Unitatea si pluralitatea de infractiuni I.

Unitatea de infractiuni
Definitie : Este o activitate infractionala desfasurata de O PERSOANA, printr-o SINGURA ACTIUNE (INACTIUNE), sau MAI MULTE ASEMENEA ACTE ce decurg din natura faptei, sau care, PRIN VOINTA LEGIUITORULUI, avand la baza ACEEASI REZOLUTIE INFRACTIONALA, intruneste CONTINUTUL ACELEIASI INFRACTIUNI. Elemente cheie : UNICIATEA CONTINUTULUI FAPTEI INCRIMINATE. Caracterul de unicitate e determinat de unitatea naturala a faptei savarsite, sau prin vointa legiuitorului. De regula, majoritatea infractiunilor sunt savarsite printr-un singur act infractional, insa exista cazuri in care legiuitorul a incriminat ca infractiune unica o pluralitate de actiuni comise de faptuitor . Plecand de la elementele cheie prezentate : avem unitate naturala de infractiuni si unitate legala de infractiuni.
a)

Def.Unitate Naturala :

Este incidenta forma de unitate naturala cand avem o singura actiune, ori inactiune, suficienta, prin sine insasi, pt a realiza continutul infractiunii, un singur rezultat si o singura vinovatie Pe de alta parte, in cazul unitatii legale de infractiuni avem de-a face cu o creatie a legii, prin reunirea in continutul aceleasi infractiuni a mai multor actiuni/inactiuni care isi pierd individualitatea proprie. F.I. : In ambele cazuri avem o pedeapsa unica. Unitatea naturala de infractiune se prezinta sub urmatoarele forme:

Infractiune simpla
Cand elementul material al laturii obiective este format actiune/inactiune (lovirea, omorul, furtul, insulta, falsul, bigamia) dintr-o singura

Atentie! Unicitatea actiunii specifice infractiunii simple nu presupune in mod obligatoriu unicitatea actului material, actiunea e unica, insa ea se poate realiza prin mai multe acte, ceea ce este esential ,este ca, in ansamblul lor, aceste acte constituie o singura fapta! Bineinteles, actele respective trebuie sa se succeada de indata si in acelasi loc, numai asa
1

apar ca o unica realizare materiala a hotararii infractionale, ca proces unic de executie a actiunii incriminate.

Infractiune continua
Executarea ei se prelungeste in timp, dupa momentul consumarii infractiunii, pana la interventia unei noi manifestari contrare de vointa. De ex. pana cand infractorul pune capat activitatii infractionale, sau pana cand se da o hotarare de condamnare, chiar nedefinitiva.
-

poate fi savarsita prin omisiune, sau comisiune

Poate fi de rezultat ( furtul de curent electric), sau de pericol (portul fara drept de decoratiuni, uniforme, arma, etc).

In functie de modul de realizare a actului de executare, infractiunea continua poate fi :

Permanenta prin natura ei, presupune o desfasurare fara intrerupere a actului de executare, de pilda detinerea fara drept de arme militare si a munitiei pt astfel de arme ( art. 279 Cod Penal)

F.i. aici : existenta unor intreruperi in actul de executare, urmate de reluarea activitatii
infractionale, atrage retinerea concursului de infractiuni, sau a infractiunii continuate. Succesiva susceptibila, prin insasi natura ei, de anumite intreruperi firesti ale actului de executare, care nu afecteaza insa unitatea de infractiune, de ex. portul fara drept de decoratii, uniforme, semne distinctive ale unui organ de stat. Art. 241 Cod Penal
Important de punctat : Spre deosebire de infractiunea continuata, in cazul infractiunii continue succesive, prelungirea in timp a activitatii infractionale este datorata naturii actiunii, sau inactiunii (asa numitul verbum regens al infractiunii, iar nu vointei faptuitorului.

Diferenta dintre momentul consumarii si momentul epuizarii :

Momentul consumarii : momentul savarsirii infractiunii actiunii/inactiunii, cel al epuizarii cand actiunie/inactiunea inceteaza, fie datorita vointei faptuitorului, fie datorita unei imprejurari straine, externe vointei faptuitorului. De ex. in cazul infractiunii de abandon de familie, prin neplata pensiei de intretinere, daca faptuitorul pune el insusi capat actelor omisive, indeplinindu-si obligatiile, ciclul infractional se intreupe, fapta epuizandu-se pe data pronuntarii sentintei de catre instanta de fond.

NB : De momentul epuizarii se leaga inceperea termenului prescriptiei raspunderii penale, aplicarea

legii penale in timp, etc. Termenul de prescriptie a raspunderii penale in cazul infractiunilor continue curge de la data incetarii actiunii/ inactiunii. 2

Din nou F.I. In cazul infractiunilor continue savarsite de catre minori, nu va fi avuta in vedere pentru atragerea raspunderii, activitatea infractionala desfasurata inaintea implinirii varstei de 14 ani, insa, daca infractiunea continua s-a consumat in timpul minoritatii (14-18 ani), dar s-a epuizat dupa majorat, intregii unitati naturale infractionale i se va aplica regimul aferent infractiunii savarsite de un major. De asemenea, legea penala romana se va aplica si daca numai un singur act din cadrul infractiunii continue a fost savarsit pe teritoriul Romaniei, sau daca pe acest teritoriu s-a produs rezultatul infractiunii.
Pedeapsa Este cea prevazuta de lege pentru fapta tipica, iar in functie de modalitatea de comitere, intindere in timp, alte criterii prevazute de art. 72 Cod Penal, instanta poate aplica o pedeapsa orientata spre maximul special.

Infractiune deviata are doua modalitati de savarsire : 1.Aberatio ictus 2.Error in rem,sau Error in personam
Aberatio ictus : Faptuitorul a actionat impotriva unei persoane, sau lucru, ia , din cauza efectuarii in mod defectuos a actelor de executare, sau ca urmare a unui eveniment neprevazut, actiunea a fost deviata catre un alt subiect, sau obiect, ajungandu-se astfel la un alt rezultat decat acela urmarit initial, insa de aceeasi natura cu acesta (se urmareste vatamarea unei persoane, dar datorita schimbarii bruste a pozitiei acesteia in spatiu, se provoaca leziuni unei alte persoane). Aceasta eroare nu inlatura caracterul penal al faptei !

Error in rem, sau Error in personam Actiunea infractionala se indreapta din eroare asupra altui obiect/persoana, decat acela/aceea aflata in reprezentarea faptuitorului.

b)

Unitatea legala de infractiune

Def.
Este legala cand activitatea infractionala este unica prin vointa legiuitorului (infr.continuata, complexa, progresiva, de obicei)

Infractiunea continuata
Def.clasica din Codul Penal din 1968: Cand aceeasi persoana savarseste, la diferite intervale de timp, in realizarea aceleasi rezolutii infractioanale, actiuni, sau inactiuni care prezinta, fiecare in parte, continutul aceleasi infractiuni. Def noua In cadrul Noului Cod Penal, in definitia legala a infractiunii continuate a fost introdusa o noua conditie si anume unitatea de subiect pasiv. In baza codului din 1968, instantele au adoptat teza pluralitatii subiectilor pasivi numai in cazul infractiunilor impotriva patrimoniului. Instantele au statuat ca in cazul acestor infractiuni nu are importanta persoana subiectului pasiv pentru existenta infractiunii continuate pentru ca se produce un rezultat global, prin cumularea castigurilor si a prejudiciilor, care este specific intregii activitati infractionale. Pe de alta parte, in cazul infractiunilor contra persoanei, s-a statuat ca activitatea infractionala trebuie sa priveasca acelasi subiect pasiv, deoarece motivele faptuitorului sunt strans legate de o anumita victima, neputand fi o singura rezolutie cand sunt mai multe victime. Noul Cod penal adopta solutia incompatibilitatii totale dintre unitatea infractiunii continuate si pluralitatea de subiecti pasivi cu motivarea ca infr continuata a fost creata cu exceptie de la aplicarea tratamentului sanctionator prevazut pt concursul de infractiuni si trebuie sa ramana o exceptie.

Conditiile existentei unei infractiuni continuate :

Actiunile/inactiunile trebuie sa prezinte, fiecare in parte, continutul aceleasi infractiuni, sa lezeze acelasi obiect juridic, aceasta unitate de continut e realizata chiar daca unele actiuni/inactiuni imbraca forma consumata a infractiunii, iar altele au ramas in forma de tentativa, daca exista cel putin o infractiune consumata, intreaga infractiune continuata va fi considerata ca fiind savarsita in forma consumata. Infractiunea continuata se savarseste numai cu intentie directa/indirecta, faptuitorul trebuie sa aiba un plan de actiune in baza unitatii de rezolutie infractionala unica- aceasta poate fi dedusa din modul de operare al infractorului, intervalul de timp scurt dintre actele de executare, scopul urmarit.
4

Intervalele de timp trebuie sa fie mai mari decat intreruperile pe care le implica in mod firesc savarsirea faptei, altfel se va retine existenta unei infractiuni simple, sau continue succesive. Actiunile/inactiunile sa fie savarsite de aceeasi persoana si sa fie indreptate impotriva aceluiasi subiect pasiv.

In sfarsit : infractiunile care nu pot fi savarsite in forma continuata :

Cele care au rezultat ireversibil : omorul spre ex. Cele care se savarsesc din culpa pt ca nu poate exista o rezolutie infractionala unica. Cele praeterintentionate intrucat rezultatul mai grav este produs din culpa ceea ce exclude existenta rezolutiei infractionale unice. Cele de obicei. Cand se consuma ? Infractiunea continuata se consuma in momentul savarsirii celei de-a 2 a actiuni/inactiuni din componenta infractiunii. Se eupizeaza la data savarsirii ultimei actiuni/inactiuni din componenta infractiunii.

Infractiunea complexa
Def. Infractiunea in al carei continut intra ca element constitutiv, sau ca circumstanta agravanta, o actiune/inactiune ce constituie, prin ea insasi, o fapta prevazuta de legea penala. In continutul unei infractiuni complexe poate intra o alta infractiunea complexa, de pilda talharia care absoarbe furtul prin efractie.

Forme :
Are 2 forme Infractiunea complexa forma de baza. In continutul ei intra, ca element constitutiv, o actiune/inactiune care este in mod distinct prevazuta de norma de incriminare. Se poate realiza : Prin reunirea a doua sau mai multe fapte prevazute in norma de incriminare, care isi pierd astfel autonomia infractionala, formand o infractiune noua, distincta de cele reunite de ex. in infractiunea de talharie sunt reunite furtul si vatamarea corporala.
5

Prin absorbtie, forma tip constituie prin ea insasi o infractiune, care prin adaugarea unor conditii suplimentare dobandeste caracter complex si o noua incadrare juridica ; De pilda infractiunea de purtare abuziva art.250 alin 3 Cod Penal : forma tip este lovirea, sau alte acte de violenta prevazute in art. 180 Cod Penal, conditia suplimentara este ca faptuitorul sa fie un functionar public aflat in exercitiul atributiilor de serviciu. In cazul infractiunii complexe prin absorbtie este necesar ca infractiunea absorbanta sa nu poata fi comisa in nici un caz fara comiterea infractiunii absorbite si sa aiba un maxim special al pedepsei mai mare decat maximul special al pedepsei prevazute pt sanctionarea faptei absorbite.

Infractiunea complexa, forma agravata

In continutul acesteia intra ca element circumstantial agravat, o actiune/inactiune care reprezinta continutul unei alte infractiuni de ex. : in furtul calificat savarsit prin efractie, este absorbita infractiunea de distrugere. Structura : Obiectul juridic. Doua valori sociale de aceeasi natura, sau de naturi diferite, una principala, cealalta secundara, in cazul infractiunii complexe vor exista intotdeauna doua obiecte juridice, unul principal, altul secundar. Elementul material din latura obiectiva consta in actiunile/inactiunile aferente faptelor reunite, urmarea imediata consta in rezultatele faptelor absorbite, sau reunite. Latura subiectiva. De regula faptuitorul actioneaza cu intentie in baza rezolutiei infractionale unice, in cazul infr complexe, ca varianta agravata, forma de vinovatie este in general praeterintentia : ex. violul care a avut ca urmare moartea victimei.

Infractiunea progresiva
Cea a carei urmari imediate se agraveaza prin amplificarea urmarii initiale, ori prin producerea si a altor urmari ori prin suprapunerea unor alte urmari fara o noua interventie din partea autorului, ex talharia urmata de moartea victimei. Se poate comite cu orice forma de vinovatie. Faptuitorul va fi tras la raspundere penala in raport de rezultatul mai grav care determina si incadrarea juridica a faptei.

NB : In cazul succesiunii legilor penale in timp, legea aplicabila e cea de la momentul

comiterii activitatii infractionale (consumarii infractiunii), iar nu cea de la momentul producerii rezultatului mai grav (epuizarii). Tot in functie de momentul consumarii, se va determina retinerea starii de minoritate, momentul de la care incepe sa curga termenul prescriptiei raspunderii penale, etc.

Infractiunea de obicei
Al carei element ,material se realizeaza prin repetarea faptei prevazute de norma de incriminare de un nr suficient de ori incat sa indice obisnuinta persoanei in a o savarsi ex. infractiunea de prostitutie, sau tulburarea folosintei locuintei. Fiecare act material privit ut singuli, nu reprezinta relevanta infractionala, spre deosebire de infractiunea continuata, insa, e necesar ca din ansamblul faptelor sa rezulte obisnuinta. Se comite numai cu intentie ! Tentativa nu este posibila la infractiunea de obicei ! Infractiunea de obicei nu poate fi savarsita in forma continuata ! Cand se consuma ? In momentul in care, intr-un anumit interval de timp se realizeaza un numar suficient de acte de executare identice, sau similare, care sa conduca, dincolo de orice dubiu, la concluzia existentei unui obicei, unei deprinderi. Epuizarea se produce la terminarea intregii activitati infractionale.

II.Pluralitatea de infractiuni
Notiune : Reprezinta situatia in care o persoana savarseste mai multe infractiuni, inainte de condamnarea definitiva pentru vreuna din ele, sau cand comite, din nou, o infractiune, dupa ce a fost condamnat pentru o alta infractiune. Reglementare art. 38-45 Cod Penal. Pluralitatea de infractiuni constituie o cauza de agravare a pedepsei, care nu trebuie confundata cu circumstantele agravante, care fac parte din continutul concret al infractiunii.

Forme : Concursul de infractiuni Recidiva Pluralitate intermediara Exista o legatura intre infractiunile care formeaza o pluralitate de infractiuni, subiectul activ fiind unic. Sub aspectul laturii subiective : Faptele care compun pluralitatea de infractiuni pot fi savarsite cu intentie directa, sau indirecta, premeditata, sau repentina, culpa atunci cand fapta din culpa se sanctioneaza, sau unele cu intentie, altele din culpa. Legatura dintre infractiuni poate fi reala in rem, sau obiectiva, denumita si conexitate. Conexitatea poate fi : cronologica- (infractiunile au fost savarsite in acelasi timp, sau succesiv) topografica, sau de loc (savarsite in acelasi loc) etiologica ( intre infractiuni exista o legatura de natura cauza-efect, sau o infractiune reprezinta mijlocul de savarsire a celeilalte) consencventionala (o infractiune a fost savarsita pentru a ascunde alta infractiune)

Concursul de infractiuni Def.

Acea forma a pluralitatii de infractiuni care consta in savarsirea de catre aceeasi persoana a doua, sau mai multe infractiuni prin actiuni/inactiuni diferite, sau prin aceeasi actiune/inactiune, inainte de a fi condamnat pentru vreuna din ele. NB. Hotararea definitiva de condamnare pentru vreuna dintre infractiunile savarsite, marcheaza hotarul dintre pluralitate si recidiva, respectiv pluralitatea intermediara.

Forme :
Concurs real (material)infr savarsite prin mai multe actiuni/inactiuni

Concurs ideal (formal)8

infr savarsite printr-o singura actiune/inactiune, care din cauza imprejurarilor in care s-a produs, sau a urmarilor pe care le-a produs, realizeaza continutul mai multor infractiuni.

Conditiile esentiale de forma ale concursului de infractiuni :

Savarsirea a doua, sau mai multe infractiuni (nu este obligatoriu ca toate infractiunile sa aiba forma faptului consumat) cand infractiunile au forme diferite, concursul se va numi eterogen, iar cand infractiunile sunt de aceeasi natura, intalnim un concurs omogen.

Atentie, concursul omogen nu trebuie confundat cu infractiunea continuata, de care se deosebeste prin pluralitatea de rezolutii infractionale. Nu avem concurs de infractiuni atunci cand, desi au fost comise doua, sau mai multe fapte prevazute de legea penala, unele dintre acestea au fost comise in conditiile existentei unei cauze justificative, sau a unor cauze care inlatura imputabilitatea si doar o fapta singura constituie infractiune. Infractiunile sa fie savarsite de aceeasi persoana (unitate de subiect activ)

Atentie: Esential este ca infractiunile sa fie comise inainte de data ramanerii definitive a hotararii de condamnare pentru vreuna din ele, chiar daca descoperirea lor ar fi ulterioara acestei date. Infractiunile sa fie savarsite mai inainte de a interveni o condamnare definitiva pentru vreuna din ele. Cel putin doua fapte prevazute de legea penala sa fie susceptibile de condamnare

Concursul real de infractiuni

Infractiunile concurente sunt savarsite prin actiuni/inactiuni distincte. Infractiunile pot fi savarsite in acelasi loc, sau locuri diferite.

Forme :
Concursul real simplu (intre infractiunile care il compun nu exista legatura obiectiva) Concursul real cu conexitate etiologica si cu conexitate consencventionala. Etiologic : de regula presupune infractiuni care se succed in timp, insa simultaneitatea nu e exclusa.
9

In toate cazurile, fara exceptie, infractiunile care il compun sunt savarsite cu intentie !Atat infractiunea mijloc cat si infractiunea scop, nu pot fi decat intentionate. In principiu, faptuitorul proiecteaza in primul rand scopul pe care il urmareste, abia pe urma mijlocul prin care il va atinge. Exemple : inselaciunea savarsita prin folosirea unui inscris oficial, ori sub semnatura privata, cunoscand ca inscrisul e fals, violarea de domiciliu si apoi comiterea unui furt calificat prin efractie. Consencventional : In varianta savarsirii unei infractiuni pentru ascunderea alteia, este posibila savarsirea celei dintai in forma culpei, in timp ce infractiunea prin care se ascunde prima, nu poate fi savarsita decat cu intentie ex. fals intelectual pentru ascunderea infractiunii de neglijenta in serviciu. Nu este exclusa nici ipoteza in care prima infractiune sa fie tot intentionata, ex. talharia urmata de uciderea victimei in scopul ascunderii talhariei. NB.Infractiunile aflate intr-un concurs consencventional nu se pot niciodata savarsi simultan, ci doar succesiv.

Concursul ideal de infractiuni

O unitate aparenta de infractiun,i deoarece e savarsit printr-o singura actiune/inactiune care din cauza imprejurarilor in care a avut loc, sau a urmarilor pe care lea produs, realizeaza continutul mai multor infractiuni. Imprejurarile si urmarile la care face referire legiuitorul, sunt elemente care fac parte din continuturile infractiunilor concurente, sunt acele date de fapt obiective si subiective care confera actiunii, sau inactiunii potentialitatea producerii unor consecinte vatamatoare ale unor valori sociale distincte, protejate de legea penala. Ex. Exista concurs ideal daca inculpatul, savarsind infractiunea de talharie, a exercitat violente impotriva unui functionar public, aflat in exercitiul functiunii, atat talharia, cat si ultrajul fiind savarsite cu intentie directa. Poate exista si sub forma de culpa pt toate infractiunile comise, sau combinatia intentie-culpa. Situatia celui care trage cu arma intr-o persoana in care urmarea sa traga si raneste inca o persoana din apropierea celei dintai. NB.Nu se va retine concursul ideal cand legiuitorul a creat din infractiune o infractiune complexa, precum in cazul omorului calificat asupra a doua, sau mai multe persoane art.189 lit f) Cod Penal, sau uciderea din culpa prin care s-a cauzat moartea a doua, sau mai multe persoane art.192, alin 3) Cod Penal.
10

Concursul ideal nu trebuie confundat nici cu infractiunile progresive la care actiunea/inactiunea poate produce treptat, rezultate din ce in ce mai grave, corespunzatoare unor infractiuni distincte, care absorb in mod natural, infractiunile mai putin grave.

Sistemul sanctionator caracteristic concursului de infractiuni

In actualul Cod Penal este consacrat sistemul cumulului juridic care consta in stabilirea pedepsei pentru fiecare infractiune concurenta, iar dupa stabilirea acestora, sa se aplice pedeapsa cea mai grea, la care sa se poata adauga un spor (variabil si facultativ), astfel incat pedeapsa rezultanta sa fie mai mica decat cumulul aritmetic al tuturor pedepselor stabilite. Potrivit Noului Cod Penal : S-au adus modificari semnificative regimului sanctionator al concursului de infractiuni, acesta devenind o cauza obligatorie de agravare a pedepsei, spre deosebire de caracterul facultativ din actualul Cod. Din punct de vedere al regimului sanctionator al concursului de infractiuni aferent Codului din 1968, acesta din urma constituie legea penala mai favorabila. Conform Noului Cod, cel mai adecvat sistem de sanctionare este cel al cumulului juridic cu spor obligatoriu si fix. In privinta pedepsei principale in caz e concurs de infractiuni, s-a optat pentru sistemul absorbtiei in ipoteza in care pentru una dintre infractiunile concurente s-a aplicat pedeapsa detentiunii pe viata, respectiv cumulul juridic cu spor obligatoriu si fix in cazul in care pentru infractiunile concurente s-au aplicat numai pedepse cu amenda, ori o pedeapsa cu inchisoarea si una cu amenda. Daca au fost stabilite numai pedepse cu amenda, ori numai cu inchisoarea, se aplica cumulul juridic, la fel ca in Codul penal in vigoare acum, cu deosebirea ca, la pedeapsa cea mai grea se adauga un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, cu conditia ca pedeapsa rezultanta sa nu depaseasca maximul general al pedepsei inchisorii. Aceasta din urma conditie, desi nu e prevazuta explicit de art. 39 Cod Penal, rezulta din principiul legalitatii pedepselor. Cand s-a stabilit o pedeapsa cu inchisoarea si una cu amenda, se aplica cea cu inchisoarea, la care se adauga amenda in intregime, operand sistemul cumulului pedepselor. Daca s-au stabilit mai multe pedepse cu inchisoare si mai multe cu amenda, se aplica pedeapsa inchisorii cea mai grea, sporita cu o treime din totalul celorlalte pedepse cu inchisoarea, la care se adauga pedeapsa celei mai mari amenzi, sporita cu o treime din totalul celorlalte pedepse cu amenda.
11

In materia sanctionarii concursului, a fost introdusa o dispozitie de exceptie, care permite ca in situatia comiterii mai multor fapte deosebit de grave, instanta, sa poata aplica pedeapsa detentiei pe viata, chiar daca aceasta nu a fost stabilita pt nici una dintre infractiunile concurente.

Descoperirea ulterioara a concursului de infractiuni

Exista aceasta situatie daca infractorul condamnat definitiv, este judecat ulterior pentru o infractiune concurenta, sau daca, dupa ce o hotarare de condamnare a ramas definitiva, se constata ca cel condamnat mai suferise o condamnare definitiva pentru o infractiune concurenta. Hotararea de condamnare definitiva se bucura de autoritate de lucru judecat , relativa, fiind in acest caz, o situatie de reindividualizare post judicium, pedeapsa pronuntata nu poate fi mai usoara decat cea anterioara. Aceasta reindividualizare a pedepsei are loc atunci cand infractiunile concurente nu au fost judecate toate deodata, fiindca instanta, cu ocazia pronuntarii ,nu a cunoscut ca infractorul a mai savarsit o alta infractiune. Daca prin hotararea pronuntata ulterior pentru o infractiune concurenta,sau prin hotararea de condamnare anterioara, infractorul e condamnat tot pentru un concurs de infractiuni, deoarece toate infractiunile pentru care acesta a fost condamnat prin hotararile respective sunt concurente, trebuie sa se aplice o pedeapsa unica. Astfel judecatorul nu va contopi direct pedepsele rezultate, ca urmare a contopirii anterioare, ci va proceda mai intai la descontopirea pedepselor rezultante, redand fiecarei pedepse individualitatea ei, dupa care va proceda la contopirea lor in pedeapsa cea mai grea care va fi sporita cu o treime din totalul celorlalte pedepse. Ceea ce s-a executat integral, sau partial se scade din durata pedepsei aplicate pentru infractiunile concurente. Nu in ultimul rand, in contopirea pedepselor se tine seama si de pedeapsa aplicata printr-o hotarare data in strainatate, daca aceasta a fost recunoscuta potrivit legii.

Recidiva
Este o cauza de agravare obligatorie a pedepsei, ci nu o circumstanta agravanta ! Pe de alta parte, recidivismul, ca fenomen criminologic, nu se limiteaza la recidiva legala, reflectand perseverenta infractionala a infractorului.

12

Noul cod penal nu mai defineste distinct recidiva postcondamnatorie de recidiva post executorie precum o face art.37 lit a) si b) din actualul Cod Penal, iar recidiva mica nu mai exista in noua reglementare. Legiuitorul a preferat o def. generala a recidivei, ca fiind starea in care dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an si pana la reabilitare,sau implinirea termenului de reabilitare, condamnatul savarseste din nou cu intentie, sau cu intentie depasita,o fapta pt care legea prevede pedeapsa inchisorii de un an, sau mai mare.Fireste exista recidiva si in cazul in care una dintre pedepse este detentiunea pe viata, art 41 Noul Cod Penal. Pedeapsa aplicata prin hotararea de condamnare definitiva, constituie primul termen al recidivei, iar infractiunea comisa dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare constituie al doilea termen. NB. Nu orice infractiune savarsita ulterior constituie al doilea termen al recidivei, ci doar o infractiune savarsita cu intentie, sau cu intentie depasita, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de 1 an, sau mai mare !

Conditiile generale ale recidivei :

Existenta unei condamnari definitive la pedeapsa inchisorii. Condamnarea fiind una penala,condamnarile specifice altor ramuri de drept nu pot fi luate in considerare. FI.Daca se savarseste o noua infractiune dupa pronuntarea unei hotarari care nu se bucura de autoritatea unui lucru judecat, devin incidente regulile concursului de infractiuni. Pentru un concurs de infractiuni, are importanta pedeapsa rezultanta, care e aplicata pentru intreg concursul, aceasta trebuie sa fie mai mare de un an ! Condamnarea trebuie sa aiba ca obiect numai infractiuni intentionate ! Daca primul termen al recidivei consta intr-o pedeapsa aplicata Savarsirea unei noi infractiuni. Noua infractiune sa fie savarsita pana la reabilitare, sau implinirea termenului de reabilitare In prima ipoteza fiind vorba despre o condamnare pentru care a intervenit reabilitarea, e firesc ca starea de recidiva sa nu se poata intemeia pe aceasta, deoarece reabilitarea face sa inceteze toate decaderile, interdictiile si incapacitatile care decurg din condamnare art.169 Cod Penal. In a doua ipoteza, prin implinirea termenului de reabilitare, s-a avut in vedere trecerea intervalului de timp cerut de lege pentru acordarea reabilitarii, interval scurs de la
13

executarea primei condamnari, de la gratierea sau prescrierea acesteia. Practic, face sa dispara ideea de perseverenta infractionala, care sta la baza recidivei. Unitate de subiect activ, condamnarea anterioara si noua infractiune sa priveasca acelasi faptuitor. Infractorul poate fi autor la prima si a doua infractiune, sau autor la savarsirea unei infractiuni si instigator, sau complice la comiterea alteia.

Formele recidivei
Postcondamnatorie A doua infractiune se savarseste inainte de executarea primei condamnari, in timpul executarii acesteia, ori in stare de evadare. Postexecutorie Are loc dupa executarea de catre faptuitor in intregime a pedepsei pentru infractiunea anterioara, sau dupa considerarea acesteia ca si executata. Generala Cand nu se prevede nici o conditie cu privire la genul, specia, sau tiparul particular de infractiune, infractiunile putand fi de natura diferita. Speciala Cand se cere ca cele doua infractiuni care formeaza cei doi termeni ai sai sa fie de acelasi gen, specie, sau tipar particular. Absoluta Existenta ei nu e conditionata de gravitatea primei condamnari

Relativa Pedeapsa anterioara trebuie sa fie de o anumita gravitate pentru a dovedi perseverenta infractionala a autorului. Temporara Cand a doua infractiune trebuie sa fie savarsita intr-un interval de timp de la condamnarea, sau de la executarea pedepsei pt prima infractiune.
14

Perpetua Noua infractiune poate fi comisa oricand dupa pronuntarea, sau executarea primei condamnari Mare In cazul persoanei fizice : primul termen = o condamnare la pedeapsa cu inchisoarea care sa depaseasca 6 luni conform actualului Cod, respectiv 1 an in reglementarea Noului Cod Mica Situatia in care primul termen e alcatuit dintr-un nr de condamnari definitive prevazute de lege, cel putin 3 condamnari de pana in 6 luni, inclusiv, in reglementarea actualului Cod Penal, in reglementarea noului Cod Penal, privitoare la pedepse privative de libertate. Cu efect unic Repetarea starii de recidiva nu antreneaza agravarea legala a raspunderii infractorului indiferent daca inculpatul se afla la prima recidiva, sau este multiplu recidivist, va fi sanctionat in aceleasi limite legale. Cu efect progresiv Tratament sanctionator diferentiat, el agravandu-se progresiv, potrivit legii cu fiecare recidiva in parte. Recidiva reglementata de noul cod penal este una cu efect unic !

Teritoriala Primul termen este o condamnare pronuntata de organele din tara

Internationala Primul termen este o condamnare pronuntata in strainatate.

Codul penal roman a reglementat ambele modalitati.

15

Condamnari care nu atrag starea de recidiva

Condamnarea pentru o fapta care nu mai e prevazuta ca infractiune de legea penala art.42,lit a) Cod Penal. Cu alte cuvinte, daca a fost dezincriminata, fapta nu mai poate constitui infractiune deci nu mai poate fi primul termen al recidivei. Noua lege prin care se dezincrimineaza fapta, trebuie sa intervina inainte de executarea pedepsei pentru infractiunea ce se savarseste din nou si creeaza starea de recidiva. Condamnarea pentru o infractiune amnistiata Nu exista recidiva daca infractiunea ce a fost savarsita mai inainte (primul termen al recidivei) a fost amnistiata. Se cere ca amnistia sa intervina inainte de executarea totala a pedepsei pentru noua infractiune care constituie cel de-al doilea termen, daca amnistia intervine dupa executarea pedepsei, aceasta ramane legal executata. Daca infractiunea care constituie al doilea termen e amnistiata, nu va exista de asemenea recidiva, deoarece noua infractiune nu e pedepsibila. Infractiunile comise din culpa In mod explicabil nu se mai face referire in noul cod la condamnarile savarsite pentru infractiunile comise in timpul minoritatii, deoarece noul regim sanctionator pentru minori este fundamentat doar pe masuri educative, acestea, chiar fiind privative de libertate, nu constituie primul termen al recidivei. Nici condamnarile pentru care s-a implinit termenul de reabilitare nu mai sunt incluse in aceasta categorie deoarece rezulta din definitia recidivei ca noua infractiune trebuie savarsita pana la reabilitare ,sau pana la implinirea termenului de reabilitare.

Recidiva postcondamnatorie
Noul cod nu mai defineste distinct recidiva postcondamnatorie, precum art.37 din actualul Cod Penal.

Conditii referitoare la primul termen al recidivei

Unitate de subiect activ,

16

Sa existe o condamnare sau mai multe definitive ale infractorului la o pedeapsa de detentiune pe viata, sau inchisorii mai mare de un an, indiferent dc aceasta pedeapsa e aplicata pentru o singura infractiune, sau pentru un concurs. Condamnarea sa nu se refere la cele care nu atrag starea de recidiva

Conditiile referitoare la al doilea termen

Savarsirea, din nou ,a unei infractiuni cu intentie, sau intentie depasita. Pedeapsa pt infractiunea savarsita din nou sa fie detentiunea pe viata, sau inchisoarea de un an, sau mai mare de un an. Observam ca legiuitorul nu mai mentioneaza infractiunile comise in stare de evadare.

Recidiva postexecutorie
La fel ca in cazul recidivei postcondamnatorii, noul Cod Penal nu mai defineste distinct recidiva postexecutorie precum art. 37 din actualul Cod Penal, noul cod se refera la primul caz, in care noua infractiune este savarsita dupa ce pedeapsa anterioara a fost executata si la al doilea caz in care noua infractiune este savarsita dupa ce pedeapsa anterioara a fost considerata ca executata. Astfel in legatura cu primul termen al acestui gen de recidiva sunt incidente urmatoarele conditii : Unitate de subiect activ Sa existe o condamnare, sau mai multe definitive a faptuitorului la pedeapsa detentiunii pe viata, sau cea a inchisorii mai mare de un an chiar daca aceasta pedeapsa e aplicata pentru o singura infractiune, sau pt un concurs de infractiuni. Condamnarea sa nu se refere la cele care nu atrag starea de recidiva Pedeapsa anterioara sa fie executata in intregime, gratiata total, sau gratiat restul ei, ori sa se fi prescris executarea acesteia aceasta fiind conditia care diferentiaza cele doua forme de recidiva. Conditiile pentru al doilea termen al recidivei postexecutorii Savarsirea, din nou ,a unei infractiuni cu intentie, sau intentie depasita Pedeapsa pentru infractiunea savarsita din nou sa fie detentiunea pe viata, sau inchisoarea de 1 an sau mai mare de un an. Elementul cheie al acestei forme este trecerea condamnatului prin intreaga faza a executarii pedepsei anterioare.
17

Recidiva internationala
Valabila pentru ambele forme ale recidivei, atat pentru cea postcondamnatorie, cat si pentru cea postexecutorie. Grosso modo, pentru stabilirea starii de recidiva, se poate tine seama si de hotararea pronuntata in strainatate pentru o fapta prevazuta si de legea penala romana, daca hotararea de condamnare a fost recunoscuta potrivit dispozitiilor legii. F.I. Retinerea acestei forme de recidive este, conform noului cod, obligatorie pentru instantele romanesti si nu mai are un caracter facultativ, precum in actualul Cod Penal, noua reglementare fiind de ordine imperativa, totusi conditionata de recunoasterea hotararii de condamnare pronuntata in strainatate. Recunoasterea acestor hotarari e reglementata la ora actuala prin Legea 302/2004 privind cooperarea internationala in materie penala.

Pentru existenta recidivei internationale trebuie sa fie indeplinite urmatoarele conditii :

Dubla incriminare pentru infractiunile in privinta carora a intervenit condamnarea definitiva ce constituie primul termen al recidivei, pronuntata in strainatate. Hotararea pronuntata in strainatate sa fie recunoscuta in legea romana Al doilea termen (infractiunea nou savarsita) sau condamnarea anterioara sa indeplineasca conditiile necesare pentru recidiva postcondamnatorie, sau postexecutorie. Daca infractiunea pentru care infractorul este condamnat in strainatate a fost amnistiata in tara respectiva, nu se mai poate tine seama de condamnarea pronuntata la stabilirea starii de recidiva.

Sanctionarea recidivei conform noului cod art. 43 alin 1-5

Noul Cod Penal a modificat substantial regimul sanctionator al celor doua tipuri de recidiva. Ideea urmarita a fost aceea de simplificare a regimului sanctionator al recidivei recurgandu-se la cumulul aritmetic in cazul recidivei postcondamnatorii, respectiv la majorarea legala a limitelor speciale de pedeapsa cu jumatate, in cazul recidivei postexecutorii. NB. Pentru ipoteza in care termenul al doilea al recidivei este alcatuit dintr-un concurs de infractiuni, noul Cod Penal a stabilit un mod de aplicare al pedepsei diferit de cel existent
18

azi, aplicandu-se mai intai dispozitiile referitoare la concurs si apoi cele incidente la recidiva, deoarece calitatea de recidivist trebuie sa atraga tratamentul specific acestei forme de pluralitate.Tratamentul propus este mai putin sever decat cel care ar rezulta din aplicarea mai intai a dispozitiilor privind recidiva, sau pluralitatea intermediara pt fiecare infractiune in parte si apoi regulile concursului de infractiuni. Potrivit art. 43 alin 3 din Noul Cod Penal, cand, inainte ca pedeapsa anterioara sa fi fost executata, sau considerata ca executata, sunt savarsite mai multe infractiuni concurente, dintre care , cel putin una se afla in stare de recidiva, pedepsele stabilite se contopesc conform regulilor de la concursul de infractiuni, iar pedeapsa rezultata se adauga la pedeapsa anterioara neexecutata, ori la restul ramas neexecutat din aceasta. Daca prin insumarea pedepselor s-ar depasi cu mai mult de 10 ani maximul general al pedepsei inchisorii, iar pentru cel putin una dintre infractiunile savarsite, pedeapsa prevazuta de lege este inchisoarea de 20 de ani, sau mai mare, in locul pedepselor cu inchisoarea, se poate aplica pedeapsa detentiunii pe viata. In cazul recidivei postexecutorii nu mai poate fi aplicat acest model si pe cale de consecinta, neexistand o alta prevedere legala, pentru fiecare infractiune concurenta pedeapsa va fi stabilita intre limitele speciale majorate cu jumatate, dupa care pedepsele astfel aplicate vor fi contopite dupa regulile privind concursul de infractiuni.

Descoperirea ulterioara a starii de recidiva

Se refera la ipoteza in care o persoana a fost condamnata definitiv fara ca instanta sa fi avut la cunostinta faptul ca acea persoana este recidivista, astfel ca , la stabilirea pedepsei nu a tinut cont de starea recidivei in care se afla. Modificarea pedepsei poate avea loc numai daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele : Starea de recidiva sa fie descoperita ulterior nu se poate vorbi despre incidenta acestei conditii daca proba recidivei exista la dosarul cauzei deja. Descoperirea starii de recidiva sa aiba loc dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare. Starea de recidiva sa fi fost descoperita inainte ca pedeapsa pronuntata sa fi fost executata, sau considerata ca executata, ca efect al unei cauze care inlatura executarea pedepsei (gratierea totala, sau a restului de pedeapsa ori implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei.) Daca starea de recidiva a fost descoperita dupa executarea, sau gratierea pedepsei, ori dupa prescrierea acesteia, recalcularea pedepsei nu mai este posibila.

19

Pluralitatea intermediara
Exista atunci cand, dupa o condamnare definitiva a infractorului, pentru o infractiune savarsita anterior, acesta savarseste din nou o infractiune, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia, sau in stare de evadare si nu sunt intrunite conditiile prevazute pentru recidiva. Structura poate interveni in multe variante, dintre care fundamentale sunt 4 : 1.Condamnarea anterioara priveste o infractiune din culpa 2.Pedeapsa aplicata prin condamnarea anterioara este mai mica de 1 an, sau amenda 3.Infractiunea savarsita ulterior este din culpa 4.Pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea noua este de un an inchisoare, sau mai mica. Ele pot fi intalnite intr-o maniera combinata. Regimul sanctionator este identic cu cel de la concursul de infractiuni, astfel ca pedeapsa pentru noua infractiune si pedeapsa anterioara se contopesc potrivit dispozitiilor de la concursul de infractiuni. NB. Pluralitatea intermediara a devenit in conditiile noului Cod Penal, o cauza de agravare obligatorie a pedepsei, spre deosebire de actualul cod, care ii confera doar caracter de cauza facultativa de agravare a pedepsei, fiind sub acest aspect o lege mai favorabila.

20

Pedepsele complementare, accesorii si masurile de siguranta in caz de pluralitate de infractiuni

Noul Cod penal a adus o reglementare unitara pedepselor accesorii si masurilor de siguranta in cazul tuturor formelor de pluralitate de infractiuni, o asemenea reglementare existand in actualul Cod penal numai pentru pedepsele principale si masurile de siguranta si doar in cazul concursului de infractiuni la care se facea trimitere in cazul recidivei postcondamnatorii. In cazul in care numai pentru una dintre infractiunile comise s-a stabilit si o pedeapsa complementara, aceasta se aplica alaturi de pedeapsa principala. Daca s-au stabilit mai multe pedepse complementare, pedepse accesorii, sau masuri de siguranta, de natura diferita, sau chiar de aceeasi natura, dar cu continut diferit, acestea se aplica alaturi de pedeapsa principala, operand in acest caz sistemul cumulului pedepselor in toate cazurile de pluralitate de infractiuni. Daca s-au stabilit mai multe pedepse complementare, pedepse accesorii, sau masuri de siguranta de aceeasi natura, cu acelasi continut, in caz de concurs de infractiuni, sau de pluralitate intermediara, se aplica sistemul absorbtiei, deci se aplica cea mai grea dintre acestea. In caz de recidiva, indiferent ca este postcondamnatorie, sau postexecutorie, daca pe langa pedeapsa care constituie primul termen al recidivei a fost aplicata si o pedeapsa complementara de aceeasi natura, cu acelasi continut cu pedeapsa complementara aplicata pentru noua infractiune, se va aplica sistemul cumulului pedepselor, in sensul ca partea neexecutata din pedeapsa complementara anterioara se adauga la pedeapsa deja stabilita pentru noua infractiune. In cazul contopirii ulterioare a pedepselor principale aplicate pentru infractiuni concurente, partea din pedeapsa complementara executata pana la data contopirii pedepselor principale, se scade din durata pedepsei complementare aplicate pe langa pedeapsa rezultata.

21