POSESIA

NOTIUNEA DE POSESIE CA STARE DE FAPT 1. Posesia are ca obiect numai bunuri corporale

Daca asupra bunurilor corporale, stapanirea reuneste ambele elemente, corpus si animus, asupra bunurilor incorporale,stapanirea cuprinde numai elementul psihologic, intentional animus. Este eveidenta incompatibilitatea dintre ideea de stapanire materiala (corpus) si ideea de incorporal. Bunul este incorporal tocmai pentru ca nu are animus. 2. Posesia are ca obiect numai bunuri corporale aflate in circuitul civil sau care pot intra in circuitul civil 3. Numai bunurile individual-determinate formeaza obiectul posesiei

Aceasta afirmatie acopera doua situatii: Mai intai bunurile de gen pot fi posedate numai dupa individualizarea lor prin numarare, masurare, cantarire sau orice forma de individualizare. Apoi, universalitatile juridice si cele de fapt nu pot forma obiectul posesiei ca stare de fapt. Cu privire la patrimoniu, aceasta incompatibilitate se explica prin caracterul sau inalienabil. In ceea ce priveste masele patrimoniale si universalitatile de fapt, in masura in care acestea devin bunuri prin apropiere, ele nu pot fi posedate intrucat sunt bunuri incorporale. Succesiunile si fondurile de comert intra in aceasta categorie. Pot fi posedate bunurile individual-determinate, corporale,care fac parte dintr-o succesiune sau dintr-un fond de comert, iar nu succesiunea sau fondul ca atare. 4. Posesia este puterea pe care o persoana o exercita cu privire la un bun corporal

Acesta putere nu este insa una de drept, ci de fapt.Se mai spune ca posesia este un raport intre o persoana si un bun. 5. Continutul acestei puteri de fapt este sau apare ca manifestarea exterioara, obiectivarea unui drept real principal. Rezulta deci ca se face o distinctie intre continutul juridic al unui drept real si manifestarea exterioara a acestuia, respectiv obiectivarea prerogativelor dreptului real in procesul exercitarii sale. Exercitarea prerogativelor dreptului real inseamna faptele savarsite si actele juridice incheiate de titular pentru realizarea dreptului sau. Posesia ca stare de fapt insumeaza faptele materiale si actele juridice care apar ca manifestare exterioara ca obiectivarea unui drept real, iniferent daca posesorul este sau nu titularul acestui drept. Afirmatia ca posesia ca stare de fapt corespunde unui drept real principal are doua intelesuri. Un prim inteles subliniaza ca de regula posesorul este chiar titularul dreptului. Al doilea inteles pune in lumina faptul ca, indiferent daca posesorul este sau nu titularul dreptului real, faptele materiale savarsite sau actele materiale inchieate apara ca obiectivarea continutului juridic al unui asemenea drept.

Animus imbraca asadar o forma specifica. desi atat el. element ce acopera in ansamblul sau nu numai exercitarea atributului ius possidendi. fiind suficient ca posesorul sa aiba aceasta reprezentare subiectiva. nuda proprietate). uzufruct. Ca urmare.iar cea de-a treia poate crede ca are un drept de servitute.In acest sens. Definitia posesiei . Este posibil ca aceeasi persoana sa aiba dubla calitate de posesor si detentor precar. respectiv pentru posesorul care i l-a incedintat. ci de animus detinendi. creditorul gajist. corpus: Faptele materiale si actele juridice prin cae se exercita prerogativele unui anumit drept real rpincipal alcatuiesc elementul material (corpus). c) fiecare coproprietar. precum: a) locatarul. Animus sibi habendi distinge posesia de detentie. uz. 7. Nu este necesara o eroare comuna. cu privire la acelasi bun corporal si in acelasi timp. fie. indiferent daca posesorii repsectivi sunt sau nu titularii respectivelor drepturi reale. dar nu este vorba despre animus possidendi. B. ci pentru altul. Uzufructuarul sau cel care se considera uzufructuar este posesor in raport cu dreptul de uzufruct. in art 918 alin 1 NCCiv se prevede ca: (1) Nu constituie posesie stăpânirea unui bun de către un detentor precar. Intrucat asupra aceluiasi bun corporal pot exista mai multe drepturi reale (uzufruct. colectiva in legatura cu calitatea de titular pentru a exista animus. Din aceasta perspectiva hotul este posesor. indiferent daca ea corespunde/nu realitatii. depozitarul. este obligată să îl restituie sau care îl stăpâneşte cu îngăduinţa acestuia. alta se poate considera uzufructuar. neaga dreptul adevaratului titular al dreptui real si se comporta ca si cand ar fi el titularul dreptului respectiv. dupa cum poseisa ca stare de fapt este manifestarea exterioara a unuia sau altuia dintre drepturile reale. superficie. deţinând temporar un bun al altuia. în proporţie cu cotele-părţi ce revin celorlalţi coproprietari. Desigur. faţă de nuda proprietate. Elementul material al posesie. animus In cazul posesie ca stare de fapt este necesara reprezentarea subiectiva a posesorului care fie crede ca este adevaratul titular al dreptului real. detentor precar in raport cu cotele-parti din drept ale celorlalti coproprietari. cat si proprietarul bunului au reprezentarea clara ca el nu este titularul dreptului de proprietate. tot asupra aceluiasi bun pot exista posesii diferite ca natura. b) titularul dreptului de superficie. Posesia ca stare de fapt reuneste un element materia=CORPUS si un elemnt psihologic=ANIMUS A. Elementul subiectiv al poseisi. ar poate fi in caz de intelegere a partilor. ci si exercitarea celorlalte prerogative ale dreptului real. detentia presupune existenta unui element psihologic pe langa elementul material. d) orice altă persoană care. Detentorul precar nu stapaneste bunul pentru el. o persoana poate avea reprezentarea subiectiva (animus) .desi stie ca nu este.6. comodatarul. abitaţie sau servitute.

dar diligent in raport cu bunul posedat. ceea ce presupune ideea de gestiune de afaceri. intrucat intre coposesori nu exista o dierenta calitatativa. ceilalti NU sunt lipsiti de elemntul material al posesiei . expresa sau tacita. ei exercita elemntul corpus in mod indirect. in functie de intelegerea coposesorilor. Dovada elementului subieciv al posesiei: Intrucat nu este posibila proba directa a elementului subiectiv. ceea ce presupune ideea de mandat . Coposesiunea Numai coposesiunea dreptului de proprietate comuna este coposesiune stricto-sensu. Elementul corpus se exercita in comun sau de un singur coposesor. legiuitorul a instituit trei prezumtii. ori in functie de reprezentarea pe care o are u coposesor ca lucreaza si pentru ceilalti coposesori. bucurandu-se de protectie juridica si producand anumite efecte juridice. fata de proprietarul nediligent care s-a dezinteresat de bun. putere care reuneste un element psihologic si un element material si care apare ca o manifestare exterioara a unui drept real principal. aparand posesia se apara chiar dreptul real principal. DOVADA POSESIEI Faptele materiale care alcatuiesc elementul material al posesiei pot fi dovedite cu orice mijloc de proba. adica posesorul este si titularul dreptului real. Intr-o prima ipoteza in care puterea de fapt dubleaza puterea juridica. care se afla sau care poate intra in circuitul civil. 8.Numai in acest caz fiecare coposesor are cu adevarat reprezentarea atat reprezentarea subiectiva ca stapaneste bunul pentru sine (animus sibi habendi). tinand seama de calitatea sa juridica pe care crede ca o are sau si-o asuma in legatura cu un anumit bun. care se regasesc la art 919 in NCCiv: .Puterea de fapt pe care o persoana o exercita asupra unui bun corporal individual-determinat. se descurajeaza violenta ca instrument prin care proprietarul care a pierdut posesia ar fi tentat sa isi faca singur dreptate si de asemnea se are in vedere in considerent de echitate care l-a indemnat pe legiuitor sa acorde preferinta posesorului neproprietar. Cand un singur coposesor exercita elementul corpus in mod direct cu pririvire la integul bun.Altfel spus fiecare coposesor este si posesor ci detentor precar. cat si reprezentarea subiectiva ca stapaneste bunul pentru altul (animus detinendi). ci cel mult una cantitativa. corpore alineno.dar fara cunostinta acestora. corespunzator calitatii juridice pe care celalalt crede ca o are sau si-o asuma fata de acelasi bun. Justificarea protectiei juridice a posesiei ca stare de fapt Exista doua ipoteze. 9. In ipoteza in care puterea de fapt de opune puterii juridice (posesorul nu este titularul dreptului).

el va putea sa faca dovada acelui act cu orice mijloc de proba. odată dovedită. Daca el cumpara cumpara bunul inchiriat. reclamantul si paratul sunt parti in actul juridic din care rezulta precaritatea. Nu este obligatoriu insa ca elementul material si cel subiectiv sa fie dobandite in acelasi timp. Dobandirea elementului material al posesiei nu presupune in mod obligatoriu savrasirea de fapte materiale si incheierea de acte juridice. Posesia se dobandeste prin dobandirea elementelor sale Numai in masura in care o persoana are in acelasi timo ambele elemente ale posesiei poate fi calificata ca posesor. chiriasul exercita elementul corpus. este prezumată că se menţine până la proba intervertirii sale. Astfel este posibil ca o persoana sa doabndeasca mai intai elemntul material si apoi elementul psihologic. (2) Detenţia precară. plecand de la elemntul material al posesiei .iar nu animus possidendi. Oricum. Fiind insa vorba despre o prezumtie relativa. reclamantul trebuie sa urmeze regulile probatorii din materia actului juridic pentru a proba precaritatea. DOBANDIREA POSESIEI 1. Se presupune ca ca cel ce stapaneste material bunul exercita aceasta stapanire pentru sine. Regulile privind proba precaritatii difera de la caz la caz. acela care stăpâneşte bunul este prezumat posesor.(1) Până la proba contrară. posesorul este considerat proprietar. de la stapanierea materiala a bunului. de locatiune sau de imprumut incheiat cu detinatorul bunului. cu excepţia imobilelor înscrise în cartea funciară. Astfel.obligatia de predare a bunului se . De exemplu. legiuitorul trage concluzia existentei elementului subiectiv. Astfel in materie imobilara. sarcina de a proba precaritatea revine reclamantului. Daca insa reclamantul este tert in raport cu actul juridic. Cand se afirma ca paratul care stapaneste bunul are doar calitatea de detentor precar si se invoca in acest sens un contract de depozit. (3) Până la proba contrară. dobandeste si si animus sibi habendi si se transforma din detentor in posesor. adica dovada precaritatii. legea ingaduie dovada contrara.. Solutia este fireasca. dar are animus detinendi. pentru ca intr-o asemenea situatie. mai intai.

dar nu pentru sine. Sun trei cazuri de pierdere a posesiei:pierderea simultana a elemntelor posesiei. Intinderea exercitarii elemntului corpus depinde de intelegerea care sta la baza incredintarii bunului de catre posesor detentorului precar.ori de cate ori predarea bunului este simultana cu instrainarea.” Exercitarea elementului material corpore alieno nu inseamna intotdeauna ca detentorul precar are intregul element material al posesiei.chiar daca posesorul nu savarseste efectiv alte fapte materiale si nici nu incheie acte juridice avand ca obiect bunul posedat. ci in numele posesorului care i-a incredintat. . 1. Numai in mod execeptional s-a admis ca elementul psihologic sa poate fi exercitat prin intermediul reprezentantilor legali. Depozitarul. se dobandeste elementul corpus in mod efectiv. Pierderea simultana a elementelor posesiei Asa se intampla de regula in ipoteza instrainarii bunului posedat. Tot astfel daca posesorul abandoneaza bunul. ci pentru adevaratul posesor. 2. elementul material si cel subiectiv se pierd simultan. Aceasta regula este fireasca.indeplineste de regula prin remiterea cheilor. In ceea ce priveste elementul subiectiv. prin putere proprie. aceasta este legata de o anumita persoana. comodatorul sau chiriasul are elementul corpus.dar il exercita nu in nume propriu . intrucat ori de cate ori este vorba de o reprezentare subiectiva. Detentorul precar exercita elemntul corpus. care devine res derelicta.” PIERDEREA POSESIEI Cazuri de pierdere a posesiei In principiu. caz in care atat elemntul corpus. Din acel moment. In acest sens art 917 precizeaza ca “Posesorul poate exercita prerogativele dreptului de proprietate asupra bunului fie în mod nemijlocit. cat si elementul animus sunt exercitate prin intermediul altei persoane. exercitarea sa nu este posibila decat prin intermediul posesorului. Posibilitatea exercitarii elementelor posesiei prin intermediul altei persoane Elementul corpus poate fi exercitat fie direct de catre posesor. ”Persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu şi persoanele juridice exercită posesia prin reprezentantul lor legal. fie indirect prin intermediul altei persoane. daca se pierde oricare dintre elementele posesiei . se pierde chiar posesia. fie prin intermediul unei alte persoane. pierderea elemntului material si pierderea elemntului psihologic.

d) pieirea bunului. 889 alin. ceea ce semnifica punerea sub semnul intrebarii a elemntului intentional al posesiei. daca nu a trecut un an de la deposedare. In mod exceptional cand o persoana devine incapabila. 2. posesia poate sa inceteze prin pierderea simultana a elementelor sale.Acesta ipoteza este expres mentionata in art 921 lit g in care se precizeaza ca posesia inceteaza prin “deposedare daca posesorul ramane lipsit de posesia bunului mai mult de un an” 3.In art 921 lit b-f sunt mentionate mai multe cazuri in care pierd simultan ambele elemente ale posesiei . Inscim cand bunul este mobil/imobil .dar nu sunt indeplinite conditiile art 937. Este de observat ca in toate aceste cazuri pierderea posesiei insoteste incetarea calitatii de proprietar a posesorului asupra unui bun. f) înscrierea dreptului de proprietate al comunei. Chiar si atunci cand nu are aceasta calitate. (2). daca vanzatorul nu preda bunul vandut imediat cumparatorului . Pierderea elementului material Momentul pierderii posesiei in ipoteza pierderii elementului material este insa diferit in functie de natura bunului.desi a pierdut elemntul material. Cumparatorul dobandeste elemntul psihologic al posesiei si exercita elemntul material al acesteia corpore alieno. dar nu mai are sibi habendi. după caz. Pierderea elementului intentional Este posibil ca posesorul a pastreze elemntul corpus. adica prin intermediul vanzatorului. pierderea posesiei este imediata daca sunt indeplinite cerintele prevazute de art 937. . Vanzatorul pastreaza elemntul corpus. Nu este insa obligatoriu ca posesorul sa fie si titularul dreptului de proprietate sau a unui alt drept real. Astfel daca bunul este mobil.posesorul pastreaza posesia solo animo sau animo tantum. Asa se intampla in ipoteza contractului de vanzare-cumparare. totusi posesia nu se pierde intrucat elementul subiectiv este exercitat animo alieno.dar sa piarda elemntul intelectiv. b) înstrăinarea bunului. conform art. e) trecerea bunului în proprietate publică. oraşului sau municipiului. Aceasta este ipoteza asa-numitului constitut posesor. ci numai animus detinendi. c) abandonarea bunului mobil sau înscrierea în cartea funciară a declaraţiei de renunţare la dreptul de proprietate asupra unui bun imobil. art 921 alin 1 arata ca posesia inceteaza prin transformarea sa in detentia precara. In acest sens.

fizica sau morala. Numai daca a trecut un an de la . Intr-adevar . Aceasta idee trebuie insa inteleasa in corelatie cu art 674 alin 2 CPC care reglementeaza actiunea posesorie speciala. in ceea ce priveste bunurile mobile. violenta este un viciu relativ. Rezulta din acest text ca definirea continuitatii si a discontinuitatii are la baza criteriul intermitentelor anormale in exercitarea elementului corpus. 1. aceste conditii fiind cumulative. cat si la cele mobile. netulburata si publica. Violenta In art 924 NCCiv se arata ca “posesia este tulburata atat timp cat este dobandita sau conservata prin acte de violenta. viciul continuitatii exista ori de cate ori faptele materiale si acetele juridice care dau continutul elementului material al posesiei sunt savarsite la intervale de timp mai mari decat este normal. discontinuitatea este un vicu temporar –art 927 arata ca “posesia viciata devine utila de indata ce viciul inceteaza” acest viciu este absolut intrucat poate fi invocat de oricine are interes asa cum se prevede in art 926 alin 1 NCCiv de asemenea. violenta si clandestinitatea. posesia este prezumată a fi utilă. Exista asadar trei vicii ale posesiei:discontinuitatea.CALITATILE SI VICIILE POSESIEI Utilitatea posesiei este suma a trei calitati:posesia trebuie sa fie continua. De asemenea in art 922 alin 2 fraza finala este consacrata prezumtia de utilitate a posesiei. Art 922 alin 2 consacra aceasta prezumtie de utilitate a posesiei “Până la proba contrară.calitatea posesiei de a fi continua se prezuma. viciul discontinuitatii se refera atat la bunurile imobile. care nu au fost provocate de o alta persoana”.” Viciul discontinuitatii se caracterizeaza prin trei trasaturi. ca urmare ea poate fi invocata numai de victimele sale-art 926 alin 2 viciul violentei este temporar –art 927. In ceea ce priveste sarcina probei . care presupune si caracterul pasnic al acesteia. Caracterele juridice: spre deosebire de discontinuitate.Pentru ca posesia sa fie viciata este suficient sa lipseasca o calitate a acesteia. Discontinuitatea Art 923 : Posesia este discontinuă atât timp cât posesorul o exercită cu intermitenţe anormale în raport cu natura bunului. problema se pune insa numai daca nu sunt indeplinite cerintele pentru aplicarea dispozitiilor art 937 2.

Intervertirea precaritatii in posesie este posibila numai daca manifestarea de vointa a dtentorului precar in sensul transformarii lui animus detinendi in animus possidensi este insotita de un fapt juridic in sens larf (act incheiat cu un tert sau fapt juridic in sens restrans. este necesar ca aceasta sa nu fi avut posibilitatea sa o cunosca. Recunoasterea unei posibilitati de transformare a lui animus detinendi in animus possidendi ar avea ca efect intregirea elemntului corpus. intrucat aceasta nu ar mai fi limitat la obiectivarea dreptului constituit de posesorul initial sau la ingaduinta acestua.ci ar putea fi exercitat in limita conferita de dreptul real care ii corespunde. De asemena. Altfel spus. viciul violentei are aplicare in egala masura in pivinta bunurilor mobile si a celor imobile Clandestinitatea In art 925 se arata ca “posesia este clandestina daca se exercita astfel incat sa nu fie cunoscuta”. aceasta convingere trebuie se bazeze insa pe diligentele necesare pentru verificarea registrelor de publicitate. Prezumtia de utilitate a posesiei este consacrata la art 922 alin 2 aratandu-se totodata si caracterul public al acesteia. Nu este deci relevant faptul necunoasterii posesiei de catre alte persoane. nu este suficient ca persoana care invoca viciul clandestinitatii sa nu cunoasca posesia. animus si corpus.tulburare/deposedare respectiv de la incetarea violentei. exprimata direct de el insusi sau indirect prin interpusi. lipsa de diligenta. Intelesul bune-credinte este precizat in NCCiv dupa cum imobilul este sau nu inscris in CF: . Detentorul precar are elementul corpus in limita conferita de dreptul pe care posesorul i l-a constituit sau in limita ingaduintei posesorului . Posesia poate fi clandestina fata de acestea. Caracterele juridice: viciul clandestinitatii este relativ – art 926 alin 2 viciul este temporar – daca posesia redevine publica. Detentorul precar nu poate sa transforme animus detinendi in animus possidendi prin simpla manifestre de vointa. respectiv actele de rezistenta). In toate cazurile in care este necesara buna-credinta . In materie imobiliara. cel care a intrat in stapanirea bunului prin violenta va putea avea o posesie utila – art 951 alin 1 3. Rezulta ca vicul clandestinitatii se defineste numai in raport cu cel care-l invoca.dar ea nu este viciata in raport cu persoana care cunoaste posesia. ea exprima convingerea tertului dobanditor ca a incheiat contractul translativ cu adevaratul proprietar al dreptuli real principal. neglijenta celui care are interes sa invoce acest viciu nu sunt de natura sa conduca totusi la vicierea posesiei. viciul inceteaza poate fi invocata numai in legatura cu bunurile mobile INTERVERTIREA PRECARITATII IN POSESIE Dobandirea posesiei inseamna dobandirea elementelor constitutive ale acesteia.

intervertirea nu se va produce însă mai înainte de împlinirea termenului prevăzut pentru restituirea bunului. Nu este suficient deci ca detentorul sa savarseasca acte de rezistenta impotriva unui pretins proprietar. altul decta cel care i-a incredintat bunul. după împrejurări. Se recunosate simpla notificare comunicata de detentor persoanei de la care a primit bunul este suficienta pentru a marca schimbarea lui animus detinendi in animus possidendi. b) dacă detentorul precar săvârşeşte împotriva posesorului acte de rezistenţă neechivoce în privinţa intenţiei sale de a începe să se comporte ca un proprietar. Notiunea de acte de rezistenta include in sfera sa toate acele acte care exprima un conflict intre detentorul precar si cel de la care detine bunul in legatura cu schimbarea atitudinii subiective a detentorului. Cazurile de intervertire a precaritatii in posesie a) dacă detentorul precar încheie cu bună-credinţă un act translativ de proprietate cu titlu particular cu altă persoană decât cu proprietarul bunului. (c) – Pentru justificarea acestui caz s-a observat ca succesorul cu titlu particular dobandeste doar drepturile. (b) – Simpla negare a celui a dreptului celui de la care detentorul precara primit bunul nu este suficienta pentru intervertirea precaritatii in posesie. Desigur.daca nu exista temeiuri care sa-l dtermine sa creada ca acesta din urma nu este adevratul proprietar. printr-un act translativ de proprietate cu titlu particular. dobânditorul este de bună-credinţă dacă înscrie dreptul în folosul său întemeindu-se pe cuprinsul cărţii funciare. Nu este necesar ca acest conflict sa aiaba o natura juridica. Actele de rezistenta sunt necesare pentru obiectivarea vointei detentorului de a schimba animus detinendi in animus possidendi. nu si obligatiile autorului sau. actele de rezistenta isi pastreaza semnificatia juridica si in cazul in care ele sunt indreptate importiva sucesorilor celui de la care detentorul precar a primit bunul. cu condiţia ca dobânditorul să fie de bună-credinţă. Aceste acte trebuie sa fie indreptate importivas persoanei care a incredintat bunul detentorului precar. este de bună-credinţă dobânditorul care nu cunoştea şi nici nu trebuia. să cunoască lipsa calităţii de proprietara celui de la care a dobândit bunul.In schimb.În cazul imobilelor înscrise în cartea funciară. adica dovada relei-credinte. simpla neplata a chiriei sau imprejurarea ca locatorul nu solicita plata chiriei nu are semnificatia unui act de rezistenta facut de locatar impotriva locatorului.care incepe sa se considere titular al dreptului real. In acesta caz este vorba de o simpla ingaduinta din partea locatorului care intareste ideea de detentie precara. intervertirea precaritatii in posesie “nu se va produce insa mai inainte de implinirea termenului prevazut pentru restituirea bunului”. In art 920 alin 1 fraza finala se precizeaza ca in aceeasi ipoteza. Obligatia de restituire pe care detentorul o avea fata de . inclusiv impotriva succesorilor cu titlu particular.dar persoana interesata poate face dovada contrara. în acest caz. c) dacă detentorul precar înstrăinează bunul. În celelalte cazuri. Prezumtia de buna-credinta opereaza si in aceasta ipoteza.

respectiv l-a deposedat pe reclamant. actiunile posesorii se deosebesc de actiunile petitorii. Sarcina probatorie a reclamantului este in acest caz mai usoara decat sarcina probatorie a reclamantului dintro actiune petitorie. inclusiv titlurile invocate de parti. in mod direct. reclamantul in actiunea posesorie este persoana care exercita sau a exercitat efectiv. Ca urmare n-ar mai putea fi folosita ulterior o actiune posesorie decat pentru tulburari care au intervenit dupa sesizarea instantei cu actiunea petitorie. impotriva oricarei tulburari. intrucat judecata in petitoriu presupune si o judecata in posesoriu. daca acesta este de buna-credinta. Pierderea si dobandirea posesiei au in vedere pierderea si redobandirea elemntului corpus. exprimat si prin ideea autonomiei actiunilor posesorii. pentru a mentine acesta stare sau a redobanfi posesia atunci cand a fost pierduta. ci ca protejeaza posesia unui bun corporal. elemntul corpus. Sub aspect probatoriu. 3. fara pune in discutie exeistenta unui drept subiectiv. Hotararea judecatoresca pronuntata ca urmare a unei actiuni posesorii are autoritate de lucru judecat intr-o actiune posesorie ulterioara care are ca obiect aceleasi fapte de lucru judecat in cepriveste fondul dreptului si nu poate fi invocata in procesul urmator declansat printr-o actiune petitorie. Ca urmare. Ori de cate ori reclamantul pune in discutie insusi dreptul dreptul subiectiv civil. 2. Raporturile dintre actiunile posesorii si actiunile petitorii sunt guvernate de principiul separatiei posesoriului de petitoriu. PROTECTIA JURIDICA A POSESIEI Actiunile posesorii sunt acele actiuni puse la indemana posesorului pentru a apara posesia ca stare de fapt.persoana i-a incredintat bunul nu se transmite la succesorul sau cu titlu particular. in cadrul actiunilor posesorii pot fi folosite toate mijloacele de proba pentru dovedirea posesiei ca stare de fapt si a tulburarii posesiei. intrucat protejeaza juridic starea de fapt a posesiei. intrucat. hotararea judecatoreasca in care a fost solutionata aceasta actiune are autoritate de lucru judecat. daca a fost utilizata mai intai calea actiunii petitorii. Actiunile posesorii se deosebesc de actiunile petitorii In primul rand. Actiunile posesorii protejeaza posesia bunurilor imobile si mobile – actiunile posesorii protejeaza de regula posesia bunurilor imobile si in mod exceptional. Caracterele juridice ale actiunilor posesorii 1. Actiunile posesorii sunt actiuni reale – nu in sensul ca pun in discutie un drept real. posesia celor mobile. ci a unei stari de fapt. In schimb. actiunea posesorie trebuie sa cedeze locul actiunii petitorii. iar paratul este persoana care a tulburat exercitarea acestui elemnt sau si-a insusit elemntul material al posesiei. Ca uramare reclamantul intr-o asemenea actiune nu trebuie sa faca dovada unui drept. titularul actiunii posesorii pastreaza posesia solo animo cat timp nu a trecut un an de la tulburare sau deposedare. . asa cum am vazut. Tocmai pentru acest avantaj de ordin probatoriu actiunile posesorii sunt utilizate si de titularii drepturilor reale principale.

insa conform alin 2. Art 918 alin 2 precizeaza ca “ Detentorul precar poate invoca efectele recunoscute posesiei numai in cazurile si limitele prevazute de lege”. Conditia comuna pentru execitarea actiunilor posesorii Din prevederile art 951 alin 1 NCCiv rezulta ca exista o conditie comuna pentru exercitarea actiunilor posesorii: sa nu fi trecut un an de la deposedare. denumita si actiune in reintegrare poate fi utilizata numai in cazul tulburarii savrasite prin violenta. Utilizarea actiunilor posesorii Exercitarea actiunilor posesirii nu constituie un act de dispoztiei juridica. iar art 949 alin 2 adauga faptul ca “ Exercitiul actiunilor posesorii este recunoscut si detentorului precar”. o masa patrimoniala sau un patrimoniu. In schimb. denumita si actiunea in complangere sau actiune de drept comun poate fi utilizata in toate cazurile. Temeiul acestor actiuni este deci tocmai tulburarea sau deposedarea. daca acesta nu este si el coproprietar. indiferent de natura tulburarii posesiei. Acest termen este unul de prescriptie extinctiva si .actiunile posesorii pot fi utilizate numai pentru ocrotirea posesiei corespunzatoare servitutilor continue si aparente. Prin intermediul actiunilor posesorii. victima urmareste sa obtina incetarea tulburarii sau restituirea bunului. posesorul este indreptatit sa pretinda despagubiri pentru prejudiciile cauzate –art 949 NCCiv.Tulburarea si deposedarea. aceasta poate sa apartina chiar proprietarului bunului (art 950) . De aceea actiunile posesorii pot fi exercitate in numele minorilor si incapabililor de persoanele abilitate de lege. “actiunea posesorie nu poate fi insa introdusa impotriva persoanei fata de care exista obligatia de rstituire a bunului” Clasificarea actiunilor posesorii Conform art 951 NCCiv. temeiul actiunilor posesorii Necesitatea utilizarii actiunilor posesorii apare in momentul in care se produce o tulburare sau o deposedare. actiunea posesorie speciala. Actiunile pot fi exercitate de un singur coproprietar importiva autorului tulburarii posesiei. fara restrictiile prevazute pentru actele de dispozitie juridica. Cat priveste calitatea de parat in actiunile posesorii. Cat priveste posesia corespunzatoare servitutilor. In plus. In functie de consecintele cu privire la un bun. Actiunea posesorie generala. trebuie sa distingem intre tulburarea posesiei sau deposedarea prin violenta si celelalte tulburari ale posesiei. actul de exerciate a actiunilor posesorii este unul de conservare.

atat in sensul ca dovada elemntului corpus duce la concluzia existentei elemntului animus. posesia trebuie sa fie utila. Aceasta durata de un an masoara durata posesiei utile. conform art 922. Simpla posesie este suficienta pentru a justifica o asemenea cerere. în mod provizoriu. masurile pentru conservarea bunului posedat sunt instrumente juridice care previn producerea tulburarii. taierea unor arbori ori efectuarea unor sapaturi pe fondul invecinat. aceste pericol sa fie generat fie de “actiunea” unui lucru aflat in posesia unei alte persoane. fie de existenta “unor lucrari precum ridicarea unor constructii.Spre deosebire de actiunile posesorii. el a posedat bunul cel putin un an. daca este cazul incetarea lucrarilor”. Conditii suplimentare necesare pentru exercitarea actiunii posesorii generale (in complangere) Potrivit art 949 NCCiv. In al doilea rand . Mai intai trebuie sa existe motive temeinice. intrucat posesia ca stare de fapt nu se confunda cu un dret subiectiv civil. in NCCiv a fost prevazuta si o protectie juridica speciala a posesiei. A doua conditie este utilitatea poseiei.care sunt instrumente de protectie juridica post factum. fie in sarcina persoanei impotriva careia se iau masurile de conservare a bunului posedat. inainte de exercitarea actiunilor posesorii in complangere. Luarea masurilor pentru conservarea bunului posedat Pe langa actiunile posesorii. Cat priveste dovada posesiei si a duratei de un an. fie in sarcina posesorului ca reclamant. iar acest timp nu se ia in calculul termenului de un an. durata necesara pentru ca aceasta posesie sa poata fi protejata juridic pe cale actiunilor posesorii generale.” Daca aceste doua masuri sunt indeplinite. opereaza si in acest caz prima prezumtie instituita prin dispozitiile art 919 alin 1.nu de decadere care presupune chiar stingerea unui drept subiectiv. adica neviciata. cat si in sensul ca dovedirea posesiei la un moment dat duce la concluzia continuitatii acesteia pana la dovada contrara. reclamantul trebuie sa faca dovada imprejurarii ca. Doua conditii sunt necesare pentru admiterea cererii intemeiate pe dispozitiile art 925 NCCiv. constand in luarea masurilor pentru conservarea bunului posedat. adica dupa ce deposedarea sau tulburarea posesiei s-a produs. ca parat. cauţiunea se stabileşte în sarcina posesorului. astfel încât să se poată repara prejudiciul ce s-ar cauza pârâtului prin această măsură. posesorul este indreptatit “sa ceara luarea masurilor necesare pentru evitarea pericolului sau. Pe durata actiunii unuia dintre viciile posesiei. respectiv sa faca probaa pericolului iminent de distrugere a bunului posedat. a) dacă instanţa dispune. ea este practic suspendata. Dovada viciilor trebuie sa fie facuta de catre parat. deplasarea lucrului ori încetarea lucrărilor. . In plus. In acelasi articol este prevzut un mecansim juridic specific pentru stabilirea unei cautiuni.

EFECTELE JURIDICE ALE POSESIEI 1. Nu poate deci opera prezumtia de proprietate in cazul posesorului solo animo pentru perioada ulterioara deposedarii. posesia creeaza de regula. proprietar. ci si o prezumtie de proprietate in favoarea posesorului. avand calitatea de parat in actiunea in revendicare. . Prezumtia de proprietate opereaza indiferent daca posesorul este de buna credinta sau de reacredinta. indiferent daca reclamantul a avut sau nu anterior calitatea de posesor. Iata de ce se accepta ca actiunea in revendicare poate fi introdusa si impotriva unui detentor precar. isi gaseste aplicarea adagiului in pari causa.In urma acestei comparari. Altfel spus. va avea castig de cauza partea a carei prezumtie este mai intensa. Daca reclamantul nu a avut calitatea de posesor. prezumtia de proprietate dobandirea fructelor uzucapiunea dobandirea bunurilor mobile ocupatiunea Prezumtia de proprietate Art 919 alin 1 si 3 instituie nu numai o prezumtie privind existenta elemntului animus. Forta juridica a posesiei este diferita in functie de natura bunului posedat. Elementul corpus este deci determinant in stabilirea calitatii procesuale a paratului intr-o asemenea actiune. anterior posesiei paratului. cauţiunea se stabileşte în sarcina pârâtului astfel încât să se asigure posesorului sumele necesare pentru restabilirea situaţiei anterioare.b) dacă instanţa încuviinţează menţinerea lucrului în starea sa actuală ori continuarea lucrărilor. o prezumtie relativa de proprietate Astfel cel care detine un bun imobil este considerat posesor si pe cale de consecinta . Pe aceasta baza s-a considerat ca posesia are o functie probatorie. va fi preferata partea a carei posesie este mai caracterizata. Este necesar insa ca cel care invoca prezumtia de proprietate sa faca dovada elementului corpus. Daca reclamantul a avut si el calitatea de posesor. indierent daca aesta este exercitat direct sau corpore alieno. melior este causa possidendis. In materie imobiliara. Intensitatea prezumtiei de proprietate este diferita in cadrul unei actiuni in revendicare in ipoteza in care niciuna dintre parti nu are titlu. Intr-o asemenea ipoteza. prezumtie de proprietate nu este rasturnata. se compara prezumtia de care a beneficiat reclamantul cat timp a avut elemntul corpus cu prezumtia de care beneficiaza paratul dupa dobandirea acestui drept.

. după împrejurări.Ea rezulta de asmenea din art 948 alin 4 in care se precizeaza ca buna-credinta inceteaza in momentul in care posesorul ia cunstinta de viciile titlului sau. in aceasta materie toate fructele se dobandesc de catre posesorul de buna-credinta numai in masura in care au fost percepute. pe altă cale. posesorul trebuie sa fie de buna-credinta nu numai in momentul in care a intrat in stapanirea bunului furigifer. Ori de cate ori este vorba despre imobile neinscrise in CF sau despre bunuri mobile. Din dispozitiile art 908 alin 4 rezulta ca sunt avute in vedere conditiile prevazute in art 901 alin 2.” Aeasta dipsozitie este o exceptie de la regula conform careia fructele apartin proprietarului bunului frugifer. inexactitatea cuprinsului cărţii funciare. el nu va fi indreptatit sa ceara si restituirea fructelor de la posesorul de buna-credinta. sunt îndeplinite următoarele condiţii: a) nu a fost înregistrată nicio acţiune prin care se contestă cuprinsul cărţii funciare. Pentru dobandirea fructelor. Ca urmare. In aceasta materie. b) din cuprinsul cărţii funciare nu rezultă nicio cauză care să justifice rectificarea acesteia în favoarea altei persoane.iar cele civile. ci si in fiecare moment in care percepe bunurile.2. chiar daca proprietarul bunului frugifer care a pierdut posesia bunului o redobandeste pe calea actiunii in revendicare. să le cunoască. care arata ca: (2) Terţul dobânditor este considerat de bună-credinţă numai dacă. “buna-crdinta se apreciaza in raport cu cerintele cerute tertilor dobanditori pentru a respinge actiunea in rectificare (art 948 alin 3).daca este vorba de fructe produse de imobile inscrise in CF. Intrucat este vorba de o imprejurare de fapt. zi cu zi). Proprietarul are dreptul la restituirea fructelor percepute de posesor dupa momentul in care acesta din urma a luat cunostinta de viciile titlului sau. notiunea de buna-credinta a posesorului este definita diferentiat in NCCiv.posesorul este de bună-credinţă atunci când are convingerea că este proprietarul bunului în temeiul unui act translativ de proprietate ale cărui cauze de ineficacitate nu le cunoaşte şi nici nu ar trebui. la data înregistrării cererii de înscriere a dreptului în folosul său. Spre deosebire de materia uzufructului. Dobandirea fructelor ca efect al posesiei de buna-credinta Art 948 NCCiv prevede ca “Posesorul de buna-credinta dobandeste dreptul de proprietate asupra fructelor bunului posedat.unde se face distinctie intre modul de dobandire a fructelor de catre uzufructuar in functie de natura acestora (fructele naturale si industriale se dobandesc prin percepere. aceasta luare la cunostinta poate fi dovedita prin orice mijloc. şi c) nu a cunoscut. Astfel. pe temiul exercitarii firesti a atributului ius fruendi.

. cat timp proprietarul nu face dovada ca buna-credinta a incetat inainte de momentul scadentei. ceea ce este posibil numai in cazul fructelor civile. acestea se cuvin posesorului.Chiar daca este vorba deo percepere anticipata.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful