UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

DEPARTAMENTUL DREPT PRIVAT

ȚÎRDEA CRISTINA

ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PROCURATURII ÎN REPUBLICA MOLDOVA

0421.1 – DREPT

Studiu de analiză

Conducator științific: Popovici Cristina, magistru în drept, lector universitar

Autor: Țîrdea Cristina

CHIȘINĂU – 2021
 CUPRINS
LISTA DE ABREVIERI.................................................................................................................3
INTRODUCERE.............................................................................................................................4
1. Principiile de organizare și funcționare a Procuraturii.............................................................5
2. Structura și organizarea Procuraturii Republicii Moldova.......................................................6
3. Selecția și cariera Procurorilor.................................................................................................8
4. Rolul Consiliului Superior al Procuraturii în asigurarea autoadministrării sistemului
Procuraturii. Care sunt competențele acestui organ......................................................................11
5. Garanțiile de asigurare a independenței procurorului în exercitarea funcției.......................13
6. CONCLUZIE.........................................................................................................................16
BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................................17
 LISTA DE ABREVIERI
Consiliul Superior al Procuraturii – Consiliul
Institutul Național de Justiție - INJ
Procuratura Generală - PG
 INTRODUCERE
Obiectivul Republicii Moldova de a se consolida ca un stat de drept și, în acest sens, de a
oferi cetățenilor săi un înalt nivel de siguranță într-un spațiu al libertății, securității și justiției,
poate fi atins prin realizărirea prevederilor Constituţiei, în care sunt consfinţite egalitatea,
ocrotirea şi respectarea drepturilor omului, sunt create organele statului, având ca datorie
primordială ocrotirea persoanelor. Această îndatorire revine şi procurorului în cadrul procesului
judiciar ca organ al statului.
Din punct de vedere conceptual, noţiunea de „procuror” provine de la verbul latin procurare
care înseamnă a avea grijă, iar derivatul latinesc procurator însemnând grijuliu, responsabil,
administrator1, reprezentând interesele generale ale societăţii, apărând ordinea de drept,
drepturile şi libertăţile cetăţenilor.
Activitatea procurorilor, împreună cu cea a judecătorilor, realizează un ciclu de aceeaşi
finalitate: menţinerea legalităţii, asigurarea respectării legilor. Procurorul este un „avocat al
legii” având datoria, mai ales în procesul penal, să ceară tragerea la răspundere penală a
inculpatului şi, în acelaşi timp, să vegheze ca acesta să nu fie pedepsit fără să fie vinovat, precum
şi să nu i se aplice o pedeapsă în afara limitelor prevăzute de lege sau în disproporţie cu pericolul
social real al infracţiunii săvârşite.
Potrivit art. 124 din Constituţia Republicii Moldova2 şi art. 1 din Legea cu privire la
Procuratură3 procuratura este o instituţie autonomă în cadrul autorităţii judecătoreşti, care, în
limitele atribuţiilor şi competenţei, apără interesele generale ale societăţii, ordinea de drept,
drepturile şi libertăţile cetăţenilor, conduce şi exercită urmărirea penală, reprezintă învinuirea în
instanţele de judecată, în condiţiile legi. Aceasta fiind parte componentă a organelor de ocrotire a
normelor de drept din Republica Moldova.
Caracteristic pentru Republica Moldova este sistem de organizare al procuraturii unde
procuratura este independentă, fiind controlată de organul legislativ sau de preşedintele ţării,
specific şi pentru un şir întreg de state, în special post-sovietice cum ar fi: Armenia, Georgia,
Ucraina, Belorusia, Lituania, Letonia.
Activitatea Procuraturii este transparentă şi presupune garantarea accesului societăţii şi al
mijloacelor de informare în masă la informaţiile despre această activitate, cu excepţia restricţiilor
prevăzute de lege.

1
Mihoci V. Asigurarea dreptului la apărare în cadrul urmăririi penale de către procuror în România. În: „Revista
Naţională de Drept,” 2005, nr. 8. p.28.
2
Constituția Republicii Moldova, nr. 1 din 29.07.1994, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1 din
12.08.1994
3
Legea cu privire la procuratura nr.3 din 25.02.2016, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 69-77 din
25.03.2016
1. Principiile de organizare și funcționare a Procuraturii.
Ca şi celelalte organe de stat, procuratura are la baza organizării şi funcţionării sale nişte idei
generale (principii), care exprimă specificul poziţiei sale juridice, permiţând prin aceasta
individualizarea statutului ei.
Principiile reprezintă reguli esenţiale consfinţite în norme de drept care stabilesc modul de
organizare şi exercitare a atribuţiilor Procuraturii 4. Anume în baza acestor principii se stabilesc
atribuţiile procuraturii, competenţa procurorilor, se dezvoltă legislaţia cu privire la procuratură.
Într-un stat de drept, procuratura are la baza activităţii sale principiul legalităţii, deoarece
această activitate este dirijată spre asigurarea respectării legilor. Acesta este scopul de bază al
procuraturii – asigurarea supremaţiei legii, unităţii şi întăririi legalităţii. Exercitînd controlul
executării exacte şi uniforme a legilor, procuratura trebuie să activeze ea însăşi în strictă
conformitate cu legea, călăuzindu-se în primul rînd de Constituţia şi legile Republicii Moldova.
Orice acţiune procedurală să se îndeplinească în strictă conformitate cu legea. Orice abatere de la
lege duce la încălcarea drepturilor şi libertăţilor omului: reţinerea, tragerea neîntemeiată la
răspunderea penală, percheziţii neîntemeiate etc. Prin urmare, fiecare procuror îşi asumă întreaga
responsabilitate pentru legalitatea măsurilor întreprinse5. Aşadar, în virtutea principiului
legalităţii, Procuratura îşi desfăşoară activitatea prin mijloace proprii, specifice, conform
principiilor şi dispoziţiilor constituţionale şi ale celorlalte legi.
Principiul independenţei în organizarea şi funcţionarea procuraturii presupune independenţa
ei faţă de orice organ şi autoritate a statului. Procurorii trebuie să fie protejaţi de ingerinţe sau
influenţă necorespunzătoare, inclusiv influenţa venită din partea legislativului şi executivului.
Principiul independenţei exclude posibilitatea de subordonare a Procuraturii autorităţii legislative
şi celei executive, precum şi de influenţă sau de imixtiune a altor organe şi autorităţi ale statului
în activitatea Procuraturii.
Principiul autonomiei care reiese însăși din art. 1 al Legii cu privire la Procuratură, conform
căruia procurorul îşi organizează activitatea şi o desfăşoară pe principiul autonomiei, asigurat
prin independenţă procesuală şi control judecătoresc, care îi oferă posibilitatea de a lua de sine
stătător decizii în cauzele şi în cazurile pe care le examinează.
Principiul subordonării şi al controlului ierarhic. În activitatea Procuraturii, controlul
ierarhic intern şi controlul judecătoresc sunt principii care asigură exercitarea dreptului
procurorului ierarhic superior de a verifica legalitatea deciziilor emise de procurorul ierarhic
inferior, precum şi posibilitatea contestării în instanţă de judecată a deciziilor şi a acţiunilor cu
caracter procesual ale procurorului. În conformitate cu prevederile legale, dispoziţiile

4
Roman D., Cerbu A., Vîzdoagă T., Ursu S. Organizarea şi activitatea organelor de ocrotire a normelor de drept
în Republica Moldova. Chişinău: Cartdidact, 2004, p.104
5
Ibidem p.109
procurorului ierarhic superior, date în scris şi în conformitate cu legea, sînt obligatorii pentru
procurorii din subordine. Deci, per ansamblu, în raport cu Procurorul General al Republicii toţi
ceilalţi procurori sînt subordonaţi atît acestuia.
Principiul controlului judecătoresc care rezultă din art. 3 alin. 6 Legea cu privire la
procuratură, care într-o oarecare măsură se aseamnănă cu principiul subordonării și al controlului
ierarhic și presupune posibilitatea contestării în instanţă de judecată a deciziilor şi a acţiunilor cu
caracter procesual ale procurorului, reprezentînd astfel o garanţie importantă pentru asigurarea
legalităţii activităţii Procuraturii. În situaţia în care procurorul ierarhic superior respinge
plîngerea, acţiunile şi actele procurorului pot fi atacate în instanţă de judecată.
Principiul transparenţei. Într-un stat de drept se acordă o atenţie deosebită transparenţei
activităţii instituţiilor de stat. Principiul transparenţei asigură respectarea controlului societăţii
asupra activităţii procuraturii6. Totuşi, modul de accesare, termenele de examinare a cererilor de
acces la informaţie, modalitatea de prezentare a informaţiilor solicitate, drepturile şi obligaţiile
colaboratorilor organelor Procuraturii în procesul asigurării accesului la informaţiile oficiale,
subiecţii împuterniciţi a difuza informaţii publice privind activitatea organelor Procuraturii sînt
stabilite de anumite acte normative interne ale Procuraturii Generale.
Principiul publicităţii. Organele Procuraturii, potrivit legii, sînt obligate să comunice
Parlamentului, Preşedintelui Republicii, Guvernului şi organelor administraţiei publice centrale
de specialitate şi locale starea criminalităţii7. Prin urmare, în spiritul publicităţii sînt comunicate
datele privitoare la starea criminalităţii, nivelul şi dinamica ei, precum şi măsurile întreprinse
împotriva acestor vicii sociale. Cu toate acestea publicitatea activităţii organelor procuraturii,
trebuie ţinut cont de faptul că datele şi mersul urmăririi penale pot fi date publicităţii doar cu
consimţămîntul procurorului şi numai în măsura în care el o consideră necesară.
Transparenţa şi publicitatea permit informarea cetăţenilor despre starea legalităţii în stat şi
activitatea procuraturii privind asigurarea drepturilor şi libertăţilor omului.

2. Structura și organizarea Procuraturii Republicii Moldova.

Procuratura își desfășoară activitatea în conformitate cu legea. Procuratura este o instituție
independentă, aceasta nu se supune nici puterii legislative, nici executivă, nici judecătorești
precum și nu depinde de orice partid politic sau organizaţie social-politică, precum și de oricare
alte instituții, organizații sau persoane.

6
Tatiana TRIBOI, PRINCIPIILE DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A PROCURATURII ÎN
REPUBLICA MOLDOVA, Ştiinţe socioumane, ediţia a XII-a, nr.2 <
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Principiile%20de%20organizare%20si%20functionare
%20a%20procuraturii%20in%20RM.pdf>
7
Sergiu CIOBANU, STATUTUL PROCURATURII ÎN SISTEMUL ORGANELOR DE STAT, Revista Legea și Viața
nr. 5, 2016 < https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/35_39_Statutul%20procuraturii%20in%20sistemul
%20organelor%20de%20stat.pdf>
 Procuratura este consitutită din:
a) Procuratura Generală; 
b) procuraturile specializate; 
c) procuraturile teritoriale.
Numărul de procurori se stabilește de către Parlament la propunerea Consiliul Superior al
Procurorilor (în continuare Consiliul).
Structura Procuraturii Generale, a procuraturilor specializate și a procuraturilor teritoriale,
precum și reședința acestora se stabilesc și se modifică de Procurorul General, cu acordul scris al
Consiliului. Procuratura este condusă de Procurorul General și adjuncții săi.
1. Procuratura Generală ( în continuare PG) - este condusă de Procurorul General și adjuncții
săi. În atribuțiile PG se includ: conduce, controlează, organizează și coordonează activitatea
procuraturilor specializate și a celor teritoriale, reprezintă învinuirea la Curtea Supremă de
Justiție, gestionează bugetul Procuraturii, conduce și exercită urmărirea penală, reprezintă
învinuirea în instanța de judecată în cauze de importanță etc.
2. Procuraturile specializate - activează în anumite domenii speciale și își exercită atribuțiile pe
întreg teritoriul Republicii Moldova. Procuratura specializată este condusă de către un
procuror - șef și asjuncții lui. În cadrul acesteia activează constant ofițeri de urmărire penală,
ofițeri de investigații și specialiști.
În cadrul acesteia activează activează:
o Procuratura Anticorupție -  este un organ specializat în prevenirea şi combaterea
corupţiei, a actelor conexe corupţiei şi a faptelor de comportament corupţional. Din
categoria atribuțiile sale intră: conducerea urmăririi penale în cauzele instrumentate de
Centrul Național Anticorupție, prevenirea, depistarea, cercetarea şi curmarea
contravenţiilor şi infracţiunilor de corupţie şi a celor conexe corupţiei, efectuarea
expertizei anticorupţie a proiectelor de acte legislative şi a proiectelor de acte normative
ale Guvernului etc.
o Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale - este
specializată în combaterea criminalității organizate, a terorismului și a torturii. Din
categoria atribuțiilor acesteia identificăm următoarele: exercită urmărirea penală în
cauzele privind infracțiunile de tortură, infracțiunile cu caracter terorist și în cele privind
infracțiunile săvîrșite de o organizație criminală, exercită sau conduce urmărirea penală
în cauzele transmise acesteia pentru instrumentare de către Procurorul General etc.
3. Procuraturile teritoriale - activează de regulă în circumscripțiile instanţelor judecătoreşti
conform competenţei teritoriale stabilite în Regulamentul Procuraturii. Procuratura teritorială
este condusă de către un procuror-șef și adjunctul său.
 Procurorul General și adjuncții acestuia, conform competențelor stabilite, sînt conducători ai
Procuraturii. Procurorul-șef al procuraturii specializate sau al celei teritoriale organizează și
coordonează activitatea procuraturii pe care o conduce. Ordinele, dispoziţiile şi indicaţiile
privind organizarea şi coordonarea activităţii Procuraturii, precum şi instrucţiunile metodologice
şi de reglementare ale Procurorului General și adjuncții acestuia sînt obligatorii pentru procurorii
din subordine.
Indicaţiile procurorului ierarhic superior se formulează în scris, în conformitate cu legea şi
sînt obligatorii pentru procurorii ierarhic inferiori. Procurorul ierarhic inferior poate solicita
motivarea indicaţiilor procurorului ierarhic superior.
Procurorul are dreptul să refuze executarea unei indicații care este vădit ilegală și are
obligația să o conteste la procurorul ierarhic superior procurorului care a emis-o.

3. Selecția și cariera Procurorilor.

Selecția candidaților la funcția de procuror și cariera procurorilor se fac prin concurs, avînd
drept scop asigurarea unui proces de selecție obiectiv, imparțial și transparent, care să garanteze
alegerea celor mai buni candidați pentru funcția respectivă8. 
Condițiile pe care trebuie să le îndeplineasca persoana candidat la funcția de procuror sau
procurer- șef sunt:
a) deține cetățenia Republicii Moldova;
b) cunoaște limba de stat; 
c) în privinţa ei nu este instituită o măsură de ocrotire judiciară;
d) are diplomă de studii superioare de licență și diplomă de studii superioare de master în
domeniul dreptului sau un alt act de studii în domeniul dreptului echivalent acestora;
e) a absolvit cursurile de formare inițială a procurorilor în cadrul Institutului Național al
Justiției;
f) se bucură de o reputație ireproșabilă;
g) anterior, nu i-a fost constatată vinovăția pentru săvîrșirea unei infracțiuni;
f) este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea funcției de procuror; etc
Tot odata, art. 19 alin.(2) din Lege prevede condițiile pe care întrunindu-le o persoană, nu
poate să candideze la funcția de procuror sau procuror-șef, printre acestea se numără: face abuz
de alcool sau este consumator de substanțe psihotrope, toxice sau de droguri, are interdicția de a
ocupa o funcţie publică sau de demnitate publică etc.
Candidații la funcțiile de procuror sînt înscriși în Registrul candidaților pentru suplinirea
funcțiilor vacante în baza cererii depuse și indiferent de existența unor posturi vacante la

8
Art. 19 Legea cu privire la procuratura nr.3 din 25.02.2016, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 69-77
din 25.03.2016
momentul înscrierii.  Organul competent de organizarea concursului este Colegiul pentru
selecția și cariera procurorilor din subordinea Consiliului.
În cadrul concursului, candidații sînt apreciați în baza următoarelor criterii principale: 
a) nivelul de cunoștințe și aptitudinile profesionale; 
b) capacitatea de aplicare în practică a cunoștințelor; 
c) vechimea în funcția de procuror sau în alte funcții prevăzute la art. 20; 
d) calitatea și eficiența activității în funcția de procuror; 
e) respectarea regulilor de etică profesională; 
f) activitatea didactică și cea științifică.
Consiliul anunță periodic funcțiile vacante. Candidații își aleg funcțiile scoase la concurs în
ordinea descrescătoare a punctajului obținut la Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor.
Consiliul propune Procurorului General numirea în funcție a candidaților desemnați în urma
concursului.
Numirea în funcțiile de procuror, procuror-șef al procuraturii, adjunct al procurorului-șef al
procuraturii, procuror-șef al subdiviziunii Procuraturii Generale sau adjunct al procurorului-șef al
subdiviziunii Procuraturii Generale se face prin ordinul Procurorului General, la propunerea
Consiliului. 
După numirea în funcție procurorul depunde jurământ.
Performanțele procurorilor se evaluează de către Colegiul de evaluare a performanțelor
procurorilor din subordinea Consiliului în scopul aprecierii activității, nivelului de cunoștințe și
aptitudinilor profesionale ale procurorilor, a corespunderii acestora cu funcțiile deținute, precum
și pentru stimularea perfecționării abilităților profesionale și sporirea eficienței activității de
procuror.  Deosebim două forme de evaluare a procurilor: evaluarea periodică și evaluarea
extraodinară.
Candidatul la funcția de procuror General trebuie să întrunească următoarele condiții:
a) are o experiență profesională de cel puțin 10 ani în domeniul dreptului, dintre care cel
puțin 5 ani în funcția de procuror;
b) îndeplinește condițiile prevăzute la art. 20 Legea cu privire la procuratură alin. (1) lit.
a), b), c), d), f), g) și h);
c) are calități manageriale;
d) în ultimii 3 ani pînă la anunţarea concursului nu a fost membru şi/sau nu a desfășurat
activități cu caracter politic în cadrul unui partid politic sau al unei organizaţii social-politice;
e) în ultimele 6 luni nu a deținut calitatea de membru al Consiliului Superior al
Procurorilor.
 Candidatul la funcția de Procuror General este selectat pe bază de concurs public, organizat
de către Consiliul care cuprinde următoarele etape:
a) preselecția candidaților în baza dosarelor depuse; 
b) interviul susținut în fața Consiliului Superior al Procurorilor.
Dosarul de participare la concurs  se depune la Consiliu. Intervievarea candidaților are loc în
ședință publică.  Candidații sunt evaluați de către fiecare membru al Consiliului. Candidatul care
a acumulat cel mai mare punctaj este propus Președintelui Republicii de către Consiliu pentru a
fi numit în funcția de Procuror General. Președintele Republicii poate respinge o singură dată
candidatura propusă de Consiliu.  La propunerea repetată a aceluiași candidat, făcută cu votul a
2/3 din numărul membrilor Consiliului, Președintele Republicii emite, în termen de 5 zile
lucrătoare, decretul privind numirea candidatului în funcția de Procuror General. Procurorul
General este numit în funcție pentru un mandat de 7 ani, fără dreptul de a fi numit din nou în
această funcție.
Având în vedere faptul că legislația se modifică mere, procurorul trebuie să contribuie la
formarea profesională continuă a sa prin aprofundarea cunoștințelor cu privire la legislația
internă, actele internaționale la care Republica Moldova este parte, jurisprudența instanțelor de
judecată naționale și internaționale. Rolul pentru asigurarea formării profesionale continuie a
procurorului îi revine Institutului Național de Jusție ( în continuare INJ), iar procurorul participă
cel puțin 40 de ore anual, la programe de formare profesională continuă organizate INJ.
Raporturile de serviciu ale procurorului încetează în următoarele cazuri:
a) în circumstanțe ce nu depind de voința părților – în situațiile: pierderii cetățeniei
Republicii Moldova,  atingerii vîrstei de 65 de ani, expirării termenului pentru care a fost numit
în funcție decesului său sau alte circumstanțe care sunt prevăzute de alin.1 art. 57 Legea cu
privire la procuratură.
b) în cazul eliberării din funcție – care poate surveni în următoarele situații: depunerii cererii
de demisie, refuzului de a fi transferat la o altă procuratură sau subdiviziune a procuraturii,
refuzului de a se supune sancțiunii disciplinare de retrogradare din funcție, aplicării sancțiunii
disciplinare de eliberare din funcția de procuror, neprezentării, din motive neîntemeiate, de două
ori consecutiv, pentru evaluarea performanțelor și alte circumtanțe care sunt enumerate la alin. 1
art. 58 Legea cu privire la procuratură.
4. Rolul Consiliului Superior al Procuraturii în asigurarea autoadministrării sistemului
Procuraturii. Care sunt competențele acestui organ.
Consiliul Superior al Procuraturii este un organ independent, reprezentativ şi de
autoadministrare al procurorilor și este garantul independenţei şi imparţialităţii acestora.
Consiliul are statut de persoană juridică și este format în vederea participării la procesul de
constituire, funcționare și asigurare a autoadministrării sistemului Procuraturii.
Reieşind din reglementările Legii cu privire la procuratură, cele mai largi atribuţii vizând
cariera procurorilor, de la recrutarea acestora şi până la propunerea eliberării din funcţie, revine
anume Consiliului, realizând, astfel, propunerea de atribuire a competenţelor unei autorităţi care
ar include nu numai procurori, ci şi reprezentanţi ai altor domenii de activitate juridică, inclusiv
profesori titulari. Consiliul Superior al Procurorilor dispune de anumită competenţă în mai multe
domenii de activitate a Procuraturii referitor la cariera procurorilor.
Consiliul are competențe stabilite de Legea cu privire la Procuratură, alte acte legislative sau
normative și Regulamentul Consiliului Superior al Procurorilor9, inclusiv:
I. - în materie de elaborare/ aprobare /coordonare a actelor normative:
a) elaborează şi aprobă regulamentele privind activitatea sa, privind funcţionarea Colegiilor
subordonate şi alte regulamente care îl vizează;
b) elaborează şi aprobă regulamentele privind procedura de selecţie şi carieră a procurorilor;
c) elaborează proiectul de regulament al Adunării Generale a Procurorilor, inclusiv proiectele
de amendare a acestuia;
d) avizează proiectele priorităţilor anuale privind activitatea Procuraturii, elaborate de
Procurorul General;
e) participă la elaborarea planurilor de dezvoltare strategică a Procuraturii;
f) avizează propunerea Procurorului General adresată Parlamentului cu privire la stabilirea
numărului total de procurori în cadrul Procuraturii și, la propunerea Procurorului General,
stabileşte numărul procurorilor din fiecare procuratură.
g) exprimă acordul scris asupra structurii interne a Procuraturii Generale, procuraturilor
specializate și procuraturilor teritoriale, inclusiv reședințelor acestora, stabilite de Procurorul
General;
h) aprobă structura aparatului Consiliului Superior al Procurorilor;
i) aprobă strategia privind formarea iniţialăşi continuă a procurorilor şi prezintă avizul asupra
planului de acţiuni pentru implementarea acestei strategii;
j) examinează şi prezintă opinii asupra regulamentului de organizare a concursului de
admitere în Institutul Naţional al Justiţiei, asupra programelor didactice şi a planurilor de
învăţământ pentru cursurile de formare iniţială şi continuă din cadrul Institutului Naţional al
Justiţiei, asupra regulamentului de organizare a concursului pentru suplinirea posturilor
didactice, precum şi asupra componenţei comisiilor pentru examenele de admitere şi de
absolvire ale Institutului Naţional al Justiţiei;
9
Regulametul Consiliului Superior al Procurorilor, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor
nr.12-225/16 din 14.09.2016
 k) coordonează ordinul ministrului sănătăţii despre exigenţele privind starea de sănătate şi
procedura de determinare a stării de sănătate a candidaţilor la funcţiile de procuror şi a
procurorilor în funcţie, inclusiv lista bolilor care nu permit exercitarea funcţiei de procuror.
II. - privind cariera procurorilor:
a) face propuneri Procurorului General privind numirea, promovarea, detaşarea sau
suspendarea procurorilor în condiţiile Codului de procedură penală, ale Legii cu privire la
Procuratură şi altor acte legislative, precum şi privind eliberarea din funcţie a procurorilor;
b) inițiază, în procesul de selecție a procurorilor, verificările conform Legii nr.271-XVI din
18 decembrie 2008 privind verificarea titularilor şi a candidaţilor la funcţii publice;
c) inițiază și organizează concursul pentru selectarea candidatului la funcţia de Procuror
General, pe care îl propune autorității competente;
d) propune, autorității competente, în condițiile Legii cu privire la Procuratură, eliberarea din
funcție a Procurorului General înainte de expirarea mandatului;
e) participă la depunerea jurământului de către procurori şi de către Procurorul General;
f) exprimă acordul scris la numirea în funcție a adjuncților Procurorului General;
g) stabilește regulile privind cumularea funcției de procuror cu alte activități didactice și
științifice;
h) stabileşte numărul de locuri scoase la concursul de admitere pentru instruirea iniţială a
procurorilor în cadrul Institutului Naţional al Justiţiei;
i) examinează contestațiile depuse împotriva hotărârilor Colegiului de evaluare a
performanțelor procurorilor și a Colegiului de selecție și carieră a procurorilor.
III. - privind respectarea disciplinei și eticii de către procurori:
a) elaborează proiectul Codului de etică al procurorilor, precum şi proiectele de modificare a
acestuia, şi le propune spre aprobare Adunării Generale a Procurorilor;
b) inițiază proceduri disciplinare împotriva procurorilor (în cazul pornirii urmăririi penale în
privința unui procuror, după efectuarea tuturor acțiunilor ce nu suferă amânare, Procurorul
General sesizează Consiliul în vederea începerii procedurii disciplinare în privința procurorului
urmărit penal);
c) examinează contestaţiile împotriva hotărârilor luate de Colegiul de disciplină și etică;
d) aprobă distincțiile Procuraturii și aplică măsuri de încurajare a procurorilor sau, după caz,
înaintează propuneri pentru decorarea acestora cu distincții de stat;
e) stabilește modelul mantiei procurorilor si însemnele distinctive ale acesteia;
f) aprobă modelul legitimației procurorului.
IV. - în materie de desemnare a reprezentanților Consiliului în cadrul diferitor autorități:
 a) organizează concursuri, selectează şi numeşte membrii Colegiilor subordonate din rândul
societăţii civile, inclusiv supleanții acestora;
b) desemnează și revocă procurorii în cadrul Consiliului Institutului Naţional al Justiţiei;
c) desemnează procurorul care va porni urmărirea penală împotriva Procurorului General;
d) desemnează un reprezentant în cadrul Consiliului de Integritate; e) desemnează un membru
în cadrul Comisiei de stat pentru testări cu utilizarea poligrafului .
V. - în materie bugetară:
a) elaborează și aprobă proiectul bugetului său, pe care îl prezintă Ministerului Finanţelor;
b) participă la elaborarea proiectului de buget al Procuraturii şi îl avizează.
VI. - alte domenii de intervenție:
a) audiază rapoartele anuale ale Colegiile din subordinea sa și înaintează recomandări;
b) convoacă Adunarea Generală a Procurorilor;
c) avizează proiecte de acte legislative și normative ale altor autorități;
d) avizează sesizările Procurorului General adresate Curții Constituționale ce au ca obiect
constituționalitatea partidelor;
e) examinează adresările cetăţenilor şi ale procurorilor privind chestiunile date în competenţa
sa;
f) reacționează din oficiu sau la sesizare în cazul în care consideră că independenţa,
imparţialitatea sau reputaţia profesională a procurorului este afectată în orice mod. În cazul în
care reacționează din oficiu, Consiliul urmează în prealabil să consulte procurorul vizat.
5. Garanțiile de asigurare a independenței procurorului în exercitarea funcției.
În conformitatea cu prevederile art. 2 al Legii cu privire la procuratură, procurorul este
persoana cu funcție de demnitate publică care exercită atribuțiile Procuraturii, prevăzute de
Constituție, de prezenta lege, de alte acte legislative și de tratatele internaționale la care
Republica Moldova este parte, și este numit în această funcție în modul prevăzut de prezenta
lege.
Procurorul își desfășoară activitatea în baza principiilor legalității, imparțialității,
rezonabilității, integrității și independenței procesuale, care îi oferă posibilitatea de a lua în mod
independent și unipersonal decizii în cauzele pe care le gestionează10. 
Este interzisă orice influență politică, financiară, administrativă sau de altă natură asupra
procurorului legată de exercitarea atribuțiilor sale. 
Procurorul trebuie să fie un garant al respectării legiim al drepturilor și libertăților
fundamendatale ale omului, și orice acțiune a sa trebuie să fie doar în conformitate cu legea.

10
Art. 4 alin.4 Legea cu privire la procuratura nr.3 din 25.02.2016, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.
69-77 din 25.03.2016
 Este esenţial a asigura că procurorii posedă calificările profesionale necesare pentru
îndeplinirea funcţiilor lor prin metode îmbunătăţite de recrutare, instruire juridică şi profesională
şi asigurarea cu toate cele necesare îndeplinirii funcţiilor
În conformitate cu prevederile art. 33 din Legea cu privire la procuratură independența
procurorului în exercitarea funcției sale este asigurată prin: 
 determinarea strictă, prin lege, a statutului procurorului, delimitarea atribuțiilor
Procuraturii, a atribuțiilor și a competențelor procurorului în cadrul exercitării
funcțiilor Procuraturii - procurorul este persoana cu funcţie de demnitate publică care
exercită atribuţiile Procuraturii, prevăzute de Constituţie, de prezenta lege, de alte acte
legislative şi de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, şi este
numit în această funcţie în modul prevăzut de prezenta lege. Procurorul este obligat, prin
întreaga sa activitate, să asigure supremaţia legii, să respecte drepturile şi libertăţile
persoanelor, egalitatea lor în faţa legii, să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu
pentru toţi participanţii la procedurile judiciare indiferent de calitatea acestora, să
respecte Codul de etică al procurorilor şi să participe la formarea profesională continuă.
 procedurile de numire, de suspendare și de eliberare din funcție – numirea procurorului
se face pe bază de concurs, organizat de Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor
din subordinea Consiliului. Condițiile de suspendare și de eliberare din funcție fiind
prevăzute de art. 55 și respectiv 56,57,58 Legea cu privire le procuratură.
 inviolabilitatea lui - inviolabilitatea procurorului asigură garanţii de protecţie împotriva
oricăror intervenţii şi imixtiuni în activitatea acestuia. Pătrunderea în locuinţa sau în
încăperea de serviciu a procurorului, în mijlocul de transport personal sau de serviciu,
efectuarea la faţa locului a controlului, percheziţiei sau ridicarea obiectelor, interceptarea
convorbirilor telefonice, percheziţia corporală, controlul şi ridicarea corespondenţei, a
obiectelor şi a documentelor care aparţin procurorului se admit numai în condiţiile
prevăzute de lege. Urmărirea penală împotriva unui procuror poate fi pornită numai de
către Procurorul General. Urmărirea penală împotriva Procurorului General poate fi
pornită doar de către procurorul desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor.
 discreția decizională a procurorului în exercițiul funcției, acordată prin lege -
 stabilirea, prin lege, a interdicției privind imixtiunea altor persoane sau autorități în
activitatea procurorului - procuratura este independentă de puterile legislativă, executivă
şi judecătorească, de orice partid politic sau organizaţie social-politică, precum şi de
oricare alte instituţii, organizaţii sau persoane. Imixtiunea în activitatea Procuraturii este
interzisă. Procuratura cooperează cu alte autorităţi pentru realizarea funcţiilor prevăzute
de prezenta lege.
  asigurarea mijloacelor adecvate pentru funcționarea Procuraturii, crearea condițiilor
organizatorice și tehnice favorabile activității acesteia – legea prevede ca procuratura
este un sistem unic, care include: Procuratura Generală; procuraturile specializate;
procuraturile teritoriale fiecare din ele având structura lor și sarcini bine fixate.
 asigurarea materială și socială a procurorului - procurorul, membrii familiei lui și
averea lor se află sub protecția statului. Viața și bunurile procurorului sînt supuse
asigurării de stat obligatorii de la bugetul de stat, cheltuielile respective fiind prevăzute
în bugetul Procuraturii. 
 alte măsuri prevăzute de lege.
Procurorul este independent în condițiile legii.  Independenţa procesuală a procurorului este
asigurată prin garanţii care exclud orice influenţă politică, financiară, administrativă sau de altă
natură asupra procurorului legată de exercitarea atribuţiilor sale.
Garantarea independeței procurorului presupune atât mijloace pozitive, cât și anumite
măsuri negative – sancțiuni.

6. CONCLUZIE
Asigurarea unei justiții independente și imparțiale, precum și dezvoltarea instituțiilor care
gravitează spre realizarea sarcinilor de asigurare a unei justiții echitabile, eficiente și de calitate
constituie un postulat central al statului de drept.
Modul în care este înfăptuită justiția influențează în mod direct coordonatele fundamentale
de funcționare a societății, precum securitatea juridică și dezvoltarea economică.
Procuratura are un rol important într-o societate democratică în ceea ce priveşte asigurarea
drepturilor, libertăţilor fundamentale şi a securităţii persoanelor. Organele procuraturii trebuie să
urmărească şi respecte garanţiile fundamentale ale statului de drept, protejând indivizii în situaţia
în care au ajuns victime ale unor fapte penale, asigurând respectarea drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale celor care sunt bănuiţi sau învinuiţi de a fi comis o infracţiune şi asigurând prin
monitorizare funcţionarea adecvată a organelor responsabile de urmărirea penală.
Chiar dacă de jure independenţa faţă de legislativ este consacrată, totuşi după cum am
subliniat anterior, asupra procuraturii Republicii Moldova oricum se exercită o influență, o
subordonare a acestuia legislativului, fapt de determină ca consecință pierderea încrederii în
această instituție de către cetățeni.
Recomandări:
În conformitate cu prevederile art. 3 alin.(3) Legea cu privire la procuratură stabilește că
procuratura este independentă de puterile legislativă, executivă și judecătorească, de orice partid
politic sau organizaţie social-politică, precum și de oricare alte instituții, organizații sau
persoane. Cu toate aceastea art. 17 alin.(10) aceeasi lege prevedere că candidatul care a acumulat
cel mai mare punctaj este propus Președintelui Republicii de către Consiliul Superior al
Procurorilor pentru a fi numit în funcția de Procuror General. Acest fapt presupune că Procurorul
General poate fi influenţat de legislativ, fapt care îl face dependent de acesta. Pentru a garanta o
independenţă reală a procuraturii şi a Procurorului General, este necesar ca Procurorul General
să fie numit în funcţie de un organ independent, de exemplu, de Consiliul Superior al
Magistraturii, fără a fi necesară propunerea acestuia Președintelui Republicii Moldova.

BIBLIOGRAFIE
A. Acte normative interne
1. Constituția Republicii Moldova, nr. 1 din 29.07.1994, în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr. 1 din 12.08.1994
2. Legea cu privire la procuratura nr.3 din 25.02.2016, în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr. 69-77 din 25.03.2016
3. Regulametul Consiliului Superior al Procurorilor, aprobat prin Hotărârea Consiliului
Superior al Procurorilor nr.12-225/16 din 14.09.2016
B. Bibliografie
 În română
1. Mihoci V. Asigurarea dreptului la apărare în cadrul urmăririi penale de către
procuror în România. În: „Revista Naţională de Drept,” 2005, nr. 8.
2. Roman D., Cerbu A., Vîzdoagă T., Ursu S. Organizarea şi activitatea organelor de
ocrotire a normelor de drept în Republica Moldova. Chişinău: Cartdidact, 2004.
C. Surse electronice
1. Tatiana TRIBOI, PRINCIPIILE DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A
PROCURATURII ÎN REPUBLICA MOLDOVA, Ştiinţe socioumane, ediţia a XII-a,
nr.2 < https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Principiile%20de%20organizare
%20si%20functionare%20a%20procuraturii%20in%20RM.pdf>
2. Sergiu CIOBANU, STATUTUL PROCURATURII ÎN SISTEMUL ORGANELOR DE
STAT, Revista Legea și Viața nr. 5, 2016 <
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/35_39_Statutul%20procuraturii%20in
%20sistemul%20organelor%20de%20stat.pdf>