Teste Criminologie 2020 2

UNIVERSITATEA de STAT din MOLDOVA
FACULTATEA de DREPT
DEPARTAMENTUL DREPT PENAL şi CRIMINOLOGIE
Test nr. 1
Pentru examenul scris la disciplina CRIMINOLOGIE
Ciclul I, Licenţă
Anul III-IV, Specialitatea Drept
Subiectul I: Formarea criminologiei ca ştiinţă

Activităţi de evaluare:
1.1. Definiţi noţiuni de criminologie. (3 puncte)
Etimologic, criminologia ca termen, derivă din latinescul "krimen" (crimă, delict, infracţiune) şi
grecescul "logos" - tradus prin (cuvânt, idee, ştiinţă, studiu). În acest sens, criminologia poate fi
definită ca o ştiinţă care studiază fenomenul infracţional în general (atât cauzele criminalităţii,
cât şi găsirea metodelor pentru înlăturarea lor).
Criminologia este știința socială, extrajuridică, ce studiază fenomentul criminalității în ansamblul
său sub aspectul stării, structurii și dinamicii sale, al cauzelor și condițiilor care-l determină și
favorizează, precum și modalitățile de profilaxie și combatere a acestui fenomen.
R. Garoffalo "Criminologia este ştiinţa complexă despre om care studiază cauzele şi remediile
comportării sale antisociale".
1.2. Argumentaţi premisele obiective ale apariţiei criminologiei. (5 puncte)
Premisele obiective ale apariției criminologiei sunt:
- Creșterea fenomenului criminal;
- Creșterea forței de producție;
- Dezvoltarea proprietății;
- Necesitatea organizării pe baze științifice a luptei împotriva criminalității.
1.3.Proiectaţi I-a etapă de constituire (evoluţie) a criminologiei ca ştiinţă:
C.Lombroso. (7 puncte)
Prima etapă o marchează activitatea lui Cesare Lombrozo (1835-1909), creatorul antropologiei
criminale, prin celebra lucrare "Omul delincvent" (1876). A fost fondator al Școlii Italiene
Pozitiviste de Criminologie. Este cunoscut pentru teoria pe care a elaborat-o în domeniul
criminologiei și care a avut la bază darwinismul social și pozitivismul lui Auguste Comte. Astfel,
el considera criminalul ca având înnăscută tendința spre infracțiune care poate fi observabilă în
cadrul trăsăturilor fizice ale feței. Ulterior, această teorie avea să fie contestată, fiind infirmată de
rezultatele științifice. În lucrarea sa „Omul delincvent” acesta susține că, a găsit imaginea,
modelul infractorului, descriindu-l ca pe o ființă predestinată să comită crime datorită unor
stigmate fizice și psihice înnăscute.
Subiectul II: Personalitatea infractorului

2.1. Identificaţi noţiunea şi conceptul de personalitate a infractorului. (3
puncte)
Noțiunea de personalitate a infractorului înțelegm ansamblul trăsăturilor
individuale biopsiho-socio-culturale, precum și totalitatea calităților sociale ale
omului, care, în corelație cu alte condiții impersonale, determină comiterea unei
fapte, prevăzute de legea penală.
Personalitatea infractorului este un concept criminologic complex care include două noţiuni: 1)
noţiunea psiho-socială de personalitate; 2) noţiunea juridico-penală de infractor.
Conceptele de personalitate a infractorului sunt:
- biologic: C. Lombroso, E. Kretschmer (teoria constituţiei predispozant delincvenţale), B. di
Tulio (teoria constituţiei delincvente), P. Iakobs (teoria cromozomului crimei);
- psihologic: : S. Freud (freudismul, bazat pe importanţa gîndirii inconştientului (id), a
conştientului (ego) şi supraconştientului (superego); A. Adler (teoria inferiorităţii, bazată pe
complexul de inferioritate), D. Abrahamsen (teoria privind rolul familiei în formarea
personalităţii); E. de Greef (teoria asentimentului, bazată pe criză şi starea psihică periculoasă);
F. Pinatel (teoria personalităţii criminale);
- sociologic: H. Mckay, C.R. Shaw, F. Thrasher (teoria ecologică); E. Sutherland (teoria
"asociaţiilor diferenţiate"); Th. Sellin (teoria "conflictului de cultură"); R. Merton (teoria anomiei
sociale);
2.2. Stabiliţi particularităţile psihice ale infractorului: temperamentul. (5
puncte)
Temperamentul constituie ansamblul de particularităţi ale psihicului, determinate şi condiţionate
de tipul de activitate nervoasă superioară a individului.
Deci, temperamentul este o dimensiune energetico-dinamică a personalităţii umane manifestată
în acţiuni şi comportamente.
De aici putem să creăm nişte portrete ale tipului de sistem nervos, acestea nefiind, însă, stricte: -
colericul - energic, impulsiv, agitat, plin de iniţiativă, nestăpînit, predispus spre agresivitate,
exagerare, crize nervoase, iritare; - sangvinul - activ, echilibrat în sentimente, expresiv plastic,
comunicativ, adaptiv, rezistent, echilibrat psihic în situaţii dificile, dar are dificultăţi în fixarea
scopurilor, menţinerea intereselor şi persistenţa în acţiuni şi sentimente; - flegmaticul – calm, cu
un echilibru afectiv, sentimente durabile, răbdător, capacităţi de muncă cu migală, atenţie,
prudenţă, înclinat spre rutină, indiferent la cele ce se întîmplă în jur, are o voinţă slabă, predispus
spre lenevie; - melancolicul – capacitate redusă de muncă, lipsit de rezistenţă, emotiv, foarte
prudent, dependent de grup, ordonat, capabil de a realiza activităţi migăloase, profund şi
temeinic în sentimente, în anumite circumstanţe nefavorabile poate deveni retras şi tensionat.
ntr-o formă pură temperamentul poate fi găsit la copiii în vîrstă de 10-12 ani, adică atunci cînd
încă nu s-a format capacitatea de reglare conştientă a comportamentului.
2.3. Estimaţi factorii ce contribuie la formarea personalităţii infractorului. (7
puncte)
Factorii ce contribuie la formarea personalității infractorului sunt:- înstrăinarea (alienarea); -
frustrarea; - inadaptarea; - învăţarea; - micromediul; - macromediul.
Înstrăinarea (alienarea) are loc atunci cînd individul se îndepărtează de modelul normativ
recunoscut şi acceptat ca normal, datorită dificultăţilor de integrare în sfera relaţiilor sociale. Ea
este, în acelaşi timp, etapa de tranziţie de la comportamentul social normal la comportamentul
antisocial. Starea de înstrăinare se poate exprima pe trepte şi etape: de la simple abateri şi
contestări nepermise de normele generale de convieţuire socială, pîna la diverse infracţiuni cu
diferite grade de periculozitate socială.
Frustrarea este o reacţie generală de nemulţumire a unor categorii de persoane. Starea de
frustrare apare şi se intensifică în condiţiile schimbărilor sociale, avînd un efect destabilizator şi
traumatizant şi pot conduce la modificarea personalităţii indivizilor. Cele mai frecvente cauze ale
frustrării sunt: eşecul, dezamăgirea, izolarea etc., toate ca urmare a fenomenelor de respingere,
de marginalizare socială, profesională şi individuală. Toate acestea reprezintă o reacţie generală
de nemulţumire.
Învăţarea comportamentului infracţional în cursul experienţei de viaţă a individului constituie
cea mai importantă cale de formare a personalităţii infractorului. Învăţarea comportamentului
deviant poate avea loc în mod progresiv, sub influenţa negativă a unor factori sociali şi
educaţionali care acţionează fie în cadrul microgrupului, fie prin abaterea treptată de la modelul
social unanim acceptat, datorită aceloraşi factori. Dintre multiplele forme de învăţare a
comportamentului infracţional evidenţiem: 1) familia; 2) şcoala; 3) locul de muncă (profesia); 4)
micromediul (mai ales grupul de anturaj); 5) macromediul (influenţa mediului social la nivel
global).
FACULTATEA de DREPT
CATEDRA DREPT PENAL şi CRIMINOLOGIE
Test nr. 2
Ciclul I, Licenţă

1.1.Definiţi noţiuni şi concepte ale obiectului criminologiei. (3 puncte)
Obiectul criminologiei are în vedere criminalitatea reală, cercetarea ştiinţifică încercând să surprindă dimensiunile
adevărate ale acestui fenomen. Prima încercare de a unifica obiectul criminologiei a fost întreprinsă încă la sfârşitul
sec. XIX de către juristul şi sociologul italian Enrico Ferri care a elaborat teoria multifactorială a criminalităţii.
Conform teoriei respective obiect al criminologiei este ansamblul factorilor exogeni şi endogeni care determină
criminalitatea. H. Mannheim susţine că, prin criminologie, în sens restrâns se subânţelege studiul crimei, iar în sens
larg, se includ penologia, metodele de prevenire a criminalităţii, de tratament şi resocializare a infractorilor. La
rândul său, J. Pinatel concepe obiectul de studiu al criminologiei în trei planuri: - cel al crimei - care se ocupă de
studiul actului criminal; - cel al criminalului - care studiază caracteristicile infractorilor şi factorii care au influenţat
formarea şi dezvoltarea personalităţii acestora; - cel al criminalităţii - care studiază ansamblul de acte criminale care
se produc pe un anumit teritoriu, într-o perioadă determinată de timp.
1.2.Argumentaţi fenomenul criminalităţii în lucrările socialiştilor utopiei

primitive. (5 puncte)
Socialiștii utopiei primitive sunt reprezentați de Thomas Morus și Thomaso Campanella.
Thomas Morus (1478-1535) a fost un gânditor umanist, executat pentru reformele sale
progresiste, în renumita sa lucrare despre insula imaginară ”Utopia”, vorbește despre cauzele
criminalității orânduirii feudale și protestează contra pedepsei cu moartea și pedepselor corporale
prevăzute de legile medievale ca remedii necesare apărării ordinii sociale. Referindu-se la
criminalitate, acesta arată că acest fenomen își are originea în proprietatea privată. Morus a arătat
că la originea criminalității medievale se află contradicțiile acestei epoci istorice și a condamnat
represiunea folosită de autorități în temeiul legilor celor puternici în perioada acumulării
primitive a capitalului.
Thomaso Campanella (1568-1639) în lucrarea sa ”Civitas Solis” și-a imaginat o societate care să
aibă la bază proprietatea comună, munca și repartizarea veniturilor după nevoie.
1.3.Proiectaţi ce-a dea II-a etapă de constituire (evoluţie) a criminologiei ca
ştiinţă: E.Ferri. (7 puncte)
A doua etapă este legată de activitatea lui Enrico Ferri (1856-1929) prin lucrarea "Sociologia
criminală" (1881). A fost discipol al lui Cesare Lombroso. Spre deosebire de
Lombroso, care accentua latura psihologică a minților criminalilor, Ferri s-a axat pe
studierea factorilor economici și sociali.
Respectiv, în lucrarea sa „sociologia criminală”, analizează rolul factorilor sociali în geneza
criminalității, motiv pentru care a fost considerat întemeietorul criminologiei sociologice.
Subiectul II: Importanţa studierii personalităţii infractorului

2.1.Identificaţi importanţa studierii personalităţii infractorului. (3 puncte)
Importanţa studierii personalităţii rezidă în principal în faptul că atât progresele omenirii, cât şi
regresele acesteia sunt determinate de oameni. De asemenea, importanţa studierii personalităţii
devine evidentă atunci când privim omul ca fiinţă socială prin excelenţă, deoarece indiferent de
profesia, locul de muncă, organizarea familială, mediul şi nivelul de trai, omul trăieşte printre alţi
oameni. Prin urmare, înţe legerea naturii personalităţii umane devine un factor esenţial atât în
cunoaşterea de sine, cât şi în cunoaşterea celorlalţi.
2.2. Stabiliţi particularităţile psihice ale infractorului: aptitudinile şi
caracterul. (5 puncte)
Caracterul este o totalitate a însuşirilor psihice şi morale ale individului uman manifestate în
comportamentul şi acţiunile sale, în atitudinile şi poziţia sa faţă de sine, faţă de alţii, faţă de
societate şi faţă de valorile unanim recunoscute ale acesteia. Caracterul este nucleul
personalităţii, unde se concentrează întreaga individualitate psihică şi morală a persoanei, iar
după cum trăsăturile caracterului se manifestă faţă de lumea înconjurătoare se disting caractere: -
extravertit (exteriorizat) şi - introvertit (interiorizat). La fel, în structura caracterului se disting
trăsături volitive: perseverenţă, hotărîre, independenţă, curaj, insistenţă sau nehotărîre,
dependenţă, încăpăţînare etc.
Aptitudinile reprezintă categoria însuşirilor psihice care determină capacitatea omului de a
realiza anumite performanţe în activitatea profesională. Aptitudinile pot fi: - înnăscute; -
dobîndite pe parcursul vieţii.
O altă clasificare a aptitudinilor ar fi cea în: - aptitudini elementare, ce ţin de formarea
reprezentărilor, ale gîndirii, imaginaţiei, voinţei, atenţiei etc. - aptitudini complexe – reuniuni ale
celor elementare: capacitatea de acumulare a cunoştinţelor, inteligenţa, spiritul de observaţie.
La rîndul lor, aptitudinile complexe pot fi: - generale – utile în toate domeniile, fiind
caracteristice majorităţii indivizilor; - speciale – se manifestă doar la anumiţi indivizi umani în
domenii restrînse de activitate: scriitori, pictori, muzicieni etc. Acestea sunt aptitudini creative
(talent), indivizii posedînd viziuni noi, creative, neobişnuite.
2.3. Estimaţi rolul alienării şi frustrării în formarea personalităţii
infractorului. (7 puncte)
Înstrăinarea (alienarea) are loc atunci cînd individul se îndepărtează de modelul normativ
recunoscut şi acceptat ca normal, datorită dificultăţilor de integrare în sfera relaţiilor sociale. Ea
este, în acelaşi timp, etapa de tranziţie de la comportamentul social normal la comportamentul
antisocial. Starea de înstrăinare se poate exprima pe trepte şi etape: de la simple abateri şi
contestări nepermise de normele generale de convieţuire socială, pîna la diverse infracţiuni cu
diferite grade de periculozitate socială.
Frustrarea este o reacţie generală de nemulţumire a unor categorii de persoane. Starea de
frustrare apare şi se intensifică în condiţiile schimbărilor sociale, avînd un efect destabilizator şi
traumatizant şi pot conduce la modificarea personalităţii indivizilor. Cele mai frecvente cauze ale
frustrării sunt: eşecul, dezamăgirea, izolarea etc., toate ca urmare a fenomenelor de respingere,
de marginalizare socială, profesională şi individuală. Toate acestea reprezintă o reacţie generală
de nemulţumire.
FACULTATEA de DREPT
Test nr. 3
Ciclul I, Licenţă
Subiectul I: Istoricul criminologiei

1.1.Definiţi noţiuni de criminologie. (3 puncte)
Etimologic, criminologia ca termen, derivă din latinescul "krimen" (crimă, delict, infracţiune) şi
grecescul "logos" - tradus prin (cuvânt, idee, ştiinţă, studiu). În acest sens, criminologia poate fi
definită ca o ştiinţă care studiază fenomenul infracţional în general (atât cauzele criminalităţii,
cât şi găsirea metodelor pentru înlăturarea lor).
Criminologia este știința socială, extrajuridică, ce studiază fenomentul criminalității în ansamblul
său sub aspectul stării, structurii și dinamicii sale, al cauzelor și condițiilor care-l determină și
favorizează, precum și modalitățile de profilaxie și combatere a acestui fenomen.
R. Garoffalo "Criminologia este ştiinţa complexă despre om care studiază cauzele şi remediile
comportării sale antisociale".
1.2.Argumentaţi fenomenul criminalităţii în operele iluminiştilor. (5 puncte)
Sub inflența iluminiștilor, criminologia a început să se constituie ca o preocupare distinctă a
spiritului uman. Acest fapt se datorează celebrilor gânditori ca: F.Bacon, J.Looke, Rousseau,
Montesquieu, Lamartine, Cesare Beccaria, etc.
F.Bacon în lucrarea sa „Novumorganonum” arată că, știința este putere; oamenii nu pot stăpâni
natura decât supunându-se legilor ei; a cunoaște cu adevărat înseamnă a cunoaște prin cauze.
Montesquieu în lucrarea sa „ De l’Esprit des Lois” este consacrată criticii feudale în condițiile
afirmării orânduirii capitaliste. În viziunea lui Montesquieu, sarcina principală a omului de
știință este să determine principiile generale obiective pe care se situează pentru a studia rațional
evenimentele, oamenii și lucrurile.
Un prim principiu definitoriu se găsește în doctrina lui Montesquieu în prelungirea teoriei
separațiunii puterilor în stat, puterea judecătorească fiind chemată să aplice legea, nu s-o creeze.
Un al doilea principiu constă în aceea că legile penale speciale nu sunt eterne sau absolute, ci
relative, acestea fiind limitate în acțiunea lor asupra criminalității în timp și spațiu geografic. Al
treilea principiu constă în, fecărei categorii de crimă trebuie să-i corespundă penalități pe măsura
gradului de pericol social. Al patrulea principiu ar trebui să domine securitatea societății contra
criminalității și anume: legea statului nu trebuie să provoace înfricoșarea oamenilor, ba chiar să
admită din partea cetățenilor o iertare față de infractori.
1.3.Proiectaţi ce-a dea III-a etapă de constituire (evoluţie) a criminologiei ca
ştiinţă: R.Garofalo. (7 puncte)
A treia etapă este marcată de activitatea magistratului Raffaelo Garofalo (1851-1934), a cărui
celebră lucrare întitualtă „Criminologia” (1885). Autorul încearcă să depășească granițele cu
care se confruntă criminologia în secolul al XIX-lea. Anume anul 1885 a fost considerat de
către majoritatea criminologilor ca reprezentând moemntul nașterii criminologiei ca știință.
2.1.Identificaţi coordonatele bio-psiho-sociale ale personalităţii infractorului.
(3 puncte)
Acestea sunt: vârsta, sexul, temperamentul, caracterul, aptitudinile, inteligența,
deficiențele, tulburările și bolile psihice.
2.2. Stabiliţi particularităţile psihice ale infractorului: bolile psihice. (5
puncte)
bolile psihice ale infractorului se pot clasifica în: 1) nevroze; 2) psihopatii; 3) psihoze.
1) Nevrozele sunt tulburări sau reacţii variate, cu caracter funcţional, relativ uşoare şi reversibile, manifestate
prin suferinţe şi conflicte intrapsihice despre care bolnavul este conştient. În general, nevrozele nu
constituie un factor criminogen, dar fiind însoţite de stări de anxietate pot conduce la unele conduite sociale
agresive. Spre exemplu, hiperemotivitatea prin prisma nevrozei fricii, poate duce la fuga de la locul
accidentului.
2) Psihopatiile (“psyche” – suflet şi “pathos” – boală) sunt deficienţe de natură psihică ce constau în tulburări
de adaptare familială şi socio-profesională. Psihopaţii îşi păstrează în întregime capacitatea de cunoaştere,
nu sunt exoneraţi de răspunderea şi pedeapsa penală, dar prezintă o serie de atitudini structurate anormal,
fapt ce îi determină la conduite antisociale. Psihopatiile pot să se manifeste prin impulsivitate, instabilitate,
încăpăţînare, înclinaţie spre perversiune, toxicomanie.
3) Psihozele reprezintă cele mai grave afecţiuni psihice cu caracter ireversibil şi exclud starea de
responsabilitate a persoanei. Faţă de aceste persoane nu se aplică pedeapsa penală, ci măsuri de siguranţă.
Bolnavul îşi pierde conştiinţa propriei existenţe, raportul cu sinele, cu cei din jur, cu întreaga lume reală. El
se poate identifica cu diverse personalităţi, ca Napoleon, Cezar etc. Psihopaticii nu-şi înţeleg starea în care
se află, nu pot aprecia real situaţiile zi-de-zi, nu pot stabili relaţii cu cei din jur. Unele dintre ele pot trece
neobservate, spre exemplu, paranoia, care, însă, evoluînd, creează adevăraţi despoţi sau tirani (Hitler,
Stalin). Cele mai grave omoruri în serie, omoruri sadice sunt comise de schizofrenici şi epileptici.
2.3. Estimaţi componentele mediului psiho-social care exercită influenţă asupra

formării personalităţii infractorului. (7 puncte)
În criminologie s-au făcut multiple cercetări vizînd relaţiile sociale, viaţa socială şi grupul social în care se găseşte
criminalul. Din aceste concepte rezultă că socializarea este unul din principalele mecanisme de formare a
personalităţii. Socializarea este un proces de însuşire şi interiorizare a normelor şi valorilor sociale, a modelelor de
comportament de către individul uman, care devine membru al unei comunităţi sau al unui grup social. Deci,
socializarea este condiţia primordială în formarea şi afirmarea personalităţii.
Barem de notare
Nota Punctaj maxim
5 6-8
6 9-11
7 12-18
8 19-25
9 26-28
10 29-30
5 noiembrie 2020 Examinator_______________

FACULTATEA de DREPT
Test nr. 4
Ciclul I, Licenţă
Subiectul I: Originile criminologiei

1.1.Definiţi noţiuni clasice şi contemporane de criminologie. (3 puncte)
1.2.Argumentaţi fenomenul criminalităţii în operele socialiştilor utopiei tîrzii. (5
puncte)
1.3.Proiectaţi evoluţia criminologiei ştiinţifice. (7 puncte)

2.1.Identificaţi vîrsta infractorului în sens juridico-penal şi criminologic. (3 puncte)
2.2. Stabiliţi corelaţia dintre criminalitate şi nivelul de instruire şi educaţie. (5
puncte)
2.3. Estimaţi influenţa familiei şi a micromediului social în formarea personalităţii
Barem de notare
Nota Punctaj maxim
5 6-8
6 9-11
7 12-18
8 19-25
9 26-28
10 29-30

FACULTATEA de DREPT
Test nr. 5
Ciclul I, Licenţă
Subiectul I: Gîndirea lumii antice asupra criminalităţii

1.1. Relataţi formele de limitare ale răzbunării. (3 puncte)
1.2. Argumentaţi problema fenomenului criminalităţii în concepţiile lui Socrate. (5
puncte)
1.3. Estimaţi influenţa creştinismului în lupta împotriva criminalităţii. (7 puncte)
Subiectul II: Fenomenologia criminalităţii

2.1. Reproduceţi noţiuni de criminalitate. (3 puncte)
2.2. Determinaţi trăsăturile criminalităţii. (5 puncte)
2.3. Evaluaţi starea criminalităţii. (7 puncte)
Barem de notare
Nota Punctaj maxim
5 6-8
6 9-11
7 12-18
8 19-25
9 26-28
10 29-30

FACULTATEA de DREPT
Test nr. 6
Ciclul I, Licenţă
Subiectul I: Concepţii clasice asupra criminalităţii

1.1. Relataţi evoluţia răzbunării private nelimitată în răzbunarea limitată. (3
puncte)
1.2. Argumentaţi problema fenomenului criminalităţii în concepţiile lui Platon. (5
puncte)
1.3. Estimaţi influenţa iudaismului în lupta împotriva criminalităţii. (7 puncte)

2.1. Reproduceţi conceptele operaţionale în criminologie. (3 puncte)
2.2. Argumentaţi caracterul evolutiv al criminalităţii. (5 puncte)
2.3. Evaluaţi structura criminalităţii. (7 puncte)
Barem de notare
Nota Punctaj maxim
5 6-8
6 9-11
7 12-18
8 19-25
9 26-28
10 29-30

FACULTATEA de DREPT
Test nr. 7
Ciclul I, Licenţă
Subiectul I: Concepţii şi teorii clasice asupra criminalităţii

1.1. Relataţi caracterul teocratic al justiţiei penale („Răzbunarea divină”) în statele
antice. (3 puncte)
1.2. Argumentaţi fenomenul criminalităţii în concepţiile lui Aristotel. (5 puncte)
1.3. Estimaţi influenţa religiilor politeiste în lupta împotriva criminalităţii. (7
puncte)
2.1. Reproduceţi concepte de criminalitate. (3 puncte)
2.2. Argumentaţi caracterul social de masă al criminalităţii. (5 puncte)
2.3. Evaluaţi dinamica criminalităţii. (7 puncte)
Barem de notare
Nota Punctaj maxim
5 6-8
6 9-11
7 12-18
8 19-25
9 26-28
10 29-30

FACULTATEA de DREPT
Test nr. 8
Ciclul I, Licenţă
Subiectul I: Obiectul de studiu al criminologiei

1.1. Definiţi noţiuni şi concepţii privind obiectul criminologiei. (3 puncte)
1.2. Determinaţi legăturile criminologiei cu alte discipline juridice. (5 puncte)
1.3. Formulaţi metoda şi tehnica observării în cercetarea criminologică. (7 puncte)
Subiectul II: Victima infracţiunii

2.1. Definiţi noţiuni de victimologie criminologică. (3 puncte)
2.2. Comparaţi victima infracţiunii în sens criminologic, sociologic şi juridico-
penal. (5 puncte)
2.3. Propuneţi măsuri de profilaxie victimologică. (7 puncte)
Barem de notare
Nota Punctaj maxim
5 6-8
6 9-11
7 12-18
8 19-25
9 26-28
10 29-30

FACULTATEA de DREPT
Test nr. 9
Ciclul I, Licenţă
Subiectul I: Obiectul şi legăturile cercetării criminologiei

1.1. Definiţi aspectele fenomenologice ale criminalităţii. (3 puncte)
1.2. Determinaţi legăturile criminologiei cu alte discipline nejuridice. (5 puncte)
1.3. Formulaţi metoda şi tehnica experimentală în cercetarea criminologică. (7
puncte)
Subiectul II: Victimologia criminologică

2.1. Definiţi istoricul apariţiei şi constituirii victimologiei ca ştiinţă. (3 puncte)
2.2. Determinaţi criteriile şi sistemele de clasificare ale victimelor. (5 puncte)
2.3. Elaboraţi măsuri de profilaxie victimologică. (7 puncte)
Barem de notare
Nota Punctaj maxim
5 6-8
6 9-11
7 12-18
8 19-25
9 26-28
10 29-30

FACULTATEA de DREPT
Test nr. 10
Ciclul I, Licenţă
Subiectul I: Teorii contemporane asupra criminalităţii

1.1. Descrieţi orientările contemporane bioantropologice asupra criminalităţii. (3
puncte)
1.2. Demonstraţi teoria constituţiei predispozant delincvenţiale. (5 puncte)
1.3. Selectaţi şi autoevaluaţi cea mai importantă teorie contemporană de orientare
sociologică. (7 puncte)
Subiectul II: Cauzalitatea criminalităţii
2.1. Descrieţi problematica clasificării factorilor criminogeni. (3 puncte)
2.2. Demonstraţi factorii criminogeni demografici. ( 5 puncte)
2.3. Estimaţi influenţa factorilor economici asupra criminalităţii. (7 puncte)
Barem de notare
Nota Punctaj maxim
5 6-8
6 9-11
7 12-18
8 19-25
9 26-28
10 29-30
FACULTATEA de DREPT
Test nr. 11
Ciclul I, Licenţă

1.1. Descrieţi legea termică şi legea saturaţiei în criminologie. (3 puncte)
1.2. Clasificaţi premisele apariţiei şcolii pozitiviste italiene. (5 puncte)
1.3. Autoevaluaţi rolul şcolii sociologice a lui Emile Durkheim. (7 puncte)
Subiectul II: Criminalitatea organizată

2.1. Definiţi conceptul juridico-penal de grup criminal organizat. (3 puncte)
2.2. Clasificaţi şi comparaţi organizaţiile criminale de tip mafiot. (5 puncte)
2.3. Recomandaţi soluţii de luptă împotriva organizaţiilor criminale. (7 puncte)
Barem de notare
Nota Punctaj maxim
5 6-8
6 9-11
7 12-18
8 19-25
9 26-28
10 29-30

FACULTATEA de DREPT
Test nr. 12
Ciclul I, Licenţă

1.1. Reproduceţi gîndirea criminologică din Roma Antică. (3 puncte)
1.2. Demonstraţi rolul şcolii clasice sau beccariene în constituirea principiilor
fundamentale de drept penal. (5 puncte)
1.3. Evaluaţi criminalitatea în Moldova şi Ţara Românească. (7 puncte)
Subiectul II: Reacţia socială faţă de infracţionism

2.1. Identificaţi bazele istorice ale reacţiei sociale antiinfracţionale. (3 puncte)
2.2. Comparaţi tendinţele moderne în politica penală. (5 puncte)
2.3. Evaluaţi modelul represiv de reacţie socială împotriva criminalităţii. (7 puncte)
Barem de notare
Nota Punctaj maxim
5 6-8
6 9-11
7 12-18
8 19-25
9 26-28
10 29-30

FACULTATEA de DREPT
Test nr. 13
Ciclul I, Licenţă
Subiectul I: Teorii de orientare psihologică

1.1. Definiţi noţiuni de psihanaliză. (3 puncte)
1.2. Demonstraţi teoria personalităţii criminale a lui Jean Pinatel. (5 puncte)
1.3. Evaluaţi teoriile lui Alfred Adler şi Etienne de Greef. (7 puncte)

2.1. Identificaţi vinovăţia victimei în cauzalitatea criminalităţii. (3 puncte)
2.2. Clasificaţi situaţiile victimogene după comportamentul victimei. (5 puncte)
2.3. Proiectaţi raportul „infractor-victimă”. ( 7 puncte)
Barem de notare
Nota Punctaj maxim
5 6-8
6 9-11
7 12-18
8 19-25
9 26-28
10 29-30

FACULTATEA de DREPT
Test nr. 14
Ciclul I, Licenţă
Subiectul I: Teorii clasice asupra criminalităţii

1.1. Descrieţi şcoala mediului social şi şcoala interpsihologică. (3 puncte)
1.2. Argumentaţi tezele şcolii sociologice a lui Emile Durkheim. (5 puncte)
1.3. Formulaţi rolul lui C.Lombroso în constituirea criminologiei ca ştiinţă. (7
puncte)
2.1. Reproduceţi criteriile de clasificare şi tipologie a victimelor. (3 puncte)
2.2. Stabiliţi personalitatea şi comportamentul victimei în mecanismul actului
infracţional. (5 puncte)
2.3.Elaboraţi direcţiile principale ale activităţii subiecţilor prevenirii victimologice.
(7 puncte)
Barem de notare
Nota Punctaj maxim
5 6-8
6 9-11
7 12-18
8 19-25
9 26-28
10 29-30

FACULTATEA de DREPT
Test nr. 15
Ciclul I, Licenţă
Subiectul I: Teorii şi concepţii clasice asupra criminalităţii

1.1. Descrieţi şcoala sociologică franceză (şcoala lioneză). (3 puncte)
1.2. Argumentaţi tezele şcolii clasice sau beccariene. (5 puncte)
1.3. Formulaţi rolul lui E.Ferri în constituirea criminologiei ca ştiinţă. (7 puncte)

2.1. Reproduceţi definiţiile criminologice de victimă a infracţiunii. (3 puncte)
2.2. Stabiliţi modalităţile comportamentului victimei. (5 puncte)
2.3.Elaboraţi direcţiile de activitate a subiecţilor prevenirii victimologice. (7
puncte)
Barem de notare
Nota Punctaj maxim
5 6-8
6 9-11
7 12-18
8 19-25
9 26-28
10 29-30

FACULTATEA de DREPT
Test nr. 16
Ciclul I, Licenţă
Subiectul I: Metodologia cercetării criminologice

1.1. Definiţi noţiuni de metodă şi tehnică de investigare criminologică. (3 puncte)
1.2. Determinaţi metodologia cercetării criminologice. (5 puncte)
1.3.Evaluaţi metoda şi tehnica tipologică şi comparativă de investigare
criminologică. (7 puncte)

2.1. Descrieţi trăsăturile individuale ale infractorului: vîrsta şi sexul. (3 puncte)
2.2. Argumentaţi caracteristicile, scopul, funcţiile şi influenţa pedepsei asupra
personalităţii infractorului. (5 puncte)
2.3. Elaboraţi clasificări şi tipologii ale infractorului. (7 puncte)
Barem de notare
Nota Punctaj maxim
5 6-8
6 9-11
7 12-18
8 19-25
9 26-28
10 29-30

FACULTATEA de DREPT
Test nr. 17
Ciclul I, Licenţă

1.1. Relataţi şcoala cartografică (geografică). (3 puncte)
1.2. Comparaţi teoriile din cadrul curentului psihologic clasic: asociaţionismul şi
behaviorismul. (5 puncte)
1.3. Evaluaţi rolul freudismului şi a doctrinei psihanalitice în criminologie. (7
puncte)

2.1. Definiţi concepte de criminalitate. (3 puncte)
2.2. Stabiliţi problematica clasificării factorilor criminogeni. (5 puncte)
2.3. Evaluaţi factorii criminogeni politici. (7 puncte)
Barem de notare
Nota Punctaj maxim
5 6-8
6 9-11
7 12-18
8 19-25
9 26-28
10 29-30

FACULTATEA de DREPT
Test nr. 18
Ciclul I, Licenţă

1.1. Relataţi fenomenul criminalităţii în opera lui Montesquieu. (3 puncte)
1.2. Argumentaţi rolul codificărilor lui Hammurabi şi Bilalama în constituirea
criminologiei. (5 puncte)
1.3. Evaluaţi aspectele fenomenologice ale criminalităţii: criminalitatea ca
fenomen social şi victima infracţiunii. (7 puncte)
Subiectul II: Teorii criminologice contemporane de orientare
bioantropologică
2.1. Relataţi teoria inadaptării sociale. (3 puncte)
2.2. Comparaţi teoria constituţiei predispozant delincvenţiale şi teoria constituţiei
delincvente. (5 puncte)
2.3. Autoevaluaţi importanţa criminologiei clinice în tratamentul infractorului. (7
puncte)
Barem de notare
Nota Punctaj maxim
5 6-8
6 9-11
7 12-18
8 19-25
9 26-28
10 29-30

FACULTATEA de DREPT
Test nr. 19
Ciclul I, Licenţă

1.1. Relataţi fenomenul criminalităţii în opera lui Enrico Ferri. (3 puncte)
1.2. Argumentaţi rolul Legilor lui Manu şi Legii celor XII Table în constituirea
criminologiei. (5 puncte)
1.3.Evaluaţi aspectele fenomenologice ale criminalităţii: personalitatea
Subiectul II: Teorii criminologice contemporane

2.1. Relataţi teoria marxistă. (3 puncte)
2.2.Comparaţi teoria anomiei sociale şi teoria apartenenţei sociale. (5 puncte)
2.3. Autoevaluaţi rolul teoriei „apărării sociale”. (7 puncte)
Barem de notare
Nota Punctaj maxim
5 6-8
6 9-11
7 12-18
8 19-25
9 26-28
10 29-30

FACULTATEA de DREPT
Test nr. 20
Ciclul I, Licenţă
Subiectul I: Teorii contemporane de orientare psihologică

1.1. Definiţi testele de personalitate. (3 puncte)
1.2. Argumentaţi teoria lui Etienne de Greef. (5 puncte)
1.3. Evaluaţi teoria lui David Abrahamsen. (7 puncte)

2.1. Relataţi semnificaţiile şi gradul de orientare antisocială a personalităţii
2.2. Determinaţi personalitatea şi situaţia concretă de viaţă (situaţia
preinfracţională). (5 puncte)
2.3. Evaluaţi personalitatea infractorului recidivist. (7 puncte)
Barem de notare
Nota Punctaj maxim
5 6-8
6 9-11
7 12-18
8 19-25
9 26-28
10 29-30

FACULTATEA de DREPT
Test nr. 21
Ciclul I, Licenţă

1.1. Descrieţi istoricul şi originile criminologiei. (3 puncte)
1.2. Demonstraţi unitatea şi deosebirea între gîndirea criminologică din Roma
Antică şi Grecia Antică. (5 puncte)
1.3. Proiectaţi funcţia descriptivă. (7 puncte)
Subiectul II: Teorii contemporane de orientare sociologică
2.1. Definiţi teoria ecologică. (3 puncte)
2.2. Comparaţi teoria „asociaţiilor diferenţiate” şi teoria „conflictului de culturi”.
(5 puncte)
2.3. Autoevaluaţi rolul teoriei rezistenţei la frustrare. (7 puncte)
Barem de notare
Nota Punctaj maxim
5 6-8
6 9-11
7 12-18
8 19-25
9 26-28
10 29-30

FACULTATEA de DREPT
Test nr. 22
Ciclul I, Licenţă
Subiectul I: Scopul şi funcţiile cercetării criminologice

1.1. Definiţi scopul general al criminologiei. (3 puncte)
1.2. Argumentaţi investigarea fenomenului criminalităţii. (5 puncte)
1.3. Proiectaţi funcţia explicativă. (7 puncte)

2.1. Relataţi viziunea sistemică în criminologie şi conceptele operaţionale. (3
puncte)
2.2. Stabiliţi evaluarea criminalităţii. (5 puncte)
2.3. Evaluaţi criminalitatea din alte ţări şi tendinţele acesteia. (7 puncte)
Barem de notare
Nota Punctaj maxim
5 6-8
6 9-11
7 12-18
8 19-25
9 26-28
10 29-30

FACULTATEA de DREPT
Test nr. 23
Ciclul I, Licenţă
Subiectul I: Scopul şi funcţiile cercetării criminologice

1.1. Definiţi scopul imediat al criminologiei. (3 puncte)
1.2. Stabiliţi legătura criminologiei cu dreptul penal şi politica penală. (5 puncte)
1.3. Proiectaţi funcţia predictivă. (7 puncte)

2.1. Definiţi sensurile noţiunii de criminalitate. (3 puncte)
2.2. Stabiliţi structura criminalităţii. (5 puncte)
2.3. Autoevaluaţi starea, structura şi dinamica criminalităţii din alte ţări. (7 puncte)
Barem de notare
Nota Punctaj maxim
5 6-8
6 9-11
7 12-18
8 19-25
9 26-28
10 29-30

FACULTATEA de DREPT
Test nr. 24
Ciclul I, Licenţă

1.1. Relataţi fenomenul criminalităţii în opera lui G. Tard. (3 puncte)
1.2. Argumentaţi rolul codificării lui Moise în lupta împotriva criminalităţii. (5
puncte)
1.3.Evaluaţi aspectele fenomenologice ale criminalităţii: reacţia socială
antiinfracţională. (7 puncte)
Subiectul II: Cauzalitatea criminalităţii
2.1. Descrieţi dificultatea clasificării factorilor criminogeni. (3 puncte)
2.2. Demonstraţi factorii criminogeni geografici. (5 puncte)
2.3. Estimaţi influenţa factorilor socio-culturali asupra criminalităţii. (7 puncte)
Barem de notare
Nota Punctaj maxim
5 6-8
6 9-11
7 12-18
8 19-25
9 26-28
10 29-30

FACULTATEA de DREPT
Test nr. 25
Ciclul I, Licenţă

1.1. Descrieţi ordonanţele regale egiptene. (3 puncte)
1.2. Argumentaţi importanţa criminologiei ca ştiinţă. (5 puncte)
1.3. Proiectaţi funcţia profilactică. (7 puncte)
Subiectul II: Criminologie preventivă
2.1. Definiţi modele de prevenire a criminalităţii. (3 puncte)
2.2. Comparaţi prevenirea primară şi secundară a criminalităţii. (5 puncte)
2.3. Elaboraţi programe de prevenire a criminalităţii. (7 puncte)
Barem de notare
Nota Punctaj maxim
5 6-8
6 9-11
7 12-18
8 19-25
9 26-28
10 29-30

FACULTATEA de DREPT
Test nr. 26
Ciclul I, Licenţă
Subiectul I: Personalitatea infractorului

1.1. Relataţi clasificări a criminalităţii recidive. (3 puncte)
1.2. Argumentaţi tipurile recidivei. (5 puncte)
1.3. Proiectaţi structura criminalităţii recidive. (7 puncte)
Subiectul II: Resocializarea infractorului

2.1. Descrieţi noţiuni şi concepte de resocializare a infractorului. (3 puncte)
2.2. Clasificaţi metodele resocializării. (5 puncte)
2.3. Evaluaţi factorii şi etapele resocializării. (7 puncte)
Barem de notare
Nota Punctaj maxim
5 6-8
6 9-11
7 12-18
8 19-25
9 26-28
10 29-30

FACULTATEA de DREPT
Test nr. 27
Ciclul I, Licenţă

1.1. Relataţi structura psihicului uman în concepţia lui S. Freud. (3 puncte)
1.2. Clasificaţi căile de rezolvare a conflictelor în psihanaliză. (5 puncte)
1.3. Estimaţi rolul psihanalizei în societăţile occidentale. (7 puncte)

2.1. Definiţi diagnosticul criminologic. (3 puncte)
2.2. Argumentaţi problemele legate de resocializarea infractorului în timpul
executării pedepsei penale. (5 puncte)
2.3. Evaluaţi etapele diagnosticului criminologic. (7 puncte)
Barem de notare
Nota Punctaj maxim
5 6-8
6 9-11
7 12-18
8 19-25
9 26-28
10 29-30

FACULTATEA de DREPT
Test nr. 28
Ciclul I, Licenţă

1.1. Relataţi criminologia generală şi specială. (3 puncte)
1.2. Argumentaţi rolul criminologiei clinice. (5 puncte)
1.3. Proiectaţi ramurile criminologiei. (7 puncte)

2.1. Definiţi prognosticul social. (3 puncte)
2.2. Argumentaţi problemele legate de resocializarea infractorului în perioada
post-privativă de libertate. (5 puncte)
2.3. Evaluaţi tratamentul de resocializare a infractorului. (7 puncte)
Barem de notare
Nota Punctaj maxim
5 6-8
6 9-11
7 12-18
8 19-25
9 26-28
10 29-30

FACULTATEA de DREPT
Test nr. 29
Ciclul I, Licenţă
Subiectul I: Personalitatea infractorului

1.1. Definiţi noţiunea de recidivă în sens juridico-penal şi criminologic. (3
puncte)
1.2. Determinaţi portretul psihologic şi criminologic al recidivistului. (5 puncte)
1.3. Estimaţi particularităţile specifice ale infractorului recidivist. (7 puncte)
2.1. Definiţi categoriile de infractori care-şi execută pedeapsa privativă de
libertate. (3 puncte)
2.2. Argumentaţi psihologia privării de libertate şi a resocializării infractorului. (5
puncte)
2.3. Formulaţi metode şi tehnici de resocializare a infractorului. (7 puncte)
Barem de notare
Nota Punctaj maxim
5 6-8
6 9-11
7 12-18
8 19-25
9 26-28
10 29-30

FACULTATEA de DREPT
Test nr. 30
Ciclul I, Licenţă
Subiectul I: Reacţia socială faţă de infracţionism

1.1. Definiţi concepte şi teorii ale originii dreptului. (3 puncte)
Dreptul este o creaţie a raţiunii umane, fiind pus, în fiecare ţară, în dependenţă de voinţa legiuitorului. Zis altfel,
legea este izvorul dreptului. Ea, legea, improvizează, perfecţionează, stabileşte dreptul. La rândul său, G. Hugo
ajunge la concluzia că originea dreptului este identică cu cea a limbii. Dreptul s-a format, ca şi limba vorbită, printr-
o serie de transformări, dezvoltându-se progresiv. Anume necesităţile şi uzanţele popoarelor sunt adevăratele cauze
care au format încetul cu încetul dreptul. Aşadar, dreptul este un produs istoric. În concepţia lui Thibaut şi Savigny,
dreptul rezultă din necesităţile (trebuinţele) vieţii popoarelor; dreptul este un produs al spiritului poporului, un
rezultat al vieţii sociale. Un continuator al acestei teze este George Frideric Puchta, care susţine că voinţa (spiritul)
poporului este o entitate independentă şi suverană. Anume acest suflet colectiv, această entitate psihică este întâia
cauză a dreptului. Potrivit acestei teorii, dreptul purcede din spiritul colectiv ca o plantă din sămânţa sa.
1.2. Argumentaţi evoluţia modelelor de reacţie socială împotriva criminalităţii.

(5 puncte)
Încă din cele mai vechi timpuri se acţiona contra omului infractor şi a celui care prin fapta sa aducea atingere altei
persoane. Astfel, când un membru al unui asemenea grup social (familie, gintă, hoardă, trib etc.) comitea un rău de
orice natură unui membru al altui grup social de acelaşi fel, „familia” agresorului suporta răzbunarea. Răzbunarea
avea un caracter colectiv, ceea ce însemna că grupul social din care făcea parte agresorul răspundea pentru faptele
acestuia în măsură totală. În acelaşi timp, răzbunarea avea un caracter nelimitat.
Mecanismul autoapărării este caracteristic tuturor fiinţelor vii. Iniţial el era întrebuinţat pentru apărarea de atacuri,
care în societatea primitivă constituiau o normă, ca mai târziu, în etapa de asociere, să capete un caracter de
interdicţie.
O nouă etapă în dezvoltarea mecanismelor de reacţie socială a fost determinată de: - apariţia „răzbunării sângelui”; -
consolidarea şi centralizarea puterii conducătorului.
Răzbunarea sângelui fiind un mecanism primitiv al reacţiei sociale, a creat posibilitatea unor acţiuni mai eficiente
asupra fenomenului criminalităţii: are loc lărgirea dimensional-temporală a conflictului, implicarea unui număr
considerabil de persoane, ceea ce, în ansamblu, conduce la minimalizarea şi chiar stoparea exceselor.
Paralel cu „răzbunarea sângelui” are loc consolidarea şi centralizarea puterii conducătorului. Cu trecerea timpului,
puterea conducătorului devine mai diversă comparativ cu „răzbunarea sângelui”, care se baza numai pe omor.
Puterea şi autoritatea conducătorului încep să contribuie la sporirea eficienţei măsurilor de reacţie socială şi la
concordarea mărimii pedepsei aplicate cu fapta comisă. Aşa, paralel cu pedeapsa capitală apar pedepsele represive şi
patrimoniale. Anume „răzbunarea sângelui” şi represiunea din partea conducătorului grupului social au permis
scoaterea omenirii din barbarie şi haos.
Un rol deosebit în evoluţia modelelor de reacţie socială împotriva criminalităţii au avut filozofii lumii antice, care s-
au preocupat de criminalitate şi de posibilităţile combaterii ei. Operele literare şi filozofice din Grecia, Roma, China
şi India antice, care au tratat crima, criminalul şi reacţia socială faţă de aceste fenomene, au servit drept bază pentru
apariţia criminologiei contemporane.
1.3. Formulaţi modelul preventiv. (7 puncte)

Cel mai important „punct de sprijin” în apariţia noilor modele de reacţie socială de infracţionism, mai ales în apariţia
modelului preventiv a jucat Tratatul despre delicte şi pedepse al lui Cesare Beccaria.
Toate ideile lui C. Beccaria ar putea fi sistematizate în felul următor:
1) principiul legalităţii – presupune o codificare riguroasă a infracţiunilor şi pedepselor; este, deci, necesară
elaborarea unor legi scrise, clare şi accesibile;
2) caracterul retributiv al pedepsei – presupune existenţa unei proporţionalităţi între infracţiunea comisă şi
pedeapsa aplicată ulterior;
3) caracterul echitabil al pedepsei
4) principiul umanismului – expus de C. Beccaria prin faptul că pedeapsa nu trebuie să urmărească provocarea
de chinuri şi suferinţe vinovatului;
5) desfiinţarea torturii;
6) desfiinţarea pedepsei cu moartea – C. Beccaria consideră că nu este nici necesară, nici utilă;
7) necesitatea prevenirii crimelor.
La rândul său, sistemul preventiv de combatere a criminalităţii are o putere limitată, de aceea acesta trebuie să pună
accentul pe unele măsuri sociojuridice, definite de E. Ferri substitutive penale. Printre aceste măsuri se înscriu:
îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi trai; reducerea timpului de muncă; salarizarea decentă; iluminarea străzilor;
reducerea consumului de alcool; descentralizarea administrativă; îmbunătăţirea procesului de educaţie etc.
În viziunea reprezentanţilor modelului preventiv, sistemul sancţionator are o importanţă limitată în prevenirea
criminalităţii, mult mai importante fiind masurile de ordin social şi economic, care ar putea mult mai eficiente să
elimine sau să limiteze rolul factorilor criminogeni. Deci, încă o caracteristică a acestui model ţine de aceea că
pentru realizarea prevenirii generale este suficientă siguranţa şi promptitudinea pedepsei şi nu severitatea acesteia.
Rolul acestui model este enorm. El reprezintă prima încercare de reformare pe baze ştiinţifice a reacţiei sociale
contra criminalităţii, propunând o operă modernă de apărare orientată în mai multe direcţii: - social-economică; -
educativă; - complexă; - igienico-sanitară etc.
Subiectul II: Criminalitatea de violenţă

2.1. Definiţi caracteristicile psihice esenţiale ale criminalului violent. (3 puncte)
2.2. Stabiliţi trăsăturile şi consecinţele criminalităţii de violenţă. (5 puncte)

2.3. Evaluaţi starea, structura, dinamica şi cauzalitatea criminalităţii de violenţă. (7
puncte)
Barem de notare
Nota Punctaj maxim
5 6-8
6 9-11
7 12-18
8 19-25
9 26-28
10 29-30

FACULTATEA de DREPT
Test nr. 31
Ciclul I, Licenţă
Subiectul I: Teorii criminologice contemporane

1.1. Descrieţi teoria endocrinologică a criminalităţii. (3 puncte)
1.2. Comparaţi teoria stării de pericol şi teoria cromozomului crimei. (5 puncte)
1.3. Selectaţi şi autoevaluaţi fenomenul criminalităţii în una din operele clasicilor
literaturii universale. (7 puncte)
Subiectul II: Instituţii şi strategii actuale de luptă împotriva criminalităţii

2.1. Descrieţi institute regionale şi interregionale de criminologie. (3 puncte)
2.2. Argumentaţi direcţiile prioritare de acţiune a organismelor ONU. (5 puncte)
2.3. Evaluaţi rolul ONU prin prisma rezoluţiilor sale în domeniul prevenirii şi
combaterii criminalităţii. (7 puncte)
Barem de notare
Nota Punctaj maxim
5 6-8
6 9-11
7 12-18
8 19-25
9 26-28
10 29-30

FACULTATEA de DREPT
Test nr. 32
Ciclul I, Licenţă
Subiectul I: Criminologia preventivă

1.1. Definiţi prevenirea generală a criminalităţii. (3 puncte)
1.2. Demonstraţi prevenirea specială, primară şi secundară a criminalităţii. (5
puncte)
1.3. Evaluaţi măsuri de resocializare a delincvenţilor. (7 puncte)
Subiectul II: Criminalitatea în Republica Moldova

2.1. Definiţi particularităţile criminalităţii în RM la momentul actual. (3 puncte)
2.2. Clasificaţi cauzele criminalităţii în Republica Moldova. (5 puncte)
2.3. Estimaţi tendinţele criminalităţii în Republica Moldova .(7 puncte)
Barem de notare
Nota Punctaj maxim
5 6-8
6 9-11
7 12-18
8 19-25
9 26-28
10 29-30

FACULTATEA de DREPT
Test nr. 33
Ciclul I, Licenţă
Subiectul I: Metodologia cercetării criminologice

1.1. Relataţi metoda clinică de cercetare criminologică. (3 puncte)
1.2. Comparaţi metoda statistică şi metoda comparativă în criminologie. (5
puncte)
1.3. Evaluaţi tehnica chestionarului şi a interviului în cercetarea criminologică. (7
puncte)
Subiectul II: Instituţii şi strategii actuale de luptă împotriva criminalităţii
2.1. Descrieţi direcţiile principale de organizare a luptei împotriva criminalităţii.
(3 puncte)
2.2. Argumentaţi rolul Consiliului Europei în lupta împotriva criminalităţii. (5
puncte)
2.3. Evaluaţi organismele neguvernamentale şi rolul lor împotriva criminalităţii. (7
puncte)
Barem de notare
Nota Punctaj maxim
5 6-8
6 9-11
7 12-18
8 19-25
9 26-28
10 29-30

FACULTATEA de DREPT
Test nr. 34
Ciclul I, Licenţă

1.1. Reproduceţi gîndirea criminologică din China Antică. (3 puncte)
1.2. Argumentaţi tezele lui Rafaelo Garofalo. (5 puncte)
1.3. Estimaţi influenţa şariatului – izvor de drept contemporan în ţările lumii arabe.
(7 puncte)
Subiectul II: Criminalitatea feminină

2.1. Identificaţi cauzele şi condiţiile criminalităţii feminine. (3 puncte)
2.2. Argumentaţi opinii pro şi contra legalizării prostituţiei. (5 puncte)
2.3.Elaboraţi măsuri de prevenire şi combatere a criminalităţii feminine. (7 puncte)
Barem de notare
Nota Punctaj maxim
5 6-8
6 9-11
7 12-18
8 19-25
9 26-28
10 29-30

FACULTATEA de DREPT
Test nr. 35
Ciclul I, Licenţă
Subiectul I: Personalitatea infractorului minor

1.1. Descrieţi istoricul criminalităţii minorilor: din antichitate pînă în zilele
noastre. (3 puncte)
1.2. Determinaţi starea actuală, cauzele şi condiţiile delincvenţei minorilor. (5
puncte)
1.3. Elaboraţi măsuri de prevenire şi combatere a criminalităţii minorilor. (7
puncte)
Subiectul II: Terorismul
2.1. Definiţi noţiuni şi clasificări ale terorismului. (3 puncte)
2.2. Comparaţi principalele organizaţii teroriste. (5 puncte)
2.3. Elaboraţi programe de prevenire şi combatere a terorismului. (7 puncte)
Barem de notare
Nota Punctaj maxim
5 6-8
6 9-11
7 12-18
8 19-25
9 26-28
10 29-30

FACULTATEA de DREPT
Test nr. 36
Ciclul I, Licenţă
Subiectul I: Reacţia socială faţă de infracţionism

1.1. Relataţi modelul mixt al reacţiei sociale. (3 puncte)
1.2. Argumentaţi modelul curativ – cel mai nou model de politică penală. (5
puncte)
1.3. Evaluaţi tendinţele moderne în politica penală: tendinţa neoclasică. (7 puncte)
Subiectul II: Traficul de fiinţe umane

2.1. Definiţi noţiuni şi concepte juridico-penale şi criminologice ale traficului de
fiinţe umane (3 puncte)
2.2. Argumentaţi aspectele criminologice ale traficului de fiinţe umane (5 puncte)
2.3. Elaboraţi pe diferite planuri măsuri de profilaxie a traficului de fiinţe umane în
Republica Moldova. (7 puncte)
Barem de notare
Nota Punctaj maxim
5 6-8
6 9-11
7 12-18
8 19-25
9 26-28
10 29-30

Teste Criminologie 2020 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Criminologie 2020 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA de STAT din MOLDOVA

Subiectul I: Formarea criminologiei ca ştiinţă

Subiectul II: Personalitatea infractorului

Subiectul I: Formarea criminologiei ca ştiinţă

1.2.Argumentaţi fenomenul criminalităţii în lucrările socialiştilor utopiei

Subiectul II: Importanţa studierii personalităţii infractorului

Subiectul I: Istoricul criminologiei

2.3. Estimaţi componentele mediului psiho-social care exercită influenţă asupra

5 noiembrie 2020 Examinator_______________

Subiectul I: Originile criminologiei

Subiectul II: Personalitatea infractorului

5 noiembrie 2020 Examinator_______________

Subiectul I: Gîndirea lumii antice asupra criminalităţii

Subiectul II: Fenomenologia criminalităţii

5 noiembrie 2020 Examinator_______________

Subiectul I: Concepţii clasice asupra criminalităţii

Subiectul II: Fenomenologia criminalităţii

5 noiembrie 2020 Examinator_______________

Subiectul I: Concepţii şi teorii clasice asupra criminalităţii

5 noiembrie 2020 Examinator_______________

Subiectul I: Obiectul de studiu al criminologiei

Subiectul II: Victima infracţiunii

5 noiembrie 2020 Examinator_______________

Subiectul I: Obiectul şi legăturile cercetării criminologiei

Subiectul II: Victimologia criminologică

5 noiembrie 2020 Examinator_______________

Subiectul I: Teorii contemporane asupra criminalităţii

Subiectul I: Concepţii şi teorii clasice asupra criminalităţii

Subiectul II: Criminalitatea organizată

5 noiembrie 2020 Examinator_______________

Subiectul I: Concepţii şi teorii clasice asupra criminalităţii

Subiectul II: Reacţia socială faţă de infracţionism

5 noiembrie 2020 Examinator_______________

Subiectul I: Teorii de orientare psihologică

Subiectul II: Victima infracţiunii

5 noiembrie 2020 Examinator_______________

Subiectul I: Teorii clasice asupra criminalităţii

5 noiembrie 2020 Examinator_______________

Subiectul I: Teorii şi concepţii clasice asupra criminalităţii

Subiectul II: Victima infracţiunii

5 noiembrie 2020 Examinator_______________

Subiectul I: Metodologia cercetării criminologice

Subiectul II: Personalitatea infractorului

5 noiembrie 2020 Examinator_______________

Subiectul I: Teorii clasice asupra criminalităţii

Subiectul II: Fenomenologia criminalităţii

5 noiembrie 2020 Examinator_______________

Subiectul I: Formarea criminologiei ca ştiinţă

5 noiembrie 2020 Examinator_______________

Subiectul I: Formarea criminologiei ca ştiinţă

Subiectul II: Teorii criminologice contemporane

5 noiembrie 2020 Examinator_______________

Subiectul I: Teorii contemporane de orientare psihologică

Subiectul II: Personalitatea infractorului

5 noiembrie 2020 Examinator_______________

Subiectul I: Formarea criminologiei ca ştiinţă

5 noiembrie 2020 Examinator_______________

Subiectul I: Scopul şi funcţiile cercetării criminologice

Subiectul II: Fenomenologia criminalităţii

5 noiembrie 2020 Examinator_______________

Subiectul I: Scopul şi funcţiile cercetării criminologice

Subiectul II: Fenomenologia criminalităţii

5 noiembrie 2020 Examinator_______________