P. 1
POSESIA

POSESIA

|Views: 659|Likes:
Published by Ade Toader

More info:

Published by: Ade Toader on Jan 21, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/31/2013

pdf

text

original

POSESIA

NOTIUNEA DE POSESIE CA STARE DE FAPT 1. Posesia are ca obiect numai bunuri corporale

Daca asupra bunurilor corporale, stapanirea reuneste ambele elemente, corpus si animus, asupra bunurilor incorporale,stapanirea cuprinde numai elementul psihologic, intentional animus. Este eveidenta incompatibilitatea dintre ideea de stapanire materiala (corpus) si ideea de incorporal. Bunul este incorporal tocmai pentru ca nu are animus. 2. Posesia are ca obiect numai bunuri corporale aflate in circuitul civil sau care pot intra in circuitul civil 3. Numai bunurile individual-determinate formeaza obiectul posesiei

Aceasta afirmatie acopera doua situatii: Mai intai bunurile de gen pot fi posedate numai dupa individualizarea lor prin numarare, masurare, cantarire sau orice forma de individualizare. Apoi, universalitatile juridice si cele de fapt nu pot forma obiectul posesiei ca stare de fapt. Cu privire la patrimoniu, aceasta incompatibilitate se explica prin caracterul sau inalienabil. In ceea ce priveste masele patrimoniale si universalitatile de fapt, in masura in care acestea devin bunuri prin apropiere, ele nu pot fi posedate intrucat sunt bunuri incorporale. Succesiunile si fondurile de comert intra in aceasta categorie. Pot fi posedate bunurile individual-determinate, corporale,care fac parte dintr-o succesiune sau dintr-un fond de comert, iar nu succesiunea sau fondul ca atare. 4. Posesia este puterea pe care o persoana o exercita cu privire la un bun corporal

Acesta putere nu este insa una de drept, ci de fapt.Se mai spune ca posesia este un raport intre o persoana si un bun. 5. Continutul acestei puteri de fapt este sau apare ca manifestarea exterioara, obiectivarea unui drept real principal. Rezulta deci ca se face o distinctie intre continutul juridic al unui drept real si manifestarea exterioara a acestuia, respectiv obiectivarea prerogativelor dreptului real in procesul exercitarii sale. Exercitarea prerogativelor dreptului real inseamna faptele savarsite si actele juridice incheiate de titular pentru realizarea dreptului sau. Posesia ca stare de fapt insumeaza faptele materiale si actele juridice care apar ca manifestare exterioara ca obiectivarea unui drept real, iniferent daca posesorul este sau nu titularul acestui drept. Afirmatia ca posesia ca stare de fapt corespunde unui drept real principal are doua intelesuri. Un prim inteles subliniaza ca de regula posesorul este chiar titularul dreptului. Al doilea inteles pune in lumina faptul ca, indiferent daca posesorul este sau nu titularul dreptului real, faptele materiale savarsite sau actele materiale inchieate apara ca obiectivarea continutului juridic al unui asemenea drept.

colectiva in legatura cu calitatea de titular pentru a exista animus. detentor precar in raport cu cotele-parti din drept ale celorlalti coproprietari. Definitia posesiei .iar cea de-a treia poate crede ca are un drept de servitute. Detentorul precar nu stapaneste bunul pentru el. depozitarul. desi atat el. Animus sibi habendi distinge posesia de detentie. ar poate fi in caz de intelegere a partilor. fiind suficient ca posesorul sa aiba aceasta reprezentare subiectiva. Uzufructuarul sau cel care se considera uzufructuar este posesor in raport cu dreptul de uzufruct. creditorul gajist. indiferent daca ea corespunde/nu realitatii. respectiv pentru posesorul care i l-a incedintat. indiferent daca posesorii repsectivi sunt sau nu titularii respectivelor drepturi reale. Elementul material al posesie. dar nu este vorba despre animus possidendi. în proporţie cu cotele-părţi ce revin celorlalţi coproprietari. fie. b) titularul dreptului de superficie. c) fiecare coproprietar. Din aceasta perspectiva hotul este posesor. 7. Este posibil ca aceeasi persoana sa aiba dubla calitate de posesor si detentor precar. ci pentru altul. cat si proprietarul bunului au reprezentarea clara ca el nu este titularul dreptului de proprietate. in art 918 alin 1 NCCiv se prevede ca: (1) Nu constituie posesie stăpânirea unui bun de către un detentor precar. alta se poate considera uzufructuar. B.6. uzufruct. nuda proprietate). dupa cum poseisa ca stare de fapt este manifestarea exterioara a unuia sau altuia dintre drepturile reale. corpus: Faptele materiale si actele juridice prin cae se exercita prerogativele unui anumit drept real rpincipal alcatuiesc elementul material (corpus). precum: a) locatarul. neaga dreptul adevaratului titular al dreptui real si se comporta ca si cand ar fi el titularul dreptului respectiv. ci si exercitarea celorlalte prerogative ale dreptului real. cu privire la acelasi bun corporal si in acelasi timp. Elementul subiectiv al poseisi.Animus imbraca asadar o forma specifica. detentia presupune existenta unui element psihologic pe langa elementul material. Nu este necesara o eroare comuna. uz. d) orice altă persoană care. superficie. deţinând temporar un bun al altuia. comodatarul. element ce acopera in ansamblul sau nu numai exercitarea atributului ius possidendi. faţă de nuda proprietate. este obligată să îl restituie sau care îl stăpâneşte cu îngăduinţa acestuia. tot asupra aceluiasi bun pot exista posesii diferite ca natura. ci de animus detinendi. animus In cazul posesie ca stare de fapt este necesara reprezentarea subiectiva a posesorului care fie crede ca este adevaratul titular al dreptului real. abitaţie sau servitute. o persoana poate avea reprezentarea subiectiva (animus) . Ca urmare.desi stie ca nu este. Posesia ca stare de fapt reuneste un element materia=CORPUS si un elemnt psihologic=ANIMUS A.In acest sens. Desigur. Intrucat asupra aceluiasi bun corporal pot exista mai multe drepturi reale (uzufruct.

care se afla sau care poate intra in circuitul civil. Elementul corpus se exercita in comun sau de un singur coposesor. ceea ce presupune ideea de gestiune de afaceri. aparand posesia se apara chiar dreptul real principal. ei exercita elemntul corpus in mod indirect. Coposesiunea Numai coposesiunea dreptului de proprietate comuna este coposesiune stricto-sensu. dar diligent in raport cu bunul posedat. legiuitorul a instituit trei prezumtii. cat si reprezentarea subiectiva ca stapaneste bunul pentru altul (animus detinendi).Numai in acest caz fiecare coposesor are cu adevarat reprezentarea atat reprezentarea subiectiva ca stapaneste bunul pentru sine (animus sibi habendi). intrucat intre coposesori nu exista o dierenta calitatativa. 9. In ipoteza in care puterea de fapt de opune puterii juridice (posesorul nu este titularul dreptului). Intr-o prima ipoteza in care puterea de fapt dubleaza puterea juridica.dar fara cunostinta acestora. fata de proprietarul nediligent care s-a dezinteresat de bun. bucurandu-se de protectie juridica si producand anumite efecte juridice. putere care reuneste un element psihologic si un element material si care apare ca o manifestare exterioara a unui drept real principal. adica posesorul este si titularul dreptului real. ceea ce presupune ideea de mandat . in functie de intelegerea coposesorilor. care se regasesc la art 919 in NCCiv: .Altfel spus fiecare coposesor este si posesor ci detentor precar. Dovada elementului subieciv al posesiei: Intrucat nu este posibila proba directa a elementului subiectiv. ceilalti NU sunt lipsiti de elemntul material al posesiei . Cand un singur coposesor exercita elementul corpus in mod direct cu pririvire la integul bun. se descurajeaza violenta ca instrument prin care proprietarul care a pierdut posesia ar fi tentat sa isi faca singur dreptate si de asemnea se are in vedere in considerent de echitate care l-a indemnat pe legiuitor sa acorde preferinta posesorului neproprietar. Justificarea protectiei juridice a posesiei ca stare de fapt Exista doua ipoteze. corespunzator calitatii juridice pe care celalalt crede ca o are sau si-o asuma fata de acelasi bun. expresa sau tacita. 8. DOVADA POSESIEI Faptele materiale care alcatuiesc elementul material al posesiei pot fi dovedite cu orice mijloc de proba. tinand seama de calitatea sa juridica pe care crede ca o are sau si-o asuma in legatura cu un anumit bun.Puterea de fapt pe care o persoana o exercita asupra unui bun corporal individual-determinat. ori in functie de reprezentarea pe care o are u coposesor ca lucreaza si pentru ceilalti coposesori. ci cel mult una cantitativa. corpore alineno.

Nu este obligatoriu insa ca elementul material si cel subiectiv sa fie dobandite in acelasi timp. legea ingaduie dovada contrara. reclamantul si paratul sunt parti in actul juridic din care rezulta precaritatea.obligatia de predare a bunului se . el va putea sa faca dovada acelui act cu orice mijloc de proba. este prezumată că se menţine până la proba intervertirii sale. (3) Până la proba contrară. Cand se afirma ca paratul care stapaneste bunul are doar calitatea de detentor precar si se invoca in acest sens un contract de depozit. plecand de la elemntul material al posesiei . DOBANDIREA POSESIEI 1. Dobandirea elementului material al posesiei nu presupune in mod obligatoriu savrasirea de fapte materiale si incheierea de acte juridice.(1) Până la proba contrară. de locatiune sau de imprumut incheiat cu detinatorul bunului. Solutia este fireasca. Se presupune ca ca cel ce stapaneste material bunul exercita aceasta stapanire pentru sine.iar nu animus possidendi. adica dovada precaritatii. de la stapanierea materiala a bunului.. Regulile privind proba precaritatii difera de la caz la caz. dobandeste si si animus sibi habendi si se transforma din detentor in posesor. chiriasul exercita elementul corpus. odată dovedită. pentru ca intr-o asemenea situatie. De exemplu. Daca el cumpara cumpara bunul inchiriat. dar are animus detinendi. cu excepţia imobilelor înscrise în cartea funciară. (2) Detenţia precară. Astfel este posibil ca o persoana sa doabndeasca mai intai elemntul material si apoi elementul psihologic. reclamantul trebuie sa urmeze regulile probatorii din materia actului juridic pentru a proba precaritatea. Oricum. mai intai. Astfel in materie imobilara. Astfel. Posesia se dobandeste prin dobandirea elementelor sale Numai in masura in care o persoana are in acelasi timo ambele elemente ale posesiei poate fi calificata ca posesor. posesorul este considerat proprietar. acela care stăpâneşte bunul este prezumat posesor. sarcina de a proba precaritatea revine reclamantului. Daca insa reclamantul este tert in raport cu actul juridic. Fiind insa vorba despre o prezumtie relativa. legiuitorul trage concluzia existentei elementului subiectiv.

aceasta este legata de o anumita persoana. Pierderea simultana a elementelor posesiei Asa se intampla de regula in ipoteza instrainarii bunului posedat.dar il exercita nu in nume propriu . ”Persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu şi persoanele juridice exercită posesia prin reprezentantul lor legal. Depozitarul. fie indirect prin intermediul altei persoane.” Exercitarea elementului material corpore alieno nu inseamna intotdeauna ca detentorul precar are intregul element material al posesiei. Detentorul precar exercita elemntul corpus. ci in numele posesorului care i-a incredintat. fie prin intermediul unei alte persoane. prin putere proprie. comodatorul sau chiriasul are elementul corpus. ci pentru adevaratul posesor. caz in care atat elemntul corpus. . In acest sens art 917 precizeaza ca “Posesorul poate exercita prerogativele dreptului de proprietate asupra bunului fie în mod nemijlocit. elementul material si cel subiectiv se pierd simultan. cat si elementul animus sunt exercitate prin intermediul altei persoane. Tot astfel daca posesorul abandoneaza bunul.chiar daca posesorul nu savarseste efectiv alte fapte materiale si nici nu incheie acte juridice avand ca obiect bunul posedat. Intinderea exercitarii elemntului corpus depinde de intelegerea care sta la baza incredintarii bunului de catre posesor detentorului precar. intrucat ori de cate ori este vorba de o reprezentare subiectiva. Din acel moment.ori de cate ori predarea bunului este simultana cu instrainarea. se dobandeste elementul corpus in mod efectiv. In ceea ce priveste elementul subiectiv. 1. daca se pierde oricare dintre elementele posesiei . care devine res derelicta. se pierde chiar posesia. Sun trei cazuri de pierdere a posesiei:pierderea simultana a elemntelor posesiei. 2. Numai in mod execeptional s-a admis ca elementul psihologic sa poate fi exercitat prin intermediul reprezentantilor legali. pierderea elemntului material si pierderea elemntului psihologic. exercitarea sa nu este posibila decat prin intermediul posesorului.” PIERDEREA POSESIEI Cazuri de pierdere a posesiei In principiu. Aceasta regula este fireasca.dar nu pentru sine. Posibilitatea exercitarii elementelor posesiei prin intermediul altei persoane Elementul corpus poate fi exercitat fie direct de catre posesor.indeplineste de regula prin remiterea cheilor.

desi a pierdut elemntul material. daca nu a trecut un an de la deposedare. Inscim cand bunul este mobil/imobil . totusi posesia nu se pierde intrucat elementul subiectiv este exercitat animo alieno. conform art. d) pieirea bunului.posesorul pastreaza posesia solo animo sau animo tantum.Acesta ipoteza este expres mentionata in art 921 lit g in care se precizeaza ca posesia inceteaza prin “deposedare daca posesorul ramane lipsit de posesia bunului mai mult de un an” 3. b) înstrăinarea bunului. Cumparatorul dobandeste elemntul psihologic al posesiei si exercita elemntul material al acesteia corpore alieno. Asa se intampla in ipoteza contractului de vanzare-cumparare. adica prin intermediul vanzatorului.dar nu sunt indeplinite conditiile art 937. Vanzatorul pastreaza elemntul corpus. după caz. posesia poate sa inceteze prin pierderea simultana a elementelor sale. Pierderea elementului material Momentul pierderii posesiei in ipoteza pierderii elementului material este insa diferit in functie de natura bunului. f) înscrierea dreptului de proprietate al comunei. oraşului sau municipiului. Astfel daca bunul este mobil. Aceasta este ipoteza asa-numitului constitut posesor. e) trecerea bunului în proprietate publică. ci numai animus detinendi. In acest sens. 889 alin. (2). c) abandonarea bunului mobil sau înscrierea în cartea funciară a declaraţiei de renunţare la dreptul de proprietate asupra unui bun imobil. In mod exceptional cand o persoana devine incapabila. Nu este insa obligatoriu ca posesorul sa fie si titularul dreptului de proprietate sau a unui alt drept real. . Chiar si atunci cand nu are aceasta calitate. Pierderea elementului intentional Este posibil ca posesorul a pastreze elemntul corpus. art 921 alin 1 arata ca posesia inceteaza prin transformarea sa in detentia precara. ceea ce semnifica punerea sub semnul intrebarii a elemntului intentional al posesiei. daca vanzatorul nu preda bunul vandut imediat cumparatorului .dar sa piarda elemntul intelectiv. pierderea posesiei este imediata daca sunt indeplinite cerintele prevazute de art 937. 2. Este de observat ca in toate aceste cazuri pierderea posesiei insoteste incetarea calitatii de proprietar a posesorului asupra unui bun.In art 921 lit b-f sunt mentionate mai multe cazuri in care pierd simultan ambele elemente ale posesiei . dar nu mai are sibi habendi.

Rezulta din acest text ca definirea continuitatii si a discontinuitatii are la baza criteriul intermitentelor anormale in exercitarea elementului corpus. Caracterele juridice: spre deosebire de discontinuitate. in ceea ce priveste bunurile mobile. viciul discontinuitatii se refera atat la bunurile imobile. Aceasta idee trebuie insa inteleasa in corelatie cu art 674 alin 2 CPC care reglementeaza actiunea posesorie speciala. fizica sau morala. care nu au fost provocate de o alta persoana”. problema se pune insa numai daca nu sunt indeplinite cerintele pentru aplicarea dispozitiilor art 937 2. De asemenea in art 922 alin 2 fraza finala este consacrata prezumtia de utilitate a posesiei. 1. discontinuitatea este un vicu temporar –art 927 arata ca “posesia viciata devine utila de indata ce viciul inceteaza” acest viciu este absolut intrucat poate fi invocat de oricine are interes asa cum se prevede in art 926 alin 1 NCCiv de asemenea. violenta este un viciu relativ. Numai daca a trecut un an de la . aceste conditii fiind cumulative.calitatea posesiei de a fi continua se prezuma.” Viciul discontinuitatii se caracterizeaza prin trei trasaturi. violenta si clandestinitatea.Pentru ca posesia sa fie viciata este suficient sa lipseasca o calitate a acesteia. cat si la cele mobile. Art 922 alin 2 consacra aceasta prezumtie de utilitate a posesiei “Până la proba contrară. ca urmare ea poate fi invocata numai de victimele sale-art 926 alin 2 viciul violentei este temporar –art 927. Violenta In art 924 NCCiv se arata ca “posesia este tulburata atat timp cat este dobandita sau conservata prin acte de violenta. In ceea ce priveste sarcina probei . Exista asadar trei vicii ale posesiei:discontinuitatea.CALITATILE SI VICIILE POSESIEI Utilitatea posesiei este suma a trei calitati:posesia trebuie sa fie continua. posesia este prezumată a fi utilă. Discontinuitatea Art 923 : Posesia este discontinuă atât timp cât posesorul o exercită cu intermitenţe anormale în raport cu natura bunului. viciul continuitatii exista ori de cate ori faptele materiale si acetele juridice care dau continutul elementului material al posesiei sunt savarsite la intervale de timp mai mari decat este normal. Intr-adevar . care presupune si caracterul pasnic al acesteia. netulburata si publica.

neglijenta celui care are interes sa invoce acest viciu nu sunt de natura sa conduca totusi la vicierea posesiei. Posesia poate fi clandestina fata de acestea. Intelesul bune-credinte este precizat in NCCiv dupa cum imobilul este sau nu inscris in CF: . Nu este deci relevant faptul necunoasterii posesiei de catre alte persoane. lipsa de diligenta. cel care a intrat in stapanirea bunului prin violenta va putea avea o posesie utila – art 951 alin 1 3.tulburare/deposedare respectiv de la incetarea violentei. Detentorul precar nu poate sa transforme animus detinendi in animus possidendi prin simpla manifestre de vointa. Intervertirea precaritatii in posesie este posibila numai daca manifestarea de vointa a dtentorului precar in sensul transformarii lui animus detinendi in animus possidensi este insotita de un fapt juridic in sens larf (act incheiat cu un tert sau fapt juridic in sens restrans. intrucat aceasta nu ar mai fi limitat la obiectivarea dreptului constituit de posesorul initial sau la ingaduinta acestua. respectiv actele de rezistenta). exprimata direct de el insusi sau indirect prin interpusi.dar ea nu este viciata in raport cu persoana care cunoaste posesia. Recunoasterea unei posibilitati de transformare a lui animus detinendi in animus possidendi ar avea ca efect intregirea elemntului corpus. nu este suficient ca persoana care invoca viciul clandestinitatii sa nu cunoasca posesia. Altfel spus. In materie imobiliara. Caracterele juridice: viciul clandestinitatii este relativ – art 926 alin 2 viciul este temporar – daca posesia redevine publica. animus si corpus. viciul inceteaza poate fi invocata numai in legatura cu bunurile mobile INTERVERTIREA PRECARITATII IN POSESIE Dobandirea posesiei inseamna dobandirea elementelor constitutive ale acesteia. aceasta convingere trebuie se bazeze insa pe diligentele necesare pentru verificarea registrelor de publicitate. Detentorul precar are elementul corpus in limita conferita de dreptul pe care posesorul i l-a constituit sau in limita ingaduintei posesorului .ci ar putea fi exercitat in limita conferita de dreptul real care ii corespunde. De asemena. viciul violentei are aplicare in egala masura in pivinta bunurilor mobile si a celor imobile Clandestinitatea In art 925 se arata ca “posesia este clandestina daca se exercita astfel incat sa nu fie cunoscuta”. Rezulta ca vicul clandestinitatii se defineste numai in raport cu cel care-l invoca. este necesar ca aceasta sa nu fi avut posibilitatea sa o cunosca. ea exprima convingerea tertului dobanditor ca a incheiat contractul translativ cu adevaratul proprietar al dreptuli real principal. In toate cazurile in care este necesara buna-credinta . Prezumtia de utilitate a posesiei este consacrata la art 922 alin 2 aratandu-se totodata si caracterul public al acesteia.

Obligatia de restituire pe care detentorul o avea fata de . În celelalte cazuri. inclusiv impotriva succesorilor cu titlu particular. nu si obligatiile autorului sau. după împrejurări. printr-un act translativ de proprietate cu titlu particular. Nu este necesar ca acest conflict sa aiaba o natura juridica.În cazul imobilelor înscrise în cartea funciară. Nu este suficient deci ca detentorul sa savarseasca acte de rezistenta impotriva unui pretins proprietar. (c) – Pentru justificarea acestui caz s-a observat ca succesorul cu titlu particular dobandeste doar drepturile. să cunoască lipsa calităţii de proprietara celui de la care a dobândit bunul.In schimb. Actele de rezistenta sunt necesare pentru obiectivarea vointei detentorului de a schimba animus detinendi in animus possidendi. dobânditorul este de bună-credinţă dacă înscrie dreptul în folosul său întemeindu-se pe cuprinsul cărţii funciare.dar persoana interesata poate face dovada contrara. în acest caz. simpla neplata a chiriei sau imprejurarea ca locatorul nu solicita plata chiriei nu are semnificatia unui act de rezistenta facut de locatar impotriva locatorului.care incepe sa se considere titular al dreptului real. actele de rezistenta isi pastreaza semnificatia juridica si in cazul in care ele sunt indreptate importiva sucesorilor celui de la care detentorul precar a primit bunul. altul decta cel care i-a incredintat bunul. intervertirea nu se va produce însă mai înainte de împlinirea termenului prevăzut pentru restituirea bunului. Notiunea de acte de rezistenta include in sfera sa toate acele acte care exprima un conflict intre detentorul precar si cel de la care detine bunul in legatura cu schimbarea atitudinii subiective a detentorului. este de bună-credinţă dobânditorul care nu cunoştea şi nici nu trebuia. Desigur. Cazurile de intervertire a precaritatii in posesie a) dacă detentorul precar încheie cu bună-credinţă un act translativ de proprietate cu titlu particular cu altă persoană decât cu proprietarul bunului. intervertirea precaritatii in posesie “nu se va produce insa mai inainte de implinirea termenului prevazut pentru restituirea bunului”. (b) – Simpla negare a celui a dreptului celui de la care detentorul precara primit bunul nu este suficienta pentru intervertirea precaritatii in posesie. adica dovada relei-credinte. In acesta caz este vorba de o simpla ingaduinta din partea locatorului care intareste ideea de detentie precara. Se recunosate simpla notificare comunicata de detentor persoanei de la care a primit bunul este suficienta pentru a marca schimbarea lui animus detinendi in animus possidendi. b) dacă detentorul precar săvârşeşte împotriva posesorului acte de rezistenţă neechivoce în privinţa intenţiei sale de a începe să se comporte ca un proprietar.daca nu exista temeiuri care sa-l dtermine sa creada ca acesta din urma nu este adevratul proprietar. Aceste acte trebuie sa fie indreptate importivas persoanei care a incredintat bunul detentorului precar. cu condiţia ca dobânditorul să fie de bună-credinţă. In art 920 alin 1 fraza finala se precizeaza ca in aceeasi ipoteza. Prezumtia de buna-credinta opereaza si in aceasta ipoteza. c) dacă detentorul precar înstrăinează bunul.

actiunea posesorie trebuie sa cedeze locul actiunii petitorii. inclusiv titlurile invocate de parti. Caracterele juridice ale actiunilor posesorii 1. Sub aspect probatoriu. actiunile posesorii se deosebesc de actiunile petitorii. daca acesta este de buna-credinta. in mod direct. intrucat protejeaza juridic starea de fapt a posesiei. 2. hotararea judecatoreasca in care a fost solutionata aceasta actiune are autoritate de lucru judecat. elemntul corpus. PROTECTIA JURIDICA A POSESIEI Actiunile posesorii sunt acele actiuni puse la indemana posesorului pentru a apara posesia ca stare de fapt. asa cum am vazut. ci ca protejeaza posesia unui bun corporal. intrucat. daca a fost utilizata mai intai calea actiunii petitorii. Ca uramare reclamantul intr-o asemenea actiune nu trebuie sa faca dovada unui drept. reclamantul in actiunea posesorie este persoana care exercita sau a exercitat efectiv. respectiv l-a deposedat pe reclamant. Pierderea si dobandirea posesiei au in vedere pierderea si redobandirea elemntului corpus. Ori de cate ori reclamantul pune in discutie insusi dreptul dreptul subiectiv civil. Sarcina probatorie a reclamantului este in acest caz mai usoara decat sarcina probatorie a reclamantului dintro actiune petitorie. titularul actiunii posesorii pastreaza posesia solo animo cat timp nu a trecut un an de la tulburare sau deposedare. pentru a mentine acesta stare sau a redobanfi posesia atunci cand a fost pierduta. intrucat judecata in petitoriu presupune si o judecata in posesoriu. Tocmai pentru acest avantaj de ordin probatoriu actiunile posesorii sunt utilizate si de titularii drepturilor reale principale. Actiunile posesorii se deosebesc de actiunile petitorii In primul rand. fara pune in discutie exeistenta unui drept subiectiv. In schimb. posesia celor mobile. exprimat si prin ideea autonomiei actiunilor posesorii. Raporturile dintre actiunile posesorii si actiunile petitorii sunt guvernate de principiul separatiei posesoriului de petitoriu. in cadrul actiunilor posesorii pot fi folosite toate mijloacele de proba pentru dovedirea posesiei ca stare de fapt si a tulburarii posesiei. iar paratul este persoana care a tulburat exercitarea acestui elemnt sau si-a insusit elemntul material al posesiei. Ca urmare. impotriva oricarei tulburari. ci a unei stari de fapt. Actiunile posesorii sunt actiuni reale – nu in sensul ca pun in discutie un drept real. Ca urmare n-ar mai putea fi folosita ulterior o actiune posesorie decat pentru tulburari care au intervenit dupa sesizarea instantei cu actiunea petitorie. . Hotararea judecatoresca pronuntata ca urmare a unei actiuni posesorii are autoritate de lucru judecat intr-o actiune posesorie ulterioara care are ca obiect aceleasi fapte de lucru judecat in cepriveste fondul dreptului si nu poate fi invocata in procesul urmator declansat printr-o actiune petitorie. Actiunile posesorii protejeaza posesia bunurilor imobile si mobile – actiunile posesorii protejeaza de regula posesia bunurilor imobile si in mod exceptional.persoana i-a incredintat bunul nu se transmite la succesorul sau cu titlu particular. 3.

posesorul este indreptatit sa pretinda despagubiri pentru prejudiciile cauzate –art 949 NCCiv. Actiunea posesorie generala. daca acesta nu este si el coproprietar. iar art 949 alin 2 adauga faptul ca “ Exercitiul actiunilor posesorii este recunoscut si detentorului precar”.Tulburarea si deposedarea. victima urmareste sa obtina incetarea tulburarii sau restituirea bunului. In plus. Temeiul acestor actiuni este deci tocmai tulburarea sau deposedarea. In schimb. actul de exerciate a actiunilor posesorii este unul de conservare. De aceea actiunile posesorii pot fi exercitate in numele minorilor si incapabililor de persoanele abilitate de lege.insa conform alin 2. Art 918 alin 2 precizeaza ca “ Detentorul precar poate invoca efectele recunoscute posesiei numai in cazurile si limitele prevazute de lege”. Actiunile pot fi exercitate de un singur coproprietar importiva autorului tulburarii posesiei. In functie de consecintele cu privire la un bun. Cat priveste posesia corespunzatoare servitutilor. fara restrictiile prevazute pentru actele de dispozitie juridica. o masa patrimoniala sau un patrimoniu. aceasta poate sa apartina chiar proprietarului bunului (art 950) . temeiul actiunilor posesorii Necesitatea utilizarii actiunilor posesorii apare in momentul in care se produce o tulburare sau o deposedare. Utilizarea actiunilor posesorii Exercitarea actiunilor posesirii nu constituie un act de dispoztiei juridica. “actiunea posesorie nu poate fi insa introdusa impotriva persoanei fata de care exista obligatia de rstituire a bunului” Clasificarea actiunilor posesorii Conform art 951 NCCiv.actiunile posesorii pot fi utilizate numai pentru ocrotirea posesiei corespunzatoare servitutilor continue si aparente. actiunea posesorie speciala. denumita si actiune in reintegrare poate fi utilizata numai in cazul tulburarii savrasite prin violenta. Cat priveste calitatea de parat in actiunile posesorii. Prin intermediul actiunilor posesorii. indiferent de natura tulburarii posesiei. Conditia comuna pentru execitarea actiunilor posesorii Din prevederile art 951 alin 1 NCCiv rezulta ca exista o conditie comuna pentru exercitarea actiunilor posesorii: sa nu fi trecut un an de la deposedare. denumita si actiunea in complangere sau actiune de drept comun poate fi utilizata in toate cazurile. trebuie sa distingem intre tulburarea posesiei sau deposedarea prin violenta si celelalte tulburari ale posesiei. Acest termen este unul de prescriptie extinctiva si .

în mod provizoriu. Aceasta durata de un an masoara durata posesiei utile.nu de decadere care presupune chiar stingerea unui drept subiectiv. a) dacă instanţa dispune. reclamantul trebuie sa faca dovada imprejurarii ca. Luarea masurilor pentru conservarea bunului posedat Pe langa actiunile posesorii.” Daca aceste doua masuri sunt indeplinite. conform art 922. taierea unor arbori ori efectuarea unor sapaturi pe fondul invecinat. iar acest timp nu se ia in calculul termenului de un an. cauţiunea se stabileşte în sarcina posesorului. Simpla posesie este suficienta pentru a justifica o asemenea cerere. inainte de exercitarea actiunilor posesorii in complangere. posesorul este indreptatit “sa ceara luarea masurilor necesare pentru evitarea pericolului sau. adica neviciata.care sunt instrumente de protectie juridica post factum. respectiv sa faca probaa pericolului iminent de distrugere a bunului posedat. constand in luarea masurilor pentru conservarea bunului posedat. ea este practic suspendata. fie in sarcina persoanei impotriva careia se iau masurile de conservare a bunului posedat. durata necesara pentru ca aceasta posesie sa poata fi protejata juridic pe cale actiunilor posesorii generale. aceste pericol sa fie generat fie de “actiunea” unui lucru aflat in posesia unei alte persoane. el a posedat bunul cel putin un an. In al doilea rand . Conditii suplimentare necesare pentru exercitarea actiunii posesorii generale (in complangere) Potrivit art 949 NCCiv. In plus. Cat priveste dovada posesiei si a duratei de un an. opereaza si in acest caz prima prezumtie instituita prin dispozitiile art 919 alin 1. adica dupa ce deposedarea sau tulburarea posesiei s-a produs. In acelasi articol este prevzut un mecansim juridic specific pentru stabilirea unei cautiuni. Mai intai trebuie sa existe motive temeinice. daca este cazul incetarea lucrarilor”. Dovada viciilor trebuie sa fie facuta de catre parat. in NCCiv a fost prevazuta si o protectie juridica speciala a posesiei. fie de existenta “unor lucrari precum ridicarea unor constructii.Spre deosebire de actiunile posesorii. astfel încât să se poată repara prejudiciul ce s-ar cauza pârâtului prin această măsură. Pe durata actiunii unuia dintre viciile posesiei. cat si in sensul ca dovedirea posesiei la un moment dat duce la concluzia continuitatii acesteia pana la dovada contrara. . atat in sensul ca dovada elemntului corpus duce la concluzia existentei elemntului animus. ca parat. fie in sarcina posesorului ca reclamant. posesia trebuie sa fie utila. intrucat posesia ca stare de fapt nu se confunda cu un dret subiectiv civil. Doua conditii sunt necesare pentru admiterea cererii intemeiate pe dispozitiile art 925 NCCiv. deplasarea lucrului ori încetarea lucrărilor. A doua conditie este utilitatea poseiei. masurile pentru conservarea bunului posedat sunt instrumente juridice care previn producerea tulburarii.

. Iata de ce se accepta ca actiunea in revendicare poate fi introdusa si impotriva unui detentor precar. va fi preferata partea a carei posesie este mai caracterizata. o prezumtie relativa de proprietate Astfel cel care detine un bun imobil este considerat posesor si pe cale de consecinta . anterior posesiei paratului. EFECTELE JURIDICE ALE POSESIEI 1. Intensitatea prezumtiei de proprietate este diferita in cadrul unei actiuni in revendicare in ipoteza in care niciuna dintre parti nu are titlu. Altfel spus. melior este causa possidendis. In materie imobiliara.In urma acestei comparari. Elementul corpus este deci determinant in stabilirea calitatii procesuale a paratului intr-o asemenea actiune. Este necesar insa ca cel care invoca prezumtia de proprietate sa faca dovada elementului corpus. cauţiunea se stabileşte în sarcina pârâtului astfel încât să se asigure posesorului sumele necesare pentru restabilirea situaţiei anterioare. indierent daca aesta este exercitat direct sau corpore alieno. prezumtie de proprietate nu este rasturnata. se compara prezumtia de care a beneficiat reclamantul cat timp a avut elemntul corpus cu prezumtia de care beneficiaza paratul dupa dobandirea acestui drept. va avea castig de cauza partea a carei prezumtie este mai intensa. Daca reclamantul nu a avut calitatea de posesor. posesia creeaza de regula. prezumtia de proprietate dobandirea fructelor uzucapiunea dobandirea bunurilor mobile ocupatiunea Prezumtia de proprietate Art 919 alin 1 si 3 instituie nu numai o prezumtie privind existenta elemntului animus. proprietar.b) dacă instanţa încuviinţează menţinerea lucrului în starea sa actuală ori continuarea lucrărilor. Forta juridica a posesiei este diferita in functie de natura bunului posedat. Prezumtia de proprietate opereaza indiferent daca posesorul este de buna credinta sau de reacredinta. ci si o prezumtie de proprietate in favoarea posesorului. Daca reclamantul a avut si el calitatea de posesor. Intr-o asemenea ipoteza. Nu poate deci opera prezumtia de proprietate in cazul posesorului solo animo pentru perioada ulterioara deposedarii. indiferent daca reclamantul a avut sau nu anterior calitatea de posesor. avand calitatea de parat in actiunea in revendicare. Pe aceasta baza s-a considerat ca posesia are o functie probatorie. isi gaseste aplicarea adagiului in pari causa.

Din dispozitiile art 908 alin 4 rezulta ca sunt avute in vedere conditiile prevazute in art 901 alin 2. şi c) nu a cunoscut. Astfel.unde se face distinctie intre modul de dobandire a fructelor de catre uzufructuar in functie de natura acestora (fructele naturale si industriale se dobandesc prin percepere. Dobandirea fructelor ca efect al posesiei de buna-credinta Art 948 NCCiv prevede ca “Posesorul de buna-credinta dobandeste dreptul de proprietate asupra fructelor bunului posedat. zi cu zi). notiunea de buna-credinta a posesorului este definita diferentiat in NCCiv. Intrucat este vorba de o imprejurare de fapt. posesorul trebuie sa fie de buna-credinta nu numai in momentul in care a intrat in stapanirea bunului furigifer.” Aeasta dipsozitie este o exceptie de la regula conform careia fructele apartin proprietarului bunului frugifer. Ori de cate ori este vorba despre imobile neinscrise in CF sau despre bunuri mobile. In aceasta materie. chiar daca proprietarul bunului frugifer care a pierdut posesia bunului o redobandeste pe calea actiunii in revendicare.daca este vorba de fructe produse de imobile inscrise in CF. Pentru dobandirea fructelor. după împrejurări. ci si in fiecare moment in care percepe bunurile.2. Spre deosebire de materia uzufructului.iar cele civile. el nu va fi indreptatit sa ceara si restituirea fructelor de la posesorul de buna-credinta. in aceasta materie toate fructele se dobandesc de catre posesorul de buna-credinta numai in masura in care au fost percepute. Ca urmare. sunt îndeplinite următoarele condiţii: a) nu a fost înregistrată nicio acţiune prin care se contestă cuprinsul cărţii funciare. inexactitatea cuprinsului cărţii funciare. aceasta luare la cunostinta poate fi dovedita prin orice mijloc. “buna-crdinta se apreciaza in raport cu cerintele cerute tertilor dobanditori pentru a respinge actiunea in rectificare (art 948 alin 3). la data înregistrării cererii de înscriere a dreptului în folosul său. pe altă cale.Ea rezulta de asmenea din art 948 alin 4 in care se precizeaza ca buna-credinta inceteaza in momentul in care posesorul ia cunstinta de viciile titlului sau. pe temiul exercitarii firesti a atributului ius fruendi. să le cunoască. . b) din cuprinsul cărţii funciare nu rezultă nicio cauză care să justifice rectificarea acesteia în favoarea altei persoane.posesorul este de bună-credinţă atunci când are convingerea că este proprietarul bunului în temeiul unui act translativ de proprietate ale cărui cauze de ineficacitate nu le cunoaşte şi nici nu ar trebui. Proprietarul are dreptul la restituirea fructelor percepute de posesor dupa momentul in care acesta din urma a luat cunostinta de viciile titlului sau. care arata ca: (2) Terţul dobânditor este considerat de bună-credinţă numai dacă.

. ceea ce este posibil numai in cazul fructelor civile.Chiar daca este vorba deo percepere anticipata. cat timp proprietarul nu face dovada ca buna-credinta a incetat inainte de momentul scadentei. acestea se cuvin posesorului.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->