Patrimoniul si drepturile patrimoniale 1. Notiune Raportul juridic civil este alcatuit din subiect, obiect si continut.

Obiectul raportului juridic civil = este reprezentat de prestatiile care consta in actiuni sau inactiuni la care este obligat subiectul pasiv si la care este indreptatit subiectul active. Continutul raportului juridic civil = este reprezentat de drepturiile si obligatiile partilor. Aceste drepturi si obligatii pot fi: Patrimoniale Nepatrimoniale Definitie: Patrimoniul reprezinta totalitatea drepturilor patrimoniale si a obligatiilor patrimoniale ce apartin unei persoane. Aceasta definitie a fost formulata de catre doctrina intrucat nu exista o definitie legala a termenului patrimoniu In codul civil roman exista doar un inceput de definitie in Art 1718 2. Structura patrimoniului Avem un activ format din drepturi si o latura pasiva formata din obligatii acestea fluctueaza Pe parcursul existentei patrimoniului atat latura active cat si cea pasiva pot sa se diminueze cat si sa se mareasca. 4. Caracterele juridice ale patrimoniului a) Patrimoniul este o universalitate juridica - el exprima valoarea tuturor drepturilor patrimoniale ( activul patrimonial) si a obligatiilor patrimoniale (pasivul patrimonial) b) Orice persoana are patrimoniu c) Inalienabilitatea patrimoniului - patrimonial este strans legat de persoana careia ii apartine, ea nu poate transmite altei persoane intregul patrimoniu prin acte intre vii d) Unicitatea si divizibilitatea patrimoniului - o persoana are un singur patrimoniu - patrimonial este divizibil 5. Functiile patrimoniului reprezinta gajul general al creditorilor 1. Dreptul de gaj general Debitorul raspunde fata de creditorul sau pentru indeplinirea obligatiilor asumare cu intregul patrimoniu. - Ca urmare creditorul poate urmari oricare dintre bunurile care se afla in patrimonial unei persoane in momentul executarii silite sau cele care vor intra in patrimoniu dupa acest moment - .Creditorul nu are dreptul de a-l opri pe debitor sa-si instraineze bunurile din patrimoniu, intrucat dreptul de gaj general nu are ca obiect bunuri individual determinate si nu duce la deposedarea debitorului de bunurile sale. - Astfel dreptul de gaj general nu se confunda cu dreptul de gaj, acesta din urma fiind o garantie speciala a creditoriilor gajisti.

Un drept accesoriu al dreptului de creanta al creditorilor ce le confera acestora dreptul de urmarire si preferinta. ! dreptul de gaj= numai pentru lucrurile mobile

2. Subrogatia reala cu titlu universal Subrogatia poate fi: Personala (inlocuirea persoanei) Reala ( inlocuirea valorilor, fie cu titlu universal fie cu titlu particular)

Subrogatia cu titlu universal consta in inlocuirea automata (fara a exista o prevedere a legii) a unei valori cu o alta valoare in patrimoniu facandu-se abstractie de individualitatea bunului care intra sau iese din patrimoniu. Aceasta functie este in stransa legatura cu gajul general al creditorilor Aceasta functie se subordoneaza divizibilitatii patrimoniului, intrucat in cazul unui patrimoniu divizat, inlocuirea valorii iesite, cu valoarea primita in schimb se produce in cazul aceleiasi grupe de bunuri. Astfel este pastrata destinatia fiecarei grupe de bunuri (ex: bunuri commune sau particulare, in casatorie). Functia este strans legata de impartirea unui patrimoniu precum si restituirea patrimoniului. 3. Subrogatia reala cu titlu particular Consta in inlocuirea unui bun individual determinat cu un alt bun individual determinat. Aceasta subrogatie nu opereaza automat cid oar in virtutea legii (1721 C. Civ), Legea 33/1994 si Legea 54/1998. 4. Transmisiunea universal si cu titlu universal Aceasta consta in transmiterea unui patrimoniu de la o persoana la alta, dar niciodata intre vii. Presupune transmiterea de la o persoana la alta a unei fractiuni din patrimoniu (ex:mostenirea) Clasificarea si continutul drepturilor patrimoniale Drepturile patrimoniale se clasifica in 2 categorii: 1. Drepturi reale 2. Drepturi de creanta 1. Drepturile reale Sau iure ad de iure sunt drepturi subiective civile care au un continut patrimonial in virtutea caruia isi exercita toate atributiile fara a avea nevoie de concursul altcuiva. Sunt drepturi subiective patrimoniale care confera titularului sau anumite prerogative, recunoscute de lege, asupra unui bun, pe care el le poate exercita in mod direct si nemijlocit, fara a fi necesara in acest scop interventia oricarei alte persoane. - Au efect erga omnes - Celalti sunt obligati sa se abtina de a atinge dreptul real de proprietate

Titularul dreptului de proprietate se afla in raport juridic civil cu toti ceilalti subiecti de drept ( care sunt necunoscuti). 2. Dreptul de creanta

Se mai numesc si jus ad rem sunt acele drepturi patrimoniale in virtutea carora subiectul activ, numit creditor, poate pretinde o anumita conduit subiectului pasiv, numit debitor, respective de a da, face sau a nu face ceva, in caz contrar titularul dreptului poate apela la forta de constrangere a statului. - Este un drept subiectiv - Avem un raport juridic concretizat (cunoastem subiectii de drept) - Drepturile de creanta sunt concrete si sunt nascute din raporturi juridice obligationale, din acte civile obligationale sau delicate-daune. - Dreptul de creanta are un subiect pasiv = este obligat de a da, a face sau a nu face ceva Comparatie intre drepturile reale si drepturile de creanta Drepturile reale sunt drepturi absolute si sunt opozabile tuturor Drepturile de creanta sunt drepturi relative pentru ca sunt opozabile doar subiectului pasiv determinat caruia ii revine obligatia de a da , face sau a nu face ceva. Asemanari Ambele izvorasc din acte sau fapte juridice Ambele sunt patrimoniale, au expresie economica Ambele sunt drepturi subiective Ambele nasc drepturi si obligatii Deosebiri Dreptul real obligatia se adreseaza tuturor Dreptul de creanta obligatia se adreseaza subiectului concretizat Dreptul real contine obligatia generala de a-i fi respectat acest drept titularului Dreptul de creantacontine obligatia concreta a subiectlui pasiv de a da, face sau a nu face ceva Dreptul real sunt limitate Dreptul de creanta sunt nelimitate deoarece sunt nascute din vointa partilor Dreptul real au caracter de perpetuitate si o durata mai lunga Dreptul de creanta sunt temporare, sunt supuse prescriptiei de 3 ani Dreptul real are 2 perogative - Dreptul de a urmari - Dreptul de preferinta Dreptul de creanta are perogativa de a cere executarea obligatiei ce rezulta din raportul juridic obligational Dreptul real nu este supus prescriptiei Dreptul de creanta sunt supuse prescriptiei extinctive Dreptul de urmarire Este perogativa oferita titularului dreptului real de a urmari bunul la care se refera dreptul sau real, in mainile oricui s-ar gasi, in vederea restabilirii situatiei anterioare. Ex: daca bunul a fost furat proprietarul poate cere restituirea lui Dreptul de preferinta

Este perogativa oferita titularului dreptului real de a avea prioritate fata de orice alt drept, cu privire la acelasi bun, pe care poate sa si-l valorifice inaintea titularilor altor drepturi. Ex: in cazul creditorului gajist Obligatiile reale Ele consta in anumite indatoriri prevazute express de lege sau stabilite prin acte juridice a caror existenta este determinate de, de regula, de faptul stapanirii unui anumit bun. Respectarea lor se impune tuturor succesorilor celui obligat initial, inclusiv succesorilor cu titlu particular, ele se transmit odata cu bunul Obligatiile reale difera de obligatiile civile corelative drepturilor de creanta ( care sunt opozabile doar debitorului initial si succesorilor universali sau cu titlu universal) prin aceea ca sunt opozabile atat debitorului initial cat si dobanditorului ulterior si succesivi ai bunului in legatura cu care s-a nascut obligatia. Obligatiile reale sunt de 2 feluri: Obligatii scriptae in rem sau opozabile tertilor Aceste obligatii sunt corelative unor drepturi de creanta si sunt strans legate de stapanirea unui bun de catre o alta persoana decat proprietarul ori titularul unui alt drept real principal asupra acelui bun. Ex: Locatorul vinde apartamentul inchiriat unui ter cumparator, iar acest tert comparator care dobandeste dreptul de proprietate este obligat sa respecte locatiunea facute inainte de vanzare pana la data la care ea a fost stabilita cu fostul proprietar. De aceea se spune ca asemenea obligatii sunt opozabile tertilor, pentru simplu motiv ca orice dobanditor al bunului inchiriat sau arendat trebuie sa respecte contractul incheiat de antecesorul sau, devenind locator sau arendator. Obligatii propter rem Sunt indatoriri positive ( de a face) sau negative ( de a nu face) care decurg din stapanirea unor bunuri si care obliga numai in legatura cu acele bunuri, adica propter rem. Fiind accesorii ale stapanirii unui anumit bun, ele se transmit odata cu bunul fara a fi nevoie de nici o formalitate speciala de publicitate sau inscriere in cartea funciara. Obligatiile propter rem dupa izvorul lor pot fi: Obligatii propter rem legale Care sunt prevazute express de lege si se clasifica in positive (facere) sau negative (non facere) a. Obligatiile prevazute in sarcina detinatoriilor de terenuri de a ingriji si cultiva proprietatea funciara. b. Obligatiile privind protectia vanatului, sa permita exercitarea vanatului, sa ia masuri de protectie a vanatului si a mediului sau. c. Obligatia de ganituire care dispune ca orice proprietar poate indatora pe vecinul sau la ganituirea proprietatii lipite cu a sa, cheltuielie se vor face pe jumatate. d. Obligatia de a contribui la cheltuielile de intretinere si construire a zidului comun ( intre vecini).

e. Obligatiile privind servitutiile naturale sau legale, servitutea de surgere a apelor. f. Obligatiile reale accesorii dreptului de uzufruct, obligatia de a face inventarul si a constata starea imobilelor, de a face reparatiile de intretinere. g. Obligatia propter rem in sarcina proprietarilor initiali sau actuali care , invocand accesiunea, opteaza pentru pastrarea lucrarii, de a achita contravaloarea lucrarii asupra constructiei edificate de catre constructorul de buna sau rea-credinta. Obligatiile propter rem conventionale Ele se nasc din acordul de vointa, aceasta este o obligatie pe care si-o asuma proprietarul unui fond aservit, cu ocazia constituiri unei servituti de trecee, de a efectua lucrarile necesare exercitiului normal al servitutii. Aceasta obligatie este propter rem deoarece se va transmite, ca un accesotiu al fondului aservit, la toti dobanditorii succesivi fara a fi necesara o noua conventie in acest sens si fara nici o alta formalitate. Drepturile potestative patrimoniale Prin drept potestativ se intelege acel drept care confera titularului sau prerogative ce consta in recrearea, modificarea sau stingerea unei situatii juridice preexistente prin intermediul unui act juridic unilateral. Ex: drepturi potestative = dreptul sotului de a cere divortul, dreptul coproprietarului de a cere iesirea din indiviziune, dreptul de optiune succesorala Definitorii pentru drepturile potestative sunt doua elemente: 1. Puterea conferita titularului lor de a intervene, prin manifestarea unilaterala a vointei sale, in situatii juridice in care sunt prezente si interesele altor persoane decat subiectul activ al drepturilor. 2. Legatura specifica de dependenta dintre manifestarea unilaterala de vointa a titularului drepturilor potestative si evolutia situatiei juridice in cauza, inclusive a altui subiect de drept, care se afla la discretia subiectului active. Obiectul drepturilor potestative este reprezentat de o anumita situatie juridical preexistenta, iar in sfera continutului drepturilor potestative intra in perogativa ingerentei in sfera de interes a altor persoane ale caror drepturi sau interese sunt incluse in situatia juridica respectiva. Din prisma subiectelor pasive ale raporturilor specifice drepturilor potestative, obligatia acestora este o obligatie de laissez-faire, de a lasa pe titularul dreptului potestativ sa actioneze cum crede el de cuviinta, adica de a nu-i stanjeni acestuia optiunea si de a-si exercita sau nu dreptul asupra situatiei juridice date. Efectul exercitarii drepturilor potestative este suportat direct numai de catre persoanele ale caror drepturi si interese fac parte sau sunt legate de o situatie juridical, fapt care le diferentiaza de drepturile reale deoarece sunt opozabile numai certa erga personam. In general drepturile potestaive sunt imprescriptibile deoarece se considera ca dau nastere in mod direct unui drept material la actiune, cu exceptia cazurilor prevazute de lege. Drepturile potestative se sting atunci cand se stinge situatia juridical in legatura cu care ele au fost create. Ex: Divortul, iesirea din indiviziune, etc