POSESIA

NOTIUNEA DE POSESIE CA STARE DE FAPT 1. Posesia are ca obiect numai bunuri corporale

Daca asupra bunurilor corporale, stapanirea reuneste ambele elemente, corpus si animus, asupra bunurilor incorporale,stapanirea cuprinde numai elementul psihologic, intentional animus. Este eveidenta incompatibilitatea dintre ideea de stapanire materiala (corpus) si ideea de incorporal. Bunul este incorporal tocmai pentru ca nu are animus. 2. Posesia are ca obiect numai bunuri corporale aflate in circuitul civil sau care pot intra in circuitul civil 3. Numai bunurile individual-determinate formeaza obiectul posesiei

Aceasta afirmatie acopera doua situatii: Mai intai bunurile de gen pot fi posedate numai dupa individualizarea lor prin numarare, masurare, cantarire sau orice forma de individualizare. Apoi, universalitatile juridice si cele de fapt nu pot forma obiectul posesiei ca stare de fapt. Cu privire la patrimoniu, aceasta incompatibilitate se explica prin caracterul sau inalienabil. In ceea ce priveste masele patrimoniale si universalitatile de fapt, in masura in care acestea devin bunuri prin apropiere, ele nu pot fi posedate intrucat sunt bunuri incorporale. Succesiunile si fondurile de comert intra in aceasta categorie. Pot fi posedate bunurile individual-determinate, corporale,care fac parte dintr-o succesiune sau dintr-un fond de comert, iar nu succesiunea sau fondul ca atare. 4. Posesia este puterea pe care o persoana o exercita cu privire la un bun corporal

Acesta putere nu este insa una de drept, ci de fapt.Se mai spune ca posesia este un raport intre o persoana si un bun. 5. Continutul acestei puteri de fapt este sau apare ca manifestarea exterioara, obiectivarea unui drept real principal. Rezulta deci ca se face o distinctie intre continutul juridic al unui drept real si manifestarea exterioara a acestuia, respectiv obiectivarea prerogativelor dreptului real in procesul exercitarii sale. Exercitarea prerogativelor dreptului real inseamna faptele savarsite si actele juridice incheiate de titular pentru realizarea dreptului sau. Posesia ca stare de fapt insumeaza faptele materiale si actele juridice care apar ca manifestare exterioara ca obiectivarea unui drept real, iniferent daca posesorul este sau nu titularul acestui drept. Afirmatia ca posesia ca stare de fapt corespunde unui drept real principal are doua intelesuri. Un prim inteles subliniaza ca de regula posesorul este chiar titularul dreptului. Al doilea inteles pune in lumina faptul ca, indiferent daca posesorul este sau nu titularul dreptului real, faptele materiale savarsite sau actele materiale inchieate apara ca obiectivarea continutului juridic al unui asemenea drept.

creditorul gajist. corpus: Faptele materiale si actele juridice prin cae se exercita prerogativele unui anumit drept real rpincipal alcatuiesc elementul material (corpus). o persoana poate avea reprezentarea subiectiva (animus) . ci de animus detinendi. cat si proprietarul bunului au reprezentarea clara ca el nu este titularul dreptului de proprietate. B. Definitia posesiei . superficie. Este posibil ca aceeasi persoana sa aiba dubla calitate de posesor si detentor precar. deţinând temporar un bun al altuia. neaga dreptul adevaratului titular al dreptui real si se comporta ca si cand ar fi el titularul dreptului respectiv. Detentorul precar nu stapaneste bunul pentru el.Animus imbraca asadar o forma specifica. d) orice altă persoană care. ci pentru altul. Elementul material al posesie.desi stie ca nu este. Desigur. Nu este necesara o eroare comuna. dar nu este vorba despre animus possidendi. ar poate fi in caz de intelegere a partilor. Posesia ca stare de fapt reuneste un element materia=CORPUS si un elemnt psihologic=ANIMUS A. Animus sibi habendi distinge posesia de detentie. Elementul subiectiv al poseisi. este obligată să îl restituie sau care îl stăpâneşte cu îngăduinţa acestuia. detentia presupune existenta unui element psihologic pe langa elementul material. in art 918 alin 1 NCCiv se prevede ca: (1) Nu constituie posesie stăpânirea unui bun de către un detentor precar. precum: a) locatarul. fie.In acest sens. indiferent daca ea corespunde/nu realitatii. respectiv pentru posesorul care i l-a incedintat. faţă de nuda proprietate. în proporţie cu cotele-părţi ce revin celorlalţi coproprietari. Ca urmare.6. depozitarul. animus In cazul posesie ca stare de fapt este necesara reprezentarea subiectiva a posesorului care fie crede ca este adevaratul titular al dreptului real. tot asupra aceluiasi bun pot exista posesii diferite ca natura. 7. uz. desi atat el. fiind suficient ca posesorul sa aiba aceasta reprezentare subiectiva. b) titularul dreptului de superficie. nuda proprietate). cu privire la acelasi bun corporal si in acelasi timp. Din aceasta perspectiva hotul este posesor. abitaţie sau servitute. uzufruct. ci si exercitarea celorlalte prerogative ale dreptului real. detentor precar in raport cu cotele-parti din drept ale celorlalti coproprietari.iar cea de-a treia poate crede ca are un drept de servitute. colectiva in legatura cu calitatea de titular pentru a exista animus. comodatarul. element ce acopera in ansamblul sau nu numai exercitarea atributului ius possidendi. indiferent daca posesorii repsectivi sunt sau nu titularii respectivelor drepturi reale. alta se poate considera uzufructuar. dupa cum poseisa ca stare de fapt este manifestarea exterioara a unuia sau altuia dintre drepturile reale. c) fiecare coproprietar. Uzufructuarul sau cel care se considera uzufructuar este posesor in raport cu dreptul de uzufruct. Intrucat asupra aceluiasi bun corporal pot exista mai multe drepturi reale (uzufruct.

adica posesorul este si titularul dreptului real.Altfel spus fiecare coposesor este si posesor ci detentor precar. 9. ceilalti NU sunt lipsiti de elemntul material al posesiei . dar diligent in raport cu bunul posedat. bucurandu-se de protectie juridica si producand anumite efecte juridice. Dovada elementului subieciv al posesiei: Intrucat nu este posibila proba directa a elementului subiectiv. in functie de intelegerea coposesorilor. ceea ce presupune ideea de gestiune de afaceri. corpore alineno. 8. care se regasesc la art 919 in NCCiv: . fata de proprietarul nediligent care s-a dezinteresat de bun. care se afla sau care poate intra in circuitul civil.Numai in acest caz fiecare coposesor are cu adevarat reprezentarea atat reprezentarea subiectiva ca stapaneste bunul pentru sine (animus sibi habendi). legiuitorul a instituit trei prezumtii. ceea ce presupune ideea de mandat .dar fara cunostinta acestora. In ipoteza in care puterea de fapt de opune puterii juridice (posesorul nu este titularul dreptului).Puterea de fapt pe care o persoana o exercita asupra unui bun corporal individual-determinat. ori in functie de reprezentarea pe care o are u coposesor ca lucreaza si pentru ceilalti coposesori. Coposesiunea Numai coposesiunea dreptului de proprietate comuna este coposesiune stricto-sensu. Intr-o prima ipoteza in care puterea de fapt dubleaza puterea juridica. ei exercita elemntul corpus in mod indirect. Justificarea protectiei juridice a posesiei ca stare de fapt Exista doua ipoteze. aparand posesia se apara chiar dreptul real principal. expresa sau tacita. se descurajeaza violenta ca instrument prin care proprietarul care a pierdut posesia ar fi tentat sa isi faca singur dreptate si de asemnea se are in vedere in considerent de echitate care l-a indemnat pe legiuitor sa acorde preferinta posesorului neproprietar. intrucat intre coposesori nu exista o dierenta calitatativa. cat si reprezentarea subiectiva ca stapaneste bunul pentru altul (animus detinendi). corespunzator calitatii juridice pe care celalalt crede ca o are sau si-o asuma fata de acelasi bun. ci cel mult una cantitativa. DOVADA POSESIEI Faptele materiale care alcatuiesc elementul material al posesiei pot fi dovedite cu orice mijloc de proba. tinand seama de calitatea sa juridica pe care crede ca o are sau si-o asuma in legatura cu un anumit bun. Cand un singur coposesor exercita elementul corpus in mod direct cu pririvire la integul bun. Elementul corpus se exercita in comun sau de un singur coposesor. putere care reuneste un element psihologic si un element material si care apare ca o manifestare exterioara a unui drept real principal.

mai intai.obligatia de predare a bunului se . cu excepţia imobilelor înscrise în cartea funciară. adica dovada precaritatii. Regulile privind proba precaritatii difera de la caz la caz. Se presupune ca ca cel ce stapaneste material bunul exercita aceasta stapanire pentru sine. Astfel. chiriasul exercita elementul corpus.. Oricum. Astfel este posibil ca o persoana sa doabndeasca mai intai elemntul material si apoi elementul psihologic. este prezumată că se menţine până la proba intervertirii sale. legea ingaduie dovada contrara. acela care stăpâneşte bunul este prezumat posesor. dar are animus detinendi. legiuitorul trage concluzia existentei elementului subiectiv. DOBANDIREA POSESIEI 1. Solutia este fireasca. (2) Detenţia precară.iar nu animus possidendi. reclamantul si paratul sunt parti in actul juridic din care rezulta precaritatea. plecand de la elemntul material al posesiei .(1) Până la proba contrară. de la stapanierea materiala a bunului. Astfel in materie imobilara. De exemplu. pentru ca intr-o asemenea situatie. Dobandirea elementului material al posesiei nu presupune in mod obligatoriu savrasirea de fapte materiale si incheierea de acte juridice. de locatiune sau de imprumut incheiat cu detinatorul bunului. dobandeste si si animus sibi habendi si se transforma din detentor in posesor. sarcina de a proba precaritatea revine reclamantului. reclamantul trebuie sa urmeze regulile probatorii din materia actului juridic pentru a proba precaritatea. posesorul este considerat proprietar. Daca el cumpara cumpara bunul inchiriat. odată dovedită. (3) Până la proba contrară. Posesia se dobandeste prin dobandirea elementelor sale Numai in masura in care o persoana are in acelasi timo ambele elemente ale posesiei poate fi calificata ca posesor. el va putea sa faca dovada acelui act cu orice mijloc de proba. Cand se afirma ca paratul care stapaneste bunul are doar calitatea de detentor precar si se invoca in acest sens un contract de depozit. Daca insa reclamantul este tert in raport cu actul juridic. Nu este obligatoriu insa ca elementul material si cel subiectiv sa fie dobandite in acelasi timp. Fiind insa vorba despre o prezumtie relativa.

ori de cate ori predarea bunului este simultana cu instrainarea. comodatorul sau chiriasul are elementul corpus. Intinderea exercitarii elemntului corpus depinde de intelegerea care sta la baza incredintarii bunului de catre posesor detentorului precar. Detentorul precar exercita elemntul corpus. Numai in mod execeptional s-a admis ca elementul psihologic sa poate fi exercitat prin intermediul reprezentantilor legali.” PIERDEREA POSESIEI Cazuri de pierdere a posesiei In principiu. cat si elementul animus sunt exercitate prin intermediul altei persoane. ”Persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu şi persoanele juridice exercită posesia prin reprezentantul lor legal. 2. Tot astfel daca posesorul abandoneaza bunul. Depozitarul. se dobandeste elementul corpus in mod efectiv.indeplineste de regula prin remiterea cheilor.dar nu pentru sine. Din acel moment. In acest sens art 917 precizeaza ca “Posesorul poate exercita prerogativele dreptului de proprietate asupra bunului fie în mod nemijlocit. Sun trei cazuri de pierdere a posesiei:pierderea simultana a elemntelor posesiei. exercitarea sa nu este posibila decat prin intermediul posesorului. aceasta este legata de o anumita persoana.dar il exercita nu in nume propriu . ci pentru adevaratul posesor. prin putere proprie. 1. daca se pierde oricare dintre elementele posesiei . ci in numele posesorului care i-a incredintat. caz in care atat elemntul corpus. Pierderea simultana a elementelor posesiei Asa se intampla de regula in ipoteza instrainarii bunului posedat. intrucat ori de cate ori este vorba de o reprezentare subiectiva.chiar daca posesorul nu savarseste efectiv alte fapte materiale si nici nu incheie acte juridice avand ca obiect bunul posedat. fie indirect prin intermediul altei persoane. elementul material si cel subiectiv se pierd simultan. pierderea elemntului material si pierderea elemntului psihologic. Posibilitatea exercitarii elementelor posesiei prin intermediul altei persoane Elementul corpus poate fi exercitat fie direct de catre posesor.” Exercitarea elementului material corpore alieno nu inseamna intotdeauna ca detentorul precar are intregul element material al posesiei. care devine res derelicta. In ceea ce priveste elementul subiectiv. fie prin intermediul unei alte persoane. . se pierde chiar posesia. Aceasta regula este fireasca.

conform art.desi a pierdut elemntul material. Vanzatorul pastreaza elemntul corpus. Aceasta este ipoteza asa-numitului constitut posesor. Inscim cand bunul este mobil/imobil . Nu este insa obligatoriu ca posesorul sa fie si titularul dreptului de proprietate sau a unui alt drept real. adica prin intermediul vanzatorului. totusi posesia nu se pierde intrucat elementul subiectiv este exercitat animo alieno. oraşului sau municipiului. 2. după caz. b) înstrăinarea bunului. Astfel daca bunul este mobil. Chiar si atunci cand nu are aceasta calitate. ceea ce semnifica punerea sub semnul intrebarii a elemntului intentional al posesiei. e) trecerea bunului în proprietate publică. ci numai animus detinendi. c) abandonarea bunului mobil sau înscrierea în cartea funciară a declaraţiei de renunţare la dreptul de proprietate asupra unui bun imobil. daca nu a trecut un an de la deposedare. In acest sens. Pierderea elementului intentional Este posibil ca posesorul a pastreze elemntul corpus. f) înscrierea dreptului de proprietate al comunei. art 921 alin 1 arata ca posesia inceteaza prin transformarea sa in detentia precara. Pierderea elementului material Momentul pierderii posesiei in ipoteza pierderii elementului material este insa diferit in functie de natura bunului.Acesta ipoteza este expres mentionata in art 921 lit g in care se precizeaza ca posesia inceteaza prin “deposedare daca posesorul ramane lipsit de posesia bunului mai mult de un an” 3. 889 alin.posesorul pastreaza posesia solo animo sau animo tantum.dar nu sunt indeplinite conditiile art 937.In art 921 lit b-f sunt mentionate mai multe cazuri in care pierd simultan ambele elemente ale posesiei . . Este de observat ca in toate aceste cazuri pierderea posesiei insoteste incetarea calitatii de proprietar a posesorului asupra unui bun. (2). posesia poate sa inceteze prin pierderea simultana a elementelor sale. d) pieirea bunului. pierderea posesiei este imediata daca sunt indeplinite cerintele prevazute de art 937. Cumparatorul dobandeste elemntul psihologic al posesiei si exercita elemntul material al acesteia corpore alieno. In mod exceptional cand o persoana devine incapabila. Asa se intampla in ipoteza contractului de vanzare-cumparare.dar sa piarda elemntul intelectiv. dar nu mai are sibi habendi. daca vanzatorul nu preda bunul vandut imediat cumparatorului .

1. care presupune si caracterul pasnic al acesteia. ca urmare ea poate fi invocata numai de victimele sale-art 926 alin 2 viciul violentei este temporar –art 927.calitatea posesiei de a fi continua se prezuma. discontinuitatea este un vicu temporar –art 927 arata ca “posesia viciata devine utila de indata ce viciul inceteaza” acest viciu este absolut intrucat poate fi invocat de oricine are interes asa cum se prevede in art 926 alin 1 NCCiv de asemenea. care nu au fost provocate de o alta persoana”. in ceea ce priveste bunurile mobile. Violenta In art 924 NCCiv se arata ca “posesia este tulburata atat timp cat este dobandita sau conservata prin acte de violenta. Art 922 alin 2 consacra aceasta prezumtie de utilitate a posesiei “Până la proba contrară. Intr-adevar . cat si la cele mobile. aceste conditii fiind cumulative. problema se pune insa numai daca nu sunt indeplinite cerintele pentru aplicarea dispozitiilor art 937 2. posesia este prezumată a fi utilă. viciul discontinuitatii se refera atat la bunurile imobile. fizica sau morala. Numai daca a trecut un an de la . violenta este un viciu relativ. In ceea ce priveste sarcina probei . Exista asadar trei vicii ale posesiei:discontinuitatea. Discontinuitatea Art 923 : Posesia este discontinuă atât timp cât posesorul o exercită cu intermitenţe anormale în raport cu natura bunului. De asemenea in art 922 alin 2 fraza finala este consacrata prezumtia de utilitate a posesiei.CALITATILE SI VICIILE POSESIEI Utilitatea posesiei este suma a trei calitati:posesia trebuie sa fie continua. Caracterele juridice: spre deosebire de discontinuitate. violenta si clandestinitatea. netulburata si publica.Pentru ca posesia sa fie viciata este suficient sa lipseasca o calitate a acesteia. viciul continuitatii exista ori de cate ori faptele materiale si acetele juridice care dau continutul elementului material al posesiei sunt savarsite la intervale de timp mai mari decat este normal.” Viciul discontinuitatii se caracterizeaza prin trei trasaturi. Rezulta din acest text ca definirea continuitatii si a discontinuitatii are la baza criteriul intermitentelor anormale in exercitarea elementului corpus. Aceasta idee trebuie insa inteleasa in corelatie cu art 674 alin 2 CPC care reglementeaza actiunea posesorie speciala.

Intervertirea precaritatii in posesie este posibila numai daca manifestarea de vointa a dtentorului precar in sensul transformarii lui animus detinendi in animus possidensi este insotita de un fapt juridic in sens larf (act incheiat cu un tert sau fapt juridic in sens restrans. exprimata direct de el insusi sau indirect prin interpusi. neglijenta celui care are interes sa invoce acest viciu nu sunt de natura sa conduca totusi la vicierea posesiei. Intelesul bune-credinte este precizat in NCCiv dupa cum imobilul este sau nu inscris in CF: . Prezumtia de utilitate a posesiei este consacrata la art 922 alin 2 aratandu-se totodata si caracterul public al acesteia. respectiv actele de rezistenta). Altfel spus.ci ar putea fi exercitat in limita conferita de dreptul real care ii corespunde. este necesar ca aceasta sa nu fi avut posibilitatea sa o cunosca. Recunoasterea unei posibilitati de transformare a lui animus detinendi in animus possidendi ar avea ca efect intregirea elemntului corpus. Detentorul precar are elementul corpus in limita conferita de dreptul pe care posesorul i l-a constituit sau in limita ingaduintei posesorului . viciul inceteaza poate fi invocata numai in legatura cu bunurile mobile INTERVERTIREA PRECARITATII IN POSESIE Dobandirea posesiei inseamna dobandirea elementelor constitutive ale acesteia.dar ea nu este viciata in raport cu persoana care cunoaste posesia. De asemena. ea exprima convingerea tertului dobanditor ca a incheiat contractul translativ cu adevaratul proprietar al dreptuli real principal. intrucat aceasta nu ar mai fi limitat la obiectivarea dreptului constituit de posesorul initial sau la ingaduinta acestua. viciul violentei are aplicare in egala masura in pivinta bunurilor mobile si a celor imobile Clandestinitatea In art 925 se arata ca “posesia este clandestina daca se exercita astfel incat sa nu fie cunoscuta”. Caracterele juridice: viciul clandestinitatii este relativ – art 926 alin 2 viciul este temporar – daca posesia redevine publica. animus si corpus. Rezulta ca vicul clandestinitatii se defineste numai in raport cu cel care-l invoca. nu este suficient ca persoana care invoca viciul clandestinitatii sa nu cunoasca posesia. In materie imobiliara. Nu este deci relevant faptul necunoasterii posesiei de catre alte persoane. cel care a intrat in stapanirea bunului prin violenta va putea avea o posesie utila – art 951 alin 1 3.tulburare/deposedare respectiv de la incetarea violentei. In toate cazurile in care este necesara buna-credinta . aceasta convingere trebuie se bazeze insa pe diligentele necesare pentru verificarea registrelor de publicitate. Detentorul precar nu poate sa transforme animus detinendi in animus possidendi prin simpla manifestre de vointa. Posesia poate fi clandestina fata de acestea. lipsa de diligenta.

dobânditorul este de bună-credinţă dacă înscrie dreptul în folosul său întemeindu-se pe cuprinsul cărţii funciare. inclusiv impotriva succesorilor cu titlu particular.care incepe sa se considere titular al dreptului real. (c) – Pentru justificarea acestui caz s-a observat ca succesorul cu titlu particular dobandeste doar drepturile. actele de rezistenta isi pastreaza semnificatia juridica si in cazul in care ele sunt indreptate importiva sucesorilor celui de la care detentorul precar a primit bunul.In schimb. (b) – Simpla negare a celui a dreptului celui de la care detentorul precara primit bunul nu este suficienta pentru intervertirea precaritatii in posesie. Cazurile de intervertire a precaritatii in posesie a) dacă detentorul precar încheie cu bună-credinţă un act translativ de proprietate cu titlu particular cu altă persoană decât cu proprietarul bunului. Notiunea de acte de rezistenta include in sfera sa toate acele acte care exprima un conflict intre detentorul precar si cel de la care detine bunul in legatura cu schimbarea atitudinii subiective a detentorului.În cazul imobilelor înscrise în cartea funciară. adica dovada relei-credinte. În celelalte cazuri. Nu este necesar ca acest conflict sa aiaba o natura juridica. Obligatia de restituire pe care detentorul o avea fata de . intervertirea precaritatii in posesie “nu se va produce insa mai inainte de implinirea termenului prevazut pentru restituirea bunului”. In acesta caz este vorba de o simpla ingaduinta din partea locatorului care intareste ideea de detentie precara. printr-un act translativ de proprietate cu titlu particular. intervertirea nu se va produce însă mai înainte de împlinirea termenului prevăzut pentru restituirea bunului. este de bună-credinţă dobânditorul care nu cunoştea şi nici nu trebuia. nu si obligatiile autorului sau. b) dacă detentorul precar săvârşeşte împotriva posesorului acte de rezistenţă neechivoce în privinţa intenţiei sale de a începe să se comporte ca un proprietar. Nu este suficient deci ca detentorul sa savarseasca acte de rezistenta impotriva unui pretins proprietar. Aceste acte trebuie sa fie indreptate importivas persoanei care a incredintat bunul detentorului precar. c) dacă detentorul precar înstrăinează bunul. Actele de rezistenta sunt necesare pentru obiectivarea vointei detentorului de a schimba animus detinendi in animus possidendi. Desigur. In art 920 alin 1 fraza finala se precizeaza ca in aceeasi ipoteza.daca nu exista temeiuri care sa-l dtermine sa creada ca acesta din urma nu este adevratul proprietar. altul decta cel care i-a incredintat bunul. simpla neplata a chiriei sau imprejurarea ca locatorul nu solicita plata chiriei nu are semnificatia unui act de rezistenta facut de locatar impotriva locatorului. cu condiţia ca dobânditorul să fie de bună-credinţă. în acest caz. Se recunosate simpla notificare comunicata de detentor persoanei de la care a primit bunul este suficienta pentru a marca schimbarea lui animus detinendi in animus possidendi. să cunoască lipsa calităţii de proprietara celui de la care a dobândit bunul. Prezumtia de buna-credinta opereaza si in aceasta ipoteza. după împrejurări.dar persoana interesata poate face dovada contrara.

fara pune in discutie exeistenta unui drept subiectiv. posesia celor mobile. PROTECTIA JURIDICA A POSESIEI Actiunile posesorii sunt acele actiuni puse la indemana posesorului pentru a apara posesia ca stare de fapt. ci ca protejeaza posesia unui bun corporal. Actiunile posesorii protejeaza posesia bunurilor imobile si mobile – actiunile posesorii protejeaza de regula posesia bunurilor imobile si in mod exceptional. Tocmai pentru acest avantaj de ordin probatoriu actiunile posesorii sunt utilizate si de titularii drepturilor reale principale. Actiunile posesorii sunt actiuni reale – nu in sensul ca pun in discutie un drept real. Sub aspect probatoriu. ci a unei stari de fapt. pentru a mentine acesta stare sau a redobanfi posesia atunci cand a fost pierduta. In schimb. Actiunile posesorii se deosebesc de actiunile petitorii In primul rand. exprimat si prin ideea autonomiei actiunilor posesorii. daca a fost utilizata mai intai calea actiunii petitorii. reclamantul in actiunea posesorie este persoana care exercita sau a exercitat efectiv. actiunea posesorie trebuie sa cedeze locul actiunii petitorii. Sarcina probatorie a reclamantului este in acest caz mai usoara decat sarcina probatorie a reclamantului dintro actiune petitorie. titularul actiunii posesorii pastreaza posesia solo animo cat timp nu a trecut un an de la tulburare sau deposedare. 3. intrucat judecata in petitoriu presupune si o judecata in posesoriu. impotriva oricarei tulburari. 2. Ori de cate ori reclamantul pune in discutie insusi dreptul dreptul subiectiv civil. elemntul corpus. . iar paratul este persoana care a tulburat exercitarea acestui elemnt sau si-a insusit elemntul material al posesiei. Raporturile dintre actiunile posesorii si actiunile petitorii sunt guvernate de principiul separatiei posesoriului de petitoriu. Ca uramare reclamantul intr-o asemenea actiune nu trebuie sa faca dovada unui drept. daca acesta este de buna-credinta.persoana i-a incredintat bunul nu se transmite la succesorul sau cu titlu particular. intrucat. intrucat protejeaza juridic starea de fapt a posesiei. in cadrul actiunilor posesorii pot fi folosite toate mijloacele de proba pentru dovedirea posesiei ca stare de fapt si a tulburarii posesiei. hotararea judecatoreasca in care a fost solutionata aceasta actiune are autoritate de lucru judecat. in mod direct. Ca urmare n-ar mai putea fi folosita ulterior o actiune posesorie decat pentru tulburari care au intervenit dupa sesizarea instantei cu actiunea petitorie. Caracterele juridice ale actiunilor posesorii 1. Ca urmare. asa cum am vazut. actiunile posesorii se deosebesc de actiunile petitorii. inclusiv titlurile invocate de parti. Pierderea si dobandirea posesiei au in vedere pierderea si redobandirea elemntului corpus. respectiv l-a deposedat pe reclamant. Hotararea judecatoresca pronuntata ca urmare a unei actiuni posesorii are autoritate de lucru judecat intr-o actiune posesorie ulterioara care are ca obiect aceleasi fapte de lucru judecat in cepriveste fondul dreptului si nu poate fi invocata in procesul urmator declansat printr-o actiune petitorie.

denumita si actiunea in complangere sau actiune de drept comun poate fi utilizata in toate cazurile. Art 918 alin 2 precizeaza ca “ Detentorul precar poate invoca efectele recunoscute posesiei numai in cazurile si limitele prevazute de lege”. In plus. posesorul este indreptatit sa pretinda despagubiri pentru prejudiciile cauzate –art 949 NCCiv. iar art 949 alin 2 adauga faptul ca “ Exercitiul actiunilor posesorii este recunoscut si detentorului precar”. Prin intermediul actiunilor posesorii. trebuie sa distingem intre tulburarea posesiei sau deposedarea prin violenta si celelalte tulburari ale posesiei. In functie de consecintele cu privire la un bun. Acest termen este unul de prescriptie extinctiva si . aceasta poate sa apartina chiar proprietarului bunului (art 950) . Cat priveste posesia corespunzatoare servitutilor. Actiunile pot fi exercitate de un singur coproprietar importiva autorului tulburarii posesiei. Conditia comuna pentru execitarea actiunilor posesorii Din prevederile art 951 alin 1 NCCiv rezulta ca exista o conditie comuna pentru exercitarea actiunilor posesorii: sa nu fi trecut un an de la deposedare. Actiunea posesorie generala.actiunile posesorii pot fi utilizate numai pentru ocrotirea posesiei corespunzatoare servitutilor continue si aparente. In schimb. actiunea posesorie speciala. Utilizarea actiunilor posesorii Exercitarea actiunilor posesirii nu constituie un act de dispoztiei juridica. fara restrictiile prevazute pentru actele de dispozitie juridica. temeiul actiunilor posesorii Necesitatea utilizarii actiunilor posesorii apare in momentul in care se produce o tulburare sau o deposedare. Temeiul acestor actiuni este deci tocmai tulburarea sau deposedarea. denumita si actiune in reintegrare poate fi utilizata numai in cazul tulburarii savrasite prin violenta.Tulburarea si deposedarea.insa conform alin 2. victima urmareste sa obtina incetarea tulburarii sau restituirea bunului. De aceea actiunile posesorii pot fi exercitate in numele minorilor si incapabililor de persoanele abilitate de lege. daca acesta nu este si el coproprietar. Cat priveste calitatea de parat in actiunile posesorii. o masa patrimoniala sau un patrimoniu. indiferent de natura tulburarii posesiei. “actiunea posesorie nu poate fi insa introdusa impotriva persoanei fata de care exista obligatia de rstituire a bunului” Clasificarea actiunilor posesorii Conform art 951 NCCiv. actul de exerciate a actiunilor posesorii este unul de conservare.

care sunt instrumente de protectie juridica post factum. Mai intai trebuie sa existe motive temeinice. ca parat. Pe durata actiunii unuia dintre viciile posesiei. în mod provizoriu. astfel încât să se poată repara prejudiciul ce s-ar cauza pârâtului prin această măsură. conform art 922. fie in sarcina persoanei impotriva careia se iau masurile de conservare a bunului posedat. atat in sensul ca dovada elemntului corpus duce la concluzia existentei elemntului animus. inainte de exercitarea actiunilor posesorii in complangere. cauţiunea se stabileşte în sarcina posesorului. taierea unor arbori ori efectuarea unor sapaturi pe fondul invecinat. in NCCiv a fost prevazuta si o protectie juridica speciala a posesiei. Doua conditii sunt necesare pentru admiterea cererii intemeiate pe dispozitiile art 925 NCCiv. posesorul este indreptatit “sa ceara luarea masurilor necesare pentru evitarea pericolului sau. . fie de existenta “unor lucrari precum ridicarea unor constructii. durata necesara pentru ca aceasta posesie sa poata fi protejata juridic pe cale actiunilor posesorii generale. ea este practic suspendata. Simpla posesie este suficienta pentru a justifica o asemenea cerere. adica neviciata. constand in luarea masurilor pentru conservarea bunului posedat.” Daca aceste doua masuri sunt indeplinite. deplasarea lucrului ori încetarea lucrărilor. daca este cazul incetarea lucrarilor”. iar acest timp nu se ia in calculul termenului de un an.nu de decadere care presupune chiar stingerea unui drept subiectiv. cat si in sensul ca dovedirea posesiei la un moment dat duce la concluzia continuitatii acesteia pana la dovada contrara. fie in sarcina posesorului ca reclamant. In al doilea rand . Cat priveste dovada posesiei si a duratei de un an. el a posedat bunul cel putin un an. posesia trebuie sa fie utila. Luarea masurilor pentru conservarea bunului posedat Pe langa actiunile posesorii. adica dupa ce deposedarea sau tulburarea posesiei s-a produs. Conditii suplimentare necesare pentru exercitarea actiunii posesorii generale (in complangere) Potrivit art 949 NCCiv. intrucat posesia ca stare de fapt nu se confunda cu un dret subiectiv civil. reclamantul trebuie sa faca dovada imprejurarii ca.Spre deosebire de actiunile posesorii. Aceasta durata de un an masoara durata posesiei utile. masurile pentru conservarea bunului posedat sunt instrumente juridice care previn producerea tulburarii. aceste pericol sa fie generat fie de “actiunea” unui lucru aflat in posesia unei alte persoane. In plus. opereaza si in acest caz prima prezumtie instituita prin dispozitiile art 919 alin 1. Dovada viciilor trebuie sa fie facuta de catre parat. respectiv sa faca probaa pericolului iminent de distrugere a bunului posedat. A doua conditie este utilitatea poseiei. In acelasi articol este prevzut un mecansim juridic specific pentru stabilirea unei cautiuni. a) dacă instanţa dispune.

se compara prezumtia de care a beneficiat reclamantul cat timp a avut elemntul corpus cu prezumtia de care beneficiaza paratul dupa dobandirea acestui drept. prezumtie de proprietate nu este rasturnata.b) dacă instanţa încuviinţează menţinerea lucrului în starea sa actuală ori continuarea lucrărilor.In urma acestei comparari. . avand calitatea de parat in actiunea in revendicare. Este necesar insa ca cel care invoca prezumtia de proprietate sa faca dovada elementului corpus. Daca reclamantul a avut si el calitatea de posesor. Pe aceasta baza s-a considerat ca posesia are o functie probatorie. posesia creeaza de regula. Forta juridica a posesiei este diferita in functie de natura bunului posedat. prezumtia de proprietate dobandirea fructelor uzucapiunea dobandirea bunurilor mobile ocupatiunea Prezumtia de proprietate Art 919 alin 1 si 3 instituie nu numai o prezumtie privind existenta elemntului animus. Intr-o asemenea ipoteza. anterior posesiei paratului. Prezumtia de proprietate opereaza indiferent daca posesorul este de buna credinta sau de reacredinta. Daca reclamantul nu a avut calitatea de posesor. cauţiunea se stabileşte în sarcina pârâtului astfel încât să se asigure posesorului sumele necesare pentru restabilirea situaţiei anterioare. va avea castig de cauza partea a carei prezumtie este mai intensa. Altfel spus. In materie imobiliara. Intensitatea prezumtiei de proprietate este diferita in cadrul unei actiuni in revendicare in ipoteza in care niciuna dintre parti nu are titlu. va fi preferata partea a carei posesie este mai caracterizata. indiferent daca reclamantul a avut sau nu anterior calitatea de posesor. indierent daca aesta este exercitat direct sau corpore alieno. Iata de ce se accepta ca actiunea in revendicare poate fi introdusa si impotriva unui detentor precar. isi gaseste aplicarea adagiului in pari causa. melior este causa possidendis. EFECTELE JURIDICE ALE POSESIEI 1. ci si o prezumtie de proprietate in favoarea posesorului. proprietar. Elementul corpus este deci determinant in stabilirea calitatii procesuale a paratului intr-o asemenea actiune. Nu poate deci opera prezumtia de proprietate in cazul posesorului solo animo pentru perioada ulterioara deposedarii. o prezumtie relativa de proprietate Astfel cel care detine un bun imobil este considerat posesor si pe cale de consecinta .

b) din cuprinsul cărţii funciare nu rezultă nicio cauză care să justifice rectificarea acesteia în favoarea altei persoane.” Aeasta dipsozitie este o exceptie de la regula conform careia fructele apartin proprietarului bunului frugifer. in aceasta materie toate fructele se dobandesc de catre posesorul de buna-credinta numai in masura in care au fost percepute. ci si in fiecare moment in care percepe bunurile. care arata ca: (2) Terţul dobânditor este considerat de bună-credinţă numai dacă. Dobandirea fructelor ca efect al posesiei de buna-credinta Art 948 NCCiv prevede ca “Posesorul de buna-credinta dobandeste dreptul de proprietate asupra fructelor bunului posedat. inexactitatea cuprinsului cărţii funciare. pe altă cale.unde se face distinctie intre modul de dobandire a fructelor de catre uzufructuar in functie de natura acestora (fructele naturale si industriale se dobandesc prin percepere. “buna-crdinta se apreciaza in raport cu cerintele cerute tertilor dobanditori pentru a respinge actiunea in rectificare (art 948 alin 3). notiunea de buna-credinta a posesorului este definita diferentiat in NCCiv.Ea rezulta de asmenea din art 948 alin 4 in care se precizeaza ca buna-credinta inceteaza in momentul in care posesorul ia cunstinta de viciile titlului sau.daca este vorba de fructe produse de imobile inscrise in CF. pe temiul exercitarii firesti a atributului ius fruendi. sunt îndeplinite următoarele condiţii: a) nu a fost înregistrată nicio acţiune prin care se contestă cuprinsul cărţii funciare. Proprietarul are dreptul la restituirea fructelor percepute de posesor dupa momentul in care acesta din urma a luat cunostinta de viciile titlului sau. In aceasta materie. Intrucat este vorba de o imprejurare de fapt. Ori de cate ori este vorba despre imobile neinscrise in CF sau despre bunuri mobile. după împrejurări. la data înregistrării cererii de înscriere a dreptului în folosul său.iar cele civile. Din dispozitiile art 908 alin 4 rezulta ca sunt avute in vedere conditiile prevazute in art 901 alin 2. . şi c) nu a cunoscut. posesorul trebuie sa fie de buna-credinta nu numai in momentul in care a intrat in stapanirea bunului furigifer.2. Pentru dobandirea fructelor. Spre deosebire de materia uzufructului. zi cu zi). să le cunoască. Astfel. chiar daca proprietarul bunului frugifer care a pierdut posesia bunului o redobandeste pe calea actiunii in revendicare.posesorul este de bună-credinţă atunci când are convingerea că este proprietarul bunului în temeiul unui act translativ de proprietate ale cărui cauze de ineficacitate nu le cunoaşte şi nici nu ar trebui. aceasta luare la cunostinta poate fi dovedita prin orice mijloc. el nu va fi indreptatit sa ceara si restituirea fructelor de la posesorul de buna-credinta. Ca urmare.

. acestea se cuvin posesorului.Chiar daca este vorba deo percepere anticipata. ceea ce este posibil numai in cazul fructelor civile. cat timp proprietarul nu face dovada ca buna-credinta a incetat inainte de momentul scadentei.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful