Sunteți pe pagina 1din 3

Drepturile patrimoniale

1. Dreptul real = dreptul patrionial care confera titularului sau anumite prerogative asupra
unui bun pe care le poate exercita in mod direct si nemijlocit fara a fi nevoie de
interventia altei persoane
2. Dreptul de creanta = dreptul patrimonial pe temeiul caruia subiectul activ (creditor) poate
sa ceara subiectului pasiv (debitor) sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva din ceea ce in
absenta angajamentului juridic nu ar fi putu sa faca.
A nu se confunda prestatia negativa generala cu prestatia negativa corelativa unui drept de
creanta (exista datorita angajamentului juridic al debitorului)
Dreptu real configureaza spatiul de libertate a titularului si restrange spatiile de libertate ale
celorlalte => motiv pentru care se remarca necesitatea mentionarii exprese ; legea este izvorul
restrangerii libertatii, iar in cazul drepturilor de creanta, izvorul restrangerii e vointa

Asemanari si deosebiri intre drepturi reale si drepturi de creanta


Asemanari:
 drepturi patrimoniale
 subiect activ determinat
Deosebiri:
 subiect pasiv: la drepturi reale- general si nedeterminat; la drepturi de creanta –
determinat
 opozabilitate: dreptul poate fi opus subiectului pasiv; respectarea unui drept, chiar daca
nu fac parte din acel raport sau respectarea unui drept, in sensul indeplinirii indatoririi
 obiectul: drept real- bun individual- determinat; drept de creanta – prestatie, numai in
mod indirect poate fi un bun, in sensul ca prestatia debitorului se refera la un bun;
obiectul obligatiilor: la dreptul real – obligatie general, negativa; la dreptul de creanta –
obligatia de a da, a face, a nu face
In legatura cu obligatia generala negativa, s-a spus ca aceasta corespunde si drepturilor de
creanta, in sensul ca si drepturile de creanta sunt opozabile erga omnes. Plecanmd de la aceasta
idee, trtebuie distins intre opozabilitate si exigibilitate. Cand este vorba de un dept de creanta, el
este exigibil fata de debitor, adica creditorul poate sa ceara indeplinirea obligatiei, dar este si
opozabil fata de toti ceilalti .
S-a spus ca este necesara o clasificare intre drepturi cu realizare mediata si drepturi cu realizare
imediata. Astfel, drepturile absolute sunt drepturi cu realizare imediata (realizarea prerogativelor
fara interventia altei persoane), iar drepturile relative sunt drepturi cu realizatre mediata
(creditorul are nevoie de un debitor, dreptul nu se poate realiza decat prin prestatia debitorului).
Aceasta asa-zisa noua clasificare este vechea clasificare in drepturi subiective civile absolute si
drepturi subiective civile relative.
Daca dreptul real este absolut, obligatia nu este nedeterminata, ci determinata, are un continut
specific dreptului real. Diferenta dintre dreptul real si dreptul de creanta este remarcata si pe
taramul opozabilitatii.

Obligatia genereala negativa este determinata in continutul ei, determinata de atributele dreptului
real, in timp ce obligatioa de a nu pagubi pe nimeni (nemminem laedere) este o obligatie
nedeterminata (nu are subiect activ determinat si nici subiectiv pasiv determinat, adica nu avem
raport juridic, pentru ca un raport juridic nu poate lua nastere intre doua subiecte nedeterminate,
ci vorbim despre un principiu) . Astfel, nasterea unui raport de raspundere delictuala nu se
confunda cu obligatiile negative specifice drepturilor reale.

 modul de exercitare: Dreptul de creanta – realizarea in mod mediat; Dreptul real –


realizare in mod imediat
 durata de realizare: de regula, drepturile reale au o durata mai mare de exercitare
 numarul: drepturile reale sunt in numar limitat, determinat, iar drepturile de creanta-
nelimitate
Articolul 551 C.civ – drepturile reale
Drepturile reale atipice

Obligatiile propter rem si scriptae in rem –Obligatii reale


 Obligatiile propter rem = izvorasc din natura bunului (ex. obligatia tutror detinatorilor de
terenuri, nu doar proprietarilor –in legislatia fondului funciar) – obligatia reala de a face
ex. art.560 C.civ –obligatie propter rem legala
ex. art.759 C.civ – obligatie propter rem conventionala
 Obligatii scriptae in rem = dreptul pe care il are creditorul nu poate fi satisfacut decat
daca posesorul actual al bunului respecta acel drept (initial se naste un drept de creanta –
odatorie corelativa; ulterior, se instraineaza bunul la care se refera datoria, dobanditorul
trebuie sa respecte obligatia fata de acel bun – obligatia opozabila tertilor (si prestatii
pozitive, si prestatii negative)
Concluzia: numitor comun- obligatie reala; aceste obligatii se deosebesc de cele obisnuite,
intrucat au o opozabilitate largita (in timp)

Drepturile care au ca obiect bunuri incoporale


Bunuri – art.535 C.civ – lucruri, corporale sau necorporale, care constitutie obiectul unui drept
patrimonial (existenta obiectiva- corporala sau necorporala; existenta subiectiva );
lucrurile=elemente corporale sau necorporale din existenta obiectiva care au o configuratie
proprie, stabilitate si autonomie in timp
Drepturile potestative
Ideea de potestativitate este complexa. Din perspectiva dreptului civil, exista anumite situatii
civile (strucutra de raporturi juridice civile in legatura cu care persoanele care au drepturi si
interese se pot supune la un moment dat puterii unui alt subiect de drept, care prin vointa sa
unilaterala modifica, stinge sau recreeaza situatia juridica .
ex. moartea -situatia juridica , raporturi intre mostenitori; actul juridic unilateral de acceptare a
mostenirii modifica situatia juridica
 Dreptul potestativ se naste din insusi faptul juridic care naste situatia respectiva sau din
contract (ex. dreptul de preemptiune se naste dintr-un contract)
 Acest drept se impregneaza de valoarea patrimoniala a ....(“prin contaminare”)
 Titular al dreptului potestativ si celelalte persoane
 Pot fi patrimoniale sau nepatrimoniale

Clasificarea drepturilor reale propriu-zise


Criteriul: dependenta sau independenta fata de un drept de creanta

1. Drepturi reale principale –nu depind de existenta unui drept de creanta


2. Drepturi reale accesorii – depind de existenta unui drept de creanta (sunt afectate
garantarii unui drept de creanta) => numite si drepturi- garantii (reale si personale)

S-ar putea să vă placă și