faptei, fie partiala, fie totala si indiferent daca se face la fata locului ori nu, presupune in toate
cazurile refacerea unor momente ale faptei respective. Ea se face numai in strinsa legatura cu imprejurarile
in care a fost savirsita fapta. Reconstituirea faptei se face cu participarea faptuitorului prin reproducerea
actiunilor, situatiilor sau altor circumstante in care s-a produs fapta. Reconstituirea faptei da posibilitatea de
a verifica datele de fapt obtinute in urma audierii faptuitorului, cit si a altor subiecti, cercetarii la fata locului,
sau a altor actiuni procesuale. In acelasi moment in urma reconstituirii faptei pot fi obtinute si alte date care
pot confirma sau nega informatia detinuta prealabil.



1.3 PROCES-VERBAL
de veri care a declaratiilor banuituluila locul infractiunii

mun. Chisinau 9 iunie 2006
Oter de urmarire penala din cadrul Comisariatului de Politie al sectorului Bota-nica, municipiul Chisinau,
capitan de politie Mihail Scortescu, efectuind urmarireapenala in cadrul dosarului penal nr. 2006113562, cu
respectarea prevederilor art. 260si 261 din Codul de procedura penala, am intocmit prezentul proces-verbal
desprefaptul ca astazi, de la ora 14 si 10 min. si pina la ora 15 si 40 min., in temeiul art. 114 dinacelasi Cod,
in scopul vericarii si precizarii declaratiilor banuitului Bourceanu Nicolaedespre evenimentele infractiunii
de furt, savirsite de el in caminul S.A. Apa-Canal, s-aprocedat la efectuarea vericarii declaratiilor lui la
locul infractiunii. Aceasta actiune de urmarire penala s-a desfasurat cu participarea aparatorului Portnoi
Achim, care a prezentat mandatul nr. 3117 din 7 iunie 2006, a specialistuluiexpert-criminalist din cadrul
Comisariatului de Politie al sect. Botanica, capitan depolitie Moraru Dumitru si a colaboratorului aceluiasi
Comisariat, sergentul de politieBoturas Vitalie.Specialistului Moraru Dumitru i s-au explicat drepturile si
obligatiile si, in confor-mitate cu prevederile art. 87 alin. (4) din Codul de procedura penala, el a fost
prevenitde raspunderea pentru refuzul sau eschivarea de a-si indeplini obligatiile.
Specialist
semnatura
Moraru Dumitru
Persoanelor participante la vericarea declaratiilor la locul infractiunii li s-a adus lacunostinta ca aceasta
actiune de urmarire penala va inregistrata pe pelicula videode catre specialistul Moraru Dumitru,
utilizindu-se camera de luat vederi de modelSony DCR 100.Vericarea declaratiilor la locul infractiunii
s-a efectuat in conditii de luminozitatenaturala (la lumina zilei) si partial (in cladire) la lumina
electrica. Inainte de inceperea actiunii de urmarire penala, banuitului Bourceanu Nicolae is-a propus sa
indice locul unde vor vericate declaratiile facute de el in cadrul au-dierii din 8 iunie curent. Banuitul a
explicat ca declaratiile lui urmeaza a vericate inincinta caminului intreprinderii Apa-Canal, amplasat la
intersectia strazilor Bujor siAlbisoara, in vecinatatea magazinului universal Victoria.La locul indicat de
banuit, grupul de participanti la aceasta actiune de urmarirepenala (in continuare grupul de participanti) s-a
deplasat cu microbuzul, model Mer-cedes Sprinter, nr. de inmatriculare C NT 278, condus de soferul
Melnic Eugen.Cind grupul de participanti a ajuns la intersectia strazilor Bujor si Albisoara, banui-tul
Bourceanu Nicolae a aratat in directia cladirii cu patru etaje, pe peretele careia estexata o tabla de metal cu
inscriptia str. Bujor, 160, explicind ca acesta este caminul in care el si consateanul sau Moroz Gheorghe
au intrat in jurul orei 22, pe data de 5iunie 2006.
Semnaturile oterului de urmarire penala si a persoanelor care participala efectuarea actiunii procesuale
Modelul 37


75
Apropiindu-se de usa de acces in aceasta cladire, in partea dreapta a careia eraxata o placa cu inscriptia
Caminul S.A. Apa-Canal, banuitul a explicat ca anume prinaceasta usa el si Moroz Gheorghe au patruns
in camin.Urmindu-l pe banuitul Bourceanu Nicolae, participantii grupului au intrat in hol,apoi urcind
treptele scarii aratate de el, l-au urmat pina la etajul trei.Banuitul a explicat ca anume pe aceasta cale el si
Moroz Gheorghe au ajuns laetajul sus-numit.De la scara Bourceanu Nicolae a cotit spre stinga si a mers pe
coridor, oprindu-se in dreptul usii camerei nr. 43. Aratind la aceasta odaie, el a explicat ca anume aici,
lacunoscutul lui Moroz Gheorghe pe care il cheama Surduc Vasile si care este proprietarulcamerei, el cu
Moroz Gheorghe au ramas sa doarma in noaptea de 5 spre 6 iunie 2006.Dupa aceasta banuitul impreuna cu
membrii grupului de participanti au intrat incamera nr. 43, usa indu-le deschisa de Surduc
Vasile.Apropiindu-se de patul de linga perete in partea stinga a odaii, banuitul Bourcea-nu Nicolae a spus ca
atunci noaptea pe acest pat a dormit Surduc Vasile. Aratind lapodea in partea dreapta a odaii, el a adaugat ca
aici au fost puse doua saltele, pe careau dormit el si Moroz Gheorghe. In continuare banuitul a aratat la
dulapul din lemn cu doua usi situat in parteadreapta, in apropierea usii de acces si a explicat ca la 6 iunie
dimineata, la ora 8, cinds-au trezit, Surduc Vasile si Moroz Gheorghe s-au dus la magazin sa cumpere
produsealimentare. Raminind singur in odaie el s-a apropiat de acest dulap, l-a deschis si avazut ca este
compus din doua sectiuni. In sectiunea din dreapta erau atirnate haine,iar in sectiunea din stinga, pe polite,
se aau lenjerie de pat, camesi vechi, carti. Ara-tind la polita a doua de jos, el a spus ca aici, in partea stinga,
el a observat o ladita delemn. Ridicind capacul, a vazut ca inauntru se aau bani bancnote de 100 (una
suta)dolari americani. Numarindu-le, a constatat ca erau in total 2000 (doua mii) dolariamericani. A luat
acesti bani si i-a pus in buzunarul hainei in care era imbracat.Banuitul a continuat povestirea, spunind ca la
ora 9.00, cind Surduc Vasile si Mo-roz Gheorghe s-au intors de la cumparaturi, el a iesit din odaie si s-a dus
in toaletacomuna de la etajul 3..

Dupa terminarea vericarii declaratiilor la locul infractiunii, care a fost inregistratape banda video, membrii
grupului de participanti, impreuna cu banuitul BourceanuNicolae, s-au intors cu acelasi microbuz
Mercedes, la Comisariatul de Politie al sect.Botanica, unde in biroul 47 in fata lor a fost reprodusa in
intregime inregistrarea videoa vericarii declaratiilor la locul infractiunii. Banuitul si ceilalti participanti la
actiuneaprocesuala n-au facut completari la inregistrarea video si declaratii. Toti au conrmat justetea
declaratiilor, fapt care de asemenea a fost inregistrat pe aceasta banda video.Caseta video se anexeaza la
prezentul proces-verbal.Procesul-verbal a fost citit de banuit si de participantii la actiunea de urmarire pe-
nala. Totodata, li s-a explicat dreptul de a face obiectii, care urmeaza a consemnate in procesul-verbal. Ei
n-au facut obiectii cu privire la modul de efectuare a vericariideclaratiilor la locul infractiunii si la cele
consemnate in procesul-verbal.
Banuit
semnatura
Bourceanu NicolaeAparator
semnatura
Portnoi AchimSpecialist,capitan de politie
semnatura
Moraru DumitruColaborator al Comisariatului de Politie,sergent de politie
semnatura
Boturas VitalieOter de urmarire penala,capitan de politie
semnatura
Mihail Scortescu




Actele procedurale de verificare a probelor

2.1 Definiti importanta prezentarii spre recunoastere si conditiile efectuarii acestui act .
1. Dupa natura sa, prezentarea spre recunoastere este o actiune procesuala pe parcursul careia, unei
persoane i se prezinta alte persoane sau obiecte cu scopul constatarii asemanarilor sau deosebirilor cu
persoanele sau obiectele examinate anterior, in imprejurari care au legatura cu fapta examinata. In calitate de
persoana chemata spre a face recunoasterea pot participa persoane care au urmarit infractiunea sau
circumstantele ce au atributie la infractiune, au memorizat anumite calitati individuale a persoanelor sau
obiectelor care au o relevanta la infractiune (martorul, partea vatamata, invinuitul, banuitul). 5.Pot fi
prezentate spre recunoastere banuitul, invinuitul, partea vatamata, martorul. Persoana trebuie prezentata spre
recunoastere daca o alta persoana la audiere declara ca a vazut pentru prima data aceasta persoana in
circumstante ce tin de fapta urmarita, aceasta persoana nu a cunoscut-o mai inainte, sau o cunoaste, insa cel
prezentat spre recunoastere neaga acest fapt, sau in cazul cind persoana chemata spre recunoastere nu
cunoaste datele personale a celui prezentat (numele, prenumele). Nu poate fi prezentata spre recunoastere o
persoana altei persoane, daca ambii nu neaga faptul ca se cunosc. 6Cel mai des utilizat in practica este
prezentarea spre recunoastere frontala, dar poate fi si prezentarea din profil, din spate, prezentarea mersului
persoanei , a vocii, etc. 7.Prezentarea spre recunoastere este precedata de audierea persoanei care este
chemata spre a face recunoasterea. Pe parcursul audierii se constata circumstante care au precedat momentul
perceperii persoanei. Este necesar de a obtine raspuns la anumite chestiuni, si anume: in ce imprejurari a fost
observata persoana prezentata spre recunoastere, cit timp a fost efectuata observarea, in ce conditii a fost
efectuata observarea, cine a mai urmarit sau putea sa observe. In procesul audierii celui chemat spre a
recunoaste este necesar de a constata anumiti factori obiectivi de urmarire: in ce imprejurari a fost observata
sau auzita persoana, in legatura cu ce imprejurari cel care recunoaste se afla in locul respectiv, in ce timp al
zilei sau noptii a fost efectuata observarea; care au fost conditiile de iluminare, cit timp a durat observarea,
cit si factorii subiectivi, care influenteaza asupra obiectivitatii perceperii: starea vazului si a auzului;
calitatile memoriei, daca destul de bine a memorizat persoana, daca a atras atentia la anumite calitati
individuale, daca le poate descrie, daca dispune de anumite particularitati individuale care-i deosebeste de
alti indivizi, daca e in stare sa identifice persoana in rindul altor persoane asemanatoare.8. Nu este admis de
a prezenta o persoana spre recunoastere mai multor persoane consecutiv, deoarece obiectivitatea
recunoasterii va fi pusa la indoiala, reiesind din faptul ca declaratiile lor vor depinde una de alta. Legea
interzice efectuarea prezentarii spre recunoastere repetat la care participa aceleasi persoane (atit cel prezentat
cit si cel chemat).10.Este deosebit de important respectarea prevederilor legale privind procedura de
prezentare spre recunoastere. Ignorarea cerintelor legii privind prezentarea spre recunoastere a persoanei cu
cel putin patru asistenti procesuali de acelasi sex, asemanatori la exterior, este o incalcare grava care duce la
pierderea valorii probante a datelor obtinute.11.Se considera ca persoanele sunt asemanatoare daca acestea
nu se deosebesc dupa: virsta, forma corpului, inaltime, forma si culoarea fetii, parului, ochilor, coafurii,
culoarea si modelul imbracamintei, daca nu au anumite semne particulare. 14.Datele obtinute in timpul
recunoasterii nu pot fi recunoscute ca probe care prevaleaza asupra altor probe, dar trebuie apreciate in
cumul cu celelalte probe.15.Doar in situatia cind prezentarea spre recunoastere este imposibila se poate
efectua recunoasterea dupa fotografia acestuia.

2.2 Analizati felurile prezentarii spre recunoastere
Prin prezentare spre recunoastere se intelege actul de urmarire penala, care consta din
demons t r ar ea unei per s oane, mar t or ul ui , par t i i vat amat e, banui t ul ui s i i nvi nui t ul ui
cu s copul stabilirii identitatii sau deosebirii in raport cu persoana, obiectul perceput mai inainte de
subiectul prezentarii spre recunoastere in circumstante care se refera la cauza instrumentata fie, imprimarile
video sau sonore.
In dependenta de obiectul prezentat spre recunoastere se deosebesc:
1. r ecunoas t er ea per s oanei ; 2. r ecunoa s t er ea cadavr ul ui ; 3. r ecunoa s t er ea obi ect el or ;
4. r ecunoas t er ea ani mal el or ; 5.recunoasterea incaperilor, terenurilor etc.
Pentru ca prezentarea spre recunoastere sa fie incadrata in limitele legii si sa fie realizat scopul scontat,
trebuie sa existe urmatoarele conditii:Existenta unui dosar penal;Existenta subiectului prezentarii spre
recunoastere, adica a persoanei ce urmeaza in cadrulacestui act sa efectueze identificarea

2.3 Proiectati un proces-verbal de prezentare spre recunoastere a persoanei dupa fotografie
Proces- verbal
de prezentare spre recunoastere dupa fotografie

or. Criuleni 23 februarie 2006

Oter de urmarire penala din cadrul Comisariatului de Politie al raionului Criuleni,locotenent-major de politie
Gheorghe Domineanu, exercitind urmarirea penala in cadruldosarului penal nr. 2006131504 privind omorul lui Mostarciuc
Vladimir si avind invedere declaratiile martorului Semicicov Ilarion din care rezulta ca a retinut semnal-
mentele persoanei care l-a lovit cu cutitul in piept pe vecinul lui, Mostarciuc Vladimir, in temeiul art. 116
alin. (6) din Codul de procedura penala, am procedat la prezenta-rea spre recunoastere dupa fotograe a
persoanei banuite de comiterea infractiunii,despre care fapt, in conformitate cu prevederile art. 260, 261 din
Codul de procedura penala, am intocmit prezentul proces-verbal.
Prezentarea spre recunoastere s-a efectuat in biroul nr. 12, aat in incinta Comisa-riatului raional de
Politie, in conditii de luminozitate naturala, incepind la ora 10 si 15min. si ind terminata la ora 10 si 40
min.La efectuarea acestei actiuni procesuale a asistat Procurorul din Procuratura raio-nului Criuleni, jurist de
rangul II, Ghenadie Topciu, care conduce urmarirea penala incauza data.Martorului Semicicov Ilarion i-au
fost prezentate fotograa banuitului si alte patrufotograi reprezentind persoane cu zionomii si virste
apropiate cu persoana banui-ta. Aceste cinci fotograi au fost anterior lipite pe o plansa, numerotate
cu numere dela 1 la 5 si autenticate cu stampila rotunda a Comisariatului.Datele de identitate (numele si
prenumele, virsta, domiciliul) ale persoanelor dinimagini sunt indicate pe reversul plansei fotograce.
Aceste date nu au fost aratatepersoanei care recunoaste si nici anuntate ei. Inainte de recunoastere,
martorului Semicicov Ilarion i s-a atras atentia asupraobligatiei de a spune adevarul si el a fost prevenit de
raspunderea penala, prevazuta in art. 313 din Codul penal, pentru refuzul de a face declaratii si in art. 312
din Codulpenal, pentru declaratii mincinoase si despre dreptul de a nu face declaratii impotrivasa si
impotriva rudelor sale apropiate.

Semnatura Semicicov Ilarion

In continuare martorului Semicicov Ilarion i s-a cerut sa priveasca atent plansa cufotograi asezata pe
masa din birou si sa indice daca recunoaste pe cineva dintre per-soanele de pe imagini.Dupa ce a privit cu atentie
fotograile de pe plansa, fara nici o ezitare, martorul Semi-cicov Ilarion a indicat fotograa nr. 4, precizind ca aceasta reprezinta
persoana pe carea vazut-o la 20 februarie curent in ograda casei nr. 5 de pe strada Morilor, or. Criuleni, inmomentul cind aceasta
i-a aplicat o lovitura cu cutitul in piept lui Mostarciuc Vladimir.
Semnaturile oterului de urmarire penala si a persoanelor care participala efectuarea actiunii procesuale
Fiind intrebat dupa ce anume a recunoscut in persoana reprezentata in fotograa indicata pe autorul
infractiunei de omor, martorul Semicicov Ilarion a declarat urmatoarele: Am recunoscut aceasta persoana
dupa trasaturile fetei: sprincene stufoase,nasul mare, borcanat si buze diferite ca marime (buza de sus
mai mare ca cea de jos).Fotograa nr. 4 la care a indicat martorul Semicicov Ilarion este fotograa persoa-
nei banuite Lavoseanu Arcadie.Plansa cu fotograile prezentate spre recunoastere si cu nota de pe partea
reversa in care sunt indicate datele de identicare ale persoanelor de pe imagini se anexeazasi fac parte
integranta din prezentul proces-verbal.Procesul-verbal a fost citit martorului indu-i explicat totodata dreptul
de a faceobiectii, care urmeaza a introduse in procesul-verbal. Nu au fost facute obiectii cuprivire la modul
cum a decurs prezentarea spre recunoastere si asupra celor consem-nate in procesul verbal.
Persoana care a facut recunoasterea
semnatura
Semicicov IlarionProcuror in Procuratura raionului Criuleni, jurist de rangul II
semnatura
Ghenadie TopciuOter de urmarire penalalocotenent-major de politie
semnatura
Gheorghe Domineanu



Actele procedurale de verificare a probelor

2.1 (3) Definiti conceptul confruntarii
2.2 (5) Analizati situatiile ce impun efectuarea confruntarii
2.3 (7) Proiectati un proces-verbal de confruntare


2.1 Confruntarea este un procedeu probatoriu complementar, putind fi folosit de catre organul de urmarire
penala in cazul cind se constata ca exista divergente intre declaratiile persoanelor ascultate in aceeasi cauza.
Confruntarea este ascultarea concomitenta a doua persoane cu scopul inlaturarii divergentelor intre
declaratiile anterioare.

2.2 CPP prevede ca in cazul in care exista divergente intre declaratiile persoanelor audiate in aceeasi cauza,
se procedeaza la confruntarea acestor persoane, inclusiv cu cele ale caror declaratii sint defavorabile
banuitului, invinuitului, daca este necesar, pentru aflarea adevarului si inlaturarea
divergentelor. Confruntarea se efectueaza de catre organul de urmarire penala din oficiu sau la cererea
participantilor la proces. Nici un minor nu va fi obligat sa participe la confruntarea cu persoana invinuita
de infractiuni contra integritatii lui fizice si/sau morale.


PROCES VERBAL
de confruntare
mun. Chisinau 17 iulie 2006


Oter de urmarire penala din cadrul Comisariatului de Politie al sectorului Riscani,municipiul Chisinau,
locotenent-major de politie Petru Bugai, exercitind urmarireapenala in cadrul dosarului penal nr.
2006123863 si constatind ca exista divergente intre declaratiile martorilor Serevan Gheorghe (datele de
identitate sunt indicate pepaginile 17, 18) si Jaricov Ruslan (datele de identitate sunt indicate pe paginile 26,
27),pentru aarea adevarului si inlaturarea divergentilor, in temeiul art. 113 din Codul deprocedura penala,
am procedat la confruntarea lor, despre care fapt, potrivit art. 260si 261 din acelas Cod, am intocmit
prezentul proces-verbal.Confruntarea a avut loc in incinta Comisariatului de Politie (biroul nr. 16),
incepindla ora 10 si 20 minute, ind incheiata la ora 11 si 10 minute.Martorii au fost preveniti despre
raspunderea penala, prevazuta in art. 313 dinCodul penal, pentru refuzul de a face declaratii, in art. 312 din
Codul penal, pentrudeclaratii mincinoase, facute cu buna stiinta, precum si despre dreptul de a nu
facedeclaratii impotriva sa si impotriva rudelor sale apropiate.

semnatura
Serevan Gheorghe
semnatura
Jaricov Ruslan
Intrebare pentru martorul Serevan Gheorghe:
- Cunoasteti persoana ce vi se prezinta, cum se numeste si in ce relatii sunteti cuea?
Raspuns
: Persoana care mi se prezinta nu o cunosc, pina azi nu am vazut-o.

semnatura
Serevan Gheorghe

Intrebare pentru martorul Jaricov Ruslan:
- Cunoasteti persoana care vi se prezinta, cum se numeste si in ce relatii sunteticu ea?
Raspuns
: Nu cunosc persoana care mi se prezinta, o vad pentru prima oara.

semnatura
Jaricov Ruslan
Intrebare pentru martorul Serevan Gheorghe:
- Precizati circumstantele accidentului care a avut loc la 14 iulie curent seara lin-ga restaurantul Varna.
Raspuns
: La 14 iulie 2006, in jurul orei 19.00 ne primblam cu sotia pe strada Haidu-cilor. Cind ne-am apropiat de
restaurantul Varna am vazut un grup de tineri care secertau intre ei, injurau si tipau, gesticulind violent.
Semnaturile oterului de urmarire penala si a persoanelor care participala efectuarea actiunii procesuale
Modelul 23


46
Noi ne-am oprit la o distanta de aproximativ 20 de metri de ei si eu am vazut clarcum unul dintre acesti
tineri, de statura inalta, imbracat in pantaloni de culoare grideschis si camasa de culoare alba, l-a lovit in
spate pe un tinar cu un obiect pe care ilavea in mina, apoi acest obiect l-a aruncat in tufari. Barbatul care a
primit lovitura acazut jos, iar ceilalti au rupt-o la fuga. In curind la fata locului au sosit lucratorii de politie si
ambulanta. Ne-am apropiatde colaboratorii politiei si eu le-am spus ca noi am fost martori la incaierarea care
aavut loc si ca cel care a lovit victima a aruncat un obiect in tufari.Politistii, cautind prin tufari, au gasit un
cutit cu urme de singe pe el.

semnatura
Serevan Gheorghe
Intrebare pentru martorul Jaricov Ruslan:
- Dumneavoastra de asemenea ati fost martor al acestui incident, despre ce atideclarat anterior la
interogatoriu. Conrmati declaratiile martorului SerevanGheorghe, pe care le-ati auzit adineari?
Raspuns
: Declaratiile martorului Serevan Gheorghe le-am ascultat si le conrm in intregime. Toate s-au intimplat asa
cum a declarat el. Totodata, vreau sa va declar caeu nu m-am apropiat de tufari si nu cunosc ce fel de obiect
au gasit angajatii politiei. In sera de 14 iulie 2006 eu mergeam in vizita la un prieten de al meu. Trecind
pelinga restaurantul Varna am vazut un grup de barbati tineri, care se certau aprins.Apoi unul dintre ei l-a
lovit pe altul cu ceva in spate, dupa care toti au fugit, iar victimaa ramas culcata la pamint. De ea s-au
apropiat mai multe persoane care treceau pealaturi. A fost chemata ambulanta. Eu am vazut cum medicii i-
au bandajat victimeirana, i-au administrat o injectie si au transportat-o la spital.
semnatura
Jaricov Ruslan
Intrebare pentru martorul Jaricov Ruslan:
- Cu cel fel de haine era imbracat tinarul care l-a lovit pe alt tinar in spate?
Raspuns
: La prima audiere eu am declarat ca barbatul care l-a lovit pe altul in spateera imbracat in haine de culoare
intunecata, iar victima in haine de culoare deschise.Acum ascultind declaratiile martorului Serevan
Gheorghe am inteles ca am gresit.Amintindu-mi cele intimplate in acea zi, pot arma cu siguranta ca cel
care a aplicatlovitura era imbracat in pantaloni de culoare gri deschisa si camasa alba, victima era imbracata
in pantaloni de culoare neagra si camasa de culoare albastra.La primul interogatoriu, care a avut loc indata
dupa accident, eram foarte tulburat subimpresia celor vazute si de aceea am putut sa gresesc la descrierea
hainelor. Fata persoa-nei care a lovit-o pe cealalta am memorizat-o bine si consider ca as putea-o recunoaste.

semnatura
Jaricov Ruslan
Procesul-verbal ne a fost citit de catre oterul de urmarire penala, explicindu-ni-se,totodata dreptul de a face
obiectii, care urmeaza a consemnate in procesul-verbal.Am constatat ca declaratiile inscrise corespund
celor relatate de noi, nu avem obiectii in legatura cu cele consemnate in prezentul proces-verbal.
Martor
semnatura
Serevan GheorgheMartor
semnatura
Jaricov RuslanOter de urmarire penala,locotenent-major de politie
semnatura
Petru Bugai



Actele procedurale privind inlaturarea unor omisiuni vadite

1.1 (3) Definiti conceptul omisiunii vadite
1.2 (5) Analizati situatiile omisiunilor vadite si actele intocmite la inlaturarea acestora
1.3 (7) Proiectati un proces-verbal de inlaturare a omisiunii vadite

1.1 Omisiunea vadita consta in absenta unor mentiuni pe care trebuie sa le cuprinda actul procedural in mod
obligatoriu, mentiuni care trebuie solutionate odata cu fondul cauzei.

1.2 procurorul in ordonanta de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale se va referi
si la chestiunile aratate de articolul 285 aliniatul 6, iar instanta de judecata in dispozitivul chestiunii aratate
la articolele 395 alin.1 pct.4) si 5), 396 pct.3) si 4), 397. Instantele de apel si recurs se pronunta si asupra
chestiunilor complementare aratate la articolul 416.
1. Inlaturarea omisiunilor vadite se face la cerere cu ocazia inminarii actului procedural redactat ori
din oficiu de catre instanta de judecata cu ocazia punerii in executare a hotaririlor judecatoresti.
Astfel instanta de judecata inlatura omisiunile vadite privind chestiunile aratate in prezentul
articol precum si la alte chestiuni:
a. anularii masurii preventive cind condamnatul a fost achitat sau eliberat de pedeapsa;
b. inchiderii detentiei preventive in termenul de ispasire a pedepsei;
c. solutionarea chestiunilor cu privire la soarta corpurilor delicte;
d. determinarii marimii si repartizarii cheltuielilor judiciare;

2. Inlaturarea omisiunilor vadite de catre procuror se face cu intocmirea procesului verbal iar
instanta de judecata prin incheiere, care se anexeaza la hotaririle respective, fiind inminate
totodata in copie partilor interesate.
3. La inlaturarea omisiunilor vadite partile pot fi chemate spre a da explicatii.

Pentru inlaturarea omisiunilor privind anumite chestiuni complementare partile si alte persoane interesate
pot folosi calea apelului sau dupa caz a recursului in conditiile prezentului Cod, fapt care nu impiedica in
termenul prevazut de articolul 402 instanta de fond sa inlature omisiunile vadite potrivit procedurii stabilite
de articolul comentat.

1.3 PROCES-VERBAL
de inlaturare a omisiunilor vadite
or. Orhei 23 mai 2006
Procuror in Procuratura raionului Orhei, jurist de rangul I Vasile Cornea, studiindmaterialele existente in
dosarul penal nr. 2006486913, inceput la 28 aprilie 2006 inbaza plingerii lui Covata Dionis privind
sustragerea din garajul lui a unor materiale deconstructie, in cadrul caruia a fost pus sub invinuire Bobocel
Adrian pentru savirsireainfractiunii prevazute in art. 186 alin. (1) din Codul penal, iar ulterior, din motivul
capartea vatamata si invinuitul s-au impacat, urmarirea penala ind incetata, am con-statat ca in ordonanta
de incetare a urmaririi penale din 19 mai curent s-a omis luareaurmatoarelor masuri:1. restituirea lucrurilor
ridicate in cadrul perchezitiei la domiciliul invinuitului Bo-bocel Adrian (a hainelor in care el era imbracat in
timpul furtului si a incaltamintei, pecare se presupunea ca ar fost urme de vopsea, care a fost varsata din
cutia pe care invinuitul in momentul savirsirii infractiunii a scapat-o jos);2. ridicarea masurilor asiguratorii
(deoarece invinuitul i-a restituit integral partiicivile contravaloarea bunurilor sustrase).Avind in vedere cele
constatate si in temeiul art. 250 din Codul de procedura pe-nala, am procedat la inlaturarea omisiunilor
vadite prin dispunerea:a) restituirii lucrurilor ridicate in cadrul perchezitiei;b) revocarea masurilor
asiguratorii pentru repararea prejudiciului (scoaterea bu-nurilor mobile de sub sechestru).Referitor la
masurile luate pentru inlaturarea omisiunilor vadite s-au intocmit acte-le procedurale corespunzatoare,
respectiv:a) ordonanta privind restituirea lucrurilor ridicate in cadrul perchezitiei;b) ordonanta privind
scoaterea bunurilor de sub sechestru.Prezentul proces-verbal a fost intocmit in conformitate cu prevederile
art. 249 alin.(3) din Codul de procedura penala.
Procuror in Procuratura raionului Orhei, jurist de rangul I
semnatura
Vasile Cornea




Actele procedurale privind sesizarea despre savirsirea infractiunii

1.1 (3) Definiti conceptul sesizarii despre savirsirea infractiunii
1.2 (5) Evidentiati felurile sesizarii despre savirsirea infractiunii
1.3 (7) Proiectati un proces-verbal al autodenuntarii despre savirsirea infractiunii

1.1 Faza urmaririi penale, adica activitatea procesuala ce se desfasoara in aceasta faza, ca orice activitate
judiciara, implica interventia unui act care sa determine declansarea sa. Acest act procesual dinamizator
este sesizarea, care constituie primul moment in desfasurarea activitatii de urmarire penala. Sesizarea
constituie deci punctul de plecare l urmarii penale; fara o sesizare urmarirea penala nu poate incepe.
1.2 Organul de urmarire penala poate fi sesizat despre savirsirea sau pregatirea pentru savirsirea unei
infractiuni prevazute de Codul penal prin:
1) plingere;
2) denunt;
3) autodenunt;
4) depistarea infractiunii nemijlocit de catre colaboratorii organului de urmarire penala.
Plingerea este instiintarea facuta de o persoana fizica sau de o persoana juridica careia i s-a cauzat un
prejudiciu prin infractiune.
(2) Denuntul este instiintarea facuta de o persoana fizica sau de o persoana juridica despre savirsirea unei
infractiuni. Autodenuntarea este instiintarea benevola facuta de o persoana fizica sau de o persoana juridica
despre savirsirea de catre ea a unei infractiuni in cazul in care organele de urmarire penala nu sint la curent
cu aceasta fapta.

1.3 PROCES-VERBAL
de consemnare a autodenuntarii orale
mun. Balti 21 februarie 2006
Oter de urmarire penala din cadrul Comisariatului de Politie al municipiul Balti,maior de politie Oleg
Mosneaga, in conformitate cu prevederile art. 263 alin. (5) si art.264 alin. (2) si (3) din Codul de procedura
penala am intocmit prezentul proces-verbaldespre faptul ca astazi, data de mai sus, ora 19 si 40 min. la
Comisariatul de Politie almun. Balti s-a prezentat Taracuta Leonid, nascut la 10 mai 1970 in com. Recea,
raionulRiscani, Republica Moldova, posesor al buletinului de identitate seria B nr. 32785499,eliberat la 16
iunie 1999 de of. nr. 91, domiciliat in mun. Balti, str. Cojocarilor, nr. 93, ap.16, anuntind ca doreste sa faca o
declaratie de autodenuntare.Potrivit prevederilor art. 264 alin. (3) din Codul de procedura penala, lui
Taracuta Leo-nid, inainte de a face declaratia de autodenuntare, i s-a explicat dreptul de a nu spune ni-mic si
de a nu se autoincrimina, precum si faptul ca, in caz de autocalomnie, care impiedicaconstatarea adevarului,
el nu va avea dreptul la repararea prejudiciului in conditiile legii.
semnatura
Taracuta Leonid
In continuare Taracuta Leonid a instiintat urmatoarele:La 20 februarie 2006, in jurul orei 22, in mun. Balti,
pe str. Nufarului, in apropiereabaii, am intilnit o femeie necunoscuta, in virsta de vreo 40 de ani, si,
folosindu-ma defaptul ca in apropriere nu era nimeni, am amenintat-o cu cutitul si i-am sustras blana in care
era imbracata, caciula de ondatra, un inel de aur, ceasul de mina si portmone-ul, in care erau 1500 (una mie
cinci sute) lei.Astazi, in jurul orei 15, nu departe de locul unde am comis acest act de tilharie, afost retinut
prietenul meu, Gradinaru Mihail, care se intorcea acasa, dupa ospatul or-ganizat de mine. Partea vatamata a
recunoscut in persoana lui Gradinaru Mihail, dupahaine si statura, persoana care a atacat-o aseara.Dupa
retinerea si recunoasterea prietenului meu, a inceput sa ma mustre constiin-ta ca el va avea de suferit in urma
actiunilor mele. In retinerea lui sunt vinovat eu, de-oarece nu l-am instiintat despre infractiunea care am
comis-o si i-am permis sa imbra-ce paltonul si chipiul in care eram imbracat in momentul savirsirii actului
de tilharie.Locul unde am ascuns lucrurile sustrase il voi indica si voi restitui aceste lucruri.Rog sa e
eliberat prietenul meu Gradinaru Mihail.Aceasta declaratie de autodenuntare a fost inregistrata pe banda
magnetica, indutilizat magnetofonul de tip Sony, dupa care inregistrarea audio a fost reprodusa
in intregime in fata lui Taracuta Leonid, care a conrmat justetea celor inregistrate. Case-ta cu inscrierea
audio se anexeaza la prezentul proces-verbal.Procesul-verbal l-am citit, il semnez, conrm exactitatea
continutului lui.
Persoana care a facutdeclaratia de autodenuntare
semnatura

Taracuta LeonidOter de urmarire penala,maior de politie
semnatura

Oleg Mosneaga




Actele procesuale cu participarea expertului

2.1 (3) Definiti notiunea de expert (participant in activitatea de urmarire penala)

2.2 (5) Evidentiati atributiile expertului ca participant in activitatea de urmarire penala

2.3 (7) Proiectati un raport de expertiza medico-legala

2.1 Expertul este persoana numita pentru a efectua investigatii in cazurile prevazute de prezentul cod, care
nu este interesata in rezultatele cauzei penale si care, aplicind cunostintele speciale din domeniul stiintei,
tehnicii, artei si din alte domenii, prezinta rapoarte in baza acestora.
(2) Expertul nu poate fi numit sau in alt mod implicat in procesul penal ca expert in probleme juridice.

2.2 Expertul judiciar are dreptul:
a) sa ia cunostinta, in conditiile legii, de materialele din dosar, sa solicite materiale
suplimentare necesare pentru intocmirea raportului de expertiza;
b) sa indice in raportul de expertiza existenta unor circumstante importante pentru cauza, in
privinta carora nu au fost inaintate
Din continutul alin. 2 este evidenta inadmisibilitatea dispunerii expertizei pentru stabilirea aspectului cauzei
penale ce pot fi constatate printr-o analiza directa a mijloacelor de proba in baza cunostintelor profesionale
ale ofiterului de urmarire penala, procurorului ori judecatorului.
Bunaoara nu se poate cere expertului sa determine daca baioneta ridicata prin perchezitie constituie arma
alba ori stabilirea vinovatiei sau nevinovatiei banuitului, invinuitului, inculpatului s.a. , asupra carora trebuie
sa se pronunte organul de urmarire penala si judecatorul in baza cunostintelor juridice.

1.3
Ministerul Sanatatii al Republicii Moldova
DOCUMENTATIE MEDICALA
Centrul de Medicina Legala
Formular Nr. 170/e

RAPORT
DE EXPERTIZA MEDICO-LEGALA
Nr.
68

In baza ordonantei (deciziei) de efectuare a constatarii medico-legaleba leziunilor corporale

din 25 ianuarie 2011
in incinta Centrului de Medicina Legala mun. Chisinau

expertul (tii) medico-legal (i) Romascu Ion, medic-legist, gradul superior
numele, prenumele, functia, stagiul
Categoria I, doctor in medicina legala
ategoria, gradul stiintific si titlul
a (au) efectuat expertiza medico-legala a Cetateanului Crudu Vasile

Drepturile si obligatiile expertului, prevazute de
art.
88 a CPP al Republicii Moldova, au fost
explicate.

Despre raspunderea pentru refuzul sau eschivarea de la darea concluziei, sau darea premeditata a unor
concluzii false,

expertul (tii) a (au) fost preintimpinat (ti) in conformitate
cu art.
312 a CP al Republicii Moldova

Expertul (tii) Romascu Ion Semnatur(a)(ile)





La expertiza au asistat Ofiterul de urmarire penala din cadrul Comisariatului de Politia al sect.
Botanica

Cojocaru Anatolie


Expertiza a fost inceputa la 26 ianuarie 20 11
Raportul de expertiza a fost terminat 26 ianuarie 20 11
RAPORTUL DE EXPERTIZA se expune pe 2 foi


















INTREBARI CATRE SOLUTIONARE:

a) sunt prezente pe corpul lui Crudu Vasile semne de vatamare corporala?
b) care este tipul, localizarea, caracterul, mecanismul vatamarii corporale?
c) reecta leziunile corporale anumite particularitati specice ale obiectului traumatic?
d) care este vechimea leziunilor corporale?

CIRCUMSTANTELE:

Conform ordonantei, pe data de 25 ianuarie 2011, la Comisariatul de Politie mun. Chisinau, sect.
Botanica s-a adresat cu o plingere Crudu Vasile, declarind ca la data de 24 ianuarie 2011 aproximativ
la orele 17:30 se intorcea de la serviciu si a urcat in rutiera 184 de pe str. Bogdan Voievod 34.
Aproximativ pe la orele 17:50 in aceasi rutiera pe str. Trandafirilor a observat cum o persoana de gen
masculin in virsta de aproximativ 20-22 ani a introdus mina in buzunarul unei domnisoare care se afla
in aceasi rutiera de unde a sustras un telefon mobil, dupa care a rugat imediat soferul rutierei sa
opreasca autovehicolul. Observind aceasta, Crudu Vasile a coborit repede din urma faptuitorului si
incercind sa-l retina, primul i-a aplicat 2 lovituri in regiunea fetei dupa care a parasit in fuga locul
comiterii faptei.


DIN SPUSELE PATIMASULUI: pe data de 24 ianuarie in jurul orelor 17:50 pe str. Trandafirilor
incercind sa retin persoana care a sustras un telefon mobil in timp ce se deplasa cu rutiera nr. 184
strada, m-a lovit cu pumnii de 2 ori in regiunea fetei. Dupa ajutor medical nu m-am adresat.

PLINGERI: dureri in regiunea loviturilor.

OBIECTIV: in jurul ochiului sting se determina echimoza visiniu-albaistrie cu dimensiunile 7x5cm.,
hremoragie subconjunctivala la unghiul extern de culoare rosu-intunecat, edem al tesuturilor moi.
Echimoza analogica se determina in regiunea zigomatica pe stinga 5x4cm.,edem al tesuturilor moi si in
regiunea zigomatica pe dreapta 5x5cm., edem moderat al tesuturilor moi. Alte leziuni nu sint.


C O N C L U Z I I :


La examinarea medico-legala a cet. Crudu Vasile au fost depistate echimoze si edem al
tesuturilor moi in jurul ochiului sting si in regiunea zigomatica bilateral, hemoragie subconjunctivala la
ochiul sting, care puteau sa apara in rezultatul lovirii cu un corp dur-contodent, inclusiv si cu pumnul,
posibil in timpul si circumstantele indicate si, deoarece au dus la dereglare de scurta durata a sanatatii
pina la 21 zile, corespund categoriei vatamari corporale USOARE.



EXPERT-JUDICIAR semnatura Romascu Ion
MEDIC LEGIST






Actele procesuale cu participarea specialistului
(3) Definiti notiunea de specialist (participant in activitatea de urmarire penala)
In conformitate cu CCP specialistul este persoana chemata de catre OUP sau instanta de judecata sa
participe la efectuarea anumitor actiuni prevazute de CCP, cum ar fi: constatarea tehnico-stiintifica si
medico-legala. Specialistul este persoana ce poseda suficiente cunostinte si deprinderi speciale pentru a
acorda ajutorul necesar OUP si inst.de judecata in cadrul probatoriului.

1.2 (5) Evidentiati atributiile specialistului ca participant in activitatea de urmarire penala
Inaintea inceperii oricaror actiuni procesuale, OUP stabileste intii de toate identitatea si competenta
specialistului, domiciliul lui si in ce relatii se afla cu participantii la proces. Lui ii sunt explicate drepturile si
obligatiile si este prevenit despre refuzul sau eschivarea de a-si indeplini atributiile, fapt care este consemnat
intr-un proces-verbal. Astfel conform CCP ,specialistul, este obligat sa se prezinte la chemarea OUPsau a
instantei, sa prezinte documente ce confirma calificarea lui de specialist, sa comunice OUP despre
experienta sa in domeniu si despre relatiile sale cu persoanele participane in cauza penal.
Deasemenea acesta este obligat sa se afle la locul efectuarii actiunii procesuale atita timp cit este necesar
pentru asigurarea ajutorului ca specialist si sa nu paraseasca acel loc fara permisiunea OUP. Specialistul
trebuie sa-si aplice toate cunostintele si deprinderile speciale pentru acordarea ajutorului la
descoperirea,fixarea sau excluderea probelur, la aplicarea mijloacelor tehnice, la formularea intrebarilor
pentru expert, sa faca concluzii de constatare tehnico-stiintifice si medico-legale si sa nu comunice
circumstantele ce i-ai devenit cunoscute in legatura cu efectuarea anumitor actiuni procesuale (informatii ce
se refera la inviolabilitatea vietii private, informatii ce reprezinta secret de stat, comercial..).
Specialistul efectueaza constatari tehnico-stiintifice doar asupra materialelor si informatiilor puse la
dispozitie de catre OUP, el nu are dreptul de a-si insusi atributii de OUP sau de organ de control.

1.3(7) Proiectati un raport de constatare tehnico-stiintifica
Comisariatul de politie buiucani
Nr. 12345 din 06.06.2012

Raport de constatare tehnico-stiintific

Subsemnatul Andrei Topa, specialist desemnat de comisariatul de politie raionul Buiucani, pentru
intocmirea unui raport de constatare tehnico-stiintific,conform solicitarii Comisariatului de politie Centru,
necesar in interesul solutionarii cauzei penale nr 40040,am primit urmatoarele bunuri:
Telefon mobil marca Nokia n-900, seria IMEI 25648965478, cu cartela SIM Moldcell,seria41258 de
capacitatea 2 GB

Obiectivele constatarii:
Efectuarea perchezitiei informatice,avindu-se in vedere urmatoarele aspecte:
Examinarea datelor si fisierelor de orice tip existente in telefon si cardul de memorie,descoperirea
datelor privind mesajele de tip sms si a fisierelor de orice tip modificate sau sterse,continutul
cardului de memorie.
Desfasurarea constatarii tehnico-stiintifice:
Pentru realizarea analizei s-au folosit urmatoarele:
-Sistemul de calcul Mahuat 3.2 GHz
-aplicatii software
-cititor de cartele SIM, tip 4582
Pe parcursul efectuarii constatarii nu au fost primite alte indicatii suplimentare de la comisariatul de
politie centru.
Probele au fost inspectate vizual,au fost verificate elementele de identificare,au fost fotografiate si
apoi au fost analizate din punct de vedere al continutului lor.
Telefonul mobil si cartela SIM au fost analizate si s-a determinat faptul ca acestea nu prezinta
modificari la nivel hardware.
In urma analizei efectuate asupra telefonului de marca Nokia n-900 s-a depistat ca el e protejat de
codul de siguranta 4122
Informatiile aflate pe cartela SIM, Moldcell au fost extrase cu ajutorul cititorului de cartele SIM
conectat la sistemul de calcul MAguay 302GHz.

Concluzii:
In contextul celor prezentate anterior,se poate formula urmatorul raspuns la solicitare formulata:
Datele care au putut fi recuperate din telefonul mobil marca Nokia n-900, cartela SIM Moldcell au
fost salvate pe un suport de memorie DVD inscriptionat 06.06.2012, anexat la prezentul raport.

Andrei Topa _____________

Actele procesuale de stringere a probelor
1.1 Definiti actul procedural de stringere a probelor.
Actele prin care se concretizeaza activitatea de stringere a probelor.
1. Actele procedurale de dispozitie de regula intra in atributiile procurorului, prin exceptie in
atributiile organelor de cercetare penala
2. Actele procedurale care constituie de fapt materialitatea actului procesual se realizeaza de regula de
organele de cercetare penala
Toate aceste acte se materializeaza in scris intr-un dosar numit dosar de UP care cuprinde anumite forme si
un anumit continut si care trebuie sa garanteze dreptul la un proces echitabil si dr. la aparare. In esenta, UP
ii sunt aplicabile regulile desfasurarii procesului penal. In faza de UP se aplica toate regulile de baza ale
procesului penal cu anumite particularitati. Regula este rolul activ al organelor de UP ( art. 202 Cpr.pen. ),
dar in faza de UP se aplica si reguli specifice.

1.2 Evidentiati rolul actelor procedurale de stringere a probelor.
Scopurile stringerii probelor :
1) existenta infractiunilor-exisstenta in materialittaea sa a faptei care imbraca trasaturile
infractiunii,indiferent daca e vorba de o infractiune consumata/de o tentativa.
2) Identificarea faptuitorului/lor-aflarea datelor necesare cunoasterii faptuitorilor sub aspectul
participatiei penale.
In vederea aflarii adevarului, anchetatorul trebuie sa clarifice toate aspectele cazului pe baza probelor.

1.3 Proiectati un proces-verbal de cercetare la fata locului.
PROCES-VERBAL
de cercetare la fata locului
mun. Chisinau 22 martie 2012

Ofiter de urmarire penala din cadrul Comisariatului de Politie al sectorului Buiucani, municipiul
Chisinau, maior de politie Alexei Burac, impreuna cu procurorul in Procuratura sect. Buiucani, jurist de
rangul I Veniamin Ciolacu, specialistul expert-criminalist la acelasi Comisariat, locotenent de politie Mircea
Jacota, specialistul medic-legist Corneliu Bostan, in baza sesizarii ofiterului superior de serviciu din Sectia
de garda a Comisariatului de Politie al sect. Buiucani cu privire la faptul ca in apartamentul nr. 36 al
imobilului cu nr. 98 din str. Ferarilor, mun. Chisinau, se afla o persoana de sex masculin injunghiata, in
conformitate cu prevederile art. 118 din Codul de procedura penala, ne-am deplasat la fata locului si am
efectuat cercetarea, despre care fapt, in conformitate cu prevederile art. 260 si 261 din acelasi Cod, am
intocmit prezentul proces-verbal.
Specialistului expert-criminalist, Mircea Jocata si specialistului medic-legist Corneliu Bostan li s-au
explicat drepturile si obligatiile prevazute in art. 87 din Codul de procedura penala si au fost preveniti de
raspunderea pentru refuzul sau eschivarea de a-si indeplini obligatiile.
semnatura Mircea Jocata
semnatura Corneliu Bostan

La scara blocului, la adresa indicata, grupul operativ a fost intimpinat de Taras Olealin, domiciliat in
mun. Chisinau, str. Columna, nr. 115/2, ap. 50 telefon 24.16.12, care a anuntat ca el este unchiul victimei
Olealin Nicolai, in varsta de 21 ani, student la departamentul de limbi straine al Universitatii Libere
Internationale din Moldova, si ca a depistat in apartament cadavrul nepotului astazi la ora 13.50, anuntind
urgent politia. Olealin Taras a precizat ca nu a miscat cadavrul, nu a miscat pozitia obiectelor din jur si nu a
permis accesul nici a unei persoane in locul respectiv. Ulterior cercetarea la fata locului s-a efectuat in
prezenta lui Olealin Taras.
In cadrul cercetarilor s-a constatat ca locuinta in care a fost gasita victima este un apartament inchiriat
de victima, situat la etajul 5 al imobilului cu nr. 98 din str. Ferarilor, la ultimul etaj. Garsoniera se compune
din hol, bucatarie, baie, camera propriu-zisa si balcon. Pe scarile imobilului se observa urme de incaltaminte
impregnate in o substanta lipicioasa de culoare bruna-roscata, care pare a fi sange, mai slab impregnate si
vizibile la nivelul etajelor 3 si 4 si mai vizibile de la etajul 5. Aceste urme erau orientate de la etajul 5 spre
parter, pe palierul din fata usii deacces in garsoniera acestea erau bine impregnate cu un lichid asemanator
cu sangele. Trei dintre aceste urme au fost ridicate prin fotografierea metrica, constatind ca apartin unui
pantof de marimea 38.

Semnaturile ofiterului de urmarire penala si a persoanelor care participa
la efectuarea actiunii procesuale
De asemenea, in fata acestei usi se mai observa pete de culoare brun-roscat ce par a fi de sange, dispuse sub
forma de pete pe cimentul palierului si in fata pragului usii. Procedand la examinarea usii de acces am
constat ca ea este confectionata din
lemn de culoare alba, sistemul de asigurare al usii este de tip broasca-yala. S-a stabilit ca usa a fost fortata
spre exterior (usa se deschide spre camera), partea fixa a sistemului de asigurare din tocul usii a fost smuls si
se gaseste in interiorul holului la o distanta de aproximativ 30-40 cm de tocul usii, iar limba de la yala este
indoita spre exterior.
Din cercetari s-a constatat ca usa a fost fortata de unchiul victimei Olealin Taras, care a venit la Olealin
Nicolai si, observand singele din fata usii, a fortat usa pentru a vedea ce s-a intamplat cu nepotul sau.
S-a stabilit ca usa garsonierei, care se deschide spre interior, permite o deschidere de circa 35-40 cm.
Dupa ce patrundem pe usa de acces si ajungem in holul locuintei avand dimensiunile de 1.5x 2.5 metri,
constatam ca usa nu se putea deschide deoarece pe hol, in pozitie culcata pe spate, se afla cadavrul unui
tanar de 20-25 ani, avind capul orientat spre usa de acces iar picioarele spre camera. Capul victimei se afla la
o distanta de circa 15-20 cm de tablia usii, spre tocul usii unde sunt dispuse balamalele. Mana dreapta se afla
sub corp, iar mana stanga flexata din cot se sprijina pe abdomen. Picioarele sunt intinse, in prelungirea
corpului, corpul intors cu fata inspre partea dreapta. Cadavrul este aproape gol, avand pe el doar o pereche
de chiloti de baie.
La examinarea exterioara a cadavrului se constata ca la nivelul fruntii prezinta mai multe lovituri, cea
mai impregnata avand forma de V, deschiderea dintre laturi fiind de 1.5 cm, la nivelul gatului, in partea
dreapta prezinta doua plagi injunghiate, in zona pectorala stanga prezinta in regiunea inimii un numar de 28
plagi intepate. De asemenea, numeroase plagi injunghiate se observa la nivelul membrelor superioare si
inferioare.
Pe hol, pe partea stanga in sensul de acces, se afla un cuier in care sunt urmatoarele obiecte de
imbracaminte: o scurta de piele barbateasca, culoare neagra, un fular din lana, culoare gri, tip militar
(politist), o caciula din blana de astrahan, culoare brumarie. Langa cuier se afla o masuta de lemn pe care
sunt asezate doua aparate de telefon, unul de culoare gri, iar celalalt de culoare crem, o carte cuprinzind lista
abonatilor la serviciul telefonic din orasul Chisinau, un pix de plastic de culoare albastra. Holul este
mochetat cu mocheta de culoare verde. Mocheta este imbibata cu un lichid ce pare a fi sange. Urme si stropi
de culoare brun-roscata se observa pe peretii holului.
In partea dreapta a holului se afl a usa de acces in bucatarie. In partea dreapta se afla usa de acces, iar
holul continua in fata cu camera de locuit propriu-zisa. Atat tablia usii de la bucatarie, cat si tablia usii de la
baie sunt stropite cu un lichid ce pare a fi singe. Linga capul victimei pe hol se afl a o pereche de papuci de
casa de plus pentru dama, culoare alba, stropiti cu lichid ce pare a fi sange. Pe hol, langa

Semnaturile ofiterului de urmarire penala si a persoanelor care participa
la efectuarea actiunii procesuale

peretele din dreapta intre usa de la bucatarie si usa de la baie se afl a patru sacose din fis de culoare verde,
asezate una peste alta.
In partea stanga a cadavrului se gaseste un lantisor de metal de culoare galbena, rupt.Pe tablia usii de la
baie, dinspre hol, se observa doua urme papilare impregnate cu lichid ce pare a fi sange, ale caror creste
papilare sunt bine evidentiate. Patrunzand in baie, se observa langa cada un prosop de baie, imbibat cu lichid
de culoare bruna-roscata, iar in cada sunt doua cutite de bucatarie. In cada se afla apa, aproximativ 10% din
capacitatea cadei. Robinetul este inchis.
Patrunzand in camera constatam ca aceasta are dimensiunile de 4 x 3 metri, avind urmatoarele piese de
mobilier: in partea stinga linga perete se afla un pat recamier. La capatul acestuia se afla o noptiera, pe
peretele opus usii de acces in camera dinspre hol se gaseste o biblioteca, iar in partea dreapta, imediat dupa
usa, se afla o masuta cu doua fotolii. Linga masuta, in colt, se afla un televizor color de marca Panasonic
si un aparat video-recorder. Intre biblioteca si televizor este usa de acces spre balcon. Langa aceasta usa pe
podea au fost descoperite trei mucuri de tigara.
Procedand la examinarea camerei, se constata ca langa tablia patului spre hol se afla un scaun fara
tablie de sezut, pe acesta se observa urme de culoare bruna-roscata. Langa pat, pe podea, se afla un
geamantan cu obiecte din imbracaminte de dama (trei camasi de culoare alba de noapte, doua perechi de
chiloti de culoare albastra) unele dintre acestea sunt imbibate cu un lichid de culoare bruna-roscata, probabil
sange. Tot aici gasim, intr-o punga de nylon, o bluza de trening Adidas de culoare albastra, un tricou
barbatesc de culoare albastra, in dungi, care prezinta mai multe taieturi in partea stanga superioara, costumul
de sport si tricoul sunt imbibate cu un lichid de aceeasi culoare, ce pare a fi sange. Pe podea langa pat, se
gaseste un prezervativ folosit, un lantisor din metal de culoare galbena cu medalion.
Patul este ravasit, doua perne si fata de plapuma sunt imbibate cu lichid de culoare bruna-roscata. Pete
de aceeasi culoare in forma de manjituri si stropi de diferite dimensiuni se observa si pe peretele de langa
pat. Pe masuta se afla o scrumiera plina cu un lichid inchegat, de culoare bruna-roscata, probabil sange, si
coji de seminte de fl oarea-soarelui. Aici se gaseste si o reteta medicala, eliberata, pe numele Rosior Maria
de 19 ani. Pe biblioteca se gaseste o poseta de dama in care se afla produse cosmetice si o bancnota de 50
(cincizeci) dolari americani. Pe masuta se mai gasesc fotografii color infatisand trei fete, fotografiate in grup
si separat.
Patrunzand din camera pe balcon, s-a constatat ca aici este o cutie din carton goala, cu dimensiunile
40x40x60 cm, si patru placi de teracota de culoare alba.
Bucataria are dimensiunile 3,7x2,1 metri. In bucatarie linga peretele din partea
dreapta se afl a un dulap tip bufet din melamina de culoare alba, un aragaz cu patru
ochiuri. Langa peretele din partea stanga se gaseste o masa acoperita cu musama de culoare galbena. In jurul
mesei se afla cinci scaune curbate, tapitate cu plus de culoare grena.
Semnaturile ofiterului de urmarire penala si a persoanelor care participa
la efectuarea actiunii procesuale
Pe masa sunt patru pahare cu picior, din sticla, goale, patru cesti de cafea goale si tot atatea farfurii cu
resturi de mancare, doua sticle de 0,5 litri cu etichete cu inscriptia Divin Barza Alba, goale, doua dopuri
din plastic, o solnita.
Pe podea se afla o mocheta de culoare verde pe care, la distanta de 20 cm de la prag, au fost gasite
doua pete de culoare brun-roscata, avand dimensiunile de, respectiv, 0.5x1 cm si 1x1 cm.
In urma cercetarii criminalistice au fost ridicate urmatoarele urme papilare:
1. Din hol:
a) pe usa de acces in baie, partea exterioara 1 urma;
b) pe usa de acces in bucatarie, partea exterioara 3 urme.
2. Din baie:
a) pe usa de acces, partea inferioara 2 urme;
b) pe peretele din dreapta din baie 1 urma.
3. Din bucatarie:
a) de pe usa dulapului de tip bufet 2 urme;
b) de pe un pahar cu picior din sticla 3 urme;
c) de pe doua cesti de cafea respectiv 2 si 3 urme.
4. Din camera:
a) de pe usa de la balcon, partea interioara 2 urme;
b) de pe usa de acces dinspre hol in camera 2 urme.
Toate aceste urme papilare au fost ridicate pe pelicula adeziva tip folio, ambulate in 4 plicuri (nr. 1, 2, 3, 4),
sigilate cu sigiliul M.A.I. nr. 06913.
De asemenea, au fost ridicate pentru a fi examinate de expertii Centrului de Medicina Legala urmatoarele
obiecte si imbracaminte, pe care se observa urme de culoare brun-roscata, cu aspect de sange:
- mocheta din hol;
- o pereche de papuci pentru dama;
- un prosop de baie;
- doua fete de perna de culoare deschisa;
- o fata de plapuma de culoare alb-albastra;
- o bluza de trening de culoare albastra Adidas
- un tricou barbatesc de culoare albastra in dungi;
- o camasa de noapte de culoare alba cu dantela;
- o pereche de chiloti de culoare albastra;
- mocheta din bucatarie.
Toate aceste lucruri au fost ambalate in patru cutii mari de carton (nr. 5, 6, 7, 8),
sigilate cu sigiliul M.A.I. nr. 06913.
Au mai fost ridicate:
- trei mucuri de tigara descoperite pe podeaua camerei;
- cojile de fl oarea-soarelui afl ate in scrumiera de pe masuta;

Semnaturile ofiterului de urmarire penala si a persoanelor care participa
la efectuarea actiunii procesuale


- prezervativul folosit, gasit langa pat (au fost ambalate in 3 plicuri (nr. 9, 10, 11) si sigilate cu sigiliul
M.A.I. nr. 06913);
- urme cu aspect de sange razuite de pe tablia usilor de la bucatarie si de la baie, de pe scrumiera
(ambalate in 3 plicuri (nr. 12, 13, 14), sigilate cu sigiliul M.A.I. nr. 06913);
Au fost ridicate si cele doua lantisoare, fotografi ile gasite, poseta de dama, reteta medicala, care au
fost ambalate intr-o cutie de carton (nr. 15) si sigilate cu sigiliul MA.I. nr. 06913.
Cercetarea la fata locului a inceput la ora 15 si 20 minute, s-a efectuat la lumina zilei si la lumina artifi
ciala si s-a terminat la ora 20 si 10 minute.
La fata locului s-au efectuat fotografi i judiciare cu aparatul de fotografi at marca Nikon cu film tip
Azocolor, cu lampa multi-blitz. S-a efectuat schita locului faptei.
Plansele cu fotografi i judiciare si schita locului faptei se anexeaza la prezentul proces-verbal.
Dupa terminarea cercetarii locului faptei s-a dispus ridicarea cadavrului si transportarea la morga
Centrului de Medicina Legala in vederea efectuarii necropsiei.
Procesul-verbal a fost intocmit intr-un singur exemplar si citit in fata celor prezenti la fata locului, care
n-au formulat obiectii si observatii cu privire la modul in care s-a efectuat cercetarea la fata locului si cu
privire la cele consemnate in procesul-verbal.

Specialist expert-criminalist,
locotenent de politie semnatura Mircea Jacota

Medic-legist semnatura Corneliu Bostan

Persoana asistenta semnatura Taras Olealin

Procuror in Procuratura sect. Buiucani,
jurist de rangul I semnatura Valentin Ciolacu

Oftier de urmarire penala,
maior de politie semnatura Alexei Burac



Actele procesuale de verificare a probelor
2.1 Identificati importanta actelor de verificare a probelor in faza urmaririi penale
Verificarea declaratiilor la locul infractiuni este un procedeu special de obtinere a declaratiilor ale
martorilor,partii vatamate, banuitului ,invinuitului in faza de urmarire .Importanta actelor de verificare a
probelor are seosebita valoare in vederea stabilirii veridicitatii sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe
care le constitue proba cu realitatea obiectiva.Reprezentantul OUP ,apreciind informatia obtinuta anterior
,decide efectuarea acestei actiuni procesuale in scopul de a concretiza ,verifica ,dar si de aobtine noi
informatii.
Verificarea declaratiilor la fata are tangente si cu alte actiuni procesuale,de ex cu audierea , deoarece
persoana depune declaratii la locul comiterii faptei,tinind cont de anumite imprejurari.,precum si tangential
cu cercetarea la fata locului .Scopul verificarii consta in analiza si precizarea declaratiilor persoanelor
audiate anterior In desfasurarea procesului penal,invocarea si propunerea de probe ,admiterea si
administrarea constitue un fascicul de actiuni procesuale vitale ,indreptate spre stabilirea circumstantelor
cauzei .
Verificarea probelor poate avea loc prin aplicarea procedeurilor probatorii prevazute de cod , consta in
analiza probelor strinse ,coroborare cu alte probe ,stringerea de noi probe si verificarea sursei de
provinienta.Astfel procesul de verificare a probelor este o activitate a OUP , procurorului si instantei menite
sa constate veridicitatea probei sub aspectul corespunderii acestora cu aspectul datelor de fapt .

2.2 Evidentiati deosebirile verificarii declaratiilor la fata locului de reconstituirea faptei
Reconstituirea faptei este un procedeu probatoriu,care consta in reconstiruirea integrala sau partiala a
faptei la fata locului cu participarea faptuitorului prin reproducerea anumitor actiuni sau altor circumstante
in care s-a produs fapta .Prin reconstituirea faptei se incearca a constata posibilitatea reproducerii anumitor
fapte sau circumstante in conditii determinate de timpul si spatiul stabilit ,precizarea anumitor date stabilita
in prealabil ,putind fi administrate si unele noi.
Verificarea declaratiilor de la locul infractiunii consta in verificarea si precizarea unor declaratii
anterioare ale martorilor partii vatamate, banuitului ,invinuitului in faza de urmarire . Totusi aceasta actiune
desi are tangente cu si cu alte actiuni procesuale,de ex cu audierea , deoarece persoana depune declaratii la
locul comiterii faptei,tinind cont de anumite imprejurari.,precum si tangential cu cercetarea la fata
locului,cea din prima se efectueaza doar cu scopul de a verifica declaratiile si nu de a cerceta ca atare locul
.Constatarea unor noi probe , permite ridicarea si colectarea lor .Deci deosebirea cea mai importanta consta
ca verificarea- are ca scop analiza si precizarea declaratiilor persoanlor anterioare audiate,in cadrul
reconstituirii fapte se reproduce faptele in vederea stabilirii ulterioare a carova circumstante.O alta deosebire
ete ca in cadrul verificarii- atragerea a mai mulor persoane este interzisa ,pe cind in cadrul reconstituirii
aceasta se permite .

2.3 Proiectati un proces-verbal de verificare a declaratiilor martorului la fata locului

PROCES-VERBAL
de verificare a declaratiilor martorului la locul infractiunii

mun. Chisinau 9 iunie 2006
Ofiter de urmarire penala din cadrul Comisariatului de Politie al sectorului Botanica,
municipiul Chisinau, capitan de politie Mihail Scortescu, efectuind urmarirea
penala in cadrul dosarului penal nr. 2006113562, cu respectarea prevederilor din Codul de procedura penala,
am intocmit prezentul proces-verbal despre faptul ca astazi, de la ora 14 si 10 min. si pina la ora 15 si 40
min., in temeiul art. 114 din acelasi Cod, in scopul verificarii si precizarii declaratiilor martorului
Bourceanu Nicolae despre evenimentele infractiunii de jaf, savirsite de un necunoscut , s-a procedat la
efectuarea verificarii declaratiilor lui la locul infractiunii. Aceasta actiune de urmarire penala s-a desfasurat
cu participarea, a specialistului expert-criminalist din cadrul Comisariatului de Politie al sect. Botanica,
capitan de politie Moraru Dumitru si a colaboratorului aceluiasi Comisariat, sergentul de politie Boturas
Vitalie.
Specialistului Moraru Dumitru i s-au explicat drepturile si obligatiile si, in conformitate
cu prevederile art. 87 alin. (4) din Codul de procedura penala, el a fost prevenit de raspunderea pentru
refuzul sau eschivarea de a-si indeplini obligatiile.

Specialist semnatura Moraru Dumitru

Persoanelor participante la verifi carea declaratiilor la locul infractiunii li s-a adus la
cunostint c aceast actiune de urmrire penal va fi inregistrat pe pelicul video de ctre specialistul
Moraru Dumitru, utilizindu-se camera de luat vederi de model Sony DCR 100.
Verifi carea declaraiilor la locul infractiunii s-a efectuat in conditii de luminozitate natural (la lumina
zilei) i parial (in cldire) la lumin electric. Inainte de inceperea actiunii de urmrire penal, martorului
Bourceanu Nicolae i s-a propus s indice locul unde vor fi verifi cate declaraiile fcute de el in cadrul
audierii din 8 iunie curent. Martorul a explicat c declaraiile lui urmeaz a fi verificate in intersectia
strzilor Bujor si Albioara, in vecintatea magazinului universal Victoria.
La locul indicat de martor , o perosoana necunoscuta ,imbracat in negru de sex masculin ,a insfacat genata
unei doamne ,imbrincind-o ,cea din urma cazind jos .In vederea opririi faradelegii ,martorul a fugit din urma
faptuitorului pentru al opri .In continuare martorul a aratat locul in care l-a ajuns din urma pe banuit ,la
imobilizat si a chemat dupa ajutor .Conform spuselor banuitului acesta seafla la momentul dat pe strada
Bujor in intersectie cu Albisoara si ca un necunoscut s-a apropiat de el ,trintindu-l la pamint .Martorul a
explicat ca a procedat astfel pentru ca ,fapturiotrul se prezenta a fi periculor ,si violent .Ulterior cei doi s-au
deplasat catre Comisariatul de Politie din apropiere .
Procesul-verbal a fost citit de bnuit i de participanii la aciunea de urmrire penal.
Totodat, li s-a explicat dreptul de a face obiecii, care urmeaz a fi consemnate
in procesul-verbal. Ei n-au fcut obiecii cu privire la modul de efectuare a verifi crii
declaraiilor la locul infraciunii i la cele consemnate in procesul-verbal.

Martor semntura Bourceanu Nicolae
Specialist, cpitan de poliie semntura Moraru Dumitru

Colaborator al Comisariatului de Poliie,
sergent de poliie semntura Botura Vitalie
Ofi er de urmrire penal,
cpitan de poliie semntura Mihail Scorescu




Actele procesuale penale intocmite cu participarea specialistului

1.1 (3) Definiti conceptul specialistului in procedura penala
1.2 (5) Evidentiati subiectii ce au dreptul de a dispune efectuarea constatarii tehnico-stiintifice

1.3 (7) Proiectati un raport al constatarii tehnico-stiintifice



1.1 Prin specialist in procesul penal se are in vedere persoana fizica:
a) care are cunostinte temeinice intr-un anumit domeniu de activitate umana (tehnica, stiinta,
meserie, arta etc.);
b) care a fost chemata la efectuarea actiunii procesuale in modul prevazut de art. 236;
c) care nu exista in situatiile de incompatibilitate aratate in art. 86. Specialistul este chemat pentru
acordarea de ajutor la urmarirea panala cit si in faza judecatii. Prin ajutor se are in vedere:contribuirea
prin sfaturi, sugestii la descoperirea, fixarea, ridicarea sau excluderea obiectelor si a
documentelor;contribuirea la aplicarea mijloacelor tehnice si a programelor computerizate in cursul
actiunii procesuale;punerea concluziilor de constatare tehnico-stiintifica sau medico-legala;ajutorul la
formularea intrebarilor pentru expert;explicarea partilor si instantei a chestiunilor ce tin de sfera
cunostintelor lui profesionale.



1.2 Conform art 136 CPP in cazul in care exista pericol de disparitie a unor mijloace de proba sau de
schimbare a unor situatii de fapt si este necesara explicarea urgenta a unor fapte sau circumstante ale cauzei,
organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate folosi cunostintele unui specialist dispunind, la
cererea partilor, iar organul de urmarire penala si din oficiu, efectuarea constatarii tehnico-stiintifice sau
medico-legale. De aici rezulta ca numai instanta de judecata si organul de urmarire penala au dreptul de a
dispune efectuarea constatarii tehnico stiintifice. Organul de urmarire penala sau instanta de judecata care
dispune efectuarea constatarii tehnico-stiintifice stabileste obiectul acesteia, formuleaza intrebarile la care
trebuie sa se raspunda si stabileste termenul in care va fi efectuata lucrarea.



1.3



Actiuni de constringere in desfasurarea urmaririi penale

1.1 (3) Definiti caracterului de constringere in activitatea de urmarire penala

1.2 (5) Analizati actele procedurale cu caracter de constingere

1.3 (7) Proiectati un demers privind aplicarea fata de invinuit a arestarii
preventive



1.1




1.2 . Ordonanta de retinere este emisa de organul de urmarire penala sau de procuror. Procesul-verbal de
retinere se intocmeste potrivit articolului 167 in cazul cind persoana banuita de savirsirea unei infractiuni
este prinsa si adusa la organul de urmarire penala, sau este prezenta la organul respectiv in legatura cu
efectuarea unor actiuni procesuale. Este posibil ca cu ocazia judecarii unei cauze penale, civile sau de alta
natura sa se savirseasca o infractiune de catre participantii la proces in timpul sedintei. Asemenea infractiuni
se numesc infractiuni de audienta si de regula au legatura cu procesul care se judeca (de exemplu: declaratia
mincinoasa, concluzia falsa sau traducerea incorecta; calomnierea judecatorului sau atentarea la viata
judecatorului) precum si alte infractiuni care nu au legatura directa cu cauza data si se pedepsesc cu
inchisoare mai mare de un an.
Faptuitorul acestor infractiuni nu poate fi judecat in cadrul acestui proces fiindca nu s-a efectuat urmarirea
penala in conditiile legii. Din aceste considerente presedintele sedintei de judecata prin incheiere constanta
fapta penala si dispune retinerea persoanei in cauza sesizind procurorul in vederea inceperii urmaririi penale
conform legii.
In faza de urmarire penala procurorul prin ordonanta aplica orice masura preventiva neprivativa de libertate
(cu exceptia masurilor: ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport, liberarea
provizorie sub control judiciar sau cautiune) la demersul ofiterului de urmarire penala sau din oficiu.
Judecatorul de instructie aplica orice masura preventiva privativa de libertate sau alternativa acesteia
prin incheiere la demersul reprezentantului organului de urmarire penala sau dupa caz a procurorului precum
si a oricarei masuri preventive neprivative de libertate in cazul cind aplicarea unei masuri preventive de
libertate este inoportuna in faza de urmarire penala.
Instanta de judecata aplica orice masura preventiva privativa prin incheiere la cererea partilor ori din
oficiu in faza de judecata precum si prin sentinta la deliberarea pina la raminerea definitiva a acesteia.
Instantele de apel si de recurs solutioneaza chestiunea masurilor preventive prin decizie.



1.3 Dlui Bobu Andrei
Judecator de instructie
Judecatoria sect. Centru, mun. Chisinau

DEMERS
privind aplicarea m asurii preventive sub forma de arest preventiv in privinta invinuitului

mun. Chisinau 15 noiembrie 2006

Procuror in Procuratura sectorului Centru, municipiul Chisinau, jurist de rangul IINicolae Costin, examinind
materialele cauzei penale nr. 2006010869,
CONSTAT:
Urmarirea penala in cauza

nr. 2006010869 a fost inceputa de Procuratura sect.Centru, mun. Chisinau, la 13 noiembrie 2006, in baza
semnelor infractiunii prevazute in art. 145 alin. (3) lit. b) si h) din Codul penal, pe faptul omorului
intentionat savirsitcu o deosebita cruzime, comis la 10 noiembrie 2006 de catre Busuioc Vasile asuprasotiei
sale Busuioc Eugenia.Temei pentru inceperea urmaririi penale l-a constituit denuntul facut organelor dedrept
de catre Igor Volcov. In cadrul urmaririi penale s-a stabilit ca la 10 noiembrie 2006, aproximativ la
ora23.30, in apartamentul nr. 11 din str. Izmail, nr. 298, mun. Chisinau, intre Busuioc Vasilesi sotia acestuia
Busuioc Eugenia s-a iscat o cearta provocata de presupuse motivede gelozie din partea lui Busuioc Vasile,
care a degenerat intr-o bataie. Busuioc Vasilei-a aplicat sotiei sale multiple lovituri cu pumnii, picioarele si o
ranga din metal pestediferite parti ale corpului, ca urmare a socului traumatic survenind decesul
BusuiocEugeniei.La 14 noiembrie 2006, ca urmare a investigatiilor intreprinse de organul de urmari-re
penala, in conformitate cu prevederile art. 166, 167 din Codul de procedura penala,Busuioc Vasile a fost
retinut pe un termen de 72 ore. In baza materialelor acumulate, se constata necesitatea de a alege in privinta
ba-nuitului Busuioc Vasile masura arestarii preventive. Aplicarea arestului preventiv seimpune in virtutea
urmatoarelor motive si temeiuri:- infractiunea comiterea careia i se incrimineaza banuitului Busuioc Vasile
esteuna exceptional de grava, sanctiunea careia prevede pedeapsa sub forma de inchisoare pe un termen mai
mare de 2 ani;- imediat dupa comiterea infractiunii, banuitul Busuioc Vasile s-a ascuns de orga-nul de
urmarire penala, parasind localitatea de domiciliu, ind retinut, conformdatelor procesului-verbal de
retinere, in or. Cahul, in sudul republicii. Acest faptdenota ca banuitul intentiona sa dispara;- nu a fost gasita
inca arma (ranga) cu care a fost savirsit omorul, iar banuitulaindu-se in libertate, ar putea ascunde sau
nimici probe utile in stabilirea ade-varului in cadrul procesului penal in cauza.
Modelul 51


93
In contextul celor expuse, conducindu-ma de prevederile art. 52 alin. (1), pct. 16),art. 175, alin (3), pct. 11),
176, 177 alin. (2), art. 185, 186 si 307 din Codul de procedurapenala,
DISPUN:
1. Inaintarea catre judecatorul de instructie a demersului privind aplicarea masuriipreventive sub forma de
arest preventiv pe un termen de 10 zile in privinta banuitu-lui Busuioc Vasile, nascut la 12 decembrie 1951,
originar din or. Cahul si domiciliat inmun. Chisinau, str. Izmail, nr. 298, ap. 11, moldovean, neincadrat in
cimpul muncii,cetatean al Republicii Moldova.2. Eliberarea mandatului de arestare preventiva in privinta
banuitului Busuioc Va-sile.Anexa:1. copia ordonantei de pornire a urmaririi penale pe 1 la;2. xerocopia
buletinului de identitate al lui Busuioc Vasile Ion pe 1 la;3. copia procesului-verbal de retinere pe 1 la;4.
copia procesului-verbal de cercetare la fata locului pe 3 la;
Procuror in Procuratura sect. Centru, jurist de rangul II
semnatura
Nicolae Costin




Consideratii generale privind actele procedurale

Definiti notiunea de act procedural
Act procedural- este acel document prin care se cosemneaza orice actiune procesuala prevazuta de CPP si
anume:ordonanta,proces-verbal,rechizitoriu,incheere,sentinta,decizie, hotarire.Actele procedurale sunt actele
prin care se aduce la indeplinire un act sau o masura procesuala ori se constata efectuarea si se consemneaza
continutul unui act procesual ori a unei masuri procesuale.
Apreciati rolul actelor procedurale in faza urmaririi penale
Acte procedurale penale sint acte de documentare a actiunilor procesuale efectuate de catre subiectii
procesului penal. Ele constitue materialul documentar al procesului, in sens larg, fiind adunate in
conformitate cu legea, formeaza dosarul cauzei.Actul procedural al urmaririi penale reprezinta dispunerea
de catre organul competent a inceperii,desfasurarii si incetarii urmaririi penale, acest act reprezentind un act
de dispozitie, o manifestare de vointa care se consemneaza intr-un act procesual (proces verbal,
ordonanta).Rolul acestora in faza urmaririi penale deci este decisiv deoarece orice act procesual sau orice
masura luata de participantii pe intreaga desfasurare a intregului proces p. si a u. P. iclusiv trebue sa fie
consemnate in actele procedurale respective actelor si masurilor intreprinse, deoarece in caz contrar nu vor fi
valabile si vor fi considerate ca ilegale.
1.3 Proiectati un act de sesizare a organului de urmarire penala

Comisariatului CPR Cimislia
It.-col. De politie Igor Secara,
de la cet. Porumbescu Ion Victor
a.n. 12.07.1968 domiciliat in s.Putna,
rn.Cimislia,temporar nu lucreaza,
tel.dom 69 567.


Plingere

Am fost avertizat asupra raspunderii ce o port conform art. 311 Cod Penal pentru denuntare falsa.





Rog organele de politie sa intreprinda masurile conform legii, in privinta persoanelor necunoscute, care
pe data de 22 mai 2011, aproximativ la ora 02.00,au patruns in curtea casei mele situata in s.Putnei,
rn.Cimislia, de unde au sustra materiale de constructie in valoare de 15.000 mii lei.

In comiterea acestei infractiuni nu banuesc pe nimeni.

Plingerea este scrisa de mine personal, corect si confirm exactitatea prin semnatura.


Victima Porumbescu Ion Victor

22 mai 2011


Plingerea a primit-o:

Ofiter de urmarire penala

Locotenent de politie Vasile Palii




Corectarea erorilor materiale

2.1 (3) Definiti conceptul de corectare a erorilor materiale
2.2 (5) Analizati actele si situatiile ce impun corectarea erorilor materiale in actele procedurale

2.3 (7) Proiectati un proces-verbal de corectare a unei erori materiale



2.1 Corectarea erorilor materiale se face atunci cind erorile materiale apar cu ocazia redactarii unor acte
procedurale.


2.2 Erori materiale sint simple greseli scriptice asupra numelui sau prenumelui, unor date calendaristice la
care se refera actul, asupra unor indicatii numerice si altele, cu exceptia erorilor de continut. Erorile
materiale trebuie sa fie evidente, adica corectarea lor nu provoaca dubii. Astfel instanta de judecata este in
drept sa corecteze greselile comise la scrierea numelui si prenumelui si a altor date biografice ale
condamnatului, precum si a greselilor in scris si aritmetice, precum si sa corecteze tipul coloniei de corectare
prin munca a persoanelor care au fost condamnate la privatiune de libertate, daca in sentinta a fost indicat
incomplet sau a fost numit cu un sinonim neprevazut de lege

2.3




I nceperea urmaririi penale
Indicati conditiile si actele procedurale ale inceperii urmaririi penale
Organul de urmarire penala este obligat sa ea toate masurile prevazute de lg. pentru cercetatrea sub toate
aspectele , completa si obectiva , a circumstantelor cauzei pentru stabilira adevarului .OUP este obligat sa
adune probele atit in defavoarea cit si favoarea ,banuitului invinuitAstfel OUP trebuie sa aiba un rol active
in procesu probatoriu stabilind toate circumstantele la examinarea plingerelor si denunturilor referitoare la
infractiune, la explicarea dr. si oblg.
Organelle de UP intocmesc ordonante care trebuie sa fie motivate a diferitor actiuni.In cazul unor cauze
complicate sau de mari proportii, conducarorul organuluiUP, cu incuviintarea procurorului,dispune
efectuare UP de mai multi ofteri de UP care contribuie la descoperirea rapida si deplina si eficienta a
tuturor circumstantelor a unei cauze.
Deasemenea procurorul poate dispune efectuarea UP de mai multi ofiteri de UP din diferite organe de
UP .Dispozitia cu privire la efectuare UP de mai multi ofiteri de UP se face prin ordonanta in care se
indica ofiterul care va conduce actiunele celorlanti ofiteri. Aceasta ordonanta se adunce la cunostinta
banuitului , invinuitului si altor participanti in process explicindulise dr de a face recuzare orcaruia din
ofiteri.
Ofiterul de UP numit conducator al grupului de ofiteri dirijeaza activitatea lor, le da indicatii orale
referitor la efectuarea anumitor procedee probatorii ,stabileste versinele ce urmaza a fi verificate, facind
propuneri de punere sau scoatere de sub invinuire.Demersurile privind autorizarea unor masuri procesule
de constringere sau a unor procedee probatorii pot fi facute atiti de conducatorul grupului de UP cit de si
orce ofiter UP din acest grup. In unele cazuri cu multiple infr. Unde unele episoade sunt de competenta
exclusive a procurorului , conform cpp procurorul ierarhic superior poate dispune efectuarea UP de un
grup mixt de procurori si ofiteri de UP, in acest caz un procurer va fi numit in calitate de conducator.
Conform articolului 274 inceperea urmaririi penale se efectueaza in urmatoarele conditii:
Organul de urmarire penala sesizat in modul prevazut in art.262 si 273 dispune, prin ordonanta,
inceperea urmaririi penale in cazul in care, din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor de constatare,
rezulta o banuiala rezonabila ca a fost savirsita o infractiune si nu exista vreuna din circumstantele care
exclud urmarirea penala, informind despre aceasta persoana care a inaintat sesizarea sau organul respectiv.
In cazul in care organul de urmarire penala se autosesizeaza in privinta inceperii urmaririi penale, el
intocmeste un proces-verbal in care consemneaza cele constatate privitor la infractiunea depistata, apoi, prin
ordonanta, dispune inceperea urmaririi penale.Daca din cuprinsul actului de sesizarerezulta vreunul din
cazurile care impiedica pornirea urmaririi penale, organul de urmarire penala inainteaza procurorului actele
intocmite cu propunerea de a nu porni urmarirea penala.
Daca procurorul considera ca nu sint circumstante care impiedica urmarirea penala, el restituie actele, cu
ordonanta sa, organului mentionat pentru inceperea urmaririi penale.In cazul in care procurorul refuza
pornirea urmaririi penale, el confirma faptul prin ordonanta motivata si anunta despre aceasta, intr-un
termen cit mai scurt posibil, dar nu mai mare de 15 zile, persoana care a inaintat sesizarea. In cazul in care
procurorul considera ca lipsesc temeiurile pentru a incepe urmarirea penala, el nu va confirma ordonanta de
incepere a urmaririi penale si, prin ordonanta, o va abroga, daca nu au fost efectuate actiuni procesuale, sau
va dispune incetarea urmaririi penale in cazul in care astfel de actiuni au fost efectuate.
Pentru inceperea UP sunt necesare urmatoarele conditii: 1 din cuprinsul actului de sesizare sau al
actelor de constatare trebuie sa rezulte o banuiala rezonabila ca a fost savirsit o infractiune.; 2 sa nu existe
vreuna din circumstantele care exclude UP ;3 confirmarea actelor de incepere a UP de procurer;

Analizati particularitatile actelor procedurale prin care se dispune inceperea urm.penale
In desfasurarea urmaririi penale ,organul de urmarirea penala prin ordonanta dispune asupra actiunilor
sau masurilor procesuale .Ordonanta trebuie sa fie motivata si sa cuprinda :data si locul intocmirii
,numele,prenumele si calitatea persoanei care o intocmeste,cauza la care se refera ,obiectul actiunii sau
masurii pocesuale ,temeiul legal si semnatura celuia ce o intocmeste.Ordon nesemnata nu are putere juridica
si este nula ,pot fi facute propuneri motivate in cadrul ordonantei ,precum si alte actiuni procesuale
(recunoasterea ca parte vatamata , cercetarea la fata locului la domiciliu ,anexarea documentelor la dosar
,nimicirea corpurilor delicte )precum si aplicarea unor masuri procesuale (aducerea silita ,scaoterea de sub
sechestru).
OUP in efectuarea atributiilor sale poate adopta ordonante si in alte cazuri care legea nu prevede expres
dispunerea constatarilor stiintifice sau medico-legale;la efectuarea unor actiuni procesuale prin delegatiile
judectaoresti .

Proiectati o ordonanta de incepere a urmaririi penale

ORDONANTA
de incepere a urmaririi penale
or. Briceni 11 iunie 2012
Ofi ter de urmarire penala din cadrul Comisariatului de Politie al raionului Briceni, capitan de politie
Ruslan Banaru, examinand plangerea depusa de Moraras Galina, in care anunta ca la 10 iunie curent, in jurul
orei 13, la marginea padurii din apropierea satului Trestieni, raionul Briceni, a fost violata de Poparcea Trofi
m, si avand in vedere ca din cuprinsul plangerii si materialele de control acumulate rezulta o banuiala
rezonabila ca a fost savarsita infractiunea de viol, prevazuta in art. 171 alin. (1) din Codul penal, in temeiul
art. 55 alin. (4) si art. 274 alin. (1) din Codul de procedura penala,
DISPUN:
1. Inceperea urmaririi penale cu privire la infractiunea de viol, prevazuta in art. 171
alin. (1) din Codul penal, savarsita de Poparcea Trofi m, nascut la 31 martie 1960 in satul
Marcauti, raionul Briceni, Republica Moldova, posesor al buletinului de identitate
seria B nr. 38106327, eliberat de of. nr. 63, domiciliat in or. Briceni, str. Cosmonautilor,
nr. 18.
2. Informarea persoanei care a depus plangere despre decizia luata.

Ofi ter de urmarire penala,
capitan de politie semnatura Ruslan Banaru

CONFIRM
inceperea urmaririi penale
Procuror in Procuratura
raionului Briceni
jurist de rangul I
semnatura Mihail Bobu
11 iunie 2012



Incetarea urmaririi penale
2.1 (3) Definiti conceptul incetarii urmaririi penale
2.2 (5) Analizati cazurile in care poate avea loc incetarea urmaririi penale
2.3 (7) Proiectati o ordonanta de incetare a urmaririi penale



2.1 Incetarea urmaririi penale reprezinta situatia in care urmarirea penala deja pornita inceteaza in baza
anumitor temeiuri prevazute expres de CPP. Incetarea urmaririi penale ca si scoaterea de sub urmarire
penala se realizeaza totdeauna numai in raport cu o anumita persoana certa, determinata cu precizie.


2.2 Reiesind din natura juridica temeiurile indicate in aliniatul 1 al articolului comentat acestea pot fi
clasificate in temeiuri reabilitatoare, care incumba obligatia de a emite solutia scoaterii de sub urmarire
penala cu incetarea urmaririi penale si temeiuri care absolvesc persoana invinuita (banuita) de la raspundere
penala, dar care nu sint reabilitatoare si respectiv impun adoptarea solutiei incetarii urmaririi penale fara
scoaterea persoanei de sub urmarire penala.
Cazurile prevazute de articolul 275 punctele 1-3 si cazurile care inlatura caracterul penal al faptei
aratate la articolul 35 din Codul penal sint temeiuri de incetare a urmaririi penale cu scoaterea celui acuzat
de sub urmarire penala.
Toate celelalte cazuri aratate la articolul 275 Nu exista faptul infractiunii , Fapta nu este prevazuta de
legea penala , Fapta nu intruneste elementele infractiunii , A intervenit termenul de prescriptie sau amnistie ,
A intervenit decesul faptuitorului , Lipseste plingerea victimei in cazurile in care urmarirea penala incepe,
conform art.276 numai in baza plingerii acesteia etc. sint temeiuri de absolvire de raspundere si unica solutie
care poate fi adoptata in faza de urmarire penala in cazul constatarii a unei din aceste circumstante este
incetarea urmaririi penale. A se vedea comentariul articolului 275.



2.3 ORDONANTA
de incetare a urmaririi penale
mun. Chisinau 14 octombrie 2006
Procuror in Procuratura sectorului Buiucani, municipiul Chisinau, jurist de rangul IIRadu Bordeian,
examinind materialele cauzei penale nr. 2006030823,
CONSTAT:
Urmarirea penala in cauza nr. 2006030823 a fost inceputa de organul de urmarirepenala al Comisariatului de
Politie al sectorului Buiucani, mun. Chisinau, la 20 august2006,in baza semnelor infractiunii prevazute in
art. 171 alin. (2) lit. b) din Codul penal,pe faptul violului savirsit de catre Tataru Vasile asupra minorei
Stratulat Irina, nascutala 30 septembrie 1991. In cadrul urmaririi penale s-au constatat urmatoarele:La 19
august 2006, dupa ce in prealabil au facut cunostinta la cinematograful Pa-tria din sect. Buiucani al mun.
Chisinau, Tataru Vasile i-a propus lui Stratulat Irina safaca o primblare prin parcul din apropiere. In timpul
primblarii, Stratulat Irina i-a co-municat lui Tataru Vasile ca parintii ei nu sunt acasa, ind plecati la o nunta,
de unde sevor intoarce spre dimineata, invitindu-l la ea acasa. Ambii s-au deplasat la domiciliulStratulat
Irina, unde au intretinut raporturi sexuale benevole. Dimineata, Stratulat Iri-na si Tataru Vasile au fost gasiti
in pat de catre parintii minorei Stratulat Irina, care au sisesizat despre acest fapt organele de politie.Starea de
fapt invocata a fost constatata urmare a acumularii si examinarii urma-toarelor probe:Urmarirea penala a fost
inceputa in temeiul denuntului lui Stratulat Nicolae si Stra-tulat Stela parintii minorei Stratulat Irina.Fiind
audiat in calitate de banuit, Tataru Vasile a declarat ca la 19 august 2006, lacinematograful Patria a
cunoscut-o pe Stratulat Irina si s-au deplasat la initiativa ei ladomiciliu acesteia. In drum spre casa, Stratulat
Irina i-a spus ca are 17 ani. La domiciliulStratulat Irina au servit sampanie, dupa care, au intretinut raporturi
sexuale benevol.Dimineata au fost gasiti in pat de catre parintii Stratulat Irinei.Partea vatamata minora
Stratulat Irina a conrmat declaratiile lui Tataru Vasile. Amentionat ca l-a indus in eroare pe Tataru Vasile
ca are virsta de 17 ani si ca raportulsexual intretinut cu ultimul a fost benevol. Parintilor sai, de frica sa nu
e batuta, le-aspus ca a fost violata de catre Tataru Vasile. A mentionat ca anterior a mai consumatbauturi
alcoolice si a intretinut raporturi sexuale si cu alte persoane.Faptul ca Stratulat Irina a mai intretinut anterior
raporturi sexuale este probat siprin concluzia raportului de expertiza medico-legala. Vatamari corporale
caracteris-tice violului pe corpul minorei Stratulat Irina nu au fost depistate. Conform aceleiasiconcluzii,
dezvoltarea ziologica a minorei Stratulat Irina corespunde persoanelor cuvirsta cuprinsa intre 17-18
ani.Actiunile banuitului Tataru Vasile nu realizeaza latura obiectiva a infractiunii pre-vazute in art. 171 Cod
penal sub aspectul inexistentei constringerii zice sau psihi-ce a minorei Stratulat Irina la intretinerea
raportului sexual, precum si a infractiunii
Modelul 58


102
prevazute de art. 174 Cod penal, deoarece banuitul nu a cunoscut cu certitudine caStratulat Irina nu a atins
virsta de 16 ani. In cazul in care nu se intrunesc elementele infractiunii, in conformitate cu preve-derile art.
275 pct. 3) Cod de procedura penala, urmarirea penala nu poate pornita,iar daca a fost pornita, nu poate
efectuata, si trebuie incetata. In contextul celor expuse, conducindu-ma de prevederile art. 52 alin. (1) pct.
1),art. 255, 275 pct. 3) si 285 din Codul de procedura penala,
DISPUN:
1. Incetarea urmaririi penale in privinta banuitului Tataru Vasile, nascut la 22 oc-tombrie 1986, originar si
domiciliat in mun. Chisinau, str. Alba Iulia, nr. 23, ap. 98, mol-dovean, anterior necondamnat, cetatean al
Republicii Moldova, pe motiv ca fapta sanu intruneste elementele infractiunilor prevazute in art. 171 si 174
din Codul penal.2. Aducerea la cunostinta persoanelor interesate a hotaririi adoptate, a moduluisi termenului
de atac.
Procuror in Procuratura sect. Buiucani, jurist de rangul II
semnatura
Radu Bordeian
Copia ordonantei am primit, modul si termenul ei de atac mi-au fost explicate la 15octombrie 2006.
semnatura
Tataru Vasile
semnatura
Stratulat IrinaReprezentant legalal partii vatamate
semnatura
Nicolae Stratulat





Subiectul I. Procesul-verbal de cercetare la fata locului
1.1 Indicati cerintele de forma si continut ce urmeaza a fi respectate la perfectarea procesului-verbal de
cercetare la fata locului
1.2 Analizati structura procesului-verbal de cercetare la fata locului
1.3 Proiectati un fragment din partea descriptiva a procesului-verbal de cercetare la fata locului
1.1 Potrivit dispozitiilor din C.pr. pen., procesul verbal de cercetare la fata locului va avea urmatoarele
mentiuni: data si locul unde a fost incheiat; numele si prenumele celui care il incheie, precum si calitatea sa;
numele si prenumele, adresa martorilor asistenti; descrierea amanuntita a aspectelor constatate la locul
faptei; numele si prenumele, ocupatia si adresa persoanelor la care se refera; mentiunile prevazute de lege
pentru cazurile speciale. In procesul verbal de cercetare la fata locului nu trebuiesc mentionate interpretarile
personale pentru a nu altera caracterul obiectiv al acestui mijloc de proba. Procesul verbal de cercetare la
fata locului se intocmeste de regula la fata locului, numai in cazuri deosebite acesta putin-du-se incheia la
sediul organului de urmarire penala.Pentru a se preveni eventualele scapari de informatii si pentru a nu da
prilejul autorului faptei de a-si pregati alibiul procesul verbal de cercetare la fata locului trebuie sa aiba si un
caracter secret pina la finalizarea cazului. Procesul verbal de cercetare la fata locului are un dublu
caracter: in primul rind se numara printre mijloacele de probacu semnificatie majora in solutionarea cauzei
iar in al doilea rind se constituie intr-o dovada procedurala de natura a demonstra indeplinirea dispozitiilor
legale cu ocazia cercetarii la fata locului.
Sub aspectul formei, procesul verbal de cercetare la fata locului faptei trebuie sa raspunda unor exigente de
stil, cit si unor cerinte:Procesul verbal trebuie sa fie obiectiv, prezentind imaginea fidela a locului faptei asa
cum a fost perceputa de colectivul de cercetare; trebuie sa fie complet, evidentiind toate constatarile facute;
sa se caracterizeze prin precizie si claritate in descrierea urmelor si mijloacelor de proba fiind facuta in mod
detaliat redactarea facindu-se intr-un limbaj accesibil, evitindu-se folosirea unor termeni de
stricta specialitate; procesul verbal de cercetare la fata locului mai trebuie sa fie concis, toate constatarile
facute de catre echipa de cercetare sa se regaseasca intr-o forma concentrata.
1.2 Pentru ca elementele de fapt sa poata dobindi valoare de proba, constatarile facute cu prilejul certcetarii
la fata locului trebuie sa fie consemnate in mijloacele de proba prevazute de legea
procesuala penala.Mijlocul principal de fixare a rezultatelor cercetarii la fata locului il constituie procesul
verbal caruia i se pot anexa fotografii, schite, filme, ori inregistrari pe banda magnetica sau video. Procesul-
verbal de cercetare la fata locului are urmatoarea structura :
1)Partea introductiva:Denumirea actului ,toate datele privind persoana care a efectuat actiunea procesuala,
persoanele care au participat la actiunea procesuala, data, locul, timpul si altele, inclusiv in partea
introductiva este necesar de inclus datele privind anuntarea drepturilor si obligatiilor subiectilor, inclusiv a
specialistilor, conditiile in care s-a efectuat cercetarea la fata locului (a fost o iluminare diurna sau intuneric,
conditiile meteorologice care ar putea influenta la cercetare, s. a.). Este necesar de indicat faptul daca au fost
utilizate anumite mijloace tehnice la efectuarea cercetarii.
2)Partea descriptiva:se descriu toate actiunile persoanelor care efectueaza cercetarea, se descriu
imprejurarile care au aparut in timpul efectuarii cercetarii (spre exemplu schimbarea starii climaterice), de
asemenea se descrie care tehnici au fost utilizate.
3)Partea deductiva -se indica timpul terminarii cercetarii, obiectele care au fost descoperite si fixate, sau
ridicate la efectuarea cercetarii se descrie daca au fost impachetate si cui au fost transmise, diferite declaratii
a specialistului legate de descoperirea obiectelor (vezi comentariul la articolul 87), unele obiectii ale
participantilor, faptul ca la procesul verbal sunt anexate diferite schite, fotografii, mulaje, tipare, casete
audio sau video.

1.3 Proiectati un fragment din partea descriptiva a procesului-verbal de cercetare la fata locului
Pe scarile casei se observa urme de incaltaminte impregnate in o substanta lipicioasa de culoare bruna-
roscata, care pare a fi sange, mai slab impregnate si vizibile la nivelul ultimelor 2 scari din cele 7. Doua
dintre aceste urme au fost ridicate prin fotografierea metrica, constatind ca apartin unui pantof de marimea
39.
Procedand la examinarea usii de la intrare am constat ca ea este confectionata din lemn de culoare
neagra, sistemul de asigurare al usii este de tip broasca-yala. S-a stabilit ca usa a fost fortata spre exterior
(usa se deschide spre intrarea in casa), partea fixa a sistemului de asigurare din tocul usii a fost smuls si se
gaseste in interiorul holului ,iar limba de la yala este indoita spre exterior.
La intrarea in hol , in pozitie culcata pe spate, se afla cadavrul unui barbat de 30-35 ani, avind capul
orientat spre usa de la intrare iar picioarele spre camera. Capul victimei se afla la o distanta de circa 15-20
cm de tablia usii, spre tocul usii unde sunt dispuse balamalele. Mana stnga se afla sub corp, iar mana dreapta
flexata din cot se sprijina pe abdomen. Picioarele sunt intinse, in prelungirea corpului, corpul intors cu fata
inspre partea stnga. Cadavrul este imbracat intro bluza de culoare alba si o preche de blugi.
La examinarea exterioara a cadavrului se constata ca la nivelul abdomenului se prezinta mai multe
lovituri, deschiderea dintre laturi fiind de 1.5 cm.
La fata locului s-au efectuat fotografi i judiciare cu aparatul de fotografi at marca Nikon cu film tip
Azocolor, cu lampa multi-blitz. S-a efectuat schita locului faptei.
Plansele cu fotografi i judiciare si schita locului faptei se anexeaza la prezentul proces-verbal.



Subiectul I. Procesul-verbal privind actiunea de urmarire penala
1.1 Indicati cerintele ce urmeaza a fi respectate la perfectarea procesului-verbal
1.2 Analizati structura procesului-verbal
1.3 Proiectati un proces-verbal de audiere a partii vatamate

1.1. Procesul-verbal privind actiunea de urmarire penala se intocmeste in timpul efectuarii acestei actiuni sau
imediat dupa terminarea ei de catre persoana care efectueaza urmarirea penala. Fiecare pagina a procesului-
verbal se semneaza de persoana care il intocmeste, precum si de persoanele care au participat la efectuarea
actiunii de urmarire penala, cu exceptiile prevazute de cod. Daca vreuna din aceste persoane nu poate semna
sau refuza sa semneze procesul-verbal, despre aceasta se face mentiune.
La procesul-verbal se anexeaza schitele, fotografiile, peliculele, casetele audio si video, mulajele si tiparele
de urme executate in cursul efectuarii actiunilor de urmarire penala.
Procesul-verbal se citeste tuturor persoanelor care au participat la efectuarea actiunii de urmarire penala,
explicindu-li-se, totodata, ca au dreptul de a face obiectii, iar acestea urmeaza sa fie consemnate in procesul-
verbal.

1.2 Procesul-verbal trebuie sa cuprinda:
1) locul si data efectuarii actiunii de urmarire penala;
2) functia, numele si prenumele persoanei care intocmeste procesul-verbal;
3) numele, prenumele si calitatea persoanelor care au participat la efectuarea actiunii de urmarire penala, iar
daca este necesar, si adresele lor, obiectiile si explicatiile acestora;
4) data si ora inceperii si terminarii actiunii de urmarire penala;
5) descrierea amanuntita a faptelor constatate, precum si a masurilor luate in cadrul efectuarii actiunii de
urmarire penala;
6) mentiunea privind efectuarea, in cadrul realizarii actiunii de urmarire penala, a fotografierii, filmarii,
inregistrarii audio, interceptarii convorbirilor telefonice si a altor convorbiri sau executarea mulajelor si
tiparelor de urme, privind mijloacele tehnice utilizate la efectuarea actiunii respective de urmarire penala,
conditiile si modul de aplicare a lor, obiectele fata de care au fost aplicate aceste mijloace, rezultatele
obtinute, precum si mentiunea ca, inainte de a se utiliza mijloacele tehnice, despre aceasta s-a comunicat
persoanelor care participa la efectuarea actiunii de urmarire penala.
La procesul-verbal se anexeaza schitele, fotografiile, peliculele, casetele audio si video, mulajele si
tiparele de urme executate in cursul efectuarii actiunilor de urmarire penala.

1.3 Proiectati un proces-verbal de audiere a partii vatamate




Punerea sub invinuire.
2.1 (3) Definiti importanta actului punerii sub invinuire.
Se considera probe acumulate suficient chiar daca nu sint constatate toate circumstanteleagravante si
atenuante care nu sint semne calificative ale elementelor infractiunii precum si marimea daunei cauzate prin
infractiune, daca acestea nu influenteaza asupra calificarii infractiunii. Aceste date potfi constatate si dupa
punerea sub invinuire.Procurorul care conduce cu urmarirea penala pentru a pune sub invinuire o
persoanaapreciaza probele prezentate de catre ofiterul de urmarire penala conform propriei convingerii, tinin
dcont ca concluzia despre vinovatia persoanei de savirsirea infractiunii nu poate fi intemeiata pe
presupuneri, iar toate dubiile se interpreteaza in favoarea celui acuzat. Reiesind din faptulca la momentul
punerii sub invinuirea penala nu este terminata, concluzia despre
suficienta probelor acumulate nu trebuie apreciata ca varianta unica si finala. In rezultatul urmaririi penale
si ascultarii invinuitului pot surveni modificari in privinta unor semne calificative ale invinuirii.2.
In cazul cind sint acumulate suficiente probe atit pentru punerea sub invinuire cit si pentruterminarea
urmaririi penale procurorul odata cu punerea sub invinuire dispune si aceastasolutie potrivit articolului 291
punctul 1) subpunctul a), fara a mai fi sesizat prin raport specialde catre ofiterul de urmarire penala in acest
scop.Procurorul poate recalifica fapta in sensul atenuarii sau agravarii sau pune persoana subinvinuire pentru
alte componente de infractiuni daca aceste concluzii rezulta din materialelecauzei, chiar daca raportul de
punere sub invinuire contine alta propunere. Procurorul poate pune sub invinuire o persoana si din oficiu in
lipsa raportului de punere subinvinuire a ofiterului de urmarire penala, examinind materialele cauzei cu
ocazia expirariitermenelor prevazute de aliniatul 2 al articolului 63 sau cu ocazia prelungirii
termenuluiurmaririi penale.Ordonanta de punere sub invinuire este actul prin care persoana se considera
invinuit si dinmomentul adoptarii (semnarii de catre procuror) acesta este tras la raspundere penala.
Ordonanta de punere sub invinuire este actul de acuzare initial si strict personal.
In cazul cind exista mai multe persoane care au savirsit o infractiune prin coparticipare se va intocmi cite
oordonanta de punere sub invinuire pentru fiecare invinuit in parte. Ordonanta de punere sub invinuire nu
este susceptibila de a fi atacata judecatorului deinstructie in mod special pentru motivul netemeiniciei sau
ilegalitatii, dar in anumite situatii(de exemplu) emiterea ordonantei dupa expirarea termenului limita 3 luni
prevazut dearticolul 63 aliniatul 2) aceasta hotarire poate fi atacata conform articolului 298 judecatoruluide
instructie.Ordonanta de punere sub invinuire poate fi anulata sau modificata de procurorul ierarhicsuperior,
reiesind din dispozitiile articolului 52 aliniatul 1) punctul 8.

2.2 Distingeti modalitatile modificarii invinuirii in faza urmaririi penale
Schimbarea acuzarii poate avea loc cind din probele acumulate rezulta o alta calificare juridica afaptei atit in
sensul agravarii cit si in sensul atenuarii, in raport cu acuzarea precedenta.Schimbarea acuzarii in legatura cu
recalificarea faptei sau faptelor imputate este determinatade concretizarea sau aprecierea noua a dispozitiilor
Partii speciale a Codului penal si aregulilor prevazute la articolele 114-118 din Codul penal.Schimbarea
acuzarii in legatura cu recalificarea faptei sau faptelor imputate se face in bazaunei ordonante noi de punere
sub invinuire emise de procuror din oficiu sau la propunereaofiterului de urmarire penala care este inaintata
conform regulilor prevazute de articolul 282.Ordonanta veche de punere sub invinuire isi pierde forta
juridica din momentul emiterii uneinoi ordonante, dar se pastreaza la dosar pentru faptul ca stabileste din ce
moment persoana afost atrasa in calitate de invinuit.Completaea acuzarii se dispune printr -o ordonanta noua
emisa de procuror la propunereaofiterului de urmarire penala cind in rezultatul urmaririi penale se stabileste
ca invinuitul amai savirsit o noua infractiune sau alte infractiuni identice, care nu I s-a inaintat
acuzareaanterior.Se dispune completarea acuzarii si in cazu stabilirii unui concurs ideal de infractiuni
cindinvinuitul prin aceeasi fapta a savirsit doua sau mai multe infractiuni prevazute la diferitarticole sau la
diferite aliniate ale unui articol din Codul penal, daca nu -a inaintat initialacuzarea pentru toate
infractiunile.O modalitate de schimbare a acuzarii este prevazuta de aliniatul 2 al acestui articol
prinscoaterea persoanei de sub urmarire penala partial in privinta unei infractiuni sau unui epizod(unei
infractiuni identice) conform articolului 284 ori prin incetarea partiala a urmaririi penale conform articolului
285.In cazul cind invinuirea inaintata nu s-a confirmat in intregime, dar s-a stabilit ca invinuitul asavirsit o
alta infractiune pentru care anterior nu I s-a inaintat acuzarea se va emite douaordonante de scoatere de sub
urmarire penala pentru acuzarea neconfirmata si de punere sub
invinuire pentru noua acuzare.Schimbarea acuzarii in sensul agravarii sau completarea acuzarii se
efectueaza prin inaintareanoii acuzari potrivit regulilor stabilite de articolul 282, iar in cazul schimbarii
acuzarii prinrecalificarea faptei in sensul atenuarii sau a excluderii unor capete de acuzare pr
in scoatere de sub urmarire penala sau incetare partiala a urmaririi penale care se aduce la
cunostinta invinuitului.

2.3 Proiectai o ordonanta de punere sub invinuire.
ORDONANTA
de punere sub invinuire
mun. Chisinau 20 noiembrie 2006
Procuror in Procuratura sectorului Riscani, municipiul Chisinau, jurist de rangul I Oleg Vasilache,
examinand materialele cauzei penale nr. 2006040597,
CONSTAT:
Movila Victor in participatie simpla cu Ivasciuc Pavel, la 11 noiembrie 2006, aproximativ la ora 23.00, afl
andu-se in ap. 77 din blocul de pe bd. Renasterii nr. 73/2, mun. Chisinau, fi ind in stare de ebrietate
alcoolica, de comun acord, in urma unei intelegeri prealabile, dupa un plan bine chibzuit cu repartizarea
rolurilor, avand scopul sustragerii bunurilor altei persoanei, l-au atacat pe Mindru Ghenadie, cauzandu-i
vatamari corporale grave, manifestate prin legarea mainilor cu fi rul de la telefon si aplicarea multiplelor
lovituri cu pumnii si picioarele peste diferite parti ale corpului. Dupa imobilizarea lui Ivasciuc Pavel, au
sustras deschis din apartamentul acestuia un televizor de model Sony in valoare de 4 240 (patru mii doua
sute patruzeci) lei, insusindu-l, cauzand partii vatamate daune in proportii considerabile, pe care ulterior l-au
vandut contra sumei de 1 500 (una mie cinci sute) lei unei persoane neidentifi cate de organul
de urmarire penala. Prin actiunile sale intentionate, Movila Victor a savarsit infractiunea talharie,
prevazuta in art. 44, 188 alin. (3) lit. c) din Codul penal, dupa semnele califi cative: Talharia, adica atacul
savarsit asupra unei persoane in scopul sustragerii bunurilor, insotit de violenta periculoasa pentru viata
persoanei agresate, savarsita de doua persoane, cu vatamarea grava a integritatii corporale. Acelasi Movila
Victor, in participatie simpla cu Ivasciuc Pavel, in continuarea actiunilor sale criminale, la 11 noiembrie
2006, aproximativ la ora 23.15, afl andu-se in ap. 77 din blocul de pe bd. Renasterii nr. 73/2, mun. Chisinau,
fi ind in stare de ebrietate alcoolica, premeditat, de comun acord, dupa un plan bine chibzuit cu repartizarea
rolurilor, cu scopul omorului premeditat si actionand din interes material, i-au legat manile cu fi rul de la
telefon lui Mandru Ghenadie, proprietarul apartamentului nominalizat, dupa care i-au aplicat multiple
lovituri cu pumnii si picioarele peste diferite parti ale corpului, cauzandu-i leziuni corporale grave,
periculoase pentru viata, sub forma de trauma cranio-cerebrala inchisa, hemotom subdural, fractura oaselor
nazale, plaga contuza in regiunea sprancenii stangi. Ca urmare a acestor vatamari corporale a survenit
decesul lui Mandru Ghenadie. Prin actiunile sale intentionate, Movila Victor a savarsit infractiunea de omor
intentionat, prevazuta in art. 44, 145 alin. (3) lit. f ) din Codul penal, dupa semnele califi - cative: Omorul
unei persoane, savarsit cu premeditare, din interes material, de doua persoane. Pentru motivele invocate si
pornind de la premisa ca materialele cauzei penale contin probe concludente si sufi ciente ca Movila Victor
a comis infractiunile prevazute de art. 145 alin. (3) lit. f ) si art. 188 alin. (3) lit. c) din Codul penal,
actionand in conformitate cu prevederile art. 52 alin. (1) pct. 23), 255, 281, 282 din Codul de procedura
penala,
DISPUN:
1. Punerea sub invinuire a lui Movila Victor, nascut la 12 octombrie 1977 in satul Mereseni, raionul
Hincesti, moldovean, cetatean al Republicii Moldova, casatorit, studii medii, anterior necondamnat, supus
militar, domiciliat in mun. Chisinau, str. Kiev nr. 118, ap. 34, incriminandu-i savarsirea infractiunilor
prevazute de art. 188 alin. (3) lit. c) si art.145 alin. (3) lit. f ) din Codul penal.
2. Aducerea la cunostinta lui Movila Victor a ordonantei in cauza, explicandu-i continutul ei.
Procuror in Procuratura sect. Riscani,
jurist de rangul I semnatura Oleg Vasilache
Prezenta ordonanta mi-a fost adusa la cunostinta, continutul ei mi-a fost explicat in limba moldoveneasca, pe
care o cunosc, la 20 noiembrie 2006, ora 09.45 .
Invinuit semnatura Movila Victor
Aparator semnatura
Procuror semnatura Oleg Vasilache
Dupa inaintarea acuzarii mi-au fost explicate drepturile si obligatiile prevazute de art. 66 Cod de
procedurapenala, primind totodata informatia in scris privind aceste drepturi si obligatii, precum si copia
prezentei ordonante.
Invinuit semnatura Movila Victor
Aparator semnatura
Procuror semnatura Oleg Vasilache



Subiectul II. Punerea sub invinuire
2.1 Definiti importanta actului punerii sub invinuire
2.2 Distingeti modalitatile modificarii invinuirii in faza urmaririi penale
2.3Proiectai o ordonanta de punere sub invinuire
2.1 Actul de punere sub invinuire reprezinta un moment foarte responsabil,important, efectuat de procuror
fata de persoana banuit,deoarece acesta este deja acuzat oficial prin intocmirea ord de punere sub
invinuire.De unde rezulta ca procurorul are acumulate probe suficiente p/ru a-l invinui de savirsirea
infractiunii si de a-l trage la raspundere penala.
Ordonanta de punere sub invinuire este actul prin care persoana se considera invinuit si din momentul
adoptarii (semnarii de catre procuror) acesta este tras la raspundere penala.
Ordonanta de punere sub invinuire este actul de acuzare initial si strict personal.

2.2 Procurorul poate recalifica fapta in sensul atenuarii sau agravarii sau pune persoana sub invinuire pentru
alte componente de infractiuni daca aceste concluzii rezulta din materialele cauzei, chiar daca raportul de
punere sub invinuire contine alta propunere.
Schimbarea acuzarii poate avea loc cind din probele acumulate rezulta o alta calificare juridica a faptei atit
in sensul agravarii cit si in sensul atenuarii, in raport cu acuzarea precedenta.
- Schimbarea acuzarii in legatura cu recalificarea faptei sau faptelor imputate este determinata de
concretizarea sau aprecierea noua a dispozitiilor Partii speciale a Codului penal si a regulilor prevazute la
articolele 114-118 din Codul penal.
-Schimbarea acuzarii in legatura cu recalificarea faptei sau faptelor imputate se face in baza unei ordonante
noi de punere sub invinuire emise de procuror din oficiu sau la propunerea ofiterului de urmarire penala care
este inaintata conform regulilor prevazute de articolul 282. Ordonanta veche de punere sub invinuire isi
pierde forta juridica din momentul emiterii unei noi ordonante, dar se pastreaza la dosar pentru faptul ca
stabileste din ce moment persoana a fost atrasa in calitate de invinuit.
-Completaea acuzarii se dispune printr-o ordonanta noua emisa de procuror la propunerea ofiterului de
urmarire penala cind in rezultatul urmaririi penale se stabileste ca invinuitul a mai savirsit o noua infractiune
sau alte infractiuni identice, care nu I s-a inaintat acuzarea anterior.
-Se dispune completarea acuzarii si in cazu stabilirii unui concurs ideal de infractiuni cind invinuitul prin
aceeasi fapta a savirsit doua sau mai multe infractiuni prevazute la diferite articole sau la diferite aliniate ale
unui articol din Codul penal, daca nu s-a inaintat initial acuzarea pentru toate infractiunile.
-O modalitate de schimbare a acuzarii scoaterea persoanei de sub urmarire penala partial in privinta unei
infractiuni sau unui epizod (unei infractiuni identice) conform articolului 284 ori prin incetarea partiala a
urmaririi penale conform articolului 285.
-In cazul cind invinuirea inaintata nu s-a confirmat in intregime, dar s-a stabilit ca invinuitul a savirsit o alta
infractiune pentru care anterior nu I s-a inaintat acuzarea se va emite doua ordonante de scoatere de sub
urmarire penala pentru acuzarea neconfirmata si de punere sub invinuire pentru noua acuzare.
-Schimbarea acuzarii in sensul agravarii sau completarea acuzarii se efectueaza prin inaintarea noii acuzari
potrivit regulilor stabilite de articolul 282, iar in cazul schimbarii acuzarii prin recalificarea faptei in sensul
atenuarii sau a excluderii unor capete de acuzare prin scoatere de sub urmarire penala sau incetare partiala a
urmaririi penale care se aduce la cunostinta invinuitului.

2.3 Proiectai o ordonanta de punere sub invinuire
ORDONANTA
de punere sub invinuire
mun. Chisinau 26 ianuarie 2011
Procuror in Procuratura sectorului Botanica, municipiul Chisinau, jurist de rangul I Damian Ludmila,
examinind materialele cauzei penale nr. 2011557683,

CONSTAT:
Ranga Nicolae aproximativ la ora 17.40, aindu-se pe str. Trandafirilor a oprit rutiera nr. 184 care se deplasa
spre sectorul Botanica. Intrind in rutiera, analizind situatia invinuitul peste aproximativ 5 minute a purces la
omiterea faptei. Astfel acesta vazind telefonul mobil ,,Nokia X6 in buzunarul Victoriei Plamadeala a
hotarit sa-l sustraga pe ascuns. In momentul in care acesta a introdus mina in buzunarul victimei, martorul
Crudu Vasile a observat acest fapt. Cind invinuitul a scos telefonul mobil din buzunarul victimei a cerut
imediat soferului rutierei sa opreasca autovehicolul. Crudu Vasile vazind ca invinuitul doreste sa paraseasca
locul comiterii infractiunii a coborit din rutiera din urma invinuitului cu scopul de a-l retine. In momentul in
care Crudu Vasile a incercat sa-l retie pe faptuitor acesta din urma i-a aplicat 2 lovituri in regiunea fetei
cauzindu-i leziuni corporale care nu aduc un prejudiciu sanatatii.
Prin actiunile sale intentionate, Ranga Nicolae a savirsit infractiunea tilharie, prevazuta in art. 188 alin. 1
Codul penal, dupa semnele calicative: Tilharia, adica atacul savirsit asupra unei persoane in scopul
sustragerii bunurilor, insotit de violenta periculoasa pentru viata sau sanatatea persoanei agresate ori de
amenintarea cu aplicarea unei asemenea violente.
DISPUN:
1. Punerea sub invinuire a lui Ranga Nicolae, nascut la 14 februarie 1988 in mun. Chisinau, moldovean,
cetatean al Republicii Moldova, celibatar, student la USM DREPT, anterior condamnat de judecatoria
sectorului Centru la 2 ani privatiune de libertate pentru comiterea infractiunii prevazute la art. 186 alin. 1,
supus militar, domiciliat in mun. Chisinau, str.Trandafirilor 4, bloc 3, ap.2. incriminindu-i savirsirea
infractiunilor prevazute de art. 188 alin. (1) din Codul penal.
2. Aducerea la cunostinta lui Ranga Nicolae a ordonantei in cauza, explicindu-i continutul ei.
Procuror in Procuratura sect. Botanica, jurist de rangul I
Semnatura,Damian Ludmila
Prezenta ordonanta mi-a fost adusa la cunostinta, continutul ei mi-a fost explicat in limba moldoveneasca,
pe care o cunosc, la 26 ianuarie 2011 la ora 15:30 .
Invinuit,semnatura,Ranga Nicolae
Aparator,semnatura,Gudumac Dan
Procuror,semnatura,Damian Ludmila
Dupa inaintarea acuzarii mi-au fost explicate drepturile si obligatiile prevazute deart. 66 Cod de
procedura penala, primind totodata informatia in scris privind acestedrepturi si obligatii, precum si copia
prezentei ordonante.
Invinuit,semnatura,Ranga Nicolae
Aparator ,semnatura Gudumac Dan
Procuror,semnatura,Damian Ludmila




Subiectul II. Sentinta de achitare
2.1 Definiti conceptul sentintei de achitare
2.2 Explicati conditiile si temeiurile adoptarii sentintei de achitare
2.3 Proiectati un fragment al dispozitivului sentintei de achitare

2.1Sentinta de achitare este este un act al autoritatii judecatoresti,o hotarire prin care se incheie judecarea in
prima instanta,prin care sa decis ca inculpatul este nevinovat,ce duce nemijlocit la reabilitarea deplina a
inculpatului.

2.2 . Sentinta de achitare se adopta daca:
1) nu s-a constatat existenta faptei infractiunii;
2) fapta nu a fost savirsita de inculpat;
3) fapta inculpatului nu intruneste elementele infractiunii;
4) fapta nu este prevazuta de legea penala;
5) exista una din cauzele care inlatura caracterul penal al faptei.
In cazul achitarii persoanei in temeiul ca fapta nu a fost savirsita de inculpat ,organul de urmarire penala
este obligat sa continue urmarirea penala pentru identificarea faptuitorului.
Sentinta de achitare duce nemijlocit la reabilitarea deplina a inculpatului.
Achitarea in baza oricarui temei, enumerat mai sus, duce la ideia, ca:
-instanta stabileste fie inexistenta infractiunii, ca temei al raspunderii penale, fie existenta unei cauze, in care
este exclusa raspunderea penala, ceea ce echivaleaza, in ambele situatii, cu nevinovatia penala a inculpatului.
-persoana trebuie sa fie reabilitata. In acest caz persoana are dreptul la despagubiri materiale, morale, sa fie
restabilit in drepturile de munca, de pensionare, locative si alte drepturi in conditiile legii.

2.3 Proiectati un fragment al dispozitivului sentintei de achitare
Dispozitivul sentintei de achitare trebuie sa cuprinda:
1) numele, prenumele si patronimicul inculpatului;
2) dispozitia de achitare a inculpatului sau de incetare a procesului penal si motivul pe care se intemeiaza
achitarea sau incetarea procesului;
3) dispozitia de revocare a masurii preventive, daca o astfel de masura a fost aplicata;
4) dispozitia de revocare a masurilor de asigurare a actiunii civile si a eventualei confiscari speciale, daca
astfel de masuri au fost luate.

Astfel,avem urmatorul dispozitiv:
In conformitate cu art. art. 384, 390, 396 CPP, instanta de judecata

H O T A R A S T E:
A-l achita pe (numele, prenumele, patronimicul) de invinuirea de savirsire a infractiunii prevazuta de art.
(numarul, alineatul, lit. articolului) CP pe motiv ca fapta nu a fost savirsita de inculpat.
Masura preventiva aplicata fata de (numele, prenumele, patronimicul) - obligarea de a nu parasi localitatea,
se anuleaza.
Sentinta cu drept de apel la Curtea de Apel (includeti denumirea) in termen de 15 zile.

Presedintele sedintei, judecator semnatura Numele, prenumele




Subiectul II. Sentinta de condamnare
2.1Definiti conceptul sentintei de condamnare
2.2 Explicati conditiile si temeiurile adoptarii sentintei de condamnare
2.3 Proiectati un fragment al dispozitivului sentintei de condamnare

2.1 Definitie : Sentinta penala este hotarirea prin care se incheie judecarea in prima instanta, prin care
aceasta hotaraste asupra invinuirii aduse inculpatului, pronuntind dupa caz, condamnarea, achitarea sau
incetarea procesului penal.Sentinta penala trebuie sa fie recunoscuta ca un act al autoritatii judecatoresti.
Astfel,sentinta de condamnare este un act al autoritatii judecatoresti,o hotarire prin care se incheie judecarea
in prima instanta,prin care sa decis ca inculpatul este vinovat,stabilinduse o pedeapsa penala prin
pronuntarea condamnarii.
2.2. Sentinta de condamnare se va pronunta daca instanta, din evaluarea probelor, stabileste cu certitudine
vinovatia inculpatului in savirsirea infractiunii. Sentinta de
condamnare se adopta numai cu conditia, ca vinovatia inculpatului: -este stabilita in
cadrul judecarii cauzei. Daca despre vinovatia inculpatului se vorbeste doar in actul de invinuire
(rechizitoriu), dar in cadrul cercetarii judiciare ea nu este dovedita, nu poate fi adoptata sentinta de
condamnare; -este stabilita prin
cumulul de probe, prezentate de parti si cercetate fiecare in parte in cadrul judecarii cauzei. Daca chiar
inculpatul recunoaste vina, dar toate probele cercetate aceasta nu o confirma, nu este posibila adoptarea
sentintei de condamnare. Sentinta de condamnare nu poate fi
bazata pe presupuneri. Conform principiului prezumtiei nevinovatiei, toate dubiile in probarea invinuirii,
care nu pot fi inlaturate, se interpreteaza in favoarea inculpatului
Sentinta de condamnare se adopta:
1) cu stabilirea pedepsei care urmeaza sa fie executata; Necesita de invocat in sentinta categoria si
marimea pedepsei ( art. 62-63 CP), tipul penitenciarului in care condamnatul urmeaza sa execute pedeapsa
cu inchisoarea, momentul de la care incepe calcularea termenului de executare a pedepsei.
2) cu stabilirea pedepsei si cu liberarea de executarea ei in cazul amnistiei :
- condamnarii cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei;
- liberarii conditionate de pedeapsa inainte de termen;
- inlocuirii partii neexecutate din pedeapsa cu o pedeapsa mai blinda;
- liberarii de pedeapsa datorita schimbarii situatiei;
- liberarii de la executarea pedepsei a persoanelor grav bolnave;
- aminarii executarii pedepsei pentru femei gravide si femei care au copii in virsta de pina la 8 ani.
Inculpatul se libereaza de executarea pedepsei, daca la momentul adoptarii sentintei a fost adoptat actul de
amnistie, care elibereaza condamnatul de pedeapsa stabilita. Despre aplicarea actului de amnistie se invoca
direct in sentinta;
3) fara stabilirea pedepsei, cu liberarea de raspundere penala in cazurile de cainta activa, in legatura cu
schimbarea situatiei, cu liberarea de pedeapsa in cazul a minorilor sau al expirarii termenului de prescriptie.

2.3Proiectati un fragment al dispozitivului sentintei de condamnare
-A declara pe Rusu Victor Ion vinovat de savirsirea infractiunii prevazuta de articolul 186 alin(2) Cod penal,
si a stabili lui: Rusu Victor pedeapsa sub forma privatiunii de libertate pe un termen de 3 ani in penitenciar
de tip deschis,ce se incepe de la data pronuntarii hotaririi . Bunurile ridicate in urma
perchezitiei ce apartin victimei Plugaru Oleg de a le inapoia acestuia. Sentinta poate fi atacata prin apel
in Curtea de Apel Cahul in termen de 15 zile de la pronuntare, iar pentru Rusu Victor de la data inminarii
copiei sentintei.
Presedinte de sedinta, Florea Radu




Subiectul II. Sentinta de incetare a procesului penal
2.1 Definiti conceptul sentintei de incetare a procesului penal
2.2 Explicati conditiile si temeiurile adoptarii sentintei de incetare a procesului penal
2.3 Proiectati un fragment al dispozitivului sentintei de incetare a procesului penal

2.1 Sentinta penala este hotarirea prin care se incheie judecarea in prima instanta, prin care aceasta hotaraste
asupra invinuirii aduse inculpatului, pronuntind dupa caz, condamnarea, achitarea sau incetarea procesului
penal.Sentinta penala trebuie sa fie recunoscuta ca un act al autoritatii judecatoresti. Astfel,sentinta de
incetare a procesului este un act al autoritatii judecatoresti,o hotarire prin care se incheie judecarea in prima
instanta,prin care sa decis incetarea pr penal in legatura cu unul din temeiurile prev de CPP.
2.2 Sentinta de incetare a procesului penal se adopta daca:
1) lipseste plingerea partii vatamate, plingerea a fost retrasa sau partile sau impacat;
2) a intervenit decesul inculpatului;
3) persoana nu a atins virsta pentru tragere la raspundere penala;
4) exista o hotarire judecatoreasca definitiva asupra aceleiasi persoane pentru aceeasi fapta;
5) exista o hotarire a organului de urmarire penala asupra aceleiasi persoane pentru aceeasi fapta de
incetare a urmaririi penale, de scoatere a persoanei de sub urmarire penala sau de clasare a procesului penal;
6) exista alte circumstante care exclud sau conditioneaza pornirea urmaririi penale si tragerea la
raspundere penala; precum si
7) In cazurile prevazute in art.54-56 din Codul penal.
(2) In cazul prevazut in art.332 alin.(2), instanta inceteaza procesul penal, cu aplicarea sanctiunii
administrative prevazute in Codul contraventional

2.3 Proiectati un fragment al dispozitivului sentintei de incetare a procesului penal
In conformitate cu art. 364, 391-392, 396 CPP instanta de judecata
H O T A R A S T E: A inceta procesul penal privind invinuirea lui (numele, prenumele, patronimicul) de
savirsirea infractiunii prevazute de articolul (numarul, alineatul, lit. articolului) CP in legatura cu
neatingerea de catre inculpat a virstei la care poate fi tras la raspundere penala.
Sentinta cu drept de recurs in termen de 15 zile la Curtea de Apel (includeti denumirea).
Presedintele sedintei, judecator semnatura Numele, prenumele





Subiectul II. Sentinta
2.1 Definiti conceptul si felurile sentintei
2.2 Evidentiati specificul structurii sentintei
2.3 Proiectati partea introductiva a sentintei de condamnare

2.1 Sentinta este hotarire prin care cauza penala se solutioneaza in fond de instanta de
judecata;Astfel,sentinta este hotarirea prin care se incheie judecarea in prima instanta, prin care aceasta
hotaraste asupra invinuirii aduse inculpatului, pronuntind dupa caz, condamnarea, achitarea sau incetarea
procesului penal.Sentinta penala trebuie sa fie recunoscuta ca un act al autoritatii judecatoresti.Sentinta
poate fi:de achitare,de condamnare,de incetare a pr penal.


2.2. Sentinta consta din partea introductiva, partea descriptiva si dispozitiv.
Sentinta se intocmeste in limba in care s-a desfasurat judecarea cauzei, de unul din judecatorii care au
participat la adoptarea ei.
Sentinta se semneaza de toti judecatorii care au participat la adoptarea ei. Judecatorul care are opinie
separata semneaza si el sentinta.
Articolul 393. Partea introductiva a sentintei
In partea introductiva a sentintei se arata:
1) ca sentinta a fost pronuntata in numele legii;
2) data si locul adoptarii sentintei;
3) denumirea instantei de judecata care a adoptat sentinta, numele judecatorului sau, dupa caz, al
judecatorilor completului de judecata, grefierului, interpretului, traducatorului, procurorului, aparatorului;
4) daca sedinta a fost publica sau inchisa;
5) datele privind identitatea inculpatului prevazute in art.358 alin.(1);
6) legea penala care prevede infractiunea de savirsirea careia este invinuit inculpatul.
Articolul 394. Partea descriptiva a sentintei
(1) Partea descriptiva a sentintei de condamnare trebuie sa cuprinda:
1) descrierea faptei criminale, considerata ca fiind dovedita, indicindu-se locul, timpul, modul savirsirii ei,
forma si gradul de vinovatie, motivele si consecintele infractiunii;
2) probele pe care se intemeiaza concluziile instantei de judecata si motivele pentru care instanta a respins
alte probe;
3) indicatii asupra circumstantelor care atenueaza sau agraveaza raspunderea;
4) in cazul cind o parte a acuzatiei este considerata neintemeiata temeiurile pentru aceasta;
5) incadrarea juridica a actiunilor inculpatului, motivele pentru modificarea invinuirii daca la judecata s-a
efectuat asa ceva;
6) mentiunea referitor la recidiva.
(2) Instanta de judecata este obligata, de asemenea, sa motiveze:
1) stabilirea pedepsei cu inchisoare, daca sanctiunea legii penale prevede si alte categorii de pedepse;
2) aplicarea unei pedepse mai usoare decit cea prevazuta de lege;
3) aplicarea unei condamnari cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei;
4) rezolvarea chestiunilor legate de condamnarea cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei sau de
aplicarea altor categorii de liberare de pedeapsa penala, prevazute in art.89 din Codul penal.
(3) Partea descriptiva a sentintei de achitare trebuie sa cuprinda:
1) indicarea invinuirii pe baza careia cauza in privinta invinuitului a fost trimisa in judecata;
2) descrierea circumstantelor cauzei constatate de instanta de judecata si enuntarea temeiurilor pentru
achitarea inculpatului, cu indicarea motivelor pentru care instanta respinge probele aduse in sprijinul
acuzarii. Nu se admite introducerea in sentinta de achitare a unor formulari ce ar pune la indoiala
nevinovatia celui achitat.
(4) Partea descriptiva a sentintei de incetare a procesului penal trebuie sa contina descrierea si motivarea
temeiurilor pentru incetarea procesului penal.
(5) Partea descriptiva a sentintelor de condamnare sau achitare ori de incetare a procesului penal trebuie sa
contina motivele pe care este intemeiata hotarirea instantei cu privire la actiunea civila sau la repararea
pagubei materiale cauzate de infractiune.
Articolul 395. Dispozitivul sentintei de condamnare
(1) In dispozitivul sentintei de condamnare trebuie sa fie aratate:
1) numele, prenumele si patronimicul inculpatului;
2) constatarea ca inculpatul este vinovat de savirsirea infractiunii prevazute de legea penala;
3) categoria si marimea pedepsei aplicate inculpatului pentru fiecare infractiune constatata ca dovedita,
pedeapsa definitiva pe care urmeaza sa o execute; categoria penitenciarului in care trebuie sa execute
pedeapsa cel condamnat la inchisoare; data de la care incepe executarea pedepsei; durata termenului de
proba in cazul condamnarii cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei si cui ii revine obligatia de a
supraveghea pe cel condamnat cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei. In caz daca instanta il
gaseste pe inculpat vinovat, dar il libereaza de pedeapsa pe baza prevederilor respective ale Codului penal,
ea este datoare sa mentioneze aceasta in dispozitivul sentintei;
4) dispozitia despre computarea retinerii, arestarii preventive sau arestarii la domiciliu, daca inculpatul pina
la darea sentintei se afla in stare de arest;
5) dispozitia privitoare la masura preventiva ce se va aplica inculpatului pina cind sentinta va deveni
definitiva;
6) obligatiile puse in seama condamnatului cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei.
(2) Daca inculpatul este invinuit in baza mai multor articole ale legii penale, in dispozitivul sentintei trebuie
sa se indice precis in baza caror anume articole el a fost achitat si in baza carora a fost condamnat.
(3) In toate cazurile, pedeapsa trebuie sa fie precizata astfel incit la executarea sentintei sa nu apara nici un
fel de indoieli cu privire la categoria si marimea pedepsei stabilite de instanta de judecata.
(4) In cazurile prevazute in art.66 din Codul penal, dispozitivul sentintei va cuprinde, de asemenea, si
dispozitia in vederea ridicarii gradului militar sau special, titlului special, gradului de calificare (clasificare)
sau a distinctiilor de stat ale inculpatului.
(5) In cazul condamnarii unui cetatean strain sau apatrid cu resedinta permanenta in alt stat, dispozitivul
sentintei va cuprinde explicatii privind dreptul de a cere transferarea condamnatului in tara de resedinta.
Articolul 396. Dispozitivul sentintei de achitare sau de incetare a procesului penal
Dispozitivul sentintei de achitare sau de incetare a procesului penal trebuie sa cuprinda:
1) numele, prenumele si patronimicul inculpatului;
2) dispozitia de achitare a inculpatului sau de incetare a procesului penal si motivul pe care se intemeiaza
achitarea sau incetarea procesului;
3) dispozitia de revocare a masurii preventive, daca o astfel de masura a fost aplicata;
4) dispozitia de revocare a masurilor de asigurare a actiunii civile si a eventualei confiscari speciale, daca
astfel de masuri au fost luate.

2.3 Proiectati partea introductiva a sentintei de condamnare
SENTINTA
In numele Legii
20 iulie 2009 Orasul Cahul
Judecatoria or.Cahul, in componenta: presedintelui sedintei de judecata, judecator Florea Radu
grefierului Stepco Oleg
cu participarea
procurorului Moraru Constantin
avocatului Marcu Alexandru
Judecind in sedinta publica cauza penala a lui,Rusu Victor ,nascut la 5 aprilie 1980 ,or. Cahul ,moldovean,
necasatorit ,somer ,fara antecedente penale ,domiciliat in or. Cahul ,str.Bulgara 3/7 , Este invinuit de
savirsirea infractiunii prevazute de articolul 186 alin(2), Cod Penal;





Sesizarea organului de urmarire penala

1.1 Definiti notiunea de urmarire penala
Urmarirea penala este activitatea e descoperire a infractiunilor, de identificare si prindere a infractorilor,
de stabilire prin probe a vinovatiei acestora, ca activitate prealabila judecatii, este necesara pentru
combaterea si prevenirea infractiunilor, scopul imediat si de perspectiva a procesului penal. Art.252 CPP
urmarirea penala are ca obiect colectarea probelor necesare cu privire la existenta infractiunii, la
identificarea faptuitorului, pentru a se constata daca este sau nu cazul sa se transmita cauza penala in
judecata in conditiile legii si pentru a se stabili raspunderea acestuia.
1.2Explicati succint formele de sesizare a organului de urmarire penala
OUP poate fi sesizat despre savirsirea sau pregatirea pentru savirsirea unei infractiuni prin urmatoarele
modalitati:
Plingere
Denunt
Autodenunt
Depistarea infractiunii nemijlocit de catre OUP; (autosesizarea)
Plingerea este instiintarea facuta de o persoana fizica sau juridica careia i s-a cauzat un prejudiciu prin
infractiune, prin urmare este sesizarea faccuta de catre victima personal sau prin reprezentant imputernicit
prin lege. Plingerea de regula se face in scris si trebuie sa cuprinda : numele, prenumele, calitatea si
domiciliul , descrierea facptei care formeaza obiectul plingerii, indicarea faptuitorului (daca e cunoscut),
mijloace de proba.
Daca e facuta oral, aceasta se consemneaza intr-un proces verbal semnat de victima si persoana oficiala a
OUP.
Persoanei care face plingere i se aduce la cunostinta despre raspundera pentru denunt fals. Intre plingerea
prevazuta la art.263 CPP si plingerea prealabila prev . in art.276 CPP nu exista deosebire dupa continut si
subiect , deosebirea consta in caracterul faptelor relatate , prin plingere se poate sesiza OUP privind
savirsirea orikarei infr, fiind posibila si admisa oricare alta modalitate de sesizare, pe cind plingerea
prealabila este unica modalitate de sesizare in cazurile prev la art 276.
Denuntul Instiintarea facuta de o pers. Fiz sau jur despre savirsirea unei infractiuni, spre deosebire de
plingere denuntul poate fi facut de catre orice persoana care-si asuma rolul si raspunderea denuntatorului.
Daca denuntul nu este semnat, fiind anonim, acesta nu mai are calitatea de denunt, ci de simpla instiintare
care nu poate servi drept temei legal pentru pornirea urm. Penale. Denuntul trebuie sa cuprinda aceleasi date
ca si plingerea.
Autodenuntul - instiintarea benevola facuta de o persoana fiz/jur despre savirsirea de catre ea a unei
infractiuni in cazul in care organele de urm penala nu sunt la curent cu aceasta fapta. Declaratia de
autodenuntare se face in scris sau oral, in cazul autodenuntarii orale se intocmeste proces-verbal . cu
inregistrarea audio sau video a declaratiei. Autodenuntarea poate fi facuta prin prezentarea benevola a
faptuitorului in fata OUP si instiintarea despre savirsirea tentativei sau pregatirea unei infr de catre acesta.
Persoanei care se autodenunta i se aduce la cunostinta dreptul de a nu spune nimic si de a nu se
autoincrimina.
Autosesizarea- constituie o modalitate de sesizare cind OUP afla de savisrirea unei infr. din alte surse
decit cele expuse mai sus, OUP poate afla ca s-a comis o infr pe baza constatarii personale a unei infr
flagrante sau prin primirea unui denunt anonim, in urma masurilor operative de investigatie sau prin
intermediul organelor de constatare. In cazul depistarii infr de catre angajatul OUP, acesta intocmeste un
raport in care expune circumstantele constatate si dispune inregistrarea infr conform alin 3 art 262 CPP.

1.3 Proiectati un proces-verbal de consemnare a plingerii orale
PROCES-VERBAL
de consemnare a plingerii orale

mun.Chisinau 11 decembrie 2011

Ofierul de urmarire penala din cadrul Comisariatului de Politie al sectorului Ciocana , municipiul
Chiinau , locotenent de poliie Talmazan Ion, in conformitate cu prevederile art.263 alin.(5) din Codul
de Procedura Penala , am intocmit prezentul proces-verbal despre faptul ca astazi , data de mai sus,ora
08:40, la Comisariatul de Poliie sectorului Ciocana mun.Chiinau s-a prezentat in calitate de denunator
Vasile Crudu, nascut la 15 martie 1972 in mun.Chiinau , Republica Moldova, posesorul buletinului de
identitate seria B nr. 44176539, eliberat la 5 ianuarie 2000 de of.nr 24, domiciliat in mun.Chiinau ,
bulevardul Moscovei, nr 17/8 ,ap 87, nr.telefonului la domiciliu 47-88-12,incunotinind urmatoarele:
,,La data de 11 decembrie ora 05-48, aflindu-ma impreuna cu un grup de vinatori in apropierea comunei
Tohatin , patrulind in regiunea data in scopul prevenirii braconajului in regiune ,am depistat o persoana
incontientade sex feminin , cu leziuni corporale intr-un ant si deoarece nimeni nu avea telefon mobil sa
chemam Salvarea si sa anuntam Politia ,am decis sa o transportam cu masina
La gasirea victemei ,am observat ca aceasta se afla intr-o stare rea ,fiind imbracata sumar ,pe timp de
iarna ,singera i nu avea la ea nici un act de identitate ,bani sau telefon mobil.
Victima se afla in stare grava,conform spuselor medicilor, fiindui cauzate multiple leziuni corporale ,iar
din cauza ca aceasta pe timp de iarna a fost lasat imbracata sumar , i-a fost cauzat un oc hipotermic.
Faa de cele sesizate, rog sa luai masurile corespunzatoare conform legii.
Procesul-verbal l-am citit, il semnez,confirmind exactitatea coninutului lui.

Denunator _____________ Crudu Vasile
Ofier de urmarire penala,
locotenent de poliie _____________ Talmazan Ion




Subiectul I. Structura actelor procedurale penale
1.1Explicati specificul structurii actelor procedurale penale
1.2 Distingeti deosebirile si asemanarile dintre Rechizitoriu si Raport de expertiza
1.3 Proiectati un proces-verbal de prezentare spre recunoastere dupa voce si vorbire
1.2 Articolul 296.Rechizitoriul
Rechizitoriul este actul procedural prin care se sesizeaza instanta de judecata care determina limitele
judecarii cauzei in baza caruia instanta de fond se pronunta prin sentinta. Fiind o hotarire a procurorului
privind terminarea urmaririi penale, rechizitoriul constituie o totalizare a tuturor materialelor urmaririi
penale privind toate faptele si episoadele infractionale savirsite de catre toti invinuitii cercetati intr-o cauza
penala, cu dispozitia de trimitere in judecata.
1.Expunerea rechizitoriului se incepe cu denumirea acestui act procedural, facindu-se mentionate la numarul
dosarului penal si numele, prenumele invinuitului (invinuitilor).
2.Pe linga datele stabilite de aliniatul 2 al articolului comentat, expunerea rechizitoriului poate fi completata
cu informatii privind motivul savirsirii infractiunii, comportamentul invinuitului pe parcursul urmaririi
penale, precum si cu date privind partea vatamata (victima) si prejudiciul cauzat.
3 In cauze voluminoase cu multe episoade, expunerea tuturor faptelor se face in ordine cronologica sau
sistematica.
4Date cu privire la persoana invinuitului, a s e vedea comentariul articolului 289 aliniatul 2 informatii cu
privire la persoana invinuitului.
5Formularea invinuirii din dispozitiile rechizitoriului trebuie sa corespunda intocmai invinuirii prevazute in
ordonanta (ordonantele) de punere sub invinuire emisa si inaintata in conformitate cu articolele 281-283, atit
prin continutul ei faptic si incadrarii juridice.
6Daca la momentul intocmirii rechizitoriului procurorul considera ca invinuirea urmeaza a fi schimbata sau
completata va proceda in conformitate cu dispozitiile articolului 283 prin emiterea ordonantelor respective
dupa care va formula si invinuirea definitiva in rechizitoriu.
7Formularea invinuirii in dispozitivul rechizitoriul consta din descrierea succinta a faptei penale (laturii
obiective) cu dispozitia de invinuire a faptuitorului in comiterea infractiunii (infractiunilor) prevazute de
articolul, aliniatul si punctul articolului din partea speciala a Codului Penal.
8Dispozitia despre trimiterea dosarului in judecata contine mentiunea privind instanta judecatoreasca
competenta teritoriala reiesind din dispozitiile articolelor 36-40 si articolului 42.
9Rechizitoriul se intocmeste si se semneaza de catre procurorul care a condus cu urmarirea penala, iar in
cazurile prevazute de articolul 270, de catre procurorul care a exercitat nemijlocit urmarirea penala. In cazul
imposibilitatii intocmirii acestuia act procedural de procurorii sus-mentionati, rechizitoriul se intocmeste de
alt procuror desemnat prin dispozitia procurorului ierarhic superior.
10Anexa informativa a rechizitoriului pe linga datele prevazute de aliniatul 4 al prezentului articol poate
include si alte date: 1) privind incetarea urmaririi penale sau scoaterea de sub urmarire penala fata de
anumite persoane si episoade; 2) privind restituirea daunei materiale unor victime; 3) scheme de participare
a invinuitilor in fiecare episod a activitatii criminale, in cauze penale voluminoase; 4) lista persoanelor care
urmeaza a fi citate in judecata, cu indicarea statutului procesual si adreselor acestora; 5) lista probelor care
urmeaza a fi prezentata in sedinta preliminara potrivit articolului 347; 6) lista bunurilor care urmeaza a fi
supuse confiscarii speciale potrivit articolului 106 din Codul penal.
11In informatia privind durata urmaririi penale se recomanda de indicat data: a)savirsirii infractiunii; b)
pornirii urmaririi penale; c) conexarii anumitor materiale (dosare) la cauza data; d) inaintarii acuzarii
fiecarui invinuit; e) trimiterii cauzei procurorului.
12Durata arestarii preventive include timpul aflarii faptuitorului in locurile prevazute de articolul 186
aliniatul 1. La aceasta informatie se indica si locul detinerii invinuitului, daca la acest moment este
prelungita arestarea preventiva.
13.Informatia privind actiunea civila cuprinde date privind partile si cuantumul pretentiilor inaintate, precum
si date privind asigurarea acestei actiuni in conformitate cu articolele 203-208.
14Privind masurile de ocrotire, a se vedea comentariul articolului 189.
15Informatia privind alte masuri procesuale include date privind masurile aplicate (suspendarea provizorie
din functie, sechestrului in vederea garantarii executarii pedepsei amenzii), precum si mentiunea privind
dispunerea masurilor de protectie si a masurii de inlaturare a conditiilor ce au contribuit la savirsirea
infractiunilor si altor incalcari ale legislatiei.
16Informatia privind cheltuielile judiciare include sumele separat pentru fiecare temei prevazut de articolul
227 aliniatul 2 precum si suma totala calculata, cu indicarea documentelor ce confirma aceste cheltuieli.
17Pentru respectarea dispozitiilor aliniatului 5 al articolului comentat, procurorul pregateste pentru fiecare
invinuit si dupa caz fiecarui reprezentant legal cite o copie de pe rechizitoriu. Daca invinuitul sau
reprezentantul legal nu poseda limba de stat, procurorul asigura traducerea rechizitoriului in limba pe care o
cunosc acestea. Copia rechizitoriului tradusa va fi semnata de procuror si de traducator.
18Pentru a inainta copia de pe rechizitoriu, procurorul informeaza invinuitul, care se afla in stare de libertate
si reprezentantul legal despre prezentarea la data indicata printr-o instiintare. Invinuitului arestat preventiv i
se inmineaza obligatoriu copia de pe rechizitoriu. In cazul cind acesta refuza sa o primeasca, copia de pe
rechizitoriu va fi inminata aparatorului. In caz de neprezentare a invinuitului se va proceda in conformitate
cu aliniatul 3 al articolului 297.
19Despre primirea copiei de pe rechizitoriu invinuitul, reprezentantul legal, sau n cazurile prevazute de
aliniatul 3 al articolului 297, aparatorul atesta acest fapt inscris, indicind data si numarul de foi primite.
20Referinta la rechizitoriu poate fi depusa de catre invinuit sau aparatorul lui, in care este expus dezacordul
in privinta temeiniciei invinuirii aduse si ilegalitatii probelor administrative.

Raportul de expertiza este un mijloc de proba care are o importanta deosebita in procesul penal. In raport
se contin rezultatele investigatiei efectuate de catre o persoana care dispune de cunostinte speciale in
domeniul dat. Metoda si volumul cercetarilor este determinata de catre expert, in cazul cind expertul obtine
rezultate care depasesc volumul chestiunilor puse in fata lui, el este in drept de a mentiona despre aceste
rezultate in raportul sau.
1.Expertul da raspuns la chestiuni din numele sau propriu si poarta raspundere personala. El trebuie sa fie
preintimpinat pentru raspunderea penala in cazul prezentarii cu buna-stiinta a unor concluzii false. Faptul
prevenirii despre raspunderea penala este mentionat in ordonanta sau in incheierea de efectuare a expertizei.
Confirmarea prin semnatura si aplicarea sigiliului institutiei respective se efectueaza cu scopul atit de a
confirma efectuarea investigatiilor, cit si de a confirma faptul ca el a fost preintimpinat despre raspunderea
penala pentru prezentarea cu buna-stiinta a unor concluzii false.
2.Raportul de expertiza este format din 3 parti: partea introductiva, partea analitica si concluziile. In partea
introductiva se includ si date privind locul si timpul efectuarii expertizei; temeiurile de efectuare a
expertizei, organul si persoana care a coordonat efectuarea expertizei, sau persoana la cererea careia a fost
efectuata expertiza in cazul cind expertiza a fost efectuata la cererea partilor si pe contul lor, date despre
expert, inclusiv si cele profesionale (studiile, specialitatea, vechimea in munca), faptul ca expertul a fost
preintimpinat pentru raspundere in caz de prezentare cu buna-stiinta a unor concluzii false. In partea
introductiva se mentioneaza de asemenea integral toate chestiunile puse in fata expertului, materialele care
au fost utilizate de catre expert, obiectul investigatiilor, inclusiv metoda aplicata. In partea introductiva de
asemenea se includ si date despre persoanele care au participat la efectuarea expertizei. Chestiunile la care
da raspuns expertul trebuie sa fie incluse in raportul de expertiza identice cu cele din ordonanta sau
incheierea privind dispunerea expertizei. Nu se admite redactarea intrebarilor puse in fata expertului.
Mentionind despre ordonanta sau incheierea care a servit drept temei pentru efectuarea expertizei, expertul
trebuie sa indice data emiterii acestei hotariri, cit si data cind materialele dosarului au fost puse la dispozitia
expertului. In caz de necesitate expertul poate sa se adreseze la persoana care a dispus efectuarea
expertizei pentru lamurirea unor formulari in intrebarile puse in fata expertului, cit si prezentarea unor
materiale suplimentare pentru investigatie.
3.In a doua parte a raportului de expertiza partea analitica se descrie procesul de efectuare a investigatiilor,
care metodici au fost utilizate, care utilaje si preparate au fost utilizate, circumstantele care au fost
descoperite in urma efectuarii investigatiilor. Expertul este liber de a indica in partea analitica orice
imprejurare care o considera el ca este necesar de mentionat. In partea analitica de asemenea se fac trimiteri
la materialele dosarului care au fost utilizate de catre expert cu trimiterea la filele din dosar. Expertul face
trimiteri si la literatura stiintifica in baza careia a fost efectuata expertiza, indicind sursa, autorul, editia si
alte date care sunt necesare pentru identificarea lucrarii care a fost utilizata. Partea anlitica trebuie sa fie
elaborata intr-un limbaj clar pentru persoane care nu dispun de cunostinte speciale in acest domeniu.
Termenii ce tin de specialitate trebuie sa fie lamuriti. In partea analitica se includ de asemenea orice act
normativ care a fost utilizat de catre expert in cadrul investigatiilor efectuate.
4.In partea a treia a raportului sunt mentionate concluziile la care a ajuns expertul. Concluziile trebuie sa se
bazeze pe rezultatele investigatiilor mentionate in partea analitica. Concluziile trebuie sa fie clare si
determinate. In situatia cind este imposibil de a da raspuns la o chestiune, acest fapt este necesar de
mentionat. De asemenea se mentioneaza si opinia expertului in caz cind nu este posibil de a da un raspuns
clar la o chestiune. In situatia in care expertul isi expune opinia cu probabilitate la unele date, aceasta nu
poate fi pusa in baza sentintei. Daca in timpul efectuarii investigatiilor expertul a constat si alte imprejurari
decit cele care se cereau de constatat, aceste imprejurari sunt expuse dupa darea raspunsurilor la toate
intrebarile puse in fata lui. In cazul cind expertul nu a fost in stare sa raspunda la toate intrebarile el trebuie
sa mentioneze motivul care a conditionat o asemenea imposibilitate. Motivele sunt expuse in alineatul 4 al
articolului 151 si sunt exhaustive.
5.Organul de urmarire, in toate cazurile, indiferent care a fost raspunsul expertului intocmeste un proces
verbal. Procesul verbal se intocmeste in termen de 3 zile de la primirea raportului cu scopul de a asigura ca
partile sa ia cunostinta fie cu raportul de expertiza, fie cu declaratia expertului privind imposibilitatea
prezentarii concluziilor, precum si privind procesul verbal de audiere a expertului. Explicatiile, obiectiile,
cererile partilor in urma luarii cunostintei cu materialele prezentate sunt inaintate organului de urmarire.
Partile pot cere efectuarea unei expertize suplimentare, unei contra-expertize. Organul de urmarire admite
sau respinge cererea partilor. In cazul respingerii cererii partilor, acestea au dreptul de a se adresa
procurorului.
6.In situatia in care expertiza a fost efectuata in faza de judecare a cauzei raportul de expertiza, se aduce la
cunostinta partilor care luind cunostinta pot inainta obiectiile sale instantei. Obiectiile sunt incluse in
procesul verbal al sedintei de judecata.




Subiectul I. Structura actelor procedurale

1.1 Definiti notiunea de act procedural
1.2 Analizati partile constituente ale actelor procedurale
1.3 Proiectati un proces-verbal de audiere a martorului

1.1 Conform CPP , act procedural document prin care se consemneaza orice actiune procesuala prevazuta
de CPP, si anume: ordonanta, proces-verbal, rechizitoriu, incheiere, sentinta, decizie, hotarire etc.;
1.2

1.3 Proiectati un proces-verbal de audiere a martorului
PROCURATURA REPUBLICII MOLDOVA
Proces-verbal de audiere martorului
or. Cahul 5 iunie 2009
Procuror in Procuratura or. Cahul ,Moraru Constantin,
In localul Procuraturii orasului Cahul ,de la ora 10 si 20 min. pina la ora 12 si 10 min.Respectind dispozitiile
articolelor 105-109 CPP a interogat in calitate de martor pe numitul, care a declarat despre sine:
NPP :Robu Nichifor ,12 mai 1960 or. Cahul;Moldovean;Domiciliul, or. Cahul ,str.Teilor 4/3 Locul de
munca, functia :medic la CMF Cahul;casatorit;Buletin de identitate:A 2908754578 -I s-au explicat
drepturile si obligatiile martorului, prevazute de art. 90 CPP (semnatura ) -De raspunderea
penala, prevazuta de art. 312 CP pentru depozitii cu buna stiinta false si de art. 313 al CP RM pentru refuzul
sau eschivarea de a depune marturii sunt avertizat ( semnatura ) -doresc sa dau depozitii in limba romana
pe care o cunosc liber (semnatura) -de serviciile traducatorului nu am nevoie (
semnatura )
declaratiile martorului: la data de 3 iunie ,zi de miercuri, aproximativ pe la ora 18.00 m-am dus la
fintina sa aduc apa.Fintina se afla peste 2 case de vila domnului Plugaru Oleg.Astfel ,scotind apa din fintina
am observat cum a trecut pe linga mine cu viteza o motocicleta ce sa oprit la poarta domnului Plugaru.Eu
cunosc faptul ca acesta cu familia sa vin rar si doar in zile de simbata si duminica la aceasta casa, de aceea
ma mirat faptul dat, mai ales ca acesta a plecat luni dimineata de aici ceea ce am vazut personal.Din aceste
motive eu miam fixat atentia spre motocicleta data.Astfel am observat ca cu motociclistul se mai afla o
persoana.Acestea au coborit si sau apropiat de gard cercetind ograda si discutind ceva.Din pacate eu nu am
putut vedea fetele acestor doi dar am observat ca unul din ei si mai concret pasagerul mergea schiopatind
ceea ce mia amintit de un baiat ce locuieste nu departe de noi.El e un fost sportiv ce si-a fracturat piciorul
drept in urma unui antrenament ,iar ca urmare schioapateaza. Parca dupa figura sa sportiva si piciorul drept
ce schiopateaza pasagerul pare a fi el :Rusu Victor.Acestea doi au mai stat vreo 3 minute si au plecat.Astfel,
in afara de acestea nu am mai observat pe nimeni in prejma casei d-lui Plugaru.In plus ,tot pe 3 iunie noaptea
s-a auzit zgomot de motocicleta la fel ca aceea pe care am vazuto ziua ,ceea ce ma face sa gindesc ca e una
si aceeasi.




Subiectul II. Suspendarea urmaririi penale

2.1 Definiti conceptul de suspendare a urmaririi penale
2.2 Indicati imprejurarile in care poate fi suspendata urmarirea penala
2.3 Proiectati o ordonanta de suspendare a urmaririi penale

2.1 Suspendarea UP Reprezinta intreruperea temporara a activitatii procesual penale , determinate de
anumite circumstante , care impedica desfasurarea acestor activitatii. Odata cu suspendare UP actiunele de
up nu se mai efectueaza si termenu UP nu se prelungeste. Inainte de suspendarea UP trebuie indeplinite
toate masurile a caror efectuare este posibila , de cautare a invinuitului. Suspendarea poate fi totala sau
partiala . desemenea OUP este obligat sa anunte partile despre suspendare sis a ea toate masurele in vederea
identificarei ifractorului.

2.2 UP se suspenda in cazurile cind exista temeiurile;
- invunuitul a disparut , sustraginduse de la UP , sau locul aflari nu este stability
-nu este identificata persoana care poate fi pusa sub invinuire
- in caz de refuz privind persoanei de imunitate in caz de extra dare a pers de un st strain
- invinuitul sa imbolnavit de o boala psihica sau de o alta boala grava crae il impedica sa ia parte la process
penal, atestata printro concluzie medico legala

2.3 Proiectati o ordonanta de suspendare a urmaririi penale
Ordonanta de suspendare a u.p.

Mun.chisinau 08.06.2012
Procuror in procurtura sectorului Centru, mun. Chisinau ,Rusu Olga, examinind materialele cauzei
penale nr. 2003011748 si propunerea OUP a CP sectorului Centru, mun. Chisinau Florea Andrei,-
CONSTAT:
Urmarirea penala in prezenta cauza a fost inceputa la 15.12.2009 de catre ofiterul de urmarire penala a
CPS Centru, mun. Chisinau,Florea Andrei a fost pornita urmarirea penala nr2003011748 in baza art. 195
al.2 CP pe faptul ca in luna decembrie 2009 o doamna ,prezentindu-se ca L. Mocanu, aflinduse in of. 109,
din bul. Stefan cel Mare 200,prezentinduse ca director SRL Intergristi" li-a promis cet. Drobina A. si
Lupu E. deschiderea vizelor Senghen" si trimiterea acestora peste hotare la serviciu, a primit de la fiecare
cite 2000 dolari SUA, folosind mijloacele banesti in interese personale, cauzind astfel cet. Drobot A., si
Lupu I. prejudicii materiale considerabile.
In cadrul u.p. ,s-au indeplinite toate actiunile de urmarire penala a caror efectuare a fost posibila in lipsa
invinuitului,au fost luate toate masurile pentru descoperirea lui, precum si pentru identificarea persoanei
care a savirsit infractiunea,insa locul aflarii persoanei L.Mocanu nu a fost stabilit.
Astfel, in temeiul art. 287/1 pct. 1 CPP,
Dispun:
-Suspendarea u.p pe motivele expuse in partea descriptiva a ordonantei,in baza art 287/1 pct. 1 CPP.
Procuror Rusu O.




Terminarea urmarii penale

1.1
Scoatere pers de sub urmarire penala constituie o hotarire prin care se reabiliteaza aceasta persoana daca
solutia se refera la toate capetele de acuzare. Persoana reabilitata poate

1.2
Temeiurile de scoatere a pers de sub urmarire penal sunt expres prevazute de CPP art 284. Astfel, Scoaterea
persoanei de sub urmarirea penala are loc in cazul in care se constata ca fapta nu a fost savirsita de banuit
sau invinuit, in cazurile prevazute in art.275 pct.1)-3), (nu exista faptul infractiunii; fapta nu este prevazuta
de legea penala ca infractiune; fapta nu intruneste elementele infractiunii, cu exceptia cazurilor cind
infractiunea a fost savirsita de o persoana juridica;) precum si daca exista cel putin una din cauzele,
prevazute in art.35 din Codul penal,( Se considera cauze care inlatura caracterul penal al faptei: a) legitima
aparare; b) retinerea infractorului;c) starea de extrema necesitate; d) constringerea fizica sau psihica;e)
riscul intemeiat; f) executarea ordinului sau dispozitiei superiorului. )care inlatura caracterul penal al
faptei.).

1.3
Ordonanta
De scoatere a persoanei de sub urmarirea penala

Or Chisinau 20 mai 2012

Procuror in Procuratura sect Botanica, locotenent de politi, DP. Examinind materialele cauzei penal nr
20120003,

CONSTAT:
Urm penal a fost inceputa la 2 mai 2012 de organul de urm penal din cadrul Comisariatului de Politi e din
sector Botanica, in baza art 145 alin (1) Cod Penal, omorul intentionat.
In data de mai 2012 intre Marin popesci si Alexandru Ioncu sa iscat o cearta din cauza ca Marin Popescu
nu ia rambursat datoria acestuia. Atunci, cei doi sau luat la bataia si Alexandru la injughiat pe Marin cu
cutitul in zona abdominala, in urma careia acesta a decedat.
In cadrul urmaririi penale sa constat ca Alexandru Ioncu se afla in stare de legitima aparare.
In coformitate cu art 284 alin (1) CPP si art 35 CP,

Dispun:
Scoaterea de sub urmarire penala a banuitului Alexandru Ioncu, an 12. 03.84,domiciliat in or Cahul, str Gr.
Vieru 34, casatorit, somer, cetatean al RM.
Aducerea la cunostinta apersoanelor interesate despre ordonanta in cauza.
Procuror DP




Terminarea urmaririi penale

2.1 Explicati modalitatile terminarii urmaririi penale
modalitatile terminarii urmaririi penale: a) cu trimiterea cauzei in judecata prin intocmirea
rechizitoriului si b) fara trimiterea cauzei in judecata prin intocmirea ordonantei de incetare a urmaririi
penale, de scoatere de sub urmarire a persoanei sau de clasare a cauzei penale.
Raportul privind terminarea urmaririi penale se intocmeste de catre organul de urmarire penala atit in
cazul cind faptuitorul a fost pus sub invinuire precum si in cazul cind acesta nu a fost pus sub invinuire. De
asemenea odata cu terminarea urmaririi penale pentru anumite persoane sau fapte din aceiasi cauza organul
de urmarire penala face propunere de incetare a urmaririi penale, de scoatere de sub urmarire penala sau de
clasare a cauzei penale pentru un anumit episod pentru care invinuitul sau banuitul in cauza data a fost scos
de sub urmarire penala, iar faptuitorul adevarat nu a fost identificat si a expirat termenul de prescriptie.
Daca dupa punerea sub invinuire a faptuitorului din probele administrate rezulta schimbarea sau completarea
acuzarii organul de urmarire penala face propunerile respective in raportul de terminare a urmaririi penale.
raportul privind terminarea urmaririi penale se incepe cu descrierea faptei (faptelor) constatate in cursul
urmaririi penale in legatura cu care a fost pornita urmarirea penala precum si a tuturor faptelor penale,
savirsite de catre invinuit (invinuiti) conexate in cauza data.
Rechizitoriul este actul procedural prin care se sesizeaza instanta de judecata care determina limitele
judecarii cauzei in baza caruia instanta de fond se pronunta prin sentinta. Fiind o hotarire a procurorului
privind terminarea urmaririi penale, rechizitoriul constituie o totalizare a tuturor materialelor urmaririi
penale privind toate faptele si episoadele infractionale savirsite de catre toti invinuitii cercetati intr-o cauza
penala, cu dispozitia de trimitere in judecata.
Dupa inminarea copiei de pe rechizitoriu invinuitului si reprezentantului legal sau dupa caz
aparatorului, procurorul trimite cauza in instanta de judecata competenta fara intirziere prin intermediul
cancelariei procuraturii respective.

2.2 Analizati imprejurarile in care poate avea loc clasarea urmaririi penale
Clasarea este o modalitate de incetare a urmaririi penale in exclusivitate in privinta faptei penale nefiind
stabilita nici o persoana in calitate de banuit sau invinuit. Astfel expresia in cauza nu exista invinuit
urmeaza a fi inteleasa in sensul ca in cursul urmaririi penale nu a fost descoperit faptuitorul sau in cazurile
cind nu exista fapta infractiunii,sau nu este prevazuta de legea penala, nu a fost atrasa in calitate de banuit
sau invinuit nici o persoana fizica, si nici o persoana juridica.
In cazul cind fapta prejudiciabila exista dar faptuitorul ramine nedescoperit, clasarea cauzei se dispune la
expirarea termenului de prescriptie.
Ipotetic clasarea cauzei poate fi dispusa si in alte cazuri, de exemplu in cazul retragerii plingerii prealabile,
neexistind banuit sau invinuit in cauza.
Clasarea cauzei poate fi dispusa partial in privinta unei fapte sau total in privinta tuturor faptelor referitor la
care se desfasoara urmarirea penala.

2.3 Proiectati o ordonanta de clasare a urmaririi penale



Ordonanta
de clasare a urmaririi penale

mun. Chisinau 14 octombrie 2008

Procuror in Procuratura sectorului Buiucani, municipiul Chisinau, jurist de rangul IIRadu Bordeian,
examinind materialele cauzei penale nr. 2006030823,
CONSTAT:
Urmarirea penala in cauza nr. 2006030823 a fost inceputa de organul de urmarirepenala al Comisariatului
de Politie al sectorului Buiucani, mun. Chisinau, la 20 august2006,in baza semnelor infractiunii prevazute in
art. 186 din Codul penal,pe faptul furtului din avutul proprietarului autoturismului ,,Opel Astra a numerilor
de inmatriculare. In cadrul urmaririi penale s-au constatat urmatoarele: ca aflinduse de citeva zile in curtea
casei, intre data de 10-20 agust, autoturismul Opel-Astra, fiind lasat de proprietarul acesteia, Gruma
Vitatie, iau fost sustrase numerele de imatriculare, CHR 325, despre faptul cine a comis ifractiunea nimeni
nu cunoaste,proprietarul nu banueste pe nimeni.In cadru urmaririi penale nu sa aflat nimic despre cine a
comis fapta.

In contextul celor expuse, conducindu-ma de prevederile art. 52 alin. (1) pct. 1),art. 255, 275 pct. 3) si 285
din Codul de procedura penala,
DISPUN:
Clasarea urmaririi penale in privinta furtului numerilor de inmatriculare CHR 325, pe motiv ca a
expirat termenul de prescriptie conform art.275 p.4) si nu exista banuit in cauza data conform art.
286 Cod de Procedura Penala.
Aducerea la cunostinta persoanelor interesate a hotaririi adoptate.

Procuror in Procuratura sect. Buiucani, jurist de rangul II
semnatura
Radu Bordeian

Tataru Vasile
semnatura
Stratulat IrinaReprezentant legalal partii vatamate
semnatura
Nicolae Stratulat