Sunteți pe pagina 1din 16

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT
DEPARTAMENTUL DREPT PRIVAT

CURRICULUM
La disciplina

DREPT CIVIL.
Teoria generală a obligaţiilor.
Ciclul I, licenţă

AUTOR:
Sergiu Baieş, doctor în drept, profesor
universitar
Octavian Cazac, doctor în drept,
conferențiar universitar

Discutat şi aprobat, la şedinţa


Departamentului Drept Privat
Proces verbal nr._1 din 14.09.21_
Şeful-interimar catedrei – Băieșu Sergiu,
Profesor universitar, doctor în drept,
APROBAT
la Consiliul Profesoral
al Facultăţii de Drept
Proces verbal nr.__1 din 15.09.21_

Chişinău – 2021
1
PRELIMINARII

Disciplina „Drept civil. Teoria generală a obligaţiilor” constituie punctul de plecare pentru studiul
Dreptului obligaţional. Teoria generală a obligaţiilor are un rol deosebit, ce se învederează mai cu seamă
în formarea unui sistem de gândire specific, de logică juridică, în temeiul căreia studentul să se poată
orienta în găsirea unor soluţii, chiar pentru problemele în privinţa cărora nu există dispoziţii legale,
anume prevăzute pentru cadrul respectiv, fiindcă pe de o parte legea materială (Codul civil) dispune că
drepturile şi obligaţiile civile apar în temeiul legii, precum şi în baza actelor persoanelor fizice şi
juridice care, deşi nu sunt prevăzute de lege, dau naştere la drepturi şi obligaţii civile, iar pe de altă
parte legea procesuală (Codul de procedură civilă) dispune că nici unei persoane nu i se poate refuza
apărarea judiciară din motiv de inexistenţă a legislaţiei, de imperfecţiune, coliziune sau obscuritate a
legislaţiei în vigoare. În acest sens disciplina de studiu „Drept civil. Teoria generală a obligaţiilor” oferă
studentului mijloacele intelectuale necesare şi anume principii generale juridice, precum şi mijloace de
logică juridică în acest scop.
Curriculumul la disciplina „Drept civil. Teoria generală a obligaţiilor” este elaborat în concordanţă
cu planul de studiu al facultăţii de drept a Universităţii de Stat din Moldova şi este destinat studenţilor
care îşi fac studiile la ciclul I de licenţă, secţia zi şi frecvenţă redusă. Structura tehnică a materiei ce face
parte din această disciplină, este în mare parte dependentă de structura tehnică a reglementărilor din
Codul civil. Cuprinsul reglementărilor din Codul civil, dar şi din legile speciale determină în mare parte
şi scopul acestei discipline, care constă în efectuarea unei cercetări ştiinţifice a reglementărilor cuprinse
în instituţiile teoriei generale a obligaţiilor, printre care evidențiem: teoria generală a contractului civil,
răspunderea civilă, executarea obligaţiilor, cesiunea de creanţă şi preluarea datoriei, mijloacele de
garantare a executării obligaţiilor, stingerea obligaţiilor.
Structural curriculumul la disciplina „Drept civil. Teoria generală a obligaţiilor” cuprinde şapte
componente obligatorii după cum urmează: PRELIMINARII, ADMINISTRAREA
MODULULUI/DISCIPLINEI, COMPETENŢE, OBIECTIVE GENERALE, OBIECTIVE DE
REFERINŢĂ ŞI UNITĂŢI DE CONŢINUT, LUCRUL INDIVIDUAL şi BIBILIOGRAFIE
SELECTIVĂ. Structurat de o aşa manieră, curriculumul la disciplina „Drept civil. Teoria generală a
obligaţiilor” va permite studentului însuşirea eficientă a întregii materii ce face parte din această
disciplină.

I. ADMINISTRAREA MODULULUI/DISCIPLINEI

Ore total: Nr.


Forma de Responsa Eva
Codul Denumirea Semest inclusiv de
învăţămân bil de Tota luar
disciplinei disciplinei rul cre
t disciplină l C S L LI ea
dite

F04.O.32 Drept civil. Sergiu IV 180 45 45 0 90 Ex 6


frecvenţă Băieşu
Teoria
la zi Octavian
generală a
obligaţiilor Cazac
F.04.0.16 Drept civil.
Teoria Sergiu IV 180 24 8 0 150 Ex 6
frecvenţă
generală a Băieşu
redusă*
obligaţiilor.
.

2
II. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

Nr Ore
.
Unităţi de conţinut Lucrul
d/ Curs Seminar
individual
o
zi f/r* zi f/r* zi f/r*
1 Noţiuni generale privind dreptul obligaţional 4 2 4 1 8 12
2 Teoria generală a contractului civil 15 8 15 4 20 30
3 Răspunderea civilă 6 4 6 1 12 15
4 Obligaţiile care se nasc din acte juridice unilaterale și 2 0 2 0 6 6
fapte juridice licite
5 Executarea obligaţiilor 3 2 3 1 12 18
6 Cesiunea de creanţă şi preluarea datoriei 2 0 2 1 6 15
7 Garanţiile executării obligaţiilor 10 6 10 2 20 28
8 Stingerea obligaţiilor 3 2 3 1 6 16
45 24 45 8 60 148

III.COMPETENŢE PROFESIONALE ŞI FINALITĂŢI DE STUDIU

COMPETENŢE FINALITĂŢI DE STUDIU


1. Cunoaşterea conceptelor,  a fundamenta esenţa şi importanţa teoriei generale a obligațiilor;
teoriilor, paradigmelor şi  a stabili locul şi rolul teoriei generale a obligațiilor în dreptul
metodologiei din domeniul civil și în sistemul naţional de drept;
juridic.  a relata despre evoluţia obligațiilor și contractelor;
 a defini noţiuni ale fenomenelor şi conceptelor specifice teoriei
generale a obligațiilor(raport obligațional, creditor, debitor,
contract, efectele juridice ale contractului, oferta, acceptarea,
răspunderea delictuală, răspunderea contractuală, îmbogățirea
fără justă cauză ş.a.);
2. Utilizarea cunoştinţelor în  a identifica raporturile juridice care fac obiectul de reglementare
culegerea datelor şi a dreptului obligațiilor;
informaţiilor referitoare la  a identifica rapid norma juridică care reglementează raportul
probleme concrete de drept; analizat;
 a alege metoda/ procedeul cel mai eficient pentru acumularea
datelor şi informaţiilor referitoare la problema juridică specific
Teoriei generale a obligațiilor;
 a selecta literatura juridică şi practica judecătorească pertinentă
situaţiilor juridice analizate;
3. Aplicarea legislaţiei  a cunoaşte actele normative ce sunt obiectul de studiu al Teoriei
Republicii Moldova, a altor generale a obligațiilor;
instrumente juridice  a distinge actele normative după forţa lor juridică;
europene şi internaţionale;  a determina norma juridică aplicabilă raportului juridic litigios;
 a identifica coliziunile dintre normele juridice a diferitor acte
normative şi alegerea celei aplicabile raportului juridic concret;
 a interpeta norma aplicabilă situaţiei litigioase concrete;
 a formula propuneri de compatibilizare a dispoziţiilor actelor
normative naţionale cu prevederile actelor internaţionale la care
Moldova este parte;

3
 a stabil coraportul dintre norma juridică naţională şi cea
europeană/internaţională
4. Aplicarea tehnicilor şi  a cunoaşte descrie/ a identifica tehnici şi instrumente specifice
instrumentelor specifice din domeniului Teoriei generale a obligațiilor;
domeniul juridic în  a propune ipoteze de soluţionare a situaţiilor juridice litigioase;
soluţionarea problemelor de  a elabora documente juridice de complexitate mică şi medie în
ordin practic; domeniul teoriei generale a obligațiilor;
 să elabora proiecte şi modele de cereri de chemare în judecată,
referinţe, cereri de apel şi recurs reieşind din situaţiile juridice
care sunt reglementate de normele juridice ale teoriei generale a
obligațiilor;
 să opereze cu datele Registrelor de publicitate, inclusiv cu privire
la registrul bunurilor imobile, registrului garanțiilor reale
mobiliare, etc.;
5. Exprimarea viziunilor  a identifica lacunele şi carenţele normelor juridice ce fac obiectul
proprii faţă de reglementări de studiu al teoriei generale a obligațiilor;
sau coliziuni de drept;  a identifica cazurile de încălcare a condiţiilor de desfăşurare a
activităţilor de întreprinzător şi propunerea de a lua măsuri
pentru a evita comportamentul vicios;
 a analiza opiniile doctrinare faţă de lacunele şi carenţele
evidenţiate în legislaţie;
 a analiza textele legale aplicându-le situaţiilor concrete,
formulând ipoteze şi combătându-le;
6. Utilizarea de tehnici,  a identifica soluţii corecte pentru litigiile dintre profesioniști,
metode şi procedee în dintre profesionști şi consumatori privitor la contracte și delicte
vederea formulării soluţiilor etc.;
interpretative ale normelor  a elabora avize juridice pentru consultarea cetățenilor și
juridice; persoanelor juridice în problemele juridice de zi cu zi etc.
 a compara experienţa doctrinară cu cea practică în vederea
alegerii soluţiei corecte a eventualelor diferende;
 a utiliza metodele de interpretare a normelor juridice specifice
teoriei generale a obligațiilor prin prisma practicii judiciare a
Curţii Supreme de Justiţie, dar şi cea care derivă practica Curţii
Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului;
7. Formularea propunerilor  a identifica normele juridice care conţin carenţe de ordin
în vederea perfecţionării legislativ, propunând concomitent variante de îmbunătăţire;
cadrului legal existent.  a recomanda căi de perfecţionare a cadrului legal prin elaborarea
de proiecte de acte normative;
8. Îndeplinirea la termen,  a întocmi în timp restrâns note informative cu privire la situaţii
riguroasă şi responsabilă, în juridice litigioase;
condiţii de eficienţă şi  a elabora proiecte de oferte de a contracta, antecontracte,
eficacitate, a sarcinilor contracte de ipotecă, de gaj, de fidejusiune de arvună, clauze
profesionale, cu respectarea penale, etc.;
principiilor eticii juridice;  a pregăti pachete de documente necesare: - pentru constituirea
gajului mobiliar; - pentru constituirea ipotecii asupra imobilelor;
9. Utilizarea eficientă a  a utiliza mijloacele electronice de comunicare pentru a face
resurselor de comunicare, a rost de acte normative naţionale, internaţionale şi străine,
surselor de formare literatură juridică specială, practică judecătorească naţională,
profesională asistată, atât în internaţională şi străină pe tematica interesată;
limba română, cât şi într-o  a comunica cu eventualii beneficiari prin mijloacele
4
limbă de circulaţie electronice şi reţelele de socializare astfel, încât să fie
internaţională. asigurată corectitudinea şi confidenţialitatea profesională;
 a utiliza bibliotecile electronice, bazele de date legislative şi
alte surse profesionale existente în variantă electronică;

IV. UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

Subiectul 1. Noţiuni generale privind dreptul obligaţional


Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- să definească obligaţia; - Noţiunea de obligaţie. Trăsăturile specifice
- să analizeze structura raportului juridic raportului juridic obligaţional.
civil; - Elementele raportului juridic obligațional.
- să cunoască teoriile ce fundamentează - Sistemul obligaţiilor.
structura raportului obligaţional; - Clasificarea obligațiilor. Clasificarea
- să structureze sistema obligaţiilor; obligațiilor pe principiul sursei lor; după
- să descrie criteriile de clasificare a obiectul lor; după sancţiune. Obligaţii cu
obligaţiilor; pluralitate de subiecte şi obiecte; după scopul
urmărit de părţi; după opozabilitatea lor.

Subiectul 2. Teoria generală a contractului civil


Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- să definească contractului civil; - Noțiunea și clasificarea contractului civil.
- să definească şi să identifice elementele Corelaţia dintre noţiunile contract - act juridic,
definitorii ale ofertei; contract - tranzacţie şi contract - convenţie.
- să descrie definiţia şi forma acceptării Rolul, funcţiile şi evoluţia contractului.
ofertei; Principiul libertăţii contractuale.
- să descrie clauzele contractului, inclusiv - Clasificarea contractelor. Clasificarea
cele obligatorii şi cele standard; contractelor după modul de formare; după
- să stabilească regulile de interpretare a conţinutul lor; după scopul urmărit de părţi; în
contractului; raport de certitudinea sau incertitudinea
- să determine categoriile de contracte ce existenţei şi întinderii prestaţiilor ce constituie
pot include clauze contractuale standard; obiectul lor; după modul în care se exprimă
- să clasifice contractele civile după voinţa părţilor; după modul de executare; după
criteriile cunoscute; efectele produse; pe criteriul reglementării sau
- să compare modul de încheiere a nereglementării exprese de lege; după corelaţia
contractului între prezenţi şi între dintre ele; în dependenţă de beneficiarul
absenţi; prestaţiilor.
- să demonstreze deosebirea dintre - Încheierea contractului. Oferta de a contracta.
rezoluţiunea şi nulitatea contractului; Acceptarea ofertei. Momentul şi locul încheierii
- să analizeze condiţiile ce urmează a le contractului. Încheierea contractului la licitaţie
întruni oferta şi acceptarea ofertei, pentru şi prin mijloace electronice.
ca acestea să producă efecte juridice; - Conţinutul contractului. Clauzele esenţiale ale
- să însuşească mecanismul controlului contractului. Clauzele abuzive.
clauzelor care nu au fost negociate - Efectele contractului. Forţa obligatorie a
individual; contractului. Interpretarea contractului.
- să determine particularităţile contratelor Calificarea contractului. Integrarea contractului.
de adeziune, contractelor obligatorii şi Relativitatea efectelor contractului.
contractelor negociabile; - Excepţiile de la forţa obligatorie a
- să compare contractul cu antecontractul; contractului. Modificarea raportului contractual
- să interpreteze câteva contracte aplicând (inclusiv impreviziunea). Excepţia de
regulile de interpretare reglementate în neexecutare şi excepţia de precaritate.
5
Codul civil; Rezoluţiunea raportului contractual.
- să recomande soluţii de interpretare a Imposibilitatea fortuită de executare şi teoria
clauzelor contractuale (după modelul riscurilor. Revocarea contractului.
unei speţe) a bunei credinţe, a locului şi
momentului încheierii contractului;
- să redacteze hotărâri judecătoreşti, în
care auditorul să argumenteze
exprimarea unei soluţii juridice pentru:
a) rezoluțiunea contractului; b) obligarea
la încheierea contractului.

Subiectul 3. Răspunderea civilă

Obiective de referinţă Unităţi de conţinut


- să determine locul răspunderii civile - Noţiunea de răspundere civilă şi funcțiile ei.
în contextul răspunderii juridice; Formele răspunderii.
- să analizeze principiile şi funcţiile - Răspunderea delictuală.
răspunderii civile; - Răspunderea contractuală.
- să argumenteze fundamentul - Cauze care influenţează răspunderea
răspunderii civile; debitorului.
- să determine conţinutul răspunderii - Cazurile care exclud răspunderea civilă.
civile delictuale şi răspunderii civile - Felurile răspunderii civile delictuale.
contractuale; Răspunderea civilă delictuală pentru fapta
- să deducă asemănările şi deosebirile proprie. Răspunderea civilă pentru fapta altuia.
între cele două forme ale răspunderii Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de
civile; lucruri, în genere, de animale, de surparea
- să identifice problema cumulului construcției și în cazul căderii sau scurgerii din
celor două forme ale răspunderii construcţie.
civile;
- să analizez cauzele care exclud
răspunderea civilă.
Subiectul 4. Obligaţiile care se nasc din acte juridice unilaterale și fapte juridice licite
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- să determine locul actul juridic - Promisiunea publică de recompensă.
unilateral şi a faptelor juridice licite - Concursul.
în cadrul izvoarelor de obligaţii; - Jocuri și pariuri.
- să analizeze principiile şi funcţiile - Gestiunea de afaceri.
fiecărui izvor de obligaţii vizat de - Îmbogățirea fără justă cauză.
conţinut;
- să argumenteze fundamentul fiecărui
izvor de obligaţii vizat de conţinut;
- să determine conţinutul fiecărui izvor
de obligaţii vizat de conţinut;
- să deducă asemănările şi deosebirile
între actul juridic unilateral şi contract
ca izvor de obligaţii;
- să deducă asemănările şi deosebirile
între delicte şi faptele juridice licite
ca izvor de obligaţii;
- să identifice problemele aplicării
instituţiei îmbogăţirii fără justă cauză
ca efect al nulităţii actului juridic
6
civil;

Subiectul 5. Executarea obligaţiilor


Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- să definească noţiunea de obligaţie - Noţiunea şi principiile executării obligaţiilor.
civilă; - Subiectele executării obligaţiilor.
- să stabilească principiile executării - Executarea obligațiilor cu pluralitate de
obligaţiilor; subiecte. Obligaţiile conjuncte (divizibile).
- să distingă obligaţiile divizibile de cele Obligaţiile indivizibile. Obligaţiile solidare.
indivizibile, precum şi cele solidare de - Obiectul executării obligaţiilor. Obligaţiile
cele pe cote părţi; alternative. Obligaţiile facultative. Executarea
- să determine particularităţile executării obligațiilor pecuniare. Imputația plății.
obligaţiilor facultative şi alternative; - Locul, termenul şi modul de executare a
- să clasifice obligaţiile civile după obligaţiilor.
criteriile cunoscute;
- să stabilească importanţa locului
executării contractului;
- să identifice regulile aplicabile executării
obligaţiilor în cazurile în care termenul
de executare a obligaţiei nu este
determinat;
- să compare executarea obligaţiei în
natură cu executarea obligaţiei
alternative;
- să recomande soluţii unor litigii în care
debitorul a executat obligaţia; a) numai
unuia din creditori; b) faţă de cesionar;
- să redacteze hotărâri judecătoreşti, în
care auditorul să argumenteze darea unei
soluţii juridice în care: neexecutarea
obligaţiei se motivează prin întârzierea
creditorului, întârzierea debitorului;
cazul de forţă majoră;

Subiectul 6. Cesiunea de creanţă şi cesiunea de datorie


Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- să definească cesiunea de creanţă şi - Noţiunea şi caracterele juridice ale cesiunii de
preluarea datoriei; creanţă. Condiţiile cesiunii de creanţă.
- să analizeze condiţiile exercitării Conţinutul contractului de cesiune a creanţei.
cesiunii de creanţă şi a preluării datoriei; Efectele cesiunii de creanţă.
- să determine contractele speciale care se - Noţiunea şi caracterele juridice ale preluării
bazează pe mecanismul cesiunii de datoriei. Felurile preluării datoriei. Efectele
creanţă; preluării datoriei.
- să întocmească un model de contract de
cesiune de creanţă şi de contract de
preluare a datoriei;
Subiectul 7. Garanţiile executării obligaţiilor
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- să stabilească definiţia noţiunii de gaj - Noţiune şi clasificare garanţiilor. Garanţiile
general al creditorilor chirografari, speciale ale executării obligaţiilor.
garanţie reală şi garanţie personală, - Gajul general al creditorilor şi protecţia sa.
7
fidejusiune, de gaj, de clauză penală, Acţiunea oblică. Acţiunea revocatorie
- să definească noțiunea de arvună şi (pauliană).
caracterele ei; - Fidejusiunea. Noţiune. Condiţiile de validitate
- să definească noțiunea acţiunii oblice şi ale contractului de fidejusiune. Funcţionarea
acţiunii revocatorii; fidejusiunii. Stingerea fidejusiunii.
- să caracterizeze drepturile şi obligaţiile - Gajul şi ipoteca Noţiunea, caracterele juridice
creditorului şi debitorului gajist; şi natura juridică a gajului şi a ipotecii. Tipurile
- să determine obligaţiile care pot fi de gaj (Gajul fără deposedare şi gajul cu
garantate prin contractul de fidejusiune, deposedare). Condiţiile de valabilitate a
prin contractul de gaj; gajului/ipotecii. Temeiul pentru apariţia
- să explice distincţiei raporturilor dintre gajului/ipotecii. Efectele gajului/ipotecii.
creditor şi fidejusor faţă de raporturile Exercitarea dreptului de gaj/ipotecă. Stingerea
dintre fidejusor şi debitor; dreptului de gaj/ipotecă.
- să caracterizeze temeiurile de apariţie a - Clauza penală. Noţiune, funcţii şi caractere
gajului legal; juridice. Funcţionarea clauzei penale.
- să deosebească fidejusiunea de gaj; - Arvuna. Noţiune, feluri şi caractere juridice.
- să clasifice gajul după criteriile Funcţionarea arvunei.
cunoscute; - Retenţia. Noţiune şi caractere juridice.
- să analizeze condiţiile admiterii acţiunii Funcţionarea dreptului de retenţie.
oblice şi acţiunii revocatorii;
- să analizeze conţinutul mijloacelor de
garantare a executării obligaţiilor
- să compare gajul cu deposedare de gajul
fără deposedare;
- să comparaţi procedura de vânzare a
bunului gajat cu procedura de vânzare a
bunului gajat ce aparţine societăţii
insolvabile.
- să redacteze cerere de chemare în
judecată prin care se înaintează o acţiune
oblică sau o acţiune revocatorie;
- să elaboreze proiecte de contracte de
fidejusiune, gaj, inclusiv ipotecă, clauză
penală, arvună;
- să recomande soluţii unor litigii în care:
a) creditorul solicită încasarea creanţei
de la fidejusor; b) creditorul solicită
transmiterea în posesie a bunului deţinut
în gaj; c) încasarea clauzei penale legale
pentru obligaţia pecuniară;
- să redacteze hotărâri judecătoreşti, în
care auditorul să argumenteze

Subiectul 8. Stingerea obligaţiilor


Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- să definească mijloacele de stingere a - Noțiunea și clasificarea modurilor de stingere
obligaţiilor; a obligațiilor.
- să descrie conţinutul mijloacelor de - Stingerea obligațiilor prin executare.
stingere a obligaţiilor; - Stingerea obligațiilor prin consemnare.
- să identifice mijloacele de probe ale - Stingerea obligațiilor prin compensare.
executării corespunzătoare a diferitor - Alte moduri de stingere a obligațiilor.
tipuri de obligaţii; Confuziunea. Remiterea de datorie. Novația.
8
- să elaboreze o recipisă prin care se Decesul persoanei fizice sau lichidarea
confirmă restituirea împrumutului şi persoanei juridice. Imposibilitatea fortuită de
lipsa pretenţiilor; executare.
- să elaboreze un contract de novaţie;
- să elaboreze o recipisă prin care se
acceptă o dare în plată;
- să elaboreze o recipisă prin care se
remite datoria.

V. LUCRUL INDIVIDUAL AL STUDENTULUI

Nr. Produsul Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen de


preconizat realizare
- analiza practicii judiciare
- logica expunerii situaţiei
în domeniul respectiv;
juridice;
- studierea bibliografiei
Soluţionarea de - complexitatea şi profunzimea
relevante; La fiecare
1. spete analizei speţei atât sub aspect
- alegerea normelor seminar;
teoretic cât şi sub aspect practic;
juridice aplicabile,
- corectitudinea soluţiei;
- Expunerea soluţiei;

- Selectarea actelor - Profunzimea studiului; Cu cel puţin o


normative relevante; - Diversitatea surselor; săptămână
2.
Referate; - Selectarea bibliografiei - interpretarea normelor înainte de
relevante; juridice; examen;
- analiza circumstanţelor de - capacitatea de analiză a
fapt a situaţiei soluţionate situaţiei;
Analiza unei La seminarele
prin hotărârea instanţei; - corectitudinea alegerii
hotărâri pentru care
3. - Analiza normelor normelor juridice aplicabile;
judecătoreşti este discutată
juridice aplicabile cazului - capacitatea de analiză critică a
tema;
judiciar; situaţiei juridice;

- logica expunerii faptelor;


- descrierea faptelor care a
- corectitudinea alegerii
Întocmirea unei dus la încălcarea unuia din
normelor juridice; La seminarele
cereri de drepturile reale principale;
- în ce măsură este cererea pentru care
4 chemare în - selectarea normelor
convingătoare; este discutată
judecată juridice pe baza cărora
- abilităţi de utilizare a tema;
reclamantului îşi
terminologiei juridice şi de
întemeiază cererea;
scriere a textelor juridice

- elaborarea contractelor de - includerea tuturor clauzelor


cesiune de creanţă, de esenţiale;
Întocmirea preluare de datorie, de - includerea unor clauze La seminarele
unor contracte fidejusiune, gaj sau facultative care ar evita apariţia pentru care
5
sau clauze ipotecă, novaţie unor neînţelegeri între părţi; este discutată
- elaborarea clauzelor - abilităţi de utilizare a tema;
penale, convenţiilor de terminologiei juridice şi de
arvună; scriere a textelor juridice
6 Studierea - Întocmirea conspectelor; - corectitudinea formulării La fiecare
literaturii de - formularea de întrebări; răspunsului teoretic; seminar.
specialitate, a - analiza doctrinei; - cunoaşterea teoreticienilor din
9
actelor
- analiza practicii judiciare, domeniu;
normative şi
în particular a practicii - fundamentarea unor opinii
pregătirea de
CEDO exprimate in literatură;
seminare

VI. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE


Disciplina teoria generală a obligațiilor este inclusă în procesul de studiu la facultate de drept şi
se realizează printr-un complex de acţiuni de predare, învăţare şi evaluare a rezultatelor academice
avându-şi fundamentul în actele normative naţionale, inclusiv:
A. Actele legislative:
 Codului educaţiei nr.152 din 17 iulie 2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
2014, nr.319-324, art.634);
 Legea nr.142-XVI din 07 iulie 2005 privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor de
formare profesională şi al specialităţilor pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de
învăţământ superior, ciclul I;
B. Actele normative adoptate de Ministerul Educaţiei:
 Planul-cadru pentru studii superioare (ciclul I - Licenţă, ciclul II - Master, studii
integrate, ciclul III – Doctorat), aprobat prin ordinul ministrului educaţiei nr. 1045 din
29 octombrie 2015;
 Ghidului utilizatorului Sistemului European de Credite Transferabile/ ECTS;
 Ghidului de implementare a Sistemului Naţional de Credite de Studiu, aprobat prin
ordinul ministrului educaţiei, tineretului şi sportului nr. 140 din 25 februarie 2006;
 Regulamentului-cadruprivind organizarea examenului de finalizare a studiilor superioare
de licenţă, aprobat prin ordinul ministrului educaţiei nr.1047 din 29 octombrie 2015;
 Recomandărilor-cadru pentru elaborarea Regulamentului instituţional privind
organizarea evaluării activităţii de învăţare a studenţilor, aprobate prin ordinul
ministrului educaţiei nr. 881 din 18 decembrie 2009,
C. Reglementările instituţionale ale Universităţii de Stat din Moldova;
 Regulamentul de organizare a procesului educaţional la Universitatea de Stat din Moldova,
aprobat de Senatul USM la 25 aprilie 2006 şi varianta înnoită din 2012;
 Regulamentul instituţional privind randamentul academic aprobat de Senatul USM la 09
iunie 2010 cu modificări din 25 martie 2014.

Procesul de predare – învăţare se realizează prin două categorii de interacţiuni ale profesorului şi
studentului care constau din lecţii teoretice, lecţii practice (seminare), activitatea de pregătire individuală
a studentului şi activitatea de evaluare a cunoştinţelor.
Predarea lecţiilor teoretice are loc prin sistem de acţiuni si operaţii întreprinse de cadrul didactic
în scopul proiectării şi desfăşurării lecţiilor prin care se asigură transmiterea către studenţi într-un mod
sistematic a cunoştinţelor ce se referă la conţinutul temelor incluse în prezentul curriculum. Predarea
dreptului, implicit şi al dreptului obligațional, în sine este un gen de comunicare pedagogică dintre cadrul
didactic şi audient şi implică definirea unor concepte juridice, expunerea într-un mod coerent a unor
informaţii, proceduri, strategii precum şi explicarea acestora prin diferite corelaţii şi exemple practice.
Începutul fiecărei teme teoretice începe cu aducerea la cunoştinţa studenţilor a subiectelor ce urmează a fi
studiate, obiectivele pe care şi le propune profesorul să fie realizate, lista actelor normative, iar uneori a
normelor juridice concrete studiate la tema respectivă, sursele doctrinare (manuale, monografii, articole
ştiinţifice etc.) pe care profesorul le recomandă şi desigur practica judecătorească existentă. Cadrul
didactic îşi organizează activitatea de predare astfel, încât folosind diferite modele ale expunerii materiei
(analitic, soluţionare a problemelor juridice, interacţiunea profesor - student) îl face pe audient (student)
10
să recepţioneze informaţia transmisă, s-o memoreze, s-o reproducă, iar în cazurile în care se cere, să
opereze cu această informaţie.
Lecţiilor practice au ca şi scop de a verifica cum studentul a înţeles teoriile, conceptele,
procedeele şi procedurile juridice predate, cum el le reproduce şi în ce măsură ar putea să le aplice în
practică.
Învăţarea este, dacă nu un efect al predării, atunci întregeşte conceptul de predare şi aduce
finalitate, or, prin învăţare se acumulează cunoştinţele şi aptitudinile necesare însuşirii unei profesii,
implicit, celei de jurist. Învăţarea dreptului obligațional se face prin:
 participarea studentului la lecţii teoretice în cadrul cărora are posibilitatea de a pune întrebări şi a
clarifica logica şi esenţa reglementărilor juridice studiate;
 pregătirea subiectelor temei pentru activitatea la lecţiile practice. În acest sens, studentul trebuie să
studieze normele juridice relevante, bibliografia recomandată, practica judecătorească existentă şi
să soluţioneze speţele propuse de cadrul didactic. Speţele se propun de cadru didactic a fi
soluţionate fie în grup, fie individual de fiecare student.
 Participarea la lecţiile practice, în cadrul cărora studentul de sinestător, sau împreună cu grupul
format, soluţionează speţa şi după caz, găseşte răspunsul la subiectele teoretice şi practice
analizate.
 Îndeplinirea lucrului individual la disciplina Teoria generală a obligațiilor în proporţie de 90 de ore
academice. Lucrul individual la Teoria generală a obligațiilor presupune îndeplinirea de către
student a unor activităţi de sinestător ce contribuie la înţelegerea materiei discipline predate.
Activităţile studentului calificate ca şi lucru individual include următoarele:
a. studierea individual temelor care nu se reuşeşte a fi analizate la lecţiile teoretice şi
practice;
b. elaborarea unui referat pe o temă practică pentru a impune studenţii să gândească şi să
acţioneze independent ca şi profesional. Referatul(folosit ca bază de discuţie în legătură cu o
temă dată fiind menit să contribuie la formarea sau dezvoltarea deprinderilor de muncă
independentă ale studenţilor), este şi o posibilă probă de evaluare a gradului în care studenţii
şi-au însuşit un anumit segment al curriculei, cum ar fi o temă sau o problemă mai complexă
dintr-o temă. Temele referatelor vor fi atribuite de profesorul care duce lecţiile practice, luând în
consideraţie licenţierea diferitor genuri de activitate.
c. întocmirea unui portofoliu (set) de documente pentru o activitate practică care rezultă din
una din temele studiate. De exemplu, pregătirea proiectelor de documente pentru eliberarea
licenţei ori autorizaţiei pentru un anumit gen de activitate de întreprinzător. Temele portofoliilor
vor fi atribuite de profesorul care duce lecţiile practice, luând în consideraţie diferite forme de
organizare a persoanelor juridice şi licenţierea diferitor genuri de activitate.
d. studiul de caz include soluţionarea individuală sau în grup a unei speţe (situaţii juridice
inventate sau bazate pe un caz real) elaborate de profesor pe una din temele disciplinei.
Profesorul atribuie fiecărui student sau unui grup de studenţi câte o speţă în funcţie de tema
studiată.

Metodologia evaluării în cadrul programelor de studii realizate la USM, inclusiv evaluarea în


cadrul programului de studii Drept, reflectă abordarea curriculară şi este orientată spre evaluarea
rezultatelor învăţării şi a competenţelor dobândite. La începutul studierii disciplinei studenţilor li se
aduce la cunoştinţă curriculum disciplinei Teoria generală a obligațiilor şi alte materiale didactice
elaborate şi, desigur se explică la general, modul în care urmează să fie predată disciplina, cum trebuie
studentul să înveţe temele incluse în curriculum, ce trebuie să poată face studentul la finalul disciplinei
respective, precum şi sunt informaţi despre formele şi modalităţile de evaluare, criteriile de apreciere.
Formele şi modalităţile de evaluare sunt elaborate în baza Regulamentului de organizare a studiilor
în învăţământul superior în baza Sistemului Naţional de Credite, aprobat prin ordinul Ministerului
Educaţiei nr. 1046 din 29 octombrie 2015 discutate la şedinţa departamentului şi aprobate la Consiliul
facultăţii. Reieşind din dispoziţiile acestuia, evaluarea rezultatelor academice se realizează prin:
Evaluarea iniţială se realizează la începutul procesului educaţional: a disciplinei; capitolului,
11
temei. Formele de realizare a evaluării iniţiale rămân la discreţia cadrului didactic şi sunt determinate de
finalităţile disciplinei şi specificul formării profesionale. Rezultatele evaluării iniţiale influenţează
elaborarea strategiei didactice. Cadrul didactic înregistrează rezultatele evaluării iniţiale în registrul
personal.
Evaluarea curentă se realizează pe parcursul procesului educaţional în cadrul cursului,
seminarilor, activităţilor practice, consultaţiilor. Prin evaluarea curentă profesorul monitorizează procesul
de formare a competenţelor profesionale a viitorilor specialişti;
Evaluarea curentă constată rezultatele activităţii de formare profesională: atât a celor realizate în
sala de curs, cât şi a lucrului individual. Rezultatele evaluării curente se exprimă în note în conformitate
cu grila de notare.
Evaluarea curentă include şi două atestări obligatorii desfăşurate în termenul indicat în calendarul
academic. Evaluările curente, atât în scris, cât şi cele orale se realizează în baza testelor care includ
sarcini de diferit nivel de complexitate, inclusiv de cunoaştere şi înţelegere, aplicare integrare.
Rezultatele acestor evaluări sunt luate în calcul la evaluările finale semestriale şi au o pondere de
60 la sută din nota finală la disciplină pentru studenţii ce fac studiile cu frecvenţa la zi, şi 50 % pentru
studenţii de la frecvenţă redusă.
Cadrul didactic are obligaţia să indice rezultatele evaluării curente în registrul grupei academice.
Evaluarea finală are funcţia de bilanţ şi certificare şi se realizează la încheierea studiului
disciplinei.
Formele de realizare ale evaluării finale sunt: examenul scris (la decizia Departamentului examenul
poate fi şi oral). La examen studentul trebuie să răspundă la cel puţin 2 subiecte întocmite sub formă de
teste cu 3 nivele de complexitate.
Rezultatele evaluării finale se exprimă în note conform grilei de notare (nota minimă de
promovare este nota 5) şi credite academice. Numărul creditelor academice pentru disciplina Teoria
generală a obligațiilor este de 6 credite (180 de ore) şi constată realizarea integrală a volumului de muncă
pretins studentului care demonstrează anumite competenţe.
Nota finală la disciplina Teoria generală a obligațiilor însumează rezultatul evaluării curente şi celei
de la examen, astfel, încât rezultatul evaluării curente să constituie 60 % din nota finală, iar nota de la
examen - 40%, respectiv pentru studiile la frecvenţă redusă raportul dintre nota evaluării curente şi celei
de la examen să constituie 50% la 50%.
Cadrul didactic este obligat să indice rezultatele evaluării finale în borderou (tabelul de note).
Evaluările finale, similar celor curente se realizează în baza testelor cu sarcini de diferit nivel de
complexitate, adică în trei niveluri: de cunoaştere şi înţelegere; de aplicare; de integrare.
Sarcinile de nivel unu solicită cunoaşterea materialului teoretic şi reproducerea acestuia. Sarcinile
de nivel doi solicită analiza, compararea, generalizarea şi aplicarea, după model, a cunoştinţelor teoretice
în practică. Nivelul trei solicită studentului rezolvarea situaţiilor de problemă, aprecierea, evaluarea,
luarea unor decizii. Studentul poate fi apreciat înalt, doar dacă rezolvă sarcini de nivel trei, integrare, fapt
ce demonstrează competenţe.
Susţinerea cu succes a examenelor curente şi atribuirea creditelor demonstrează că studentul
posedă cunoştinţe şi aptitudini (competenţe) prevăzute în curricula disciplinei Teoria generală a
obligațiilor.

VI. BIBILIOGRAFIE RECOMANDATĂ

Acte normative:
 Codul civil nr.1107/2002 (Republicat: Monitorul Oficial al R.Moldova nr.66-75/132 din
01.03.2019).
 Legea privind protecţia consumatorilor, nr.105-XV din 13 martie 2003 // M. O. nr. 126-131 din 27
iunie 2003 (atenţie la: art. 4, 11, 19, 20).
 Legea privind semnătura electronică şi documentul electronic, nr. 91 din 29 mai 2014 // M.O. nr.174-
177/397 din 4 iulie 2014.

12
 Legea privind comerţul electronic, nr.284-XV din 22 iulie 2004 // M. O. nr. 138-146 din 13 august
2004.
 Regulamentul cu privire la Registrul gajului bunurilor mobile aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.
849 din 27 iunie 2002 // M. O. nr. 91-94 din 27 iulie 2002.

Acte ale Curții Constituționale:


 Hotărârea Curţii Constituţionale privind controlul constituţionalităţii art.3 alin.13 şi art.68 alin.(10)-
(13) din Legea nr.199-XIV din 18 noiembrie 1998 Cu privire la piaţa valorilor mobiliare; nr.5 din 28
februarie 2006 // M.O. nr. 39-42/4 din 10 martie 2006.

Practică judiciară:
 Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova cu privire la aplicarea unor
prevederi ale legislaţiei privind gajul şi ipoteca, nr. 1 din 10.03.2014 // Buletinul CSJ, 2014, nr.5,
pag.4 sau www.csj.md
 Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie cu privire la practica aplicării legislaţiei despre
protecţia consumatorilor la judecarea cauzelor civile, nr. 7 din 9 octombrie 2006 // Buletinul CSJ nr.
3/2007, p.4-16.
 Recomandarea Curţii Supreme de Justiţie nr. 95 din 6 decembrie 2016 // www.csj.md
 Hotărârea Plenului CSJ cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei
materiale despre încasarea prejudiciului cauzat prin vătămare a integrităţii corporale sau altă
vătămare a sănătăţii ori prin deces // Buletinul CSJ nr. 12 din 2005, p. 6-14 sau www.csj.md
 Hotărârea Plenului CSJ cu privire la examinarea litigiilor privind repararea prejudiciului moral şi
material cauzat persoanelor deţinute prin violarea art.3, 5, 8 din Convenţia Europeană pentru
Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, nr. 8 din 24 decembrie 2012 //
Buletinul CSJ, 2013, nr.4, pag.4., sau www.csj.md

Literatură obligatorie:

1. Sergiu Baieş, Gheorghe Mîţu, Octavian Cazac, Valentina Cebotari, Sorin Brumă, Oxana Robu,
Ion Creţu, Tatiana Tabuncic, Aliona Cara. Drept civil. Teoria generală a obligaţiilor: Manual.
Tipografia Centrală, Chişinău, 2015.
2. Colectiv de autori. Sub redacția Sergiu Baieș: Drept civil. Drepturi reale. Teoria generală a
obligațiilor. Scheme, spețe, teste. Tipografia Centrală. Chișinău, 2017.

Literatură recomandată:

I. În limba română

I. A. Doctrină din Republica Moldova

3. Sergiu Băieş, Aurel Băieşu, Valentina Cebotari, Ion Creţu, Victor Volcinschi, Drept civil.
Drepturile reale. Teoria generală a obligaţilor, Chişinău, 2004, 2005.
4. Comentariu codului civil al Republicii Moldova, Volumul II, art. 512- 752, Chişinău 2005
5. Dorin Cimil. Calificarea raporturilor contractuale. Chişinău, Grafema Libris, 2013.
6. Tatiana Tabuncic. Gajul ca mijloc de garantare a executării obligaţiilor. Arad, 2006.
7. Sorin Brumă. Evoluţia reglementărilor în materia răspunderii juridice civile delictuale.
Chişinău, 2014.
8. Nicolae Clima, Mihai Buruiană. Gajul şi registrul bunurilor imobile // Manualul judecătorului
pentru cauze civile, ed. a 2-a, Chişinău, 2013, p. 871.
9. Nicolae Clima, Oleg Efrim. Repararea prejudiciului în legătură cu cauzarea daunei sănătăţii
13
// Manualul judecătorului pentru cauze civile, ed. a 2-a, Chişinău, 2013, p. 1086.
10. Vitalie Nagacevschi, Octavian Cazac. Repararea prejudiciului moral // Manualul judecătorului
pentru cauze civile, ed. a 2-a, Chişinău, 2013, p. 1031.
11. Viorica Puică, Tatiana Tabuncic. Executarea obligaţiilor contractuale // Manualul judecătorului
pentru cauze civile, ed. a 2-a, Chişinău, 2013, p. 1182.

I. B. Doctrină din România

12. Noul Cod Civil. Comentariu pe articole art. 1 – 2664. Coord.: Baias, F.A., Chelaru, E.,
Constantinovici, R., Macovei, I. Editura Ch.Beck. București 2012.
13. Liviu Pop, Ionuţ-Florin Popa, S.I. Vidu. Tratat elementar de drept civil. Obligaţiile. Conform
noului Cod civil. Bucureşti, Universul Juridic, 2012.
14. Constatin Stătescu, Corneliu Bârsan, Drept civil. Teoria generală a obligaţiilor, Bucureşti 1998.
15. L. Pop, I. F. Popa, S.I. Vidu, Tratat elementar de drept civil. Obligaţiile, conform noului Cod
civil, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2012.
16. Liviu Pop, Tratat de drept civil, Obligaţiile. Vol. I, Bucureşti 2008
17. Liviu Pop, Tratat de drept civil, Obligaţiile. Vol. II, Contractul, Bucureşti 2009
18. Ion Dogaru, Pompil Drăghici, Bazele dreptului civil, Vol., III. Teoria generală a obligaţiilor,
Bucureşti 2009.
19. Radu I. Motica, Ernest Lupan, Teoria generală a obligaţiilor civile, Bucureşti 2005.
20. C.Hamangiu, I.Rosetti-Bălănescu, Al. Băicoianu, Tratat de drept civil roman, Vol. II, Editura
ALL, Bucureşti, 1998.
21. Paul Mircea Cosmovici. Drept civil. Drepturi reale. Obligaţii, Legislaţie, Editura ALL,
Bucureşti, 1996.
22. P. Vasilescu, Drept civil. Obligaţiile în reglementarea noului Cod civil, Editura Hamangiu,
Bucureşti, 2012.
23. P. C. Vlachide, Repetiţia principiilor de drept civil, vol. I, Editura Europa Nova, Bucureşti,
1994.
24. P. C. Vlachide, Repetiţia principiilor de drept civil, vol. II, Editura Europa Nova, Bucureşti,
1994.
25. Ionuţ-Florin Popa. Rezoluţiunea şi rezilierea contractelor în Noul Cod civil. Biblioteca de
Drept Privat: Tomul 20. Bucureşti, editura Universul Juridic, 2012.

II. În limba engleză


26. Principles, Definitions and Model Rules of European Private Law Draft Common Frame of
Reference (DCFR). Full Edition (Ed. Ch. von Bar şi E. Clive). Vol. 1, Oxford University Press,
Oxford, 2010.
27. Principles of International Commercial Contracts. Rome: International Institute for the
Unification of Private Law (UNIDROIT), [Principiile UNIDROIT], 2010.
28. Poole, J. Textbook on Contract Law, 9th Edition, Oxford University Press, New York, 2008.
29. Markesinis, B. Unberath, H. Johnston, A. The German Law of Contract - A Comparative
Treatise, 2nd Edition, Ed. Hart Publishing, Oxford, 2006.
30. Markesinis, B. Unberath, H. The German Law of Torts - A Comparative Treatise, 4th Edition,
Ed. Hart Publishing, Oxford, 2002.
31. Danneman G., The German Law of Unjustified Enrichment and Restitution: A Comparative
Introduction, Oxford University Press, Oxford, 2009.

III. În limba franceză


32. Jean Mazeaud, Henri Mazeaud, François Chabas, Léon Mazeaud. Leçons de droit civil. Tome 2,
Premier volume, Obligations, Théorie générale, 9ème édition (Broché), Montchrestien, Paris,
1998.
33. Planiol, M., Ripert, G. Traité pratique de droit civil français, Tome X, 2e éd. par J. Hamel. F.
14
Givord. A. Tuxc, Paris, LGDJ, 1956.
34. Alain Bénabent. Droit des obligations. 14e édition, L.G.D.J - Précis Domat, Paris, 2014.
35. Jacques Flour. Jean-Luc Aubert. Eric Savaux. Droit civil : les obligations. Le rapport
d'obligation. Tome 3, Sirey, Paris, 2015.

IV. În limba rusă


36. Гражданский кодекс Российской Федерации. Комментарий. Под ред. М. И.
Брагинского, Москва, 1995 г.
37. Гражданский кодекс Украины. Комментарий. Том 1. Харьков. 2004.
38. Российское гражданское право. В 2 томах. Том 2. Обязательственное право. Под ред.
Суханова Е. М.: Статут. 2014 г.
39. Гражданское право, под редакции Е.А. Суханова, Том II, Издательство БЕК, Москва, 2008
г.
40. Гражданское право, под редакции Е.А. Суханова, Том 2, Полутом 1, Москва, Волтерс
Клувер, 2004 г.
41. Гражданское право, под редакции Ю.К. Толстого, А.П. Сергеева, часть 1, Издательство
Теис, Санкт-Петербург, 2008 г.
42. Гражданское право. Том 1. Учебник. Под редакции Ю.К. Толстого, А.П. Сергеева.
Издательство Проспект. Москва, 2011 г.
43. Шершеневич Е. Ф., Учебник русского гражданского права (по изданию 1907 г.), Москва,
1995 г.
44. Гражданское право России. Обязательственное право: Курс лекций / Отв. ред. О.Н.
Садиков. – М.: Юристъ, 2010.
45. Брагинский, М. И., Витрянский, В. В. Договорное право. Книга первая. Общие
положения. Москва, Статут, 2000.

VIII. TEMATICA ORIENTATIVĂ A TEZELOR DE LICENŢĂ LA DISCIPLINA DREPT


CIVIL. TEORIA GENERALĂ A OBLIGAȚIILOR

1. Încheierea contractului.
2. Interpretarea contractului.
3. Clauzele abuzive.
4. Rezoluţiunea raportului contractua.
5. Revocarea contractului.
6. Acţiunea oblică.
7. Acţiunea revocatorie.
8. Pluralitatea de subiecte şi obiecte în cadrul unei obligaţii.
9. Cesiunea creanţei şi preluarea datoriei.
10. Subrogarea.
11. Executarea obligaţiilor.
12. Neexecutarea obligaţiilor contractuale – temei al răspunderii contractuale.
13. Efectele neexecutării obligaţiilor contractuale.
14. Efectele contractelor.
15. Excepțiile de la forța obligatorie a contractelor.
16. Dobnda de întârziere.
17. Clauza penală, arvună şi retenţia – mijloace de garantare a executării obligaţiilor.
18. Ipoteca - mijloc de garantare a executării obligaţiilor.
19. Gajul bunurilor mobile.
20. Contractul de gaj.
15
21. Fidejusiunea – mijloc de garantare a executării obligaţiilor.
22. Contractul în folosul unui terț.
23. Stingerea obligaţiilor.

16

S-ar putea să vă placă și